Identificarea vehiculelor rutiere i a componentelor acestora

STRATEGII

SI POLITICI DE SERVICE

-NOTE DE CURS -

DICTIONAR DE TERMENI

Clas categorie atribuit operatorilor economici care desfoar activiti de reparaii, de ntreinere i/sau reglare funcional a vehiculelor rutiere, de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz, precum i celor care desfoar activiti de reparare, recondiionare, montare, verificare i/sau etalonare a produselor utilizate la vehicule rutiere, n funcie de complexitatea activitii desfurate;

Produs - un sistem, echipament, pies, component sau entitate tehnic utilizat la fabricarea unui vehicul sau pentru nlocuirea celui existent pe un vehicul (include i produsele montate pe un vehicul ulterior fabricrii, ca accesorii). Poate fi:

Produs de origine produs utilizat la fabricarea unui vehicul i care a echipat vehiculul la omologarea de tip a acestui vehicul;Produs de schimb produs destinat s fie utilizat la un vehicul pentru a nlocui un produs montat pe acest vehicul.

Material de exploatare substane necesare la utilizarea la vehicule rutiere, care se consum sau se uzeaz n timpul utilizrii vehicului rutier i care se completeaz sau se nlocuiesc n timpul exploatrii acestuia cuprinznd carburanii auto, lubrifianii auto, aditivii pentru carburanii auto, lichidele pentru frn, lichidele de rcire, uleiurile hidraulice;

Activitate de reparare a echipamentelor i sistemelor vehiculelor rutiere - activitate specific ce presupune operaii de nlocuire a cel puin unei componente, piese sau entiti tehnice a echipamentului, sistemului vehiculului cu o component, pies sau entitate tehnic de schimb;Activitate de recondiionare a unei componente, piese sau entiti tehnice dintr-unul din sistemele sau echipamentele vehiculului - activitate specific prin care se asigur redobndirea parametrilor fizici, dimensionali, funcionali, etc., ai unei componente, piese sau entiti tehnice n conformitate cu documentele tehnice specifice aprobate de constructorii de vehicule i/sau de componente, piese sau entiti tehnice (manuale de reparaii, tehnologii de reparaii i/sau recondiionare,etc);

Activitate de reglare funcional a vehiculelor rutiere - activitate specific ce presupune realizarea sau refacerea strii unui sistem tehnic ale crui mrimi caracteristice s-au abtut de la anumite condiii impuse, pe baza manualelor de reparaii, a cataloagelor cu date tehnice funcionale (baz de date) pentru unul sau mai multe sisteme sau echipamente, ale unor mrci sau grup de mrci de vehicule.Activitate de montare, verificare i/sau etalonare a produselor utilizate la vehiculele rutiere - activitate specific ce presupune efectuarea de operaii de montare, verificare i/sau etalonare a unor produse, prevzute de productorii acestora s echipeze vehiculele rutiere sau s nlocuiasc pe cele existente deja pe vehicule, pe baza documentaiilor tehnice. Documentaiile tehnice vor fi puse la dispoziie de productorii produselor respective sau reprezentanii mputernicii ai acestora. Pentru operaiile de etalonare, este necesar i obinerea autorizrii specifice de la instituiile legal abilitate n acest scop.

Activitate de modificri constructive - activitate specific care are ca rezultat schimbarea parametrilor constructivi, funcionali sau de calitate ai vehicului rutier i/sau a produselor utilizate la acesta fa de tipul omologat,inclusiv activitile de completare (carosare) ale unui vehicul iniial i cele de tuning;

Activitate de reconstrucie - activitate specific de producie industrial de vehicule rutiere n care se folosesc produse noi ori recondiionate, pe un flux de fabricaie, cu tehnologii i sisteme de asigurare a calitii certificate de organisme competente;

Activitate de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz activitate specific ce presupune operaii de demontare n pri componente a vehiculelor scoase din uz; inclusiv activitile de dezmembrare a produselor utilizate la vehiculele rutiere. Operaiile de demontare a componentelor trebuie s respecte prevederile documentaiilor tehnice ale productorilor vehiculelor, cu privire la ordinea operaiilor i sculele/dispozitivele adecvate;

Capabilitate tehnic - abilitatea unui agent economic de a desfura activiti specifice n conformitate cu legislaia n vigoare i care dispune de resursele umane, facilitile, echipamentele, precum i metodele i instruciunile de lucru specificate n documente emise de factori responsabili;

Neconformitate - nesatisfacerea de ctre o activitate a unei condiii specificate;

Onorabilitate - situaie n care se gsete conductorul unitii economice, care nu a fost condamnat pentru infraciuni penale grave i care acioneaz n mod etic i responsabil n relaiile cu beneficiarii;

Evaluarea conformitii - orice aciune al crei obiect este de a determina, n mod direct sau indirect, satisfacerea condiiilor specificate;

Auditul calitii - examinare sistematic i independent n scopul de a determina dac activitile referitoare la calitate i rezultatele aferente satisfac dispoziiile prestabilite, precum i dac aceste dispoziii sunt implementate efectiv i sunt corespunztoare pentru realizarea obiectivelor;

Supraveghere - evaluarea efectuat de autoritatea care a emis autorizaia, pentru a determina dac o activitate este n continuare conform cu condiiile specificate;

Structur de rezisten ansamblu de elemente nedemontabile ale caroseriei care preiau sarcini n timpul funcionrii vehiculului;

Redresarea structurii de rezisten - operaie specific de readucere la configuraia iniial, numai prin procese de deformare plastic, a structurii de rezisten deformate a unei caroserii i verificarea restabilirii dimensiunilor iniiale, prin intermediul echipamentelor specifice.

Intreinerea vehiculelor rutiere - ansamblul operaiunilor periodice stabilite de productorul vehiculelor i care se refer la nlocuiri i/sau verificri de plinuri, la nlocuiri de materiale consumabile i componente care se uzeaz n timpul funcionrii, precum i verificri i reglaje care s asigure meninerea funcionrii n parametrii recomandai;

Inlocuirea de asiuri/caroserii - totalitatea operaiunilor determinate de schimbarea asiului / caroseriei cu un alt asiu / o alt caroserie compatibil(). n urma operaiunilor executate se vor efectua inspeciile finale.PARTEA I

Cadrul organizatoricReglementarea activitatii de service

Prin Regulamentul RNTR 9, s-au stabilit anumite reguli de procedur privind evaluarea capabilitii tehnice i autorizarea operatorilor economici care desfoar activiti de reparaii, de ntreinere i/sau de reglare funcional a vehiculelor rutiere, de recondiionare produse, de nlocuire de asiuri i/sau caroserii ale vehiculelor rutiere.In primul rand, activitile de reparaii, de ntreinere i/sau de reglare funcional a vehiculelor rutiere, de recondiionare produse, precum i activitile de nlocuire de asiuri i/sau caroserii ale vehiculelor rutiere se pot presta numai de ctre operatorii economici care au capabilitatea tehnic adecvat i care, n urma unei evaluri, au fost autorizai de ctre RAR.Lista activitilor pentru care operatorii economici trebuie s solicite autorizarea, este prezentat n continuare:

activitilE pentru care este necesar autorizarea1 Activitile care constau n repararea, ntreinerea, recondiionarea i/sau reglarea ansamblurilor mecanice:a) motor i instalaiile anexe de alimentare prin carburaie / injecie mas/mac, de rcire, de evacuare, de pornire integrat i/sau independent i componentele acestora,

b) transmisie (cutie de viteze mecanic/automat, ambreiaj, etc) i componentele acesteia,

c) sistemul de rulare i componentele acestuia,

d) sistemul de direcie i componentele acestuia,

e) sistemul de frnare i componentele acestuia;

f) nlocuiri de materiale de exploatare.

2. Activitile care constau n repararea, ntreinerea i/sau reglarea echipamentului electric i/sau electronic:a) instalaia electric de pornire a motorului, ncrcare a bateriilor de acumulatori i componentele acestora,

b) instalaia electric de iluminare i semnalizare i componentele acesteia,

c) sistemul de gestiune electronic a motorului i/sau ale sistemelor autovehicului;

3. Activitile de repararea i/sau redresarea structurii caroseriei:

a) repararea caroseriei fr structur de rezisten, care necesit demontarea de componente mecanice i/sau electrice;

b) repararea structurii de rezisten ale caroseriei, inclusiv ansamblu fa;

c) redresarea structurii de rezisten a caroseriei.

4. Activiti de nlocuire de asiuri i/sau caroserii .

5. Activiti de repararea anvelopelor i camerelor de aer:

a) la rece

b) la cald, prin vulcanizare

6. Activitile de montare, reparare, verificare i/sau etalonarea produselor utilizate la vehicule .7. Activitile de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz i componentele acestora.

8. Activitile de modificri constructive i/sau reconstrucie a vehiculelor rutiere.

La solicitare, Registrul Auto Roman poate efectua evaluarea i autorizarea n conformitate cu reglementrile in vigoare, altele dect cele prevzute la pct. 1 - 7 precum i pentru activitatea de acoperirea de protecie anticoroziv a caroseriei vehiculelor i/sau componentelor acestora (vopsire, terosonare, poliare,etc.)

Autorizarea se acord fr discriminare, tuturor operatorilor economici (service-uri) pentru care raportul de evaluare confirm c ndeplinesc condiiile minimale, aplicabile activitilor pentru care solicit autorizarea.

Autorizarea se acord pentru una sau mai multe din lucrrile prezentate la punctele 1 - 7 sau pentru operaii distincte ale acestora.

Autorizarea se va solicita de ctre operatorul economic i se va acorda nominalizat pe componente, ansambluri, sisteme constructive, echipamente, vehicule i/sau pentru una sau mai multe dintre activitile enumerate mai sus, pct.1 - 7 pentru operaii distincte .

Modelul autorizaiei este prevzut n Anexa. Operatorul economic va fi ncadrat ntr-una din clasele specificate mai jos:

clasificarea operatorilor economici

n funcie de complexitatea activitilor de reparare i/sau reglare pe care le execut pe componente, ansambluri, sisteme constructive, vehicule, operatorii economici se clasific n cinci clase:

Clasa I:

REPARARE/MONTARE Reparare i reglare funcional a vehiculelor, nlocuiri asiuri i/sau caroserii, recondiionare produse (dispunnd de manuale de reparaii, SDV-uri, personal calificat, etc)

Clasa II:

REGLRI GENERALE/ NTREINERE

Reglri sisteme i/sau componente ale vehiculelor rutiere, schimb de materiale de exploatare prezentate n cataloage i/sau baze de date ale echipamentelor, documentaii de ntreinere a vehiculelor, documentaii de reparaii pe suport de hrtie sau informatic etc.;

Clasa III:

REPARAREA ANVELOPELOR I/SAU A CAMERELOR DE AER

Operaiile de demontare/montare, lipire i/sau vulcanizare a camerelor de aer i/sau anvelopelor, conform condiiilor minimale tehnice privind repararea anvelopelor i camerelor de aer.

Clasa IV:

ACOPERIREA ANTICOROZIV A CAROSERIEI I COMPONENTELOR ACESTEIA

Operaiile de acoperire anticoroziv, conform condiiilor minimale tehnice i tehnologice adecvate.

