CURS IGIENA MEDIULUI

1

2

Patologia hidrica infectioasa

APA: factor ecologic – conditioneaza existenta si dezvoltarea organismelor vii

Rolul apei in organism Mediul de desfasurare al proceselor biologice , Solvent si vehicol pentru substante cu rol in procesele vitale Componenta a secretiilor si excretiilor Reglator al temperaturii corpului La adult apa reprezinta 60-65% din greutatea corporala, cu repartitie : 50% intracelular si

15% interstitial.

Bolile hidrice infectioase Boli in care apa constituie calea de transmitere Contaminarea biologica a apei cu organisme patogene determina efecte acute si

generalizate asupra populatiei Categoriile cele mai expuse bolilor hidrice sunt:

- sugarii si copiii mici - persoanele cu rezistenta scazuta ce traiesc in conditii precare - bolnavii si varstnicii

In general la aceste categorii dozele infectante sunt mai mici decat la populatia sanatoasa

Poluarea biologica a apei Este urmarea patrunderii in apa a dejectelor umane si animale si a reziduurilor lichide si solide Apele de suprafata sunt cel mai frecvent supuse poluarii

Surse de poluare: o Dejecte umane si animale

o Scaldatul bolnavilor si purtatorilor sanatosi

o Adaparea si imbaierea animalelor bolnave

o Cadavre umane si animale

o Deversarea apelor uzate fecaloid-menajere

o Apa meteorica care antreneaza germeni din aer si de pe sol

Apa de conducta Surse de poluare:

o Avarii in sistemul de aprovizionare

o Filtrarea si dezinfectia necorespunzatoare

o Modificari de presiune in conducte

o Racorduri intre conductele de apa potabila si de apa nepotabila

Apa de fantana

3

Surse de poluare:o Infiltrarea apei de suprafata

o Infiltrarea impuritatilor din latrine

o Platforme si gropi de gunoi amplasate necorespunzator

o Dejecte umane si animale

o Cadavre umane si animale

o Manipulare neigienica: galeti murdare

o Contact cu persoane bolnave sau purtatoare

Forme de manifestare a bolilor hidrice infectioaseEpidemia hidrica: cea mai frecventa forma de manifestare, caracterizata printr-un numar

mare de imbolnaviri ce apar intr-un interval scurt de timp afectand majoritatea populatiei Caracteristicile principale obligatorii ale epidemiei hidrice o Debut exploziv

o Afectarea tuturor consumatorilor indiferent de varsta, sex, profesie

o Teritoriul de manifestare al epidemiei se suprapune cu cel de aprovizionare cu apa

o Aparitia in orice anotimp

o Scaderea brusca a curbei epidemice la oprirea consumului de apa si luarea masurilor de

asanare a sursei o Sfarsitul epidemiei- “coada epidemiei” – cazuri sporadice transmise prin contact

interuman Caracteristicile secundare, inconstante ale epidemiei hidrice:o Aparitia anterioara epidemiei a unui numar mare de enterite si gastroenterite determinate

de germeni conditionat patogeni o Absenta cel mai adesea a agentilor etiologici in apa in momentul aparitiei epidemiei

o Defectiuni ale sistemului de aprovizionare cu apa

Epidemiile hidrice pot apare si prin consum de gheata(din apa contaminata), imbaiere in ape poluate, consum de legume si fructe din culturi irigate cu ape poluate

Endemia: numar redus de cazuri, relativ constant intr-un teritoriu, fara legatura aparenta intre cazuri

Manifestarea sporadica: numar redus de cazuri, izolate cu aparitie neregulata intr-un teritoriu. Este rara.

Prin apa se pot transmite: boli microbiene boli virale boli parazitareBoli transmise prin apa

Boli microbiene: o Febra tifoida si paratifoida

o Dizenteria bacilara

4

o Holera

o Enterocolita

o Leptospiroza

o Bruceloza

o Tularemia

o Tuberculoza

Boli virale: Boli produse de enterovirusi(Polio, ECHO, Cocksakie), adenovirusi, virusul

hepatitei A, virusul gastroenterita A (Norwalk), parvovirusi; Boli parazitare:

Amoebiaza, Lambliaza, Trichomoniaza, Cisticercoza, Echinococoza, Ascaridioza, Oxiuroza.

ProfilaxiaApa destinata consumului si necesitatilor menajere nu trebuie sa contina organisme

patogene:Masuri profilactice:

o Protectia sanitara a surselor si instalatiilor de aprovizionare cu apa potabila contra

poluarii biologice o Eficacitatea tratamentului apei: filtrarea pentru retinerea parazitilor si dezinectia pentru

distrugerea bacteriilor si virusilor. Dintre indicatorii bacteriologici ai apei potabile, numarul de E. Coli este indicatorul cel mai specific de poluare fecala si al eficacitatii tratamentului apei.

o Interzicerea de la folosirea la aprovizionare cu apa a populatiei a apei din bazine

hidrologice neprotejate sanitar si foarte intens poluate fecalo Educatia sanitara a populatiei in vederea cunoasterii posibilitatilor de transmitere a

bolilor hidrice infectioase si de prevenire a lor

Patologia hidrica neinfectioasa

Cuprinde afectiuni produse prin apa, determinate de compozitia chimica a apei Clasificare:o Boli produse de elementele naturale ale apei

o Boli produse de elementele chimice poluante (de obicei toxice)

Boli produse de elementele naturale ale apeiCuprind afectiuni determinate de carenta sau excesul unor elemente minerale ce induc carenta sau excesul acestor elemente in organism:

o GUSA ENDEMICA

o CARENTA DE FLUOR SI CARIA DENTARA

5

o BOLI CARDIOVASCULARE

Gusa endemica(Distrofia endemica tireopata)Afectiune determinata de carenta de iod(iodul este componenta principala a hormonului

tiroidian)Carenta de iod induce scaderea sintezei tirozinei, glanda tiroida isi mareste compensator

activitatea(dar lucreaza in “gol”) , fapt ce determina cresterea in volum a glandei tiroide= hipertrofie

Carenta de iod = concentratia iodului sub 5 microgr/l , sub 3 microgr/l apa gusa imbraca caracter grav

Carenta relativa de iod apare la o concentratie normala de iod in apa, dar consumul de catre organism este defectuos

Carenta relativa apare:Situatii fiziologice: graviditate, alaptare, perioada de crestere Consumul alimentelor antitiroidiene: varza, conopida, leguminoase uscate insuficient

preparate termic Elemente prezente in apa:

Calciul in concentratie mare scade absorbtia iodului Fluorul favorizeaza eliminarea iodului Manganul impiedica sinteza hormonului tiroidian Manifestarile gusei:

Scaderea metabolismului bazal Fatigabilitate Lentoare fizica si intelectuala Intarzieri in crestere si dezvoltare Pilozitate redusa Bradicardie Macroglosie Hiperlipemie Hipercolesterolemie Anemie Teritorii gusogene in Romania: muntii Apuseni si regiunile subcarpatice

Profilaxia: Administrare de sare iodata, iar in zonele gusogene se administreaza tablete de

iodura de potasiu gravidelor, adolescentilor si femeilor care alapteaza Asocierea iodului cu cuprul determina un efect profilactic si terapeutic superior

Carenta de Fluor si Caria dentaraCaria dentara - afectiune care apare in legatura cu deficitul de Fluor la o scadere a

concentratiei acestuia in apa sub 0,5 mg/l

6

Pe glob 75% din sursele de apa sunt deficitare in FluorFluorul este un element carioprotectiv:

La nivelul smaltului dentar formeaza fluoroapatita- cresterea rezistentei la acizii rezultati din fermentatia glucidelor ramase pe suprafata dintilor

Actiune bacteriostatica asupra microorganismelor din placa dentara Inhibarea unor enzime cu rol in demineralizarea smaltului si dentinei

Profilaxia: Fluorizarea apei cu concentratii de Fluor intre 0,7 mg/l vara si 1,0-1,2 mg/l iarna

Fluoroza endemica Este determinata de excesul de Fluor Apare prin consumul apei cu o concentratie de Fluor de 5-6 mg/l de apa, sau consumul

unor cantitati mari de apa cu concentratie normala de Fluor (7-8 l de apa/zi) Manifestari:

Fluoroza endemica: pete de culoare galben-brun deschis, dinti sfaramiciosi in “fierastrau” Osteofloroza : depozitarea Fluorului in oase Anchiloza : depozitare Fluorului in articulatii Nefroza : depozitarea Fluorului in rinichi Insuficienta hepatica : depozitarea Fluorului in ficat Ramolisment miocardic : depozitarea Fluorului la nivelul miocardului

Bolile cardiovasculareAfectiuni in care factorul hidric se pare ca are o importanta deosebita Datele epidemiologice statistice evidentiaza ca duritatea scazuta a apei (concentratie scazuta

de saruri de calciu si magneziu) se insoteste de o mortalitate crescuta prin boli cardiovasculare Microelemente cardioprotective:

Cromul: protectie impotriva unor factori nefavorabili activitatii cardiace Manganul: efect lipotrop, hipocolesterolemiant, participa la transportul oxigenului la

tesuturi Zincul: actiune sinergica cu manganul Vanadiul: antihipoxemic Microelemente cu efect cardiovascular nefavorabil, in conentratii mari: Cuprul: factor aterogen Clorura de sodiu: rol in patogenia HTA Cadmiul : rol in aparitia HTA

Boli produse de elementele chimice poluanteMethemoglobinemia - afectiune produsa de utilizarea apei cu continut crescut de nitrati

in alimentatia artificiala a sugarului Concentratia crescuta de nitrati in apa apare in :

Sol bogat in saruri de azot Utilizarea fertilizantelor azotoase in agricultura

7

Poluari cu substante organice ce contin azot Poluari industriale

Pentru a produce afectiunea este necesar ca nitratii sa fie redusi la nitriti Reducerea se poate face:o Exogen – vara la temperaturi peste 20˚C

o Endogen – cel mai frecvent, in tractul digestiv sub actiunea florei microbiene

reducatoare Nitritii patrund in sange si se fixeaza pe Hemoglobina formand complexul

Methemoglobina, ce induce aparitita fenomenelor hipoxice: Intoxicatia acuta(boala albastra, boala de apa): cianoza fetei si buzelor, tulburari

respiratorii si gastrointestinale Intoxicatia cronica: la cele de mai sus se asociaza intarziere in dezvoltarea fizica,

scaderea rezistentei organismului, cresterea receptivitatii la infectii, cresterea morbiditatii

Factorii predispozanti: Nou nascutii si sugarii sunt cei mai sensibili datorita prezentei hemoglobinei de tip

fetal, care este mai labila Cantitatea de apa ingerata de sugar, raportat la greutatea corporala, e mai mare Imaturitatea enzimelor reducatoare a hematiilor Profilaxia: Alimentatia naturala (la san) a sugarului cel putin in primele 3 luni Profilaxia infectiilor respiratorii si digestive, mai ales la sugarii alimentati artificial Cunoasterea concentratiilor maxime admise a nitratilor in apa (CMA – 45 mg/dm³

apa) Reducerea poluarii apei cu nitrati

In cadrul afectiunilor produse de substantele poluante ale apei mai putem intalni urmatoarele intoxicatii, cele mai frecvente fiind:

Intoxicatiile cu: Plumb Mercur Cadmiu Arsen Pesticide organofosforice si organoclorurate Detergenti

Conditiile sanitare de potabilitate ale apeiPrin apa potabila intelegem apa care se consuma cu placere si care odata consumata nu este

nociva consumatorilor Conditiile de potabilitate ale apei sunt cuprinse in standarde de potabilitate ale apei. Primul

standard a fost elaborat in tara noastra in anul 1952

8

OMS a elaborat un standard international, cu limite mai largi, in care sa se poata incadra fiecare tara

Se impart in 5 categorii:Conditii:

Organoleptice Fizice Chimice Biologice Bacteriologice

Conditiile organoleptice cuprind gustul si mirosul Au rolul de a asigura consumul apei cu placere, dar pot evidentia si aspecte legate de

poluarea apei Gustul apei este dat de gazele dizolvate in apa (oxigenul are rolul cel mai important si

asigura apei prospetime si gust placut) si substantele minerale Apa fara oxigen sau cu oxigen insuficient are un gust fad si nu asigura conditii de

satietate, iar oxigenul insuficient poate releva si o apa poluata, in special cu substante organice Sarurile minerale modifica gustul apei astfel:Apa bogata in: Calciu: gust salciu Fier: gust metalic Magneziu: gust amarui Clorura de sodiu: gust sarat Fecale: gust dulceag, respingator

Mirosul apei este determinat de elementele naturale si plante Se intensifica in cazul poluarii cu pesticide, substante organice(amoniac si hidrogen sulfurat)

si alti poluanti Gustul si mirosul se determina la rece si la cald, gustul si mirosul se intensifica la cald Pentru a fi potabila apa poate avea un gust si miros de pana la 2 grade:

Gradul 0: inodor, insipid: fara gust, fara miros Gradul 1: foarte slab: nesesizabil de consumator Gradul 2: slab: sesizabil de persoane avizate Gradul 3: perceptibil: sesizabil de orice consumator Gradul 4: pronuntat: intervine reactia consumatorului Gradul 5: puternic: apa este de neconsumat

Conditiile fizice: Temperatura

Apa rece (sub 5ºC) scade rezistenta organismului, produce faringite, laringite, amigdalite; creste tranzitul intestinal

