Curs RENAL Slides

7/23/2019 Curs RENAL Slides

http://slidepdf.com/reader/full/curs-renal-slides 1/28

INDICATORI BIOCHIMICIINDICATORI BIOCHIMICIIN BOLILE RENALEIN BOLILE RENALE

Univ. deUniv. de Medicină Medicină şşi Farmaciei FarmacieCarol Davila, BucureCarol Davila, Bucureşştiti



ParticularităParticularităţţii anatomanatomoo--funcfuncţţionale ale rinichiuluiionale ale rinichiului

Cortex

(90% flux sang.)

Medula

(doar10% flux sang.)

Pelvis Capsula

Glomerul

Tubul proximal Ansa Henle

Tubul distalDuct colectorPREDISPOZIŢIE LEZ. ISCHEMICE



Filtrarea gFiltrarea glomerularlomerularăă

MembranaFiltrantă glomerularăSpaţiul vascular

Spaţiul vascular Capsula Bowman

Capsula Bowman

Presiunea sang. capilarămedie = 50 mm Hg

Pres. CB = 10 mm Hg

Pres.oncotică = 30 mm Hg

Presiunea netă = 10 mm Hg

2,000 L/zi(20-25% D cardiac)

∼200 L

Ultrafiltrat/zi

GFR 125-130 mL/min

Structură polianionică CE ROL ARE?



FUNCŢIILE RINICHILOR ŞI CONSECINŢELE DEREGL ĂRII LOR

I) FUNCŢIE DETOXIFIANTĂ Excreţia urinară a „toxinelor” uremice:

-cataboliţi finali ai proteinelor(compuşiazotaţi proteici): creatinină, uree, acid

guanindinsuccinic- uraţi şi hipuraţi

- acid oxalic

- mioinozitol (precursor FL, cu rol in

conducerea nervoasă)

- inhibitori ai acţiunii somatomedinei şiinsulinei

- medicamente hidrosolubile (ex. digoxina,

gentamicina, etc.)

Acumularea „toxinelor” uremice în sg

-[uree] ser , [cr] ser , [ac. uric] ser crescute

- anomalii ale func ţ iei plachetare

(ac. guanidinsuccinic - f III plachetar )

- depuneri tisulare de ac. oxalic; acidul

oxalic este inh. enzimatic (ex. LDH)

- hipermioinozitolemie- neurotoxicitate;

contribuie la dezv polineuropatiei în sdr

uremic

-scăderea toleran ţ ei la încărcarea cu

glucoz ă (rezistenţa la insulină)

- intoxica ţ ii medicamentoase (ex.

intoxicaţie digitalică, etc.)

Metabolizarea xenobioticelor - riscul toxicit ăţ ii medicamentelor



FUNCTIILE RINICHILORSI CONSECINTELE DEREGLARII LOR

- functia detoxifianta-

Enzime faza I -activare Enzime faza II- conjugare Enzime antioxidante

Citocrom P450Monooxigenază FAD

dependentă microzomală

Alcool- şi aldehid-

dehidrogenaze

Epoxid hidrolazaProstaglandin sintetaza

Monoamin oxidaza

Esteraze N-Acetiltransferaza

GSH S-transferaza

Tiol S-metiltransferaza

UDP-Glucuronosiltransferaza

Sulfotransferaza

GSH peroxidazaCatalaza

NADPH:Quinon

oxidoreductaza

Enzimele căilor generatoare

de NADPHSuperoxid dismutaza

GSSG reductaza

Enzime cu rol detoxifiant localizate in rinichi



II) FUNCŢIE HOMEOSTATICĂ

Homeostazia electroliţilor (Na+, K

+, Cl

-,

HCO3-, Ca

2+, Mg

2+, HPO4

2-/H2PO4

-)

