Curs Tehnologii de Recoltare RO

7/30/2019 Curs Tehnologii de Recoltare RO

1/72


2/72

Ion Pirn

Emil Voicu

MirceaRadu

RaduCiuperc

Adriana Muscalu

Coordonarealucrarii a fostrealizata de:

Ion Pirn

Colectiv tehnoredactare:

Iris Mateescu

George Roat

tefan Popescu

Laura Pun


3/72

1

PROF. ONORIFIC. Dr. Ing. Pirn IonDr. Ing. Voicu Emil, Ing. Mircea Radu, Dr.ing. Ciuperc Radu,

Drd. Ing. Muscalu Adriana


4/72

Curs de recoltare a plantelor medicinale

___________________________________________________________________________

2

PROF. ONORIFIC.Dr. Ing. Pirn IonDr. Ing. Voicu Emil, Ing. Mircea Radu, Dr.ing. Ciuperc Radu,Drd. Ing. Muscalu Adriana

CURS

TEHNOLOGII DE RECOLTARE A PLANTELOR

MEDICINALE I AROMATICE DIN ZONA CALARAI-SILISTRA

BUCURESTI

2011


5/72


___________________________________________________________________________

3

Motto:

Sntatea este darul cel mai de pre i mai bogat pe care natura tie s-lfac!

Michel de Montagne


6/72


___________________________________________________________________________

4

Textul lucrarii a fost elaborat de autori dupa cum urmeaza:

Dr. ing. Pirna ION-Director General al INMA Bucuresti; cap 1, 6, 8; Dr. ing. Voicu EMIL-Director tiinific al INMA Bucuresti; cap 4,5,6,8; ing. Mircea RADU-INMA Bucuresti; cap 1,2,3,4,5,6,7,8; Dr. ing. Ciuperca RADU-INMA Bucuresti ; cap 1,2,3,4,5,6,7,8; Drd. Ing. Muscalu ADRIANA-INMA Bucuresti ; cap 6(colaborare);

Coordonarea lucrarii a fost realizata dePROF. ONORIFIC.Dr. ing. Pirna ION


7/72


___________________________________________________________________________

5

CUPRINS

pagina

Cuvant inainte. 61 Generalitati.. 82 Tipuri de organe de plante ce pot fi recoltate.. 103 Factori ce influenteaza cresterea productiei la plantele medicinale si

aromatice...................................................................................................... 11

4 Scheme tehnologice de recoltare a plantelor medicinale si aromaticeutilizate......................................................................................................... 18

5 Cerinte agrotehnice de exploatare. 256 Tehnici/tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si aromatice

cultivate in zona Calarasi-Silistra.................................................................. 26

7 Concluzii 498 Anexe. Fise tehnice ale utilajelor de recoltat plante medicinale si

aromatice, utilizate si propuse....................................................................... 50

9 Bibliografie 68


8/72


___________________________________________________________________________

6

CUVANTNAINTE

Interesul pentru terapia cu produse farmaceutice obtinute din plante

este in continua crestere, din a doua parte a secolului trecut, datorita faptului ca

acestea sunt mai compatibile cu organismul uman, fiind mai apropiate din punct

de vedere metabolic si mai usor de tolerat decat medicamentele de sinteza.

n Romania, folosirea plantelor de leac are o veche traditie amintind faptulca filozoful si istoricul grec Herodot (484-425 .e.n.) mentiona pricepereadacilor in folosirea plantelor pentru vindecarea ranilor si calmarea durerilor.

Preocuparile privind valorificarea plantelor medicinale si aromaticedin tara noastra au un suport stiintific recunoscut inca de la inceputul secolului

al XX-lea. Prima statiune experimentala din lume specializata in studierea

plantelor medicinale a fost infiintatala Cluj, in anul 1904. Studiile in domeniulplantelor medicinale si aromatice au continuat din anul 1930 in cadrul

Institutului de Cercetari Agronomice al Romaniei, la Statiunile Agricole din

Bucuresti, Cluj, Campia Turzii, Magurele, Brasov, Valul lui Traian, iar din anul

1975 in cadrul Statiunii de Cercetari pentru Plante Medicinale si AromaticeFundulea.

Avand conditii foarte variate de clima si sol, tara noastra are o flora

diversificata si bogata.

In scop medicinal si aromatic, pentru nevoile interne si pentru export, in tara

noastra se recolteaza sistematic, in prezent, peste 150 de specii de plante. [1].

Cerintele mereu crescande de materie prima vegetala pentru industriachimico-farmaceutica, si ale solicitarilor pentru alti beneficiari, au condus la

marirea suprafetelor cultivate cu plante medicinale si la largirea sortimentului

acestora.Necesitatea cultivarii plantelor medicinale si aromatice decurge si din

faptul ca, in flora spontana, diferitele specii cresc pe areale mari, uneori greu

accesibile, incat depistarea, culegerea si transportul lor se face greu, neasigurand

un ritm adecvat, iar pretul de cost al materiei prime devine foarte ridicat, precumsi faptul ca nu intotdeauna, culegatorii ocazionali cunosc foarte bine plantele

medicinale si momentul recoltarii lor, ducand la impurificarea materiei prime,

respectiv la recoltarea unui produs sarac in principii active.

Prin cultivarea pe baze stiintifice si recoltarea mecanizata a plantelor

medicinale si aromatice, se asigura necesarul de materie prima vegetala pentruindustria de medicamente din tara noastra, se obtine un produs bogat in principii


9/72


___________________________________________________________________________

7

active si mai omogen, se poate evita substituirile si falsificarile, recoltarea sepoate face in momentul optim (cand continutul in principii active este maxim).

Lucrarea de fata prezinta tehnici si tehnologii de recoltare a plantelor

medicinale si aromatice in zona Calarasi-Silistra.I n prima parte se prezinta organele de plante medicinale si aromatice care

se recolteaza, momentul optim de recoltare, factori ce influienteaza cresterea

productiilor la plante medicinale si aromaticesi scheme tehnologice de recoltare

utilizate. In partea finala sunt prezentate plantele medicinale si aromatice

cultivate in zona Calarasi-Silistra, epoca de recoltare, modul de recoltare si

descrierea tehnicilor folosite la recoltare

Lucrarea se adreseaza tuturor celor care direct sau indirect contribuie laproducerea si valorificarea plantelor medicinale si aromatice. Sunt prezentate in

lucrare cunostinte utile unui public larg, doritor sa cunoasca, sa cultive sau sa

recolteze si sa valorificeplante medicinale si aromatice, pentru nevoi proprii si

pentru cerintele economiei nationale.


10/72


___________________________________________________________________________

8

1.GENERALITIPlantele medicinale si aromatice pot fi obtinute din flora spontana sau prin

cultivare, la recoltarea acestora fiind necesara indeplinirea acelorasi conditii cu

mentiunea ca la speciile recoltate din flora spontana trebuie evitata recoltarea

excesiva, in vederea prevenirii disparitiei acestora.

Recoltarea plantelor medicinale si aromatice, reprezinta prima etapa in

prelucrarea primara a produsului vegetal, prin care acesta este pregatit pentru

utilizarea in diferite ramuri ale industriei.

Recoltarea plantelor medicinale si aromatice, facuta in conditii optimeeste determinanta pentru obtinerea unei materii prime de calitate si in aceeasi

masura pentru un randament de prelucrare crescut..

Recoltarea organelor necorespunzatoare, prematura sau tardiva, uscarea

neglijenta sau conservarea neadecvata pot duce la compromiterea produsului

vegetal (herba).

Modali tati de recoltare- Mecanizat (mai putin frecvent in flora spontana): cu combina, pluguri,

dislocatoare, cositori si tocatoare;- Manual: seceri, coase, cutite, cazmale, piepteni speciali;

Conditi i de recoltareConditiile de recoltare se refera pe de o parte, la caracteristicile

meteorologice ale perioadei in care se colecteaza plantele: vreme calda, fara

precipitatii; la unele specii sunt mentionate momente optime cum ar fi: pe roua(petale de trandafir), si pe de alta parte la fenofaza optima (momentul de

vegetatie in care planta are cel mai bun potential productive si calitativ).

