Curs Idd Contab Instit. Publice

106
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE CATEDRA DE CONTABILITATE AUDIT SI CONTROL DE GESTIUNE Nisulescu - Ashrafzadeh Ileana CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE CURS INVATAMANT LA DISTANTA

Transcript of Curs Idd Contab Instit. Publice

Page 1: Curs Idd Contab Instit. Publice

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

CATEDRA DE CONTABILITATE AUDIT SI CONTROL DE GESTIUNE

Nisulescu - Ashrafzadeh Ileana

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

CURS INVATAMANT LA DISTANTA

2010

Page 2: Curs Idd Contab Instit. Publice

CONTABILITATE PUBLICĂ

Obiectivele cursului şi criteriile de evaluare a cunoştinţelor

Obiectivele cursului

Suportul de curs se adresează studenţilor de la învăţământul universitar la distanţă, având

ca finalitate explicarea conceptelor cu care operează Contabilitatea publică şi a aplicării

acestora de către entităţile cu activitate neproductivă.

Lucrarea este concepută pentru a trata aspectele esenţiale ale contabilităţii publice, astfel

încât studenţii să-şi însuşească noţiunile şi termenii de specialitate cu care operează acest tip

de contabilitate.

Cursul de faţă îsi propune :

analizeze rolul şi obiectivele Contabilităţii publice precum şi conexiunea cu

CoSăntabilitatea financiară ;

Să transmită studenţilor informaţiile necesare cunoaşterii categoriilor de finantarii cu care

operează contabilitatea publică;

Să identifice şi să explice etapele finanţării bugetare, specificul contabilităţii activelor,

datoriilor, trezoreriei, cheltuielilor şi veniturilor;

Să prezinte lucrările contabile de inchidere a exerciţiului bugetar.

Conform programei disciplinei, competenţele specifice acesteia sunt :

Cunoaşterea conceptelor specifice acestui tip de contabilitate;

Page 3: Curs Idd Contab Instit. Publice

Înţelegerea relaţiei dintre cheltuieli şi costuri;

Înţelegerea categoriilor de costuri şi a rolului acestora;

Explicarea metodelor de calculaţie a costurilor;

Însuşirea unui mod de gândire logic necesar aplicării corecte a conceptelor legate de

calculul costurilor;

Formarea abilităţilor necesare aplicării conceptelor de costuri şi calculaţie la orice tip

de entitate; informaţiile contabile în deciziile managerial;

Formarea obişnuinţei de a interpreta.

Suportul de curs prezintă numai elementele cu caracter esenţial şi va trebui să fie

completat prin studierea bibliografiei obligatorii.

Evaluarea

Aprecierea nivelului de pregătire a studenţilor se realizează astfel :

Prin evaluare finală la sfârşitul semestrului, prin examen scris, cu notare de la 1 la 10.

Grila de evaluare

Grila de evaluare pentru examen cuprinde :

Un subiect teoretic format din întrebări cu răspuns punctual ;

Page 4: Curs Idd Contab Instit. Publice

Un subiect practic, cu un grad de complexitate ridicat vizând finanţarea unei instituţii

publice.

Unitate de învăţare nr. 1

SISTEMUL BUGETAR CA DOMENIU DE ORGANIZARE ȘI REFLECTARE

AL CONTABILITĂȚII PUBLICE

Cuprins

Concepte şi tipologii privind sectorul public

Principii bugetare

Particularităţi de organizare şi funcţionare a sectorului public - tipuri de instituţii, relaţii

în cadrul sistemului bugetar public

Clasificaţia bugetară

Ordonatorii de credite

Test

Obiectivele unităţii de învăţare

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:

Veţi reuşi să cunoaşteţi tipologia sistemului bugetar şi particularităţile de funcţionare şi

organizare ale sistemului public

Page 5: Curs Idd Contab Instit. Publice

Principiile ce stau la baza întocmirii bugetului

Tipurile de instituţii publice ce se circumscriu domeniului bugetar şi relaţiile între acestea

Modul de clasificare a veniturilor şi cheltuielilor circumscrise clasificaţiei bugetare

Legăturile de subordonare între ordonatorii de credite.

Concepte şi tipologii privind sectorul public

Sistemul bugetar delimitează următoarele activităţi:

- Administraţia publică, centrală şi locală

- Învăţământul

- Sănătatea

- Cultura şi arta

- Justiţia şi autoritatea publică

- Potecţia şi refacerea mediului înconjurător

- Asistenţa şi protecţia socială

Activități de importanță strategică, cum sunt: transporturile și telecomunicațiile,

cercetarea științifică, chimia, etc.

Page 6: Curs Idd Contab Instit. Publice

Principii bugetare

Principiul universalității. Presupune insrierea in buget a sumelor globale ale veniturilor

si cheltuielilor publice, chiar in conditiile in care realizarea veniturilor publice presupune

efectuarea cheltuielilor prealabile.Cu alte cuvinte, nu pot fi compensate veniturile

bugetare cu cheltuielile aferente acestora, ele figurand la valoarea lor bruta, fapt ce va

permite Parlamentului sa cunoasca veniturile totale pe care statul urmeaza sa le incaseze,

respectiv destinatia pe care acestea o vor primi.

Principiul unitati bugetare presupune ca toate veniturile si cleltuielile bugetare sa fie

inscrise intr-un singur document, care sa reuneasca intr-o prezentare clara, veniturile cu

sursele lor de provenienta si cheltuieliile cu destinatia lor. Unitatea bugetara are ca efect

elaborarea unui buget unic care sintetizeaza ansamblul reatiilor financiare publice. De la

acest principiu se admit si derogari. Asfel, pe langa bugetul general se mai pot intocmi

bugete autonome , bugete extraordinare, bugete anexe si contul speciale de trezorerie.

Bugetele autonome se intocmesc de catre colectivitatile locale (judete ,orase, comune) de

institutiile publice cu personalitate juridica si autonomie functionala.

Bugetele extraordinare se intocmesc in situatii speciale , cum sunt : crize economice, calamitati

naturale , razboaie , etc. Venituriile inscrise in aceste bugete provin din impozite special

instituite, imprumuturi sau emisiune monetara.

Bugetele anexe sunt bugete distincte de bugetul orxeazadinar al statului care se anexeaza la

acesta si se voteaza separat de Parlament. Se elaboreaza pentru veniturile si cheltuieliile unor

institutii publice ce nu au in mod obligatoriu personalitate juridica.

Page 7: Curs Idd Contab Instit. Publice

Conturile speciale de trezorerie evidentiaza incasari ce nu reprezinta propriu-zis venit bugetar si

plati care nu au caracter defintiv. Legatura lor cu bugetul consta in aceea ca pentru soldurile

debitoare ale acestora, bugetul ordinar realizeaza acoperirea.

Principiul publicității bugetului este principiul care presupune ca dupa dezbatere si

aprobare, bugetul si contul privind incheierea exercitiului bugetar sa fie publicate in

Monitorul Oficial si in culegeriile de legi, apoi date publicitatii in presa, radio si

televiziune.

Principiul anualității bugetului se refera la perioada de timp pentru care se

intocmeste si la perioada in care se incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuieliile.

Conform lui, bugetul se elaboreaza pentru o perioada de un an, care poate sa coincida

sau nu cu anul calanderistic. Perioada in care se executa bugetul poate sa coincida sau

nu cu perioada pentru care a fost aprobat, deoarece unele venituri se incasaza iar

unele cheltuieli se efectueaza dupa expirare anului bugetar. Problematica veniturilor

neincasate si a cheltuieliilor neefectuate se poate soplutiona prin :

sistemul de gestiune – la sfarsitul anului bugetar , bugetul se incheie, iar contul de

executie va cuprinde numai venituriile incasate si cheltuieliile efectuate, iar

veniturile neincasate si cheltuieliile neefectuate vor figura in bugetul anului viitor

sistemul de exercitiu- executia bugetara se prelungeste pana la incasarea

veniturilor prevazute si efectuarea cheltuielilor bugetate. Acest sistem prezinta

inconvenientul functionarii paralele a doua bugete.

- Principiul specializării bugetare are in vedere insrierea in buget si aprobarea de catre

Parlament a veniturilor pe surse de provenienta si a creditelor bugetare pe categorii de cheltuieli.

Page 8: Curs Idd Contab Instit. Publice

Creditul bugetar reprezinta limita in care se pot face plati in contul fiecarei cleltuieli. Pentru

asigurarea acestui principiu este necesar ca veniturile si cheltuielile sa fie inscrise in buget dupa

o schema unitara,, numita clasificatie bugetara.

- Principiul echilibrului bugetar presupune acoperirea integrala a cheltuielilor din veniturile

ordinare ale bugetului. Echilibrul bugetar are in vedere elaborarea unor bugete balansate, precum

si pastrarea echilibrului in perioada de executie a bugetului. In ultimi ani , pe plan mondial se

remarca tendinta construiri de bugete deficitare, ca urmare a cresterii cheltuielilor aparatului

bugetar, cresterea datoriei publice, etc. Astfel, se incearca trecerea de la bugete echilibrate annual

la bugete plurianuale, periodic echilibrate.

- Principiul realității bugetare este unul implicit ce nu apare in legea finantelor publice, si

are in vedere doua aspecte: insrierea in buget a veniturilor bugetare posibile de realizat si a

cheltuielilor necesare perioadei bugetare, iar pe de alta parte modul de elaborare si executia

bugetului sa aiba la baza date verificabile si usor de identificat.

Particularități de organizare si funcționare a sectorului public - tipuri de instituții,

relații în cadrul sistemului bugetar public

Resursele financiare publice se constituie și se gestionează printr-un sistem unitar de bugete

format din:

Bugetul de stat concentreaza principala parte a fondurilor bugetare afrente

instutilor publice .El este discutat si aprobat de Parlament. Veniturile si chetuielile

Page 9: Curs Idd Contab Instit. Publice

inscrise in acest buget sunt grupate in ordinare si extraordinare, conform

clasificatiei bugetare, cu specificarea naturii acestora.