Tulburări electrolitice

-creşterea încărcăturii totale de Na+, Cl

-,

HCO3- a organismului

Echilibrul acido-bazic Tulbur

ări acido-bazice

Balanţa hidrică Alterarea osmolarităţii serice şi urinare,

a volumului de lichid extracelular




III) FUNCŢIE ENDOCRINĂ

- sediul sintezei şi secre ţ iei următorilor

hormoni:

- eritropoetină

- renină

- 1α-hidroxilarea 25OH vitD

- catabolismul hormonilor peptidici (ex.

insulina, proinsulină glucagon, STH, LH,

prolactina, gastrină)

- catabolismul unor hh steroiz i: ex.

catabolismul estrogenilor via COMT

(catecol-O-metiltransferaza) renală la 2-metoxiestradiol, metabolit cu rol

antiangiogenic şi posibil anticanceros)

- anemie normocitar ă, normocromă

- tensiune arterială anormală

- tulbur ări ale abs. Ca2+ din tubul digestiv

- cresc nivelurile plasmatice ale multor

hormoni polipeptidici


Ce se poate întimpla cu necesarul de insulină la un pacient insulino-dependent cu nefropatie diabetică la care creşte azotemia?



IV) FUNCŢIE METABOLICĂ

Metabolism glucidic- sediu sec GNG (20-25% din prod totală de glucoză)

Metabolism proteic- sintez ă de aa şi schimb inter-organe de aa

- captarea Gln şi metabolizarea ei la NH3

- captare de Phe şi eliberare stoechiometrică de Tyr;captare de Gly şi eliberare stoechiometrică de Ser

- catabolismul unor proteine cu masă molecular ă mică

(ex. β2-microglobulina, lizozim, ribonucleaza, proteina

Bence Jones, retinol binding protein)

- alterarea met. aa

- creşterea nivelului seric

proteine LMW

Metabolism lipidic- sediu sec. pt metabolismul lipoproteinelor (celulele

mezangiale prezintă receptori pentru LDL şi de tip

scavenger)

-glomerulopatie lipoproteică

prin mec. similar ATS: formare

de celule spumoase




INDICATORIINDICATORIGLOBALIGLOBALI

Sumarul de urinăSumarul de urină

ANALIZA MICROSCOPICĂ Semnificaţia testului patologic

Cilindrii hialini Făr ă semnificaţie patologică (datoraţ

deshidratării şi diureticelor)

Cilindrii leucocitari, leucocite şibacteriurie

Infecţii urinare

Cilindrii leucocitari, leucocite f ără

bacteriurie

Boli renale interstiţiale

Cilindrii graşi, lipide libere sau corpilipidici ovali

Sindrom nefrotic

Cilindrii granuloşi, celulari sau ceroşi Boli renale avansate

Eozinofiliuria Nefrită interstiţială alergica med.

Cilindrii eritrocitari Boli glomerulare

Eritrocite cu morfologie normală Leziuni ale tractului inferior urinarEritrocite cu morfologie anormală Leziuni ale tractului urinar superior

ANALIZA CHIMICĂ Semnificaţia testului patologic

pH normal 4.5-8 pH mai acid în dietă carnivor ă, inf.

pH mai alcalin în dietă vegetariană

Densitate normal 1.002-1.030 mg/ml (încondiţiile unei funcţii renale normale)

- dacă densitate urinar ă nu creşte pest1.022 mg/ml după 12 h deprivare ap

şi post- capacitatea de concentrar

urinar ă este scăzută (funcţie renaldeficitar ă sau diabet insipid nefrogen)- valori peste 1.035 mg/ml: glucozuri

masivă, administrare intravenoasă dcompuşi radio-opaci, LMW dextran

Proteinurie1 normal < 150 mg/24h Urme de proteine = 150 mg/24h

+ = 200-500mg/24h++ = 0.5-1.5 g/24h

+++ = 2-5 g/24h++++ = minim 7 g/24h

Glucozurie2 normal < 130 mg/24h Diabet zaharat

Cetonurie normal < 125 mg/24h Cetoacidoza diabetică, înfometare

Nitriţi urinari Prezenţa bacteriilor în urină într-unumăr semnificativ (testul este ma

probabil să fie pozitiv în cazu

bacteriilor Gram negative, ex. E. Coli)

Pigmenţi biliari în urină IctereSânge în urină: hematurie Boli glomerulare

Leucociturie (piurie) Infecţii

Care este mecanismulresponsabil pentrudismorfismul eritrocitelor?

