Curs Gen Constr X_2013

46
DRUMURI, CĂI FERATE, DRUMURI, CĂI FERATE, TUNELURI ŞI TUNELURI ŞI PODURI PODURI Dr. conf. Vasile Grama

description

curs de constructii, utm, chisinau, curs universitar 2013.

Transcript of Curs Gen Constr X_2013

  • DRUMURI, CI FERATE, TUNELURI I PODURI Dr. conf.Vasile Grama

    Vasile

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    DRUMURI

    CAII FERATE

    TUNELURI

    PODURI Subiecte

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Din ISTORIE

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    nceputl sec. I .e.n. Imperiul roman stpn in occidentul Europei. Lucrri de construcii din Spania pn la Bosfor i din Anglia n Africa.

    Romanii dispuneau de inginerii greci din Alexandria i de inovaiile lor i erau considerai ca maetri n arta drumurilor. Din ISTORIE

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Drumurile romane strategice, construite pentru extinderea i meninerea cuceririlor Imperiului Roman:

    legiunile romane apte a se mica ntr-un teritoriu din ce n mai vast, adesea mpreun cu maini de asediu, tot mai grele.

    in 311 .e.n., primul mare drum pavat a fost amenajat ntre Roma i Capua faimoasa Via Appia, purtnd numele fodatorului Appius Claudius.

    Din ISTORIE

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Din ISTORIEDrum Roman pavat or. Pompei. Strada Greaka, sec 4, 3 i.C in Velia, Italia A fost pavat cu piatra de var, cu canal de evacuarea a apei.

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Apogeul imperiului Roman

    29 de mari drumuri;

    100.000 km de drumuri principale traversau Lombardia, Galia pn la Canalul Manasii i n Britania pn la grania Scoiei;

    200.000 km de drumuri secundare mpnzeau tot litoralul mediteranean pn la Piramide i Golful Persic. Din ISTORIE

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Tehnologia executarii:

    Se sapa pina la terenul bun de fundare;Se asternea un strat cu nisip;Un strat din mortar de argila;Strat din piatra sparta compactata;Strat din mortar de nisip, var si argila de 30-50 cm;Stratul de pavaj din dale sau blocuri de piatra.

    Scrurgerea apei era oranizata spre margini (santuri laterale)

    Din ISTORIE

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Profilul transversal a drumului constituie proiectia pe un plan a intersectiei corpului drumului si a suprafetei terenului natural cu un plan vertical normal pe axa drumului.

    Partea carasobila zona pe care circula vehicolele rutiere (cuprinde mai multe benzi.

    Latimea benzei 3.50 m, 3.50 m pentru drumurile obisnuite; 3.75 pentru drumurile moderne (automagistrale),

    Fasiele carosabile nu sunt plane, au un bombament (2-5 %), asigura scurgerea apei Constructia drumurilor

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Constructia drumurilorProfile transversale:

    a - rambleu;

    b - debleu;

    c - profil mixt.

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Pe ambele parti sunt acostamentele - benzi de pamint consolidate cu menirea de a proteja, carasobilul, scurgerii apelor, depozitarea materialelor de intretinere, circulatia pietonilor, stationarea vehicolelor, etc.

    Santuri de curgere a apelor (rigole) situate dupa acostamente;

    Trotuarul zona destinata circulatiei pietonale;

    Taluzurile - pereti inclinati ai sapaturilor sau ai impluturilor de pamint.

    Constructia drumurilor

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Drumurile constituite din doua parti principale:

    - Infrastructura (totalitatea lucrarilor ce sustin infrastructura), cuprinde terasamentele, viaductele, constructiile de aparare si consolidare,

    Partea superioara a terasamentului pe care se aseaza suprastructura se numeste pat.

    - Suprastructura cuprinde partea superioara a drumurilor si este formata din cale, acostamente, locuri de stationare si parcare.

    Inclinarile fata de orizontala poarta numele de declivitati: rampe drumul urca;panta drumul coboara Constructia drumurilor

  • Autostrada - drumuri cu securitate incorporata autostarzi ce degajeaza circulatia in orase, si fluideaza accesul.

    SUA - 65 000 km lungime, ce include viaducte si asaje subterane.

    Europa Germania - 28 000 km, Franta 25 000 km, Belgia, Austria, Italia etc.. Constructia drumurilor

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) Constructia drumurilorAnsamblul de straturi ce formeaz corpul drumului aflat in zona carosabil - sistem rutier.