Clasa V:

DEZMEMBRARE

Operaiile de dezmembrare a vehiculelor rutiere scoase din uz i a produselor utilizate la acestea, conform tehnologiilor specifice adecvate.

Operatorul economic care solicit evaluarea capabilitii sale tehnice n vederea autorizrii, denumit n continuare solicitant, se va adresa la reprezentana RAR din Municipiul Bucureti sau din judeul n care i desfoar activitatea, de unde va obine, contra cost, o map coninnd urmtoarele documente:

- cerere-tip de autorizare (prezentat in anexa) - chestionar de autoevaluare (prevzut n anexa).

Reprezentanele RAR vor oferi solicitanilor toate informaiile necesare n vederea completrii corecte a cererii-tip de autorizare i a chestionarului de autoevaluare .

Se vor completa i depune, la reprezentana RAR din Municipiul Bucureti sau din judeul n care i desfoar activitatea, cererea-tip de autorizare i chestionarul de autoevaluare semnate de reprezentantul legal .

Solicitantul va include n dosarul de autorizare :

- copie a documentelor care s ateste funcionarea legal a operatorului economic, din care s rezulte c are ca obiect de activitate i activitile pentru care solicit autorizarea la punctele de lucru.

- copia certificatului de atestare a capacitii profesionale a conductorului (conductorilor) atelierului n domeniul reparrii i/sau reglrii funcionale a vehiculelor rutiere, a atelierelor de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz precum i n domeniul nlocuirii de asiuri i/sau caroserii ale vehiculelor rutiere, cu excepia atelierelor care desfoar activiti de nlocuire materiale de exploatare, de nlocuire i reparare anvelope i camere de aer, de echilibrat roi, de nlocuire a sistemului de evacuare gaze arse motor - tobe eapament fr sisteme catalitice.

n situaia n care documentele din dosarul de autorizare nu au fost completate corect sau dosarul este incomplet, acesta se va restitui reprezentantului solicitantului, explicndu-i-se n ce constau neconformitile i ciclul se va relua.

Dac documentele au fost completate corect i dosarul este complet, acesta se va nregistra i i se va atribui un numr de identificare care se va comunica solicitantului i se va utiliza n toate referirile ulterioare.

Pe baza datelor din documentele dosarului de autorizare, n funcie de mrimea operatorului economic - numrul de salariai implicai n activitatea evaluat i complexitatea lucrrilor pe care acesta le efectueaz, RAR va stabili durata - numrul de zile-om audit, costul evalurii, va elabora i va transmite solicitantului propunerea de contract pentru autorizare i supraveghere.

Dup semnarea de ctre solicitant a contractului pentru autorizare i supraveghere i prezentarea documentului de plat a costului evalurii, RAR va constitui echipa de audit, va elabora planul de audit i va stabili, de comun acord cu solicitantul, data efecturii auditului.

Auditul capabilitii tehnice se va efectua la fiecare din atelierele solicitantului, urmrindu-se ndeplinirea de ctre solicitant a condiiilor minimale. Acestea sunt:CONDIII PENTRU ASIGURAREA CONFORMITII

1 Generaliti

Operatorul economic care solicit autorizarea pentru desfurarea de activiti prin care se pot influena parametrii constructivi, funcionali i de calitate ai vehiculelor rutiere trebuie s demonstreze c posed resursele necesare i c aplic metode adecvate pentru un control intern al lucrrilor, care s asigure conformitatea vehiculelor asupra crora s-a intervenit cu normele n vigoare privind sigurana circulaiei rutiere i protecia mediului ambiant referitoare la vehiculele rutiere aflate n exploatare.

Nivelul minim de pregtire pentru persoana care conduce atelierul, n funcie de activitile executate, este absolvent al colii profesionale sau al liceului tehnic n meseriile de mecanic auto, electromecanic auto, tinichigiu auto, electronist sau n alte calificri din domeniul tehnic cu o vechime de minimum 3 ani n activitate. n acest caz, conductorul atelierului trebuie s posede un certificat de atestare a capacitii profesionale n domeniul construciei i reparrii de vehicule rutiere, eliberat de RAR, n urma frecventrii unui curs i a absolvirii unui examen de verificare a cunotinelor (vezi anexa).

Persoanele cu studii superioare n domeniul tehnic cu o vechime minim de 2 ani n activitate, pot conduce ateliere n care se desfoar activiti prin care se pot influena parametrii constructivi, funcionali i de calitate ai vehiculelor rutiere i primesc un certificat de atestare pe baza diplomei de absolvire, fr participarea la curs i susinerea examenului.

Persoanele cu studii superioare n alte domenii dect cel tehnic cu o vechime de minimum 3 ani n activitate vor frecventa un curs de instruire cu susinerea examenului de absolvire n cadrul RAR, n vederea obinerii certificatului de atestare a capacitii profesionale.

Valabilitatea certificatelor de atestare este de 3 ani.

Toate facilitile, echipamentul i personalul trebuie s fie adecvate pentru a realiza activitile prin care se pot influena parametrii constructivi, funcionali i de calitate ai vehiculelor rutiere prevzute.

Condiiile pentru sistemul de control intern al activitii includ, dup caz, urmtoarele elemente:

- organizare i resurse;

- analiza comenzilor;

- controlul documentaiei;

- controlul produselor aprovizionate;

- identificarea activitilor efectuate;

- inspecia calitii;

- controlul echipamentelor de verificare, diagnosticare i inspecie (CTC);

- controlul proceselor;

- manipularea i depozitarea;

- nregistrri.2 Organizare i resurse

2.1Operatorul economic care desfoar activitate prin care se poate influena parametrii constructivi, funcionali i de calitate ai vehiculelor rutiere trebuie s defineasc responsabilitatea personalului care conduce/ efectueaz/ verific aceste activiti.

2.2Operatorul economic trebuie s identifice i s asigure resursele adecvate, respectiv faciliti, echipamente de lucru, de verificare, diagnosticare i inspecie, personal instruit i calificat pentru activitile de execuie i verificare, precum i tehnicile i metodele de lucru aferente.3. Analiza comenzilor3.1naintea acceptrii unei comenzi, operatorul economic trebuie s se asigure de urmtoarele:

- activitile solicitate de client sunt definite, documentate (dup caz, n scris) i convenite cu clientul;

- exist capabilitatea de a realiza condiiile comenzii.

3.2Dup caz, operaiunile de executat vor fi stabilite n urma diagnosticrii strii tehnice a vehiculului.

3.3Comenzile trebuie s specifice: activitile i operaiunile executate, termene de execuie, costuri (piese de schimb, manoper, materiale), personalul executant i de control, garaniile prevzute de reglementrile n vigoare etc.

4. Controlul documentaiei

4.1Operatorul economic trebuie s posede documentaia necesar pentru desfurarea activitilor de aprovizionare, prin care se pot influena parametrii constructivi, funcionali i de calitate ai vehiculelor rutiere, de inspecie (CTC), dup cum este cazul.

4.2Documentaia trebuie s cuprind, dup caz:

- documentaia tehnic aferent vehiculelor pentru care se efectueaz una dintre activitile prin care se pot influena parametrii constructivi, funcionali i de calitate (desene, manuale de reparaii, cataloage de piese de schimb, documentaia productorului, etc.);

- documentaia tehnic de execuie a lucrrilor (planuri de operaii, etc);

- documente externe (standarde, reglementri i norme tehnice n transporturile rutiere etc.);

- proceduri sau metode adecvate de verificare i diagnosticare;

- instruciuni de lucru.

4.3Operatorul economic trebuie s efectueze un control adecvat al documentaiei referitoare la lucrrile pentru care solicit autorizarea, pentru a asigura conformitatea lucrrilor efectuate cu condiiile specificate. Controlul documentaiei trebuie s asigure c:

- se utilizeaz numai ediiile n vigoare ale documentelor;

- documentele sunt disponibile la locurile unde sunt necesare;

- modificrile documentelor sunt efectuate numai de personal autorizat.

5 Controlul produselor aprovizionate

5.1Operatorul economic trebuie s asigure prin metode adecvate c toate produsele aprovizionate corespund condiiilor specificate i c produsele neconforme din loturile aprovizionate sunt returnate furnizorului sau distruse.

5.2Cnd este aplicabil, comenzile de aprovizionare ale operatorului economic trebuie s nominalizeze caracteristicile produselor solicitate, pentru a permite controlul conformitii acestora cu condiiile specificate corespunztoare.

5.3Operatorul economic trebuie s aplice prevederile documentelor legale referitoare la piesele de schimb, materiile prime i materialele utilizate n activitile desfurate, innd seama c vehiculele rutiere reprezint produse de folosin ndelungat.

5.4Operatorul economic se va asigura c piesele de schimb aprovizionate sunt nsoite de documente de atestare a calitii (certificate de conformitate etc.) i certificate de garanie acordate de productorii acestora. Dup caz, acesta se va asigura c piesele de schimb sunt fabricate de operatori economici abilitai n acest scop de ctre productorii vehiculelor rutiere crora le sunt destinate. Piesele de schimb i materialele aprovizionate care contribuie la sigurana circulaiei i la protecia mediului trebuie s fie certificate/omologate de RAR.

5.5n mod excepional, operatorul economic poate utiliza i componente furnizate de client, dac acestea sunt noi sau nu prezint jocuri, uzuri, mbtrniri etc. ce ar putea periclita buna funcionare a acestora i/sau a sistemelor n care ele sunt montate. n acest caz, clientul va declara n scris c renun la garania aferent componentelor respective n conformitate cu reglementrile n vigoare.6 Identificarea activitilor efectuate

6.1Operatorul economic trebuie s asigure identificarea clar a activitilor i operaiunilor desfurate pe tot parcursul derulrii proceselor.

6.2. nregistrrile referitoare la activitile i operaiunile executate, trebuie s fie identificabile fa de sistemul vehicului,componenta sau vehiculul la care s-a intervenit.

7 Controlul proceselor

Operatorul economic trebuie s se asigure c procesele se desfoar n condiii controlate. Condiiile controlate trebuie s includ:

- instruciuni de lucru documentate, care definesc modul de reparare, ntreinere, reglare, recondiionare, de montare i de verificare precum i echipamentele necesare;

- planificarea i realizarea mentenanei echipamentelor, pentru a asigura capabilitatea permanent a lucrrilor efectuate;

- calificarea corespunztoare a personalului.8. Inspecia calitii (CTC)

8.1Operatorul economic trebuie s verifice permanent dac sunt satisfcute condiiile specificate pentru vehiculul la care efectueaz activiti prin care se pot influena parametrii constructivi,funcionali i de calitate ai vehiculelor rutiere.n acest scop este necesar:

- s verifice c materialele, piesele i echipamentele care intr n componena vehiculului sunt conforme cu condiiile specificate;

- s stabileasc i s aplice proceduri sau metode adecvate pentru efectuarea inspeciilor i verificrilor pe tot parcursul defurrii lucrrilor;

- s asigure personal instruit, condiii de mediu i echipamente adecvate pentru inspeciile i verificrile lucrrilor efectuate.