RASPUNS-leziuni mecanice la trecereaprin mb. glomerulară

- leziuni induse osmotic latrecerea prin tubulii renali



Acantociturie Acantociturie((≥≥5% eritrocite ur5% eritrocite ur-- specificitatespecificitate 98% p98% pt b.t b. glomerularăglomerulară))

Acantocite tipicecu protruziuni înformă veziculară



INDICATORIINDICATORIGLOBALIGLOBALI

Sumarul de urinăSumarul de urină

ANALIZA MICROSCOPICĂ Semnificaţia testului patologic

Cilindrii hialini Făr ă semnificaţie patologică (datoraţ

deshidratării şi diureticelor)

Cilindrii leucocitari, leucocite şibacteriurie

Infecţii urinare

Cilindrii leucocitari, leucocite f ără

bacteriurie

Boli renale interstiţiale

Cilindrii graşi, lipide libere sau corpilipidici ovali

Sindrom nefrotic

Cilindrii granuloşi, celulari sau ceroşi Boli renale avansate

Eozinofiliuria Nefrită interstiţială alergica med.

Cilindrii eritrocitari Boli glomerulare

Eritrocite cu morfologie normală Leziuni ale tractului inferior urinarEritrocite cu morfologie anormală Leziuni ale tractului urinar superior

ANALIZA CHIMICĂ Semnificaţia testului patologic

pH normal 4.5-8 pH mai acid în dietă carnivor ă, inf.

pH mai alcalin în dietă vegetariană

Densitate normal 1.002-1.030 mg/ml (încondiţiile unei funcţii renale normale)

- dacă densitate urinar ă nu creşte pest1.022 mg/ml după 12 h deprivare ap

şi post- capacitatea de concentrar

urinar ă este scăzută (funcţie renaldeficitar ă sau diabet insipid nefrogen)- valori peste 1.035 mg/ml: glucozuri

masivă, administrare intravenoasă dcompuşi radio-opaci, LMW dextran

Proteinurie1 normal < 150 mg/24h Urme de proteine = 150 mg/24h

+ = 200-500mg/24h++ = 0.5-1.5 g/24h

+++ = 2-5 g/24h++++ = minim 7 g/24h

Glucozurie2 normal < 130 mg/24h Diabet zaharat

Cetonurie normal < 125 mg/24h Cetoacidoza diabetică, înfometare

Nitriţi urinari Prezenţa bacteriilor în urină într-unumăr semnificativ (testul este ma

probabil să fie pozitiv în cazu

bacteriilor Gram negative, ex. E. Coli)

Pigmenţi biliari în urină IctereSânge în urină: hematurie Boli glomerulare

Leucociturie (piurie) Infecţii

Stick-urile sensibile pt albumină /f puţin sensibile pt globuline şi

proteina Bence Jones!!!



Teste de investigareTeste de investigarea funca funcţţiei glomerulareiei glomerulare

Teste pentru viteza/debitul/rata filtrării

glomerulare (glomerular ultrafiltrationrate- GFR)

Teste pentru permeabilitatea

glomerulară

- Clearance creatinină

N = 90-120 (140) ml/min

- Proteinurie

N < 150 mg/zi

- Indice de selectivitate a proteinuriei- Creatinină serică

N = 0.8-1,2 mg/dl

- Hematurie cu hematii cu morfologie

anormală

- Uree serică

N = 20-40 mg/dl

- Cilindrii hematici

- β2 microglobulina serică

N < 2 μg/ml

- Metode radioizotopice, formulematematice de estimare a GFR



DIAGNOSTICUL DISFUNCŢIEI TUBULARE

1) osmolalitate urinară < 350 mOsm/kg -urină

diluată datorită pierderii capacităţii de concentrare aurinii

Normal > 500 mOsm/kg-

2) [Na+] urinar > 40 mEq/l – pierderea capcităţii de

economisire a Na+

Normal < 40 mEq/l

3) Excreţia fracţionată a natriului FENa >1%

Normal <1%



CreatininemiaCreatininemia Cr suferă FCr suferă F+ S+ S se dozează după se dozează după 12 ore de post.12 ore de post. DE CE?DE CE?

