Curs Servicii Si Dotari

5/9/2018 Curs Servicii Si Dotari - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-servicii-si-dotari 1/34

DOTARI URBANE

1



1. DEFINIRE TERMENI Documentaţia pentru elaborarea P.U.G. MunicipiulBucureşti 1999, coordonator Prof. Dr. Arh. Doina Cristea

- servicii si echipamente publice = serviciile publice care sunt finantate de la buget, sestabilesc prin norme si sunt destinate tuturor locuitorilor; în mod special termenul deechipamente publice se refera la serviciile publice structurate în retea la nivel de zonarezidentiala si de cartier – crese, dispensare, gradinite, scoli, licee, biblioteci de cartier etc.

- domeniu public - (RT - GM-007-2000 / Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000) -aparţin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes public, pieţe, căi de comunicaţii, reţele stradale şi parcuri publice, porturi şiaeroporturi, terenurile cu destinaţie forestieră, albiile râurilor şi fluviilor, cuvetelelacurilor de interes public (…..), monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şiistorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte

folosinţe care, potrivit legii, sunt de domeniul public, ori care, prin natura lor, sunt deuz sau de interes public. Domeniul public poate fi de interes naţional, caz în care proprietatea, în regim de drept public, aparţine statului, sau de interes local, caz încare proprietatea, de asemenea în regim de drept public, aparţine unităţilor administrativ teritoriale (judeţe, municipii, oraşe, comune);

- echipamente publice / considerate în PUG ca fiind de nivel local de cartier saucomplex rezidenţial / – serviciile publice de bază necesare locuitorilor care sestructurează ca o reţea dimensionată în funcţie de numărul locuitorilor şi exigenţele deaccesibilitate;

- instituţie (urb.) – forma organizată prin reguli şi norme larg acceptate social careasigură funcţionarea generală, inclusiv prin integrarea nivelurilor teritorial şi local.

Orice instituţie desfăşoară funcţional servicii publice, ocupând şi utilizând un anumitspaţiu;

- instituţie = (DEX) 1. Organ sau organizaţie (de stat) care desfăşoară activităţi cucaracter social, cultural, administrativ etc. 2. Formă de organizare a raporturilor sociale, potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de activitate; institut. 3.Organizaţie care desfăşoară o activitate de interes internaţional. A instituţionaliza = a primi un caracter instituţional, oficial;

- obiective de utilitate publică - obiective care aparţin domeniului public şi suntsupuse regimului de drept public;

- instituţii şi servicii publice – organismele care asigură administrarea, apărareateritoriului, a vieţii şi bunurilor persoanelor fizice precum şi satisfacerea necesităţilor de instruire, cultură, sănătate şi ocrotire socială şi asigurarea fondurilor necesare; lanivelul unei localităţi acestea au caracter de unicat sau pot avea şi o reţea funcţională prin care asigură difuzarea serviciilor în teritoriul localităţii (poşta, poliţie, protecţiecontra incendiilor, protecţie civilă etc.); sunt finanţate de la bugetul public naţional şilocal iar în majoritatea cazurilor personalul angajat are statutul de funcţionar public.In cazul Municipiului Bucureşti, rolul de Capitală determină cea mai complexăstructură a acestora alcătuită din următoarele categorii:

2



- instituţii publice cu caracter special sau de unicat (de nivelsupramunicipal şi municipal)- instituţii publice de nivel local (sector, cartier, complex rezidenţial)

Conform CAEN lista serviciilor publice cuprinde pe tipuri de activităţi, integral sau parţial, următoarele categorii:

H - comerţ (pieţe comerciale)J - transporturi ( rutier, feroviar, aerian)K - posta, telecomunicaţii, audio vizualL - activităţi financiar bancare N - administraţie publică şi asistentă socială obligatorieO - învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee + scoli profesionale + grupuri

şcolare, scoli, + creşe + grădiniţe + licee speciale, învăţământ superior M - cercetare proiectareP - spitale, sanatorii , azile, policlinici, dispensare, creşe,

leagăne de copii, case de copiiR - cultură, culte, baze şi complexe sportive, agrement

T - activităţi ale organizaţiilor si organismelor extrateritoriale

Zona UEmaxim

U.E.minim

Bucureşti1998

Bucureşti2025mp/loc

1. Servicii publice + comerţ, servicii 54 29 12,7 38- servicii publice 40 20 fără date 24- servicii de interes general 14 9 fără date 142. structura indiceluivalori medii pentru servicii şi echipamente publice pentru reproducţie simplă (învăţământ,

sănătate, cultură, asistenţă socială (nivelrezidenţial - cartier)

14,0 fără date 13

- servicii publice pentru administraţie şireproducţie lărgită (marile echipamente pentruînvăţământ, cercetare, sănătate, cultură, echiparetehnică)

variabil fără date 11

- comerţ şi servicii de interes general 14 9 fără date 14

3



ECHIPAMENTE PUBLICE ESENŢIALE PENTRU

REPRODUCŢIA SIMPLĂmp. / locuitor

nivel de servire mp. / locuitor minim maximnivel rezidenţial

creşă 0,2 0,3dispensar 0,03 0,05grădiniţă 0,6 0,9şcoală 2,5 4sport 1 1comerţ normabil 0,8 0,9 biserică 0,5 0,5total 5,63 7,65

nivel cartier policlinică 0,1 0,12liceu 0,6 0,9sport 3 3club 0,1 0,2comerţ normabil 0,65 0,65 piaţă comercială 0,2 0,2total 4,65 5,07

TOTAL 10,28 12,72

Instituţii, servicii şi echipamente publice.Date fiind incertitudinile din acest moment privind necesarul de teren pentru viitoareleobiective publice, a fost luată în considerare posibilitatea localizării acestora în zonacentrală, în polii principali şi în zonele mixte a căror suprafaţă însumată (conţinând decişi spaţiile pentru servicii şi comerţ) se apropie de situaţia altor mari oraşe europene. S-aluat în considerare şi dispersia infrastructurii serviciilor publice şi în alte zone funcţionale(de locuit, de activităţi productive de bunuri şi servicii, de recreare), precum şi în cadrulcomponentelor Aglomeraţiei Urbane Bucureşti.

4



ZonaUE

maximU.E.

