Curs de Prim Ajutor

29
CURS DE PRIM AJUTOR

description

Curs de Prim Ajutor

Transcript of Curs de Prim Ajutor

  • CURS DE PRIM AJUTOR

  • 1.SIGURANTA INAINTE DE TOATE

    sa va protejati nu intrati n contact direct cu fluidele pacientului (snge, saliva) deoarece se pot transmite boli folositi echipament de protectie, masti, manusi n anumite situatii - nec, intoxicatie cu monoxid de carbon - lasati-i pe cei pregatiti n acest sens sa intervina primii, apoi acordati ajutorul de care este nevoie. In cazul in care este vorba de un accident de masina trebuie verificat daca exista scurgeri de benzina, pentru a nu va pune si viata dumneavostra in pericol.sa va asigurati ca victima este ntr-o zona lipsita de pericole (trafic auto, pericol electric, termic, de prabusire, etc.); daca victima este ntr-o situatie potential periculoasa, cel mai bine este sa fie mutata ntr-o zona sigura; sa aveti grija sa nu va fure cineva trusa de prim ajutorsa sunati sau sa puneti pe altcineva sa sune la salvare.!!! ATENTIE - mutarea victimei se va face astfel nct sa nu i fie agravate leziunile existente;

  • 2.EVALUAREA PRIMARA A STARII PACIENTULUI2.1. Siguranta victimei si a salvatorului 2.2. Evaluarea starii de constienta Se realizeaza rapid, dupa schema AVPU. A :pacient alert = pacient constient, cooperant V :pacient care raspunde la stimuli verbali = pacientul va fi scuturat usor de umeri, adresndu-i-se intrebari simple: Cum te numesti? Cti ani ai? Unde locuiesti?P :pacient care raspunde la stimul dureros (Pain) = se va ciupi de brat sau alta zona (regiune supraclaviculara intre clavicula si trapez) pentru a observa reactia la durere. U :pacient neresponsiv (Unresponsive) Astfel determinam daca este necesara asigurarea BLS (basic life support)Cazuri in care nu se face BLS: metastaze, lovituri letale, boli terminale.

  • 2.3. Evaluarea si asigurarea libertatii caii aeriene

    Pentru eliberarea caii aeriene, se realizeaza: Hiperextensia capului si ridicarea barbiei (2 degete la nivelul mandibulei).Controlul vizual al cavitatii bucale (2 degete infasurate in tifon)

    n caz de traumatism, pentru a nu se produce leziuni ale coloanei cervicale si maduvei spinarii, NU SE VOR EFECTUA HIPEREXTENSIA CAPULUI SI RIDICAREA BARBIEI. Singura manevra PERMISA este subluxatia mandibulei: cu palmele de o parte si de alta a capului victimei, se tractioneza mandibula spre anterior si inferior cu ajutorul degetelor 2 si 5 sprijinite de ramurile mandibulare, iar n acelasi timp se deschide gura cu cele doua police aflate la nivelul barbiei. Aceasta manevra se efectueaza si in cazul in care gura este inclestata si nu se poate deschide.Pentru copilul mic, sugar, se face hiperextensia capului prin ridicarea barbiei, avand mana pe fruntea aceastuia.

  • 2.4.Evaluarea respiratiei Tinnd caile aeriene deschise, PRIVESTE, ASCULTA si SIMTE respiratiile normale nu mai mult de 10 secunde. Evaluarea se poate face prin: asezarea unei oglinzi la nasul persoanei, asezarea urechii in dreptul nasului pentru a auzi respiratia, urmarirea cavitatii toracice pentru depistarea miscarilor respiratorii.Valori normale respiratie:Nou-nascuti = 40 - 45/min Copii = 20 - 30/min Adulti = 14 - 18/min Masurarea frecventei respiratorii se face timp de un minut avnd mna asezata pe toracele pacientului, si numarnd expansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru.

    2.5. Evaluarea circulatiei Se realizeaza prin cautarea pulsului central timp de maxim 10 secunde. La adult se prefera palparea pulsului carotidian, iar la copilul sub 1 an cel brahial, deoarece are gtul scurt si gros si este dificil de gasit pulsul carotidian. NU SE PALPEAZA PULSUL LA AMBELE CAROTIDE SIMULTAN!