nu este un marker al leziunilor renale precocenu este un marker al leziunilor renale precoce DE CE?DE CE?

este un parametru care variază foarte pueste un parametru care variază foarte puţţinin î î n condin condiţţiileiile

unei funcunei funcţţii renale stabileii renale stabile, v, variabilitatea zilnică fiind de maximariabilitatea zilnică fiind de maxim8%.8%.



Varia Variaţţii patologice ale creatinineiii patologice ale creatininei

Hipercretininemie HipocreatininemieI) scade filtrarea glomerulară (scade

GFR)● cauze renale: glomerulopatii de diverse

cauze: autoimună, med. (aminoglicozide)● cauze extra-renale: IH (sindromulhepato-renal din ciroze), IC, ATS, vomă,

diaree, etc.

I) creşte filtrarea glomerulară (creşteGFR)● sarcină

II) cauze independente de filtrarea

glomerulară

(GFR normală)

● scade secreţia tubulară (cimetidina,

probenecid, spironolactona, diureticeeconomizatoare de K +-ex. amilorid,

penicilina- meticilina, aminoglicozide, etc)● creşterea masei musculare (ex.

realimentare după post)● ingestie carne

● după efort fizic excesiv ● stadiul precoce al bolilor degenerative

musculare

II) cauze independente de filtrarea

glomerulară (GFR normal

ă)

● scăderea masei musculare

- post total prelungit- boli caşectizante

- postoperator

- tratament cu corticosteroizi

- stadiul tardiv al bolilor degenerative

musculare

● vegetarieni



Cum se explică creatininemia normală la uniiCum se explică creatininemia normală la unii

bătrani care au totubătrani care au totuşşi un grad de IR datorati un grad de IR datoratglomerulosclerozei asociată varsteiglomerulosclerozei asociată varstei??

ExplicaExplicaţţiaia valorilorvalorilor normalenormale constăconstă î î nnscădereascăderea maseimasei muscularemusculare simultansimultan cucu

î î mbătrânireambătrânirea,, faptfapt care are uncare are un efectefectcompensator decompensator de readucerereaducere aacreatininemieicreatininemiei î î nn limitelelimitele normalenormale..



Clearance creatinină Clearance creatinină

(N: Clcr= 90(N: Clcr= 90--140ml/min)140ml/min)--dezavantajedezavantaje--

1) Complian1) Complianţţa pacient micăa pacient mică: n: necesită ecesită colectarea urinii pe 24 h.colectarea urinii pe 24 h.Eroare frecvent ă Eroare frecvent ă : : pacientul nu colectează toată urina dinpacientul nu colectează toată urina din 24 or24 ore saue sau

chiar adaugă apăchiar adaugă apă..

2)2) Variabilitatea intra Variabilitatea intra--individuală relativ mareindividuală relativ mare ((până lapână la 25%25% î î nncazul Cl creatininăcazul Cl creatinină).).

3)3) PrezenPrezenţţa compua compuşşilor cetoniciilor cetonici ((ex. cex. cetoacidoza diabeticăetoacidoza diabetică)) şşi ai aproteinelorproteinelor î î n urinăn urină (ex. sindrom nefritic, sindrom nefrotic)(ex. sindrom nefritic, sindrom nefrotic)interferă cu determinarea creatinineiinterferă cu determinarea creatininei..

4)4) Cl crCl cr este o supraestimaeste o supraestimaţţie a GFR reale.ie a GFR reale.

