Curs Floarea Soarelui

CURS 9 – TEHNOLOGIE ECOLOGICA DE CULTIVAT FLOAREA-SOARELUI

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Dr.ing.MARINELA MATEESCU INMA BUCURESTI

Bucuresti, 2015

IMPORTANŢA

Seminţele de floarea soarelui conţin acizi graşi nesaturaţi (peste 90%) şi saturaţi (7-9 %), acid palmitic, stearic, vitamine, fosfatide şi gliceride.

Uleiul de floarea soarelui are reale calităţi nutritive, este şi dietetic, cu rol terapeutic in combaterea hipercolesteromiei şi arterosclerozei. Uleiul se mai foloseşte la fabricarea săpunurilor şi vopselelor.

Turtele şi şroturile rezultate de la extragerea uleiului conţin substanţe proteice ce se folosesc drept nutreţuri concentrate in hrana animalelor.

Soiurile furajere se remarcă prin producţia mare

de tulpini şi frunze, care se folosesc in stare

verde, fan şi insilozate.

Floarea soarelui este o valoroasă plantă meliferă

aducand un aport de cca.30 kg miere la hectar

de pe urma polenului recoltat de albine.

TEHNOLOGIE ECOLOGICA DE CULTIVAT FLOAREA-SOARELUI

ZONAREA ECOLOGICĂ Floarea soarelui se cultivă in deosebi in zona de campie, pe terenuri irigate sau

neirigate, cu soluri profunde, cu textura mijlocie, fertile.

Se evită terenurile nisipoase, erodate şi acide neamendate.

ROTATIA Locul în asolament trebuie stabilit corect fiind o cerinţă obligatorie in lupta contra

bolilor, dăunătorilor şi buruienilor.

Cele mai bune premergătoare sunt cerealele păioase şi alte plante cu inrădăcinare superficială. Se acceptă şi porumbul, sfecla de zahăr şi lucerna.

In rotaţia culturilor nu se cultivă leguminoase anuale, rapiţa, fasolea şi soia ca premergătoare, acestea fiind propagatoare a putregaiului.

In asolament revine pe aceeaşi parcelă după 4-6 ani pentru a evita infectarea cu mană.


FERTILIZAREA Fertilizarea se stabileşte in funcţie de zona de cultură şi fertilitatea solului. Ingrăşămintele chimice cu fosfor ( 250-300 kg/ha superfosfat) se aplică toamna şi

se incorporează in sol odată cu arătura adancă, iar ingrăşămintele cu azot ( 200-250 kg/ha), fazial, odată cu praşilele.

Absorbtia elementelor nutritive este rapida la floarea-soarelui, in raport cu ritmul de producere a substantei uscate in timpul primelor stadii de dezvoltare. Concentratia in elementele nutritive este, de aceea, foarte ridicate in plantele tinere si descreste spre maturitate.

O particularitate a plantei de floarea-soarelui este aceea ca nu poate compensa carentele de elemente nutritive din fazele initiale de crestere. Daca de exemplu, nu este bine aprovizionata in perioada primara de dezvoltare (3-5 saptamani dupa rasarire), se formeaza putine flori si productia ramane mica, chiar daca, ulterior, conditiile de vegetatie sunt mult mai bune.


LUCRĂRILE SOLULUI

Floarea-soarelui necesita un sol bine afanat, fara hardpan si structurat, care sa

permita o rasarire rapida si uniforma, o inradacinare profunda si un control

eficient al buruienilor.

Lucrarea de dezmistirit se realizeaza cat mai devreme posibil dupa recoltarea

premergatoarei si este urmata de aratura adanca, efectuata pe un sol scurs

bine, evitand, pe cat posibil, patinarea care netezeste si compacteaza fundul

brazdei. Adancimea araturii pentru floarea-soarelui trebuie sa fie de 22-25 cm;

lucrarea mai adanca este necesara pe terenurile puternic imburuienate sau cu

calitati mai mari de resturi vegetale ramase pe teren si pe solurile compacte.

Suprafetele lucrate bine inca din toamna si care la desprimavarare se prezinta fara

resturi vegetale, se lucreaza cu combinatorul, iar cele arate in toamna, care

prezinta denivelari si unele resturi vegetale incomplet incorporate, se lucreaza

cu combinatorul in agregat cu grapa cu colti reglabili si lama nivelatoare.


SEMĂNATUL Sămanţa trebuie să aparţină soiului destinat pentru zona respectivă, să provină din

ultima recoltă, să fie mare, plină, sănătoasă, să aibă puritatea de cel puţin 97% şi facultatea germinativă de 96%.

Semănatul incepe cand in sol, la adancimea de semănat, se realizează temperatura de 60C, calendaristic 20 martie – 15 aprilie.

• La semanatul prea timpuriu, multe seminte pier prin mucegarie, rasaritul se prelungeste si este esalonat, plantele sunt debile, atacurile de mana si putregai alb sunt mai pronuntate, productia de seminte si procentul de ulei se diminueaza.

• Intarizerea semanatului determina o rasarire neuniforma a plantelor, datorita reducerii umiditatii din sol si deplasarii fazei de inflorire in perioada de seceta in a doua jumatate a lunii iulie, ceea ce conduce la importante scaderi de productie.

Adancimea de semănat : 5-7 cm, Distanţa intre randuri : 70 cm, permitand utilizarea sistemei de masini de la

cultura de porumb. Necesarul de sămanţă pentru 1 ha este de 4-6 kg.