.minimBucureşti

1998

Bucureşti 2025

totaldin care în zone

definite1. Servicii publice + comerţ,

servicii

54 29 11,1 38 27

servicii publice 40 20 ObservaţiiSe asigură 75 % din necesar,restul urmând a firealizat dispersat încadrul altor zone

funcţionale şi în Aglomeraţia Urbană

servicii de interes general 14 92. structura indiceluivalori medii pentru servicii şiechipamente publice pentrureproducţia simplă (echipamente pentru învăţământ, sănătate,cultură, asistenţă socială etc. lanivel rezidenţial – cartier -sector)

14,0 13

instituţii şi servicii publice pentru administraţie şi pentrureproducţia lărgită (învăţământsuperior, marile spitale,cercetare - dezvoltare,transporturi, poştă etc.)

variabil 11

comerţ şi servicii de interesgeneral

14 9 14

Spaţii plantate publice.

Normele existente se prevăd următoarele suprafeţe de spaţii verzi pe locuitor:Zona şi subzona Localizare Norma

localităţi peste100000

locuitori

Distanţamaximă pedrumuri de

acces

Observaţii

minim maxim minim maximzone de agrement extravilan 17 km 20 km 30 km 40 km dublă administraţie parcuri şi grădini

publiceintravilan

Total 10mp/loc 14mp/loc accesibilitate 10-15' pietonal sau cu

transport public parcuri publice

6mp/loc 8 mp./loc

grădini publice

4 mp./loc 6 mp./loc

baze de producţiesere, răsadniţe,terenuri de cultură

8 mp./ha. 10mp./ha.

se calculează pe baza întregiisuprafeţe a pepiniere 3% din

5



svpspaţiilor verzi

Număr muncitori pentru exploatare

8 pers. /ha.

10pers. /ha.

Sursa:

Ghiduri: MLPAT - Ghidul primarilor si consilierilor locali Vol.9/1994 -spatiile verzi publice Normative: Instrucţiuni tehnice de proiectare a spatiilor verzi pentru localităţi

urbane (Ordinul Nr.157/21.06.1993 C.S.E.A.L.)

Norme unice de protecţie a muncii pentru activităţile de gospodăriecomunala, Volumul V - Spatii verzi si locuri de agrement (Ordinul C.P.C.P Nr. 1/1981)

Legi: L.9/1973 - Legea privind protecţia mediuluiL.50/1991 - Legea privind autorizarea executării construcţiilor

L.18/1991 Legea fondului funciar

ExempleU.E

Commission europeenne - L'AUDIT URBAIN - L'ANNUAIRE, BILAN ET SECTION COMPARATIVE - 2000 VOLUME 01

Oraşe peste un milion locuitori - 1996Oraşul Nr. locuitori oraş Parcuri,

grădinideschise publicului -mp./locuitor

BERLIN 3425759 23,6HAMBURG 1707247 31,1

MUNCHEN 1321557 27,4KOLN 1014910 33,5VIENA 1616240 124,7*MADRID 2866693 11,5BARCELONA 1508805 18,0MILANO 1340451 26,1BIRMINGHAM 1020589 25,0* inclusiv păduri, zonenaturale

Din indicii de mai sus lipsesc patru categorii de spaţii publice, şi anume:

(1) (1) scuarurile aferente zonei rezidenţiale a căror rol funcţional, sanitar şi social acondus la norme prin care se asigură obligatoriu suprafeţe de minim 0,4 – 0,5 hectare pentru locuinţe situate la distanţe de maxim 400 – 500 metri. Acestea sunt considerateabsolut necesare pentru accesul direct în spaţiul plantat (fără utilizarea transportuluiîn comun) a persoanelor cu dificultăţi de deplasare – persoane cu copii mici, persoaneîn vârstă, persoane cu handicap motor. În cazul Municipiului Bucureşti s-a luat încalcul pentru scuarurile aferente zonei rezidenţiale un necesar de minim 1,5 mp. /

6



locuitor, suprafaţă realizabilă integral în viitoarele extinderi ale zonei de locuit şinumai parţial prin amenajarea unor terenuri neconstruibile din actualul intravilan.

(2) (2) spaţiile plantate specializate care au suprafeţe stabilite prin tema corespunzătoarestatutului lor funcţional; în Municipiul Bucureşti va fi necesară realizarea unui nou parc zoologic şi a unui parc tematic similar celor de mare atractivitate din alte capitale

(exclusiv parcurile de distracţii care intră în altă categorie care nu aparţine domeniului public) şi pentru care se prevede o suprafaţă de peste 80 ha. la vest de Lacul Morii;(3) (3) spaţiile plantate publice de pe malul lacurilor care sunt destinate promenadei şi

articulării parcurilor şi grădinilor adiacente, în care pe adâncimi (de exemplu de 100metri pentru oglinzile care însumează peste 1000 ha.) nu se admit circulaţii carosabile publice (cu excepţia drumului de halaj şi a acceselor se serviciu) şi nici alte clădiri înafara celor specifice funcţiunii de parc; aceste prevederi sunt justificate, pe de o parte,de cheltuielile care se fac din bani publici pentru realizarea şi întreţinerea lacurilor (din care decurge dreptul fiecărui locuitor de a avea acces la peisajul natural de pemalul acestora) iar, pe de altă parte, de considerente peisagistice, ecologice şiclimatice. În cazul Bucureştilor, această zonă a fost stabilită împreună cu Agenţia de

Mediu a Municipiului la 50 metri pe tot conturul lacurilor (cu excepţia P.U.Z. – urilor aprobate în care distanţa a fost de 30 metri). Aceste fâşii plantate necesare şi tehnic pentru întreţinerea oglinzilor de apă, sunt realizabile în doi timpi – (1) realizareadrumului de halaj şi a plantaţiei pe fâşia de teren de protecţie conform legii odată cuinstituirea prin PUG a servituţii de 50 metri şi (2) amenajarea treptată ca spaţiu peisagistic accesibil publicului pe toată lăţimea de 50 metri , în regim fie public, fie privat;

(4) (4) spaţiile verzi de protecţie de diferite categorii.

Cimitire.

Se impune cu stringenţă să fie oprite patru procese cu totul defavorabile constatate încimitirele actuale, şi anume:(1) (1) supraîncărcarea cimitirelor şi mineralizarea lor excesivă prin utilizarea pentru

morminte a aleilor, prin distrugerea vegetaţiei înalte şi prin desfiinţarea locurilor deodihnă şi reculegere;

(2) (2) încălcarea inadmisibilă a respectului tradiţional prin:- - inserarea forţată (speculativă) între mormintele existente a unora noi,

subdimensionate, astfel încât accesul nu se mai poate face decât călcând pestealte morminte iar realizarea noilor construcţii funerare şi înhumările provoacădeteriorarea mormintelor adiacente;

- - absenţa osuarelor care transformă deshumările din vechile morminte însacrilegiu;- - realizarea unor construcţii funerare nepotrivite.