In stabilirea veniturilor bugetare se respecta urmatoare reguli:

nici un impozit , taxa sau alt venit de natura acestora nu se vor putea inscrie in

buget daca nu au fost stabilite prin lege;

prin legea bugetului sa aproba anual structura , componenta si valorea veniturilor

statului;.

se interzice prin lege percepera de contributii de orice natura daca nu exista o

fundamentare legala

Cheltuielile bugetare aprobate prin bugetul de stat au o destinatie precisa si limitata si pot fii

utilizate la cererea ordonatorilor pricinpali de credite numai dupa deschiderea de credite .

Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaboreaza si se aproba de ctre Parlament o

data cu bugetul de stat. El reflecta constutuirea , repartizarea si utilizarea fondurilor

necesare ocrotirii pensionarilor, salariatilor si membrilor lor de familie. Acesta

cuprinde la partea de venituri: contributiile pentru aigurari sociale datorate de angajat,

angajator si alte persoane asigurate, contributiile persoanelor aflate in somaj precm si

venituri nefiscale sub forma contributiiilor pentru bilete de tratament si odihna etc.In

partea de cheltuieli, principale destinatii sunt : pensiile de asigurari sociale de stat, ,

chetuieli pentru cresterea copiilor pana la doi ani , tratament balnear si odihna,

indemnizatii pentru concedii de maternitate si ingrijirea copilului, ajutoare de decese ,

proteze etc.

Page 10: Curs Idd Contab Instit. Publice

-Bugetele locale sunt bugetele unitatilor administrativ-teritoriale (comuna, oras, municipiu ,

judet) care au personalitate juridica. Din acesta sunt finantate actiunile de intres local, ca de

exemplu: actiuni social- culturale , sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, actiuni de interes

local in benificiul colectivitatii, cheltuieli de intretinere a administratiei publice locale precum si

toata gama de cheltuieli cu destinatie speciala prevazute in anexele legii finantelor publice locale.

- Bugetele fondurilor speciale sunt planuri finaciare separate de bugetul de stat si bugetul de

asiguarilor de stat care reflecta constiuirea si utlizarea fondurilor speciale, aprobate prin legiile

speciala. Aceste bugete se elaboreaza de Ministerul Finatelor Publice , la propunerea

ordonatorilor principali de credite raspunzatori cu gestionarea fondului respectiv.

- Bugetul trezoreriei statului cuprinde venituirle si chetuielile ocazionate de directia

specializata in Ministerul Finatelor Publice in efectuarea de operatiuni in contul si in numele

statului. Astfel, executia de casa a bugetelor se face prin unitatile trezorarie statului sau prin

unitati bancare, daca in localitatea respectiva nu exista unitatii ale trezorarie.Acesta vor efectua

operatii, precum: incasarea veniturilor bugetare , efectuarea cheltuielilor in limita creditelor si

destinatilor aprobate, incasarea veniturilor extrabugetare si a platilor dispuse din acesta ,

incasarea fondurilor speciale si efctuarea chetuielilor pe seama acestora, gestiunarea datorilor

publice si alte operati finaciare.

- Bugetele altor instituții publice cuprinde bugetele altor intitutii publice cu caracter

autonom, bugetele instituțiile publice finanțate integral sau parțial dintr-unul din bugetele de

mai sus, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor

provenite din credite externe contractate sau garantate de stat, bugetul fondurilor externe

nerambursabile. Orice instutie publica functioneaza in baza unui buget propriu, in care sursele

Page 11: Curs Idd Contab Instit. Publice

finaciare necesare pot proveni din: bugetul de stat sau bugetele locale, venituri extrabugetare,

fonduri speciale etc. Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor instutiilor integral auto-

finantate raman la dispozitia acestora , urmand a fii folosite cu aceiasi destinatie , in anul urmator

Bugetele acestor institutii se prezinta ca anexa la bugetul centralizat al ordonatorului principal de

credite in subordinea caruia ele functioneaza.

Clasificația bugetară

Clasificația bugetară reprezintă un instrument tehnic de sistematizare, urmărire si control al

realizării veniturilor și efectuării cheltuielilor. Clasificatia bugetara regrupeaza veniturile dupa

natura si provenienta, iar cheltuielile dupa natura si destinatie, ceea ce face posibile:

cunoasterea exacta a veniturilor si cheltuielilor statului,

compararea in timp a evolutiei bugetului, ceea ce pemite analiza in dinamica a veniturilor

si cheltuielilor statului,

exercitarea controlului asupra intregului proces al executiei bugetare si asigurarea

disciplinei financiare,

organizarea contabilitatii bugetare, inlesnind inregistrarea si preluarea datelor

Clasificatia bugetara este obligatorie atat in procesul intocmirii bugetului, cit si in cel al

executarii sale. Are în vedere trei criterii de grupare: criteriul administrativ, criteriul economic și

criteriul funcțional.

Page 12: Curs Idd Contab Instit. Publice

Criteriul administrativ grupeaza veniturile si cheltuielile dupa institutiile care le

incaseaza sau le efectueaza, fiind dublat , de regula, de alte criterii ce au la baza natura

fiecarui element.

Criteriul economic prezinta distint categoriile de venituri si cheltuieli pe natura, drept

operatiuni curente sau de capital.

Criteriul functional grupeaza cheltuielile dupa interesele urmarite de stat, dupa sarcinile si

obiectivele sale.

Veniturile bugetare se împart în capitole și subcapitole, iar cheltuielile in parti, capitole,

subcapitole, titluri, articole si alineate.

Veniturile sunt: venituri curente (fiscale și nefiscale) și venituri de capital.

Veniturile curente se incaseaza cu regularitate, constituind o sursa permanenta de mijloace

banesti. In functie de percepere, ele pot fi:

-venituri fiscale, reprezinta cea mai mare parte bugetare si imbraca forma impozitelor directe ( pe

profit, pe salarii, pe dividende) si indirecte( TVA, accize, etc.)

-venituri nefiscale, imbraca forma prelevarilor incasate in etapa repartitiei primare a PIB,

precum: varsaminte din profitul net al regiilor autonome, varsaminte ale institutiilor publice, taxe

pentru brevete si inventii, taxe consulare, amenzi, sume din valorificarea bunurilor confiscate,

etc.

Veniturile de capital sunt surse la care statul apeleaza atunci cand veniturile curente sunt

insuficiente, precum: lichidarea participatiilor din strainatate, sume din valorificarea bunurilor

apartinand statului, etc.

Page 13: Curs Idd Contab Instit. Publice

Cheltuielile bugetare se împart în părți, capitole, subcapitole, titluri, articole și alineate, după

criteriul funcțional și economic. Criteriul funcțional are în vedere separarea cheltuielilor pe

domenii de activitate în care statul are implicații majore, precum:

servicii publice generale;

aparare, ordine publica si siguranta nationala;

cheltuieli social-culturale: invatamant, sanatate, cultura, religia, asistenta sociala, alocatii,

pensii, ajutoare si indemnizatii;

activitati economice din domeniile: industrie, agricultura, silvicultura, transporturi si

telecomunicatii;

alte actiuni;

transferuri;

imprumuturi acordate;

plati de dobanzi si alte cheltuieli;

rambursari de imprumuturi;

fonduri de rezerva;

excedent/deficit.

Criteriul economic împarte cheltuielile după natura lor în cheltuieli curente și de capital.

Cheltuielile curente se efectueaza in mod constant la orice institutie publica, si vizeaza:

cheltuielile de personal, cheltuielile materiale, serviciile, etc.

Page 14: Curs Idd Contab Instit. Publice

Cheltuielile de capital se efectueaza in anumite perioade si se refera la investitiile institutiilor, ale

regiilor autonome si ale societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

Ordonatorii de credite

Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică și pot

fi:

- ordonatori principali suntt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, carora

li se acorda finantare pentru institutiile din subordine si pentru cheltuiele proprii, conform

bugetelor aprobate.

ordonatori secundari sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică,

aflate in subordinea ordonatorilor principali. Ei au rolul de a repartiza creditele

bugetare unor institutii din subordine, ai caror conducatorii au calitatea de ordonatori

tertiari si de a utiliza creditele bugetare deschise pentru cheltuieli proprii,

ordonatori terțiari sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, ce

utilizeaza creditele bugetare primite, conform bugetelor proprii.

Toti ordonatorii raspund de:

-angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limitacreditelor bugetarerepartizate si

aprobate;

-realizarea veniturilor;

-angajarea si utilizarea creditelor bugetarepe baza unei bune gestiunin financiare;

-integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc;

Page 15: Curs Idd Contab Instit. Publice

-organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea in termen a situatiilor financiare;

-organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de

lucrrarii de investitii publice;

-orgazarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor corespunzatori;

-organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale.

Test

Exemple de subiecte teoretice

Definiţi principiile bugetare şi conexiunile între acestea

Prezentaţi cheltuielile prin prisma criteriului funcţional al clasificaţiei bugetare

Prezentaţi veniturile conform criteriului economic al clasificaţiei bugetare

Definiţi ordonatorii de credite şi rolul lor în organizarea instituţiilor publice

Unitate de învăţare nr. 2

NATURA, OBIECTIVELE ȘI ARIA DE APLICABILITATE A CONTABILITĂȚII

PUBLICE

Cuprins 

Page 16: Curs Idd Contab Instit. Publice

Principiile organizării contabilității instituțiilor publice

Principiile execuției bugetare

Contabilitatea de casă, contabilitatea de angajamente

Suporturi informaționale specifice contabilității publice

Referențialele contabile naționale și internaționale actualizate

Test

Obiectivele unităţii de învăţare

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:

Cunoaşteţi principiile contabile generale, opozabile atât contabilităţii agenţilor

economici cât şi instituţiilor publice

Înţelegeţi principiile execuţiei bugetare descrise în legea Finanţelor publice

Cunoaşteţi documentele specifice finanţării bugetare

Înţelegeţi modul de organizare a contabilităţii în instituţiile publice şi rolul

IPSAS-urilor în trecerea de la contabilitatea de casă la contabilitatea de

angajamente

Principiile organizării contabilității instituțiilor publice

- Principiul continuității activității presupune ca institutia sa isi continue in mod normal

activitatea intr-un viitor previzibil.