LUCRARI DE INGRIJIRE Floarea-soarelui este foarte sensibila la concurenta buruienilor pana in stadiul de 5

perechi de frunze. Intr-un interval de 30-40 zile, floarea-soarelui trebuie sa fie protejata prin lucrari de intretinere.

Prasitul are un rol dublu: - de a distruge buruienile - de a ameliora structura solului si a favoriza dezvoltarea tinerei culturi. Prasitul culturii influenteaza hotarator cresterea plantelor si nivelul recoltei. Praşilele mecanice se practică pe terenul neerbicidat, 3-4 pe rand, incepand

imediat după răsărirea plantelor şi continuand cu alte 2-3 praşile la interval de 15 zile.

Prima prasila se face imediat ce randurile de floarea-soarelui se disting bine si s-au format primele 2 frunze adevarate.

A doua prasila mecanica trebuie facuta la interval scurt (10-12 zile), imediat ce apar buruienile. La interval de circa 15 zile se face a treia prasila mecanica. Ultimul prasit se efectueaza la o inaltime a plantelor de 60-70 cm, intarzierea facand imposibila intrarea in lan cu cultivatorul, deoarece se lovesc plantele (planta este foarte sensibila la rupere).


Combaterea buruienilor Combaterea buruienilor prin erbicidare se face preemergent şi in timpul

vegetaţiei. Combaterea bolilor si daunatorilor Se impune in toată perioada de vegetaţie folosind substanţe fitofarmaceutice

specifice. Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) este o boala care poate aparea pe orice

parte a plantei. Se manifesta ca o pata alba, in toate fazele de vegetatie. Pierirea plantelor si reducerea drastica a densitatii lanurilor pot conduce la scaderi de productie foarte importante.

Cultivarea hibrizilor cu rezistenta la putregaiul alb, este o solutie pentru limitarea infestarii.


Phomopsis este o ciuperca care se conserva pe resturile de cultura infestate ramase la suprafata solului. Infestarea se face in primavara si, in situatiile in care umiditatea persista, se poate ajunge la distrugerea tesuturilor tulpinii si caderea in masa a plantelor (reducerea productiei, deprecierea calitatii, pierderi mari la recoltare sau imposibilitatea recoltarii mecanizate).

Eficiente sunt masurile preventive: distrugerea resturilor vegetale, cultivarea hibrizilor toleranti, evitarea amplasarii culturilor de floarea-soarelui pe solele unde apare excesul de umiditate.


Mana florii-soarelui este o boala raspandita in toata tara si considerata, pana nu demult cea mai pagubitoare boala a florii-soarelui.

In prezent, importanta ei s-a redus prin masurile preventive care se iau (extinderea cultivarii hibrizilor rezistenti), respectarea rotatiei de 6 ani.

Transmiterea bolii de la un an la altul se face prin resturile de plante ramase in sol, simptomele de atac manifestandu-se inca de la inceputul vegetatiei.


Irigarea Este necesară mai ales in zonele şi perioadele cu deficit de apă si constă in 1-3

udări cu 400-800 m3 apă/ha. Se foloseşte udarea prin brazde sau aspersiune cu instalaţii specializate. Polenizarea suplimentară Este o lucrare importantă pentru deţinătorii de stupi dar şi pentru cultivatori. Se instalează 1-2 stupi / ha in vecinătatea plantaţiei, ceea ce aduce şi un spor

de producţie de 300-600 kg/ha datorită acestei activităţi a albinelor.


RECOLTAREA Maturitatea poate fi considerata atinsa atunci cand: - 80-85% din calatidii au culoarea bruna si bruna-galbuie (numai 15-20% sunt

inca galbene), - resturile de flori de pe calatidiu cad singure, iar florile de la baza si mijlocul

tulpinii sunt uscate. O dezvoltare uniforma a culturii si o coacere cat mai omogena sunt conditii

importante pentru recoltarea cu pierderi minime. In caz contrar, unele calatidii intra in supracoacere si pierderile de seminte prin scuturare pot ajunge chiar la 1000 kg/ha.

Perioada de recoltare se situeaza, in mod normal, intre ultima decada a lunii august si mijlocul lunii septembrie. O recoltare prea tarzie diminueaza productia prin pierderile de boabe datorita scuturarii, bolilor, daunatorilor, atacului pasarilor. Durata normala de recoltare mecanizata a unei sole de floarea-soarelui este de 6-8 zile.

Recoltarea mecanizata a culturilor de floarea-soarelui poate incepe de la 15% umiditate si trebuie sa se incheie cel mai tarziu la 9-10% umiditate; in caz contrar, se produc pierderi mari prin scuturare.


Recoltarea se face cu combina pentru cereale prevazuta cu echipamentul special pentru recoltarea florii-soarelui si reglata corespunzator.

Recoltarea prea devreme a culturilor inseamna un continut ridicat de impuritati umede, pericolul deprecierii recoltei si cheltuieri mari de uscare. Din contra, un recoltat prea tarziu sporeste pierderile prin atacul pasarilor, caderea plantelor, decojirea semintelor la treierat, scuturare, dezvoltarea bolilor.

Pentru eliberarea rapidă a terenului se foloseste in paralel un echipamentul cu tocător si incărcător, tulpinile şi resturile de inflorescenţe incărcandu-se intr-o remorcă ce se deplasează paralel cu combina.


Curs Floarea Soarelui

Documents

Transcript of Curs Floarea Soarelui