Curs Handbal 5

of 25 /25
IV.4. Ţinerea, prinderea, pasarea mingii IV.4. Ţinerea, prinderea, pasarea mingii scoaterea mingii de la adversar scoaterea mingii de la adversar Între prindere şi aruncare, mingea se Între prindere şi aruncare, mingea se ţine cu una sau cu două mâini, dar nu mai ţine cu una sau cu două mâini, dar nu mai mult de trei secunde, aşa, cum prevede mult de trei secunde, aşa, cum prevede regulamentul de joc. regulamentul de joc. IV.4.1. IV.4.1. Ţinerea Ţinerea cu o mână poate fi: cu o mână poate fi: prin apucare – jucători cu mâna mare şi prin apucare – jucători cu mâna mare şi degetele lungi; degetele lungi; în echilibru – jucători cu mâna mică. în echilibru – jucători cu mâna mică. Acest procedeu este foarte des utilizat Acest procedeu este foarte des utilizat pentru că el precede toate aruncările la pentru că el precede toate aruncările la poartă. Se va avea în vedere ca degetele şi poartă. Se va avea în vedere ca degetele şi podul palmei să fie în contact cu mingea. podul palmei să fie în contact cu mingea. Pentru aceasta degetul mare va fi mai Pentru aceasta degetul mare va fi mai apropiat de degetul arătător. apropiat de degetul arătător.

Embed Size (px)

description

curs handbal

Transcript of Curs Handbal 5

  • IV.4. inerea, prinderea, pasarea mingii scoaterea mingii de la adversarntre prindere i aruncare, mingea se ine cu una sau cu dou mini, dar nu mai mult de trei secunde, aa, cum prevede regulamentul de joc.IV.4.1. inerea cu o mn poate fi:prin apucare juctori cu mna mare i degetele lungi;n echilibru juctori cu mna mic.Acest procedeu este foarte des utilizat pentru c el precede toate aruncrile la poart. Se va avea n vedere ca degetele i podul palmei s fie n contact cu mingea. Pentru aceasta degetul mare va fi mai apropiat de degetul arttor.

  • inerea cu dou mini se face astfel:pentru mingi prinse mai sus de nivelul coapsei - cu degetele orientate n sus i rsfirate pe minge, degetele mari apropiate.pentru mingi prinse sub nivelul genunchiului cu degetele orientate n jos i rsfirate pe minge, degetele mari spre exterior(deprtate).Scoaterea mingii poate fi fcut mai ales din inere echilibrat, cu o mn, dar este un procedeu de mare precizie i finee, care apare doar ntmpltor la practicanii handbalului de vrsta colii generale.

  • IV.4.2. Prinderea mingii se poate face cu una sau cu dou mini. Prinderea cu o mn se execut foarte rar, n situaii extreme. Se recomand prinderea cu dou mini la toate nivelele de practicare a jocului.n poziia de ateptare pentru acest procedeu, corpul, braele i degetele trebuie s fie relaxate. Pe msur ce mingea se apropie, juctorul ntinde braele n ntmpinarea ei, cu palmele alturate n form de cup astfel:la pasele primite deasupra nivelului genunchiului degetele mari apropiate i, mpreun cu celelalte, orientate n sus (fig. 6). la mingile primite sub nivelul genunchiului, degetele mari sunt n exteriorul cupei i, mpreun cu celelalte, orientate n jos.n momentul contactului cu mingea, juctorul va amortiza ocul prin ndoirea treptat a membrelor superioare din articulaiile pumnului i cotului.

  • IV.4.3. Pasarea mingii. n funcie de fazele jocului n atac, exist mai multe feluri de pase. Pentru practicarea handbalului ca mijloc al educaiei fizice considerm necesar cunoaterea urmtoarelor tipuri de pase:n cadrul fazei I pasa cu o mn de deasupra umrului pentru lansarea vrfului de contraatac (lung) sau spre intermediar (scurt), pasa din sritur.n cadrul fazei a II-a pasele pentru transportul mingii n terenul advers care pot fi: pase zvrlite de deasupra umrului, pase lansate cu una sau cu dou mini, pase din pronaie, pase pe la spate, pe la ceaf.n cadrul fazei a III-a se execut diferite tipuri de pase enumerate la fazele anterioare, dar n scopul ocuprii posturilor stabilite pentru fiecare juctor.n cadrul fazei a IV-a se pot executa urmtoarele tipuri de pase: pasele n ptrundere succesiv, pase peste semicerc, pase de angajare a juctorilor de la semicerc.