Conditi il e de cal itate

- Caracterizarea biomorfologica si botanica a speciilor: aspect, culoare,

miros, gust, descriere botanica macro si microscopica, puritate (corpuri straine si

impuritati minerale).- Caracterizarea chimica a plantelor medicinale si aromatice, include

determinarea cantitativa a compusilor chimici raspunzatori pentru efectul

terapeutic: glicozizi, alcaloizi, uleiuri volatile, etc.

- Determinarea nivelului de contaminanti (pesticide si metale grele) din

plante.


11/72


___________________________________________________________________________

9

In functie de destinatia plantelor medicinale si aromatice, acestea trebuietransportate in conditii optime fie la procesator, fie pe piata, caz in care

distributia trebuie facuta imediat, pentru a evita degradarea produsului.


12/72


___________________________________________________________________________

10

2. TIPURI DE ORGANE DE PLANTE CE POT FI RECOLTATE

- Mugurii (gemmae): se recolteaza primavara, odata cu inceperea

circulatiei sevei, uneori chiar de la sfarsitul lunii februarie. Se recolteaza candsunt complet dezvoltati, inainte de deschidere, ex.: muguri de brad, de plop, nuc,

coacaz, etc.

- Scoarta (cortex): se recolteaza primavara, dupa inceperea circulatiei

sevei, deoarece in aceasta perioada se desprinde mai usor. De obicei scoarta se

recolteaza de pe ramurile si tulpinile plantelor de cel putin 3 ani, prin incizii

circulare practicate la distante de 20-30 cm si apoi longitudinal, ex .:crusin,salcie,etc.

- Frunzele (folium): se recolteaza numai pe timp frumos si uscat. In

general momentul optim se considera a fi perioada de dinainte si pe durata

infloririi plantei. Se urmareste recoltarea frunzelor ajunse la maturitate, intregi,neatacate de boli si daunatori si in vegetatie, ex.: patlagina, salvie, cimbru, isop,

roinita, anghinare, patlagina, potbal, menta, papadie, etc.

- Iarba (herba): se recolteaza in special in perioada de inflorire a plantei.De la speciile anuale se colecteaza toata partea aeriana, iar de la cele pereneiarba va fi taiata deasupra partii lignificate, ex.: sunatoare, rostopasca, coada-

soricelului, cicoare, sovarf, etc.

- Florile (flores): se recolteaza la un anumit stadiu de imbobocire,

determinat in functie de nivelul de principii active acumulate, ex.: salcam,

lavanda, trandafir, soc, paducel, cimbru, isop, craite, galabenele, etc.

- Semintele (semen): se recolteaza la maturitatea deplina, momentrecunoscut dupa culoare si forma, ex.: coriandru, mustar, fenicul, armurariu,

castane, macese, salvie, cimbru, craite, roinita, galbenele, anghinare, patlagina,

cicoare, etc.

- Radacinile (radix) stolonii, rizomii (rhizoma),bulbii (bulbus),

tuberculii (tubera): se recolteaza toamna la sfarsitul perioadei de vegetatie, cand

sunt mai bogate in principii active sau primavara, inainte de intrare in vegetatie,

ex.:valeriana, lemnul dulce; menta; obligeana, stanjenelul; brandusa de

toamna; tataneasa, brusture, cicoare.


13/72


___________________________________________________________________________

11

3. FACTORI CE INF LUENTEAZA CRESTEREA PRODUCTIEI LA

PLANTELE M EDICINALE SI AROMATICE

I nf luenta folosir ii ingrasamintelor chimice

Ingrasamintele cu azot si fosforin doze de N70, P70, au contribuit la

sporirea productiei la craite, obtinandu-se un spor de 160q/ha samanta, spor ce

reprezinta 32% fata de martorul neingrasat. [2]

Fig.1Variatia productiei de craite (media 1984-1986) in functie

de ingrasamintele cu fosfor [2]


14/72


___________________________________________________________________________

12

Fig.2Variatia productiei de craite (media 1984-1986)

in functie de ingrasamintele cu azot [2]

Doza optima economica de azot a fost de 70,3 kg/ha, la care s-a obtinut si

o eficienta economica si energetica destul de ridicata. [2] Eficienta economicasi energetica a aplicarii ingrasamintelor cu NP la craite cultivate pentru samanta

(tabel 1).

Tabelul 1Nr.

varia

nta

Doza

de

fosfor

kg/ha

Doza

de

azot

kg/h

a

Spor de

productie

Valoare

spor

lei

Costul

ingrasa

min-

telor, lei

Venit net

suplimen

tar

lei/ha

Venit su-

plimentar

obtinut/1

leu cheltuit

cu

ingrasaminte

Energia

consumata

cu

Ingrasami

nte,

kWh/ha

Kg/

ha

Kg/1

kg

ingra

sa-mant

10

70

50

00.2

1.0

0.6

0930

6510

4650

0260

364

468

0670

6146

4182

03.5

17.8

9.9

01285

1799

2313

10

40

90

100

0.2

0.4

0.8

0.7

930

3720

8370

9300

230

490

594

698

700

3233

4776

8602

4.0

7.5

14.0

13.3

283.5

1568.5

2085.5

2596.530

110

0.4

0.9

2790

10230

322

572

2468

9658

8.6

17.8

395

1680


15/72


___________________________________________________________________________

13

160140 1.20.8 1488013020 686700 1419412320 21.618.6 21943708

50100

140

130

0.60.7

0.8

0.8

46509300

13020

12090

414674

778

882

42368626

12242

11208

11.213.7

16.7

13.7

508.51793.5

2307.5

2823.5

I nf luenta plantei premergatoare si a epoci i de semanat

Epoca de semanat influienteaza semnificativ productia de herba in

perioada 20oct.-10nov. cand se realizeaza un spor de productie de 172,2-194,8%

(tab.2). [3]. Planta premergatoare a influientat de asemenea, productia de herba,

cea mai buna fiind orzoaica pentru matraguna.( tab.3) [3]

Tabelul 2

Varianta de semanat Productia

q/ha

Diferenta

q/ha

% Semnificatia

Epoca de

toamna

1 octombrie

10octombrie

20

octombrie

30

octombrie10

noiembrie

81.8

93.9105.9

114.7

98.6

42.9

55.067.0

74.8

59.7

210.3

241.3272.2

294.8

253.4

***

Epoca deprimavara

10 martie20martie

30 martie

10 aprilie

38.938.4

36.6

31.9

-0.5-2.3

-7.0

100.098.7

94.7

82.0

***

DL 5%DL 1%

DL 0.1%

5.26.9

9.1

Influienta epocii de semanat asupra productiei de herba la matraguna

(media anilor 1978-1980) . [3]


16/72


___________________________________________________________________________

14

Tabelul 3

Varianta Productia

q/ha

Diferenta % Semnificatia

Chimion 67.6 - 100

Orzoaica 74.8 7.2 110.6

DL 5% 4.9

DL 1% 9.1

Influienta plantei premergatoare asupra productiei de herba la

matraguna (media anilor 1978-1980). [3]

I nf luenta distantei de semanat si a normei de samanta

Productiile cele mai mari de herba la marar s-au obtinut la distantele de

12,5-25 cm cu normele de 16-18 kg/ha samanta . [4]

Cel mai mare continut de ulei volatil (1,43%) s-a realizat la varianta in

care s-a folosit norma de 14kg/ha si distanta intre randuri de 37,5cm . [4]Influienta distantei si normei de semanat asupra productiei de herba la

marar (media anilor 1986-1989) (Tabel 4) sifig.3.

Tabelul 4

Varianta Productia Diferenta q/ha Semnificatia

q/ha %

Influenta distantei de semanat (cm)

12.5

25.0

37.5

71.7

71.9

66.4

107

108

100

5.3

5.5

Mt.

DL5% 5.0

Influenta normei de samanta (kg/ha)

14

16

1820

67.2

71.8

72.467.8

100

107

108101

Mt.