Apa calda (peste 17ºC) are gust neplacut si produce senzatie de greata si voma

9

Modificarea temperaturii apelor subterane semnifica comunicare cu exteriorul si o posibila poluare

Temperatura apei trebuie sa fie de 7-15ºC Turbiditatea apei este determinata de substantele insolubile in apa

Are importanta epidemiologica deparece germenii traiesc mai mult adsorbiti pe un substrat, in special organic, decat in apa libera

Determinarea turbiditatii se face comparativ cu apa distilata in care s-a introdus o suspensie de bioxid de siliciu

Normal turbiditatea apei este de 5-10 grade Culoarea apei este determinata de substantele dizolvate in apa (substante naturale si poluanti)

Determinarea culorii se face doar dupa filtrarea apei, pentru indepartarea suspensiilor, folosindu-se o solutie de platino-cobalt

Normal culoarea apei potabile trebuie sa fie de 15-30 de grade Radioactivitatea apei

Intereseaza poluarea globala determinandu-se radionuclizii emitatori de radiatii alfa si beta

Emitatorii de radiatii alfa nu trebuie sa depaseasca 0,1 Bequereli/l, iar emitatorii de radiatii beta 1 Bequerel/l

In cazul depasirii limitelor aratate se determina uraniul pentru emitatorii de radiatii alfa si strontiul pentru emitatorii de radiatii beta

Conditiile chimice OMS face urmatoarea clasificare a substantelor chimice:

Substantele nocive: de obicei sunt substante poluante, toxice; acestea recunosc o singura limita peste care produc intoxicatii

Stabilirea normei maxime se face prin cercetari pe animale de experienta Substantele indezirabile: sunt substante netoxice, dar care modifica calitatile

apei facand-o greu sau deloc utilizabila, sunt de obicei substante naturale: Calciul si magneziul: modifica gustul, consuma o cantitate mai mare de sapun

la spalatul rufelor, cresc punctul de fierbere al apei, nu fierb bine legumele si fructele

Fierul si manganul: modifica gustul si culoarea, se depun pe conducte si rufe si le pateaza, favorizeaza dezvoltarea unor bacterii

Cuprul si zincul: modifica gustul si turbiditatea, produc senzatie de greata si voma si-n concentratii mari tulburari digestive

Clorurile si sulfatii: produc gust sarat-amarui, cresc senzatia de sete si produc tulburari digestive

Aceste substante au doua limite: De admisibilitate: pana la care nu produc modificari organoleptice Una exceptionala: peste care nu pot fi utilizate

10

Substantele indicatoare nu sunt toxice si nu modifica calitatile apei Prezenta lor in concentratii peste limitele normale indica o poluare a apei, in special

bacteriologica Acestea sunt:

Substantele organice : indicator global Amonicaul : rezultat din degradarea substantelor organice ce contin azot. Indica o poluare

recenta, periculoasa Nitritii : rezultati din oxidarea amoniacului, indica o poluare de cateva zile, saptamani sau

mai veche si mai putin periculoasa Daca apa contine si amoniac si nitriti, in acelasi timp, avem o poluare permanenta(si

veche si recenta)

Conditiile bacteriologice de potabilitate ale apeiPrincipala conditie bacteriologica este reprezentata de lipsa din apa a germenilor patogeni Pentru aprecierea gradului de poluare a apei din punct de vedere bacteriologic se

utilizeaza determinarea germenilor indicatori: Determinarea numarului de germeni mezofili: germeni care se dezvolta la

temperatura corpului uman (37ºC) Determinarea numarului de germeni saprofiti: germeni care se dezvolta la 20ºC,

valoarea acestora nu trebuie sa depaseasca 1000/ml de apa. O apa este considerata poluata daca raportul germeni saprofiti/supraadaugati este mai mic de 3:1

Astfel s-a stabilit pentru germenii mezofili o limita de 300 germeni/ml de apa Limita acceptata difera in functie de instalatia de distributie a apei: In instalatiile centrale limita este de 100 germeni/ml de apa In instalatiile locale (fanatani, izvoare) limita este de 300 gemeni/ ml de apa In scopul prevenirii epidemiilor s-au stabilit cateva criterii ce trebuiesc indeplinite de catre

germenii indicatori: Sa fie prezenti in mod constant in intestinul omului si animalelor Sa nu fie prezenti in mediul inconjurator (sol, plante, aer) Sa reziste in apa un timp asemanator cu cel al germenilor a caror prezenta o indica Sa nu sufere fenomenul de variabilitate microbiana Sa fie cat mai usor de determinat Aplicand aceste criterii s-a ajuns la utilizarea ca germeni indicatori a urmatorilor germeni: Germenii coliformi: discordanta ridica prezenta lor in mediul inconjurator si fenomenul

de variabilitate. Prezenta tipului fecal arata o poluare recenta, periculoasa; iar a celui aerogen o poluare mai veche, mai putin periculoasa

Streptococul fecal si enterococul: prezinta avantaj faptul ca exista tipuri diferite la om si animal, putandu-se diferentia provenienta lor, iar ca dezavantaj – numarul redus in intestin (de 10 ori mai redus ca al coliformilor).

Bacilul Perfringens: germenele este anaerob cu rezistenta foarte mare in mediul exterior

11

Dezavantaj: numarul in intestin este foarte redus (de 100 de ori mai redus ca al coliformilor)

Avantaj: germenele rezista bine la dezinfectanti, astfel ca in caz de epidemie poate evidentia locul unde s-a produs poluarea, prin evidentierea lui in apa care a suferit un proces de dezinfectie

Conditiile biologiceIndicatorii biologici au valoare pe timp indelungat, deoarece aceste organisme se dezvolta in

functie de conditiile pe care le ofera apa In apele murdare cu putin oxigen, bogate in amoniac si hidrogen sulfurat se dezvolta

organismele denumite polisaprobe In apele curate cu mult oxigen, fara substrat organic, amoniac si hidrogen sulfurat se

dezvolta organismele denumite oligosaprobe In apa se gaseste si un continut abiotic, suspensii, diverse resturi de insecte, organisme

moarte. Ele formeaza triptonul apei Organismele din apa pot fi libere in masa apei si se numesc planctonice sau fixate pe

peretii fantanilor, pe picioarele podurilor si acestea se numesc benctonice Planctonul apei si triptonul formeaza sestonul apei

Pentru a fi potabila apa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii biologice: Sa nu contina organisme polisaprobe Sa nu contina organisme daunatoare sanatatii (larve sau oua de paraziti) Sa nu contina organisme vizibile cu ochiul liber Sa nu contina un numar mare de organisme care sa modifice calitatile organoleptice ale

apei Sa nu contina mai mult de 20 de organisme microscopice animale/l de apa Sa nu contina seston mai mare de 1 ml/m³ de apa pentru instalatiile centrale si mai mult

de 1 ml la 100 l de apa pentru instalatiile locale Sa nu contina tripton industrial si fecaloid

Limitele pentru germenii indicatori ai potabilitatii: Instalatiile centrale cu dezinfectie:

Numarul total de coliformi: o/100 ml apa Numarul de coliformi fecali: 0/100 ml apa Numarul de enterococi: 0/100 ml apa

Instalatiile centrale fara dezinfectie: Numarul total de coliformi: 3/100 ml apa Numarul de coliformi fecali: 0/100 ml apa Numarul de enterococi: 0/100 ml apa

Instalatiile locale (fantani, izvoare) Numarul total de coliformi: 10/100 ml apa Numarul de coliformi fecali: 2/100 ml apa Numarul de enterococi: 2/100 ml apa

12

Radiatiile neionizanteSunt acele radiatii care nu produc ionizarea materiei cu care vin in contact cu eliberarea

de ioni negativi si pozitivi. Sunt in totalitate electromagnetice si se caracterizeaza din punct de vedere fizic prin

frecventa si lungime de unda. Frecventa si lungimea de unda variaza invers proportional iar frecventa mare poarta o

energie mare.In functie de lungimea de unda radiatiile neionizante se clasifica in trei zone: Radiatiile infrarosii: lungime de unda mare: 0,7-3,o µm Radiatiile luminoase vizibile: lungime de unda medie: 0,4-0,7 µm Radiatiile ultraviolete: lungime de unda mica: 0,2-0,4 µm

Radiatiile infrarosii Se mai numesc si radiatii calorice, efectul caloric fiind principala actiune Reprezinta 51% din radiatiile solare Masurarea radiatiei infrarosii se face in calorii/cm²/min Actiunea radiatiilor infrarosii asupra organismului:

Generala Locala

Actiunea generala - este favorabila: Directa:

Asigura energia necesara desfasurarii proceselor vitale Favorizeaza metabolismul, procesele de oxidare, circulatia Favorizeaza functiile sistemului nervos si endocrin Efect favorabil in tulburarile de nutritie

Indirecta: Constituie un factor generator de microclimat in incaperi

Actiunea locala: La nivelul tegumentului produc eritemul caloric caracterizat prin vasodilatatie locala,

cresterea temperaturii locale, nu induc pigmentatie Omul suporta actiunea radiatiilor infrarosii fara nici un simptom pana la 1

cal/cm²/min Senzatia de cald apare peste 1,5 cal/cm²/min Arsurile pot apare de la 2 cal/cm²/min La expuneri la intensitati mari si durata prelungita radiatiile infrarosii pot produce

arsuri La nivelul ochiului radiatiile infrarosii pot produce :

Ulcer cornean Cataracta(opacifierea cristalinului)

La nivelul Sistemului Nervos Central pot produce insolatie prin actiune asupra meningelui

13

Manifestatile insolatiei: Cefalee puternica, vertij, hiperreflectivitate, redoarea cefei, fotofobie, abdomen

retractat, hiperestezie cutanata, cresterea temperaturii corpului, modificari la nivelul lichidului cefalorahidian

Insolatia poate apare nu numai in cazul expunerii la soare ci si prin expunerea la alte surse care emit radiatii infrarosii in cantitate mare

Masuri de combatere: Decongestionarea meningelui : aplicarea unei pungi, cu gheata, batista cu apa rece

,pe cap Retragerea persoanei in afara actiunii radiatiilor infrarosii(la umbra) Administrarea de analeptice cardiorespiratorii

Masuri profilactice: Purtarea ochelarilor de soare Acoperirea capului in cazul expunerii la soare Expunerea se va face gradat, ca timp si suprafata corporala

Radiatiile luminoase (vizibile)Reprezinta 48% din radiatiile solare Actiune generala :

Cresterea metabolismului general, fosfocalcic Cresterea imunitatii Favorizeaza evolutia psihointelectuala a omului

Actiune locala : Asupra ochiului: au influenta asupra functiilor ochiului(acuitate vizulala,

sensibilitate de contrast, viteza perceperii vizuale, stabilitatea vederii) Iluminatul insuficient :

afecteaza structurile si functionalitatea ochiului producand efort de acomodare(cefalee, vertij, lacrimare, dureri oculare, vedere neclara, oboseala)

In perioada de cestere si dezvoltare poate duce la miopie sau hipermetropie Actioneaza asupra sistemului nervos producand stari depresive, reducerea capacitatii

de munca fizica si intelectuala, cresterea riscului de accidente Iluminatul excesiv poate determina fototraumatismul retinian

Variatiile de intensitate a radiatiilor luminoase vizibile pot duce la aparitia nistagmusului (miscari dezordonate ale globilor oculari).

Asupra Sistemului Nervos Central (la nivelul scoartei cerebrale) Cele rosii au efect excitant, cele verzi efect sedativ Cele galbene si rosii dau senzatia de caldura Cele verzi si albastre dau senzatia de rece Aceste influente se pot utiliza pentru a indica desfasurarea unor activitati: albastru (Sali

aseptice), rosu (Sali septice)Ochiul are cea mai mare sensibilitate pentru culoarea galbena .

14

La nivelul tegumentului pot produce fenomene de fotosensibilizare in prezenta unor substante fotodinamice(gudroane, smoala, porfirine, derivati indolici)

Utilizarea medicala a luminii se numeste fototerapie, care poate fi: Cu lumina naturala – helioterapie Cu lumina artificiala de tip incandescent – finsenterapie

Indicatiile fototerapiei: Profilaxia si terapia rahitismului Terapia plagilor atone si ulcerului varicos Terapia tuberculozei osoase

Radiatiile ultravioleteReprezinta 5% din totalitatea radiatiilor solare, la nivelul solului ajungand doar 1%Principala actiune a radiatiilor UV este cea biochimica care se manifesta sub mai multe

influente: Actiune eritematogena: produc eritem biochimic prin transformarea histidinei din piele

in histamina cu efecte vasodilatatorii. Eritemul actinic nu apare imediat, persista un timp si produce pigmentatie. Radiatiile UV produc rar arsuri

Actiune pigmentogena: prin actiune asupra dopexidazei cu transformarea difenilalaninei in melanina la nivel cutanat si mobilizarea melaninei deja formate

Actiune antirahitica : prin transformarea provitaminei D din piele in vitamina D3, cu rol in metabolismul fosfocalcic si prevenirea rahitismului la copil si osteomalaciei la adult

Actiune antibacteriana la lungime de unda sub 280 mµEfectele negative ale radiatiilor UV: Efectul cancerigen: cancerul cutanat (melanomul), apare mai ales in zonele calde, cu

cantitati mari de radiatii solare si mai ales pe zonele descoperite ale corpului(fata si membre). Apare mai frecvent la persoane cu leziuni cutanate preexistente si cantitati crescute de colesterol

Efect nociv asupra ochiului producand fotooftalmia. Se recomanda purtarea ochelarilor de protectie in zonele unde se folosesc radiatii UV

Poluarea solului si actiunea sa asupra sanatatii

15

Este consecinta unor practici neigienice, necorespunzatoare si se datoreaza indepartarii si depozitarii neigienice a reziduurilor colectivitatilor umane, dejectelor animale si cadavrelor animale, deseurilor industriale, substantelor chimice folosite in agricultura

Poluarea solului cuprinde doua mari tipuri de poluare: Poluarea biologica Poluarea chimicaPoluarea biologica Cuprinde diseminarea de germeni patogeni sau conditionat patogeni pe sol Supravietuirea acestor organismne este in functie de specie, calitatile solului si conditiile

meteoroclimatice Solul poseda germeni proprii, saprofiti cu rol autopurificator Formele vegetative ale microorganismelor rezista putin, de la cateva zile la cateva

saptamani Formele sporulate au o rezistenta mai mare de luni, chiar ani de zile Oulale de geohelminti pot persista pe sol 2-3 ani Conditiile nefavorabile din sol (lipsa suportului nutritiv, temperatura si umiditatea

neadecvate, prezenta germenilor saprofiti care produc si antibiotice) distrug flora supraadaugata, cantonata in straturile superficiale ale solului.

