Cursul 2

"…proteza ideala ar trebui să se constituie pentru purtătorul ei ca o extensie firească a sistemului său biologic"

(Mann – 1974)

1. stabilirea în termeni cantitativi a parametrilor esenţiali privind funcţia sau funcţiile ce urmează a fi reproduse de componenta artificială; - studiul anatomiei functionale si a biomecanicii MS - evaluarea activitatilor functionale ale MS (miinii umane) - evaluarea cinematica 2. stabilirea restricţiilor impuse de cuplarea produsului cu organismul uman şi evaluarea duratei de utilizare neîntreruptă; - interfata om-proteza (manson, sistemul de comanda si control 3. evaluarea posibilităţilor de materializare tehnică a produsului (utilizarea tehnicilor de modelare şi simulare pot sprijini substanţial acest proces conducând la reducerea costurilor; - solutii existente ( de mecanisme de prehensiune si supinopronatie)

ETAPE DE REALIZARE

MEMBRU SUPERIOR sistemul muscular si scheletal

MEMBRU SUPERIOR Sistemul articular

Mişcările permise de articulaţiile membrului superior

Fl-s/Ex-s şi Fl-o/Ex-o - flexia/extensia în plan sagital/ orizontal la nivelul umărului; Abd/Add – abducţia/adducţia în plan frontal, în articulaţia umărului; Rl/Rm - rotaţia laterală/mediană în articulaţia umărului; Fl/Ex – flexia/extensia în articulaţia cotului; Pr/Su - pronaţia /supinaţia la nivelul antebraţului; Fu/Fv şi Fd/Fp flexia ulnară/radială, respectiv flexia dorsală/palmară în încheietura mâinii.

Biomecanica membrului

superior

Biomecanica umărului

Biomecanica cotului

Biomecanica antebraţului

Biomecanica încheieturii mâinii

Biomecanica celor patru degete

Rapoartele lungimilor interarticulare ale oaselor degetelor între centrele articulaţiilor

Coordonarea mişcărilor în prehensiune - conceptul lui Lanshmehr -

Biomecanica policelui

Biomecanica degetelor

Biomecanica degetelor

DATE ANTROPOMETRICE PENTRU MEMBRUL SUPERIOR (Winter)

ANALIZA ACTIVITĂŢILOR FUNCŢIONALE ALE MÂINII UMANE

CLASIFICARE:

1. activităţi neprehensive

2. activităţi prehensive

ACTIVITĂŢILE NEPREHENSIVE

Solicită funcţiile senzoriale ale mâinii şi constau în: • capacitatea de apreciere a formei şi volumului obiectelor (stereognozia); • capacitatea de apreciere a greutăţii obiectelor (bareognozia); • capacitatea de apreciere a preciziei mişcărilor (kinestezia).

ACTIVITĂŢILE PREHENSIVE

• Includ posibilităţile de care dispune mâna umană de a prinde obiecte:

ACTIVITĂŢILE PREHENSIVE • prehensiunea între două dintre cele patru degete; • prehensiunea între cele patru degete, împreună sau izolat, şi podul palmei; • prehensiunea cea mai completă între „coloana policelui”, pe de o parte, şi restul degetelor şi al palmei pe de altă parte.

Prinderea obiectelor se realizează în funcţie de: - forma, dimensiunile, volumul şi greutatea obiectelor, - forţa şi precizia impuse de mişcarea ce urmează a fi executată.

ACTIVITĂŢILE PREHENSIVE

1. prehensiune la vârf (fig. 2.12. a. şi b.), 2. prehensiune palmară, fig. 2.12. c.), 3. prehensiune laterală (fig. 2.12. d.), 4. prehensiune cilindrică (fig. 2.12. e.), 5. prehensiune sferică (fig. 2.12. f.) 6. prehensiune de tip cârlig (fig. 2.12. g.).

a. b. c. d.

e. f. g.

Prehensiune: 1. de precizie 2. de putere

FORŢA DE STRÂNGERE

PERFORMANŢELE MÂINII UMANE

MEMBRUL SUPERIOR CA LANŢ CINEMATIC

Principalele functii cinematice ale membrului superior sunt : - pozitionarea mâinii - orientarea mâinii - prehensiunea

Corespunzator celor trei tipuri de functii cinematice in structura biomecanica a membrului superior se pot deosebi 3 subsisteme si anume: - biomecanismul de pozitionare - biomecanismul de orientare - biomecanismul de prehensiune

MEMBRUL SUPERIOR CA LANŢ CINEMATIC

- biomecanismul de pozitionare -

MEMBRUL SUPERIOR CA LANŢ CINEMATIC

- biomecanismul de orientare-

MEMBRUL SUPERIOR CA LANŢ CINEMATIC

- biomecanismul de prehensiune-

MEMBRUL SUPERIOR CA LANŢ CINEMATIC -Gradul de mobilitate -

MEMBRUL SUPERIOR CA LANŢ CINEMATIC -Gradul de mobilitate