4.6

5.20.6

DL5% 4.5


17/72


___________________________________________________________________________

15

Fig.3Influenta distantei si normei de semanat asupra productiei de herba la

marar (media anilor 1986-1989). [4]

Influenta distantei si normei de semanat asupra continutului si aproductiei de ulei volatil la marar (media anilor 1986-1989) (Tabel 5) si fig.4.[4]

Tabelul 5

Varianta Productia

de herba

q/ha

Continutul

ml/%

Productia

de ulei

Diferenta

Kg/ha

Semnificatia

Kg/ha %


14

1618

20

67.2

71.872.4

67.8

1.32

1.241.17

1.25

77.1

77.473.6

73.7

100

10095

95

Mt.

0.3-3.5

-3.4

*

DL 5% 0.27


12.5

25.037.5

71.7

71.966.4

1.26

1.221.28

78.5

76.373.9

106.2

103.2100

4.6

2.4Mt.

*

DL 5% 4.4


18/72


___________________________________________________________________________

16

Fig.4Influenta distantei si normei de semanat asupra continutului si aproductiei de ulei volatil la marar (media anilor 1986-1989) [4]

I nf luenta lungimi i de segmentare a stoloni lor asupra productiei de

herba si ulei volati l(tab.6).Lungimea de segmentare a stolonilor de menta influienteaza productia de

herba si ulei volatil . [1].Tabelul 6

Lungimea

stolonilor

Productia medie de:

Herba proaspata Ulei volatil

q/ha % Kg/ha %

Stoloni intregi 42.9 100 2-3 100

Stolonisegmentati la 5-

6 cm

28.7 67 15.3 66

Stoloni

segmentati la

15-16 cm

38.5 90 19,3 84

Stoloni

segmentati la

20-27 cm

42.2 48 21 91

Influenta lungimii de segmentare a stolonilor asupra productiei de herba si

ulei volatil.[1].


19/72


___________________________________________________________________________

17

Cu cat stolonii sunt mai mici, scade densitatea si productia de herba si uleivolatil. Paun E. 1988, arata ca stolonii de 20-27cm, realizeaza productii similare

cu cei nesegmentati si reprezinta un deosebit avantaj la plantarea mecanizata.


20/72


___________________________________________________________________________

18

4. SCHEME TEHNOLOGICE DE RECOLTARE A PLANTELORMEDICINALE SI AROMATICE UTILI ZATE

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a mugurilor de plantemedicinale sub forma de vrac

Mugurii-se culeg cu mana, unul cate unul, cautandu-i pe cei de marime

corespunzatoare si verificand sa nu fie deschisi.

Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemeletehnologice dinfig.5.

Fig.5Schema tehnologica pentru tehnologia de recoltat muguri de plante

medicinale

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a scoartei de plantemedicinale sub forma de vrac

Scoarta -se recolteaza primavara, dupa inceperea circulatiei sevei,

deoarece in aceasta perioada se desprinde mai usor. De obicei scoarta se

recolteaza de pe ramurile si tulpinile plantelor de cel putin 3 ani, prin incizii

circulare practicate la distante de 20-30 cm si apoi longitudinal.

Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemele

tehnologice dinfig.6.

Adunat Incarcare Transport

Cu unelte

speciale

Mijloace de

transport auto

sau agricole

Vrac sau in saci

in mijloace de

transport


21/72


___________________________________________________________________________

19

Fig.6Schema tehnologica pentru recoltat scoarta de plante medicinale

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a frunzelor de plantemedicinale sub forma de vrac

Frunzele-se recolteaza manual, una cate una sau prin strujire numai pe

timp frumos si uscat. In general momentul optim se considera a fi perioada de

dinainte si pe durata infloririi plantei. Se urmareste recoltarea frunzelor ajunse lamaturitate, intregi, neatacate de boli si daunatori si in vegetatie.

Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemele

tehnologice din fig.7.

Delimitat inele

de scoarta

Incarcare Transport

Cu unelte speciale

Mijloace de transport

auto sau agricoleVrac sau in saci in

mijloace de transport


22/72


___________________________________________________________________________

20

Fig.7-Schema tehnologica pentru recoltat frunze de plante medicinale in vrac

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a ierbei(herba) de plantemedicinale sub forma de vrac

Iarba-se recolteaza in special in perioada de inflorire a plantei. De laspeciile anuale se colecteaza toata partea aeriana, iar de la cele perene iarba va fi

Recoltat

Incarcare Transport

Cu unelte

spcialeMijloace de

transport auto

sau agricole

Frunza cu

frunza

Strunjire

Vrac sau in saci in

mijloace de

transport


23/72


___________________________________________________________________________

21

taiata deasupra partii lignificate. Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor suntprezentate n schemele tehnologice dinfig.8.

Fig.8Schema thnologica pentru tehnologia de recoltat iarba de

plante medicinale in vrac

La recoltarea cu cositorile cu aparat de taiere cu elemente rotative se varegla inaltimea de taiere astfel incat sa nu se infesteze plantele taiate cu pamant.

TransportCosit Incarcat

Cositoare cu degete

Cositoare cu aparat de

taiere cu elem. rotative

Vindrover fara valturi

de strivire

Remorca

autoincarcatoare de

furaje

Remorca

autoincarcatoare de

furaje


auto sau agricoleEchipamente speciale

de incarcat

Cositoare cu dublu cutit


24/72


___________________________________________________________________________

22

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a florilor de plantemedicinale sub forma de vracFlorile-se recolteaza la un anumit stadiu de imbobocire, determinat in

functie de nivelul de principii active acumulate.

Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemeletehnologice dinfig.9

Fig.9-Schema tehnologica pentru recoltat flori de plante medicinale in vrac

Mecanizat, masini

de recoltare

Direct in buncarul

de alimentareDirect cu masina

de recoltat


auto sau agricole

Vrac sau in saci

in mijloace de transport

Adunat

flori

Incarcatat Transport


25/72


___________________________________________________________________________

23

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a semintelor de plantemedicinale sub forma de vrac

Semintele-se recolteaza la maturitatea deplina, moment recunoscut dupaculoare si forma. Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate nschemele tehnologice dinfig.10.

Fig.10- Schema tehnologica pentru recoltat samanta de plante medicinale

in vrac

Recoltare selctiva

+ treierat cucombina la

stationar

Recoltat

seminte

Incarcat Transport

Mecanizat, direct

din

lan

Taiat complet +

treierat la stationar

cu combina

Direct in

buncarul masinii

Di

rect cu combina


auto sau agricole

(tractor+remorca)

Incarcare directa in

mijloace de transport


26/72


___________________________________________________________________________

24

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a radacinilor, stolonilor,r izomi lor , bulbi lor , tuberculi de plante medicinale sub forma de vracRadacini le, stoloni i , r izomii, bulbi i , tuberculi i-se recolteaza toamna la

sfarsitul perioadei de vegetatie, cand sunt mai bogate in principii active sauprimavara, inainte de intrare in vegetatie. Operaiile efectuate n cadrultehnologiilor sunt prezentate n schemele tehnologice din fig.11.

Fig.11-Schema tehnologica de recoltat radacini, stoloni, rizomi, bulbi si tuberculi

de plante medicinale in vrac

Recoltat Incarcare Transport

Mecanizat

Masina de scos

rizomi sau

dislocatoare

Plug fara cormana

sau dislocatoare

Masina de scos

stoloni

Masina de scos bulbi

Direct sau cu

echipamente speciale

Mijloace auto

sau agricole de

transport


27/72


___________________________________________________________________________

25

5. CERINE AGROTEHNICE DE EXPLOATARE

Principalele cerine agro-tehnice impuse culturilor si echipamentelor larecoltare pentru mecanizarea lucrrilor din cadrul tehnologiilor pentrurecoltarea, i transportul plantelor medicinale si aromatice sunt urmtoarele: suprafata care se recolteaz s fie bine nivelat, curata de muuroaie, de

vegetaie lemnoas, cioate, pietre i alte obstacole sau corpuri strine; condiii agrometeorologice normale n timpul lucrului (umiditatea normal a

solului, lipsa precipitaiilor, etc.); organele de lucru ale mainilor, echipamentelor tehnice i tractoarelor de

agregare s nu antreneze sau s murdreasc cu pmnt plantele medicinale; roile mainilor de recoltat, ale echipamentelor tehnice i tractoarelor de

agregare sau ale celor de transport s nu calce lanul nerecoltat sau plantelelsate pe sol n brazd continu;

n procesul de lucru echipamentele s copieze denivelrile terenului pelimea i pe direcia de lucru;

s nu produc tocarea suplimentar a plantelor (fragmente cu lungimea sub10 cm), procentul maxim admis fiind 1%;

sa nu se preseze plantele in mijlocul de transport; sa nu se infesteze cu impuritati plantele recoltate (pamant).