Intr-un proces epidemiologic solul indeplineste rolul de cale de transmitere Rolul epidemiologic al solului este mai important intr-o poluare biologica abundenta si

recenta si in cazul germenilor cu rezistenta mai mare in sol (formele sporulate)Transmiterea germenilor patogeni se poate face: direct: prin contact nemijlocit cu solul Indirect: prin intermediul apei, alimentelor, obiectelor, prafului contaminat si

vectorilor(rozatoare, insecte).Agentii biologici de poluare a solului incriminati in patologia umana pot fi clasificati astfel: Organisme patogene excretate de om, cu rol in transmiterea “om-sol-om” Organisme patogene excretate de animale, cu rol in transmiterea “animal-sol-om” Organisme prezente in mod natural in sol, cu care omul vine in contact, cu rol in

transmiterea “sol-om”. Calea de transmitere om-sol-omAgentii patogeni care se transmit pe aceasta cale sunt bacterii, virusi, helminti patogeni

Cauzele poluarii biologice: Depunerea excrementelor pe sol Folosirea apelor uzate fecaloid-menajere pentru irigatii Folosirea excrementelor umane ca ingrasamant naturalBacterii si virusuri patogene (salmonelele, shigelele, v.holeric, streptococii, stafilococii,

enterovirusurile).Solul poate fi contaminat de asemenea cu paraziti intestinali care produc o serie de parazitoze Parazitozele se impart:

16

Biohelmintiaze-au nevoie de gazda intermediara pentru a se dezvolta si produce infestarea; ex:teniaza

Geohelmintiaze-nu au nevoie de gazda intermediara si se pot dezvolta pe sol pana la faza infestanta; ex: ascaridioza, tricocefaloza, ankilostomiaza, strongiloidoza.

Conditiile optime pentru geohelminti pentru a ajunge in stadiul infestant sunt temperatura de 16-18˚C; umiditate relativa 60-80%; lipsa radiatiei solare directe.

Cadrul cel mai bun pentru realizarea acestor conditii este reprezentat de gradinile de zarzavat. Transmiterea parazitilor la om se realizeaza cel mai adesea indirect, prin consumul apei

infestate, prin obiecte infestate de pe sol, maini murdare; dar si direct prin contact cu solul.Calea de transmiteere animal-omNumarul microorganismelor de provenienta animala este mai mare, iar bolile transmise la om

se numesc antropozoonoze. Agentii cel mai frecvent transmisi pe aceasta cale sunt: leptospirele(leptospiroze), bacilul

carbunos(antrax), Rickettsia Burnetti(febra Q), bacilul Koch(tubercloza), bacilul botulinic(botulismul), Clostridium tetani(tetanosul).

Transmiterea germenilor fara forme de rezistenta se poate face direct sau indirect, iar a germenilor care sporuleaza doar prin transmitere directa, in cazul existentei unor leziuni cutanate, solutii de continuitate acoperite cu sol contaminat.

Calea de transmitere sol-omPe aceasta cale se pot transmite ciuperci si actinomicete saprofite pe sol si pe vegetatie, care

devin patogene pentru om determinand micoze cutanate, respiratorii si chiar generalizate. Cele mai frecvente micoze produse sunt: coccidioidomicoza, histoplasmoza, geotricoza,

tricomicoza, criptococoza, sporotricoza, aspergilioza. Indicatorii de poluare biologicaIndicatorii directi: Identificarea bacteriilor Izolare de virusuri Izolarea fungilor Gradul si vechimea infestarii cu oua de geohelminti Indicatorii indirecti : Indicatorii de poluare fecala: coliformii totali, coliformii fecali, streptococii fecali,

bacteriile sulfitoreducatoare, bacteriofagii enteric. Indicatorii de poluare fecala: coliformii totali, coliformii fecali, streptococii fecali,

bacteriile sulfitoreducatoare, bacteriofagii enterici Indicatorul global de poluare biologica in transmiterea animal-sol-om este numarul de

germeni termofili cu temperatura optima de dezvoltare de 60˚C Germenii nitrificatori indica poluarea organica Poluarea chimicaPoluarea organica – se realizeaza prin reziduuri cu continut organic crescut(reziduuri

menajere, agrozootehnice, industriale)Substantele organice se descompun sub actiunea florei telurice

17

Descompunerea se poate realiza: Aerob: descompunerea este completa si constituie o cale de autopurificare pentru sol Anaerob: descompunerea este incompleta fiind o cale de impurificare a solului. Poluarea industriala Reziduurile industriale pot contine substante chimice cu potential toxic pentru om,

potential ce poate fi deosebit de important deoarece in jur de 50% din materia prima formeaza deseuri, iar 15% din deseuri sunt nocive sau toxice pentru om

Deseurile industriale depuse pe sol degradeaza solul, trec in apele subterane, in apele de suprafata, in culturile vegetale

Poluarea agricola Reprezinta o poluare chimica intentionata a solului - se realizeaza cu substante chimice de

sinteza utilizate in agricultura, cum sunt fertilizatorii, biostimulatorii, antidaunatorii. Poluarea radioactiveSe datoreaza depunerilor radioactive si reziduurilor radioactive Importante sunt elementele radioactive cu viata lunga, care se pot substitui unor substante

din compozitia normala a corpului Strontiul 90(26 de ani) se concentreaza in sol in urma precipitatiilor abundente, se

substituie calciului din oase Cesiu 134(30 de ani)concentrat in zona polara in licheni, se substituie potasiului din

organism Indicatorii de poluare chimica

Indicatori directi- reprezentati de substantele chimice nocive, toxice. Pentru acestea se stabilesc CMA

Indicatori indirecti- reprezentati de substante chimice care nu sunt nocive prin ele insele si indica poluarea

Cel mai folosit indicator este azotul si in special azotul organic teluric Se utilizeaza cifra sanitara a solului sau indicele lui Hlebnicov – raportul dintre azotul

organic teluric si azotul organic totalCu cat raportul este mai apropiat de unitate solul este mai salubru: Peste 0,95 : sol curat, nepoluat 0,85-0,95 : poluare redusa 0,70-0,85 : poluare medie Sub 0,70 : sol poluat

Indepartarea igienica a reziduurilor solideReziduurile solide sunt reziduurile care nu se dizolva in apa si/sau nu sunt purtate si

transportate de apa. Clasificare:

18

Reziduurile menajere: rezulta din activitatile gospodaresti din locuinte sau institutii publice (resturi alimentare, hartie, plastic, sticla, metale). In general sunt bogate in material organic si germeni.

Reziduurile zootehnice : rezulta din cresterea si ingrijirea animalelor (fecale animaliere, asternut, furaje, antibiotice, biostimulatori)

Reziduurile industriale : rezulta din procesele industriale (substante chimice organice, metale, minerale, suspensii)

Reziduurile speciale : sunt rezidiile rezultate din activitatile medicale si rezidiile radioactive

Importanta sanitara a rezidiilor rezulta din faptul ca pot polua apa, aerul si solul si reprezinta locul unde se pot dezvolta si traiesc vectorii unor boli variate.

Vectorii sunt reprezentati de insecte (cel mai important vector insecta este musca) si rozatoare.

Indepartarea igienica a reziduurilor solide cuprinde 3 etape : Colectarea reziduurilor Indepartarea reziduurilor Neutralizarea reziduurilor Reziduurile menajereColectarea se face la locul de producere in conteinere cu capac Depozitarea se face pe platformele intermediare amplasate intre cladiri. Acestea trebuie sa

fie prevazute cu hidrant si sifon de pardoseala pentru a putea spala conteinerele dupa golire. Distanta dintre acestea si cladiri trebuie sa fie de 14-15 m. Pentru blocuri se pot construi la parter sau subsol locuri de colectare in conteinere, in care rezidiile sunt aduse prin tuburi de deseuri cu deschidere la fiecare etaj. In cladirile cu curte depozitarea se va face in conteinere cu capac, plasate in zone umbroase pentru a evita intrarea rapida in proces de fermentare.

Transportul se face cu vehicole in afara localitatilor unde sunt neutralizate prin depozitare controlata. Aceasta consta in depunerea in gropi naturale, din care s-a scos pamant, in straturi succesive de rezidii si pamant. Se trateaza cu insecticide si raticide pentru a preveni dezvoltarea vectorilor

Neutralizarea se mai poate face si-n camere bioterme, de unde rezulta un ingrasamant bun pentru agricultura si prin incinerare in crematorii speciale dupa o prealabila sortare mecanica. Incinerarea se face doar in afara localitatii.

Reziduurile nu pot fi depuse pe sol si folosite ca ingrasamant, fara o tratare prealabila, doar daca se depun toamna, se ara pamantul, iar primavara se ara din nou si apoi se insamanteaza

Reziduurile industriale se colecteaza diferentiat pe tipuri de rezidii Reziduurile zootehnice se colecteaza in stive, pe gratare amplasate deasupra unor gropi,

se lasa sa fermenteze cateva luni si apoi sunt utilizate in agricultura Reziduurile medicale se neutralizeaza prin incinerare Reziduurile radioactive cu nivel scazut de radioactivitate se trateaza chimic pentru a-si

reduce volumul sau se ard in crematorii cu circuit inchis care nu polueaza mediul, apoi se

19

inglobeaza in beton, ciment, sticla si se ingroapa in sol la adancime mare, in asa zisele “cimitire radioactive” iar solul nu va fi cultivat, iar cele cu nivel ridicat de radioactivitate, se inglobeaza in material protector si se depun in mari si oceane, in zone foarte adanci si fara curenti maritimi, sau recent se recomanda trimiterea lor in spatiu.

Indepartarea igienica a reziduurilor lichideSunt reziduurile care se dizolva in apa si/sau sunt purtate si transportate de apa Clasificare: Reziduuri menajere: au continut bogat de substante organice, dar pot contine si substante

chimice(detergenti) Reziduuri industriale : provin din procesele industriale, contin substante toxice, organice

si radioactive . Reziduuri zootehnice : contin substante organice, germeni, pesticide, fertilizatori,

stimulatori, antibiotice Reziduuri meteorice : rezultate din apele pluviale, contin suspensii de pe sol, substante

organice, hidrocarburi policiclice provenite din asfalt Au importanta pentru ca pot polua solul, apele de suprafata, apele subterane, pot afecta pestii

si alte vietuitoare. Colectarea apelor reziduale se face prin sistemul de canalizare.

Exista trei tipuri de retele de canalizare: Sistemul unitar : toate apele sunt colectate intr-o singura retea. Daca este depasita

capacitatea retelei apele pot deborda in afara, cu aparitia inundatiilor ce favorizeaza producerea de epidemii

Sistemul diferentiat : intr-unul se colecteaza apele pluviale iar in celalalt apele reziduale Sistemul mixt : o parte a localitatii are sistem unitar, iar alta are sistem diferentiat Prin sistemul de canalizare apele reziduale sunt indepartate in afara localitatii in timp scurt,

sub doua ore, iar in afara localitatii apele reziduale se varsa in rauri si lacuri prin procesul de deversare.

Pentru deversarea apelor reziduale in apele de suprafata trebuie cunoscute elemente ce tin de apa primitoare cat si de apa care se varsa.

Pentru apa primitoare trebuie sa se cunoasca: Debitul apei Utilizarea apei primitoare dupa deversare. Exista trei norme de calitate:

Categoria I : apa este folosita pentru aprovizionarea populatiei cu apa, in industria alimentara, pentru imbaiere Categoria II : apa este folosita pentru salubritatea localitatilor in aval si pentru sporturi nautice Categoria III : apa este folosita ca apa industriala, sau pentru irigare Pentru apa reziduala trebuie sa se cunoasca:

Debitul apei Calitatea apei (continut chimic, biologic, radioactiv)

Pentru a accepta deversarea se aplica urmatoarea formula: c≤D/dxN ,

20

c = concentratia acceptabila a unui poluant in apa reziduala D = debitul apei primitoare D = debitul apei reziduale N = norma acceptata pentru poluantul respectiv

Epurarea apelor reziduale se realizeaza: Pentru suspensii: trecerea apei prin gratare, site Pentru germeni: se folsesc filtre biologice formate din piatra pisata, caramida sparta, care

formeaza o membrana denumita zooglee care retine germenii si oxideaza substantele organice

Pentru substantele chimice se folosesc substante neutralizante Operatia finala este dezinfectia,care se efectueaza cu clor. Este obligatorie dezinfectia

apelor reziduale ale spitalelor de boli infectioase, institutelor de preparare a serurilor si vaccinurilor, institutelor de microbiologie, a unor unitati alimentare care prelucreaza produse animaliere si ale unor ferme zootehnice.

