Curs Nov2010

download Curs Nov2010

of 47

Transcript of Curs Nov2010

Scoala Soferi KRONVIC

Curs legislatie rutiera

www.kronvic.ro

CAP. I SEMNALIZAREA RUTIER I.1. componentele semnalizrii rutiere (art.29-34OUG)Art.30. - (1) Mijloacele de semnalizare rutier sunt: a) sistemele de semnalizare luminoas sau sonor; b) indicatoarele; c) marcajele; d) alte dispozitive speciale.

Ordinea de prioritate in respectarea semnalelor: (art.31 OUG) 1. semnalele poliistului 2. semnalele speciale de avertizare luminoasa si / sau sonora 3. semnalizarea temporara care modifica regimul normal de trafic 4. semnale luminoase 5. indicatoarele 6. marcajele 7. regulile de circulaie

I.2. semnalizare luminoas (art. 47-63 Reg)LUMINA ROIEsemnalele speciale de avertizare ----- numai de ctre POLITIE si POMPIERI semafoare < cu un corp de iluminat, cu lumina intermitenta de avertizare

< cu doua corpuri de iluminat, pt. pietoni si bicicliti < cu trei corpuri de iluminat, pt. vehicule < cu patru corpuri de iluminat, pt. tramvaie Obligaii: OPRIRE cat mai aproape de maginea drumuluiconductorii celorlalte vehicule sunt obligai sa opreasc, de ndat, in afara parii carosabile sau, cnd nu este posibil, cat mai aproape de partea din dreapta a parii carosabile, si sa permit trecerea acestora.

LUMINA ALBASTRA semnalele speciale de avertizare --- poate fi folosita de politie, jandarmerie, politia de frontiera, ambulanta, protecia civila, MApN, SRI, SPP Obligaii: REDUC VITEZA si ACORD PRIORITATE sau ELIBEREZ CALEAConductorii celorlalte vehicule sunt obligate sa elibereze banda sau sa circule cat mai aproape de bordura sau acostament, iar la intersecii sa le acorde prioritate de trecere

LUMINA GALBENA OPRIRE OPRIRE Exc. - cu excepia situaiei n care, la apariia semnalului, se afl att de aproape de acele locuri nct nu ar mai putea opri vehiculul n condiii de siguran (art. 53 alin.1 Reg.) Galben intermitent -- poate fi folosita de ctre autovehicule cu gabarit depit, salubrizare ntreinerea drumurilor, deszpezirii, sau tractrii autov -- semafoare de avertizare in interesectii sau la treceri de pietoni izolate Obligatii: REDUC VITEZA si RESPECT REGULILE DE CIRCULATIE DIN ACEL LOCGalben - dupa rosu Galben dupa verde

LUMINA VERDE semafoare < cu un corp de iluminat, cu lumina intermitenta de avertizare < cu doua corpuri de iluminat, pt. pietoni si bicicliti < cu trei corpuri de iluminat, pt. vehicule < cu patru corpuri de iluminat, pt. tramvaie Semnificatie: PERMITE TRECEREAArt. 105. - Se interzice intrarea ntr-o intersecie chiar dac semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite, dac din cauza aglomerrii circulaiei conductorul de vehicul risc s rmn imobilizat, stnjenind sau mpiedicnd desfurarea traficului. (REG)

ing. Lacramioara Corcodel

Page 1

Scoala Soferi KRONVIC

Curs legislatie rutiera

www.kronvic.ro

Verde intermitent -- permisiunea pentru vehicule de a-i continua drumul n direcia indicat de sgeat, cu condiia acordrii prioritii de trecere vehiculelor i pietonilor care au drept de circulaie.

Benzi cu circulatie reversibilaArt. 56. -(1) Cnd deasupra benzilor de circulaie sunt instalate dispozitive care emit semnale roii i verzi, acestea sunt destinate semnalizrii benzilor cu circulaie reversibil. Semnalul rou, avnd forma a dou bare ncruciate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra creia se gsete, iar semnalul verde, de forma unei sgei cu vrful n jos, permite intrarea vehiculelor i circulaia pe acea band. (2) Semnalul luminos intermediar care are forma unei sau unor sgei de culoare galben ori alb cu vrful orientat ctre dreapta sau stnga jos anun schimbarea semnalului verde, n cazul benzilor cu circulaie reversibil, ori faptul c banda deasupra creia se afl este pe punctul de a fi nchis circulaiei conductorilor crora li se adreseaz, acetia fiind obligai s se deplaseze pe banda sau benzile indicate de sgei.