DiferenDiferenţţa ea e şşi mai semnificativă când GFR e f scăzută i mai semnificativă când GFR e f scăzută (< 10 ml/min) pt(< 10 ml/min) ptca secreca secreţţia tubulară ia tubulară şşi degradarea la niv intestinului cresci degradarea la niv intestinului cresccompensator.compensator.

Cl Z =Cl Z = (conc(conc ur Z x D ur)/ur Z x D ur)/ conc serică Zconc serică Z



UreeaUreea

Ureea suferă FUreea suferă F+R (40+R (40--50%)50%)

Cl uree = 75ml/minCl uree = 75ml/min

BUN 7BUN 7--25mg/zi sau25mg/zi sau 2.92.9 – –8.9 mmol/L8.9 mmol/L Uree (mg/dl) = BUN (mg/dl) x60/28Uree (mg/dl) = BUN (mg/dl) x60/28

Ureea seric ă este mai pu Ureea seric ă este mai pu ţ ţ in folositoare decât creatininemiain folositoare decât creatininemia pentru a m ă sura GFR pentru a m ă sura GFR - - e mai vulnerabilă la f independene mai vulnerabilă la f independenţţi dei deGFR: R, aport proteine, distrucGFR: R, aport proteine, distrucţţii tisulare, hemoragii GI,ii tisulare, hemoragii GI,med. (emed. (e x. x. corticosteroizi), sinteza hepaticorticosteroizi), sinteza hepaticăcă..

Ureea este mai folositoare decât creatininemia pentru aUreea este mai folositoare decât creatininemia pentru a

estima uremia.estima uremia.00------------------------30 mmol/l30 mmol/l ------------50 mmol/l50 mmol/l------------------------------

Rar simptomatic Rar asimptoRar simptomatic Rar asimptomaticmatic



Varia Variaţţii patologice ale ureei sericeii patologice ale ureei serice

I) Creşteri ale concentraţiei serice de uree

1. creşterea reabsorbţiei tubulare

- deshidratări (scade fluxul ur, creşte t contact cu epiteliul tubular)

- scade D sg renal prin R sănătoşi (IC, şoc,hemoragii)= azotemie prerenal ă

- stază urinar ă (ex. calculi urinari= azotemie postrenal ă)

2. scăderea filtrării glomerulare - afecţiuni glomerulare

3. creşterea producţiei hepatice

- aport hiperproteic

- hipercatabolism proteic (IMA, IC, stres, arsuri, b.febrile)

- după hemoragii GIII) Scăderi ale concentraţiei serice de uree

- scăderea producţiei hepatice

- aport hipoproteic

- boli hepatice cu scăderea masei de hepatocite



METODE RADIOIZOTOPICEMETODE RADIOIZOTOPICE

-- injectare radioizotopinjectare radioizotop (ex.(ex. EDTA marcat cu 51CrEDTA marcat cu 51Cr))-- doardoarF f ără R F f ără R , S, S

-- recoltarea de probe seriate de sângerecoltarea de probe seriate de sânge

-- calcul GFR fccalcul GFR fcţţ ((scăderea radioactivităscăderea radioactivităţţii serice)ii serice)

●● Dezavantaje.Dezavantaje.

1) costisitoare1) costisitoare

2) precau2) precauţţii suplimentareii suplimentare 2)2) nu se poate folosi la gravidenu se poate folosi la gravide 3)3) laborioasălaborioasă



FORMULEFORMULE PREDICTIVEPREDICTIVE(FORMULE DE ESTIMARE)(FORMULE DE ESTIMARE)

A GFR A GFR 1) Formula Cockroft şi Gault

vârsta (ani), greutatea (kg), creatininemia ( μmol/l)

Dezavantaje: supraestimează funcţia renală uşor deteriorată, în special laindivizii obezi sau în cazul retenţiei lichidiene

2) 4-v MDRD (4- Variable Modification of Diet in Renal Disease)