Utilizarea apelor reziduale pentru irigare variaza in functie de sistemul de irigare folosit: In irigarea prin aspersiune se interzice utilizarea apelor reziduale In irigarea prin brazde la suprafata solului, nu se accepta ape reziduale pentru culturi de

legume care se consuma crude, doar daca plantele respective cresc pe araci, sau se intrerupe irigarea cu 10-15 zile inainte de consumare

Irigarea in sistem subteran(la 5-12 cm) accepta utilizarea apelor reziduale.Apele reziduale se mai pot indeparta prin deversare in apele subterane, daca apele reziduale

sunt in cantitati mici iar apele subterane nu sunt folosite in scop potabil. Deversarea se face prin puturi absorbante care sunt fantani seci, in care se impune ca intre fundul fantanii si nivelul apei subterane sa existe o grosime de 2-3 m prin care se filtreaza apa reziduala.

In cazul localitatilor necanalizate, apele fecaloide se indeparteaza prin intermediul latrinelor. Latrinele trebuie amplasate la distanta de 10-30 m fata de fantani si 12-15m fata de locuinte si trebuie intretinute in stare de curatenie si tratate cu insecticide si raticide.

Igiena localitatilor si relatiile de sanatateColectivitatile umane au imbracat de-alungul timpului caracterele dezvoltarii economice si s-

au dezvoltat numeric.La baza dezvoltarii numerice au stat cel putin doi factori: Presiunea demografica Dezvoltarea industriala Acesti factori, asociat cu dezvoltarea culturala au condus la urbanizarea localitatilor

(transferul locuitorilor din mediul rural in mediul urban).Avantajele urbanizarii au constat in ameliorarea conditiilor de munca, odihna, locuit,

transport, asistenta medicala, sociala si culturala Dezavantajele urbanizarii: Concentrarea populatiei intr-un spatiu redus care favorizeaza transmiterea bolilor

infectioase, in special aerogene Cresterea si diversificarea poluarii

21

Aparitia de “mutatii” in modul de viata, care constituie factori generatori ai asa ziselor “boli ale civilizatiei” :

Munca a capatat o predominenta intelectuala Alimentatia imbraca un aspect industrial prin rafinarea si conservarea alimentelor in

dauna celor naturale Obiceiul fumatului Consumul de alcool Farmacodependenta Stressul psihosocial Acesti factori au determinat “mutatii” in starea de sanatate a populatiei din marile orase, cu

cresterea morbiditatii si mortalitatii prin urmatoarele tipuri de patologie: Cancerul bronhopulmonar si BPOC Bolile cardiovasculare : CI, HTA Diabetul zaharat Bolile endocrine : hipertiroidismul Bolile neuropsihice : nevroze, psihoze, psihastenii Accidente la locul de munca Acesti factori au determinat nesesitatea introducerii si respectarii anumitor conditii la

amenajarea teritoriului unei localitati. La baza amenajarii teritoriului stau trei factori principali: Factorii naturali: clima, solul, vegetatia, apele cu influente deosebite asupra sanatatii. Se

recomanda promovarea factorilor sanogeni. Au importanta deosebita in statiunile balneoclimaterice

Dezvoltarea economica a localitatii interventia medicului este legata de reducerea poluarii elementelor de mediu, care trebuie reduse prin masuri generale (amplasarea unitatilor industriale) si specifice (instalatii de retinere a poluantilor).

Populatia: importanta asupra sanatatii rezida din cunoasterea numarului populatiei si in functie de acesta, necesarul de unitati sanitare, numarul paturilor de spital, numarul medicilor si al cadrelor medii

Medicul trebuie sa cunoasca starea de sanatate a populatiei din localitatile respective si sa faca recomandari de ameliorare a acesteia prin imbunatatirea factorilor de mediu

Amenajarea teritoriului se va face in zone cu functionalitate diferita, intricate care formeaza un tot unitar:

Zona de locuit : Reprezinta peste 60% Cuprinde teritoriul cel mai salubru Trebuie sa respecte o densitate medie a numarului de locuitori si a numarului de

cladiri Trebuie sa fie dotata cu unitati de deservire a populatiei(scoli, dispensare, unitati

comerciale), se va respecta distanta dintre locuinte si aceste unitati si de aglomerarea populatiei.

22

Zona verde :Este reprezentata de teritoriul plantat. Este prezenta sub forma de parcuri, scuaruri, aliniamente Are importanta deosebita in microclimatul la nivelul localitatii, astfel, zona verde:

Reduce temperatura Creste umiditatea Scade radiatiile calorice , si astfel creeaza o ambianta placuta, confortabila

organismului Alte efecte favorabile ale zonelor verzi:

Prin procesul de fotosinteza elibereaza oxigen si scad cantitatea de dioxid de carbon Reduc nivelul zgomotului Favorizeaza depunerea poluantilor din aer Reprezinta un loc de odihna, reconfortare, de crestere a capacitatii de munca si

imbunatatire a randamentului Peterkofer recomanda ca cel putin50% din suprafata unui oras sa fie zona verde, iar

Seleihovski, recomnda pentru fiecare locuitor o zona verde de 50 mp. Zona transporturilor :Este reprezentata de strazile orasului, care trebuie sa respecte anumite cerinte:

Largimea suficienta(mai multe benzi de circulatie) Iluminare buna(mai ales noaptea) Salubritate Latimea strazilor trebuie sa fie cel putin egala sau superioara inaltimii cladirilor

pentru a permite o buna iluminare naturala la etajele inferioare ale cladirilor, in caz contrar parterul si etajele inferioare vor fi folosite ca unitati administrative si comerciale.

Ventilatia strazilor trebuie sa elimine rapid poluantii rezultati din gazele de esapament ale autovehicolelor, pentru aceasta strazile vor fi paralele cu vantul dominant, iar cladirile vor fi spatiate pentru a asigura o buna circulatie a aerului.

Zona extravilana Este zona aflata in afara celei de locuit Este importanta pentru aprovizionarea populatiei orasului cu alimente vegetale si

animale in aceasta zona se pot amplasa uzina de apa, statia de epurare a apelor reziduale,

crematoriul pentru rezidii solide Trebuie sa rezerve un teritoriu pentru activitati sportive Trebuie sa beneficieze de mijloace de transport care fac legatura cu orasul pe care il

deserveste. Igiena institutiilor medico sanitare

Institutiile medicosanitare sunt reprezentate de dispensare teritoriale, dispensare de intreprindere, policlinici, spitale, sanatoria.

23

Cele mai importante sunt spitalele, unitati care acorda asistenta medicala profilactica, curativa si de recuperare.

Spitalele necesita cele mai inalte conditii sanitare pentru a asigura conditii optime de vindecare a bolnavilor dar si de prevenire a raspandirii unor afectiuni in interiorul si-n afara spitalelor.

Afectiunile care se pot raspandi in interiorul spitalului sunt cunoscute sub denumirea generala de infectii interne de spital, infectii intraspitalicesti sau infectii nosocomiale.

Infectiile nosocomiale se pot imparti in: Boli determinate de germeni patogeni Boli determinate de germeni conditionat patogeni sau germeni oportunisti Bolile transmisibile ,contractate in spital, determinate de germeni patogeni sunt favorizate de

conditiile de igiena comune oricarei colectivitati organizate, adica folosirea in comun a spatiilor de cazare, alimentarea comuna cu apa, aceleasi instalatii sanitare, consumul alimentelor preparate in blocul alimentar.

Caracteristica pentru spitale este prezenta unui numar mare de surse de infectie(bolnavi, purtatori de germeni) concentrati in cadrul sectiilor spitalului si contactul intre bolnavii spitalizati, ceea ce favorizeaza transmiterea bolilor contagioase.

Caracteristic in evolutia izbucnirilor epidemice in spitale este nota de gravitate, imprimata de rezistenta scazuta la infectie a unor grupe de bolnavi.

Caracteristic pentru aparitia acestor infectii nosocomiale este prezenta bolnavilor cu rezistenta scazuta la infectii care sunt supusi unor proceduri medico-chirurgicale(punctii, cateterisme, perfuzii, transfuzii, respiratie asistata, interventii chirurgicale, dializa).

Aceste proceduri creeaza porti de intrare si favorizeaza introducerea unor “germeni conditionat patogeni” sau “oportunisti” in tesuturi normal lipsite de germeni.

De asemenea tratamentul cu antibiotice cu spectru larg duce la selectia unor tulpini antibioticorezistente care persista constituind germenii de spital.

Germeni conditionat patogeni: Pseudomonas Aeruginosa, Klebsiella, Enterobacter, bacili gram negativi anaerobi.

Germeni oportunisti: Serratia, Pneumocistis O importanta deosebita trebuie sa se acorde conditiilor constructive si functionale,

asigurandu-se astfel conditiile de igiena a spitalelor O importanta deosebita o are serviciul de primire, care reprezinta locul de intalnire a

bolnavilor cu diferite afectiuni si care trebuie sa sigure conditii care sa previna raspandirea infectiilor.

In cadrul spitalelor generale sectiile de pediatrie, obstetrica-ginecologie si infectioase trebuie sa aiba servicii de primire separate.

Spitalul de boli infectioase trebuie sa aiba o caldirea separata de restul sectiilor spitalului, iar serviciul de primire al acestuia este boxat pe grupe de boli.

Spitalele de pediatrie si boli infectioase trebuie sa aiba compartiment de triaj pentru afectiunile nediagnosticate, fiecare bolnav avand o incapere proprie in care este internat pana la stabilirea diagnosticului.

24

La serviciul de primire bolnavii internati sunt prelucrati sanitar in sensul igienei corporale, dotarii cu imbracaminte de spital, depozitarii hainelor si lenjeriei proprii, care in cazul unor afectiuni este supusa unor operatii de dezinfectie si deparazitare.

.Alta conditie generala este asigurarea obiectelor sanitare suficiente, existenta unei chiuvete cu apa rece si calda in fiecare salon, pentru asigurarea igienei mainilor, spalarea mainilor fiind una dintre masurile principale de prevenire a infectiilor nosocomiale

O atentie deosebita trebuie acordata indepartarii rezidiilor rezultate din activitatile medicale. Apele reziduale vor fi indepartate in reteaua de canalizare a localitatii unde este amplasat

spitalul. Apele reziduale ale spitalelor sau sectiilor de boli infectioase si pneumoftiziologie vor fi

epurate si dezinfectate inainte de indepartarea lor in reteaua de canalizare. Rezidiile solide rezultate din activitatile medicale se clasifica: Rezidii asimilabile celor menajere Rezidii infectioase Rezidii taietoare-intepatoare Rezidii anatomopatologice Rezidii chimice, cu potential toxic (din farmacia si laboratorul spitalului) Colectarea rezidiilor: Asimilabile celor menajere: in galeti cu capac, prevazute in interior cu pungi de plastic de

culoare neagra/transparente Infectioase : in galeti cu capac cu pungi de culoare galbena in interior inscriptionate cu

pictograma “pericol biologic” Taietoare-intepatoare : in recipiente speciale de material plastic, rezistente la actiuni

mecanice, cu sistem de inchidere definitiva(nu permite scoaterea materialelor din recipient), inscriptionate cu pictograma “pericol biologic”

Anatomopatologice : in recipiente de material plastic rezistent, care sa evite scurgerile, autosigilante sau in recipiente de carton prevazute in interior cu sac de plastic de inalta densitate, inscriptionate cu pictograma “pericol biologic”

Eliminarea finala a rezidiilor rezultate din activitatile medicale se face prin incinerare in crematorii specializate si autorizate.

Blocul alimentar al spitalului: Trebuie sa asigure un circuit cat mai igienic alimentelor, astfel ca in nici un moment

alimentele brute sa nu se intalneasca cu cele semipreparate sau finite Prepararea alimentelor se va incheia cu cel mult jumatate de ora inainte de a fi servite, in

caz contrar ele trebuie mentinute calde, la o temperatura de peste 60˚C, care nu permite dezvoltarea germenilor si/sau eliberarea toxinelor

Daca alimentele preparate se transporta din alte locuri, vor fi transportate la rece si incalzite la 60˚C.