Page 17: Curs Idd Contab Instit. Publice

- Principiul permanenței metodelor implica continuitatea aplicarii acelorasi norme si

reguli privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ si de

pasiv si a rezultatelor astfel incat comparabilitatea in timp a informatiilor contabile sa fie

posibila.

- Principiul prudenței nu admite supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor,

respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. In acest sens, trebuie sa se tina

seama de deprecierile, riscurile si pierderile posibile, generate de activitatea exercituilui curent

sau anterior.

- Principiul independeței exercițiului cere luarea in considerare a tuturor veniturilor si

cheltuielilor corespunzatoare exercitiului bugetar pentru care se face raportarea, fara a tine seama

de data la care se face plata sau incasarea.

- Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv este indispensabil

stabilirii valorii totale a unei pozitii din bilant.

- Principiul intagibilității presupune ca bilantul d e deschidere al unui exercitiu sa

corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent.

- Principiul necompensării presupune ca valoarea elementelor de activ sa nu poata fi

compensata cu cea a elementelor de pasiv, respectiv veniturile sa nu poata fi compensate cu

cheltuielile, cu exceptia cazurilor permise prin reglementarile legale.

- Principiul prevalenței economicului asupra juridicului impune ca informatiile

prezentate in situatiile financiare sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si

tranzactiilor , nu doar forma lor juridica.

Page 18: Curs Idd Contab Instit. Publice

Principiul pragului de semificație prevede ca fiecare element care are o valoare

semnificativa, sa sa fie prezentat distinct in situatiile financiare. Elementele cu valori

nesemnificative, dar care au naturi si functii similare trebuie insumate nefiind

necesara prezentarea lor separata.

Principiul contabilitatii de angajamente permite inregistrarea evenimentelor si

tranzactiilor atunci cand au loc si nu cand sumele sunt platite sau incasate.

Principiile execuției bugetare

Intrucat, contabilitatea bugetara are ca sarcina reflectarea executiei bugetare, consideram

oportuna prezentarea principiilor executiei bugetare. Ele sunt descrise in Legea Finantelor

Publice si pot fi rezumate, astfel:

- Creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu se prevăd și se aprobă prin legea

bugetară anuală, care stabileste si structura functionala a acestora;

- Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiul bugetar;

- Creditele bugetare pentru cheltuieli de personal nu pot fi majorate sau utilizate la alte articole

de cheltuieli;

- Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare sunt de

compentența fiecărui ordonator principal de credite în limita a 10% din prevederile capitolului

bugetar la nivelul ordonatorului principal;

- Virările de credite bugetare de la un capitol la altul se efectuează pe baza justificărilor

și trebuie să aibă acordul Ministerului Finanțelor Publice;

Page 19: Curs Idd Contab Instit. Publice

- Virările de credite bugetare se pot face incepând cu trimestrul al 3-lea al exercițiului

bugetar;

- Nu se pot efectua virări de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din

fonduri de rezervă sau intervenție aflate la dispoziția Guvernului;

- Ordonatorii principali transmit lunar Ministerului Finanțelor Publice situația virărilor

de credite bugetare;

Contabilitatea de casă, contabilitatea de angajamente

Regulile contabile au la bază Directivele europene nr. 4 privind conturile anuale si nr. 7 privind

conturile consolidate, precum și Sistemul European de Conturi (ESA 95).

Conform Legi Contabilitatii, contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala.

Pentru tranzactiile in moneda straina este oligatorie reflectarea contabila in ambele monede,

potrivit reglementarilor expres elaborate. Pentru evenimentele privind primirea si utilizarea

contributiei financiare nerambursabile a Comunitatii Economice Europene se folosesc leul si

euro. Conversia monedei europene in lei se face la un curs calculat pe baza celui valabil din

penultima zi a luni precedente celei pentru care se stabileste cursul valutar de conversie.

Tranzactiile in valuta se inregistreza in contabilitate la cursul BNR comunicat pentru ziua

precedenta celei in care are loc incasarea sau plata in valuta.

Finalizarea exercitiului bugetar si a trimestrelor se concretizeaza prin elaborarea unui set de

situatii financiare a caror componenta este stabilita de Standardele Internationale pentru Sectorul

Public nr. 1 si 2 si Regulamentul Financiar al Uniunii Europene nr. 1605/2002, respectiv:

bilantul, document contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ si de pasiv

Page 20: Curs Idd Contab Instit. Publice

contul de executie bugetara (flux de trezorerie), prezinta pe capitole si subcapitole din

bugetul aprobat, platile nete efectuate pe surse de finantare;

situatia veniturilor si cheltuielilor, exprima performanta financiara a institutiilor publice,

determinand rezultatul patrimonial (rezultatul exercitiului) pe fiecare sursa financiara si

pe total;

situatia modificarilor in structura activelor/ capitalurilor, cuprinde informatii referitoare la

influentele rezultate din schimbarea politicilor contabile, in urma reevaluarii activelor sau

din corectarea erorilor contabile;

anexe la situatiile financiare reprezentate de:

- principii si politici contabile, au in vedere explicitarea principiilor care au stat la baza intocmirii

situatiilor financiare si a procedurilor contabile;

- note explicative contin informatii referitoare la metodele de evaluare a activelor precum si orice

alte informatiicare sunt relevante in aprecierea de catre utilizatori a pozitiei si performantele

financiare;

- evenimente ulterioare datei bilantului care au influente favorabile sau nefavorabile asupra

pozitiei sau performantei si care se petrec intre data bilantului si data la care situatiile financiare

sunt aprobate.

Suporturi informaționale specifice contabilității publice

Documentele intocmite in institutiile publice nu difera semnificativ de cele intocmite in sectorul

economic. Totusi, in etapa deschiderii finantarii, se utilizeaza o serie de documente specifice,

Page 21: Curs Idd Contab Instit. Publice

precum cererea de deschidere de credite . Aceasta are anexat un set de documente menite sa

justifice solicitarile de credite si sa identifice toti beneficiari creditelor bugetare, respectiv:

- Nota justifictivă cuprinde creditele bugetare repartizate, cumulat si pe trimestre,

creditele bugetare care urmeaza a fi deschise, precum si defalcarea pe subdiviziunile clasificatiei

bugetare, in functie de bugetul aprobat;

-Dispoziția bugetară de repartizare a creditelor bugetare se intocmeste pe baza cererii

de deschidere de credite si se transmite spre aprobare si ulterior inregistrare in evidentele celor

implicati;

- Angajamentul bugetar poate fi individual sau global si se intocmeste pentru efectuarea

unei anumite cheltuieli, precizandu-se subdiviziunea clasificatiei bugetare in care se incadreaza

consumul de resurse respectiv;

- Fișă pentru operațiuni bugetare se foloseste pentru evidenta creditelor bugetare

aprobate, a platilor nete de casa si a cheltuielilor efective, iar la institutiile publice finantate din

venituri propri pentru evidenta prevederilor din bugetul aprobat, a platilor nete de casa si a

cheltuielilor efective facute pe seama veniturilor proprii.

Referențialele contabile naționale și internaționale actualizate

Implementarea normelor internaționale a determinat introducerea Standardelor Internaționale de

Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS) . Acestea cuprind:

- IPSAS 1 - prezentarea situațiilor financiare

- IPSAS 2 - situația privind fluxul de numerar

Page 22: Curs Idd Contab Instit. Publice

- IPSAS 3 - surplusul sau deficitul net pentru o perioadă, erori fundamentale și modificări

în politica contabilă

- IPSAS 4 - efectele modificărilor ratei de schimb valutar

- IPSAS5 - costurile împrumuturilor

- IPSAS 6 - situații financiare consolidate și contabilitatea unităților subordonate

- IPSAS 7 - contabilitatea investițiilor în asocieri

- IPSAS 8 - raportarea financiară a profiturilor entităților mixte

- IPSAS 9 - venituri din tranzacții comerciale

- IPSAS 10 - raportarea financiară în economiile hiperinflaționiste

- IPSAS 11 - contracte de construcții

- IPSAS 12 - stocuri

- IPSAS 13 - leasing

- IPSAS 14 - evenimente ulterioare datei bilanțului

- IPSAS 15 - instrumente financiare: prezentare și descriere

- IPSAS 16 - investiții imobiliare

- IPSAS 17 - imobilizări corporale

- IPSAS 18 - raportarea pe segmente

- IPSAS 19 - provizioane, datorii și active contingente

Page 23: Curs Idd Contab Instit. Publice

- IPSAS 20 - raportarea financiară a tranzacțiilor în părți afiliate

Test

Exemple de subiecte teoretice:

Prezentaţi în opoziţie principiile organizării contabilităţii instituţiilor publice şi principiile

execuţiei bugetare

Precizaţi diferenţele între contabilitatea de casă şi contabilitatea de angajamente

Prezentaţi circuitul cererii de deschidere a creditelor bugetare şi al dispoziţiei bugetare

Unitate de învăţare nr.3

Contabilitatea finanțării bugetare. Contabilitatea capitalurilor

Cuprins:

Contabilitatea finanțării pe surse de finanțare bugetare și extrabugetare

Concepte comune și particulare privind capitalurile proprii în instituțiile publice, reguli,

convenții și practici specifice capitalurilor proprii, concepte, reguli, convenții și practici

privind împrumuturile din emisiunea de obligațiuni și datoria publică

Test

Page 24: Curs Idd Contab Instit. Publice

Obiectivele unităţii de învăţare

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să :

Cunoaşteţi sursele de finanţare a instituţiilor publice, bugetare şi extrabugetare

Înţelegeţi etapele finanţării şi execuţiei bugetare

Cunoaşteţi finanţarea extrabugetară şi autofinanţarea.