I.3. semnalele poliistului (art. 88 Reg)1. unul din brae ridicat vertical nseamn OPRIRE pentru toi participantii la trafic, indiferent de directia din care vin 2. braul sau braele ntinse orizontal inseamna OPRIRE pentru toi participantii la trafic care vin din direcia ce intersecteaz braul Ex: - braul stng pentru cei din faa acestuia - bratul drept pentru cei din spate - ambele brae pt. cei din fata si din spate Obs.: semnalul se adreseaza celor care se apropie de intersectie si se ia in calcul directia din care vin acestia, nu traiectoria pe care se duc ulterior 3. bratele lipite de corp, intotdeauna nsemnnd continuarea semnalului cu ambele brate intinse orizontal, inseamna OPRIRE pentru ce din fata si din spate 4. balansarea braului n plan vertical nseamn REDUCEREA vitezei. 5. rotirea vioaie a braului nseamn MARIREA vitezei de deplasare.

semnalele altor persoane care dirijeaza circulatia

Art. 89. -(1) Oprirea participanilor la trafic este obligatorie i la semnalele date de: a) poliitii de frontier; b) ndrumtorii de circulaie ai Ministerului Aprrii; c) agenii de cale ferat, la trecerile la nivel; d) personalul autorizat din zona lucrrilor pe drumurile publice; e) membrii patrulelor colare de circulaie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unitilor de nvmnt; f) nevztorii, prin ridicarea bastonului alb, atunci cnd acetia traverseaz strada. (2) Persoanele prevzute la alin. (1) lit. a)-d) pot efectua i urmtoarele semnale: a) balansarea braului n plan vertical, cu palma minii orientat ctre sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnific reducerea vitezei;

ing. Lacramioara Corcodel

Page 2

Scoala Soferi KRONVIC

Curs legislatie rutiera

www.kronvic.ro

b) rotirea vioaie a braului, care semnific mrirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv grbirea traversrii drumului de ctre pietoni. Art. 90. - Persoanele prevzute la art. 88 alin. (1) i la art. 89 alin. (1) lit. a)-e) care dirijeaz circulaia trebuie s fie echipate i plasate astfel nct s poat fi observate i recunoscute cu uurin de ctre participanii la trafic.

I.4. indicatoare (art. 64 pana la 67 Reg.)Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt: a) de avertizare; b) de reglementare, care pot fi: 1. de prioritate; 2. de interzicere sau restricie; 3. de obligare; c) de orientare i informare, care pot fi: 1. de orientare; 2. de informare; 3. de informare turistic; 4. panouri adiionale; 5. indicatoare kilometrice i hectometrice; d) mijloace de semnalizare a lucrrilor, care cuprind: 1. indicatoare rutiere temporare; 2. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrrilor. Obs. Indicatoarele se instaleaza de regula pe partea dreapta a sensului de mers , ele se pot instala si pe partea stanga in zona mediana a drumului sau deasupra partii carosabile Indicatoarele pot fi insotite de panouri aditionale care le completeaza ori limiteaza semnificatia Semnificatia unui indicator este valabila pe toata latimea partii carosabile, cand este instalat deasupra benzi semnificatia este valabila numai pentru banda respective Semnificaia indicatorului de avertizare ncepe din locul unde este amplasat. n cazul indicatoarelor care avertizeaz sectoare periculoase, zona de aciune este reglementat prin plcue adiionale. Semnificaia indicatoarelor de interzicere sau de restricie ncepe din dreptul acestora. n lipsa unei semnalizri care s precizeze lungimea sectorului pe care se aplic reglementarea ori a unor indicatoare care s anune sfritul interdiciei sau al restriciei, semnificaia acestor indicatoare nceteaz n intersecia cea mai apropiat.