8.2Operatorul economic trebuie s menin nregistrri care fac dovada c produsul la care s-au efectuat lucrrile de la activitatea de reparare, ntreinere, reglare, montare a fost admis la inspeciile i verificrile finale efectuate n conformitate cu reglementrile n vigoare (RNTR-1) i cu prevederile constructorului vehiculului i/sau ale productorului de componente, ansambluri, sisteme constructive, echipamente ale vehiculelor.

9. Controlul echipamentelor de inspecie (CTC)

9.1Operatorul economic trebuie s dispun de echipamentele adecvate pentru efectuarea inspeciilor necesare.

9.2Toate echipamentele utilizate pentru inspecii trebuie verificate, etalonate i ajustate la intervale prestabilite sau nainte de utilizare, n raport cu echipamente care au trasabilitate la etaloane recunoscute. Echipamentele i dispozitivele de msurare care nu se regsesc n Lista oficial aprobat de ctre Biroul Romn de Metrologie Legal, se vor fi verificate/etalonate la un interval de maxim 24 luni.

9.3Operatorul economic trebuie s asigure condiiile de mediu necesare utilizrii echipamentelor n condiiile specificate de fabricantul acestora.

9.4Operatorul economic trebuie s menin nregistrrile referitoare la etalonarea i verificarea echipamentelor de inspecie i verificare.

10. Controlul lucrrilor neconforme

10.1Operatorul economic trebuie s asigure identificarea, nregistrarea, analiza i tratarea lucrrilor care nu sunt conforme cu condiiile specificate.

10.2Operatorul economic trebuie s stabileasc o procedur de tratare a reclamaiilor.

11. Manipularea i depozitarea

Operatorul economic trebuie s aplice metode adecvate pentru manipularea i depozitarea componentelor, materialelor, precum i a vehiculelor la care a efectuat lucrri de reparare, ntreinere, reglare, montare pentru a asigura conformitatea cu condiiile specificate i pentru a preveni deteriorarea acestora.

12. nregistrri

12.1.Trebuie meninute nregistrri care s ateste calitatea operaiilor executate.

12.2. nregistrrile trebuie s indice identitatea personalului implicat n diferitele faze ale procesului.

13. Instruire

13.1Activitile prin care se pot influena parametrii constructivi, funcionali i de calitate ai vehiculelor rutiere, trebuie efectuate de personal angajat, instruit i calificat n mod adecvat.

13.2Operatorul economic trebuie s menin dovezi referitoare la instruirea i calificarea personalului.

14. Dotarea minimal a operatorilor economici care desfoar activiti prin care se pot influena parametrii constructivi, funcionali i de calitate ai vehiculelor rutiere.

n funcie de tipurile de activiti (lucrri) desfurate pentru care solicit autorizarea, operatorul economic va trebui s se doteze cu echipamentele indicate n tabelul nr.1 i cu testerele/ SDV-urile specifice prevzute n documentaiile tehnice.Tabelul 1

Dotarea minimal necesar pentru desfurarea diferitelor

activiti pentru vehicule rutiere

Lucrri

Dotare

Motorul, instalaiile anexe i componentele acestoraSistemul de rulare

i componentele acestuia Sistemul de direcie

i componentele acestuia *Sistemul de frnare

i componentele acestuiaInstalaia electric i electronic i componentele acestora.Structura de rezisten / redresarea caroseriei**nlocuiri de asiuri i/sau de caroseriiAcoperirea anticoroziv a caroseriei i componentelor acesteiaRepararea anvelopelor i/sau camerelor de aerMontarea si repararea componentelorDezmembrarea vehiculelor scoase din uz

01234567891011

Canal de vizitare, elevatoare fixe

i mobile)

Mijloace de ridicat i transportatxxxxxxxxx

Main de echilibrat roi xx

Main de dejantat anvelopex

Pres pentru vulcanizare )x

Dispozitiv de verificare a adncimii profilului anvelopelor )xxxx

Instalaie i aparate pentru reglarea i verificarea farurilor auto )xxx

Tester diagnozx )xxb)x

Compresor de aerxxxxxxxx

Redresor i/sau robot pornire pentru ncrcarea bateriilorxx

Analizor de gaze de evacuare ) xx

Opacimetru )xx

Manometru pentru controlul presiunii din pneuri )xxxxx

Densimetruxxx

Compresmetruxxx

Chei dinamometricexxxxxxxxx

Instalaie i aparate pentru verificarea i reglarea geometriei sistemului de direcie )xxx

Stand cu role pentru verificarea eficacitii sistemului de frnare )xx

Truse de scule auto xxxxxxxxxxx

Dispozitiv de tras caroseria x

Aparat de tiat

(autogen i electro-mecanic)x

Recuperator fluidex

01234567891011

Echipamente verificare/ diagnosticare componente

(ABS,amortizoare,aer condiionat,etc.)x

SDV-uri specifice

pentru sisteme i/sau componente autoxxxxxxxxxxx

Instalaie aspiraie praf

si exhaustare noxex

Cuptor uscare 4)x

Trus pistoale

protecie anticorozivx

Trus de electrician autoxxx

Trus de scule tinichigeriexx

Standardul de referin recomandat pentru audit este SR EN ISO 19011/2001.

La auditare se vor avea n vedere urmtoarele:

a) condiiile de onorabilitate a conductorului operatorului economic, consemnate printr-o declaraie pe propria rspundere, scris, privind inexistena unui cazier personal;

b) existena spaiilor adecvate pentru:

- amplasarea vehiculelor i/sau produselor ce urmeaz a fi sau au fost reparate, recondiionate sau reglate;

- depozitarea i evidena materialelor i produselor de schimb necesare procesului de reparare sau de recondiionare;

- efectuarea lucrrilor de reparare, ntreinere, recondiionare i/sau de reglare funcional;

c) existena infrastructurilor i echipamentelor generale aferente pentru categoriile de vehicule i/sau produsele pentru care se solicit autorizarea;

d) existena liniilor tehnologice, a sculelor, dispozitivelor i verificatoarelor necesare desfurrii proceselor de reparare, de ntreinere, de recondiionare, de reglare funcional;

e) existena mijloacelor de diagnosticare, de verificare/msurare pe fluxul tehnologic i de verificare a calitii lucrrilor de reparare, de ntreinere, de recondiionare, de reglare funcional efectuate;

f) evidena efecturii inspeciilor finale, numai pentru acele activiti care pot afecta direct funcionarea n parametrii prevzui de constructor a sistemelor vehiculului, cu echipamente i tehnologii conforme cu prevederile reglementrilor naionale RNTR-1 n vigoare, cu mijloace proprii sau la o staie de inspecie tehnic autorizat de RAR. Evidena se va ine n registrul de eviden conform modelului din Anexa ; dovada efecturii inspeciilor finale se va ataa la comanda de execuie a lucrrii.

g) documentele de atestare a calificrii personalului angajat i/sau folosit pentru activitile efectuate - colarizare general i specific, instruiri speciale, experien n munc;

h) nivelul pregtirii profesionale practice a personalului, modul concret n care acesta efectueaz lucrrile repartizate i respect disciplina tehnologic;

i) constatrile personalului desemnat pentru efectuarea diagnosticrii preliminare i stabilirea operaiilor ce urmeaz a fi efectuate, stabilirea consumului de piese de schimb i materiale implicat, ntocmirea devizului i a notei de comand etc.;

j) respectarea prevederilor legale privind stabilirea i acordarea garaniei pentru produsele reparate, recondiionate sau nlocuite i lucrrile efectuate;

k) existena procedurilor de tratare a reclamaiilor;Rezultatele auditrii se vor consemna ntr-un raport de audit, avnd, dup caz, anexate note de neconformiti, ce se vor include n dosarul de autorizare. O copie a raportului de audit nsoit de notele de neconformiti, se va nmna solicitantului.

Pe baza analizei documentelor dosarului de autorizare, RAR va elabora un raport de evaluare, n ale crui concluzii:

a) pentru acele locaii i activiti la care, n cursul auditului, nu s-au constatat neconformiti, se va recomanda autorizarea;

b) pentru acele locaii i activiti la care, n cursul auditului, s-au constatat neconformiti minore, recomandarea de autorizare va fi condiionat de prezentarea n prealabil de ctre solicitant a unor aciuni corective nsoite de termenele de implementare, pentru eliminarea neconformitilor enumerate n notele de neconformiti anexate raportului de audit. n acest caz, ndeplinirea i eficiena aciunilor corective va fi verificat cu ocazia primului audit de supraveghere;

c) pentru acele locaii i activiti la care s-au constatat neconformiti majore, nu se va acorda autorizaia. Solicitantul trebuie s elimine neconformitile majore constatate n maximum 45 zile de la data auditului, n caz contrar relundu-se ciclul de evaluare.

Raportul de evaluare se ataeaz la dosarul de autorizare respectiv.

RAR va elibera solicitantului autorizaia tehnic n conformitate cu reglementrile aprobate i va include operatorul economic respectiv n baza de date referitoare la titularii de autorizaie.

Autorizaia tehnic se va elibera n maximum 30 de zile de la data auditului respectiv n maximum 30 de zile dup eliminarea neconformitilor majore. Contestaiile n legtur cu neacordarea autorizrii se vor nainta la sediul central al RAR. n cazul n care contestaiile nu au putut fi rezolvate la acest nivel, solicitantul se va adresa la Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului.

Durata de valabilitate a unei autorizaii tehnice este condiionat de meninerea de ctre titular a condiiilor n baza crora a fost acordat autorizaia tehnic, confirmat prin auditurile de supraveghere planificate n baza contractului pentru autorizare i supraveghere.

Titularul de autorizaie va fi supravegheat de ctre RAR, n baza contractului ncheiat, prin audituri programate anuale, cu excepia primului audit care se va efectua la 6 luni de la acordarea autorizaiei. Cu aceast ocazie, titularului de autorizaie i se va elibera o viniet cu sigla RAR i i se va preciza data pn la care se prelungete valabilitatea autorizaiei. Vinieta se va aplica obligatoriu de titularul de autorizaie n spaiul marcat pe verso-ul autorizaiei tehnice.

n cazul semnalrii unor reclamaii, sesizri sau la cererea expres a Ministerului Transporturilor, Construciilor i Turismului sau a Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor, personalul special desemnat pentru activitatea de control din cadrul RAR va efectua controale inopinate sau tematice.

Dac rezultatele acestor controale vor confirma temeinicia reclamaiilor sau existena unor neconformiti majore, activitatea sau activitile care au legtur cu reclamaia sau tematica controlului, se suspend pe o perioad de pn la 30 de zile.

n cazurile n care la auditurile de supraveghere programate:

- se constat eliminarea neconformitilor minore semnalate la auditul anterior i

operatorul economic autorizat prezint noi msuri corective adecvate pentru alte neconformiti minore identificate,prin raportul de evaluare aferent se va propune meninerea autorizrii.

n cazurile n care la auditurile de supraveghere programate se va constata c nu au fost eliminate n termenele stabilite neconformitile minore semnalate la auditul anterior i/sau se va constata existena unor neconformiti majore, n raportul de evaluare se va stabili un termen de implementare a aciunilor corective, de maxim 5 zile. n aceast perioad operatorul economic trebuie s fac dovada implementrii aciunilor corective de la neconformitile constatate.

n caz contrar se va proceda la suspendarea unei sau a mai multor activiti pe o perioad de pn la 30 zile, n decursul creia titularul nu va avea dreptul s desfoare activitatea sau activitile respective.