Dupa fiecare intrebuintare se vor aplica masurile de curatare si dezinfectie a zonelor de lucru si a veselei

Se vor aplica masurile de dezinsectie si deratizare periodice, cu rol profilactic

25

Spalatoria spitalului Trebuie sa sigure un circuit igienic lenjeriei din spital Lenjeria la nivelul sectiilor se va schimba dupa fiecare bolnav, iar pentru acelasi bolnav

ori de cate ori este nevoie si niciodata mai tarziu de sapte zile. La nivelul sectiilor, in cadrul masurilor de igiena, un rol importantil are aplicarea cu

minutiozitate a curateniei si dezinfectiei. Dezinfectia nu inlocuieste curatenia Masurile de dezinfectie trebuie concepute ca o actiune permanenta atat in ceea ce priveste

dezinfectia curenta cat si dezinfectia ciclica Aplicate corect masurile de dezinfectie isi pot aduce contributia la prevenirea infectiilor

nosocomiale. Igiena locuintei si relatia cu starea de sanantateOMS considera locuinta ca locul unde omul isi petrece cea mai mare parte a timpului, se

odihneste si isi reface forta de munca, munceste si se distreaza cat mai placut. Pentru a fi salubra o locuinta trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii: Sa satisfaca nevoile fiziologice si psihologice ale organismului uman Sa nu aduca nocivitati (infectii, intoxicatii, infestari si accidente) Sa asigure confortul necesar individului si familiei sale. Orice locuinta trebuie sa respecte urmatoarele recomandari sanitare: Solul : Sa fie salubru Apa subterana sa fie la un metru sub fundatie, solul sa fie usor inclinat pentru a permite

scurgerea apelor de siroire Orientarea locuintei : pentru zona noastra climatica cea mai buna orientare este cea

sudica, sud-estica, sud-vestica. Aceasta orientare trebuie respectata in principal pentru incaperi ca dormitorul, camera copiilor, camera de zi. Cu cat numarul camerelor unei locuinte este mai mic cu atat orientarea trebuie sa fie mai buna.

Materialele de constructie: trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii- sa fie termoizolante, hidroizolante, fonoizolante, sa fie rezistente, pe cat posibil ignifuge, usor de intretinut si curatat.

Planificarea interioara: OMS considera ca fiecare familie trebuie sa beneficieze de o locuinta, conlocuirea fiind inadmisibila. Locuinta trebuie sa aiba un numar de incaperi egal cu numarul de persoane, sau cel putin numarul membrilor familiei minus unu. Psihologii sustin ca numarul incaperilor trebuie sa fie egal cu numarul membrilor familiei plus unu. Suprafata pentru fiecare persoana este de 10-16 mp(12-14 mp in medie). Inaltimea locuintei trebuie sa fie 2,70-2,80m, iar cubajul necesar 30-35 m³ pentru o persoana.

Anexele locuintei: Bucataria trebuie sa fie ventilata corespunzator(hota) Baia cu WC, impreuna sau separat, trebuie ventilata in exterior Spalatoria si uscatoria

26

Camara, in locuinta astazi, este inlocuita cu figiderul sau congelatorul de mare capacitate

Garajul este un element nociv prin zgomot si gazele de esapament, astfel se recomanda sa fie construit la o distanta de 10-15 m fata de cladirile de locuit

Ambianta termica(microclimatul)- totalitatea factorilor de mediu care influenteaza schimbul de caldura dintre organism si mediul inconjurator.

Ambianta termica influenteaza direct pierderea de caldura(termoliza) si indirect producerea de caldura (termogeneza).

Termoliza se realizeaza prin patru mecanisme fundamentale: Conductia : pierderea de caldura prin contact direct cu obiectele inconjuratoare (5% din

totalul caldurii pierdute). Convectia : miscarea aerului in spatiu care in contact cu suprafata cutanata se incalzeste

Reprezinta 15-20% din totalul caldurii pierdute. Depinde de temperatura - de la 27-28˚C este necesara pierderea de caldura prin

evaporare. Umiditatea crescuta favorizeaza pierderea prin convective. Miscarea mai puternica a aerului favorizeaza convectia.

Radiatia – pierderea de caldura catre obiectele inconjuratoare fara a veni in contact cu ele, se produce si in vid. Reprezinta 45-50% din caldura pierduta. Radiatia pozitiva – organismul se incalzeste de la obiectele si suprafetele din jur care

au o temperatura mai ridicata. Radiatia negativa – apare la temperatura mai scazuta a obiectelor si suprafetelor

inconjuratoare. Evaporarea – transformarea in vapori de apa la nivelul pielii sau tractului respirator

Reprezinta 25-30% din totalul caldurii pierdute La umiditate relativa mare evaporarea este mica si invers Depinde si de miscarea aerului Se produce prin respiratie iar la nivelul pielii in mod invizibil(perspiratie insensibila)

si prin transpiratie (de la 27-28˚C. Microclimatul locuintei este format din patru factori:

Temperatura aerului Umiditatea aerului Miscarea aerului Temperatura obiectelor si suprafetelor

Microclimatul cald se caracterizeaza prin: Radiatie pozitiva Temperatura crescuta Umiditate crescuta Miscarea aerului scazuta

Acesta produce urmatoarele reactii ale organismului:

27

Vasodilatatie periferica, transpiratie, hipertermie Cresterea temperaturii cutanate si ulterior chiar a temperaturii centrale Cresterea frecventei si amplitudinii respiratorii si a consumului de oxigen Cresterea vascozitatii si concentratiei sangelui Cresterea frecventei pulsului si scaderea TA Pierderea de apa si electroliti Reducerea cantitatii de urina eliminata cu aparitia de albumine si cilindrii si

uneori chiar hematii in urina. Scaderea secretiilor digestive si a aciditatii gastrice Scaderea capacitatii de concentrare, a atentiei, a randamentului in munca,

aparitia somnolentei si adinamiei Cand ambianta termica are un nivel foarte ridicat si actiunea se prelungeste in

timp pot apare tulburari grave ca socul termic, colapsul termic si dezechilibrul hidrosalin.

Microclimatul rece se caracterizeaza prin: Radiatie negativa Temperatura aerului scazuta Umiditate crescuta Miscarea aerului puternica La acesta organismul reactioneaza prin:

Vosoconstrictie periferica Aparitia contractiilor musculare si tremuraturilor Hipotermie Scaderea temperaturii cutanate si ulterior a temperaturii centrale Scaderea frecventei si amplitudinii respiratorii Consum crescut de oxigen Scaderea pulsului si cresterea TA Cresterea cantitatii de urina si a frecventei mictiunilor Cresterea concentratiei sangelui datorita vasodilatatiei splahnice si scaderii

cantitatii de lichide circulante. Cand ambianta termica scazuta este foarte puternica sau cand actiunea se prelungeste in

timp pot apare: Tulburari locale: degeraturi, dureri articulare, musculare, nevralgii, nevrite, pareze,

paralizii, faringite, laringite, amigdalite. Tulburari generale: scaderea rezistentei organismului fata de agresiunile biologice din

mediul extern, aparitia unor afectiuni “a frigore” ca pneumonia, nefrita, chiar reumatismul poliarticular acut.

Metode de apreciere ale ambiantei termice: Metode fizice: utilizand catatermometrul ambianta termica se gaseste in conditii de

comfort daca pierderea de caldura inregistrata de aparat este intre 4,5-6,5 milicalorii/cm²/secunda

28

Microclimat rece – sub 4,5 milicalorii/cm²/secunda Microclimat cald – peste 6,5 milicalorii/cm²/secunda

Metode fiziologice : Temperatura cutanata: Nu are aceleasi valori pe toata suprafata corpului: Frunte: 32-33˚C Haluce: 25-26˚C Diferenta dintre acestea se numeste gradient termic Platoul termic – aceeasi temperatura sau cu variatii minore la determinari repetate in

aceeasi zona Simetria termica – determinarile in puncte simetrice trebuie sa aiba aceeasi

temperatura Microclimatul nefavorabil este sugerat de variatiile gradientului termic, platoului si

simetriei termice Frecventa pulsului pentru fiecare crestere a temperaturii corpului cu 1˚C frecventa

pulsului creste cu 33 batai/min Procesul sudoral

Metode psihologice utilizeaza metode cu caracter subiectiv adresandu-se senzatiei de caldura a organismului uman. Are la baza o scara de valori subiective care a fost denumita temperatura efectiva – reprezinta senzatia termica a organismului pus in diferite conditii de microclimate. Zona de comfort termic pentru adulti sanatosi, normal imbracati cu activitate sedentara

este intre 17-21˚C (19 ˚C) iarna si 19-23 ˚C (21 ˚C) vara Zona de comfort termic variaza in functie de: Varsta: mai ridicata pentru copii Activitate: mai coborata pentru persoanele ce desfasoara activitate fizica intensa Zona climatica Imbracaminte Alimentatie Starea de sanatate

Norme individuale pentru factorii componenti ai microclimatului: Temperatura aerului:18-22˚C,vara pana la 26 ˚C Umiditatea aerului: 35-65% Miscarea aerului: 0,1-0,3 m/sec Temperatura suprafetelor, sa nu difere cu mai mult de 4 ˚C fata de cea a aerului.

Incalzitul locuintei se poate realiza prin: Incalzitul local: se realizeaza cu sobe, este necorespunzator datorita motivelor:

Ocupa spatiu Produc nocivitati ca si gazele toxice(CO) Produc variatii de temperatura ce nu trebuie sa depaseasca 3-4˚C Efort de transport al combustibilului, incarcarea sobei, curatenia

29

Produce murdarie Incalzitul central se poate realiza prin:

Aer cald, ce are ca dezavantaj reducerea umiditatii cu efect iritant pentru mucoase Vapori de apa in instalatia de incalzire(radiator, convector) Apa calda care circula prin instalatie Panouri construite in peretii locuintei Incalzitul electric prin radiatoare, nu este economic si produce radiatii

electromagnetice. Vicierea aerului Prin aer viciat intelegem un aer cu proprietati fizice modificate datorita activitatii

fiziologice a omului Simptomele aerului viciat sunt: transpiratie, cefalee, vertij, hiperpnee, tahicardie,

adinamie, lipotimie, chiar deces Mentinerea mai indelungata in incaperi neventilate poate determina scaderea

capacitatii imunologice, crestrea sensibilitatii la infectii, intoxicatii si aparitia unui grad de anemie

Indicatorul aerului viciat este bioxidul de carbon, cand acesta atinge o concentratie de 0,07-0,1% apar modificari fizice ale aerului

Volumul de aer necesar pentru prevenirea vicierii este de 30-35 m³/ora Acest volum de aer necesar se relizeaza prin: Ventilatie naturala – datorita diferentelor de temperatura si de presiune intre

aerul interior si exterior Aerisirea – prin deschiderea ferestrelor Ventilatia artificiala, aerul poate fi incalzit, racit, filtrat, dezinfectat in cazul

operatiei care formeaza aerul conditionat Poluarea interioara a locuintei Este in relatie cu poluarea exterioara, sursele de poluare fiind persoanele din incapere,

prezenta plantelor, constructia, mobilierul, covoarele, draperiile, activitatile gospodaresti. Elementele poluante: Pulberile organice si anorganice Fumatul Sporii de ciuperci Puf, pene, polen de plante Produse cosmetic. Utilizarea freonului Oxidul de carbon, oxizii de sulf si de azot Hidrocarburile policiclice aromatice (fumat) Formaldehidele, azbestul (materiale de constructie) Substante radioactive

Masuri de prevenire a poluarii interioare: Asigurarea unei bune ventilatii naturale si artificiale

30

Curatenie riguroasa a locuintei Dezinfectie (in caz de necesitate), dezinsectie, deratizare.

Poluarea sonora Zgomotul este un factor perturbator al organismului Sensibilitatea urechii este maxima la o frecventa de 1000-4000 de Hz, cu cat frecventa este mai inalta cu atat nocivitatea zgomotului este mai mare Acuitatea auditiva se realizeaza intre 0-120 decibeli

Sursele de poluare sonora: Sursele externe – zgomotul industrial si comercial, formeaza zgomotul de fond al

unei localitati, cu frecventa joasa si intensitate mica; peste acest zgomot se suprapune zgomotul determinat de mijloacele de transport care determina asa numitele “acute sonore” caracterizate prin frecventa inalta si intensitate puternica, fiind mai periculoase pentru organism

Sursele interioare: instalatii(liftul, hidroforul, instalatiile de apa si canalizare, aparate electrocasnice); activitati diverse(cantatul la pian sau alt instrument muzical, joaca copiilor)

Actiunea zgomotului asupra organismului se divide in: Actiune specifica: la intensitati mari pot apare leziuni la nivelul timpanului(perforatii) sau

chiar la nivelul urechii interne; zgomotele mai putin puternice, care actioneaza timp indelungat determina oboseala auditiva, care consta in ridicarea pragului de audibilitate. Oboseala auditiva este reversibila. Daca oboseala auditiva isi ridica mai mult pragul auditiv, iar revenirea nu se mai produce apare hipoacuzia. Surditatea nu a fost observata in mediul urban, ea este specifica numai mediului industrial.