  • Urmnd acest protocol de evaluare primara, cu durata de maxim 30 secunde (evaluarea starii de constienta 10 secunde, evaluarea respiratiei 10 secunde, evaluarea circulatiei 10 secunde), salvatorul va putea sa aprecieze gradul deteriorarii functiilor vitale ale pacientului. Pacientul se poate afla n una din urmatoarele situatii: Responsiv, constient. Alterarea starii de constienta mergnd pna la coma profunda. Stop respirator (dupa deschiderea caii aeriene, pacientul are puls dar NU respira). Stop cardio-respirator (dupa deschiderea caii aeriene, pacientul NU are puls si NU respira).

  • 3. DESCRIERE ETAPE BLS

    BLS sau Basic Life Support cuprinde masurile precoce de resuscitare cardio-pulmonara: verificarea permeabilitatii cailor aeriene (Airway) verificarea respiratiei (Breath) verificarea pulsului (Circulation) aplicarea protocolului de resuscitare cardio-pulmonara de baza

    BLS este definit ca ansamblul de masuri de resuscitare efecuate asupra unui pacient aflat n stop cardio-respirator, fara a se folosi echipamente specifice.

  • Tehnica respiratiei gura la gura :Se mentine calea aeriana deschisa. Se penseaza narile victimei. Salvatorul, asezat lateral, inspira profund apoi plaseaza buzele sale etans pe gura pacientului si insufla progresiv, timp de aproximativ 2 secunde. n momentul efectuarii manevrei, salvatorul priveste ridicarea toracelui pacientului produsa de introducerea aerului n plamni. Dupa terminarea insuflatiei, salvatorul va ridica gura de pe gura pacientului, asteptnd expirul lui pasiv. Tehnica realizarii compresiilor toracice :Scopul este comprimarea cordului ntre doua planuri dure : sternul si planul muscular al spatelui. Salvatorul se afla n pozitie lateral-stanga fata de victima. Metoda de determinare a locului unde se aplica masajul consta n reperarea rebordului costal si urmarirea lui prin palpare pna la nivelul apendicelui xifoid; intre acesta si furca sternala se aseaza podul unei palme direct pe centru pt a nu vatama coastele. Plaseaza podul celeilalte palme peste prima. Tine degetele minilor ncrucisate sau rasfirate dar ridicate de pe torace pentru ca presiunea sa nu fie aplicata pe coastele victimei. Nu aplica presiunea n portiunea superioara a abdomenului sau la partea inferioara a sternului. Pozitioneaza-te vertical deasupra pieptului victimei si cu bratele perfect ntinse, perpendiculare, deprima sternul cu 4 - 5 cm.

  • Daca victima se afla n stop respirator, se aplica doar respiratii gura la gura si se urmareste revenirea respiratiilor spontane.Daca victima este n stop cardio-respirator, se aplica att compresii toracice ct si respiratii gura la gura n ritm de 30:2, cel putin 30-45 min, sau pana isi revine.

    Este de preferat ca manevra sa fie efectuata de 2 oameni unul efectuand tehnica respiratiilor, altul tehnica compresiei, iar acestia sa faca schimb dupa un anumit interval de timp.

    In final, pacientul se pune in pozitie de siguranta, pe laterala, cu bratul cel mai apropiat in unghi drept fata de corp, iar piciorul corespondent intins. Celalalt brat va fi indoit, iar mana plasata sub obraz, iar piciorul corespondent va fi si el indoit. Aceasta se face daca leziunile permit si daca victima respira, are puls dar este inconstienta , pt a preveni astuparea cailor aeriene prin varsatura/alte lichide proprii-de ex. sange dupa un traumatism de viscerocraniu

  • 4. OSTRUCTIE CAI AERIENE ADULTManevrele aplicate: Daca victima are semne de obstructie partiala, ncurajeaz-o sa tuseasca. Daca victima are semne de obstructie completa: Pacientul constient Aplica pana la 5 lovituri interscapulare. Daca cele 5 lovituri interscapulare nu au avut efect, aplica manevra Heimlich pentru pacientul constient. Daca obstructia e nca prezenta, continua sa alternezi 5 lovituri interscapulare cu 5 lovituri abdominale. Pacientul inconstient Aseaza-l n decubit dorsal Cheama ajutor calificat Asigura libertatea cailor aeriene: hiperextensia capului, ridicarea mandibulei, curatarea cavitatii bucale Evaluarea respiratiei si efectuarea a 2 insuflatii urmarind ridicarea toracelui Daca toracele nu se ridica se repozitioneaza capul (hiperextensie) si se ncearca din nou insuflatii Daca nici de aceasta data nu sunt eficiente, se aplica manevra Heimlich pentru pacient inconstient de maxim 5 ori.