28/72


___________________________________________________________________________

26

6. TEHNICI /TEHNOLOGII DE RECOLTARE A PLANTELORMEDICINALE CULTI VATE IN ZONA CALARASI -SI LI STRA

Pentru recoltarea plantelor medicinale si aromatice se folosesc tehnologiiadecvate fiecarei culturi, in functie de tehnologia de cultivare, de organele

plantelor care se recolteaza si de dotarea tehnica existenta.

o ANGHINARE(Cynara scolymus) .(fig.12 )Anghinarea este o planta perena, erbacee de la care se recolteaza frunzele

pentru procesare si samanta pentru infiintarea culturilor.

Fig.12-Anghinare

Epoca de recoltareMomentul optim de recoltare a frunzelor se apreciaza dupa marimea si

culoarea lor. Frunzele trebuie sa aib lungimea de cel putin 35-40 cm [5] , candpetiolul si nervura principala sunt fragede. Frunzele ajunse la maturitatea tehnica

au culoarea verde, spre deosebire de cele tinere din mijlocul rozetei care sunt

verzi-argintii.

Pentru a obtine o productie de frunze bogata in principii active, recoltarea

se face in zile insorite, dupa ce s-a ridicat roua.Recoltarea antodiilor inflorecente in loturile semincere se face esalonat pe

masura maturarii semintelor fiind marcat de desprinderea din inflorescenta a

primelor seminte impreuna cu papusul (praful) lor.


29/72


___________________________________________________________________________

27

Modul de recoltareOperatia de recoltare se face prin taierea frunzelor de la exteriorul rozetei

cu scule specializate. Frunzele tinere mici, din mijlocul rozetei care asigura

recolta urmatoare nu se recolteaza. Frunzele recoltate se pun in cosuri care se

descarca in remorci auto, remorci agricole sau motocare, transportandu-seimediat la locul de uscare. In cursul vegetatiei se fac 3-5 recoltari de frunze.

In loturile semincere se recolteaza cel mult o singura data frunzele in anul

I de vegetatie. Recoltarea inflorescentelor se face in anul al II-lea de vegetatie

prin taiere scule specializate, uscarea lor pe platforme sau prelate, apoi se treiera

cu batozele sau combina de recoltat cereale la stationar, dupa care se

conditioneaza si se pun in saci. [6]

ProductiaProductia de frunze proaspete realizata este in medie 120-150 q/ha,

ajungand pana la 200-350 q/ha. [6]

In loturile semincere de anghinare, productia este de cca. 6-8 q/ha seminte. [1]

o ARMURARIU(Silybum marianum),(fig.13)Armurariu este o planta anuala, erbacee de la care se recolteaza samanta.

Fig.13-Armurariu

Epoca de recoltareDe la armurariu se recolteaza semintele cu ajutorul combinei reglata

corespunzator. Se recolteaza in perioada cand 80% din antodii sunt uscate, insa

inainte ca acestea sa elibereze samanta, care datorita prezentei papusului este

usor imprastiata. Recoltarea se face pe vreme uscata si senina. [7]


30/72


___________________________________________________________________________

28

Samanta se recolteaza cu combina de cereale paioase(fig.14): turatiabatator =950 min-1, distanta intre batator si contrabatator= 15-20 cm; la iesire

10-15 cm; sita cu ochiuri rotunde =4 cm; ventilator la minim.

Fig.14-Combina de recoltat cereale paioase

Productia de seminte este in medie 600-1200 kg/ha. [7]

o CICOARE(Chihorium intybus)(fig.15)Cicoarea este o planta perena de la care se recolteaza radacina si herba

pentru procesare si samanta pentru infiintare cultura.

Cicoarea, este o mare iubitoare de soare si creste in locuri deschise, cum ar fi

fanetele si pajistile, marginile de drum, terenurile virane, din campie si pana in

zonele montane joase. Per ioada de vegetatie: creste din luna mai pina in luna

octombie, inceputul lunii noiembrie.

Fig.15-Cicoare


31/72


___________________________________________________________________________

29

Epoca de recoltarePartile aeriene de la cicoare, se recolteaza in prima parte a perioadei de

inflorire, in lunile iulie-august, cind

tulpinile nu au intrat in faza de lignificare. Pentru ca produsul sa fie de calitate

superioara se taie si rozeta de frunze bazale. Radacina plantei, se recolteaza inluna noiembrie.

Modul de recoltarePartea aeriana (herba)-se recolteaza cu cositori mecanice cu dublu cutit

(fig.16), vindrover fara valt de strivire (fig.17) sau combina tractata de furaje

(fig.18).

Fig.16-Cositoare cu dublu cutit

Fig17-Vindrover tractat Fig18- Combina tractata de

furaje

Dupa recoltare, herba se ridica de pe sol cu remorci autoincarcatoare

(fig.19) sau se incarca imediat in remorci agricole (fig.20) si se transporta la

locul de uscare sau distilare.


32/72


___________________________________________________________________________

30

Fig.19-Remorca autoincarcatoare Fig.20-Remorca agricola

Radacina plantei, pe suprafete mici, se recolteaza prin dezgropare cu

cazmaua. Dupa culegere, radacina se spala in curent de apa repede, dupa care se

despica pe lungime si se pune la uscat in strat subtire, intr-un loc uscat sicalduros. Dupa incheierea procesului de uscare (cand radacinile devin rigide si

se rup cu un pocnet sec), se depoziteaza in saci de hartie. Pe suprafete mari

radacinile se scoat cu dislocator de radacinoase (fig.21), combina de recoltat

cartofi CRC-1(FIG.22) sau masina de scos rizomi (fig.23).

a)-in lucru b)-rizomi dislocati

Fig.21-Dislocator de radacinoase

Fig.22-Combina de recoltat cartofi CRC-1 Fig.23-Maina de scos ceapa MSC-2P


33/72


34/72


___________________________________________________________________________

32

Modul de recoltareRecoltarea partii aeriene(herba)- se poate face manual cu secera, in

cazul unor suprafete mici si mecanic cu cositori mecamice (fig.16), vindrovere

fara valturi de strivire (fig.17), daca suprafata este de ordinul a zeci de hectare,taiera facandu-se la inaltimea de 5-7cm de la sol sau cu masini specializate de

taiat si incarcat herba (fig.25).

Fig.25- BONINO SPECIAL-Italia

Samanta se recolteaza cu combina de cereale (fig.14) reglata

corespunzator.

Productia de herba proaspata este de 100-150 q/ha, iar cea uscata, estede 20-30q/ha. [8] In loturile semincere de cimbru de gradina, se realizeaza 300-

500 kg/ha nucule. [1]

o CRAITE(Tagetes patula L.) (fig.26)Craitele sunt plante anuale, de la care se recolteaza florile fara receptacul

pentru procesare si semintele pentru infiintarea culturii.


35/72


___________________________________________________________________________

33

Fig.26-Craite

Epoca de recoltareMomentul optim de recoltare a materiei prime vegetale (inflorescente),

este la deschiderea completa a florilor ligulate, cand inflorescentele au diametrul

de 2-2,5 cm, respectiv din iunie si pana in septembrie de 4-6 ori.

Recoltarea se face pe timp frumos, cand s-a ridicat roua, de preferat

dimineata, deoarece mai tarziu plantele isi pierd inflorestenta si se recolteaza cudificultate.

Pentru obtinerea de seminte, plantele se recolteaza la maturitatea deplina.

[1]

Modul de recoltareInflorescentele recoltate semimecanizat cu scule specializate(fig.27), se se

transporta la locul de uscare, unde li se scot florile marginale si cele tubuloase

pentru a fi puse la uscat, indeparandu-se receptaculul, precum si celelalte

impuritati sau corpuri straine


36/72


___________________________________________________________________________

34

Fig.27-Dispozitivul de recoltat galbenele si craite[10]

La recoltare, se vor lua masuri de echipare corespunzatoare a

culegatorilor, pentru a impiedica femomenul de alergie in contact cu planta.