  • Vom descrie doar acele procedee care sunt accesibile practicanilor n regimul orelor de educaie fizic i care au o frecven mai mare n toate fazele jocului.1.Pasa zvrlit de deasupra umrului. Juctorul n poziie fundamental de atac, primete mingea avnd piciorul opus braului de aruncare mai nainte i o duce napoi, pe deasupra umrului, innd-o cu o mn (echilibrat sau apucat), cu braul ndoit din cot la un unghi ceva mai mare 90. n prima faz a aruncrii, cnd mingea este dus deasupra umrului, greutatea corpului se las mai mult pe piciorul din spate, care se ntinde n momentul aruncrii. Impulsul de for care pornete din vrful piciorului din spate i se propag ca o und pn la extremitatea braului de aruncare se cumuleaz cu fora dezvoltat de musculatura spatelui , abdomenului, toracelui, umrului i cu cea extensoare a braului de aruncare i mingea va fi trimis n direcia i la distana dorit.

  • 2.Pasa din sriturNu se recomand dac sritura nu are ca scop ameninarea porii (pasele de angajare a juctorilor de la semicerc).n jumtatea proprie de teren (faza I- i II-), aceste pase se folosesc numai dac se adreseaz unor coechipieri bine demarcai i dac alt posibilitate de pas nu exist. Procedeul va fi descris la aruncarea din sritur (fig. 8).

  • 3.Pasa din pronaie, accesibil elevilor din clasele mari, rezolv nevoia de a transmite rapid mingea unui coechipier demarcat. Se execut numai dac mingea este inut prin apucare. Avnd mingea n dreptul abdomenului, juctorul rsucete palma n afar, prin micare de pronaie, cu cotul uor ndoit. Apoi braul continu micarea, ducndu-se n lateral, pe direcia traiectoriei viitoare a mingii, cotul se extinde puternic, iar palma mpinge puternic mingea, dup eliberarea creia va face o flexie pe antebra (fig. 9).

  • 4.Pasa cu pmntul este tot mai mult utilizat pentru a evita intercepia mingii de ctre adversari. Ea poate fi o pas zvrlit, din pronaie, din sritur, dar ,care nainte de a fi prins de un coechipier, ricoeaz din sol. Pentru a fi eficient, aceast pas trebuie s ating solul la picioarele aprtorului, de preferat la dou treimi din distan fa de cel care paseaz i la o treime de cel care primete mingea. De asemenea, pasa trebuie s fie activ (tare) i nu lsat spre coechipier.

    5. Pasele n ptrundere succesiv sunt intens utilizate n atacul organizat (faza a IV-a) din necesitatea de a crea superioritate numeric pentru atacani i au la baz nivelul de tehnicitate privind manevrarea mingii precum i deplasrile n teren.

  • Juctorul aflat n posesia mingii ptrunde hotrt pe culoarul dintre doi aprtori apropiai. Dac acetia nchid culoarul mai repede , (fr ca atacantul s ajung n contact cu aprtorii),posesorul mingii poate executa o pas zvrlit sau din pronaie spre partea braului cu mingea. Dac aprtorii nchid culoarul numai la contactul cu atacantul, acesta va proteja braul cu mingea ( ridicat i n urm) i, cu o pas zvrlit, va transmite mingea atacantului cel mai apropiat pe partea respectiv. Acesta, plasat mai n spate i gata s ptrund, va pleca de pe loc n vitez mare numai cnd posesorul mingii, dup ce a atras la sine doi aprtori, a ridicat braul pentru a pasa. Ridicarea braului de ctre posesorul mingii reprezint semnalul de plecare pentru urmtorul atacant.