(3) (3) agresarea şi vandalizarea cimitirelor protejate prin desfigurarea planuluioriginar, prin tăierea arborilor şi prin distrugerea valorilor memoriale, de artă şiarhitectură funerară aparţinând patrimoniului naţional;

7



(4) (4) deschiderea unor noi cimitire, în cea mai mare parte particulare, mici şirăspândite la întâmplare în localizări necorespunzătoare din punct de vederefuncţional, geotehnic, social şi psihologic;

(5) (5) localizarea unor noi cimitire în zone construite lipsite de echipare tehnică fărărespectarea distanţei de protecţie sanitară de 50 metri.

Normele actuale prevăd ca fiind necesară o suprafaţă de 1,0 - 1,2 mp. / locuitor.Această normă, considerată sub necesităţi, este atinsă în prezent ca indice globaldar, ca cimitire publice cărora de fapt li se adresează norma menţionată, aceastaeste acoperită numai în proporţie de 70%. Deşi pe ansamblu este satisfăcută înprezent norma de 1,2 mp. / locuitor, se manifestă în continuare o intensă presiunespeculativă pentru deschiderea unor noi cimitire cu toate că acestea sunt investiţiicare se recuperează pe termen lung. Din aceste motive se propune o creştere de 1,6ori a suprafeţei cimitirelor publice actuale, atingându-se în perspectivă norma de1,6 mp./locuitor şi rămânând încă unele rezerve în inelul plantat propus pecircumferinţa liniei de centură. Împreună cu cimitirele private se ajunge astfel la 2,3

mp./locuitor, indice situat totuşi sub valorile luate în considerare şi efectiv aplicate în prezent în ţările Uniunii Europene (2,5 mp./locuitor).

CategoriaExistent Prevederi 2025 Diferenţe %

creştereHa. Mp./locuitor Ha. Mp./locuitor Ha.cimitire publicemunicipale

135,0

0,7 354,9

1,6219,9 163

cimitire nepublice 98,4 0,5 146,1

0,747,7 48,5

TOTAL 233,4

1,2 501,0

2,3267,6 114,7

Pentru noile cimitire se stabileşte prin Regulamentul Local de Urbanism, în mod provizoriu, până la reactualizarea normelor existente, ca suprafaţa totală a unui cimitir,rezultată din luarea în calcul a unei suprafeţe de 7,5 – 10,0 mp. pentru un loc de veci, săfie compusă din 15 % circulaţii carosabile şi pietonale, 5 % plantaţii, 1 % construcţii şi79% locuri de înhumare.

8



A) Palierele de organizare a obiectivelor de utilitate publică sunt următoarele:

Localizare

Palier de organizare aobiectivelor de utilitate

publică – clădiri -

O b s e r v a ţ i i

S u p r a m u n i c i p a l

ş i m u n i c i p a l

Local

S e c t o r

C a r t i e r

R e z i d e n ţ i a l

9



1.Zona centrală

X

X p e n t r u p o p u l a ţ i a r e z i d e n t ă

X p e n t r u p o p u l a ţ i a r e z i d e n t ă

X p

e n t r u p o p u l a ţ i a

r e z i d e n t ă

- seanticipeazăcreştereanumărului desectoare

- se propunediferenţiereaaxului culturalal Căii Victoriei

2.Poli urbani principali situaţi pe inelulprincipal de circulaţie

X X

3.Poli urbani principali situaţi pe inelul 2 decirculaţie

X X X

4.Alţi poli urbani principali X X 5.Zona mixtă din interiorul ineluluiprincipal de circulaţie

X - se pot inserafuncţii publice

de primăimportanţă

6.Zona mixtă din exteriorul ineluluiprincipal de circulaţie – polarizări areale

X X X - dezvoltărileareale potavea funcţiade centre decartier

7.Zona mixtă din exteriorul ineluluiprincipal de circulaţie – polarizări liniare

X X X - se pot inserafuncţii publice,exclusiv

învăţământprimar şigimnazial

8,Unităţi mari dispersate X - învăţământ

superior, mariinstitute decercetare,spitale – clinicietc.- unităţi legatede transporturişi deinfrastructuratehnică majoră

9.Echipamente dispersate în rezidenţial X X - echipamente

publiceesenţiale:şcoli,grădiniţe,asistenţăsanitară şisocială

10



Această organizare este reprezentată grafic în mod sintetic în Schema nr. 1.LOCALIZAREA INSTITUŢIILOR, SERVICIILOR ŞI AMENAJĂRILOR PUBLICE LEGENDĂ:

1.Zona centrală.2.Poli urbani principali situaţi pe inelul principal de circulaţie.3.Poli urbani principali situaţi pe inelul al doilea de circulaţie.4.Alţi poli urbani principali.5.Zona mixtă din interiorul inelului principal de circulaţie.6.Zona mixtă din exteriorul inelului principal de circulaţie – polarizări areale.7.Zona mixtă din exteriorul inelului principal de circulaţie – polarizări liniare.8.Unităţi mari dispersate.9.Echipamente dispersate în rezidenţial.

11

1

2

3

4

5

6

8

7

9



Indici şi norme europene

Există o diversitate de modalităţi de stabilire a cuantumului de teren urban pe locuitor pentru servicii şi echipamente publice iar aducerea lor la un numitor comun pentru adeveni comparative, aşa cum s-a procedat în cazul studiului DATAR care analizat 20

oraşe mari europene -1988 – a necesitat o lungă perioadă şi o bază de date completă.

In limitele informaţiilor care au fost accesibile, se constată următoarele diferenţe că:a) normele naţionale în domeniu privesc numai funcţiunile curente (de exemplu,

Germania nu include în normele pentru învăţământ şi pe cel superior); b) normele se leagă direct de activităţile terţiare incluzând şi terenul pentru circulaţii şi

transporturi (exclusiv aeroport), servicii comunale, comerţul normabil (pieţecomerciale), turism, spaţii plantate şi sport;

c)

d) Factori de influenţă.

Principalii factori care conduc la diferenţierea între diferite state şi între diferite categoriide localităţi din aceeaşi ţară a ponderii terenului urban utilizat utilizat pentru servicii şiechipamente publice sunt următorii:

e) Categorii de servicii şi echipamente publice

Pentru servicii şi echipamente publice se utilizează două categorii de informaţii care privesc:

1. dimensionarea în raport cu aspiraţiile şi necesităţile populaţiei, obiect al unor normesau a unor teme specifice stabilite in funcţie de caracteristicile factorilor social – economici, aspect care reprezintă asumarea de către societate / comunitate anivelului de asigurare a serviciilor şi echipamentelor publice urmărindu-seeficacitatea socială a acestora;

2. dimensionarea în funcţie de caracteristicile funcţionale şi posibilităţile de finanţareurmărindu–se eficienţa economică, inclusiv din perspectiva economisirii resurseireprezentate de teren.