Dac la sfritul perioadei de suspendare RAR va confirma, dup caz, pe baza dovezilor prezentate de ctre operatorul economic sau n urma efecturii unui audit de verificare la unitatea societii, c neconformitile n cauz au fost eliminate, suspendarea activitii sau activitilor nceteaz. n caz contrar, se va proceda la anularea autorizrii pentru activitatea sau activitile suspendate. Contravaloarea auditului de verificare se suport de ctre operatorul economic.Dac ntr-o perioad de 18 luni operatorul economic cumuleaz trei suspendri pentru una sau mai multe activiti pentru care a obinut autorizare, se va proceda la anularea autorizaiei pentru activitatea sau activitile respective. Pentru obinerea unei noi autorizaii, fostul titular va trebui s reia procedura de autorizare, dar nu mai devreme de 6 luni de la data anulrii.Pe durata de valabilitate a unei autorizaii, titularul acesteia poate solicita RAR s efectueze evaluarea unor noi activiti pentru care intenioneaz s obin extinderea autorizrii. Dac extinderea este solicitat, la o dat situat ntre termenele stabilite pentru efectuarea auditului de supraveghere, auditul respectiv se va efectua pe baza unui contract de extindere.Reguli de procedur pentru evaluarea capabilitii tehnicei autorizarea operatorilor economici care desfoar activitate de modificri constructive i/sau reconstrucia vehiculelor rutiere1. Activitile de modificri constructive ale vehiculelor rutiere se pot presta numai de ctre operatorii economici care au capabilitatea tehnic adecvat i care, n urma unei evaluri, au fost autorizai de ctre RAR.

2. Autorizaia tehnic a crui model este prevzut n Anexa, se va solicita i se va acorda nominalizat pentru tipuri / game de modificri constructive i/sau pentru anumite tipuri de vehicule rutiere .

3. Operatorii economici vor putea desfura activiti de modificri constructive numai asupra mrcilor / tipurilor de vehicule pentru care posed manuale de carosare, documentaii tehnice specifice sau dup caz au abilitarea constructorului vehiculului pentru lucrrile efectuate.

4. Operatorul economic care solicit evaluarea capabilitii sale tehnice n vederea autorizrii, denumit n continuare solicitant, poate obine informaiile necesare modului de desfurare a procesului de autorizare de la Departamentul Omologri de Tip sau accesnd site-ul RAR- www.rarom.ro, unde se regsete mapa de documente informative compus din urmtoarele elemente:

cerere tip de autorizare a crui model este prevzut n Anexa chestionarul de autoevaluare al crui model este prevzut n Anexa alte informaii necesare.

5. Solicitantul va completa i va depune la registratura sediului central al RAR cererea-tip de autorizare i chestionarul de autoevaluare semnat de reprezentantul legal.

De asemenea, solicitantul va include n dosarul de autorizare:

copie de pe documentele care atest funcionarea legal a operatorului economic, din care s rezulte c are ca obiect de activitate i activitile pentru care solicit autorizarea;

documentaia tehnic specific.

6. Activitatea de reconstrucie a vehiculelor rutiere se poate efectua numai de operatori economici - persoane juridice, care desfoar o activitate de producie industrial n domeniu. Autorizaia tehnic se elibereaz de ctre RAR, avnd n vedere raportul de evaluare a capabilitii tehnice a operatorului economic, ntocmit de personalul propriu certificat pentru evaluarea conformitii, pe baza reglementrilor i normelor tehnice elaborate de Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului.

Reguli de procedur pentru evaluarea capabilitii tehnice i autorizarea operatorilor economici care desfoar activiti de reparare, recondiionare, montare, verificare i/sau etalonare a produselor utilizate la vehiculele rutiere

1. Operatorii economici care desfoar activitile de reparare, recondiionare, montare, verificare i/sau etalonare a produselor utilizate la vehiculele rutiere prevzute n Anexa , trebuie s obin autorizaia tehnic conform prevederilor legale.

2. Autorizaia tehnic se elibereaz de RAR, pe baza evalurii capabilitii tehnice a operatorilor economici, dac vehiculul a fost prevzut constructiv pentru montarea instalaiilor de climatizare cu funcionare integrat sau independent i componentele acestora.

Reguli de procedur pentru evaluarea capabilitii tehnice i autorizarea operatorilor economici care desfoar activiti de dezmembrare a vehiculelor rutiere scoase din uz Operatorii economici care desfoar activiti de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz trebuie s ndeplineasc, n vederea autorizrii, urmtoarele cerine:

1. s dein copie a documentelor care s ateste funcionarea legal i din care s rezulte c are ca obiect de activitate i activitatea de colectare-dezmembrare a vehiculelor rutiere scoase din uz la punctele de lucru.

2. s dein Avizul de funcionare eliberat de organele Poliiei Romne abilitate de Ministerul Administraiei i Internelor, pentru colectarea vehiculelor scoase din uz;

3. s dein documentaiile tehnice de dezmembrare a vehiculelor i s efectueze operaiile necesare pentru depoluarea vehiculelor scoase din uz prevzute n HG 2406/2004privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;

4. s dein sculele i echipamentele adecvate, n vederea dezmembrrii corespunztoare. Se interzice a fi comercializate asiurile/caroseriile ca elementele purttoare al numrului de identificare a vehiculului , precum i toate componentele rezultate din dezmembrarea sistemului de direcie i a sistemului de frnare; Aceast interdicie va fi menionat expres prin afiare la punctul de lucru.

5. s dein spaii de depozitare, inclusiv pentru depozitarea temporar a vehiculelor scoase din uz nainte de dezmembrare i pentru produsele i materialele de exploatare care rezult n urma dezmembrrii, care s ndeplineasc urmtoarele condiii:

a) zona de colectare a vehiculelor scoase din uz trebuie mprit n dou zone separate, o zon unde vehiculele scoase din uz sunt predate de ctre deintori i o zon pentru stocarea temporar a acestora n vederea dezmembrrii;

b) s dein suprafee impermeabile n zona n care se efectueaz dezmembrarea i depoluarea vehiculului, conform prevederilor HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;

c) s dein containere adecvate pentru depozitarea bateriilor;

d) s dein rezervoare pentru depozitarea separat a lichidelor vehiculelor scoase din uz: combustibil, ulei de motor, ulei de cutie de viteze, ulei de transmisie, ulei hidraulic, lichide de rcire, antigel, lichid de frn, lichide ale sistemului de aer condiionat i orice alte lichide coninute de vehiculul scos din uz;

e) s dein spaii pentru depozitarea anvelopelor uzate.

6. s fac dovada predrii materialelor reciclabile rezultate n urma dezmembrrii, ctre operatorii economici autorizai n acest scop;

7. s menin registre de operare n care se vor meniona date privindidentificarea vehiculelor, a componentelor reutilizabile i a materialelor reciclabile predate, inclusiv a componentelelor sistemului de direcie i frnare.

PARTEA A II- A

Activitatea de aprovizionare a service-urilor cu

piese de schimb, materiale si lubrifianti

Intretinerea si repararea oricarui vehicul presupune identificarea reperului de inlocuit si procurarea piesei de schimb corespunzatoare.

Numarul extrem de mare de sisteme, echipamente si repere care intra in componenta unui vehicul a determinat aparitia soft-urilor specifice identificarii pieselor de schimb. Chiar dinamica perfectionarii autovehiculelor, care presupune o activitate continua si ferventa de reproiectare si inlocuire a unor organe cu altele mai fiabile si mai ieftine, determina o multitudine de variante de echipare ale aceluiasi model de vehicul. In aceste conditii, programele de calcul pentru identificarea pieselor devin esentiale in activitatea de service.

Pe masura evolutiei procesoarelor, firmele constructoare si-au pus la punct programele de identificare a pieselor de schimb, dar nu au renuntat insa la cataloagele tiparite, care si astazi sunt de mare utilitate. Bazele de date electronice nu fac referire, in general, la modele mai vechi de 15 ani, cu toate ca vehiculelel mai vechi sunt evident mari consumatoare de piese de schimb.Pe de alta parte, exista constructori de vehicule cu serii de fabricatie mici sau medii, cu un grad redus de integrare in fabricatie a reperelor tipizate / standardizate si a caror cifra de vanzari, nu justifica economic, investitia in soft-uri de piese de schimb.

In situatiile expuse, unica varianta posibila pentru identificarea sigura a pieselor de schimb ramane cea a catalogului de piese al respectivului constructor. Acestea se editeaza anual, in tiraje in general restranse, si sunt utilizate strict de cei care exploateaza, intretin sau repara astfel de vehicule.

Chiar daca bazele de date digitale sunt tot mai acoperitoare pentru multitudinea pieselor, marile firme constructoare si distribuitoare de piese de schimb nu ezita sa publice an de an cataloage de piese, in tiraje considerabile. Pe piata pieselor de schimb, un bun operator este considerat acela care identifica un reper utilizand strict cataloage, fara a apela la computer.

In principiu, cele mai utile soft-uri sunt cele ale producatorilor de vehicule, insa acestea au o circulatie limitatata, regasindu-se doar la reprezentantele tehnice. Ele permit identificarea piesei de schimb pe baza codului VIN (Vehicle Identification Number) si accesarea sistemului din care face parte reperul de identificat.

Programele de producator permit identificarea oricarui reper de pe vehicul, avand atasate o multitudine de desene si scheme functionale, acesta fiind doar unul din motivele pentru care operatorul de piese trebuie sa aiba o temeinica pregatire in domeniul autovehiculelor rutiere.

Unul din cele mai complexe soft-uri de producator este EPC al firmei Daimler Benz, care in varianta cea mai extinsa cuprinde baze de date ale autovehiculelor, autoutilitarelor, autocamioanelor, autobuzelor si autocarelor produse.

Programul EPOS, al firmei Schmitz Cargobull, cuprinde si un sector consistent cu fotografii ale reperelor care in trecut au pus probleme de identificare. Toti constructorii europeni au soft-uri proprii pentru piese de schimb. Toate acestea au in comun caracterul de program integrat de identificare a pieselor si gestiune + transfer de stocuri. Reteaua reprezentantelor unei firme, intr-o anumita zona, este axata pe activitatea unei reprezentante zonale, unica intr-o tara sau pe un grup de tari, ceilalti membri ai retelei fiind subordonati acesteia. Reprezentanta zonala are in administrare si server-ul central, care permite conectarea tuturor sub-reprezentantelor la centru, cat si intre ele. Mai mult chiar, fiecare service poate comunica on-line direct cu fabricantul. Avantajele aduse de aceasta structura sunt legate de operativitatea activitatilor de verificare a stocurilor, de comenzi de piese si de actualizare a soft-urilor, toate acestea facandu-se on-line. Usurinta comunicarii elimina, insa, uneori, factorul uman din fluxul presupus de aprovizionarea cu piese de schimb, si permite erori, sub aspectul identificarii reperelor si chiar al cantitatii si al termenului de livrare al acestora.