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    CAI FERATEANGLIA 27 septembrie 1825 prima linie ferata uneste orasele Darlinton Stockton,

    1842 retea europeana de cai ferate 9 000 km.

    1850 23 000 km; 1870 100 000 km.

    Multiple semanari privind proiectarea si constructia drumurilor si a cailor ferate. Traseele include:- trasee de vale;- de culme;- de coasta. Cai ferate

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Cai ferateStoney viaductul Crek de piatra in soudul Columbiei Britanice, provincie a Canadiei Brno, Republica Ceha

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Suprastructura caii ferate include:- sine;- materialul marunt de cale;- traverse;- balast sau piatra sparta.

    Intre bandajul rotii si sine exista un joc de 10 mm.

    Distanta dintre sine - ecartament (1435 mm in Romania si 1575 mm CSI).

    Cai ferate

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Traversele anumite conditii de rezistenta, elasticitate, prindere usoara a sinelor, aderenta cit mai buna de balast.

    Se pot realiza din:lemn impregnat cu substante fungicide; din beton armat beton precomprimat, Cai ferate

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Materialul marunt de cale are rolul de imbinare a a sinelor intre ele, si la prinderea lor de traverse;

    Traseul este alcatuit din aliniamente si curbe. Raza minima 600-1000 mm (functie de viteza de circulatie admisa)

    Linia de circulatie intre doua statii se numeste linie curenta.

    Prelungirile in statii linie directa.

    Liniile aucziliare liniile abatute. Cai ferate

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Cai ferateSuprastructura unei ci ferate

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Cai ferate

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Cai ferate

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) Februarie 1843 Anglia primul tunel ce a legat malurile TAMISEI.

    S-a folosit un cheson din zidarie cu diametrul 20 m, coborit la adincimea de 50 m cu scopul permiterii accesului din exterior si separea tunelului.

    18 august 1871 tunelul prin Alpi (Mont Cenis), ce leaga Franta de Italia.Din acest moment a fost declansat razboiul tunelelor.

    1864 Alfred NOBEL descopera DINAMITA explozivul eficient utilizat la efctuarea tunelelor. TUNELURI

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) TUNELURI Tunelul sub Tamisa (Londra)

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) TUNELURI Inaugurarea tunelului Mont - Cenis

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    1963 tunelul le MONT BLANC 11300 m.Tunel pe sub Canalul Mnecii 1994, nlime: 7,6 m Lungime: 50,45 km Adncime: 40-75 m sub fundul mrii Fora de munc necesar: 13 000 oameni Durata realizrii proiectului: 6 ani Materiale folosite: Beton i oel TUNELURI

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    TUNELURILE constructii subterane prin care se realizeaza diferite tipuri de comunicatii.

    Cele mai raspindite sunt cele de cale ferata inclusiv si metropolitanele (executate in marele orase).

    Londra metropolitanul 1863, lega 12 gari.

    1900 Paris 16 km.

    Tuneluri apeduct s-au construit in special in trecut pentru alimentarea cu apa potabila sau pentru irigatii.

    Tunelurile pentru industria miniera necesare exploatarii miniere, de sectiune mica dar de lungimi considerabile. TUNELURI

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Dupa locul unde se executa se desting tuneluri:- de munte (se construiesc in teren stincos folosind metode miniere de lucru).

    - in orase (tuneluri urbanistice se executa cu ajutorul scutului sau prin trasee deschise).

    - sub albia apelor, se realizeaza pe sub canaluri riuri, strimtori maritime (lucrari importante de izolare). TUNELURI

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Dupa forma axei in plan orizontal si vertical se desting tuneluri:- in aliniament sau in curba,

    - in palier (in plan orizontal) cu o(una) declivitate sau cu doua declivitati;

    - de virf sau de creasta (situate aproape de creasta masivului stincos);

    - de baza (sunt asezate la o inaltime mai mare fata de creasta, au lungimi mai mari);

    - de strapungere (sunt accele care au axa cit mai aproape de perpendiculara pe creasta masivului muntos;

    - de coasta (merg paralel cu valea si pastreaza directia acesteia. TUNELURI

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    Elementele unui tunel in sectiune transversala:1. radier (rolul de a prelua presiunile de jos in sus ale terenului), bolta intoarsa;2. fundatie - elementul de rezemare, 3. Peretele tunelului;4. nasterea boltii (suprafata de rezemare a boltii);5. Bolta partea superioara;6. Siros ;7. calota;8. Canal de scurgere,9. Bolta de piatra TUNELURI