Sintetic aceasta se exprimă prin (1) numărul de metri pătraţi care revin pe un locuitor din totalul suprafeţei cuprinse în intravilan în corelare cu (2) ponderea ocupată înintravilan de către serviciile şi echipamentele publice în bilanţul teritorial al localităţii.

In mod special, în cazul ţării noastre trebuie să se acorde o atenţie sporită acesteicorelaţii deoarece, dacă în oraşele mari Bucureşti, Cluj, Iaşi ponderea suprefeţeiocupate de echipamentele publice pare a fi în limitele normale comparativ cu oraşele

12



mari europene, sub aspectul suprafeţei care revine pe un locuitor, situaţia este cu totulnefavorabilă.

De exemplu, un studiu DATAR privind modul de utilitare a terenului urban din 20oraşe mari evidenţează pentru anul 1988 următoarea situaţie:

Zona Mp / locuitor % din intravilanechipamente publice 20 - 40

29 - 548,4 - 10,3

12,2 -13,9comerţ - servicii 9 - 14 3,8 - 3,6locuinţe 100 - 150 41,8 - 38,6spatii plantate 40 - 55 16,7 - 14,1circulaţii 30 - 50 12,6 - 12,9activităţi productive 20 - 40 8,4 - 10,3alte 20 - 40 8,4 - 10,3TOTAL 239 - 389 100,0 - 100,0

Comparativ, indicii similari şi datele de bilanţ din oraşele noastre se situează cu mult subaceste valori – 3 – 5 mp. / locuitor pentru servicii şi publice faţă de 20 – 40 mp. / locuitor (sau 11 – 12 faţă de 29 – 54 dacă se include şi comerţul) şi respectiv 3,3 - 4,3% dinintravilan faţă de 8,4 – 10,3% (sau 10% faţă de 2,2 – 13,9% dacă se include şi comerţul).Deci se atinge cel mult 12,5 - 15 % din suprafaţa de teren pe locuitor din oraşele marieuropene şi respectiv 39 - 41 % din ponderea ocupată de aceste funcţiuni din terenulintravilan.

Zona Mp / locuitor % din intravilanlocalitatea echipamente

publicetotalintravilan

echipamente publice

totalintravilan

Bucureşti 1999 3,00 99,00 3,30 100,00Iaşi 1995 (inclusiv comerţ,servicii)

11,42 113,81 10,03 100,00

Cluj 1995 5,14 120,40 4,27 100,00

Principalele cauze ale cestor disproporţii provin atât constrângerile şi erorile sistemuluieconomiei planificate transpuse, printre multe altele, şi în forţarea limitării terenuluiintravilan, ajungându – se la indici globali de teren pe locuitor situaţi între 41 – 50% dinvalorile curente din oraşele europene.

Este de menţionat faptul că datele de mai sus nu ating nici măcar normele care erau învigoare anterior anului 1989 prin care se prevedeau pentru servicii şi echipamente publice7,6 mp. / locuitor pentru administraţie, învăţământ, cultură şi sănătate, oricum sub 50%din minimum rezultatul pragmatic al aplicării normelor europene.

NORME ROMANIA - 1989Folosinţa terenului Teren Teren

13



mp/loc % mp/loc %1. Zona aferentă locuinţelor 15,5 31,02. Zona dotărilor administrativ – politice 0,3 0,63. Zona dotărilor social culturale din care: 9,0 18,0

Educaţie, învăţământ 4,5 9,0

Cultură 0,6 1,2Sănătate 1,7 3,4Comerţ, alimentaţie 1,0 2,0Prestări servicii 0,4 0,8Cultură fizică, sport 0,2 0,4Turism 0,6 1,2

4. Zona spaţiilor verzi şi sport 13,0 26,0Grădini publice 12,0 24,0Terenuri sportive 1,0 2,0

5. Zona circulaţiei rutiere 9,6 19,26. Zona gospodăriei comunale 2,6 5,2

Total perimetru construit* 50,0 100,0* excusiv: uniăţti economice existente, zone de depozite, unităţi de transporturi, obiectiveenergetice etc.

Intrepretând datele de mai sus în raport cu întreg intravilanul – considerat a avea în medieun indice global de minim 100 mp. / locuitor, rezultă următoarea reaşezare a indicilor şi procentelor:

NORME ROMANIA ( 1989 ) EXTRAPOLATE LA INTREG TERITORIULINTRAVILAN

Folosinţa terenului Teren Terenmp/loc % mp/loc %

1. Zona aferentă locuinţelor 15,5 15,52. Zona dotărilor administrativ – politice 0,3 0,33. Zona dotărilor social culturale din care: 9,0 9,0

Educaţie, învăţământ 4,5 4,5Cultură 0,6 0,6Sănătate 1,7 1,7Comerţ, alimentaţie 1,0 1,0Prestări servicii 0,4 0,4Cultură fizică, sport 0,2 0,2Turism 0,6 0,6

4. Zona spaţiilor verzi şi sport 13,0 13,0Grădini publice 12,0 12,0Terenuri sportive 1,0 1,0

5. Zona circulaţiei rutiere 9,6 9,66. Zona gospodăriei comunale 2,6 2,67. Zona industrială, de depozitare, transporturi şi reţele majore 50,0 50,0

14



Total intravilan 100,0 100,0

Sub rezerva insuficienţei datelor pentru o corelare comparativă, sunt prezentate încontinuare exemple din perioada 1990 – 1995 din diferite state (în general norme) şi dincâteva oraşe mari europene (date din bilanţurile existente).

(1) O analiză a indicilor de teren urban pe un locuitor, pentru activităţile terţiare caresunt luaţi în considerare ca norme orientative în Elveţia, fără diferenţiere întreactivităţile publice şi cele private, indică:

utilizare mp. / loc minim mp. / locuitor maximcirculaţii şi transporturi (exclusiv aeroport) 5,3 10,15din care: căi de comunicaţie 2,0 5,0

gări, garaje 1,0 1,5

depouri, reparaţii 0,2 0,5

spaţii călători 2,0 3,anexe autotransport 0,1 0,15

alimentare cu apă 0,2 0,5canalizare 0,7 2,0învăţământ 6,4 12,35cultură 0,4 0,8sport 14,2 28,8sănătate, asistenţă socială 5,2 7,1administraţie, justiţie, armată, poliţie,organisme internaţionale,

0,4 0,8

comerţ şi alte 0,1 0,2TOTAL 50, 0 60,0

Se poate deduce un indice cumulat pentru servicii şi echipamente publice de minim 12,4

şi de maxim 21,04 pentru învăţământ, cultură, sănătate, asistenţă socială, administraţie,

justiţie, armată, poliţie, organisme internaţionale. Aceasta confirmă analiza DATAR şi

subliniază deficitul de teren pentru servicii şi echipamente publice din Bucureşti.