Soft-urile de piese permit si identificarea dupa tipul, varianta si anul/luna de fabricatie al vehiculului. Aceasta cale de urmat este recomandata, insa, doar operatorilor foarte experimentati, si doar in cazul in care utilizarea codului VIN nu este posibila.

Pentru service-urile abilitate de catre constructorul de vehicul, acesta pune la dispozitie, pe langa soft-urile amintite mai sus, si programe ale fabricantului de reper.

In mod firesc, globalizarea a afectat inaintea altor sectoare de activitate, domeniul constructiei de vehicule. De cele mai multe ori, un vehicul reprezinta un sumum de sisteme si echipamente proiectate si acordate sa functioneze impreuna. In Europa, constructorul de vehicule are la dispozitie 2 3 furnizori pentru fiecare din sistemele echipamentele sale. Alegerea unuia dintre acestia se face din considerente de mentinere a unui raport pret / calitate cat mai bun, al autovehiculului in varianta finala. Exista cazuri cand, paradoxal, doi furnizori de repere concurenti, apartin aceluiasi brand constructiv.

Aceste firme care fabrica o anumita categorie de repere, echipamente sau sisteme dar care echipeaza marci diferite de vehicule, sunt fabricantii de reper si au la randul lor soft-uri dedicate identificarii pieselor de schimb. De aceasta data, identificarea nu se face utilizand codul VIN, ci doar marca, tipul, varianta, anul / luna de fabricatie a vehiculului in discutie.

Constructia vehiculelor grele este marcata mai puternic de acest fenomen, decat cea a autoturismelor si autoutilitarelor. Exista cazuri cand fabricantul vehiculului utilizeaza, pentru un autocamion de exemplu, doar sasiul, puntile, caroseria si eventual, motorul propriu. Astfel, autocamionul de fabricatie europeana, fie ca este Mercedes Benz Actros sau Axor, MAN TG, Scania, Iveco Cursor sau Stralis, DAF, utilizeaza o transmisie de la ZF (cutie de viteze, diferential, retarder), articulatii de la Lmforder, suspensii pneumatice de la Continental sau Pirelli, echipament de franare de la Knorr Bremse, computere de bord de la Bosch, Lucas sau Magnetti Marelli, echipament pneumatic si sisteme integrate de asistare ABS / EBS, ECAS, etc. De la WABCO, echipament electric, de iluminare, de la Hella, sistem de tractare de la Jost sau Georg Fischer, anvelope de la Michelin, Dunlop sau Pirelli. Motoarele, atunci cand nu sunt de fabricatie proprie, provin de la Magyrus Deutz, Mercedes sau Renault. Echipamentele hidraulice, atunci cand sunt prevazute, provin de la HYVA sau GEORG. Exceptie face firma VOLVO, care, de regula, fabrica componentele necesare in unitati proprii, doar pe teritoriul Suediei si in Marea Britanie. In consecinta, pretul camioanelor VOLVO este superior concurentilor lor de pe piata, costul pieselor de schimb fiind de asemenea ridicat. Obiectivul atins de constructorul suedez, prin aceasta politica, este cel al calitatii in ansamblu si al fiabilitatii produsului final. De altfel, singura marca europeana care s-a impus pe piata americana a camioanelor este Volvo. Soft-urile fabricantilor de repere au ca particularitate faptul ca identificarea cea mai facila se face pe baza codului OEM (Original Equipment Manufacturer), sau cod de produs, continand desene tehnice si fise tehnice complete pentru fiecare cod in parte. Acestea sugereaza chiar inlocuirea unui cod cu altul, atunci cand piesa originala nu s-a foarte fiabila, sau atunci cand, datorita vechimii, piesa respectiva s-a scos din fabricatie. In plus, soft-ul pune la dispozitie literatura tehnica privind functionarea, diagnosticarea, repararea si reglarea echipamentelor din gama proprie de fabricatie. Accesul on-line la baza de date este permis insa, chiar in cazul reprezentantelor de vehicule, unui numar restrans de persoane, care obligatoriu efectueaza training de specialitate si primesc un PIN personal. Accesul on-line este de mare utilitate, intrucat actualizarile se fac uneori, saptamanal. Partea cea mai interesanta a soft-urilor fabricantilor de reper este cea de cross reference, in care, pe baza unui cod de produs propriu, sunt oferite echivalente din gamele de fabricatie ale concurentei. In concluzie, important nu este cine vinde piesa de schimb, ci cine ajunge primul cu piesa respectiva, spre satisfactia clientului.

Pornind de la multitudinea pieselor componente ale unui vehicul, in mod firesc, stocurile unui service auto sunt limitate strict la acele componente care, datorita uzurii sau datorita unor prescriptii ale fabricantului, se inlocuiesc cu frecventa mai mare. Veniturile unei unitati service au la baza manopera vanduta clientului si nu neaparat piesele de schimb. Este important ca un service sa aiba mai multi mecanici si electromencanici bine pregatiti, si un singur magazioner. Asadar, in magazia de piese vom gasi filtre, curele de distributie, curele de transmisie, pivoti, capete de bara, placute si discuri de frana, segmenti de ferodou si tamburi, rulmenti de butuc, role de ghidaj si role intinzatoare, uleiuri si lubrifianti. Analiza stocurilor se face uzual computerizat, avand ca rezultat un stoc optim, conturat pe baza unei multitudini de considerente. Astfel, stocurile tin seama de luna curenta a anului, de situatia vanzarilor recente de autovehicule noi (in cazul reprezentantelor), de zona geografica in care este amplasat service-ul, de situatia vanzarilor unui anumit reper in ultimele 4 6 saptamani, etc. Toata aceasta activitate se deruleaza cu un dublu scop, cel al satisfacerii in timp cat mai scurt al clientilor, cu cheltuieli minime din partea unitatii service. Aprovizionarea cu piese de schimb, materiale, lubrifianti, se face in general pe baze contractuale. Cel mai adesea, in cazul reprezentantelor tehnice de marca, contractul impune realizarea unui barem minimal de vanzari, raportat lunar, trimestrial sau chiar anual. Acest lucru conditioneaza cuantumul discount-ului acordat respectivei reprezentante.

Discount-ul contractual reprezinta diferenta intre pretul de lista si pretul - client. Pretul de lista este practic pretul la care se poate achizitiona o piesa de schimb din depozitul reprezentantei zonale de catre un tert client, altul decat o subreprezentanta. Aceasta se bucura, prin contract, de pretul client, rezultat in urma aplicarii procetului de discount asupra pretului de lista. Cu titlu de recomandare, subreprezentantele pot aplica unui tert client, pentru un reper oarecare, pretul de lista. In concluzie, clientul se poate bucura pentru piesele de schimb de un pret unic, indiferent de reprezentanta aleasa de acesta pentru revizie sau reparatie. Criteriile pe care le vor aplica clientii in acest caz, in alegerea unei unitati service, nu vor tine seama de pretul pieselor de schimb, ci doar de calitatea reparatiilor si proximitatea service-ului.

Exista cazuri cand, in urma unor conjuncturi, service-ul ca subreprezentanta poate practica preturi mai mari decat cele de lista. Uzual, acest lucru se intampla atunci cand fie unitatea service este favorizata de lipsa concurentei in zona, fie se afla la mare distanta de depozitul central iar cheltuielile de expeditie ale pieselor vor fi, corespunzator, mari si se vor regasi in preturile practicate catre clienti. Furnizarea pieselor de schimb de catre marile firme distribuitoare, pe baza de contract, se practica frecvent, cu avantaje certe pentru unitatea service.

Pe langa discount-ul acordat, proportional cu cifra de vanzari realizata, firmele mari distribuitoare de piese pot integra clientii (service-uri) cei mai buni in diverse programe de asistare financiara. Astfel, dupa o anumita perioada in care plafonul de vanzari impus contractual a fost atins si depasit cu consecventa, distribuitorul de piese poate oferi service-ului revanzator scule si echipamente, in functie de necesitatile acestuia. In alte cazuri, se ofera tot cu titlu de gratuitate, personalului angajat al revanzatorului, vizite de lucru la producatori de piese recunoscuti. In ambele cazuri, revanzatorul se obliga, pe baza unui act aditional, la mentinerea si / sau cresterea plafonului de vanzari, pe o perioada mergand pana la 36 48 de luni, functie de nivelul finantarii primite. Politica discount-ului acordat este diferita intre reprezentantul zonal si distribuitorul de piese. Reprezentantul zonal aplica procente de discount diferite in functie de originea reperului comandat. Din punct de vedere al echiparii originale a autovehiculului, piesele de schimb se pot clasifica in:

- piese de origine sau de prim montaj, atunci cand piessa se regaseste in echiparea vehiculului la iesirea din fabricatie;

- piese de schimb after-market, atunci cand piesa mde schimb este produsa de alt fabricant, recunoscut, la calitatea impusa insa de constructorul autovehiculului.

Este recunoscut faptul ca, de exemplu, autovehiculele mercedes sunt echipate la origine, cu placute de frana sau segmenti de ferodouri, dupa caz, fabricati de producatorul Textar. Aceste repere insa, in varianta originala vor fi marcate cu sigla si codul de reper al constructorului Mercedes. Pe piata pieselor de schimb, produsele Textar vor purta marca si codul de reper al furnizorului si nicidecum ale constructorului de vehicul, desi ca piese sunt riguros, unul si acelasi lucru. Aceasta constituie de fapt o regula pe piata pieselor de schimb. Una si aceeasi piesa, vor fi marcate diferit, in varianta echiparii de origine si ca piesa de schimb. In ambele cazuri, reperul va purta marcajul tarii de origine, respectiv codul, asupra caruia vom reveni ulterior.Una din perioadele cele mai profitabile pentru un fabricant de piese de prim montaj este perioada de monopol, care, dupa caz, poate fi de 6 18 luni. Practic, constructorul de vehicul, pentru un reper considerat cu totul nou pe piata, acorda o perioada de gratie fabricantului de reper, in care acesta are exclusivitate pentru fabricatia reperului respectiv. In aceasta perioada, chiar daca piesa respectiva nu are un consum deosebit, fabricantul produce stocuri suficiente pentru aprovizionarea marilor distribuitori de piese. In perioada de monopol, castigurile fabricantilor sunt apreciabile si datorita preturilor practic duble practicate fata de distribuitori. De exemplu, in anul 2004, firma Knorr Bremse, cel mai mare producator european de echipamente de franare pentru camioane, remorci si semiremorci, a lansat pe piata etrierul etrierul rationalizat pentru discurile mega de de 430 [mm], utilizand placuta K 19,5. Modelul nou (cel anterior utiliza placuta de frana K 22,5) a fost dotat cu placute de frana produse de firma JURID careia i s-a acordat o perioada de monopol de 6 luni. Etrierul a fost utilizat pentru vehicule Iveco, Mercedes Benz, MAN si remorci / semiremorci Schmitz, Krone, Koegel, Schwartzmueller, etc. In perioada de monopol, pretul de lista pentru un set de placute destinat echiparii a 2 etrieri, a fost de 420 euro, iar ulterior piata s-a stabilizat la pretul de cca. 200 euro.Asadar, dupa perioada de monopol se acorda drept de fabricatie si altor producatori de pe piata aftermarket. In exemplul expus, placuta se fabrica acum si de PAGID, BERAL, BREMSKERL, TEXTAR.