I.5. marcajele (art. 75 pana la 87 Reg.)1) longitudinale Discontinuu simplu se utilizeaza pt.: - separare de benzi -separare de sensuri -ghidare in intersectii -separare, pe autostrzi, a benzilor de accelerare (decelerare) de benzile curente de circulaie Discontinuu dublu -- se utilizeaza pt.: -benzi de circulatie reversibila Continuu simplu -- se utilizeaza in apropierea intersectiilor si in zone periculoase pt.: -separare de benzi -separare de sensuri Continuu dublu -- se utilizeaza pe drumuri cu minim doua benzi pe sens pt.: -separare de sensuri transversale Discontinuu pe latimea benzii -- de cedare a trecerii Continuu pe latimea benzii -- de oprire Linii paralele cu axul drumului -- de traversare pentru pietoni Linii discontinue paralele, perpendicular sau oblic fa de axul drumul -- traversare pentru biciclisti Page 3

2) 3)

4)

1) 2) 3) 4)

ing. Lacramioara Corcodel

Scoala Soferi KRONVIC

Curs legislatie rutiera

www.kronvic.ro

de interzicere a stationarii 1) Linie n zig-zag la marginea prii carosabile 2) Linie continu galben aplicat pe bordura trotuarului marcaje sageti 1) Selectare benzi -- aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue -- urmarea direciei sau direciilor indicate 2) Schimbare benzi pe banda care se termina 3) Repliere -- aplicat pe o band sau intercalat ntr-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, -- vehiculul care nu se afl pe banda indicat de sgeat s fie condus pe acea band. de interzicere a circulatiei -- aplicat n afara benzilor, format din linii paralele, nconjurate sau nu cu o linie de contur rezonatoare Se aplica pe autostrzi, pe drumurile expres i pe drumuri naionale europene (E), la extremitile prii carosabile -- pentru avertizarea conductorilor de autovehicule la ieirea de pe partea carosabil. diverse de ghidare,pt spatii inguste, pt spatii interzise, laterale ( pe poduri, pe ziduri, pe parapet, pe stalpi) Obs. Linia in zig-zag completat cu nscrisul "Bus" sau "Taxi" poate fi folosit pentru semnalizarea staiilor de autobuze i troleibuze, respectiv de taximetre. Obs. In cazul in care sensul de circulatie este separat de o linie continua si una discontinua , conducatorii de vehicule sunt obligat sa respecte semnificatia liniei celei mai apropiate de vehicul

I.6. Semnalele conducatorilor de vehicule (art. 112-117 Reg)Mijloacele de avertizare sonora pot fi folosite: de la o distanta de cel puin 25 m fata de cei crora li se adreseaz. pe o durata de timp care sa asigure perceperea semnalului fr sa-l determine pe acetia la manevre ce pot pune in pericol sigurana circulaiei Exceptii: a) conductorii autovehiculelor cu regim de circulaie prioritar cnd se deplaseaz n aciuni de intervenii sau n misiuni care au caracter de urgen; b) conductorii autovehiculelor care folosesc acest semnal pentru evitarea unui pericol imediat. Folosirea instalaiei de iluminare a vehiculului luminile de poziie (stationare) in timpul imobilizarii pe partea carosabila n afara localitilor lumina de ntlnire (faza scurta) sau de drum (faza lunga ) in funcie de iluminarea drumului n localiti, cat si in afara lor, in timpul mersului lumina de ntlnire (faza scurta) sunt obligai sa le foloseasc ziua, permanent: - toti conducatorii de autovehicule pe autostrazi, drumuri expres si national - europene - conductorii motocicletelor si ciclomotoarelor - conductorii autovehiculelor care nsoesc coloane militare sau cortegii, transporta grupuri organizate - cele care tracteaz alte vehicule - care transporta mrfuri si produse periculoase - cand circula prin tunel lampa de ceata din spate pe timp de ceata luminile pentru mersul napoi atunci cnd vehiculul este manevrat cu spatele; semnalizarea prin schimbarea repetata a luminii de drum cu lumina de intalnire se folosete pe timp de noapte la interseciile care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau de ctre poliiti precum si in condiii de vizibilitate redusa. luminile indicatoare de direcie pentru semnalizarea schimbrii direciei de mers, depirea, oprirea si plecarea de pe loc cu cel puin 50 m in localiti si 100 m in afara lor, nainte de efectuarea manevrei luminile de avarie se folosesc cnd: ing. Lacramioara Corcodel Page 4