Recoltarea plantelor semincere se face secvential, intai taindu-se florile

ajunse la maturitate cu secera sau unelte specializate, lasate sa se usuce si apoi

treierate la stationar cu batoza sau combinele de cereale reglate

corespunzator.(fig.14)

ProductiaIn mod curent productiile de flori ligulate proaspete pot fi de 40-50 q/ha,

dar pot ajunge si la 60-80 q/ha. [1]

Productia de samanta medie este de 4-6 q samanta/ha, dar in culturile

reusite se obtine si 8-10 q samanta/ha. [1]


37/72


___________________________________________________________________________

35

o GLBENELE(Calendula officinalis) (fig.28)Galbenele sunt plante anuale sau bienale, de la care se recolteaza florile

pentru procesare si semintele pentru infintarea culturii.

Fig.28Galbenele

Epoca de recoltareRecoltarea se executa cand s-au deschis primele 2-3 randuri de flori

ligulate, incepand cu luna iunie si continuand pana in octombrie. Se recolteaza

florile ligulate de la antodiile deschise sau antodiile intregi, pe timp insorit, deindata ce s-a ridicat roua, pana seara.

Culturile semincere se recolteaza la maturitatea deplina a semintelor (au

culoarea cafenie si se desprind usor din inflorescenta). [11]

Modul de recoltareFlorile ligulate si antodiile se culeg cu scule specializate (fig.25), la

inceput, la intervale de 2-3 zile, apoi mai rar. Cu cat se recolteaza mai regulat,cu atat plantele formeaza mai multe inflorescente.

In Bulgaria se recolteaza si herba de Calendula officinalis (plante intregiinflorite) [11] .

Culturile semincere se recolteaza la maturitatea deplina a semintelor, cu

combina de cereale (fig.14), sau cu scule specializate, urmand sa se treiere dupa

uscare.

ProductiaDe pe un ha se realizeaza productii medii de 15-30q flori ligulate in stare

proaspete sau 40-90q inflorescente proaspete.

In loturile semincere de galbenele, productia este de cca.6-8 q/ha seminte.[11]


38/72


___________________________________________________________________________

36

o I SOP(Hyssopus officinalis) (fig.29)Isopul este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza partea

aeriana.

Fig.29-Isop

Epoca de recoltareMasa vegetala folosita in scopuri medicinale se va recolta inaintea

infloritului, iar cea care urmeaza a fi prelucrata pentru obtinerea uleiului volatilse va recolta la inceputul infloritului. Se recomanda efectuarea in timp optim a

recoltarii, deoarece plantele puternic indesite, mai ales cele din anul al II-lea si

urmatorii pierd repede frunzele, cea ce va diminua productia. Recoltarea vaincepe dimineata dupa ce s-a ridicat roua, pe timp insorit, linistit si calduros.

Modul de recoltareRecoltarea se poate face semimecanizat cu scule specializate, in cazul

unor suprafete mici si mecanic cu cositori mecamice (fig.16) sau vindrovere

(fig.17) daca suprafata de recoltat este de ordinul a zeci de hectare, taiera

facandu-se la inaltimea de 5-7 cm de la sol pentru plantele din primul an si la 1-

2 cm deasupra nivelului de taiere anterior. [12]

Productiade herba proaspata este de 100-150 q/ha, iar cea uscata, este de30 q/ha. In loturile semincere de isop, se realizeaza 300-600 kg/ha nucule. [1]


39/72


___________________________________________________________________________

37

o LEVANTICA(Lavandula angustifolia) (fig.30)Levantica este o planta perena, un subarbust, de la care se recolteaza

florile cu partea aeriana pentru procesare si seminte pentru infiintarea culturii.

Fig.30-Lavanda

Epoca de recoltareRecoltarea se face pe vreme uscata si senina. Este bine sa inceapa cand

cca. 50% din flori au inflorit si sunt putine flori vestejite.[13]

Plantele destinate producerii de samanta se recolteaza cand fructele ajung la

maturitate pe majoritatea inflorescentelor.

Modul de recoltareDe la levantica se recolteaza florile pentru distilare.Inflorescentele se taie cu echipamente specializate de recoltat lavanda pe

1 rand cu buncar propriu de colectare a herbei taiate (fig.31), echipamente

specializate de recoltat lavanda pe 1 rand prevazut cu toba de tocare a herbei(fig.32), echipamente pe 2 randuri (fig.33) sau pe 3 randuri (fig.34) ce pot fi

atasate la combinele de recoltat furaje. Taiere se face cu cel mult 10 cm de tija

sub ultimul verticil. Dupa taiere, herba care se toaca se incarca direct in remorciagricole si se traqnsporta imediat la locul de uscare sau la distilarie.


40/72


___________________________________________________________________________

38

Fig.31-Echipament specializat de recoltat lavanda fara toba de

tocare[14]

Fig.32-Echipament specializat de recoltat lavanda cu toba de tocare [14]

a )in lucru b) in transport culegtoarelelaterale ridicate

Fig.33-Echipament de recoltat lavanda pe 2 randuri [14]


41/72


___________________________________________________________________________

39

Fig.34-Echipament de recoltat lavanda pe 3 randuri [14]

ProductiaProductia de inflorescente proaspete in primii 2-3 ani este in medie 2-3

t/ha, In loturile semincere se realizeaza o productie de 300-400 kg/ha nucule.

.[1]

o MENTA(Mentha piperita) (fig.35)Menta este o planta anuala, erbacee de la care se recolteaza partea aeriana

si stolonii.

Fig.35-Menta


42/72


___________________________________________________________________________

40

Epoca de recoltareMasa vegetala folosita pentru extractia de ulei volatil se va recolta in faza

cand plantele sunt inflorite 50-75%. Recoltarea frunzelor pentru industria

ceaiurilor se face in doua etape cand frunzelor au lungimea de 5-6 cm. In toate

cazurile, recoltatul mentei se va executa intre orele 10-14, pe vreme calda,linistita, uscata si insorita. [15]

Modul de recoltareRecoltarea in tregii mase vegetative (herba)-se poate face mecanic cu

cositori mecamice (fig.16), vindrovere fara valturi de strivire (fig.17), sau cu

masini specializate (fig.36) care taie, incarca in buncarul propriu si descarca in

mijloacele de transport, in vederea trimiterii imediata la uscatorii sau distilare.

a)-in lucru

b)-incarcare in buncar a herbei taiate c)-descarcarea herbei taiate

in remorca agricola

Fig.36-Masina de recoltat herba de menta FR100 [16]-fabricata de firmaDE PIETRI Italia

Recoltarea stolonilor- se face toamna cu ajutorul plugului fara cormana,a masinilor de scos bulbi si tuberculi realizate in Romania sau de catre alte firme


43/72


___________________________________________________________________________

41

din strainatate cum sunt: masina de scos cartofi MRC-1 (fig.22), masina de scosceapa MSC-2P (fig.23), maina de scos ceapa WR 135-180 (fig.37), maina descos ceapa AAO(fig.38), masina de scos rizomi de miscanthus MRM.(fig.39) si

masina de scos stoloni de menta (fig. 40).

F ig. 37-Maina WR 135-180 [17], fabricat de firma Asa Lift (Danemarca)

Fig. 38-Maina AAO [18], fabricat de firma Simon (Frana)


44/72


___________________________________________________________________________

42

Fig.39-Masina de scos rizomi de Fig.40-Masina de scos

stoloni miscanthus MRM de menta

Productia-de herba proaspata este de 10-20 t/ha, respectiv 2,5-3t/haherba uscata, sau 1-1,3 t/ha frunze uscate. [1]

o MUSTAR ALB(Sinapis alba) (fig.41)Mustarul alb este o planta anuala, erbacee, de la care se recolteaza

samanta.

Fig.41-Mustar alb

Epoca de recoltareEpoca optima este situata in faza maturizarii depline a semintelor, care se

coloreaza in galben-auriu, intraga planta fiind de culoare galbena. Aceasta epoca

este recomandata in cazul in care cultura se recolteaza cu combina de cereale.