Un exemplu aparte pe piata pieselor de schimb este cel al produselor reconditionate. Uzual, reconditionarea se utilizeaza in vederea practicarii unui pret client cat mai mic. Reconditionarea afecteaza echipamente realizate sub forma unui ansamblu in care doar o parte din reperele constitutive sunt supuse uzurii. De cele mai multe ori, se recupereaza carcase, blocuri, etc, care practic nu sunt afectate de uzura. Precizam ca predarea echipamentelor se face pe baza de proces verbal, circulatia reperelor recuperate fiind atent monitorizata in evidentele celor implicati in comertul cu piese auto. Reconditionarea pieselor se face fie in locatiile fabricantului original, fie in service-uri de marca, autorizate in mod special de fabricantul reperului supus reconditionarii. Din gama echipamentelor reconditionate fac parte pompele de apa (Hepu Germania), casete de directie, supape si echipament pneumatic de frana / suspensie (Wabco), etrieri si compresoare de aer (Knorr Bremse).

In concluzie, se recupereaza carcase, corpuri, blocuri din aliaje de Al, care in totalitate sunt piese intens energofage.

Precizam ca tori acesti fabricanti livreaza respectivul echipament in ambele variante, reconditionat sau nou, diferentele de pret mergand practic de la simplu la dublu. Toti respecta obligatia legala de a marca cu cod diferit, reperul reconditionat fata de cel nou si de a preciza acest lucru in documentatia insotitoare, eliberand si un certificat de conformitate pentru echipamentul reconditionat, care garanteaza calitatea acestuia. Toate aceste demersuri se fac pentru a elimina posibilitatea de cumparare de catre clientul final a unui produs reconditionat, decat daca acesta doreste in mod expres acest lucru. De exemplu, marele producator de echipament pneumatic Wabco produce, in gama de supape si regulatoare, cca 80% din totalul produselor, in varianta reconditionata. Aceste repere se pot livra , evident, si absolut noi. Codificarea interna a producatorului impune marcarea cu etichete metalice poansonate, continand un cod de reper de 10 cifre, grupate in 3 grupe de cate 3 caractere urmate in grupa separata de ultima cifra. Pentru unul si acelasi reper, diferenta intre nou si reconditionat este punctata doar de ultima cifra, primele noua fiind identice la ambele. In cazul piesei noi, ultima cifra va fi 0 (zero), iar pentru cea reconditionata va fi 7 (sapte). In plus, eticheta piesei reconditionate va fi obligatoriu rosie, iar pentru cea noua va fi metal natur.Un caz aparte ce se intalneste in activitatea de service, caz ce nu este foarte bine reglementat, este cel al lucrului cu piesele clientului. Cadrul legal nu permite acest lucru, ce are insa loc frecvent in unitatile de service. Desi aparent este o afacere in care toti cei implicati sunt multumiti (clientul ca are o piesa mai ieftina, iar service-ul ca a vandut manopera), este recomandabila evitarea unor astfel de comenzi. Receptionerii rezolva astfel de situatii prin adnotarea comenzii, eventual a certificatului de garantie, conform careia unitatea service acorda garantia legala de 90 de zile doar asupra manoperei prestate. In mod firesc, garantia de calitate a piesei de schimb trebuie acordata de furnizor, altul in astfel de cazuri decat unitatea service. Problemele se ivesc in cazul unor lucrari ratate, care reclama o noua interventie asupra aceleiasi piese de schimb in perioada de garantie. Amintim ca garantia legala in Romania, pentru o piesa de schimb auto, este identica cu cea acordata oricarui bun, si anume de 18 luni. De cele mai multe ori, problemele sunt discutabile, legat de cele doua componente ale lucrarii (piesa si manopera), astfel incat frecvent aceste dispute se finalizeaza in defavoarea clientului, care practic achita o piesa de schimb si o comanda de lucru manopera, fara a avea nici un fel de garantie. Cazuri ca acestea afecteaza negativ inclusiv service-ul auto, sub aspectul reputatiei. In cazul in care piesa de schimb nu este solicitata pentru returnare, in vederea reconditionarii, aceasta poate fi returnata clientului, doar daca nu face parte din unul din sistemele vehiculului care afecteaza securitatea traficului.

Unitatea service are obligatia (paradoxal nescrisa inca!) de a se asigura ca o piesa de schimb rezultata in urma inlocuirii in atelierul propriu, nu se va putea recupera in vederea inlocuirii unei alteia, aflate in stare mai avansata de uzura, sub nici o forma, atunci cand piesa intra in componenta sistemului de directie, de rulare sau de franare al unui autovehicul. In acest sens, atelierul se va dota cu un container destinat colectarii acestor repere. Chiar casarea periodica a acestor piese si livrarea catre firme de recuperare a materiilor prime, se recomanda sa se faca dupa intocmirea unui proces verbal de casare, cu mentionarea reperelor, a codurilor acestora si a seriilor de fabricatie. Piesele rezultate in reprezentante din inlocuirea unor repere in perioada de garantie a constructorului de vehicul, se pastreaza in unitatea proprie 90 de zile, dupa care se pot casa. In astfel de cazuri, se intocmesc procese verbale de casare, care se transmit si reprezentantei centrale.

In mod analog, termenul de pastrare a pieselor de schimb rezultate din reparatii platite de asiguratori, este tot de 90 de zile, urmand apoi casarea. De precizat ca piesele a caror valoare de nou depasesc un anumit barem valoric, ce poate varia functie de asigurator, se pot recupera de catre firma de asigurare in depozitele sale, in acelasi termen legal. Mentionam ca pe toata aceasta perioada, piesele raman in proprietatea asiguratorului, iar casarea acestora este util sa se faca in prezenta delegatului sau.

Integrarea europeana presupune aplicarea normelor interne ale Europei si in Romania si pe baza acestora, putem face deja unele supozitii cu privire la viitorul foarte apropiat al pietei pieselor de schimb (after market).

Pentru a putea privi in perspectiva domeniul pieselor de achimb, trebuie pornit de la premisa ca aceasta piata este extrem de dinamica si de profitabila, cu o cifra de crestere economica anuala, cu mult peste cea a constructorilor de autovehicule. In acelasi sens, trebuie bine delimitati actorii acestei piete: producator brand de piese de schimb retele de distributie.Piata este controlata in intregime de brand-uri care sunt practic grupuri financiare, de multe ori conexe constructorului de vehicul (de exemplu, Febi, Federal Mogul, GKN, Delphi, Dana Corps). Exista exemple de producatori recunoscuti, care au trecut de la un brand la altul, chiar de 2 ori in acelasi an. Un brand ofera clientilor, in gama proprie, practic orice reper din cele care se schimba uzual (articulatii, filtre, becuri, curele, role intinzatoare, rulmenti, etc). Pe de alta parte, vehiculele sunt atat de bine concepute si construite, incat fiecare model si marca in parte, chiar daca in produsul final, reuneste 10.000 de repere diferite, totusi, numarul celor care se uzeaza, se inlocuiesc periodic, sau se defecteaza accidental, nu depaseste 100.

Includem in aceasta categorie si geamurile vehiculului, si farurile, anvelopele si chiar radiatoarele respectivului model. Oferta cea mai bogata se regaseste pentru sistemele de franare. In Europa, pentru discuri de frana si materiale de frictiune, avem la dispozitie, de exemplu, cca. 10 producatori cu raportul calitate / pret foarte apropiat.

Brand-urile de piese, desi concurenti pe piata, finanteaza impreuna cea mai mare realizare soft a after-market ului, si anume, programul TEC DOC, cea mai mare baza de date in domeniu. TEC DOC permite, pe baza datelor de identificare a vehiculului (cod VIN sau marca, tip, motorizare, an de fabricatie) identificarea oricarei piese de schimb, apartinand oricarui vehicul produs in Europa.

Dupa identificarea piesei, codificata ca piesa de prim montaj, programul pune la dispozitie, ca echivalente, piesele de schimb furnizate de marile brand-uri de piese, recunoscute de piata. Practic, pentru orice piesa, TEC DOC ul precizeaza toate posibilitatile de inlocuire. Sunt cazuri cand, de exemplu, un fabricant de piese furnizeaza una si aceeasi piesa, in 2 sau chiar 3 variante calitative diferite, cu preturile corespunzatoare.De exemplu, FERODO, pentru cea mai mare parte a autoturismelor europene, ofera placute de frana in variantele De Luxe, Premier si Standard. In principiu, performantele sistemului de franare nu sunt afectate de una sau alta dintre variante, ci doar de frecventa inlocuirii lor si gradul de protectie fata de discul de frana.Intr-o piata atat de dinamica, este firesc ca si filiera producator client sa fie dimensionata la minimul necesar. Ca si in alte tari europene, revanzatorii, magazine de piese, vor fi eliminati si de pe piata romaneasca in cativa ani. Acest lucru este si necesar privind prin prisma securitatii traficului, intrucat s-ar permite in continuare, reparatii in unitati neautorizate. Piata pieselor este deja dominata de cativa mari importatori de piese, care si-au creat retele proprii de distributie si depozite in marile orase. Acestia si-au asumat deja rolul crearii si detinerii stocurilor de piese in dauna service-urilor. Se estimeaza ca mai mult de 90% din totalul pieselor inlocuite in service, in Romania, provine de la unul din marii importatori distribuitori de piese de schimb (ATP Exodus, Autonet, Autototal, Meteor, Augsburg, Europart, Cefin, Eurotrailer).

Retelele dezvoltate de catre aceste firme presupun crearea unui depozit amplasat central, al carui stoc optim se reface la fiecare 24 ore, cu operatori si curieri propri, care fac livrarile din ora in ora. Amplasarea centrala a depozitului intr-un oras este justificata de egala departare de oricare client service din oras. Refacerea zilnica a stocurilor se face prin comenzi catre depozitul central sau chiar prin comenzi externe.

Diferentele de preturi intre distribuitori sunt deja nesemnificative, astfel incat service-ul apeleaza la acel distribuitor care ii furnizeaza piesa mai repede, si nu mai ieftin.

Sistemul european de livrare de piese de schimb functioneaza deja in Bucuresti si isi face loc si in provincie. Aderarea la Europa presupune nu doar preluarea unor principii comerciale, care pe fondul satisfacerii clientului, conduc la profituri mai mari, ci si adaptarea la rigorile si cadrul legislativ care reglementeaza piata pieselor de schimb, sub aspectul responsabilitatii, moralitatii fata de clienti si al calitatii.