Scoala Soferi KRONVIC

Curs legislatie rutiera

www.kronvic.ro

- vehiculul a rmas in pana sau a fost avariat si nu poate fi deplasat imediat in afara partii carosabile - vehiculul care se deplaseaz foarte lent constituie el insusi un pericol pentru ceilali participani la trafic - in cazul in care aceasta manevra este impusa de blocarea circulaiei pe sensul de mers - cnd autovehiculul sau tramvaiul este remorcat Cnd conductorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circul n faa sa, acesta este obligat sa foloseasc luminile de ntlnire de la o distan de cel puin 100 m. Oprirea se semnalizeaz prin apsarea uor a pedalei de frna pt. aprinderea luminilor roii din spate Biciclitii, motociclitii si cruaii semnalizeaz intenia de schimbare a direciei de mers prin ridicarea braului orizontal cu cel puin 25 m naintea efecturii manevrei La apropierea a doua autoveh. care circula din sensuri opuse, conductorii acestora au obligaia o Noaptea -- sa reduca viteza si sa foloseasc faza scurta de la cel puin 200 m o Ziua sa reduca viteza si sa se apropie de marginea din dreapta a drumuluiArt. 115. - Un vehicul poate fi oprit sau staionat cu toate luminile stinse, n locurile n care aceste manevre sunt permise, atunci cnd se afl: a) pe un drum iluminat, astfel nct vehiculul este vizibil de la o distan de cel puin 50 m; b) n afara prii carosabile, pe un acostament consolidat; c) n localiti, la marginea prii carosabile, n cazul motocicletelor cu dou roi, fr ata i a mopedelor, care nu sunt prevzute cu surs de energie. Art. 117. -(1) Conductorii vehiculelor cu dou roi, precum i ai celor cu traciune animal ori ai celor trase sau mpinse cu mna sunt obligai s efectueze urmtoarele semnale: a) braul stng ntins orizontal atunci cnd intenioneaz s schimbe direcia de mers spre stnga sau de a depi; b) braul drept ntins orizontal atunci cnd intenioneaz s schimbe direcia de mers spre dreapta; c) braul drept ntins orizontal balansat n plan vertical atunci cnd intenioneaz s opreasc. (2) Semnalele prevzute la alin. (1) trebuie efectuate cu cel puin 25 m nainte de efectuarea manevrelor.

ing. Lacramioara Corcodel

Page 5

Scoala Soferi KRONVIC

Curs legislatie rutiera

www.kronvic.ro

CAPITOLUL II REGULI DE CIRCULATIE II.1. Pozitii in timpul mersului II1.1. circulatia pe benzi (art 41-43 OUG)Vehiculele i animalele, trebuie conduse pe partea dreapta a drumului public, n sensul de circulaie, ct mai aproape de marginea prii carosabile. (art 41OUG) Pietonii, persoanele care conduc un scaun rulant de construcie special, cele care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau mpingerii cu mna, precum i cele care se deplaseaz pe patine sau dispozitive cu role sunt obligai s se deplaseze numai pe trotuar. In lipsa acestuia, sunt obligai s se deplaseze pe partea stng a drumului, n direcia lor de mers.(art 72OUG)

Numerotarea benzilor de circulaie se efectueaz n ordine cresctoare de la marginea din partea dreapt a drumului ctre axa acestuia. In cazul autostrzilor, banda de urgen nu intr n numerotarea benzilor de circulaie. Cnd circulaia se desfoar pe mai multe benzi pe sens, acestea se folosesc de la dreapta la stanga, n funcie de intensitatea traficului i viteza de deplasare. (art. 101REG) IMPORTANT: Conducatorii de vehicule au obligaia s revin pe prima band ori de cte ori acest lucru este posibil, dac aceasta nu este destinat vehiculelor lente sau transportului public de persoane. (art42OUG; art. 102REG))

Bicicletele i mopedele vor fi conduse numai pe pista speciala destinata lor, daca aceasta exista.(art.41OUG; art. 100REG)