(2) Standardele actuale din Germania luate în considerare pentru Planul General alBerlinului au fost utilizaţi următorii indici de utilizare a terenului urban:

15



Funcţiunea publică Metri pătraţi teren urban pe un locuitor Total funcţiuni publice 8,75 - 13,8din care: învăţământ - educaţie din care: 4,00 – 6,00

şcoli primare 1,60 - 2,80gimnazii 0,75 - 1.25

şcoli profesionale 0,20 - 0,45licee 0.65 - 1,00copii si tineret din care: 0,85 - 1,70

creşe 0,10 - 0,15grădiniţe 0,40 - 0,80centre pentru tineret 0,10 - 0,15

sănătate şi asistenţă socială din care: 2,40 - 3,60cămine bătrâni 0.45 - 0,55spitale 1,00 - 1,70

alte funcţiuni publice din care: 1,50 - 2,50 poştă, poliţie, pompieri 0,20 - 0,30

funcţiuni culturale 0,60 - 1,00 Este de reamarcat prezenţa unor tipuri de echipamente care lipsesc din normele noastre:centre pentru tineret, cămine pentru bătrâni dar şi absenţa învăţământului superior şi aadministraţiei.

(3) Datele recente privind serviciile din Amsterdam (727 095 locuitori în anul 1999) prezintă o grupare diferită pe categorii a serviciilor, ceea ce apare sub denumirea deindustrie se referă la seviciile pentru industie dar nu este clară structura serviciilor comerciale (interpretată ca echivalentul regiilor comunale) şi motivul grupării

acestora cu administraţia publică:

Funcţiunea hectare mp. / loc %Total servicii din care: 2928,74 40,3 13,4

culturale, sociale, medicale şi învăţământde bază

420,18 5,8 1,9

apărare şi gospodărie comunală 222,25 3,1 1,0industrie şi comerţ 1876,81 25,8 8,6administraţie publică şi servicii comerciale 409,50 5,6 1,9

Excluzând serviciile pentru industrie şi comerţul rămân pentru funcţiunile publiceurmătoarele date:

Funcţiunea hectare mp. / loc %Total servicii din care: 1051,93 14,5 4,8

culturale, sociale, medicale şi învăţământde bază

420,18 5,8 1,9

16



apărare şi gospodărie comunală 222,25 3,1 1,0

administraţie publică şi servicii comerciale 409,50 5,6 1,9

În limitele datelor interpretate mai sus pentru a fi făcute relativ comparabile şi sub

rezerva că până la data finalizării studiului situaţia cadastrală a Municipiului Bucureşti nuera definitivată, valorile fiind bazate pe studiile de fundamentare ale PUG, se poateevidenţia o discrepanţă foarte mare între indicii Capitalei şi normele sau situaţiileconcrete din ţările dezvoltate.

Cu toate corecţiile probabile, indicele global pentru Bucureşti se situează sub 50% dinnorma minimă a palierului în care se înscriu alte norme europene.

Pe categorii de servicii şi echipamente publice situaţia se prezintă astfel:

17

SERVICII - ECHIPAMENTE PUBLICE

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,035,0

40,0

45,0

m p .

/ l o c u

0

5

10

15

20

25

% d

i n i n t r a v

mp. / locuitor 3,0 8,75 9,3 12 13,8 14,5 20 40

% din intravilan 3,3 9,3 20,25 4,8 8,4 10,3

Bucu

reşti

1999

Germa

nia

minim

Româ

nia

norme

Elveţia

Germa

nia

maxim

Amster

dam

20

oraşe

mari

20

oraşe

mari



Dacă în privinţa indicilor pentru învăţământ situaţia normelor anterioare anului 1989 parea se situa în parametri normali, în realitate aplicarea acesteia s-a făcut defectuos, multedintre şcoli având teren insuficient pentru sport în aer liber şi pentru sport în spaţiiacoperite, cu efecte defavorabile asupra sănătăţii fiecărui contingent al tinerei generaţii şiimplicit asupra stării de sănătate a populaţiei în general.

18

EDUCAŢIE, ÎNVĂŢĂMÂMT

0

2

4

6

8

10

12

14

m p . /

l o c u i t o

Series1 4,5 6,4 12,35 4,4 6,8

România norme1989 Elveţia minim Elveţia miaxim Germaniaminim Germaniamaxim



Şi în acest caz, normele anterioare deşi par corecte, nu numai că nu au fost aplicate dar s-a acordat o atenţie foarte redusă centrelor şi amenajărilor pentru tineret. In condiţiile încare marile ansambluri rezidenţiale încep şi în Bucureşti să se confrunte cu manifestarea

în rândul tinerilor a unor fenomene sociale negative şi a unei infracţionalităţisemnificative, este de menţionat că, până în prezent, singurele intervenţii care au datrezultate evidente în alte oraşe europene care s-au confruntate chiar cu violenţa bandelor de cartier, au fost obţinute prin realizarea din fonduri publice a unor centre pentru tineret(oferind formare, informare şi recreare sub îndrumare specializată) şi a unor spaţiiatractive pentru sport (tot cu personal permanent). Absorbţia interesului şi energiilor tinerilor, confruntaţi cu reale dificultăţi de adaptare pe plan individual şi social, nu poatefi lăsată numai în seama discotecilor sau a manifestărilor sporadice în grupuri mari(spectacole, manifestări sportive etc.). In schimb, Bucureşti spre deosebire de altecapitale (Berlin, Budapesta), se confruntă deocamdată în măsură mult mai mică cufenomene de vandalizare care alterează cadrul de viaţă al întregii populaţii şi este foarte

greu şi costisitor de remediat şi de stăvilit (Anexa…….)

19

CULTURĂ

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

m p . /

l o c u i t o

Series1 0,6 0,4 0,8 0,7 1,15




Şi în acest caz situaţia era anterior anului 1989 na nivel normativ sub standardeleeuropene, lipsind cu totul terenul pentru serviciile de asistenţă pentru vârstnici. Incondiţiile prelungirii duratei medii de viaţă, este necesară reconsiderarea acestui aspect.

20

SĂNĂTATE, ASISTENŢĂ SOCIALĂ

0

1

2

3

4

5

6

7

8

m p .