-estimează GFR (exprimată în ml/min/1.73 m2)

vârsta (ani), creatininemia ( μmol/l)



ProteinuriaProteinuria Proteinuria fiziologicăProteinuria fiziologică maxmax 150 mg/150 mg/24h.24h.50 50%%-- proteina Tammproteina Tamm--Horsfall (GP secrHorsfall (GP secretată de cel tubulareetată de cel tubulare).).Maxim 35 mg (sau 30%Maxim 35 mg (sau 30%--40%)40%) – –albuminăalbumină

15%15% fragmente de imunoglobulinefragmente de imunoglobulinedupă un efort intensdupă un efort intens, prelungit max 300mg/zi., prelungit max 300mg/zi.

Proteinuria ortostaticăProteinuria ortostatică – –fiziologicăfiziologică, la 5% dintre adolescen, la 5% dintre adolescenţţii şşiiaduladulţţii tineri.ii tineri.

-- pozpoz. l. lordotică induce o p crescută ordotică induce o p crescută î î n v.n v. renală renală (F(F apasă v cavă inf apasă v cavă inf ).).-- poate fi mai mare depoate fi mai mare de 150 mg/150 mg/24h, d24h, dar mai mică dear mai mică de 3g/24h3g/24h-- nu apare dimineanu apare dimineaţţa imediat după trezirea imediat după trezire..

Proteinurie izolatăProteinurie izolată.. Proteinuria izolată este cea care apareProteinuria izolată este cea care apare î î nncondicondiţţiile unei funciile unei funcţţii renale normale,ii renale normale, f ără evidenf ără evidenţţe de boală e de boală sistemică ce ar putea afecta rinichiisistemică ce ar putea afecta rinichii,, şşi este asociată cu sedimenti este asociată cu sedimenturinar normalurinar normal şşi TA normalăi TA normală. E. E mai mică demai mică de 2g/zi. Ace2g/zi. Aceşşti pacienti pacienţţi aui auun risc crescut de a dezvolta IRun risc crescut de a dezvolta IR î î n următoriin următorii 10 ani10 ani şşi trebuiei trebuiecontrolacontrolaţţi la fiecare 6 luni.i la fiecare 6 luni.



Mecanismele proteinurieiMecanismele proteinuriei

1) defecte renale1) defecte renalea)a) defecte glomerularedefecte glomerulare-- permeabilitate glomerulară crescută permeabilitate glomerulară crescută (ex.(ex.albumina)albumina)b) defecte tubulareb) defecte tubulare-- reabsorbreabsorbţţie tubulară ie tubulară î î mpiedicată sau depămpiedicată sau depăşşită ită pentru proteine care se filtrează pentru proteine care se filtrează î î n mod normal glomerular (ex.n mod normal glomerular (ex. αα11--microglobulina,microglobulina, ββ22--mmicroglobulinicroglobulinaa, RBP sau Retinol binding protein), RBP sau Retinol binding protein)

2)2) proteine serice anormale cu M mai mică deproteine serice anormale cu M mai mică de 50.000D50.000D (ex.(ex.paraproteina Bence Jones)paraproteina Bence Jones)

3)3) secresecreţţia de către nefron sau epiteliul tractului urinaria de către nefron sau epiteliul tractului urinar (ex.(ex.proteina Tammproteina Tamm--Horsfall)Horsfall)



LipiduriaLipiduriaCareCare suntsunt cauzelecauzele hiperlipemieihiperlipemiei dindin sindromulsindromul

nefroticnefrotic??