Vehiculele lente sau cele pentru transportul public de persoane vor circula numai pe banda destinata lor. (art. 104REG) Amenajrile rutiere sau obstacolele din zona median a prii carosabile se ocolesc prin partea dreapt. (art. 110 pct.3REG) OBS.: Art. 47. - Conductorii vehiculelor care circul din sensuri opuse trebuie s pstreze ntre vehicule o distanlateral suficient i s circule ct mai aproape de marginea din dreapta a benzii de circulaie respective. Art. 103. - Pe drumul public cu cel mult dou benzi pe sens i cu o a treia band pe care este amplasat linia tramvaiului lng axa drumului, conductorii de vehicule pot folosi aceast band, cu obligaia s lase liber calea tramvaiului, la apropierea acestuia.

II.1.2. preselectia la intersectii (art 107REG)La intersectiile prevzute cu indicatoare i/sau cu marcaje pentru semnalizarea direciei de mers, conducatorii de vehicule trebuie sa se incadreze pe banda de mers corespunzatoare directiei de mers voite, cu cel putin 50 m inainte de intersectie, atat in localitate cat si in afara localitatii, si sunt obligai s respecte semnificaia indicatoarelor i marcajelor.(art.107REG) La intersectiile fara marcaje, conductorii vehiculelor ocup n mers, cu cel puin 50 m nainte de intersecie, urmtoarele poziii: 1. randul din dreapta cei care vireaza dreapta 2. randul de lng axa drumului sau de lng marcajul de separare a sensurilor cei care vireaza stanga 3. oricare dintre randuri cei care merg inainte Daca in intersectie circula si tramvaie, iar spatiul dintre sina din dreapta si trotuar nu permite circulatia pe doua randuri, toti conducatorii de vehicule, indiferent de directia de mers, vor circula pe un singur rand, lasand liber traseul tramvaiului

II.1.3. circulatia in viraje (art 108-111REG)Legislatia in vigoare nu specifica pozitionarea vehiculului in raport cu centrul geometric al intersectiei in momentul efectuarii virajelor. TOTUSI, schimbarea direciei de mers spre stnga se face prin stnga centrului imaginar al interseciei in urmatoarele situatii: (art. 110REG) ing. Lacramioara Corcodel Page 6

Scoala Soferi KRONVIC

Curs legislatie rutiera

www.kronvic.ro

(1) cand exist benzi speciale pentru executarea manevrei (2) n cazul vehiculelor care intr ntr-o intersecie circulnd pe acelai drum n aliniament, dar din sensuri opuse, (virajul se face fr intersectarea traiectoriei acestora). Traseele 1,2,3 sunt regulamentare, legea nespecificand o anumita traiectorie obligatorie. Traseul 4 este interzis deoarece intra pe sensul opus de circulatie Traiectorii corecte pentru viraj stanga in cazul intersectiilor in evantai

1

2 3 4

Traiectorii corecte pentru viraj stanga cand in intersectie exist benzi speciale pentru executarea manevrei

Traiectorii corecte pentru viraj stanga in cazul vehiculelor care intr ntr-o intersecie circulnd pe drum n aliniament, dar din sensuri opuse

ing. Lacramioara Corcodel

Page 7

Scoala Soferi KRONVIC

Curs legislatie rutiera II.2. Viteze

www.kronvic.ro

II.2.1. viteze maxime admise de lege

(OUG 48-53)

Art. 48. - Conductorul de vehicul trebuie s respecte regimul legal de vitez i s o adapteze n funcie de condiiile de drum, astfel nct s poat efectua orice manevr n condiii de siguran.

Autostrad

Expres, Naional-europene (E)

Alte categorii de drumuri Localiti

A, B C, D, D1 A1, B1, C1 tractoare, mopede

130 110 90

100 90 80 45

90 80 70 45

50 50 50 45

Obs. a) administratorul drumului, cu acordul poliiei rutiere, poate modifica, pe anumite sectoare de drum din interiorul localitilor, - limita superioar de vitez dar nu mai mult de 80 km/h - limita inferioar de vitez, dar nu mai puin de 30 km/h pt. autovehicule i 10 km/h pt. tramvaie b) viteza maxim admis n afara localitilor pentru autovehiculele care tracteaz remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mic dect viteza maxim admis pentru categoria din care face parte autovehiculul trgtor c) viteza maxim admis n afara localitilor pentru autovehiculele ai cror conductori au mai puin de un an practic de conducere sau pentru persoanele care efectueaz pregtirea practic n vederea obinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mic dect viteza maxim admis pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse. d) viteza maxim admis pentru autovehicule cu mase i/sau gabarite depite ori care transport produse periculoase este de 40 km/h n localiti, iar n afara localitilor de 70 km/h.