/ l o c u i t o

Series1 1,7 5,2 7,1 2,5 2,75




2. DOTARILE URBANE. TIPOLOGIE. CARACTERISTICI

- sunt cea mai complicata componenta a orasului ;- cumuleaza o mare diversitate de activitati si se relationeaza complex cu zonele de

locuit, productie, depozitare, circulatii, transporturi, comunicatii si gospodariecomunala;- deriva din necesitatile ce depind de marimea, profilul si rolul in teritoriu al orasului;- pot fi determinante pentru evolutia profilului social –economic la localitatii – de ex.

in orasle mari sau f. mari dezvoltarea este dinamizata in mare masura deatractia pecare o reprezinta calitatea si diversitatea dotarilor.

Se diferentiaza dupa :1. caracterul functiei : administrativ – politice, de educatie si invatamant, culturale,

de sanatate, comerciale si de alimentatie publica, prestari servicii, odihna siagrement, cultura fizica si sport, dotari pt. gospodarie comunala, pt. comunicatii,

turistice, speciale, birouri, etc.2. categoria de locuitori carora li se adreseaza : copii, prescolari, scolari, rezidenti,turisti, etc.

3. frecventa de utilizare :- zilnica- periodica- ocazionala

4. timpul de functionare :- acces permanent- limitat- sezonier

Dotarile se mai diferentiaza si prin nivelul la care raspund solicitarilor:national, regional, judetean, orasenesc.

Iar la nivel de oras sunt dotari:ale ansamblurilor de locuit, de cartier, de sector, de interes orasenesc.

(in carte sunt prezentate scheme care ilustreaza ultimele doua paragrafe – de scanat?)

Relatii de distributie si grupare

O dotare este simultan loc:

- de satisfacere a unor necesitati de servire a populatiei- de munca- ce genereaza circulatii, transporturi si comunicatii- ce necesita amenajari tehnico-edilitare- cu o anumita expresie arhitectural – volumetrica- cu o incarcatura simbolica (in unele cazuri)

Astfel la nivel interior vorbim despre relatii:

21

de aici decurge densitatea

de interrelatii stabilite ininteriorul zonei de dotaricat si intre aceasta sicelelalte zone functionaleale orasului



- de cooperare (comerti – alim. pb. – servicii, gresa-gradinita, etc)- indiferente (liceu – posta, etc)- de respingere (spital – circ, etc)

Amplasarea dotarilor in teritoriul orasului prezinta o importanta deosebita si se

analizeaza dupa doua aspecte:1. distributia fiecarei categorii de functiuni (adm.-politica, social-culurala,comerciala, spatii plantate si sport, etc) – din care rezulta eficienta de servire afiecarei retele de dotari in parte si relatiile existente intre aceste retele

2. gruparea dotarilor care evidentiaza structura functionala a localitatii siierarhizarea centrelor de interes – se poate intalni urmatoarea dispozitie adotarilor:

- zona centrala – concentrare maxima de unul sau mai multe nucleecentrale- grupari de dotari orasenesti in relatie cu o zona de aglomerare(platf. Ind. Principalele artere ce circulatie, gari / autogari, etc) sau in

relatie cu elem de cadru natural (faleze, cornise, lacuri, ect)- dotari izolate (datorita unor restrictii)- centru de sector - centru de cartier - dotari ale complexelor de locuit

Intre acestea exista suprapuneri

Principalele retele de dotari

Tabel ce prezinta baza de dimensionare si de calcul al capacitatilor si suprafetelor utile – extras

RETELE PRINCIPALEDE DOTARI

TREPTE DE SERVIRE MOD DE CALCUL

Educatie – invatamant

Prescolar - gradinita Ansamblu de locuit 4,8% x nr. locuitoriScoli generale cartier 20% x nr. locuitoriLicee oras 2% x nr. locuitoriInvatamant superior Oras / regiune Cerinte specificeDotari culturale

Cluburi Ansamblu / cartier 24-28 locuri / 1000

locuitoriBiblioteci Oras / regiune 1600 – 2000 volume

1000 locuitoriTeatre Oras / regiune 10-12 locuri / 1000

locuitoriMuzee si colectii Oras / regiune Cerinte specificeGalerii de arta Oras / regiune Cerinte specificeSanatate

22



crese Ansamblu / oras 1,8% x nr de locuitoridispensare Cartier / oras 1 unitate / 3000 locuitori policlinici Cartier / oras / regiune 1 unit – 15 – 25000 loc

2 unit – 25 -60000 loc3 unit – 60 locuitori

spitale Cartier / oras / regiune Informativ, 10-12 paturi 1000 locuitori din intregterit. deservit

Comert si alimentatie publica

ansamblu cartier oras Mp utili / 1000 locuitoriComert alimentar 65 – 60% 20 -15% 15 -25% 180 - 185Comert nealimentar 20 -15% 30 -25% 50-60% 250 - 265Alimentatie publica 20-10% 30-15% 50-75% 170 - 175Total 600 - 615

Nr. de locuitori se considera inclisiv populatia flotanta, turisti si20% din populatia din zona polarizata

Prestari servicii Cartier / oras 100 mp utili / 1000locuitori

Dotari sportive

Terenuri de sport Ansamblu / cartier 5 – 7 mp / locuitor Stadioane orasComplexe sportive orasGospodarie comunala

cimitir oras 1 mp / locuitor WC public oras cerinte specifice

a. In principiu dotarile social-culturale, administrativ-politice, comerciale, desanatate si altele se dispun cat mai grupat – se respecta unele amplificari de spatii pentru circulatia pietonilor, spatii necesare curtilor de serviciu si stationarilor, etc.

b. Spatiile plantate – in cazul zonei de locuit este recomandata pt. evitarea risipei de teren si adificultatilor de intretinere la o organizare cat mai grupata – la nivel de cartier si oras (scaruri, gradini, parcuri, gradini si parcurispecializate) se recomanda dispunerea intr-o anume continuitate, grupateeventual cu spatiile pt. sport si intr-o repartizare cat mai echilibrata peteritoriul orasului pt. ca efectele igienice, climatice si atractivitatea pt. loisir safie cat mai accentuate

Probleme specifice

Categorii de probleme:

23



- analiza situatiei existente dpdv al gradului de acoperire a necesitatilor cu diversecategorii de dotari, al capacitatii si calitatii dotarilor existente si a modului lor dedistributie si grupare

- stabilirea necesitatilor de dotare in perspectiva, functie de :a. marimea si profilul socio- economic al orasului

b. unele cerinte specifice rezultate din profilul economic, social, din traditiilocale, etc.c. cerinte la nivel teritorial sau national, independent de marimea si profilul

localitatiid. gradul de satisfacere a diverselor necesitati cu dotari existente apte a

functiona in continuare

Indicatori si bilant teritorial

Modul de dotare al unei localitati se poate aprecia prin indicatorul:teren urban afectat dotarilor - exprimat in mp / locuitor – indicator cu valoare

orientativa nu normativa, deoarce este influentat de marimea si profilul localitatii, dedensitatea locuitorilor, de particularitatile de asezare si dezvoltare in timp

Modul de utilizare a terenului afectat dotarilor (in ZC, in centrele de cartier si sector, ingruparile de dotari) se verifica princoeficientul de utilizare a terenului:

= aria construita desfasurata a dotarilor (mp) / suprafata de teren aferenta ( mp)sau

= volumul constructiilor (mc) / terenul aferent (mp) – in cazul gruparii unor dotatricu mari volume libere in interior (sali de spectacole, sport, etc)

Ponderea suprafetelor de teren ocupate de dotari in perimetrul localitatii esteevidentiata prin bilantul teritorial.