Cauzele hiperlipemieiCauzele hiperlipemiei(1)(1) hhiipoproteinemiapoproteinemia care stimulează sinteza hepatică care stimulează sinteza hepatică

aa proteinproteinelorelor,, incluinclusiv asiv a lipoproteinlipoproteinelorelor

(2)(2) ddiminuiminuareaarea catabolismcatabolismului lipidicului lipidic caucauzat dezat de reducereducerearea

niveluluinivelului plasmaplasmatic detic de lipoproteinlipoprotein lipalipazăză



CareCare esteeste diferendiferenţţaa î î ntrentreazotemieazotemie şşii uremieuremie??

azotemie azotemie (( „ „azotazot î î n sângen sânge” ” ) = termen pur) = termen purbiochimic = retenbiochimic = retenţţie azotată decelabilă paraclinicie azotată decelabilă paraclinicprin analize de laborator, daprin analize de laborator, dar nu există r nu există

obligatoriu manifestări clinice asociate eiobligatoriu manifestări clinice asociate ei

uremie uremie (( „ „urină urină î î n sângen sânge” ” )= termen)= termen cucu

semnificasemnificaţţie clinicăie clinică= e= există semne clinicexistă semne cliniceasociate retenasociate retenţţiei de compuiei de compuşşi azotai azotaţţii î î n sânge (lan sânge (laGFR sub 20%N)GFR sub 20%N)



Dg IRCDg IRC--IRAIRA

IRC fct de GFR IRC fct de GFR IRAIRA

crecreşşteretere acutăacută pt:pt:

crcr ser cu> 0.5 mg/dl/ser cu> 0.5 mg/dl/ziziureeuree ser cu>10 mg/dl/ser cu>10 mg/dl/zizi

potasemiepotasemie cu >0.5cu >0.5 mEq/l/zimEq/l/zi

Sd. Descriere

1 GFR normală (>90 ml/min/1.73 m2)

2 GFR uşor alterată (60-89 ml/min/1.73 m2)3 GFR moderat alterată (30-59 ml/min/1.73 m2)

4 GFR sever alterată (15-29 ml/min/1.73 m2)

5 IRC evidentă (GFR < 15 ml/min/1.73 m2)



DIFERENTIEREDIFERENTIERE

IRAIRA prerenalaprerenala--IRAIRA intrinsecaintrinseca

IRA prerenală

Sunt intacte:

-capacitatea de conc. ur

-capcitate de economisire Na

IRA intrinsecă

[Na

+

]ur < 10 (20) mEq/l [Na

+

]ur > 20(40) mEq/l

[uree]ur/[uree]ser >10:1 [uree]ur/[uree]ser <3:1

[cr]ur/[cr]ser >30:1 [cr]ur/[cr]ser <20:1

BUN/cr ser >15:1 (10:1) BUN/cr ser tinde sa fie N în

general (aproximativ 10)

Osm ur/osm ser >1.5

Osm ur e mai mare cu cel puţin

100 mOsm decit osm ser (> 500

mmol/kg)

Osm ur/osm ser <1.1

Osm ur e aproximativ egală cu

osm serică (aproximativ 300

mmol/kg)

Densitatea ur >1.018 g/cm3 Densitatea ur aprox. 1.010

g/cm3

FENa <1% FENa >1% (chiar în

prezenţa hipoperfuziei

renale)

Sediment urinar- normal benign

(cilindri hialini transparenţi); precipită proteina Tamm

Horsfall în urina concentrată

Sediment urinar- cilindrii

epiteliali sau cilindri granuloşi bruni

Epiteliul tubular r ăspunde la

influenţele hormonale

Testele reflectă incapacitatea

epiteliului tubular de a



DiferenDiferenţţiereaierea cauzelorcauzelor dede oligurieoligurie

Azotemie prerenală şi GNA* Azotemie postrenală şiNTA*

-conservarea funcţiei tubulare:Osm. urinar ă > 500 mOsm/kg

[Na+] urinar < 40 mEq/l

FENa <1%

- hematurie şi cilindriihematici în GNA, dar nu şi în

azotemia prerenală

- alterarea funcţiei tubulare:Osm. urinar ă < 350 mOsm/kg

[Na+] urinar > 40 mEq/l

FENa >1%

- cilindrii tubulari în NTA, darnu şi în azotemia postrenală

Curs RENAL Slides

Documents

Transcript of Curs RENAL Slides