II.2.2. obligatia de a reduce vitezaConductorul de vehicul este obligat sa reduc viteza: 1. balansarea pe verticala a braului poliistului rutier (art.88 Reg) 2. la apropierea de autovehicule cu regim de circulaie prioritara, care au n funciune semnalele luminoase de culoare albastra, concomitent cu cele sonore (art 37 OUG) 3. la apropierea de o staie de troleibuz sau autobuz prevzuta cu alveola, din care conductorul unui astfel de vehicul semnalizeaz intenia de a iei, conductorul de autovehicul care circula pe banda de lng acostament sau bordura este obligat sa reduc viteza si, la nevoie, sa opreasc pentru a-i permite reintrarea n trafic. (art.131 Reg) 4. pe timpul nopii, la apropierea a dou vehicule care circul din sensuri opuse.(art.114 Reg) 5. la apropierea de o trecere la nivel cu cale ferat (art.136 Reg) 6. la semnalul luminos galben intermitent in intersecii (art.53 Reg.) 7. atunci cnd mersul nainte este obturat de un obsatcolArt. 122. - Se interzice conductorilor de vehicule s reduc brusc viteza ori s efectueze o oprire neateptat, fr motiv ntemeiat.

Conductorul de vehicul este obligat s circule cu o vitez care s nu depeasc 30 km/h n localiti sau 50 km/h n afara localitilor, n urmtoarele situaii: (Reg. art. 123) ing. Lacramioara Corcodel Page 8

Scoala Soferi KRONVIC

Curs legislatie rutiera

www.kronvic.ro

1. la trecerea prin interseciile cu circulaie nedirijata; 2. n curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau n care vizibilitatea este sub 50 m; 3. la trecerea pe lng grupuri organizate/coloane militare/cortegii, indiferent dac acestea se afl n mers/staionare pe partea carosabil a drumurilor cu o singur band de circulaie pe sens; 4. la trecerea pe lng animale care sunt conduse pe partea carosabil sau pe acostament; 5. pe drumuri cu denivelri, semnalizate ca atare; 6. n zona de aciune a indicatoarelor de avertizare: "Copii" ntre orele 7,00-22,00, i "Accident; 7. la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare i marcaje, - cnd drumul public are cel mult o band pe sens, - iar pietonii aflai pe trotuar, n imediata apropiere a prii carosabile, intenioneaz s se angajeze n traversare; 8. la schimbarea direciei de mers prin viraje; 9. cnd partea carosabil este acoperit cu polei, ghea, zpad bttorit, mzg sau piatr cubic umed;(crete spaiul de frnare) 10. cnd vizibilitatea este sub 100 m n condiii de cea, ploi toreniale, ninsori abundente.(crete timpul de reacie)

II2.3. adaptarea vitezei la conditiile de drum Timpul de reacie = timpul care se scurge intre percepia unui semnal (a unui eveniment) si reacia organismului la acel stimul Etapele reaciei: 1. ochiul percepe culoare roie a semaforului 2. nervul optic transmite informaia la creier 3. creierul analizeaz si ia o decizie 4. decizia se transmite prin sistemul nervos la muchii piciorului drept 5. muchii deplaseaz piciorul pe pedala de frna 6. presiunea piciorului se transmite la sistemul de frnare si ncepe aciunea mecanica de frnare In condiii normale timpul de reacie este 1,5 secunde.Alcoolul, drogurile, oboseala mresc timpul de reacie si implicit spaiul de frnare.La un conductor auto nceptor timpul de reacie creste la peste 3 secunde Timpul de reacie depinde de: starea psihica , starea emoionala vrsta , starea de sntate complexitatea si numrul de stimuli