Pondarea terenului ocupat de dotari variaza intre urmatoarele limite rezultate dinexperienta altor tari:

- Anglia – 30 -33% (inclusiv dotarile zonei de locuit) din care 19 -21% spatii plantate si sport

- Suedia – 29% (exclusiv dotarile zonei de locuit) din care 13% spatii plantate sisport

- SUA – 20 – 22% (exclusiv dotarile zonei de locuit) din care 5-8% spatii plantate sisport

- Italia – 31 – 32% (mdeia din 1968 din toate orasele)

24



Razele de servire si la zonele de influenta

a. Zonele de influenta ca distanta a unitatilor care fac parte din acceasi categorie dedeservire in cadrul unei din retelele de dotari ale orasului (reteau de scoli, comerciala,

etc) – trebuie sa acopere suprafata intregii zone de locuit.Raza de deservire corespunde, ca distanta, cu timpul necesar pentru a parcurgedrumul de la cel mai indepartat punct pana la dotarea considerata. Distanta maximadepinde de:

- capacitatea dotarii- grupa de varsta careia ii apartine populatia care frecventeaza acea dotare

Dotarile frecventate zilnic vor fi dispuse cat mai aproape de locuinte, iar pentru dotarileunicate, frecventate ocazional este posibil ca distanta sa fie acoperita intr-un timp maimare.

Timpul parcurs pentru:copii mici – nu va fi mai mare de 5-7min⇒o raza de deservire de 400 -500mcopiii mari – de 12-15 min⇒o raza de deservire de 800 -1000madulti – de 15-20 min⇒o raza de deservire de 1000 -1200m

b. Zona de influenta ca deservire – corespunde cu suprafata in interiorul careialocuieste populatia deservita de o anume dotare si care depinde de capacitatea ceesteia.In general supraf celor doua zone de influenta trebuie sa fie egale.

Dar se constata uneori ca dotarile au o zona de influenta de deservire mai mica decatzona de influenta ca distanta, deoarece capacitatea lor este sub nivelul necesaruluipopulatiei aflate in limitele de influenta ca distanta.

25



Calculul dotarilor si amenajarilor anexe - extras

Nr.crt. SpecificatieCapacitati uzuale sau

de deservireNorma de

terenSuprafataterenului

Suprafataconstruita

desfasurata

Mp teren la1000

mpsupraf locuibila

Raza deservire

Capacitate necesara infunctie de nr. Populatiei

= N

1 Cresa60 – 80 – 100 locuri 20-25 mp

pt.un loc

- - cca 34 500 Nr de locuri

1,35 – 1,50 X N/1002 Gradinita

80 – 100 – 120 locuri 20-30 mp pt.un loc

- - cca 90 500 Nr de locuri3 X N/100

3

Scoalamedie decultura

generala

Cu 8, 12, 16 si 20 declase

20-25 mp pt.un loc

1,20 – 1,50 ha

- - 1000 Nr de clase N x 1,5% x 4 ai x 65-70% / 40 elevi x (1

-1,5) serii

4Complex

comercial 1

pt. peste 30 000locuitori

- - 36mp la1000mpsuprafatalocuibila

800-1000

-

5Complex

comercial 2 pt. 3000 -12 000

locuitori- - 45% sector

alimentar cca 90 300

-400-

6 Dispensar

La 50 000 – 60000mp suprafata

locuibila sau la 4 000 – 6 000 locuitori

- 0,20 -0,25ha

- - - -

7 Policlinica

180 000consultatii/an (600

consultatii/zi/2) ture500 000

- 0,50 - 0,75ha

- - - 8-9 consultatii delocuitor pe an

26



8Casa de

cultura si bibiloteca

400 – 600 -800 locuri - 0,50 - 0,70ha

- - - Nr de locuri = 15 x N /1000

9

Teren de joaca pt.

copii prescolari

- cca 300mpservestesimultan

cca 60 -70copii

12 - - -

10Spatiu

plantat decartier

- - - 400 -600

11Platformede gunoi

- 0,5 mp la 2-4

apartamente

- -

27



Dispozitia dotarilor de deservire zilnica, periodica si ocazionala:- grupare in trei trepte deservind respectiv grupa de locuinte, microraionul si cartierul;- in doua trepte – numai centre pe microraioane care preiau deservirea grupelor de

locuinte si un centru de cartier sau numai centre pe grupe si pe cartier care preia dindotarile de microraion

Esentialul nu este gruparea in raport cu structura de locuit, ci asigurarea unor conditii dedeservire si de accesibilitate cat mai complete, comode si confortabile.

Parcajele si garajele se dispun in legatura cu aleile carosabile si cat mai aproape destrazile locale sau de cele de importanta oraseneasca.Raza de servire a parcajelor si a garajelor este de 200 -250m.Capacitatea lor depinde de indicele de motorizare stabilit pt. etapa de perspectiva si seconsidera o suprafat medie de 25mp teren pt. vehicul.

Platformele de gunoi se aseaza in pozitie convenabila fata de aleile de serviciu, la odistanta de maximum 70m de locuinte si de minimum 15m de fatadele cu ferestre.Pozitia parcajelor, a garajelor si a platformelor de gunoi va fi astfel aleasa incat sa nuoblige ca circulatia vehiculelor sa se faca prin fata locuintelor.

Dotarile comerciale pot :- fi amplasate intr-un nucleu formand centre sau complexe comerciale- fi dispunse ca elemente izolate, uniform raspandite in suprafata zonei considerate- formaaliniamente de-a lungul strazilor - intra in componenta pietelor principale sau secundare ale orasului care au in principal

alta functiune

Unele dotari de interes general, ale caror zone de influenta ca deservire depasesclimitele orasului, acoperind total sau partial necesitatile populatiei din regiune si uneorichiar dincolo de limitele acesteia, cum sunt spitalele, institutiile de invatamant superior sicercetari stiintifice, pot constitui unicate in cadrul orasului sau pot forma centrespecializate, asezate in oras sau la limita lui.