Contabilitatea finanțării pe surse de finanțare bugetare și extrabugetare

3.1. Finanțarea din bugetul central și bugetele locale

În procesul execuției bugetare, cheltuielile publice parcurg patru faze:

- angajamentul se realizeaza prin emiterea unui document scris prin care se certifica

existenta unor credite bugetare disponibile, aferente unei cheltuieli, potrivit destinatiei prevazute

in buget. Creditele bugetare neangajate, precum si cele angalate si neutilizate pana la sfarsitul

exercitiukui bugetarsunt anulate de drept, iar orice cheltuiala angajata si neplatita pana la

incheierea exercitiului curent se va plati in contul bugetului pe anul urmator din creditele

aprobate in acest scop;

- lichidarea cheltuieli reprezinta faza in care se verifica existenta angajamentelor, se

determina si verifica realitatea sumei datorate si se apreciaza exigibilitatea angajamentului legal

pe baza documentelor justificative care atesta tranzactia sau evenimentul;

- ordonanțarea este faza executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au

fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata.

Page 25: Curs Idd Contab Instit. Publice

- plată reprezinta faza finala a executiei bugetare prin care institutia stinge obligatiile fata

de crditori

Finanțarea bugetară parcurge două etape: deschiderea de finanțare și finanțarea propriu-

zisă.

A. Deschiderea de finanțare se realizează în conturile în afara bilanțului: 8060 "Credite bugetare

aprobate", 8061 "Credite deschise de repartizat" și 8062 "Credite deschise pentru cheltuieli

proprii".

Exemplu:

Ordonatorul principal A întocmește o cerere de deschidere de finanțare pentru credite

bugetare în valoare de 6.000 lei din care 5.000 lei de repartizat ordonatorilor din subordine și

1.000 lei credite pentru cheltuieli proprii. Ordonatorul principal a repartizat integral creditele de

repartizat unui ordonator secundar B pentru cheltuieli proprii 2.000 lei și pentru a fi repartizate

ordonatorului terțiar C 3.000 lei. Ordonatorul secundar repartizează ordonatorului terțiar C

creditele bugetare. La sfârșitul perioadei, ordonatorului terțiar i se retrag credite bugetare

neutilizate în valoare de 200 lei.

1. Înregistrări în contabilitatea ordonatorului principal:

- aprobarea cererii de deschidere de credite:

D 8060 6.000 lei

- recunoașterea creditelor de repartizat și pentru nevoi proprii:

D 8061 5.000 lei

Page 26: Curs Idd Contab Instit. Publice

D 8062 1.000 lei

- repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul secundar B:

C 8061 5.000 lei

- returnarea creditului neutilizat de ordonatorul C:

D 8060 200 lei

2. Înregistrări în contabilitatea ordonatorului secundar B:

- primirea creditelor de repartizat și pentru nevoi proprii de la ordonatorul principal A:

D 8061 3.000 lei

D 8062 2.000 lei

- repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul terțiar C:

C 8061 3.000 lei

- returnarea creditului neutilizat de ordonatorul C și transmiterea către ordonatorul principal:

D 8061 200 lei

C 8061 200 lei

3. Înregistrări în contabilitatea ordonatorului terțiar C:

- primirea creditelor bugetare pentru nevoi proprii:

D 8062 3.000 lei

Page 27: Curs Idd Contab Instit. Publice

- la sfârșitul perioadei se retrage finanțarea neutilizată:

C 8062 200 lei

B. Finanțarea propriu-zisă presupune utilizarea creditelor bugetare deschise și repartizate.

Exemplu:

În baza unei finanțări de 2.000 lei din sursele bugetului de stat, un ordonator terțiar

efectuează următoarele tranzacții.

1. înregistrează drepturi salariale totale de 200 lei cuvenite angajaților săi.

641 = 421 200 lei

2. se achiziționează de la furnizori materii prime în valoare de 900 lei:

301 = 401 900 lei

3. se achită furnizorul de la bugetul de stat:

401 = 770.1 900 lei

4. se dau în consum materii prime în valoare de 300 lei:

601 = 301 300 lei

5. se înregistrează și achită factura de la SC Electrica în valoare de 500 lei:

605 = 770.1 500 lei

6. se înregistrează contribuțiile instituțiilor privind: asigurările sociale 41,6 lei, asigurările

sociale de sănătate 11 lei, asigurările de șomaj 10 lei.

Page 28: Curs Idd Contab Instit. Publice

6451 = 4311 41,6 lei

6453 = 4313 11 lei

6452 = 4371 10 lei

7. se virează contribuțiile instituției la bugetele în drept:

41,6 lei 4311 = 770.1 62,6 lei

11 lei 4313

10 lei 4371

8. se achită salariile:

421 = 770.1 200 lei

9. se închid conturile de cheltuieli și finanțări:

770.1 = 121.01 1662,6 lei

1062,6 121.01 = 641 200 lei

601 300 lei

605 500 lei

6451 41,6 lei

6453 11 lei

6452 10 lei

Page 29: Curs Idd Contab Instit. Publice

10. se inchide contul 121:

121.01 = 117.01 600 lei

Finanțarea din bugetele locale se realizează similar utilizându-se analiticile specifice instituțiilor

publice de interes local.

3.2. Finanțarea din fonduri speciale și fonduri cu destinație specială

Se utilizează conturi specifice finanțării din fonduri speciale și cu destinație specială, respectiv:

- 7705 "Veniturile fondului asigurărilor sociale de sănătate", 7704 "Veniturile bugetului

asigurărilor de șomaj", 776 "Fonduri cu destinație specială"

- 571 "Disponibil din fondul de asigurări de sănătate", 574 "Disponibil din veniturile

bugetului asigurărilor de șomaj", 550 "Disponibil din fonduri cu destinație specială"

- Conturi de cheltuieli după natură

- 121.05 "Rezultatul patrimonial - asigurări sociale de sănătate", 121.04 "Rezultatul

patrimonial - asigurări de șomaj", 121.08 "Rezultatul patrimonial - bugetul fondurilor

nerambursabile".

Schema de contabilizare, se prezintă astfel:

- Primirea finanțării din fonduri cu destinație specială:

550 = 776

- Efectuarea cheltuielilor în clasa 6

- Plata datoriilor din contul 550

Page 30: Curs Idd Contab Instit. Publice

- Închiderea finanțării prin contul 121.08

- Retragerea eventualelor sume neconsumate

776 = 550

3.3. Contabilitatea finanțării din venituri proprii

Se utilizează conturi specifice activității autofinanțate precum: grupa 70 "Cifra de afaceri"

pentru înregistrarea veniturilor proprii, 560 "Disponibil din venituri proprii", 121.10 "Rezultatul

patrimonial - venituri proprii".

Exemplu:

O institutie din domeniul sanatatii, care functionaeza in regim de autofinantare, incaseaza in

numerar, pe baza de chitante, taxe de consultatii, analize si spitalizarii, insuma de 15.000 lei.Pe

baza lor se constituie disponibilul pe baza caruia se efectueaza o serie de tranzactii.

1. Incasarea veniturilor din activitatea proprie:

560 = 704 15.000 lei

2. Se procura medicamente in valoare de 3.000 lei:

3029 = 401 3.000 lei

3. Se achita furnizorul:

401 = 560 3.000 lei

4. Se cumpara hrana pentru bolnavi spitalizati, in valoare de 500 lei, care se da in consum:

Page 31: Curs Idd Contab Instit. Publice

3027 = 560 500 lei

6027 = 3027 500 lei

5. Se consuma integral medicamentele cumparate:

6029 = 3029 3.000 lei

6. Se inregistreaza salarii brute in valoare de 10.000 lei:

641 = 421 10.000 lei

7. Se inregistreaza retineri din salarii: contributii individuale la asigurari sociale1.050 lei,

contributii individuale la asigurari sociale de sanatate 550 lei, contributii individuale la ajutorul

de somaj 50 lei, impozit pe salarii 1.600 lei:

3.250 lei 421 = 4312 1.050 lei

4314 550 lei

4372 50 lei

444 1.600 lei

8. Se achita salariul net:

421 = 560 6750 lei

9. Se achita contributiile sociale:

1.050 lei 4312 = 560 3.250 lei

550 lei 4314

Page 32: Curs Idd Contab Instit. Publice

50 lei 4372

1.600 lei 444

10. Inchiderea conturilor de cheltuieli:

13.500 lei 121.3 = 6027 500 lei

6029 3.000 lei

641 10.000 lei

11. Inchiderea conturilor de venituri:

704 = 121.3 15.000 lei

Rezultatul exercitiului este excedentar reprezentand suma de 1.500 lei, iar disponibilul din cont

este de 4.850 lei.

Capitalurile proprii în instituțiile publice, reguli, convenții și practici specifice

capitalurilor proprii, concepte, reguli, convenții și practici privind împrumuturile din

emisiunea de obligațiuni și datoria publică

Modalitatile de finantare prezentate sunt completate de contributii ale Comunitatii Economice

Europene, precum si de imprumuturi externe ori alte surse. Ele nu fac parte din categoria

finantarilor bugetare, sursele pe baza carora se acorda nefiind fonduri publice.

Page 33: Curs Idd Contab Instit. Publice

.

Test

Exemple de subiecte teoretice

- Care sunt tipurile de finanţare de care poate beneficia o instituţie publică?

- Prezentaţi etapele finanţării bugetare

- Prezentaţi deosebirea între cheltuială efectivă şi plată netă de casă

Exemple de probleme

1. Primăria generală a capitalei beneficiează de o finanţare în baza bugetului propriu de

2.000.000 lei pentru exerciţiul bugetar N. Pentru trimestrul 1 se repartizează din bugetul

primăriei suma de 500.000 lei pentru nevoi proprii şi 100.000 lei se repartizează primăriei

sectorului 1 în vederea modernizării parcului Herăstrău.