  • Manevra Heimlich: Pacientul este aflat in ortostatism. Il vom apleca catre fata, pozitionandu-ne in spatele lui Ne vom pune pumnul la jumatatea distantei intre ombilic si apendicele xifoid Vom aseza si cealalta mana peste pumn si vom efectua o miscare de compresie catre noi si spre superior.Degajarea cilor aeriene n cazul unei gravide sau al unei persoane obeze: Abdomenul unei gravide sau al unei persoane obeze poate fi un obstacol n efectuarea eficient a manevrei Heimlich. Poziionai-v minile la baza sternului chiar deasupra articulaiei cu ultima coast. Procedai la fel ca n cazul manevrei Heimlich, apsnd puternic n torace printr-o micare rapid, brusc. Degajarea cilor aeriene n cazul unei persoane ce i-a pierdut contienta: Dac persoana afectat i-a pierdut contienta, culcai persoana cu faa n sus, uitai-v n cavitatea bucal i ncercai extragerea corpului strin cu ajutorul unui deget. Pentru a degaja cile aeriene ale unei persoane incontiente ce este culcat pe spate cu capul intr-o parte, aezai-v peste persoana respectiv i, poziionnd minile n etajul abdominal superior, exercitai o presiune n direcie ascendent. In momentul n care o persoan devine incontient, relaxarea musculaturii poate permite eliberarea corpului strin de la nivelul laringelui.

  • 5. HEMORAGIILEHemoragie externa: Se aplica tifon pe rana (se pliaza de 3 ori) si se bandajeaza. Este foarte important sa se aplice presiune pe rana si sa se stranga foarte bine bandajul. Se poate pune chiar o piatra dezinfectata, infasurata in tifon, care va fi infasurata in interiorul bandajului. Daca hemoragia este la nivelul unui membru, acesta se va ridica deasupra nivelului inimii.Hemoragie interna: Pacientul este palid, are transpiratii reci, umflaturi din cauza sangelui acumulat. Daca este constient ii va fi sete - sub nicio forma nu I se va administra apa. Va fi asezat in clinostatism, cu picioarele ridicate la 45 grade.Dupa BLS va fi urcat pe targa si monitorizat mereu, cu mana pe carotida mentionand cu voce tare daca are puls si respira.Valori normale TA: La copii si tineri: 90 - 110 / 60 - 70 mmHg; Adult: 120 - 130 / 70 - 80 mm Hg. Valori normale ale pulsului: adult: 60 - 80 / minut; copil: 90 - 100 / minut; nou nascut: 130 - 140 / minut

  • 6.HEMOSTAZA6.1 Puncte de compresie: Pentru plagile superficiale de la nivelul fetei se comprima artera temporala superficiala, anterior de tragus. Pentru hemoragiile din teritoriul arterei faciale, compresie la nivelul mandibulei. Pentru plagile umarului, se comprima artera subclavie, pe prima coasta, prin plasarea degetelor n fosa supraclaviculara, napoia claviculei. Pentru hemoragiile faciale sau ale calotei craniene, se face compresie pe carotida primitiva, situata ntre marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian si linia mediana a gtului. NU SE FACE COMPRESIE SIMULTANA PE AMBELE CAROTIDE SI NU SE APLICA GAROU! Pentru membrul superior se comprima artera axilara, prin apasare n axila, sau artera brahiala, pe fata interna a bratului, n santul bicipital intern. Pentru leziunile aortei si arterelor iliace, se face compresia cu pumnul a peretelui abdominal, pna la coloana. Pentru plagile arterei femurale se comprima artera n triunghiul Scarpa, cu cele doua police suprapuse si cu palmele cuprinznd grosimea coapsei sau se procedeaza ca pentru artera iliaca. Pentru hemoragiile de la nivelul gambei sau piciorului se comprima artera n fosa poplitee. Membrul inferior lezat se va mentine pe un plan mai ridicat fata de restul corpului.

  • 6.2 Pansamentul compresiv Este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o hemostaza provizorie. Se utilizeaza pansamente sterile puse direct pe rana si comprimate ferm cu podul palmei.