Actiune generala se datoreaza actiunii zgomotului asupra scoartei cerebrale si prin intermediul acesteia va influenta si diferitele aparate si sisteme

Astfel zgomotul este incriminat ca factor etiologic in producerea HTA, ulcerului gastric, diabetului zaharat, hipertiroidiei si diverselor tulburari psihice

S-a dovedit de asemenea ca si lipsa de zgomot este nociva. Zona de actiune a zgomotului: <30 decibeli – fara actiune nociva 30-60 decibeli – zona actiunilor subiective 60-90 decibeli – zona actiunilor obiective(aparate si sisteme) >90 decibeli – zona actiunilor otologice Limitele acceptate pentru zgomot: Locuinta: 35 decibeli ziua si 25 decibeli noaptea In afara locuintei: 60 decibeli, cu reducere la 45 decibeli in zone protejate (parcuri,

spitale, scoli) Intreprinderi: sub 90 decibeli. Masuri de reducere a poluarii sonore: Urbanistice – amplasarea zonei industriale in afara zonei de locuit, dotarea unitatilor

industriale cu posibilitati de amortizare a zgomotelor, strazi largi cu cladiri retrase,

31

amplasarea cladirilor paralel cu strada, amenajarea de zone verzi intre sursele de zgomot si locuinte

Tehnice – agregate silentioase in industrie, amortizoare la motoarele cu explozie, etanseizarea instalatiilor interioare

Administrative – devierea circulatiei grele in afara localitatilor, interzicerea sau limitarea semnalizarilor sonore, ingradirea sectoarelor de constructie

Educative: cultura si educatia sanitara. Iluminatul locuintelor: poate fi natural si artificial Natural : orientarea locuintei S, S-E, S-VPatrunderea radiatiilor solare in locuinta trebuie sa fie de cel putin 30 de minute in cea mai

scurta zi a anului Iluminatul trebuie sa respecte anumiti indicatori:

Unghiul de patrundere- este unghiul format de orizontala din punctul de determinare si dreapta prin partea superioara a ferestrei. Nu trebuie sa fie mai mic de 27˚.

Unghiul de deschidere- este unghiul format de dreapta ce trece prin partea superioara a obstacolului si dreapta la partea superioara a ferestrei. Nu trebuie sa fie mai mic de 5˚

Coeficientul de luminozitate- raportul dintre suprafata sticloasa a ferestrei si podea, nu trebuie sa scada sub1/8-1/10, pentru scoli trebuie sa creasca la ¼-1/6, iar pentru unele intreprinderi pana la ½-1/4

Coeficientul de iluminare naturala- ii cuprinde pe toti si este raportul procentual dintre iluminatul interior si exterior. Nu trebuie sa coboare sub 1%.

Artificial, poate fi incandescent si luminiscent. Pentru locuinte se recomanda iluminatul incandescent, cel luminiscent fiind preferat pentru

iluminatul stradal si in institutiile publice Umiditatea locuintei Se mai numeste si igrasie si poate imbraca doua forme:

Umiditatea de constructie, este produsa de: apa subterana, fiind necesara interpunerea unui strat izolator(bitum) intre apa subterana si fundatia cladirii si de umiditatea care apare prin tencuirea si varuirea peretilor cand se foloseste hidroxidul de calciu

Umiditatea de intretinere produsa de defectiuni la conductele din zid si la cele de aprovizionare cu apa, indepartarea apelor reziduale si cand incaperile nu sunt utilizate conform destinatiei (spalarea rufelor in dormitor).

Mediu si sanatate

Igiena este stiinta sau ramura stiintelor medicale care se ocupa cu pastrarea si promovarea sanatatii.

32

In definitia OMS, sanatatea reprezinta integritatea sau buna stare fizica, psihica si sociala a individului si colectivitatilor

Astazi medicina nu mai reprezinta doar arta de vindeca ci in intelesul sau modern este stiinta de a reda, pastra sau promova sanatatea

Sanatatea recunoaste o serie de factori care o determina (factori sanogeni) Factorii sanogeni: factorii etiologici ai sanatatii pot fi: Factori interni:

Pot avea influenta decisiva in producerea bolior sau afectiunilor genetice/ereditare (ex: hemoglobinopatiile ereditare si bolile dismetabolice) Pot fi factori predispozanti in asociere cu factorii externi (ex: Diabetul Zaharat este o

boala cu componenta genetica favorizata de o alimentatie dezechilibrata) Factori externi :

Actioneaza asupra organismului, se numesc si factori de mediu sau factori ecologici, ei formand obiectul Igienei (Mediu si Sanatate) sau Medicina Mediului sau Ecologia Medicala

Pot fi: Factori fizici: temperatura si radiatiile ionizante Factori chimici: substantele chimice naturale si de sinteza Factori biologici: bacterii, virusi, paraziti, fungi(ciuperci) Factori sociali: rezulta din actiunea asupra mediului si din interrelatiile dintre

oameni Factori naturali: apa, aerul si solul Factori artificiali: locuinta, imbracamintea, alimentatia Factori sanogeni: mentin si intaresc sanatatea Factori patogeni: au actiune nefavorabila asupra organismului si sanatatii si

produc alterarea starii de sanatate Cunoasterea factorilor sanogeni este importanta pentru pastrarea si perfectionarea sanatatii,

iar a celor patogeni pentru a fi indepartati, diminuati sau pentru a limita actiunea lor. Factorii patogeni sunt denumiti si factori de risc, factori capabili de a produce imbolnavirea. Factorii de mediu, de obicei actioneaza in interdependenta, iar in functie de nivelul si

intensitatea lor putema avea: O actiune acuta, imediata in urma careia reactiile organismului apar rapid si sunt

evidentiate, sunt de obicei rare O actiune cronice, de lunda durata, necesitand perioade lungi pentru a produce modificari

decelabile in starea de sanatate Actiunea factorilor de mediu poate sa se exercite si asupra descendentilor populatiei expuse,

prin actiune asupra informatiei genetice, aparand mutatii ereditare transmisibile sau pot actiona asupra produsului de conceptie producand malformatii congenital.

Metode folosite de Igiena: Pentru investigarea factorilor de mediu:

Metode fizice, chimice, biologice

33

Pentru investigarea organismului uman: Metode clinice, paraclinice, epidemiologice, investigatii populationale,

experimentale, statistice Pentru ca supravegherea sa fie eficienta se cunosc doua grupe mari de masuri: Preventive: se aplica inainte de constatarea unei influente negative a factorilor de mediu Corective: care se aplica dupa constatarea efectelor nocive sau riscurilor pentru sanatateAceste masuri se bazeaza pe normele sanitare elaborate de organele medicale Prin norme sanitare se inteleg limitele concentratiilor sau nivelurile admise pentru diferiti

factori de mediu pentru ca acestia sa nu-si exercite efectele nocive asupra organismului si sanatatii populatiei.

De cele mai multe ori aceste norme sunt concentratiile maxime admise (CMA) pentru diferiti factori de mediu, dar pot fi limite minime (aportul de substante nutritive sau factori fizici – temperatura si luminozitate).

Compozitia chimica a aerului si actiunea sa asupra sanatatiiAerul pur este, teoretic, un amestec de oxigen si azot in proportie de 1:4In realitate aerul este un amestec de azot (78-79%), oxigen (20-21%) si dioxid de carbon

(0.03-o.o4%) si alte gaze (argon, neon, cripton, toron, radon, ozon)La acestea se adauga vapori de apa, pulberi, polen, bacterii, fungi in cantitati variabile In functie de presiunea partiala se realizeaza schimburile gazoase la nivelul alveolei

pulmonare. Presiunea partiala se modifica prin modificarea concentratiei gazelor si prin modificarea

presiunii atmoasferice. Influenta variatiei presiunii partiale a azotuluiAzotul poate influenta sanatatea doar ca urmare a cresterii presiunii aerului inspirit. Aer cu presiune crescuta respira persoanele care coboara sub apa (scafandrii) si muncitorii in

chesoane (clopot de beton armat sau metal coborat pe fundul apei pentru constructia podurilor, tunelelor si hidrocentralelor).

La coborare presiunea creste cu o atmosfera la fiecare 9 m. Cresterea redusa a presiunii aerului inspirat in cazul oscilatiilor meteorologice nu modifica semnificativ schimburile gazoase.

Cresterea presiunii aerului face ca azotul sa traverseze membrana alveoloacapilara , se dizolva in plasma si apoi se depoziteaza in tesutul adipos si nervos, tesuturi bogate in lipide, aparand doua sindroame.

Sindromul de compresiune, evolueaza in doua faze: Faza de excitatie – se manifesta cu euforie, neliniste, agitatie si hiperreflectivitate. Faza de inhibitie – se manifesta cu adinamie, somnolenta, bradicardie, bradipnee pana la

deces. Sindromul se instaleaza cu atat mai rapid cu cat coborarea este mai rapida. Sindromul de decompresiune – poate apare la revenirea la suprafata La scaderea presiunii atmosferice azotul trece in plasma si este eliminat in aerul atmosferic La revenirea rapida la suprafata nu tot azotul se poate elimina, gazele se acumuleaza in sange

si pot determina embolii gazoase cu diferite localizari (cord, creier, plaman).

34

Semnele premonitorii sunt: Parestezii periorale si in membre Dureri musculare si articulare Hiperestezie cutanata Emfizem subcutanat Pareze (pierderi partiale a activitatii motorii).Cunoasterea acestor semne permite preintampinarea instalarii emboliei gazoase prin coborare

imediata , din nou in adancime. Pentru prevenirea acestor fenomene se recomanda: Revenirea la suprafata se va face treptat Examen medical atent la angajare Antrenament permanent Inlocuirea azotului cu heliu in aerul inspirat de scafandrii Influenta variatiei presiunii partiale a oxigenuluiOxigenul este indispensabil vietii. Scaderea presiunii partiale se datoreaza:

Scaderii concentratiei Scaderii presiunii atmosferice

Scaderea concentratiei se realizeaza exceptional in incaperi inchise ermetic in care se consuma oxigenul. In atmosfera libera concentratia oxigenului se mentine constanta.

Scaderea concentratiei oxigenului este bine tolerata pana la 16-17% cand se apropie de concentratia din aerul alveolar. Scaderea concentratiei sub aceste valori determina aparitia fenomenelor compensatorii (tahicardie, tahipnee, poliglobulie), ce determina suprasolicitare cardiovasculara si hipoxie cerebral.

Ulterior apare un dezechilibru acidobazic cu aparitia respiratiei Cheyne Stockes care evolueaza ulterior spre convulsii si deces.

Scaderea presiunii atmosferice apare la altitudine. Presiunea atmosferica scade cu 1 mmHg la 10 m. Raul de munte se manifesta prin oboseala, tahipnee, tahicardie, cefalee, vertij, somnolenta, cianoza la extremitati, epistaxis, hemoptizii si lipotimie. Persoanele care locuiesc la altitudini mari prezinta modificari adaptative cu caracter permanent (torace globulos, hipertrofie de ventricol stang si poliglobulie).Viata nu este posibila la peste 8000 m fara administrare de oxigen.

Cresterea presiunii partiale a oxigenului este in general bine suportata de organismAdministrarea de oxigen cu presiune ridicata (peste 2 atm – terapia cu oxigen hiperbar

duce la dizolvarea oxigenului in plasma si transportul acestuia la nivelul tesuturilor). Influenta variatiei presiunii partiale a dioxidului de carbonDioxidul de carbon actioneaza asupra organismului prin cresterea presiunii sale partiale,

deoarece se gaseste in concentrtie foarte mica in aerul atmosferic dioxidul de carbon nu este influentat de variatiile presiunii atmosferice

Cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon se realizeaza prin cresterea concentratiei sale.

35

In natura CO2 rezulta din: Respiratia omului si animalelor Procesele naturale de fermentatie Combustiile naturale si artificial. Concomitent CO2 este consumat in natura: In procesul de fotosinteza al plantelor Solvirii partiale a CO2 in apa precipitatiilor Trecerea carbonatilor in bicarbonati in apa marilor si oceanelor Datorita acestui fapt concentratia CO2 s-a mentinut mult timp neschimbata, in ultimul timp

constatandu-se o usoara crestere a cantitatii de CO2 din aer datorita nivelului crescut al combustiilor si reducerii suprafetelor verzi.

Cresterea concentratiei CO2 in atmosfera formeaza un strat izolator prentru radiatiile solare(in special cele infrarosii) impiedicand astfel racirea pamantului, inducand cresterea temperaturii pamantului(efect de sera).

La concentratii crescute CO2 are efecte nocive asupra organismului, concentratii crescute apar in:

Fabricile de bere si alcool In minele adanci Zonele declive ca urmare a faptului ca CO2 este mai greu decat aerul Zonele vulcanice in care s-au produs eliminari de gazePrimele semne ale actiunii asupra organismului apar la o concentratie de 3-4%, cand se

apropie de concentratia din aerul alveolar. La concentratie de peste 16% se produce paralizia centrilor respiratori ducand la moarte subita prin stop respirator.

Masuri profilactice fata de actiunea cresterii presiunii partiale a CO2: Instituirea unei bune ventilatii a incaperilor in care se produc cantitati crescute de CO2 Utilizarea de masti de protectie in cazul patrunderii in locuri periculoase(puturi adanci) Educatia sanitara a populatiei pentru evitarea zonelor periculoase. OzonulEste starea alotropica a oxigenului ce se gaseste sub forma de urme in aerul din apropierea

solului.Se formeaza cu predilectie la tropice de unde difuzeaza cu latitudinea. Are rol de ecran protector fata de radiatiile UV cu lungime de unda mica, improprie vietii,

retinand-o in proportie de 99% si pentru schimburile energetice intre straturile atmosferice superioare si inferioare.

Din 1985 s-au semnalat “gaurile de ozon” care reprezinta subtieri ale stratului de ozon sub 2 mm, in jur de 1 mm(norma 2-5 mm grosime).

Au aparut initial in emisfera sudica, in Antarctica, deasupra Europei se semnaleaza distrugeri ale stratului de ozon in Scandinavia si Europa Centrala.