2. O instituţie publică primeşte o finanţare de 100.000 lei din fondul asigurărilor sociale de

sănătate. În baza acestei finanţări cumpără de la furnizori material sanitare în valoare de

100.000 lei, achită furnizorul şi dă în consum material în valoare de 98.000 lei. Se

închide finanţarea din fondul de asigurări sociale de sănătate.

Unitate de învăţare nr.4

Contabilitatea activelor, datoriilor şi a trezoreriei

Page 34: Curs Idd Contab Instit. Publice

Cuprins

Concepte, tipologii şi particularităţi privind structurile contabile calitative

Recunoaştere şi evaluare privind activele, datoriile şi trezoreria

Practici contabile specifice activelor imobilizate aparţinând domeniului public şi privat al

statului

Practici contabile specifice elementelor particulare de active circulante, datorii şi trezorerie,

corelaţii cu sursele de finanţare bugetare şi în afara bilanţului

Test

Obiectivele unității de învățare:

După studiul acestei unități de învățare veți reuși să :

- Cunoaşteţi particularităţile contabilităţii bugetare în raport cu contabilitatea agenţilor

economici.

- Recunoaşteţi şi evaluaţi activele şi datoriile

- Înţelegeţi particularităţile domeniului public în opoziţie cu cel privat

- Cunoaşteţi practicile specifice privind stocurile, creanţele, datoriile şi trezoreria

Concepte, tipologii şi particularităţi privind structurile contabile calitative

A. Activele imobilizate

Active fixe necorporale:

Page 35: Curs Idd Contab Instit. Publice

o Cheltuieli de dezvoltare

o Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active

similare

o Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive

o Alte active fixe necorporale

Active fixe corporale:

o Terenuri şi amenajări de terenuri

o Construcţii

o Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii

o Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane

şi materiale şi alte active fixe corporale

o Alte active ale statului

Active fixe în curs şi avansuri pentru active fixe

Active financiare:

o Titluri de participare

o Alte titluri imobilizate

o Creanţe imobilizate

Page 36: Curs Idd Contab Instit. Publice

o Vărsăminte de efectuat pentru activele financiare

Amortizări privind activele fixe

Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor fixe

B. Activele circulante

Stocuri:

o Stocuri de materii şi materiale

o Producţie în curs de execuţie

o Produse

o Stocuri aflate la terţi

o Animale

o Mărfuri

o Ambalaje

o Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie

Creanţe:

o Clienţi şi conturi asimilate

o Creanţe cu personalul, asigurări şi protecţie socială

Page 37: Curs Idd Contab Instit. Publice

o Creanţe faţă de bugetul de stat

o Ajustări pentru deprecierea creanţelor

o Debitori diverşi

o Conturi de regularizare şi asimilate

o Decontări

Trezorerie:

o Conturi la trezoreria statului şi bănci

o Disponibil al bugetelor

o Disponibil din fonduri cu destinaţie special

o Disponibil al instituţiilor publice şi al activităţilor finanţate integral sau

parţial din venituri proprii

o Disponibil din veniturile fondurilor speciale

o Viramente interne

o Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie

C. Datorii

Furnizori şi conturi asimilate

Page 38: Curs Idd Contab Instit. Publice

Personal şi conturi asimilate

Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate

Bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi

asimilate

Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile

Creditori diverşi

Conturi de regularizare şi asimilate

Decontări

Recunoaştere şi evaluare privind activele, datoriile şi trezoreria

Evaluare iniţială

o Cost de achiziţie

o Cost de producţie

o Valoare justă

Evaluare cu ocazia inventarierii

Evaluare la închiderea exerciţiului

Evaluare la ieşire:

Page 39: Curs Idd Contab Instit. Publice

o Identificarea specifică

o FIFO

o LIFO

o CMP

Practici contabile specifice activelor imobilizate aparţinând domeniului public şi

privat al statului

A. Intrarea de active fixe

1. Intrarea prin achiziţie de la furnizori

Exemplu 1:

Muzeul de Artă cumpără un tablou, obiect de patrimoniu de la un colecţionar privat în

valoare de 10.000 lei. Tabloul face parte din domeniul public al statului.

214 = 101 10.000 lei

6821 = 404 10.000 lei

Exemplu 2:

Page 40: Curs Idd Contab Instit. Publice

Un spital achiziţionează un aparat medical în următoarele condiţii: preţ de achiziţie

10.000 lei, cheltuieli de transport înscrise în factură 100 lei, TVA 24%.

231 = 404 12.524 lei

213 = 231 12.524 lei

2. Intrarea prin construire în antrepriză şi regie proprie

Contabilizarea este similară construcţiei de la agenţii economici.

3. Intrarea prin transfer

Intrarea se contabilizează distinct în funcţie de apartenenţa bunului.

Dacă bunul aparţine domeniul public al statului

21 = 101 valoarea contabilă de intrare

- Dacă bunul aparţine domeniului privat al statului

Val de intrare 21 = 281 amortizare calculată

7583 valoarea contabilă netă

4. Intrarea prin donaţie

Donaţiile fac obiectul contractelor de sponsorizări în care donatorul impune modul de

utilizare a activului fix.

21 = 776 valoarea justă

Page 41: Curs Idd Contab Instit. Publice

B. Contabilitatea cheltuielilor ulterioare

Exemplu:

O staţie de salvare dotează autovehiculele cu aparate de aer condiţionat în valoare de

10.000 lei şi înlocuieşte piese uzate în valoare de 5.000 lei.

213 = 404 10.000 lei

602 = 401 5.000 lei

C. Contabilitatea reevaluării activelor fixe

Reevaluarea se face de evaluatori autorizaţi aplicând metoda reevaluării prin indici de

inflaţie corectată cu utilitatea, respectiv valoarea de piaţă a bunurilor.

Exemplu:

O clădire aparţinând unei grădiniţe este reevaluată. Valoarea de intrare 50.000 lei,

amortizarea calculată 10.000 lei, coeficientul de actualizare 50%.

25.000 lei 212 = 281 5.000 lei

105 20.000 lei

Page 42: Curs Idd Contab Instit. Publice

D. Contabilitatea amortizării

Doar activele fixe corporale şi necorporale ce aparţin domeniului privat al statului sunt

supuse amortizării utilizând metoda lineară.

Exemplu:

Pe data de 15.03. N, o şcoală generală achiziţionează un autovehicul pentru transportul

elevilor în valoare de 30.000 lei, durată normată de utilizare 5 ani, cotă de amortizare 20%.

Amortizarea = 30.000 * 20% * 9/12 = 4.500 lei

6811 = 281 4.500 lei

E. Contabilitatea ieşirii de active fixe

1. Ieşirea prin casare

Exemplu 1:

Se casează un obiect de muzeu distrus ca urmare a unei calamităţi, în valoare de 50.000

lei. Acesta face parte din domeniul public al statului.

101 = 214 50.000 lei

Exemplu 2:

Comisia de inventariere hotărăşte casarea unui mobilier de birou complet amortizat în

valoare de 10.000 lei.

Page 43: Curs Idd Contab Instit. Publice

281 = 214 10.000 lei

2. Ieşirea prin vânzare

Exemplu:

Un liceu vinde clădirea cantinei la preţul de vânzare de 70.000 lei, valoare contabilă

100.000 lei, amortizarea cumulată 50.000 lei.

461 = 4481 70.000 lei

50.000 lei 281 = 212 100.000 lei

50.000 lei 658

3. Ieşire prin transfer sau donaţie

Dacă bunul apaţine domeniului public al statului:

101 = 21 valoarea contabilă

- Dacă bunul aparţine domeniului privat:

amortiz cumulată 281 = 213 valoarea de intrare

val rămasă 658

F. Contabilitatea operaţiunilor privind activele financiare

Modul de contabilizare este similar agenţilor economici.

Page 44: Curs Idd Contab Instit. Publice

Practici contabile specifice elementelor particulare de active circulante, datorii şi

trezorerie, corelaţii cu sursele de finanţare bugetare şi în afara bilanţului

A. Stocuri

1. Contabilitatea operaţiilor privind stocurile de materii prime şi materiale consumabile

Achiziţie de la terţi

Exemplu:

Se achiziţionează materii prime în valoare de 1.000 lei

301 = 401 1.000 lei

Transfer de la instituţiile publice superioare

Exemplu:

Se primesc prin transfer tipizate în valoare de 500 lei.

302 = 4812 500 lei

Plusuri la inventar şi primite cu titlu gratuit

Exemplu:

Se înregistrează un plus de combustibil constatat la inventariere în valoare de 30 lei.

3022 = 6022 30 lei

Rezultate din dezmembrarea activelor fixe

Page 45: Curs Idd Contab Instit. Publice

Exemplu:

Se înregistrează piese de schimb în valoare de 100 lei rezultate din dezmembrarea unui

activ fix

3024 = 719 100 lei

Consum

Exemplu:

Se înregistrează consum de medicamente în valoare de 10 lei.

6029 = 3029 10 lei

Lipsuri constatate cu ocazia inventarierii

Exemplu:

Se înregistrează o lipsă neimputabilă de materiale în valoare de 20 lei

602 = 302 20 lei

Pierderi din calamităţi

Exemplu:

Se înregistrează distrugerea unui stoc de materii prime în urma unor inundaţii în valoare

de 500 lei

690 = 301` 500 lei

Transfer la instituţiile publice subordinate

Page 46: Curs Idd Contab Instit. Publice

Exemplu:

Se transferă materiale în valoare de 50 lei unei instituţii subordonate

4812 = 302 50 lei

2. Contabilitatea operaţiilor privind stocurile date în prelucrare

Exemplu:

Un spital trimite pentru prelucrare la o croitorie pânză în valoare de 500 lei. Cheltuielile

cu prelucrarea sunt in valoare de 200 lei. Se recepţionează halate în valoarea de 520 lei.