Daca recoltarea se face in doua faze, se va incepe mai devreme de epoca

indicata, prin taiere cu cositoarea si se va treiera pe brazda cu combina.


45/72


___________________________________________________________________________

43

Modul de recoltareRecoltarea direct din lan-se face cu combina de recoltat cereale (fig.14).

La recoltare trebuie sa se acorde atentie mare reglarii combinei, pentru a reduce

cat mai mult pierderile prin scuturare sau prin ramanerea fructelor in resturile de

tulpini.

Recoltatul in doua faze-impune folosirea vindroverului sau a masinii de

recoltat mazare cu cutit, care lasa plantele taiate in brazda. Taierea tulpinilor

trebuie facuta cat mai sus posibil. Dupa uscarea fructelor, plantele de mustar vor

fi treierate cu combina pregatita cu pick-up.

ProductiaSe realizeaza o productie de 15-20 q/ha seminte. [1]

o PATLAGINA (Plantago lanceolata) ( fig.42)Patlagina -este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza frunzele

pentru procesare si samanata pentru infiintarea culturii.

Fig.42-Patlagina

Epoca de recoltareFrunzele de patlagina, se recolteaza inainte de aparitia tijelor florare, cand

au ajuns la maturitate tehnica, avand lungimea de 12-14 cm. Calendaristic,

recoltarea incepe in luna mai si se repeta de 3-4 ori in decursul unei veri.


46/72


___________________________________________________________________________

44

Modul de recoltareDe la patlagina se recolteaza frunzele si

semintele.

Recoltarea frunzelorse face cu scule specializate, pe timp frumos, dupa

ce s-a ridicat roua, ducandu-se cat mai repede la uscare.

Semintele de patlaginase recolteaza in al doilea an de vegetatie, cand

70% din inflorescente s-au brunificat si semintele au culoarea specifica speciei

[19]

Inflorescentele se taie cu secera, se usuca pe platforme betonate, se treiera

la stationar cu combina de cereale, iar samanta se conditioneaza.

ProductiaProductia de frunze proaspete este in medie 10-12 t/ha. In loturile

semincere de patlagina, productia este de cca. 3-4 q/ha samanta. [1]

o ROINIA (Melissa officinalis)(fig.43)Roinita este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza masa

vegetativa pentru procesare si samanta pentru infiintarea culturii.

Fig.43-Roinita

Epoca de recoltareLa plantatiile realizate prin samanta se obtin doua recolte. Epoca optima

de recoltare este la sfarsitul butonizarii si aparitia primelor flori deschise. Prima

recolta se obtine de regula in luna iunie, iar a II-a in octombrie. Intotdeauna se

va recolta pe timp insorit, calduros si fara vant, dupa ce s-a ridicat roua. Masavegetativa recoltata se va transporta imediat sub soproane pentru defoliere, in

cazul obtinerii de frunze, sau se va pune la uscat.


47/72


___________________________________________________________________________

45

Modul de recoltareO plantaie bine ngrijit dureaz 5-6 ani i chiar mai mult. n primul an

producia la hectar este mic i se recolteaz la sfritul verii. ncepnd cu aldoilea an se obin dou recolte anual: prima n luna iunie-iulie i a doua naugust- septembrie. Recoltarea se face pe timp uscat, dimineaa, dup ce s -a luatroua, nainte de nflorire. nainte de recoltare cultura se plivete de nuruieni.Plantele se taie deasupra pmntului la o nlime de 10 cm, apoi se ndeprteazfrunzele ptate i nglbenite. Frunzele se recolteaz fie culegndu-le una cteuna, fie prin strujire. Vrfurile i rmurelele se vor pune separat pentru a nu seamesteca cu frunzele. Recoltarea intregii mase vegetative se poate face manual

cu secera si numai culturile curate de buruieni se pot recolta cu orice tip de

cositoare la 10 cm de sol. Defolierea plantelor pentru productia de frunze se varealiza numai pe plantele proaspat recoltate, deoarece cele ofilite se defoliaza

foarte greu.

Plantele destinate producerii materialului de semanat (seminte), se

recolteaza prin taierea inflorescentelor, care se usuca, se treiera la stationar cu

combina de cereale, se conditioneaza si se pastreaza in saci. . [20]

Productiamedie este de 4-5 t/ha frunze verzi (1-1,5 t/ha frunze uscate) si15-18 t/ha herba proaspata (3-4 t/ha herba uscata).

In loturile semincere de Melissa officinalis, productia este de cca. 4 q/ha

nucule. [1]

o SALVIA (Salvia officinalis) (fig.44)Salvia este o planta perena, semilemnoasa, de origine mediteraneana, de

la care se recolteaza partea aeriana pentru procesare si semintele pentru

infiintarea culturii.

F ig. 44-Salvia


48/72


___________________________________________________________________________

46

Epoca de recoltareFrunzele de salvie, ajung la maturitatea tehnica in faza de butonizare

(Staikov si Stoianka Ilieva, 19610), care este considerata a fi faza optima de

recoltare a frunzelor, cand continutul de ulei volatil atinge valorile cele mai

ridicate. Recoltarea se face in zilesenine si in orele cu insolatie maxima (11-15). In primul an de vegetatie se

obtine o singura recolta de frunze in luna septembrie, iar in anii urmatori se

realizeaza 2-3 recolte (Astadjov si colab.,1980).

La salvie se pot recolta nu numai frunzele sau lastarii destinati pentru

preparate farmaceutice, ci si planta intreaga pentru distilare, la inflorirea deplina.

Se recomanda sa nu se recolteze frunzele in culturile semincere, pana la

recoltarea semintelor. [20]Recoltarea culturilor semincere se face din anul doi de vegetatie, cand

incepe uscarea caliciului florilor inferioare, iar o parte din seminte au culoarea

inchisa. Daca se intarzie exista pericolul scuturarii semintelor.

Modul de recoltareFrunzele se recolteaza manual sau prin taiere cu cutitul si se aseaza in

cosuri, fara sa se preseze, lastarii se taie cu secera, iar plantele intregi se

recolteaza cu combina de recoltat furaje (fig.18), cu masa de taiere reglata lainaltimea de 10-15 cm de la sol. [20] sau cu masina de recoltat herba de plante

medicinale si aromatice FR100 (fig.35)

Culturile semincere se recolteaza cu secera, taindu-se portiunea de tulpina

pe care sunt dispuse inflorescentele, se usuca si se treiera la stationar cu combinade cereale, iar semintele se conditioneaza si se pastreaza in saci.

Productiade frunze uscate este de 3-6 q/ha, in primul an de fabricatie, iarin al doilea si urmatorii, este de 10-14 q/hq. Cea de herba uscata, este de 20-

30 q/ha. In loturile semincere de salvie, se realizeaza 200-500 kg/ha nucule.[1]

o OVRF(Origanum vulgare) (fig.45)ovrf este o specie perena, erbacee, de la care se recolteaza partea aeriana.


49/72


___________________________________________________________________________

47

Fig.45-Sovarf

Epoca de recoltareSe recolteaza in timpul infloririi (iulie-august). [1]

Modul de recoltareRecoltarea se poate face manual cu secera, sub locul de ramificatie,

cuprinzand ramuri, cu frunze si inflorescente. [1]

Planta se poate pstra n frigider cam 3 zile, ns frunzele proaspete se potcongela, rezistnd astfel 1 an.

o VALERIANA(Valeriana officinalis) (fig.46)Valeriana este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza radacina

si semintele.

Fig.46-Valeriana

Epoca de recoltarePentru producerea de radacini, valeriana, se mentine in cultura numai inprimul an de vegetatie.


50/72


___________________________________________________________________________

48

Modul de recoltareRecoltarea radacinei consta in operatia de dislocare, de scuturare a

pamantului, de strangere in gramezi si de decoletare a frunzelor.

Dislocarease efectuiaza cu plugurile fara cormana, dislocatoare de

radacinoas(fig.21) sau cu combina de scos cartofi CRC-1.(fig.22) Decoletarearozetei de frunze se face cu ajutorul unor cutite mai mari .