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    TUNELURI Profil tip de tuneluri pentru cai ferate:a - cu linii neelectrificate; b - cu linii electrificate

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) TUNELURI Profil de tunel rutier pentru autostrada

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) TUNELURI Seciunea transversala a urnii tunel 1 - radier;2 - fundaie; 3 peretele tunelului; 4 - naterea boltii; 5 - bolta; 6 - siros; 7 - calota; 8 - canal de scurgere; 9 bolta de piatr

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) TUNELURI

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) TUNELURI

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) Epoca Romei Antice inceputul construirii podurilor (Podurile peste Rin si Dunare)

    PODURILE constructii care sustin caile de comunicatii la trecerea lor peste obstacole.

    Realiazarea unui pod depinde de:- deschiderea;- natura malurilor;- inaltimea libera ncesara sub pod;- variatiile nivelului apei riului;- materialelele;- tipul de trafic PODURILE

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) Podurile pot fi de:- cale ferata;- de drum simplu sau sosea;- pentru pietoni (pasarele);- pentru sustinerea unor instalatii speciale.

    Dupa natura se desting poduri:- peste apa curgatoare, golfuri, strimtori, etc;- peste prapastii sau vai adinci;- peste alte cai de comunicatii (pasaje denivelate);- peste terenuri ocupate cu constructii sau instalatii; PODURILE

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) Dupa materiale utilizate podurile pot fi de:- de lemn;- de metal;- masive (din zidarie, beton, beton armat); Constructia poate fi divizata in doua parti principale:

    - infrastructura (elementele pe care podul se reazema palee din lemn, casoaie, pile din zidarie, beton, metal, culee de la capetele podurilor);- suprastructura (calea propriu zisa si grinzele de cale, elementele principale de rezistenta pe reazema, contravintuirea ce asigura stabilitatea spatiala a podului); PODURILE

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) Elementele principale de rezistenta folosite la constructia podurilor sunt:

    Culee- rezeme la capat de pod,Pile - stilpi dereazemare, Aprat de rezemare care preia si asigura transmiterea la infrstructura,Grinda principala,Grinda secundara,Placa, Parapet. PODURILE

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) PODURI pe BOLTI

    Bolta este cel mai vechi element de rezistenta folosit in construcia podurilor masive.

    Pn la apariia betonului, bolta se executa din zidrie de piatr sau, mai rar, din zidrie de crmid.

    Bolti din beton simplu s-au realizat mai rar, folosindu-se n mod curent betonul armat, pentru reducerea grosimii boltii.

    PODURILE

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) Poduri pe grinzi drepte

    Grinzile drepte pot fi realizate din lemn, beton armat sau precomprimat i pot avea diferite alctuiri: cu seciuni pline, cu zbrele, sau cu seciune tabulara.

    Grinzile pot avea, in lungul lor nlime constant sau variabil. PODURILE Structura de pod cu grinzi drepte

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) Poduri pe arce

    La podurile masive, arcele se execut numai din beton armat.

    In alctuirea unui pod trebuie sa existe cel puin doua arce care, prin legaturile dintre ele s conduc la un ansamblu spaial stabil PODURILE Alctuirea generala a unui pod pe arce

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) Poduri pe grinzi metalice cu zbreleSe folosesc in special ca poduri de cale ferata.

    Podul este alctuit din doua grinzi principale legate intre ele, la partea interioar cu elementele de susinere ale caii i cu contravntuiri i la partea superioara, de asemenea, cu contravntuiri, astfel ca, n ansamblu, podul se prezint ca un tub orizontal cu pereii din zbrele. PODURILE

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) Podari suspendate pe cabluriPodurile suspendate pe cabluri se folosesc la deschideri foarte mari. Grinzile longitudinale metalice care susin calea sunt suspendate de cablurile principale portante, la intervale egale, prin tirani verticali dispus suficient de des.Cablurile principale sunt realizate din oel de nalt rezistent, iar elementele platelajului sunt realizate din oel laminat la cald.

    PODURILE Schema de pod cu grinzi suspendate de cabluri

  • PLAN de STUDIU (Curriculum) Podari suspendate pe cabluri PODURILE Japonia, Brazilia

  • PLAN de STUDIU (Curriculum)

    ???

    INTREBARI

    11pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.

    1pentru asigurarea condiiilor normale de exploatare, la cldiri se au n vedere norme de suprafa, nlime, volum, distribuia ncperilor, condiii de confort etc.