Se înregistrează trimiterea pânzei la prelucrare

351 = 302 500 lei

- Se înregistrează factura de prelucrare şi recepţionarea halatelor

520 lei 303 = 351 500 lei

401 20 lei

- Se înregistrează achitarea facturii

401 = 770 20 lei

3. Contabilitatea operaţiilor privind materialele de natura obiectelor de inventor

Exemplu:

Page 47: Curs Idd Contab Instit. Publice

Se achiziţionează halate de 500 lei în vederea distribuirii ca echipament de lucru (50% se

suportă de instituţie, 50% de salariaţi). Ulterior se dau în folosinţă salariaţilor halatele.

303 = 401 500 lei

250 lei 603 = 303 500 lei

250 lei 4283

B. Creanţe şi datorii

1. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii

Exemplu 1:

O instituţie publică efectuează următoarele operaţiuni:

Se acordă un avans de 300 lei pentru achiziţionarea de tipizate

409 = 770 300 lei

- Se achiziţionează tipizate în valoare de 400 lei şi se regularizează avansul

acordat anterior:

302 = 401 400 lei

400 lei 401 = 409 300 lei

770 100 lei

Se achiziţionează un calculator în valoare de 2.000 lei:

214 = 404 2.000 lei

Page 48: Curs Idd Contab Instit. Publice

- Se achiziţionează echipament de lucru pentru care nu s-a întocmit factura în

valoare de 800 lei.

303 = 408 800 lei

- Ulterior se primşte factura.

408 = 401 800 lei

Exemplu 2:

O instituţie publică finanţată din venituri proprii a efectuat următoarele operaţiuni în

cursul trimestrului 1:

Încasează de la clienţi suma de 400 lei pentru efectuarea de cursuri de

pregătire

560 = 419 400 lei

Efectuează cursuri de pregătire în valoare de 500 lei

411 = 704 500 lei

- Se regularizează avansul primit

400 lei 419 = 411 500 lei

100 lei 560

Se încasează chiria aferentă unei clădiri pentru care nu s-a întocmit factură

418 = 706 300 lei

Page 49: Curs Idd Contab Instit. Publice

- Se emite factura în valoare de 300 lei

411 = 418 300 lei

2. Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările şi protecţia socială

Exemplu:

În luna martie, o instituţie publică prezintă următoarele informaţii:

Fond brut de salarii 7.000 lei

Contribuţiile personalului: CAS 735 lei, CASS 385 lei, ajutorul de şomaj 35

lei.

Impozitul pe salarii 300 lei

Reţineri în favoarea terţilor 200 lei

Contribuţiile instituţiei: CAS 1456 lei, CASS 385 lei, ajutorul de şomaj 35 lei

Se înregistrează ştatul de plată al salariilor:

641 = 421 7.000 lei

Se înregistrează reţinerile din salariile personalului:

1.655 lei 421 = 4312 735 lei

4314 385 lei

4372 35 lei

Page 50: Curs Idd Contab Instit. Publice

444 300 lei

427 200 lei

Se înregistrează contribuţiile instituţiei la asigurări şi protecţie socială:

6451 = 4311 1.456 lei

6452 = 4371 35 lei

6453 = 4313 385 lei

Se înregistrează plata salariilor de 5.345 lei

421 = 770 5.345 lei

Se înregistrează virarea obligaţiilor pe destinaţii:

735 lei 4312 = 770 3.531 lei

385 lei 4314

35 lei 4372

300 lei 444

200 lei 427

1.456 lei 4311

35 lei 4371

385 4313

Page 51: Curs Idd Contab Instit. Publice

3. Contabilitatea decontărilor cu bursierii şi doctoranzii

Exemplu:

O instituţie de învăţământ preuniversitar înregistrează bursele lunii martie în valoare de

3.000 lei.

679 = 429 3.000 lei

429 = 531 3.000 lei

4. Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi

Exemplu:

Se înregistrează o lipsă de materiale imputabilă, valoarea actuală 300 lei,

valoarea contabilă 250 lei. Vinovatul nu este salariat al instituţiei:

300 lei 461 = 758 250 lei

4481 50 lei

- Se înregistrează penalizări în valoare de 100 lei datorate de terţi

461 = 758 100 lei

5. Contabilitatea decontărilor între exerciţiile financiare

Page 52: Curs Idd Contab Instit. Publice

Exemplu:

O instituţie de învăţământ superior încasează în luna decembrie N, 3.000 lei chirie pentru

sălile de curs ce urmează a fi puse la dispoziţia unei firme în luna ianuarie N+1.

560 = 472 3.000 lei

În luna ianuarie N+1, se transferă veniturile înregistrate în avans la venituri curente

472 = 706 3.000 lei

6. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice

Exemplu:

Se înregistrează un transfer de material consumabile în valoare de 1.000 lei.

În contabilitatea instituţiei publice superioare:

4812 = 302 1.000 lei

- În contabilitatea instituţiei publice subordinate:

302 = 4812 1.000 lei

C. Conturi de trezorerie

1. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt

Exemplu:

Page 53: Curs Idd Contab Instit. Publice

Pe 01.01.N, primăria municipiului Bucureşti emite 10.000 obligaţiuni la valoare nominală

de 10 lei pe obligaţiune, rata dobânzii 12%, dobânda este plătită anual. Obligaţiunile sunt

răscumpărate după 5 ani.

Pe 01.01.N se emit obligaţiunile:

4811 = 161 100.000 lei

770 = 719 100.000 lei

- Pe 31.12.N se înregistrează dobânda aferentă împrumutului:

666 = 1681 12.000 lei

- Se plăteşte dobânda în cursul anului următor:

1681 = 770 12.000 lei

- Pe 01.01.N+4 se răscumpără şi anulează obligaţiunile:

505 = 770 100.000 lei

161 = 4811 100.000 lei

658 = 505 100.000 lei

2. Contabilitatea disponibilităţilor

Exemple:

Page 54: Curs Idd Contab Instit. Publice

Se încasează la bugetul local venituri proprii (impozit pe clădiri) în valoare de

100.000 lei

770 = 734 100.000 lei

- Se primeşte suma de 1.000.000 euro la cursul de 4 lei / euro, reprezentând

contribuţia financiară nerambursabilă a Uniunii Europene:

558 = 774 4.000.000 lei

- Sunt încasate contribuţii din fondul de asigurări sociale de sănătate în valoare

de 100.000 lei

571 = 7705 100.000 lei

- Inspectoratul şcolar primeşte suma de 300 lei de la o şcoală generală pentru

procurarea de material didactic, sub formă de mandat:

552 = 462 300 lei

Inspectoratul cumpără material didactic în valoare de 260 lei.

462 = 401 260 lei

- Se achită furnizorul din contul de mandat:

401 = 552 260 lei

- La expirarea mandatului se restituie sumele neutilizate:

462 = 552 40 lei

Page 55: Curs Idd Contab Instit. Publice

3. Contabilitatea avansurilor de trezorerie

Exemplu:

Un salariat se deplasează în interes de serviciu, primind un avans de 120 lei în numerar şi

bonuri de benzină de 150 lei.

270 lei 542 = 531 120 lei

5324 150 lei

La înapoierea din deplasare, se justifică avansul astfel: diurnă 20 lei, cazare 80 lei, bonuri de

benzină consumate 140 lei. Diferenţa se depune în casierie.

240 lei 614 = 542 270 lei

10 lei 5324

20 lei 531

4. Contabilitatea altor valori

Exemplu:

O instituţie achiziţionează bilete de călătorie de 120 lei, timbre fiscale şi poştale de 100

lei şi bilete de odihnă de 700 lei.

120 lei 5323 = 531 920 lei

100 lei 5321

700 lei 5322

Page 56: Curs Idd Contab Instit. Publice

Valorile sunt distribuite sau consumate:

624 = 5323 120 lei

626 = 5321 100 lei

4282 = 5322 700 lei

Test

Exemple de subiecte teoretice:

- Precizaţi particularităţile activele fixe corporale la instituţiile publice în

comparaţie cu agenţii economici

- Definiţi costul de achiziţie şi prezentaţi structura sa. Dar costul de producţie. Dar

valoarea justă.

- Precizaţi deosebirea dintre patrimoniul public şi cel privat.

- Ce este valoarea realizabilă netă ?

- Care sunt particularităţile minusurilor imputabile la instituţii publice faţă de agenţi

economici ?

- Ce sunt sumele în mandate şi sumele în depozit ?

Exemple de probleme:

Page 57: Curs Idd Contab Instit. Publice

- O policlinică achiziţionează un aparat medical în următoarele condiţii: preţ de

achiziţie 50.000 lei, cheltuieli de montaj efectuate de o firmă particulară 1.000 lei,

TVA 24%.

- Un liceu construieşte în antrepriză o sală de sport. Pentru lucrare se plăteşte un

avans de 10.000 lei. La finalizarea lucrării se primeşte factura de la antreprenor în

valoare de 30.000 lei. Se decontează avansul şi se recepţionează construcţia.

- O universitate execută în regie proprie un cămin studenţesc pentru care efectuează

cheltuielile: consum de materii prime 50.000 lei, salarii 40.000 lei şi accesorii,

amortizarea utilajelor 10.000 lei. Se finalizează construcţia şi se recepţionează

căminul.

- Comisia de casare hotărăşte scoaterea din funcţiune a unui autovehicul

achiziţionat cu 30.000 lei, amortizat 25.000 lei. Cu ocazia casării sunt recuperate

piese de schimb în valoare de 50.000 lei.

- O instituţie publică prezintă în luna martie, următoarea situaţie a stocurilor din

materia primă X: stoc iniţial la 01.03: 100 kg * 10 lei

Intrări: 02.03: 100 kg *12 lei

10.03: 70 kg*13 lei

Ieşiri: 03.03: 120 kg

18.03: 90 kg

Să se calculeze valoarea ieşirilor şi a stocului final prin metodele:

Page 58: Curs Idd Contab Instit. Publice

a. CMP

b. FIFO

c. LIFO

- Se achiziţionează cisme de protecţie în valoare de 200 lei. Se achită factura şi se

dau în folosinţa salariaţilor.