Identificarea vehiculelor rutiere si a componentelor acestora

Producatorul unui vehicul trebuie sa imprime prin poansonare sau presare numarul de identificare ,,VIN" care sa poata fi citit cu usurinta si sa fie greu de sters; este recomandabil ca acest numar sa fie inscriptionat pe o componenta fixa a caroseriei sau cadrului situata pe partea dreapta a vehiculului, care nu este supusa uzurilor si care este greu de inlocuit. Numarul VIN exprima o serie de caracteristici privind tara si firma producatoare, anul si seria de fabricate, etc. Toate aceste caracteristici sunt codificate numeric si literar.Semnificatiile cifrelor si literelor din codul VIN sunt indispensabile specialistului tehnic in situatiile in care asupra autovehiculului analizat ar exista prezumtia procurarii sale pe cai ilegale sau ar exista dubii asupra provenientei sale.In alte cazuri specialistul tehnic trebuie sa faca distinctii intre calitatea pieselor de schimb care pot afecta siguranta circulatiei, fabricate artizanal, de firme autorizate sau de firme ,,pirat". Componentele, echipamentele sau piesele de schimb trebuie comercializate numai daca furnizorul este autorizat sa le fabrice; uneori se impune ca furnizorul sa aiba aprobarea fabricatiei de la producatorul vehiculului. Totodata, nu este admisa comercializarea pieselor neomologate sub denumiri care pot crea confuzie in raport cu cele originale.Prin piese si echipamente neomologate se inteleg piesele si echipamentele care:- nu poarta sistematic marca de omologare chiar daca reglementarile nationale ale tarii de origine impun obligativitatea aplicarii acesteia;- sunt inscriptionate cu o marca de omologare care nu a fost eliberata niciodata;-poarta o marca de omologare care a fost acordata unui alt producator;- poarta o marca de omologare acordata fabricantului, dar pentru un alt produs;- nu li se impune obligativitatea inscriptionarii marcii de omologare, dar a fost categorisit de un serviciu tehnic competent ca avand o calitate net inferioara in raport cu prescriptiile reglementarilor internationale.Asemenea abateri pot fi constatate de specialistii tehnici, caz in care ei au obligatia sa informeze organele abilitate ca piesele si echipamentele vizate sa fie excluse de pe piata.

Identificarea vehiculelor

In numarul de identificare VIN se pot utiliza numai urmatoarele cifre si litere: 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9; 0; A; B; C; D; E; F; G; H; J; K; L; M; N; P; R; S; T; U; W; V; X; Y; Z; nu se admite folosirea literelor I, O si Q intrucat pot genera confuzii.VIN este compus din trei parti: codul de identificare mondiala a producatorului (WMI), descriptorul (VDS) si indicatorul (VIS).Codul WMI reprezinta primele trei caractere din VIN si desemneaza constructorul vehiculului. Daca este folosit impreuna cu celelalte parti componente ale VIN, WMI asigura unicitatea VIN a tuturor vehiculelor construite in lume pe o perioada de 30 ani. Codul WMI se atribuie producatorului si este controlat de Society of Automotive Enginners Inc (SAE), 400 Commonwealth Drive, Werrendale, PA 15096, USA. Codul WMI atribuit unui fabricant nu se acorda altui producator decat dupa trecerea a cel putin 30 ani de la ultimul an de folosire a codului de catre primul fabricant.Primul caracter al codului WMI desemneaza o zona geografica; aceleiasi zone i se pot atribui mai multe caractere. In continuare se prezinta caracterele rezervate zonelor geografice:

- de la 1 pana la 5 se atribuie Americii de Nord; - de la 6 pana la 7 - pentru Oceania;- 8, 9 si 0 - pentru America de Sud; - de la A pana la H - pentru Africa;- de la J pana la R - pentru Asia; - de la S pana la Z - pentru Europa.

Combinatiile intre primul si al doilea caracter definesc tara producatoare. De pilda:

- de la 10 la 19 si de la 1A pana la 1Z se atribuie SUA;- de la 2A la 2W se acorda Canadei;- de la 3A pana la 3W se da la Mexic; -de la WO pana la W9 sau WA pana la WZ se acorda Germaniei.

Al treilea caracter se atribuie de organismul national. Combinatia intre primele doua caractere si cel de al treilea desemneaza in mod unic fabricantul. Constructorii care produc mai putin de 500 vehicule pe an trebuie sa aiba cifra 9 drept al treilea caracter al codului WMI. In asemenea situatii, al 3-lea, al 4-lea si al 5-lea caracter din VIS se atribuie de autoritatea nationala si trebuie sa identifice in mod unic producatorul mentionat.A doua sectiune din VIN, constituita din sase caractere, este atribuita VDS. Aceasta parte semnifica caracteristicile generale ale vehiculului, iar caracterele si ordinea lor sunt propuse de producator. De pilda, un VDS atribuit in S.U.A. cu caracterele H423GA are semnificatia:- primele doua caractere H4 indica seria;- urmatoarele doua caractere 23 se refera la tipul de caroserie;

- ultimele doua caractere GA indica tipul de motor.Fiecare producator are caracterele sale proprii pentru caracteristicile generale ale vehiculului.Indicatorul VIS este compus din opt caractere dintre care ultimele patru sunt obligatoriu cifre arabe. Primul caracter al VIS indica anul fabricatiei, iar al doilea, uzina producatoare. Pentru anul de fabricatie se utilizeaza caracterele prezentate in tabelul 1.Ultimele sase caractere ale VIS reprezinta numarul de ordine. Indicatorul VIS se acorda ca si indicatorul VDS, de catre producator.VIN inscris pe vehicul se prezinta pe un singur rand, sau cel mult pe doua randuri, fara spatii libere intre caractere si fara ca vreuna din partile WMI, VDS sau VIS sa fie despartite pe doua randuri. Pentru marcarea separatiilor nu se utilizeaza semne susceptibile de a fi confundate cu caracterele din VIN.VIN care apare in documente se inscrie fara spatii intre caractere sipe un singur rand.Tabelul 1.Corespondenta intre caracterul din indicatorul VIS si anul fabricatiei vehicululuiAn fabricatie

Cod

An fabricatie

Cod

An fabricatie

Cod

An fabricatie

Cod

1971

1

1981

B

1991

M

2001

1

1972

2

1982

C

1992

N

2002

2

1973

3

1983

D

1993

P

2003

3

1974

4

1984

E

1994

R

2004

4

1975

5

1985

F

1995

S

2005

5

1976

6

1986

G

1996

T

2006

6

1977

7

1987

H

1997

V

2007

7

1978

8

1988

J

1998

W

2008

8

1979

9

1989

K

1999

X

2009

9

1980

A

1990

L

2000

Y

2010

A

VIN se marcheaza direct pe o piesa solidara cu vehiculul sau pe o eticheta separata care este fixata nedemontabil pe vehicul; la unele modele se utilizeaza concomitent ambele marcaje. Inaltimea literelor sau cifrelor trebuie sa fie de cel putin 7 mm pentru automobile si remorci si de minim 4 mm pentru celelalte tipuri de vehicule.

Identificarea echipamentelor si pieselor de schimbPentru a putea identifica la scara mondiala producatorii de echi-pamente si piese de schimb s-a elaborat codul WPMI; acesta nu se poate atribui altui fabricant decat dupa cel putin 30 de ani de la ultima utilizare a codului de catre primul fabricant.Codul WPMI este compus din patru caractere, aceleasi cu cele folosite in inscriptionarea codului VIM. La fel, codul WPMI se acorda de acelasi organism international care elibereaza codul WMI.

Primele doua caractere simbolizeaza tara si zona geografica.Daca producatorul de echipamente este si fabricant al vehiculului, primele trei caractere din WPMI sunt aceleasi ca ale WMI, iar cel de al patrulea este 0. Daca producatorul nu este si fabricantul vehiculului, ultimele doua caractere din WPMI se acorda de autoritatea nationala a tarii respective, excluzand cifra 9 pentru al treilea caracter si cifra 0 pentru al patrulea caracter. In situatia in care producatorul este si fabricantul vehiculului, dar asambleaza mai putin de 500 vehicule pe an, codul WPMI se constituie astfel: primele doua caractere sunt aceleasi cu WMI; al treilea caracter este 9; al patrulea caracter se acorda de autoritatea nationala.In marea majoritate a cazurilor, echipamentele si piesele de schimb se omologheaza in tara in care se gaseste uzina sau firma care le produce. De cele mai multe ori echipamentele ,,pirat" genereaza accidente si de aceea piesele originale trebuie marcate cu emblema care certifica omologarea,pentru a se cunoaste conditiile tehnice care trebuie sa le indeplineasca. In Europa, marca de omologare are forma unui cerc in interiorul caruia este plasata litera ,,E" urmata de numarul atribuit tarii care a acordat omologarea. In momentul de fata sunt atribuite, prin Secretariatul General al Organizatiei Natiunilor Unite urmatoarele numere: 1 pentru Germania, 2 pentru Franta, 3 pentru Italia, 4 pentru Olanda, 5 pentru Suedia, 6 pentru Belgia, 7 pentru Ungaria, 8 pentru Republica Ceha, 9 pentru Spania, 10 pentru Iugoslavia, 11 pentru Marea Britanie, 12 pentru Austria, 13 pentru Luxemburg, 14 pentru Elvetia, 15 - inca disponibil, 16 pentru Norvegia, 17 pentru Finlanda, 18 pentru Danemarca, 19 pentru Romania, 20 pentru Polonia, 21 pentru Portugalia, 22 pentru Federatia Rusa, 23 pentru Grecia, 4 si 25 -inca disponibile, 26 pentru Slovenia si 27 pentru Slovacia.PARTEA A III-AReprezentarea tehnica de marca

O posibila activitate, cu anumite particularitati, in cadrul service-ului, este cea de reprezentare tehnica a unei marci (firme) constructoare de autovehicule.

Aceasta presupune autorizarea service-ului de catre Registrul Auto Roman pentru operatiuni de reparatii, montare, intretinere generala si reglare, cu abilitarea constructorului, cu specificatii stricte pentru marca, categoria si tipul vehiculului.

Reprezentarea tehnica presupune acoperirea nevoilor de intretinere si reparatii ale clientilor firmei constructoare, intr-o arie geografica bine definita, atat in perioada de garantie cat si ulterior.

Reteaua proprie reprezinta chiar una din conditiile prioritare pentru autorizarea importurilor de autovehicule noi in tara noastra. De obicei, contractele de reprezentare tehnica apar ulterior infiintarii unei unitati service si constituie o recunoastere a calitatii activitatii respectivei unitati. Marile firme constructoare aleg, practic, pe o anumita categorie de autovehicule, una din unitatile cele mai semnificative dintr-o zona geografica si ii propun incheierea unui contract de reprezentare. Aceasta inseamna ca la acel moment viitoarea reprezentanta este deja bine dotata si echipata, avand in acelasi timp solutionate problemele legate de personalul tehnic necesar. Apropierea de client, in toata aceasta perioada, poate pune in evidenta si anumite deficiente care apar sistematic, la un anumit model de vehicul sau doar la o serie de fabricatie a respectivului model. Firma constructoare intervine pentru eliminarea deficientelor la seriile aflate in fabricatie curenta, frecvent prin unitatile retelei de service in cazul vehiculelor vandute deja pe piata. Astfel de actiuni cunoscute sub numele call back nu presupun cheltuieli din partea clientilor, avand un impact pozitiv asupra acestora.