  • Aceste pase sunt mai uor de executat de ctre dreptaci spre dreapta i de ctre stngaci spre stnga. De aceea este de dorit ca toi juctorii s poat pasa i cu braul nendemnatic mcar prin procedeul zvrlit de deasupra umrului.Intercepia mingii reprezint aciunea de deposedare pentru care aprtorul are nevoie de o foarte bun vitez de reacie i de deplasare, de ndrzneal i spirit de anticipaie.Aprtorul i marcheaz atacantul direct, urmrind n acelai timp i adversarii care manevreaz mingea. La momentul potrivit, el va ni pe traiectoria mingii. Aceste aciuni comport o mare doz de risc, de aceea, aprtorul care a ratat intercepia trebuie s marcheze ct mai repede un alt adversar, urmnd ca el s fie suplinit de ctre coechipierii alturai i apoi s revin la locul su din sistemul de aprare.

  • Pp1. Doi juctori fa n fa. Unul are o minge pe care o ine n mna ndemnatic, cellalt apuc i el mingea ncercnd s o ia. Pentru fiecare reuit juctorul primete cte un punct.Pp2. Juctorii perechi fa n fa, avnd cte o minge la fiecare pereche. Se execut pase cu dou mini (de deasupra capului, de la piept, de la old), cu o mn (zvrlit de deasupra umrului, din lateral de la nivelul umrului, din dreptul oldului, al genunchiului, pase lansate). n timpul execuiei se vor face precizri i corectri cu privire la poziia piciorului i a umrului opus braului de aruncare care trebuie orientate pe direcia aruncrii. n cazul n care nu avem un numr suficient de mingi, vom dispune juctorii n cte dou sau trei perechi la o minge, acetia fiind aezai pe dou iruri fa n fa. Dup ce paseaz, fiecare juctor se retrage la coada irului propriu.

  • Pp4. Elevii repartizai n echipe de cte 6-7, n linie, avnd 3-4m interval ntre ei, ncearc s paseze ct mai repede de la A la B i de la B la A (Drum de pase). Pp5. Idem, dar parcursul este n zig-zag (fig. 11).

  • Pp6. Elevii a dou echipe formeaz un cerc, fiind aezai alternativ pe linia cercului (A,B,A,B, tec). Cei din echipa A ncearc s paseze rapid ntr-un sens, cei din echipa B se opun i ncearc s ia mingea.Pp7 Elevii sunt dispui n formaie de triunghi, n coloan de cte 3-4 la fiecare vrf al triunghiului cu faa spre interiorul acestuia i execut:pase spre dreapta/stnga i retragere la coada irului propriu;pase spre dreapta/stnga i deplasare n aceeai direcie;pase spre dreapta/stnga i deplasarea n direcia opus.Recomandri: cnd urmeaz s primeasc mingea, fiecare juctor va iei n ntmpinarea ei, astfel nct nici unul nu va prinde mingea pe loc.

  • Pp8. Elevii aezai n form de ptrat execut toate tipurile de pase i deplasri descrise la Pp7. n plus, ei mai pot executa pasele n lateral (dreapta sau stnga) i deplasare pe diagonal.Pp9. Elevii sunt aezai pe limea terenului cte patru: doi pe margini i doi n mijloc; cei din mijloc, spate n spate, iar cei de pe margini, cu faa spre cei din mijloc. Elevii din mijloc au cte o minge. La semnal, fiecare paseaz n lateral, dup care se ntoarce rapid i primete mingea din partea opus, paseaz cu acesta i se ntoarce n poziia iniial. Recomandri. Pe tot parcursul exerciiului, juctorii execut joc de glezne. Juctorii de pe margine paseaz n momentul n care juctorul din mijloc a transmis mingea n partea opus, conferind, astfel, o vitez de lucru crescut pentru cei de la mijloc.