Spitalele se amplaseaza, in general, in locuri inalte, inconjurate de spatii plantate si carereprezinta conditii cerute de salubritate, ferite de directia vanturilor dominante si in val epcanalul colector, pt. ca eventualele ape infectate sa nu traverseze oarsul.La dimensionarea spitalelor se considera 10 paturi la 1000 locuitori si 80-120mp teren de pat.

Institutiile de invatamant superior ca si institutele de cercetari se amplaseaza de preferinta pe terenurile bogat plantate, in care se admite un procent construibiul demaximum 5-10%. Ele se pot grupa cu parcurile zoologice, botanice, sau cu spatiile plantate in care se afla muzee / activitati al caror specific este legat de procesul deinvatamant si de cercetarea stiintifica.Pentru institutiile de invatamant superior se considera 40-50mpteren pentru student, incare se includ suprafete aferente pt. zonele de invatamant si de deservire auxiliara(cluburi, cantine, terenuri de sport), la acestea se adauga terenul necesar pt. camine si pt.locuintele personalului didactic si administrativ.

28



29



Categorii şi tipuri de dotări pe categorii de localităţi conform Anexelor II şi IV/ Secţiunea IV PATN

Categorii/ tipuri de dotări

Categorii de localităţi

U derang 0 şi

I

U de rang II U der a

ng III

R de rangIV

R dran

municipiireşedinţă de judeţ

altemunicipii

0 1 2 3 4 5 6Educaţie, cercetare, ştiinţifică

- universităţi x- institute de invăţământ superior diversificate x- institute naţionale de cercetare sau filiale aleacestora

x x

- institute de invăţământ superior sau filiale aleacestora

x

- colegii x x

- gimnazii x- licee generale şi de specialitate x- şcoli de maiştri x- filiale ale unor institute de cercetare x- învăţământ preşcolar x x- învăţământ primar x x x- învăţământ gimnazial x x- învăţământ liceal x

Sănătate, asistenţă socială- clinici universitar şi spitale x- spital clinic universitar x



- spital general x x x- spitale de specialitate x- staţie de salvare x x X

Notă: U = localităţi urbaneR = localităţi rurale



U de rang 0şi I

U de rang II

U derang III

R

derang IV

R derang

municipiireşedinţă de

judeţ

altemunicipii

0 1 2 3 4 5 6- asistenţă de specialitate (boli cronice, persoane cuhandicap, recuperări funcţionale, centre psihiatrice)

x

- cămine de bătrâni x x- centre de recuperare x- orfelinate x- dispensar x x- leagăn de copii x- creşe x x- cămine de copii x- secţie-spital x- maternitate x

- dispensar policlinic x- farmacie x- dispensar medical x- dispensar veterinar x- punct sanitar x

Cultură- muzee x x X X- teatre dramatice x (x)1)

1) eventual



- teatre de comedie x (x)1)

- teatre de revistă x (x)1)

- teatre de păpuşi x (x)1)

- operă x- operetă x



U de rang 0 şiI

U de rang IIU de

rang IIIR de rang

IVR de raV

municipiireşedinţă de

judeţ

altemunicipii

0 1 2 3 4 5 6- filarmonică x- săli de concerte x x- săli polivalente x x- mari biblioteci x x x- edituri x x- tipografii x x- case de cultură x x x- săli de spectacole x

- săli de conferinţe x- săli de expoziţie x x x- cluburi x x x- biblioteci x- cinematograf x x- cămin cultura cu bibliotecă x

Sport, agrement - complexe sportive x- stadioane x x x x- săli de competiţii sportive de nivel international/ x



european, naţional sau regional- piscine x (x)- patinoare artificiale x (x)- bază turistică şi agrement diversificată x- parcuri x- grădini botanice x- grădini zoologice x x

- cazino x- cluburi pentru sport şi agrement x



U de rang 0 şiI

U de rang IIU de

rang IIIR de

rang IVR

ramunicipiireşedinţăde judeţ

altemunicip

ii0 1 2 3 4 5

- zone de recreare si agrement x- săli de competiţii de nivel naţional, regional şi

judeţean

x

- terenuri şi săli de sport (competiţii de nivel judeţeansau local)

x x

- grădini publice şi alte spaţii verzi amenajate x x- săli de sport (competiţii locale) x- teren de sport amenajat x

Sursa: *** Definirea zonelor urbane purtătoare de dezvoltare în teritoriu ca factor de anticipare şi stimulare a ridicării calităţii vieţiiurbane prin restructurare economică sectorială MEC - Program AMTRANS (Sef de proiect Prof. Dr. arh. Doina Cristea



3. EXEMPLU REGULAMENT DE CONSTRUIRE

34

Curs Servicii Si Dotari

Documents

Transcript of Curs Servicii Si Dotari

Ghid Dimensionare Dotari August 2014 RUR

Curs 1_2_3 MS 2013 AZ Servicii

curs 8 produse si servicii bancare

JOHANN WOLF COMPLEMETARE, DOTARI SI SERVICII PUBLICE … · moara bazin carusel mecanic siloz bazin siloz bazin jghiab beton jghiab cantar pavilion dresaj filtrusanitar punct termic

27_aprilie_2012)/170_27.04.2012_program_fonduri.pdfdotari pentru realizare subtraversari fare sa atura dotari pentru realizare interventii / re aratii dotari pentru realizarea corecta

curs 9 produse si servicii bancare

curs 1,2 produse si servicii bancare

Principalele dotari standard CULT

1. INTRODUCERE ZONA DOTARI PUBLICE, SERVICII SI …

PLAN URBANISTIC ZONAL Locuinte si dotari complementare ...

Curs 2 Locul Mf Pachete Servicii

EXECUTIE UTILITATI SI DOTARI TEHNICO- EDILITARE …

Curs Roboti Mobili in Servicii

Curs 5 - Tranzactii internationale cu servicii

Constructii/Dotari speciale

Curs Produse Si Servicii Telesales

Curs Administrarea Intreprinderii de Comert Turism Servicii

PUZ Locuinte colective si functiuni complementare, dotari ...

Dotari pentru magazine / Martie 2013

Curs 12 - Servicii pentru dezvoltatoriandrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/f/f-sym/5master/sric-gsr/curs-12.pdfGSR Curs 12, Servicii pentru dezvoltatori 2/35. Git Servicii Git Redmine