Operatia obligatorie o constituie spalarea radacinilor, imediat dupa

recoltare. Radacinile spalate se aseaza in straturi de 8-12 cm grosime pentru a

se zvanta.

Semintele de valeriana se formeaza in al doilea an de vegetatie, se

maturizeaza esalonat si se scutura foarte usor din inflorescenta recoltandu-se in

mai multe etape. Pe masura ce semintele ajung la maturitate (cand 20% dinseminte a aparut puful si au culoarea galben-brun). Se recomanda scuturarea

inflorescentelor in cosuri captusite cu tifon sau hartie, de cateva ori, apoi taierea

inflorescentelor cu secera, dimineata, pe roua, asezarea lor pe platforme

acoperite, pentru maturizarea restului semintelor si treierarea cu batoza sau

combina (reglarea vantului trebuie sa se faca cu atentie). [20]

ProductiaProductia de radacini uscate si rizomi este in medie 10-15 q/ha. In loturile

semincere de valeriana, productia este de cca. 3-5 q/ha. [1]


51/72


___________________________________________________________________________

49

7. CONCLUZII

Recoltarea PMA, reprezinta prima etapa in prelucrarea primara a produsuluivegetal;

Plantele medicinale si aromatice, pot fi obtinute din flora spontana si culturi;Recoltarea PMA se face manual si mecanizat;Conditiile de recoltare a PMA, depind de caracteristicile meteorologice ale

perioadei de recoltare (vreme calda, fara precipitatii), momentul de vegetatie

in care planta are cel mai bun potential productiv si calitativ;

Organele ce pot fi recoltate de la PMA, sunt: muguri, scoarta, frunza, iarba,florile, samanta, radacina, stoloni, rizomi, bulbi, si tuberculi;

Conditiile de calitate a PMA se refera la: caracterizarea biomorfologica sibotanica a speciilor, caracterizarea chimica a PMA;

Factorii ce influienteaza cresterea productiei de PMA: tipul si cantitatea deingrasaminte chimice folosite, planta premergatoare dupa care se seamana,

epoca de semanat, distanta de semanat intre randuri si intre plante pe rand,norma de samanta lungimea stolonilor si rizomilor folositi la plantare;

Pentru mecanizarea lucrarilor de infiintare a culturilor si recoltare se folosescutilaje agricole universale cat si unele specifice recoltarii PMA.


52/72


53/72


___________________________________________________________________________

51

COMBINA DE RECOLTAT CEREALE PAIOASE

-DROPIA-

Domeniul de utilizare

Combina de recoltat cereale paioase ,,Dropia-se foloseste la recoltareasemintelor de plante medicinale direct din lan sau la stationar

Caracteristici tehnice

Tipul masiniiautopropulsataTuratia batatorului min

-1...460-1200Comanda variator turatie......electrohidraulicSuprafata contrabatator m2....0,67Distanta batator-contrabatator, mm..reglabila :1-30Turatie ventilator centrifugal, min-1635-1088Sita superioara....reglabila, tip CloszSita inferioara...... interschimbabila cu ochiuri 2- 16mm


54/72


___________________________________________________________________________

52

MASINA DE RECOLTAT HERBA DE PLANTE MEDICINALE SIAROMATICE

-FR100-


Maina FR 100 este un nou model de masina de recoltat pentru recoltareade legume i plante medicinale: cum ar fi: patrunjel, busuioc, spanac, salat,salvie, urzica, ment, levanic, etc

Caracteristici tehniceMotor ........John Deere 4045

Putere maxima, Kw (CP)...74 (100)Transmisie...hydrostatic Sauer Danfoss cu 2 vitezePunte fa ..directoare (55)Punte spate .fixa cu reductor centralTraciune4 roi motriceAparatul de tiere ....cu dublu cuit, acionathidraulic

Limea de lucru, m..2,05Ridictorulcu degete escamotabile, banda de

cauciuc, cu dispozitiv automat de deplasare a

produsului recoltat


55/72


___________________________________________________________________________

53

Podea buncr.cu 2 lanuri, ce asigur micareacontinua a materialului, acionate printr-un reductorde la un motor hidraulic

Viteza km/h.......0-20 / 0-35 , prin comand electricLungime max., m.7,40Lime max.m.2,40Ampatament, m2,59Inlime max., m..3,40Masa cu buncarul gol, kg.4650

MASINA DE RECOLTAT RIZOMI DE MISCANTHUN

-MRM-


Echipamentul execut operaia de dislocare a rizomilor de cicoare dinmasa de sol i separarea acestora de pmnt.

Caracteristici tehnice- Tipul echipamentului.....................purtat- Puterea tractorului din agregat, CP.....70...80- Limea de lucru, m ...1,2- Adncimea de lucru, cm........max. 25- Modul de acionare a transportorului de separare....hidraulic- Dimensiuni de gabarit, mm


56/72


___________________________________________________________________________

54

- Lime.2090- Lungime..1590- nlime...1395

- Garda la sol, mm...350- Masa, kg....565

COMBINA TRACTATA DE FURAJE

-CTF-2,1-


Combina tractata pentru furaje execut recoltarea mecanizata a herbei deplante medicinale si aromatice in perioada optima

Caracteristici tehnice- Tipul masinii............tractata- Puterea tractorului din agregat, CP.....65- Limea de lucru, m ....2,1- Viteza de lucru, km/h....4-6- Masa, kg..2500-Capacitatea de lucru, t/h..12-16


57/72


___________________________________________________________________________

55

COSITOARE PURTATA PENTRU FURAJE-CPTF-1,5M-


Cositoarea purtata pentru furaje execut recoltarea mecanizata a herbei deplante medicinale si aromatice in perioada optima

Caracteristici tehnice- Tipul masinii..purtata- Puterea tractorului din agregat, CP .45- Limea de lucru, m ....1,5-Tipul aparatului de taiere..cu dublu cutit-Pasul lamelor taietoare, mm.....76,2

-Cursa cutitelor, mm..38,1- N r. curse duble la cutite, c.d./min......1140- Viteza de lucru, km/h.10- Masa, kg...165-Capacitatea de lucru, ha/h...1,2-Consum de combustibil, l/ha....2-2,5-Inaltimea de taiere,mm........40-50


58/72


___________________________________________________________________________

56

VINDROVER TRACTAT PENTRU FURAJE- FC-250-


Vindroverul tractat pentru furaje execut recoltarea mecanizata a herbeide plante medicinale si aromatice in perioada optima

Caracteristici tehnice- Tipul masinii....tractat- Puterea tractorului din agregat, CP .65- Limea de lucru, m.......2,5- Inaltimea de taiere, mm.30-80- Latimea brazdei.m...0,7-1,6

- Masa, kg....165-Capacitatea de lucru, ha/h.....1,5-1,8-Latimea in transport,m ....2,5


59/72


___________________________________________________________________________

57

COMBINA DE RECOLTAT CARTOFI-CRC-1-


Combina de recoltat cartofi execut recoltarea mecanizata a radacinilor si

stolonilor plantelor medicinale si aromatice in perioada optima

Caracteristici tehnice- Tipul masinii..tractata- Puterea tractorului din agregat, CP.......65-Distanta intre randuri, cm.70-75-Adancimea de dislocare, cm .....25- Viteza de lucru, km/h.......10- Masa, kg.........165

-Capacitatea de lucru, ha/h............10, 1-0, 25


60/72


___________________________________________________________________________

58

MASINA DE RECOLTAT CEAPA-MRCU-1,2-

Domeniul de utilizareMasina de recoltat ceapa execut recoltarea mecanizata a radacinilor si

stolonilor plantelor medicinale si aromatice in perioada optima.

Caracteristici tehnice-Tipul ........................................................................................... .............purtata;

-Tractorul folosit ....................................................................... .................U650-Latimea de lucru, m.....................................................................................1,2

-Amplitudinea vibratiilor, mm.......................................................................25

-Masa, kg......................................................................................................810-Viteza de transport, km/h.......................................................................max.15

-Adancimea de lucru, mm.............................................................................150-Viteza de lucru, km/h....................................................................................3,7

-Capacitate de lucru, ha/zi................................................................................3


61/72


___________________________________________________________________________

59

REMORCA AUTONCRCTOARE DE FURAJE-PROF1-


Remorca autoncrctoare de furaje PROF1, n agregat cu tractoarele cuputerea de 50 CP pe roi, este destinat pentru adunatul din brazd al furajelorierboase, ncrcatul, transportul i descrcatul acestora.