- Un spital achiziţionează lenjerii şi accesorii de pat în valoare de 400 lei pentru

care semnează o cambie scadentă peste 10 zile. La scadenţă cambia este achitată.

- O instituţie publică finanţată din venituri proprii acordă unui salariat în luna

martie următoarele drepturi salariale: salariu de încadrare 1.000 lei, spor de

vechime 10%, telefon 100 lei (depăşire 50 lei), bunuri primite în natură pe lângă

salariu 90 lei, cadou de 8 martie 100 lei. Salariatul are în întreţinere un copil

minor. Să se calculeze salariu cuvenit şi să se reflecte în contabilitate operaţiile

corespunzătoare.

- Unui gestionar i se impută un minus de material la valoarea actuală de 50 lei,

valoare contabilă 35 lei, diferenţa se cuvine bugetului de stat. Gestionarul îşi

recunoaşte vina şi depune banii.

- Se înregistrează transferul de numerar de 1.500 lei între o instituţie publică şi

instituţia publică subordonată.

- Direcţia de sănătate publică judeţeană primeşte suma de 700 lei de la un spital

pentru procurarea centralizată de material sanitar. Aceasta cumpără materialul cu

500 lei şi decontează mandatul.

Page 59: Curs Idd Contab Instit. Publice

Unitate de învăţare nr.5

CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR

Cuprins

Structuri privind veniturile fiscal şi nefiscale, curente şi extraordinare

Structuri privind cheltuielile curente şi de capital

Rolul clasificaţiei bugetare în organizarea contabilităţii cheltuielilor instituţiilor publice

Determinarea rezultatului patrimonial şi a rezultatului execuţiei bugetare – consideraţii

privind oportunitatea celor două concepte

Test

Obiectivele unităţii de învăţare

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:

- Cunoaşteţi specificul clasificaţiei veniturilor şi cheltuielilor în instituţiilor publice şi rolul

clasificaţiei bugetare în organizarea şi conducerea contabilităţii acestora.

- Determinaţi rezultatul patrimonial şi rezultatul exerciţiului bugetar.

Structuri privind veniturile fiscal şi nefiscale, curente şi extraordinare

Page 60: Curs Idd Contab Instit. Publice

Veniturile reprezintă sumele ce trebuie încasate în timpul unui an, chiar dacă sunt

colectate sau nu, fiind prevăzute în bugetul ordonatorilor principali de credite. Ele sunt formate

din venituri proprii, alocaţii de la bugetul de stat, venituri gestionate în regim extrabugetar,

intrări din credite externe, contribuţii financiare nerambursabile şi alte venituri ale bugetului de

stat, ale bugetelor locale, ale bugetelor fondurilor speciale, de orice natura şi provenienţă.

Contabilitatea veniturilor bugetare, fondurilor speciale şi veniturilor proprii se ţine pe feluri de

venituri, după natura şi sursa lor şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

Exemple:

În completarea surselor proprii de venit, un muzeu primeşte pentru acoperirea

pierderilor o subvenţie de 100.000 lei.

560 = 772 100.000 lei

- Teatrul Naţional înregistrează încasări din manifestări culturale, în valoare de

30.000 lei.

531 = 704 30.000 lei

- Casa de Asigurări Sociale de Sănătate înregistrează 100.000 lei drept

contribuţii pentru asigurări sociale de sănătate

571 = 7705 100.000 lei

- Primăria din Breaza înregistrează venituri din impozitul pe clădiri de 80.000

lei

7702 = 750 80.000 lei

Page 61: Curs Idd Contab Instit. Publice

- Un debitor scos din evidenţă anterior, ca urmare a dispariţiei sale este

reactivat. Valoare creanţei 500 lei

461 = 714 500 lei

- Se primesc prin transfer materiale din rezerva de stat şi de mobilizare în

valoare de 100.000 lei.

304 = 7515 100.000 lei

Structuri privind cheltuielile curente şi de capital

Cheltuielile reprezintă suma bunurilor şi serviciilor consummate în timpul unui exerciţiu

bugetar, indifferent dacă acestea au fost sau nu plătite în această perioadă. Prin legile bugetare

anuale se prevăd şi se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar,

precum şi structura economică a acestora.

Exemple:

La o unitate militară se consumă muniţie în valoare de 1.500 lei

609 = 309 1.500 lei

- Se înregistrează lucrări de întreţinere şi reparaţii în valoare de 3.000 lei

611 = 401 3.000 lei

- La un process intentat instituţiei aceasta a fost reprezentată de un avocat din

Baroul Bucureşti, care a perceput un commision de 5.000 lei

622 = 401 5.000 lei

Page 62: Curs Idd Contab Instit. Publice

- Un debitor în valoare de 120 lei este scăzut din evidenţa contabilă după

prescriere.

654 = 461 120 lei

- S-au constatat pierderi de material din calamităţi în valoare de 1.200 lei.

690 = 302 1.200 lei

Rolul clasificaţiei bugetare în organizarea contabilităţii cheltuielilor instituţiilor publice

Contabilitatea cheltuielilor se ţine nu doar pe conturi sintetice ci şi pe conturi analitice, pe

structura clasificaţiei bugetare. Astfel, structura contului va fi:

A. Simbolul contului din planul de conturi

B. Capitolul

C. Sursa de finanţare a cheltuielii, respectiv: bugetul de stat, bugetele locale, etc.

D. Subcapitolul

E. Titlul

F. Articolul

G. Alinieatul

Determinarea rezultatului patrimonial şi a rezultatului execuţiei bugetare – consideraţii

privind oportunitatea celor două concepte

Page 63: Curs Idd Contab Instit. Publice

La sfârşitul exerciţiului bugetar, instituţiile publice determină rezultatul patrimonial, prin

închiderea conturilor de cheltuieli efective şi a conturilor de surse din care au fost efectuate,

indiferent de data plăţii sau încasării prin contul 121 “Rezultatul patrimonial”, analitice deschise

pe forma de finanţare.

Exemplu:

O instituţie publică a beneficiat de o finanţare bugetară în valoare de 1.000.000 lei. În

cursul anului bugetar a înregistrat cheltuieli în valoare totală de 998.000 lei, iar plăţile nete de

casă s-au ridicat la 997.000 lei. Ordonatorul de credite superior retrage instituţiei sumele

neconsumate de 3.000 lei (1.000.000 lei – 997.000 lei).

C 8062 3.000 lei

121.01 = Cl.6 998.000 lei

7701 = 121.01 997.000 lei

Soldul final al contului de rezultat patrimonial este preluat de contul 117 “rezultatul

reportat”, pe debit sau pe credit după caz.

117.01 = 121.01 1.000 lei

Test

Exemple de subiecte teoretice:

- Precizaţi diferenţele între cheltuielile şi veniturile agenţilor economici şi cele ale

instituţiilor publice

Page 64: Curs Idd Contab Instit. Publice

- Prezentaţi rolul clasificaţiei bugetare în organizarea contabilităţii cheltuielilor

- Precizaţi diferenţele între rezultatul patrimonial şi rezultatul execuţiei bugetare

Exemple de probleme:

- Un teatru primeşte pentru acoperirea pierderilor o subvenţie de 50.000 lei. La

sfârşitul anului au rămas neconsumaţi 10.000 lei, suma neconsumată fiind retrasă.

- La direcţia de Finanţe publice se încasează impozitul pe profit datorat de agenţii

economici în valoare de 100.000 lei, impozit pe venit de 200.000 lei, TVA de

plată 50.000 lei, alte impozite şi taxe 10.000 lei.

- La primărie se încasează venituri din impozit pe clădiri de 70.000 lei şi venituri

din vânzări de bunuri şi servicii de 30.000 lei.

- Se achită prime de asigurare în valoare de 1.000 lei aferente autovehiculelor şi

clădirilor din patrimoniu.

- Se consumă medicamente şi materiale sanitare în valoare de 1.000 lei

- De la primăria capitalei se transferă primăriei sectorul 5 numerar în valoare de

100.000 lei.

Unitate de învăţare nr.6

CONTABILITATEA DE ÎNCHIDERE. ÎNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA

SITUAŢIILOR FINANCIARE

Page 65: Curs Idd Contab Instit. Publice

Cuprins:

Lucrări contabile specific închiderii exerciţiului bugetar

Situaţii financiare prevăzute în referenţialul contabil naţional şi internaţional

(IPSAS 1) – convergenţe şi divergenţe de recunoaştere şi prezentare.

Particularităţi de închidere şi elaborare a situaţiilor financiare în instituţiile

publice din România.

Test

Obiectivele unităţii de învăţare

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:

Înţelegeţi etapele lucrărilor de închidere bugetară, ce culminează cu determinarea

rezultatului patrimonial

Cunoaşteţi situaţiile financiare prezentate în referenţialul contabil naţional elaborate în

conformitate cu IPSAS 1.

Lucrări contabile specifice închiderii exerciţiului bugetar

Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere

Inventarierea generală a patrimoniului

Contabilizarea operaţiilor de regularizare

o Operaţii privind regularizarea plusurilor şi minusurilor cantitative la

inventar

Page 66: Curs Idd Contab Instit. Publice

o Operaţii privind constatarea de ajustări pentru depreciere

o Operaţii privind diferenţele de curs valutar

o Operaţii privind delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor

Balanţa conturilor după inventariere

Închiderea finanţării

Situaţii financiare prevăzute în referenţialul contabil naţional şi internaţional (IPSAS 1) –

convergenţe şi divergenţe de recunoaştere şi prezentare.

Bilanţul contabil

Contul de execuţie bugetară

Situaţia veniturilor şi cheltuielilor

Anexe

Politici contabile şi note explicative

Particularităţi de închidere şi elaborare a situaţiilor financiare în instituţiile publice din

România.