    6.3 Aplicarea garoului Se foloseste doar n cazuri extreme si n situatia n care hemoragia nu se poate controla prin alte metode. Garoul poate fi improvizat folosind curea, cravata etc. Garoul, odata cu oprirea sngerarii, produce oprirea circulatiei sngelui n portiunea de membru situata dedesubtul / deasupra lui, deoarece el se pune dedesubtul ranii, daca este de origine venoasa (sangele curge lent) si deasupra, daca este de origine arteriala (sangele tasneste). Mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de grave. Totdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care nsoteste bolnavul, si pe care se noteaza obligatoriu urmatoarele date: nume, prenume, ora exacta a aplicarii garoului. Dupa fiecare 20 - 30 minute se slabeste putin garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent. Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital sau de personal competent.

  • 7. TRAUMATISME OSTEO-ARTICULARE FRACTURI, LUXATII, ENTORSEClasificarea fracturilor: fracturi nchise - tegumentele n jurul focarului de fractura sunt intacte; membrul nu mai are o pozitie anatomica corecta; se imobilizeaza cu atele.fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga; mai intai se face curatarea ranii si oprirea sangerarii si apoi se face imobilizarea.Mijloacele de imobilizare :Atelele speciale sau cele improvizate din crengi, scnduri, de lungimi si latimi variabile, n functie de regiunile la nivelul carora se aplica. Imobilizarea trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura, pentru a impiedica deplasarea fragmentelor osoase (ex. Tibie rupta->genunchi, glezna).Pentru membrul inferior, se poate folosi celalalt membru inferior pe post de atela. Pentru fractura genunchiului se va folosi o atela mare care sa cuprinda articulatia soldului si cea a gleznei.Pentru fractura de coloana, pacientul nu va fi miscat. Pentru a-l aseza pe targa se vor urma pasii: se plaseaza targa lnga victima; la comanda celui care fixeaza capul victimei, aceasta va fi ntoarsa lateral si un salvator va mpinge targa sub pacient. Este nevoie de minimum 4 salvatori: unul mentine capul n ax, 2 salvatori sustin toracele, bazinul si picioarele, iar al 4 lea mobilizeaza targa.

  • Luxatia: Reprezinta pierderea contactului dintre doua suprafete articulare, produsa de un factor traumatic.Luxatiile pot fi complete (deplasarea este totala) sau incomplete (subluxatii, cnd deplasarea este partiala). Nu incercati sa puneti osul inapoi in articulatie, puteti comprima nervii ce au traiect prin acea zona.Se imobilizeaza cu altele. Entorsele: Se foloseste fasa elastica pentru a imobiliza zona. Se recomanda repaos la pat, membrul un pic mai ridicat decat restul corpului si aplicarea de gheata, dar nu direct pe piele.

  • 8. TRAUMATISME PARTI MOI CONTUZII, PLAGIEchimoza: Este o contuzie superficiala datorata ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat; n timp apare modificarea culorii de la brun - rosiatic, la albastru si apoi galben. Tratamentul consta n repausul articulatiei, punga cu gheata. Se resoarbe n 20 - 25 de zile.

    Plagile:Sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici. Tratamentul consta din toaleta locala a plagii si pansarea ei daca se impune. Toaleta plagii impune dezinfectarea tegumentelor din jur cu alcool sanitar, cu tinctura de iod, betadina sau chiar spalare cu apa. n plaga se pot pune betadina sau apa oxigenata.

  • 9. SITUATII PARTICULARE9.1 ArsurileCaldura devine lezanta pentru tesuturile vii cnd depaseste 46C. Gradul arsurilor :Gradul I: se lezeaza doar stratul superficial al pielii; pot sa apara eritem, usor edem, durere, cu sau fara vezicule. Gradul II: afecteaza pielea n profunzime, afectnd si dermul; sunt prezente flictene cu continut clar, edem, eritem, durere. Gradul III: distruge toate straturile pielii; tegumentul are aspect carbonizat, iar durerea este mai putin intensa deoarece se distrug terminatiile nervoase. Exista flictene dar cu continut sangvinolent. Arsura de gradul I si II Se pune zona respectiva sub jet de apa rece sau se aplica o compresa cu apa rece, apoi se acopera arsura cu o compresa sterila. Se pot aplica sprayuri sau creme special destinate pielii arse. Arsura de gradul III Nu se ndeparteaza hainele lipite de pielea arsa. Se pun comprese cu apa rece pe zonele afectate. La acesti pacienti apar de obicei probleme respiratorii, astfel nct se vor lua masurile care se impun. Acesti pacienti vor fi transportati de urgenta la spital