-Tipul remorcii.............................................................................monoax, tractat-Tractorul folosit ....................................................................... .min 50 CP pe roji-Sarcina util, t.................................................................................................4-Dimensiuni de gabarit,cca:

-Lungime, m ..........................................................................................7,33-nlime:

-cu suprastructura pliat, m......................................................2,300-cu suprastructura nepliat, m................................................. 3,190-limea, m...........................................................................................2,500

-volum util, m3:-cu suprastructura pliat............................................................9-cu suprastructura nepliat.......................................................18

-Masa remorci goal echipat cu cuite i cardan.....................................2.850 kg


62/72


___________________________________________________________________________

60

REMORCA AGRICOL BIAX PENTRU TRANSPORT UNIVERSAL-R7-


Remorca agricol biax pentru transport universal, R7, este destinats efectueze transportul de produse i materiale agricole n vrac

Caracteristici tehnice-Tipul remorciiagricol, cu proap articulat-Dimensiuni de gabarit, mm,:

-lungimea..6430-limea.2305-nlimea cu obloane suplimentare......2150

-Suspensia.. cu arcuri lamelare-Ecartament, mm,...... 1700-Ampatament, mm,....2800-Tipul roilor.... 400/60-15.5/14 PR-Masa util,kg,...7000-Unghiul max. de basculare, grad,... 48-Presiunea aerului n pneuri, bar.,.. 3,6-Viteza maxima de transport, km/h,.... 25


63/72


___________________________________________________________________________

61

DISPOZITIV DE RECOLTAT FLORI DE GALBENELE SI CRAITE


Dispozitivul execut recoltarea mecanizata a florilor de galbenele si craitein perioada optima.

Caracteristici tehnice- Tipul masinii..purtata-Actionare..motorelectric-Autonomie sursa, ore....4-5-Sistem taiere.forfecare-Forma cutit.......spirala

-Turatie rotor cutite, min-1

:-galbenele...150-craite.210

-Rata de recuperare flori taiate, %....................................................70-80

-Capacitatea sac colector, kg..1-2


64/72


65/72


___________________________________________________________________________

63

MASINA DE RECOLTAT LAVANDA-MSM-

Domeniul de utilizareMaina executa dislocarea, scuturarea pentru indepartarea particulelor

aderente de sol si incarcarea stolonilor de menta intr.-un mijloc de transport carese deplaseaza paralel cu masina.

Caracteristici tehniceTipul...TractataPutere maxima, CP...................110Organe active

-diametrul cutite disc,mm...........................................................510-brazdar (unchiul de lucru),.........................................................270

Tambur de alimentare

-diametrul tamburului inferior,mm............................................234

-diametrul tamburului inferior,mm............................................300

Scuturator

-turatia ax excentric, min-1......................................................340-500

Viteza de lucru, km/h..5,6Viteza de transport, km/h..25Latimea de lucru, m..............2,5Adancimea de lucru, cm........15Masa, kg.............................................................................................2300


66/72


___________________________________________________________________________

64

-NB2005V-


Maina NB2005V este un nou model de masina pentru recoltarealavandei.

Caracteristici tehniceTipul...TractataPutere maxima, Kw (CP)...74 (100)Aparatul de tiere ......cu dublu cuitLimea de lucru, m.....1,3 sau 1,6Latinea transportorului cu banda.m.0,5

Reglarea unghiului de taierecontnuu intr-o gama de 150

, hidraulicViteza de lucru, km/h..2-5Viteza de transport, km/h.....25Lungime max., m.5,3Lime max. m....2Inlime max., m......1,9Volumul buncarului, m3..2Inaltimea de descarcare buncar,m.....2/2,4


67/72


___________________________________________________________________________

65

ECHIPAMENT DE RECOLTAT LAVANDA-CLIER-1-


Echipamentul CLIER-1-este un nou model de masina pentru recoltarealavandei.

Caracteristici tehniceTipultractataPutere maxima, CP.....90-100Limea de lucru, m......1,6 sau 1,9Viteza de lucru, km/h...2-5Inlimea de taiere, cm.....8-65

Capacitatea de recoltare, ha/h..3


68/72


___________________________________________________________________________

66

CULEGATOR DE RECOLTAT PLANTE MEDICINALE SIAROMATICE

-HT-Kuma -


Culegatorul HT-Kuma-este un nou model de masina pentru recoltarea

herbei de plante medicinale si aromatice pe suprafete mici.

Caracteristici tehniceTipulimpinsaActionare aparat taiere...motor electricAparat taiere.....cu cutit, alternativ

Limea de lucru, m0,75-1,2Viteza de lucru, km/h.........1-2Inlimea de taiere, cm.2-12Masa, kg..........35Dimensiuni, m:

-lungime, m...1,7-latime, m.....1,4-inaltime, m..1,1


69/72


___________________________________________________________________________

67

CULEGATOR DE RECOLTAT PLANTE MEDICINALE SIAROMATICE

-HT-KumaP

Domeniul de utilizareCulegatorul HT-KumaP-este un nou model de masina pentru recoltarea

herbei de plante medicinale si aromatice pe suprafete mici.


Tipul................ impinsaActionare aparat taiere...motor electricAparat taiere....cu cutit, alternativLimea de lucru, m.......0,85-1,2Viteza de lucru, km/h........1-2Inlimea de taiere, cm.....3-33Masa, kg..........57

Dimensiuni, m:-lungime, m...2,35-latime, m......1,38-inaltime, m........0,83-0,97-1,085


70/72


___________________________________________________________________________

68

9. BIBLI OGRAFI E

[1]. LEON Sorin Muntean - Tratat de plante medicinale cultivate si

spontane. Ed. RISOPRINT. Cluj-Napoca. 2007;

[2]. MIRCEA Maria - Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari

pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea,

vol.9/1989-pag.59;

[3]. MIRICIOIU V si colab.- Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari

pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea,vol.3/1981-pag.47;

[4]. MIRCEA Maria - Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari

pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea,

vol.10/1991-pag.99;

[5]. MIHALEA A - Tehnologii pentru cultura plantelor medicinale si

aromatice, ASAS.Bucuresti/1982-pag.15;

[6]. MIHALEA A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate

vol.I/1986-Ed. Academiei RSR -pag.189;

[7]. MIRCEA M - Tehnologii pentru cultura plantelor medicinale si

aromatice, ASAS.Bucuresti/1982-pag.20;

[8]. DUM ITRESCU A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivatevol.II/1988-Ed. Academiei RSR -pag.250;

[9]. ..Pospect masina de recoltat herba de plante medicinale si aromatice

BONINO SPECIAL-Italia

[10]. ..Dispozitiv de recoltat flori de galbenele si craite realizat deUniversitatea Tehnica Cluj-Napoca in cadrul proiectului

CEEX-2199/2006

[11]. VERZEA M - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate

vol.I/1986-Ed. Academiei RSR -pag.119;


71/72


___________________________________________________________________________

69

[12].PAUN E

- Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.I/1986-Ed. Academiei RSR -pag.326;

[13]. PAUN E - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988-

Ed. Academiei RSR -pag.7;

[14]. ..Pospectde echipamente de recoltat herba de lavanda realizate de

firma CLIER-Franta



[16]. ..Pospectmasina de recoltat herba de menta FR100 realizata de firma

DE PIETRI-Italia

[17]. .. Pospect masina de recoltat ceapa WR1135-180 realizata de firmaASA LIFT-Danemarca

[18]. ..Pospect masina de recoltat ceapa AAO realizata de firma Simon-

Franta

[19]. DUM ITRESCU A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivatevol.II/1988-Ed. Academiei RSR -pag.263;



[21]. MI HALEA A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate

vol.II/1988-Ed. Academiei RSR -pag.308;


72/72

Curs Tehnologii de Recoltare RO

Documents

Transcript of Curs Tehnologii de Recoltare RO