  • Pp10. Patru juctori n atac, ocupnd posturile urmtoare: Es, Is, Id, Ed, i ali patru, n aprare pe posturi de ld, id, is. ls. Cu o singur minge, atacanii paseaz n ptrundere pe culoarele formate prin plasamentul aprtorilor. Dup ce s-a nsuit bine exerciiul, aprtorii pot primi sarcini de interceptare a mingii. Pp11. Juctorii aezai ca la Pp6, fiind mai muli (2/3/4) pe cele dou extreme. Mingea se afl la primul juctor din extrema stng care o paseaz Id i se deplaseaz n vitez n extrema opus. Id primete pasa n ptrundere i o transmite Ed care iese n ntmpinarea mingii la 9m, prinde mingea, o paseaz Is i se infiltreaz la semicerc n mare vitez, deplasndu-se n extrema opus. Is paseaz la Es i exerciiul continu Toate exerciiile de prindere i pasare au ca scop mai nti formarea mecanismului de baz al execuiei corecte, apoi se urmrete creterea posibilitii de a pasa i prinde mingea din diferite poziii i direcii.

  • IV.5. Conducerea mingii (driblingul) scoaterea mingii din dribling. Are ca scop s evite comiterea de pai sau trei secunde.Driblingul simplu const ntr-o singur mpingere a mingii spre sol cu o mn i apoi prinderea ei la revenire, de regul cu ambele mini. Se poate executa de pe loc sau din deplasare.Driblingul multiplu permite deplasarea nelimitat n teren a posesorului mingiinainte de a executa driblingul, juctorul are voie s se deplaseze trei pai sau s in mingea trei secunde .Driblingul multiplu const ntr-o serie de mpingeri succesive ale mingii spre sol, de pe loc sau din deplasare . Se execut prin apsare cu palma pe suprafaa mingii ctre sol.

  • Scoaterea mingii din dribling se poate face din lateral, din spate sau, mai rar, din fa i const n interpunerea minii aprtorului ntre mingea trimis spre sol i mna atacantului care execut driblingul.

  • Cm1. Elevii grupai n perechi. Unul are o minge cu care execut dribling din mers sau din alergare n diferite direcii, cellalta ncearc s se menin ct mai aproape de el (Stpnul i cinele).Cm2. Elevul care dribleaz ncearc s numere degetele ridicate de partener.Cm3. Elevii dribleaz pe tot terenul. Unul are o minge diferit (de baschet) i, n timp ce dribleaz, ncearc s scoat mingea din dribling unui alt elev. Dac reuete va schimba mingea cu acesta.Cm4. Terenul este mprit n patru suprafee egale. Elevii execut dribling n terenul nr. 1, fiecare ncercnd s-i fac pe ceilali s piard mingea. Cel care a pierdut mingea din dribling va trece pe terenul nr.2 i va continua s concureze cu cei care vor ajunge aici, iar de aici, cei care pierd mingea vor rece n terenul nr.3 i aa mai departe. Este declarat campion cel care rmne ultimul n trenul nr.1.

  • Cm5. Elevii repartizai n grupe de cte 5-6, n funcie de numrul de mingi. Ei vor ncerca s traverseze terenul cu mingea n dribling fr s fie atini de un alt elev (vntorul) care se afl pe linia de mijloc a terenului i care dribleaz i el. Elevul atins va rmne s-l ajute, iar la urmtorul elev atins, vntorul va trece n grupul celor care traverseaz terenul.Cm6. Elevii mprii n perechi cu o minge. Unul execut dribling ncercnd s imite micrile celui fr minge (treceri in aezat srituri, diferite deplasri), fr s piard mingea de sub control.. Cm7. Elevii pe perechi fa n fa pe linia de poart. Pe lungimea terenului, unul ncearc s treac n dribling de cellalt care trebuie s-i scoat mingea sau s obin fault n atac.Cm8. Un elev execut dribling pe un culoar format din dou iruri de perechi care rostogolesc ntre ei mingi medicinale.

  • Cm9. Perechi, ambii elevi driblnd. Imediat ce unul i schimb locul, cellalt face la fel.Cm10. Dribling pe sol n timp ce se deplaseaz pe o banc ntoars (poate fi inclus ntr-un parcurs aplicativ).Cm11. Parcurs aplicativ care s cuprind dribling cu dou mingi.