Cauzele subtierii stratului de ozon: Zborurile stratosferice Halocarbonii rezultati din industria refrigeratoare, a aerului conditionat si cea chimica

36

Printre consecintele diminuarii ozonului stratosferic sunt: Cresterea incidentei cancerelor de piele cu 4-6% Degradarea vegetatiei uscatului, dezechilibre ale florei si faunei marine.La concentratie de 0.05-0.01 mg/m³ ozonul are actiuni toxice care se manifesta prin:

Iritatia mucoasei respiratorii cu modificari ale surfactantului, cu cresterea frecventei bolilor degenerative

Iritatia conjunctivala Favorizarea cancerelor cu diferite localizari Alterarea concentratiei AND-ului si ARN-ului celular Aberatii cromozomiale Sterilizare microbiana(la concentratii mari ozonul este bactericid si este folosit la

dezinfectia apei).Poluarea aerului si actiunea sa asupra sanatatiiPoluarea reprezinta prezenta in atmosfera a unor substante care in functie de concentratie

si/sau timpul de actiune pot produce modificari ale sanatatii si altereaza mediul. Substantele poluante pot fi diferite de cele care se gasesc in compozitia normala a aerului

sau fac parte din cele care intra in compozitia normala a aerului dar sunt in concentratii mari. Clasificarea poluantilor: Suspensiile: substante in stare de agregare solida sau lichida Gazele sau vaporii poluanti aflati in amestec in aer sub forma de dispersie

moleculara(gazoasa). Autopurificarea aerului – in paralel cu poluarea aerului se produce autopurificarea ce

reprezinta restabilirea proprietatilor naturale ale aerului cand cantitatea de poluanti nu depaseste anumite limite.

Se realizeaza prin doua mecanisme: Diluarea poluantilor eliminati de sursa Sedimentarea(depunerea pe sol)Factorii meterologici reprezinta principalul element natural al unei autopurificari eficiente,

fenomenul atmosferic cel mai important este turbulenta atmosferica, care este conditionata de curentii de aer si gradientul de temperature.

Curentii orizontali favorizeaza diluarea poluantilor iar calmul atmosferic favorizeaza poluarea

Temperatura aerului influenteaza nivelul de poluare prin modul cum determina curentii verticali de aer. Stratul de la suprafata solului, incalzit de acesta, are o temperatura mai ridicata decat straturile de aer de la inaltime si formeaza curentii verticali ascensionali care antreneaza substantele poluante

Inversiunea termica reprezinta inversarea gradientului de temperatura si este un factor care favorizeaza poluarea. Apare mai ales toamna, la inceputul si la sfarsitul iernii si in vai, unde noaptea aerul rece coboara de pe inaltimi.

Umiditatea aerului impiedica autopurificarea prin impiedicarea difuziunii. Ceata, calmul atmosferic si inversiunea termica favorizeaza poluarea

37

Precipitatiile favorizeaza autopurificarea aerului prin precipitarea suspensiilor pe sol si solvirea substantelor gazoase in picaturile de ploaie

Suprafetele intinse de apa contribuie la autopurificarea aerului prin retinerea pe suprafata lor a poluantilor iar suprafetele intinse de apa favorizeaza formarea curentilor orizontali.

Vegetatia este un element adjuvant al autopurificarii Configuratia urbana contribuie al realizarea unei anumite concentratii in interiorul

localitatilor – amplasarea apropiata sau pe directia vanturilor dominante a locuintelor fata de zonele industriale este nefavorabila

Sursele de poluare pot fi: Surse naturale – reprezentate de eruptiile vulcanice, descompuneri naturale ale

materialului organic, erodarea solului, pulberile de meteoriti. Acestea reprezinta doar exceptional un risc important pentru sanatate

Surse artificiale – reprezinta principalele surse de poluare ale aerului. Dintre acestea cele mai importante sunt: Procesele de combustie sunt principala sursa de poluare a aerului. La arderea

carbunelui, petrolului si gazelor naturale rezulta cantitati importante de poluanti, cantitatea acestora depinzand de calitatea procesului de ardere si de puritatea combustibilului. Poluarea produsa de procesele de combustie prezinta risc: Iritant: suspensiile, SO2, NO2, aldehidele Cancerigen: hidrocarburile policiclice aromatice Asfixiant: CO2 si CO. Este redus in poluarea industriala deoarece CO are o

densitate mai mica ca a aerului si este eliminat la inaltime prin cos si nu ajunge a fi inhalat

Transporturile – combustia in focare mobile. Autovehicolele reprezinta principala sursa de poluare prin numarul lor mare si cantitatea de substante poluante eliminate. Dintre substantele poluante sunt:

Hidrocarburile policiclice aromatice CO, oxizii de azot, aldehidele, plumbul (tetraetilul de plumb care rezulta din

benzina utilizata de autovehicole). Motoarele diesel bine reglate poluaeza mai putin atmosfera, iar motoarele in doi timpi sunt cele mai poluante.

Poluarea produsa de gazele de esapament ale autovehicolelor prezinta risc: Iritant: NO2, aldehidele, oxigenul atomic produs de fenomenele fotochimice Asfixiant: CO eliminat aproape de sol, trecut prin zona de respiratie a omului inainte

de a difuza Toxic specific: halogenurile de plumb Cancerigen: hidrocarburile policiclice aromatice Transporturile feroviare au o importanta mai redusa pentru poluare

Procesele industriale diverse produc o serie de poluanti cum ar fi: Industria siderurgica produce cantitati crescute de pulberi ce contin oxizi de fier, mangan,

arsen, carbune, funingine, cenusa si gaze toxice

38

Metalurgia neferoasa genereaza suspensii sub forma de oxizi metalici si gaze toxice Industria aluminiului genereaza cantitati mari de Fluor Industria materialelor de constructii poluaeza prin pulberi de ciment, pulberile de

azbest(fabricile de frane si procesul de franare polueaza cu azbest) Industria chimica polueaza cu diferite substante Actiunea poluarii asupra sanatatiiDistingem o actiune: Directa prin natura, concentratie si timp de actiune

Pot apare: Efecte acute: apar dupa expunerile de scurta durata si sunt caracteristice nivelurilor

ridicate de poluare ale aerului Efecte cronice: apar dupa expuneri de lunga durata la concentratii moderate ale

poluantilor Agentii poluanti pot fi clasificati in poluanti :

Iritanti Asfixianti Sistemici Cancerigeni Fibrozanti Alergizanti Poluantii iritanti sunt reprezentati de gaze iritante (NO2, SO2, amoniac, substante

oxidante si suspensii). Sunt cei mai raspanditi agenti poluanti Efectul lor dominant se exercita la nivelul aparatului respirator Efectele acute sunt reprezentate de intoxicatii acute cu cresterea morbiditatii si

mortalitatii,agravarea bronsitei cronice Efectele cronice au rol important in etiologia BPOC, cresterea frecventei si gravitatii

infectiilor respiratorii acute Nivelurile ridicate de poluare pot afecta dezvoltarea fizica si neuropsihica a copiilor,

procesele de osificare si pot genera modificari hematologice. Aceste modificari sunt consecinta fenomenelor discrete de hipoxie

Poluantii asfixianti cuprind acele substante al caror efect predominant este hipoxia si anoxia.

Sunt reprezentati de CO2, CO, hidrogenul sulfurat, acidul cianhidric si cianurile Cel mai raspandit poluant asfixiant este CO, CO2 atinge doar exceptional

concentratii toxice CO deplaseaza oxigenul de pe hemoglobina formand un complex-

carboxihemoglobina COHb cu aparitia fenomenelor hipoxice Manifestarile clinice apar la o concentratie a COHb peste 2% La o concentratie de 20-40% COHb apar fenomenele de intoxicatie acuta, peste 40%

apare pierderea cunostintei iar la peste 60% apare moartea

39

Expunerile cronice la concentratii de peste 15% COHb pot determina alterari miocardice, ateroscleroza si malformatii congenitale

Poluantii toxici sistemici Din aceasta categorie fac parte plumbul ,fluorul, mercurul, cadmiul Plumbul poate ajunge in organism cu apa sau alimentele, intr-o expunere profesionala

sau neprofesionala Absorbtia crescuta de Pb poate fi evidentiata prin cresterea plumbemiei, plumburiei, a

continutului de Pb din oase si dinti si prin modificari ale sintezei Hb, evidentiate prin determianarea acidului deltaaminolevulinic

Absorbtia crescuta de Pb se manifesta prin tulburari nervoase(cefalee, insomnie, iritabilitate), digestive(inapetenta, greturi, tulburari de tranzit intestinal, dureri abdominale), manifestari articulare si cardiovasculare

Fluorul in concentratii crescute determina fluoroza Cadmiul se acumuleaza in cortexul renal si produce ateroscleroza si HTA Poluantii fibrozanti cuprind un grup de substante care patrunse in plaman determina o reactie fibroasa prin mecanisme complexe specifice fiecarei substante Sunt formati in principal din suspensii In patologia profesionala determina pneumoconiozele dintre care cea mai frecventa

este silcoza determinata de SiO2 cristalizat.Poluantii cancerigeni sunt implicati in patogenia cancerului. Pot fi: Cancerigeni organici:

Hidrocarburile policiclice aromatice (benzo-apirenul) pot produce cancer bronhopulmonar

Aminele aromatice (alfa naftilina) poate produce cancer vezical Clorura de vinil poate genera angiosarcom hepatic

Cancerigeni anorganici: arseniul, cromul hexavalent, nichelul, cadmiul si azbestul pot produce mezoteliom pleural sau peritonealFumatul poate produce cancer bronhopulmonar.

Poluantii alergizanti determina cresterea frecventei bolilor alergice si sunt reprezentati in mod deosebit de alergenii respiratori. In aceasta categorie intra polenul, fungii, produsii volatili din anumite vegetale, praful

de casa si alti alergizanti organici sau anorganici ce rezulta din poluari industrial. Actiunea indirecta a aerului poluat Particolele din aer si substantele higroscopice duc la condensarea vaporilor de apa si la

producerea cetii. Impuritatile din aer pot retine radiatiile solare putand determina apritia inversiunii termice .

Retinerea radiatiilor solare de catre impuritati duce la scaderea luminozitatii. Poluantii ca freonii, oxizii de azot si fluorul distrug ozonul cu aparitia “gaurilor de ozon”. Poluantii afecteaza vegetatia, mai sensibili fiind pomii fructiferi si coniferele, mai

rezistenti sunt salcamul si stejarul.

40

Actioneaza si asupra vietuitoarelor, foarte sensibile la poluare sunt albinele, putand fi considerate ca si indicatori ai gradului de poluare.

Poluarea aerului afecteaza si conditiile de viata ale oamenilor din teritoriul poluat prin disconfortul pe care il produc (mirosuri neplacute, murdarirea locuintei, a mobilei si obiectelor din casa).

Masuri de prevenire si combatere a poluarii aeruluiMasurile medicale au la baza stabilirea criteriilor privind calitatea si elaborarea normelor de

calitate .Masuri de prevenire a poluarii: Incalzitul locuintelor:

Folosirea unui combustibil corespunzator Se prefera termoficarea prin inlocuirea multitudinii surselor de poluare

Transportul : Garile, depourile de locomotive si porturile trebuie amplasate la distanta de zonele de

locuit. Folosirea unui combustibil corespunzator (scaderea continutului de tetraetil de Pb din

benzina) si folosirea de catalizatoare. Sursele industriale:

Impiedicarea eliminarii in atmosfera a poluantilor. Elementele in suspensie vor fi retinute inainte de eliminarea prin cos prin folosirea unor filtre

Pentru gaze si vaori toxici se folosesc procedee ce realizeaza captarea, neutralizarea si reducerea concentratiei acestora

Se recomanda cresterea inaltimii cosurilor (inaltimea mai mare favorizeaza dispersia si diluarea poluantilor)

Se va evita amplasarea zonelor industriale in vai si depresiuni, autopurificarea facandu-se defectuos, generand acumularea de produse nocive

Zonele industriale se vor amplasa la distanta de zonele de locuit fiind separate de o zona de protectie sanitara si de asemenea nu se vor amplasa pe directia vanturilor dominante.

Clima si relatia cu starea de sanatate Clima reprezinta totalitatea factorilor fizici (cosmici, atmosferici, terestri si telurici) si

biologici caracteristici pentru o anumita regiune si care actioneaza asupra omului. Ceea ce caracterizeaza in primul rand clima sunt factorii meteorologici. Clima este reprezentata de suma factorilor care caracterizeaza din punct de vedere

meteoclimatic o regiune (temperatura, precipitatii, insorire, nebulozitate, umiditate si vant), are o mare stabilitate in timp, nu sufera modificari apreciabile decat la intervale de secole si milenii.

Clima poate fi definita ca si suma tuturor starilor de vreme dintr-o regiune. Vremea se caracterizeaza prin: Instabilitate – se poate schimba de mai multe ori in cursul zilei Este determinata de deplasarea unor mase de aer cu caracteristici meteo diferite

(temperatura, presiune atmosferica, nebulozitate, umiditate).