  • Arsura electrica Nu se atinge victima pna cnd curentul electric nu este ntrerupt sau att timp ct victima se mai afla n contact cu sursa, pentru ca se poate electrocuta si salvatorul. Daca victima nu respira, se mentin deschise caile aeriene, se fac respiratii artificiale. Daca nu respira si nu are puls, se adauga si masaj cardiac. Arsurile aparute, localizate mai ales la nivelul zonei de contact, se trateaza cum s-a descris mai sus.n urma expunerii prelungite la caldura pot sa apara arsura solara, crampele musculare, deshidratarea si socul caloric. Arsura solara Se pune apa rece pe zona arsa de soare, chiar si comprese udate cu apa rece; membrele arse de soare se tin ridicate mai sus dect restul corpului. Daca este necesar se bandajeaza zonele sever afectate si se solicita ajutor medical. Se aplica unguente, creme, spray-uri speciale pentru arsuri solare. Crampele musculare Crampele musculare sunt dureri si spasme aparute din cauza pierderilor de saruri minerale n urma transpiratiilor abundente. Se aseaza victima ntr-un loc racoros. Se maseaza usor zona cu crampe. Daca victima nu varsa, se dau sucuri de fructe sau apa rece sarata, jumatate de pahar la fiecare 15 minute, timp de o ora. Supraveghere medicala, pentru ca pot sa apara complicatii.

  • Deshidratarea Apare n situatiile de expunere la temperaturi nalte si umiditate mare. Se muta victima la umbra sau ntr-o zona mai racoroasa. Se ntinde pe jos. Se ridica picioarele victimei mai sus dact restul corpului. Daca victima nu varsa, se administreaza nghitituri mici de apa sarata (1 lingurita de sare la un pahar de apa). Se pun comprese reci pe fata si corp. Daca starea pacientului e grava sau se nrautateste, se transporta la spital. Socul caloric (insolatia) Reprezinta o urgenta majora deoarece poate pune n pericol viata.Se datoreaza unei perturbari a sistemului de reglare a temperaturii din interiorul corpului aparuta din cauza expunerii la o temperatura mare si a imposibilitatii de a regla temperatura mare la care a fost supus. Se nlatura hainele victimei si aceasta va fi asezata ntr-o cada cu apa rece sau se uda cu furtunul, pna cnd temperatura scade la 38C, fara a cobor temperatura sub aceasta valoare. Victima va fi uscata ulterior prin stergere. Se solicita ajutor medical. Nu se vor administra bauturi alcoolice, ceai sau cafea.

  • 9.2 DegeraturiSe acopera partea nghetata cu haine mai groase, cu paturi, etc. Se aduce victima n casa daca este afara. Se pune zona nghetata n apa cu temperatura ntre 34 37C sau se va incalzi de corpul salvatorului (ex. picioarele inghetate pe abdomenul persoanei care il ajuta); incalzirea este treptata, de la exterior catre interior si invers (daca nu, embolism).Zonele afectate nu vor veni n contact cu o sursa de caldura (soba, radiator) pentru ca pot aparea arsuri. Se administreaza multe lichide calde, dar nu bauturi alcoolice. Victima trebuie sa-si miste degetele imediat ce ncepe sa le simta. Victimele cu degeraturi ale degetelor nu vor fi lasate sa mearga pna nu si revin! Se pot pune comprese sterile ntre degete, pentru ca acestea sa stea departate. Se opreste procesul ncalzirii cnd pielea devine roz si si recapata sensibilitatea. 9.3 Hipotermia Valoarea normala a temperaturii este de 36,5 - 37C; scaderea temperaturii centrale sub 35C se numeste hipotermie. Asezarea victimei ntr-o ncapere calda ndepartarea hainelor ude nfasurare n haine uscate si ncalzite, paturi (se aplica pentru formele usoare, cu o temperatura peste 32C) Pentru cazurile mai grave, cu temperatura de 30 - 31C, se aplica rencalzire externa activa, adica scufundarea ntr-o cada cu apa ncalzita la 40C Daca victima este constienta si nu varsa, se administreaza bauturi calde: ceai, cafea, supa, dar nu bauturi alcoolice. Cnd se impune, se fac manevre de resuscitare, masajul cardiac fiind mai dificil, deoarece toracele victimei este mai rigid. !!Hipotermicul nu va fi declarat decedat pna nu este rencalzit.