Inventarierea generală a patrimoniului: Respectă principiul anualităţii cu

următoarele excepţii: bunurile unităţilor de învăţământ sunt inventariate vara;

disponibilităţile, cercurile şi alte valori se inventariează lunar; materialele

Page 67: Curs Idd Contab Instit. Publice

perisabile şi animalele tinere se inventariează trimestrial; bunurile misiunilor

diplomatice se inventariează o dată la trei ani.

Închiderea finanţării. Instituţiile publice care beneficiează de finanţare multiplă

din bugetul central, bugetele locale, din fonduri speciale, din fonduri cu destinaţie

specială, fonduri extrabugetare sau finanţare mixtă trebuie să facă închiderea

finanţării prin închiderea conturilor specifice fiecărei forme de finanţare. Sumele

rămase neconsumate până la 31.12 din finanţarea bugetară vor fi retrase.

Contul de execuţie bugetară. Este o veritabilă a fluxurilor de trezorerie şi nu cont

de profit şi pierderi. Norma IPSAS 2 precizează că informaţiile sunt folositoare

atât utilizatorilor, ca bază de evaluare a activităţii instituţiei de a genera lichidităţi

şi echivalente ale acestora, dar şi instituţiei. Conţinutul său ţine seama de tipul de

finanţare, în document înscriindu-se capitolul şi subcapitolul din bugetul aprobat.

Test

Exemple de subiecte teoretice:

- Precizaţi particularităţile inventarierii conturilor, cât şi a finanţării bugetare

- În ce constau operaţiile de regularizare efectuate cu ocazia inventarierea generală

a patrimoniului

- Cum se realizează închiderea finanţării bugetare

- Care este structura dării de seamă contabile (situaţiile financiare ale instituţiilor

publice).

Page 68: Curs Idd Contab Instit. Publice

Exemple de probleme:

- Cu ocazia inventarierii se constată următoarele diferenţe între evidenţa contabilă

şi situaţia practică: un minus la inventar neimputabil de obiecte de invetar în

valoare de 100 lei, un minus imputabil gestionarului de materiale consumabile în

valoare de 150 lei, valoare contabilă 120 lei.

- O instituţie a beneficiat de 50.000 lei din fondul de asigurări sociale de sănătate,

suma fiind consumată integral pentru achiziţia de medicamente. Efectuaţi

închiderea de finanţare.

- O instituţie a primit o donaţie de 10.000 lei pentru cumpărarea de calculatoare.

Până la sfârşitul anului bugetar a efectuat plăţi nete de casă de 9.000 lei şi a

înregistrat amortizarea aferentă calculatoarelor achiziţionate în valoare de 3.000

lei. Efectuaţi închiderea de finanţare.

Unitate de învăţare nr.7

ELEMENTE DE CONTABILITATE ŞI CONTROL DE GESTIUNE

ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE

Cuprins:

Page 69: Curs Idd Contab Instit. Publice

Contabilitatea de gestiune şi contabilitatea costurilor pe programe. Analiza What-

If pentru performanţa serviciilor publice

Sistem paracontabil de determinare a costurilor activităţilor economice

desfăşurate de instituţiile publice

Fundamentarea bugetului, aspecte privind contabilitatea socio-economică şi de

mediu

Test

Obiectivele unităţii de învăţare

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:

Înţegeţi rolul contabilităţii de gestiune şi determinării costurilor pe programe

Metodele de calculaţie a costurilor private prin prisma performanţelor serviciilor publice

Cunoaşteţi rolul sistemului paracontabil de determinare a costurilor activităţilor

desfăşurate în instituţiile publice

Cunoaşteţi elementele de fundamentare a bugetului

Contabilitatea de gestiune şi contabilitatea costurilor pe programe. Analiza What-If

pentru performanţa serviciilor publice

Page 70: Curs Idd Contab Instit. Publice

Contabilitatea de gestiune se preocupă de asigurarea unei baze informaţionale

care să permită managementului să:

o formuleze politici

o planifice şi controleze activităţile

o decidă în funcţie de alternative

Contabilitatea costurilor este o parte a contabilităţii manageriale care:

o elaborează bugete, calculează costuri standard şi costuri reale aferente:

operaţiilor/proceselor;

departamentelor/produselor;

o analizează diferenţele dintre bugete sau costurile standard şi costul actual.

Metodele de calculaţie a costurilor folosite de agenţii economici, ce pot fi opozabile

instituţiilor publice sunt: metoda ABC şi metoda direct-costing.

Premisele de baza ale metodei ABC :

Activităţile consumă resurse şi produsele consumă activităţi ;

Activităţile cauzează costurile nu produsele.

Entităţile sunt divizate în activităţi mărunte utilizate pentru stabilirea cheltuielilor indirecte. O

activitate este definită ca un eveniment, sarcină, sau o unitate de muncă efectuată cu un scop

Page 71: Curs Idd Contab Instit. Publice

specific, cum ar fi : schiţarea produselor, pregătirea maşinilor, operarea pe maşini, controlul de

calitate, etc.

Metoda ABC calculează costurile activităţilor individuale, pe care le trasează obiectelor de cost

pe baza unor inductori de cost, care pot fi asimilaţi bazelor de absorbţie din metodele

tradiţionale.

Exemple de inductori :

Număr comenzi cumpărare

Număr inspecţii

Număr livrări

Număr comenzi materiale, etc.

De regulă inductorii de cost sunt exprimaţi în unităţi fizice şi mai puţin în unităţi monetare.

Calculul costului

Costul de producţie = cost primar + o parte a cheltuielilor indirecte calculate în funcţie de nu

mărul de inductori de cost pe obiectul de cost

Cheltuielile indirecte alocate obiectului = cost inductor * număr inductori pe obiect de cost

Cost inductor = cost activitate/număr total inductor

Costul complet = cost producţie + cost în afara producţiei alocat obiectului de cost

Cost în afara producţiei = cost administraţie + cost desfacere

Page 72: Curs Idd Contab Instit. Publice

Alocarea costului în afara producţiei urmează aceleaşi reguli ca şi pentru costul indirect.

Etapele specifice aplicării metodei ABC:

1. Analiza şi definirea activităţilor

2. Trasarea costurilor către activităţi

3. Determinarea inductorilor de cost pentru fiecare activitate

4. Stabilirea centrelor de regrupare (reunirea activităţilor cu acelaşi

inductor)

5. Alocarea costurilor obiectelor de cost (costuri indirect de producţie şi

costuri în afara producţiei).

Caracteristicile metodei costurilor variabile (direct-costing):

cheltuieli variabile – cheltuieli încorporabile

cheltuieli fixe – neîncorporabile

utilizarea unor indicatori decizionali primari

o metodă de calcul a rezultatelor

instrument managerial pe termen scurt

Indicatori primari

1. Costul unitar (C) = cheltuieli variabile

Page 73: Curs Idd Contab Instit. Publice

Relaţie de calcul:

unde: Cvi – cheltuieli variabile;

Qi – producţia fabricată şi vândută;

2. Contribuţia de acoperire (Ca*)

Calcul:

unde: Ca* – Ca unitară

Pv – preţ vânzare unitar

3. Cifra de afaceri (CA)

Calcule:

unde: n – număr obiecte de costuri

Contribuţia de acoperire pe fiecare purtător de cost se determină astfel:

Cai = CAi - Ci unde: Ci - costul total al produsului i

Cai – Contribuţia de acoperire produs i

CAi – CA produs i

Contribuţia de acoperire globală se determină astfel:

Ca = CA – C unde: C - costul total al producţiei

Ca- contribuţia de acoperire globală

4. Rezultatul (R)

Page 74: Curs Idd Contab Instit. Publice

Calcul

R = Ca – Cf unde: Cf – cheltuieli fixe

Modelul de calcul al costurilor variabile

Produs A Produs B TOTAL

Cifra de afaceri A Cifra de afaceri B Cifra de afaceri

(cheltuieli variabile A) (cheltuieli variabile B) (Cheltuieli variabile)

= Contribuţia de acoperire A = Contribuţia de acoperire B = Contribuţia de acoperire

- Cheltuieli fixe

= Rezultat

Sistem paracontabil de determinare a costurilor activităţilor economice desfăşurate

de instituţiile publice

Descriere

- Conturi şi tabele care evidenţiează costurile (şi veniturile) entităţii

- Conturile sunt în principiu aceleaşi indiferent de sistemul adoptat.

Conturi

Conturi de control

Conturi de materiale

Page 75: Curs Idd Contab Instit. Publice

Conturi de salarii

Conturi de cheltuieli indirecte de fabricaţie

Conturi de cheltuieli în afara producţiei.

Fundamentarea bugetului, aspecte privind contabilitatea socio-economică şi de

mediu

- Bugetul de stat

- Bugetele locale

- Bugetul asigurărilor sociale de stat

- Bugetele fondurilor special

- Bugetele altor instituţii publice

Test

Exemple de subiecte teoretice:

- Precizaţi importanţa contabilităţii de gestiune în determinarea costurilor pe programe

- Care sunt etapele metodei ABC de calculaţie a costurilor

- Precizaţi în ce constă metoda direct-costing şi aplicabilitatea ei în instituţiile publice

Bibliografie

Page 76: Curs Idd Contab Instit. Publice

Chiţu A., Tudorache S., Şendroiu C., Glăvan M., Pitulice C. – Contabilitatea instituţiilor

publice după noul sistem contabil, Ed.Irecson, Bucureşti, 2005

Dascălu C., Nişulescu I., Caraiani C., Ştefănescu A., Pitulice C. – Convergenţa

contabilităţii publice din România la Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru

Sectorul Public, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2006

Dascălu C., Nişulescu I., Ştefănescu A. – Noua contabilitate publică, Ed. InfoMega,

Bucureşti, 2005.

IFAC, Manualul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul

Public,vol. I, II, traducere, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2009