41

Dupa situarea geografica suprafata pamantului se imparte in cinci zone climatice de baza: O zona tropicala Doua zone temperate Doua zone polare

Zonele polare se caracterizeaza prin: Temperatura medie anuala sub 0˚C Umiditate relativa mare si absoluta mica Existenta zilelor si noptilor polare Datorita absentei contactului cu boala, bolile contagioase care apar sunt grave Rahitismul nu este cunoscut la eschimosi

Zonele temperate se caracterizeaza prin: Insorire medie Deosebiri mari climaterice de la un anotimp la altul Bolile microbiene si virale sunt frecvente Frecventa mare a bolilor cronice si degenerative Caracteristic acestor zone sunt bolile reumatismale, inflamatorii si artropatiile

degenerative Zona tropicala se caracterizeaza prin:

Temperatura ridicata Insorire maxima Schimbari de vreme cu caracter ritmic Patologia este dominata de boli transmise prin vectori si boli parazitare In zonele subdezvoltate se descriu carente alimentare grave care genereaza boli de

subnutritie In cadrul diferitelor zone climatice se disting o serie de tipuri de clima impartite in 3 grupe:

Climatul excitant (specific) Climatul indiferent (nespecific) Climatul intermediar

Climatul excitant cuprinde: Climatul alpin Climatul de stepa

Climatul indiferent cuprinde: Climatul de ses Climatul de coline

Climatul intermediar cuprinde: Climatul subalpin Climatul marin

Fatorii excitanti sunt reprezentati de: Variatiile de presiune atmosferica Diferentele mari de temperatura Curentii de aer puternici

42

Radiatia solara intensa Climatul alpin si de stepa solicita organismul fiind greu de suportat de catre bolnavi si

comvalescenti Cliamtul de ses si subalpin solicita putin organismul, fiind folosite pentru bolnavi si

comvalescenti avand rol in procesele de recuperare si odihna Influenta schimbarilor de vreme asupra organismului Se considera in prezent ca aparitia fenomenelor meteorotrope este provocata de schimbarea

maselor de aer si aparitia fronturilor atmosferice, tulburarile fiind legate de modificarile fiziologice produse de efortul de acomodare la noile conditii meteorologice.

Masele de aer reprezinta cantitati mari de aer cu proprietati identice (fizico-chimice) care se deplaseaza in straturile inferioare ale atmosferei.

In zona de contact dintre doua mase de aer se realizeaza frontul atmospheric. Meteorosensibilitatea reprezinta sensibilitatea la schimbarile de vreme si este un fenomen

biologic caracteristic tuturor organismelor vegetale si animale Meteorolabilitatea este reprezentata de modificari de adaptare cu intensitate mai mare care

se traduc prin aparitia unor simptome(cefalee, iritabilitate, somnolenta, modificarea capacitatii de munca) si apare la persoanele cu o labilitate fiziologica mai mare (vegetativa sau endocrina)

Meteoropatologia defineste fenomenul prin care in cursul schimbarilor de vreme se produce agravarea unor boli existente. Schimbarile de vreme actioneaza prin intermediul receptorilor periferici (cutanati si mucoasa cailor respiratorii), integrarea si analiza se realizeaza la nivel diencefalic.

Influenta schimbarilor de vreme asupra sistemelor si organelor: La nivel psihic vremea inchisa cu plafon coborat de nori produce tendinta la somnolenta,

proasta dispozitie, randament scazut fizic si intelectual La nivelul SNC , crizele comitiale sunt mai frecvente la schimbarile de vreme, pot apare

migrene la patrunderea unui front de aer rece sau cald La nivelul SNV :

Fronturile reci se insotesc de simpaticotonie si cele calde de vagotonie Ulcerul gastric si duodenal au o periodicitate sezoniera cu exacerbari primavara si

toamna Bolile vasculare prezinta exacerbari la schimbarile de vreme in special la patrunderea

unor fronturi reci Frecventa cazurilor de IMA si AVC la hipertensivi este crescuta in perioadele

instabile de vreme si in special la apropierea unui front rece La schimbarile de vreme se remarca de asemenea exacerbarea durerilor reumatice si

cicatriciale. In patologia infectioasa vremea intervine prin influentarea rezistentei organismului cat si

prin vehicularea agentului patogen, astfel catarurile acute respiratorii sunt mai frecvente in perioadele de vreme instabila (primavara su toamna).

Bronsita cronica prezinta exacerbari in aceleasi perioade Bolile infectioase digestive sunt mai frecvente in sezonul cald

43

Au fost descrise fenomene meteorologice care influenteaza afectiunile alergice si tulburarile endocrine.

Aclimatizarea este procesul ce cuprinde modificarile functionale si organice care se produc in organismul oamenilor la trecerea dintr-un climat in altul, modificari ce apar in procesul de adaptare la climatul respective.

Profilactic este esentiala stabilirea contraindicatiilor in procesul de aclimatizare si a masurilor ce trebuiesc luate pentru a evita aparitia imbolnavirilor.

Aclimatizarea este mai dificila la climatele excitante decat la cele indiferente. Aclimatizarea depinde de rezistenta organismului, facandu-se mai greu la copii, batrani,

bolnavi si comvalescenti. Tulburarile de aclimatizare apar in special la persoane cu tulburari nervoase, instabilitate

neurovegetativa, tulburari endocrine si cardiovasculare. De asemenea in regiunea noua poate exista o patologie infectioasa si parazitara noua la care

persoana are o rezistenta imunobiologica scazuta si receptivitate crescuta Masuri de prevenire a tulburarilor de aclimatizare: Selectie medicala Asigurarea unui regim de viata si munca corespunzator Locuinta care sa reduca actiunea factorilor externi Alimentatia rationala

Imbracaminte adecvataContaminarea aerului si actiunea sa asupra sanatatiiAtmosfera , desi nu dispunde de o microflora proprie care sa creasca si sa se dezvolte in aer

contine permanent germeni. In atmosfera exista doua grupuri de microorganisme: Flora din natura Flora de origine umana si animala Flora din natura joaca un rol important in procesele biologice de biodegradare si fermentatie

si prezinta importanta in patologia umana cand actioneaza ca alergeni sau prin existenta in natura a unor fungi sau actinomicete conditionat patogene.

Microorganismele de origine umana si animala pot fi grupate in: Saprofite – nu au rol in patologia infectioasa umana Conditionat patogene Patogene

In cazul ultimelor doua aerul este cale de transmitere Aerul nu confera in general conditii de dezvoltare a microflorei de origine umana,

supravietuirea lor fiind limitata de existenta unor conditii nefavorabile. Nu se poate vorbi de o dezvoltare a germenilor in aer ci doar de un potential mai mic sau mai

mare de rezistenta. Se considera ca cea mai mare rezistenta in aer o au sporii de ciuperci microscopice si

bacteriile sporulate. Rezistenta relativ mare mai au si bacilul Koch, Legionella, bacilul difteric si unii piococi

44

Rezistenta mai mica au virusul gripal si pneumococul Rezistenta foarte mica are virusul rujeolei Microorganismele in aer se gasesc de obicei aderente pe un substrat, in functie de natura

substratului se descriu trei forme de existenta a microorganismelor in aer: Picaturile de secretie nazofaringiana, bucala si bronsica(Flűgge) – acestea ajung in aer in

timpul actelor de tuse, stranut, cantat, vorbit. Cea mai mare cantitate se elimina prin stranut Se mai numesc si picaturile Flűgge, dupa numele celui ce le-a descris in 1899 Sunt particule de dimensiuni mari (peste 100µ) care sedimenteaza rapid depunandu-

se pana la o distanta de 1,5-2,5 m de cel care le elimina Nucleii de picaturi Wells:

Sunt picaturi de secretie nazala, buofaringiana si bronsica de dimensiuni mai mici care pierd apa inainte de a sedimenta, ramanand un rest de substanta organica si eventual microorganismul aderent

Acestia sedimenteaza intr-o atmosfera complet linistita cu o viteza de 30-60 cm/h, dar datorita curentilor de aer existenti in incaperi pot ramane in aer mai multe ore si pot fi transportati si la distanta

Puterea infectanta este mai mica decat a picaturilor Flűgge, nucleii de picaturi continand germeni doar in 50% din cazuri.

Praful bacterian(pulberea bacterifora) este constituit din particule de praf pe care adera microorganisme de origine umana sau animala Acesti germeni pot sa provina din picaturi sau nucleii de picaturi depusi pe sol sau

podeaua incaperilor, din puroiul plagilor supurate, din expectoratii si secretii nazofaringiene uscate si din dejecte

Praful depus pe podeaua unei incaperi poate fi readus in suspensie in timpul maturarii, scuturarii covoarelor, lenjeriei de corp sau datorita curentilor de aer

Prin intermediul prafului bacterian se transmit in special acele afectiuni ai caror agenti etiologici au o rezistenta mare in mediul extern.

Masurile profilactice sunt diferite in cazul germenilor transmisi prin picaturile Flűgge, fata de microorganismele transmise prin nucleii de picaturi sau praful bacterian.

In cazul transmiterii prin picaturi masurile principale sunt de izolare a bolnavului, igiena individuala stricta si educatie sanitara.

In cazul transmiterii prin nucleii de picaturi si praful bacterian esentiale sunt masurile de curatenie, ventilatie si dezinfectie.

Microorganismele patogene pot determina imbolnaviri prin: Inhalarea suspensiilor contaminate avand drept poarta de intrare aparatul respirator,

producand boli ale aparatului respirator sau boli infectioase Depunerea lor pe plagi sau arsuri determina aparitia supuratiilor, in special in salile de

operatie existenta unei incarcari mari a aerului cu microorganisme poate reprezenta un factor important in aparitia supuratiei plagilor operatorii.

Criterii de apreciere:

45

Aplicatia practica a determinarii contaminarii aerului este de ordin sanitar permitand caracterizarea din punct de vedere igienic a potentialului pe care il are ambianta de a permite transmiterea aerogenica a infectiilor

Metoda are domeniu de aplicatie in special pentru aprecierea conditiilor sanitare din incaperi

Principalii indicatori folositi sunt: Numarul total de germeni din aer care se dezvolta la 37˚C (flora mezofila din aer)

Permite aprecierea conditiilor sanitare dintr-o incapere (aglomerare, ventilatie, stare de curatenie)

Streptococii hemolitici (beta hemolitici) si viridans (alfa hemolitici) Acest grup de germeni este indicator de contaminare a aerului cu flora nazofaringiana

si bucala. In cazul in care exista in aer au si semnificatie epidemiologica semnaland prezenta

unor bolnavi sau purtatori de germeni Stafilococii sunt prezenti atat in caile respiratorii superioare cat si pe suprafata

tegumentelor. Rezistenta lor in aer fiind relativ mare, contamineaza constant mediul de viata al

omului Germenii din grupul coliform

Prezenta acestora in aer indica un grad ridicat de insalubrizare al mediului Analiza bacteriologica a aerului se efectueaza in doua scopuri majore:

De control al conditiilor sanitare si de salubritate De control al eficacitatii dezinfectiei aerului dintr-o incapere

Norme acceptate pentru aprecierea gradului de contaminare al aerului In incaperi :

numarul total de germeni mezofili trebuie sa fie sub 2500/m³ Streptococii hemolitici intre 1-2% din numarul total de germeni Coliformii trebuie sa fie absenti

In industria alimentara Germenii mezofili sub 600/m³ si fungii sub 300/m³

In institutiile de copii Flora saprofita trebuie sa fie sub 1500/m³ (exceptional 2000/m³ )

Pentru spitale se recomanda ca dupa curatenie si dezinfectie flora din aer sa nu depaseasca urmatoarele valori: Sali de operatie: 300 germeni mezofili/m³ Sali speciale (Sali de pansamente, de tratament, de pergatire a solutiilor perfuzabile,

saloane de prematuri, Sali de nastere, bucatarii dietetice, biberonerii): 500 germeni mezofili/m³

Saloane de bolnavi si alte incaperi: 600 germeni mezofili/m³ flora hemolitica si coliformii trebuie sa fie absenti in toate incaperile de spital

Masuri de combatere si profilaxie a contaminarii aerului

46

Masurile principale sunt: Ventilatia Curatenia : datorita faptului ca exista flora patogena aderenta de praful depus in incaperi,

curatenia reprezinta si un mijloc de a reduce posibilitatea de transmitere a bolilor pe calea aerului. Importanta este intretinerea unei curatenii perfecte cu indepartarea corecta a prafului prin stergere umeda urmata de dezinfectie.

Dezinfectia aerului se realizeaza prin: Procedee fizice: radiatiile UV

Radiatiile UV sunt folosite pentru dezinfectia aerului datorita proprietatilor bactericide pe care o au radiatiile UV cu lungime de unda de 250nm

Radiatiile UV pot distruge microorganismele in procent de 100% in conditii experimentale si de 50-70% in conditii normale

Un inconvenient il reprezinta efectul nociv asupra pielii si ochilor persoanelor expuse, de aceea in timpul dezinfectiei nu trebuie sa fie prezente persoane in incapere, iar persoanele care manipuleaza aparatele trebuie sa poarte echipament de protectie (ochelari, halat)

In afara acestor proceduri artificiale, incaperile trebuie orientate sa permita existenta unei cantitati suficiente de radiatie solara , care permite reducerea numarului de germeni

Procedee chimice Metodele chimice folosesc o serie de substante chimice dispersate in aer sub

forma de aerosoli sau vapori care au efect bactericid Substantele care se folosesc in primul rand pentru dezinfectia aerului sunt

substantele clorigene(cloramina, hipoclorit de sodiu si varul cloros), acestea se raspandesc in aer sub forma de vapori sau aerosoli

47