La achizitionarea unui vehicul nou clientul este informat, in documentatia insotitoare, cu privire la reteaua de service a marcii respective si primeste caietul de service (Service Heft). Prin contractul de vanzare cumparare clientul se obliga la efectuarea operatiunilor de intretinere si reparatii in perioada de garantie doar in unitati apartinand unitatii de service. In cazul nerespectarii acestei clauze clientul isi asuma pierderea, totala sau partiala, a garantiei. Acest lucru survine atunci cand clientul fie ignora programul de intretinere si nu efectueaza nici un fel de lucrari de revizie, fie isi intretine vehiculul in unitati neautorizate. Actiunile de call back nu sunt insa afectate de respectarea unui program impus de intretinere a vehiculelor. De exemplu, constructorul de autoutilitare si autocamioane IVECO a constatat in urma unui accident stupid, provocat de o tigara aruncata din cabina, ca nu toate autocamioanele sale model STRALIS fabricate in anul 2003, au fost echipate de fabrica cu grile filtru pe gura tubulaturii de aspiratie a aerului in motor. S-a procedat la chemarea in service a clientilor, verificarea si remedierea deficientei prin echiparea intregii serii cu aceste filtre.

In anul 2004 cunoscutul producator german Knorr Bremse a avut mari probleme cu etrierii rationalizati, seriile SN7002, 7012 din cauza unui capac de glisier neetans. Respectivul capac s-a utilizat la echiparea etrierilor intre saptamana 0 si saptamana 29 a anului 2004. Problema a fost una foarte grava, neetanseitatea putand conduce la griparea glisierului inferior al etrierului, cu consecinta afectarii sistemelor de franare ale autovehiculelor grele. S-a actionat printr-o mare actiune de call back in intreaga Europa, pe cat de mare, pe atat de discreta, intervenindu-se initial prin inlocuirea capacului de glisiera, uneori a intregului etrier si al placutelor de frana, iar alteori a fost necesara si inlocuirea discului de frana si al rulmentilor butucului de roata. Campania s-a bucurat de succes, dar pierderile suferite de firma amintita au fost enorme. Obiectivele acestor actiuni sunt mult diferite in cazul autoturismelor, comparativ cu cele vizate in cazul vehiculelor grele. La autoturisme, de cele mai multe ori se intervine pentru probleme minore, actiunile fiind intens mediatizate, cu un puternic impact pozitiv asupra clientilor. Ca si in cazul de mai sus, motivele chemarii vehiculelor grele la service sunt serioase, interventia pentru remediere facandu-se insa discret. Aceste actiuni sunt benefice pentru unitatea service, care in aceste perioade sunt aglomerate si apeleaza des la registrul de programari. Plata manoperei serviciu se face de catre producatorul de vehicul, care furnizeaza piesele de schimb si materialele necesare, tot cu titlu gratuit. Uneori clientii intrati la service pentru verificari de tipul call back solicita extinderea lucrarii si asupra altor sisteme, mai ales pentru vehiculele comerciale.

Atunci cand deficientele constatate la o serie de fabricatie a unui autovehicul este semnalata sistematic in reteaua de service si conduce la demararea unei actiuni de tip call back, remedierea se acorda chiar daca seria respectiva a iesit din perioada legala de garantie de 18 luni. Programele de intretinere ale vehiculelor, puse la punct de fabricanti, sunt foarte elaborate, avand caracter preventiv. Se constata, in cazul respectarii acestor recomandari, cheltuielile clientilor cu intretinerea si repararea respectivului vehicul sunt minime. Practic, aceste programe de intretinere previzionate presupun verificari si operatiuni de intretinere asupra vehiculului la intervale bine precizate, explicitatate in caietul de service in mii km sau ore de functionare. In cadrul unor lucrari consemnate in comenzile de lucru sub denumirea de revizie, efectuarea reviziilor periodice este strict necesara in perioada de garantie si conditioneaza acordarea acesteia. Plata serviciilor de revizie se face de catre client insa conform unor timpi manopera si a unei manopere orare impuse reprezentantelor de fabricant. Reviziile se deruleaza conform unui formular pus la punct si impus de fabricant reprezentantelor.Respectarea stricta a succesiunii de operatiuni consemnate de formularul de revizie este de natura sa previna defectiuni importante ale sistemelor autovehiculului si conduce la exploatarea autovehiculului in siguranta si cu costuri minime ale vehiculului.

Revizia presupune operatiuni de intretinere curenta, verificari, constatari ale uzurii, reglaje, fara a presupune inlocuiri, demontari montari de piese. In rare cazuri in urma unei revizii se constata efectuarea unei reparatii, ca suplimentare a comenzii de lucru. Frecvent, aceasta situatie este o consecinta a neefectuarii la termen a reviziilor sau a efctuarii reviziilor anterioare superficial, neconform cu formularul fabricantului. Ingeneral, revizia presupune:

- inlocuirea lubrifiantului in motor si / sau cutia de viteze, diferentialul autovehiculului si a filtrelor necesare (aer, combustibil, ulei, antipolen, desicatoare).- inspectia vizuala de ansamblu a vehiculului, a jentilor si anvelopelor pentru depistarea eventualelor urme ale unor coliziuni, zgarieturi, etc.

- verificarea jocurilor la articulatiile sistemelor de directie, la pivotii bratelor rotii, la rulmentii rotilor.

- verificarea etanseitatii sistemelor de alimentare cu combustibil, sistemului hidraulic de franare / suspensie

- gresarea cu unsori consistente, atunci cand este cazul, in toate punctele de gresare indicate in formular

- verificarea strangerilor la toate reperele indicate in formular, la cuplurile de strangere prescrise de fabricant, inclusiv la prezoanele rotilor.

- verificarea functionala a sistemelor indicate in formular (sistem electric de iluminare, indicator de bord, sistem de ventilatieconditionare a aerului in interior,etc)

- verificarea franelor, cu demontarea rotilor si masurarea grosimilor placutelor de frana si a discurilor, eventual masurarea segmentilor de feordou si a uzurii diametrale a tamburilor de frana. Daca este necesar si posibil se efectueaza si reglaje asupra franelor. Verificarea functionala obligatorie se efectueaza pe standul de franare cu role.

- verificarea prin diagnoza computerizata a sistemelor de securitate (ABS, EBD, ESP, etc) si a calculatorului central al vehiculului si remedierea defectelor semnalate.

- in cazul autocamioanelor si a semiremorcilor se efectueaza si masurarea uzurii organelor de cuplare (placa de cuplare, respectiv pivot de cuplare) si a strangerii acestora.

- programarea urmatoarei revizii si inscriptionarea rulajului corespunzator in unitatea centrala a vehiculului, avand in vedere ca toate autovehiculele moderne permit acest lucru. Sistemul de avertizare (Wartung System) va semnala la bord prin semnale luminoase sau sonore, necesitatea efectuarii urmatoarei revizii. Se inscriptioneaza digital si eventualele schimburi de uleiuri.

In cadrul reviziilor efectuate in reprezentante, materialele utilizate (lubrifiant, unsori consistente, materiale speciale)sunt de cea mai buna calitate, fiind furnizate chiar de catre fabricant. In cadrul reviziilor la vehicule grele, acolo unde este posibil, se efectueaza si spalarea / gresarea rulmentilor rotilor.

In cadrul unei reprezentante, pentru conducerea si verificarea operatiunilor de revizie este abilitata o anumita persoana, uzual seful de atelier. Acesta este indreptatit sa consemneze, sub semnatura si stampila, efectuarea reviziei in caietul de service al autovehiculului.

Aceeasi persoana este insarcinata cu arhivarea inregistrarilor rezultate in urma reviziei. O astfel de documentatie se compune in general din:

- comanda de lucru atelier emisa pentru efectuarea reviziei

- fisa de control intermediar / final, vizata de revizor

- formularul de revizie completat in original si vizat de revizor

- anexe ale formularului de revizie, cum sunt buletinele de diagnoza computerizata, inainte si dupa remedierea defectiunilor semnalate (ABS, EBS, etc).

- buletin de incercare la standul de franare al vehiculului revizuit

- note tehnice diverse

- cuponul - recipisa cu regim special. Detasat de pe pagina caietului de service pe care s-a avizat respectiva revizie.

Un caz aparte din punct de vedere al programarii reviziilor se constata la autovehiculele grele (autocamioane, remorci si semiremorci). Astfel, dupa prima cursa sub sarcina, dar nu mai mult de 1000 km, se impune verificarea strangerii prezoanelor rotilor la cuplu (650 Nm la cele cu centrare pe butucul rotii si 700 Nm la cele cu centrare pe prezon). O a doua interventie este necesara pana la parcurgerea primilor 5000 km, pentru verificarea strangerilor bridelor de strangere intre brate si axele de rulare (700 Nm) si a amortizoarelor de axa (400 Nm). Ulterior, reviziile prescrise de fabricant se prescriu la intervale de 30.000 50.000 km rulati, prima revizie trebuind totusi sa se faca pana la parcurgerea primilor 30.000 km. In cazul exploatarii in regim off road (in cariere, balastiere, drumuri forestiere) reviziile se prescriu la intervale de 15.000 25.000 km. Derularea garantiilor

Garantia acordata autovehiculelor noi, reglementata de lege, este de 18 luni de la data primei inmatriculari.Exista fabricanti care extind garantia acordata, optional, in functie de client, la perioade de 2 ani sau pana la un rulaj de 100.000 km. De exemplu, modelul LOGAN se comercializeaza in Romania in varianta de garantie pentru un termen de 2 ani. Platind o suma suplimentara, clientul poate opta pentru extinderea garantiei la un termen de 3 ani.

Prin contractul de garantie fabricantul delimiteaza clar sistemele si echipamentele care constituie obiecte ale garantiei. Aceasta nu acopera in nici un caz, repere cu grad ridicat de uzura la exploatarea in conditii normale sau a caror uzura este puternic conditionata de factori ca stilul de conducere, maniera franarii, starea drumurilor publice. In nici un caz, placutele de frana, feorodourile, discurile si tamburii de frana, anvelopele, nu fac obiectul garantiilor, reparatiile asupra acestora fiind suportate de catre client chiar si in perioada de garantie. Exista cazuri ale unor fabricanti strainicare, datorita starii deplorabile a drumurilor din Romania, au scos de sub acoperirea garantiilor amortizoarele suspensiei si unele articulatii ale puntilor. In cazul acordarii unei garantii, aceasta se va derula intotdeauna in cadrul unei reprezentante, piesa fiind acordata gratuit de fabricant, care deconteaza si manopera catre unitatea service, conform unei grile de timp manopera anexate contractului de service si la un tarif orar prestabilit.

Pentru solicitarea garantiei, clientii se prezinta de regula la unitatea la care efectueaza reviziile, unde este practic luat in evidenta.

In cadrul unei reprezentante, pentru o marca, fabricantul abiliteaza de obicei 1 2 persoane pentru solicitarea si acordarea garantiilor. Acestia efectueaza constatarea defectiunii si inregistrarile fotografice digitale asupra acesteia, si comple