  • 9.4 Hiperventilatia Hiperventilatia este o respiratie mai rapida si mai profunda decat normal, datorata unei tensiuni emotionale sau unei suparari. Linistesc victima si ii cer sa respire normal. Pun victima sa respire ntr-o punga de plastic 9.5 HipoglicemiaReprezinta scaderea cantitatii de glucoza din organism, din cauza unui aport alimentar diminuat sau chiar absent, a unui efort fizic intens, a abuzului de alcool sau a administrarii unei doze crescute de insulina, mai ales n absenta alimentatiei, la pacientii cu diabet zaharat insulino - dependent. Evaluez rapid starea pacientului. Daca este constient si respira, administrez o lingurita de zahar, sucuri sau apa ndulcita. Metoda se aplica si pacientilor cu diabet zaharat insulinodependent care sunt gasiti ntr-o stare de hipoglicemie!Daca este inconstient nu pot administra nimic pe cale orala; e nevoie de perfuzie cu glucoza si deci de ajutor medical calificat. Daca nu respira, asigur permeabilitatea caii aeriene si aplic respiratii artificiale. Pacientul trebuie investigat, deoarece hipoglicemia pune viata n pericol. Creierul are nevoie acuta de glucoza!

  • 9.6 Infarctul Este o zona de necroza celulara datorita obstructiei partiale sau totale a unui ram al arterelor coronare. Semne si simptome: Durere precordiala (toracica), neinfluentata de respiratie sau de miscarile efectuate, de intensitate medie spre mare, cu aparitie de obicei nocturna sau n repaus, cu caracter de gheara/constrictie toracica/pumnal cu durata peste 30 minute, cu iradiere n umeri, gt, maxilar, ceafa, interscapulovertebral, membrele superioare, coate, epigastru, dar nu mai jos de ombilic. Transpiratii Greata, varsaturi Neliniste Sun la ambulanta. Asigur libertatea cailor aeriene si verific periodic starea pacientului. Daca se impune (daca pacientul intra n stop cardio-respirator) fac respiratii artificiale si compresii toracice. Se va administra sau 1 comprimat de Aspirina care trebuie mestecata (la pacientul constient). 9.7 Inecul Fac evaluarea starii victimei. Atentie la aceste victime pentru ca pot prezenta leziuni de coloana cervicala!!! Daca victima nu respira, trebuie ncepute respiratiile artificiale. Daca nu respira si nici nu are puls, se fac respiratii artificiale si masaj cardiac. Daca este constienta, se pune n pozitie de siguranta, deoarece daca a nghitit apa sarata, poate sa se declanseze reflex de varsatura. Solicit ajutor medical.

  • 9.8 Lipotimia Este o stare de slabiciune, asociata cu caderea victimei respective, cu pierdere reversibila si de scurta durata a starii de constienta. Prind victima daca sunt n preajma ei, pentru a nu se lovi Asez victima pe jos, cu membrele inferioare la 45 grade si cu capul ridicat (intoarcere venoasa poate tremura)I se va da sa bea apa pentru a stimula reflexul de deglutitie.Astept sa-si revina si o supraveghez, deoarece, de cele mai multe ori victima se va trezi dezorientata.9.9 Primul ajutor n caz de:nepturi de albine i viespi: scoate uor partea vizibil a acului, fr a-l strnge prea tare; spal zona nepat cu ap rece pentru a reduce durerea i mncrimea; aplic o compres rece mucturi ale cpuelor: spal bine rana cu ap i spun i aplic un antiseptic; mucturi de nari sau furnici: aplic asupra mucturii praf de copt; n cazul n care se umfl, aplic o compres rece; mucturile de cini sau pisici: freac rana cu ap i spun pentru a ndeprta saliva; acoper rana cu un bandaj steril i du victima la un doctor ct de repede posibil;

  • 10. TRUSA DE PRIM AJUTORTrusa sanitara se compune dintr-o cutie din material plastic, cu colturi si muchii rotunjite, in care sunt depozitate instrumente si materiale sanitare, medicamente si materiale diverse.Cutia trusei sanitare trebuie sa fie rigida, realizata din material plastic rezistent, cu marginile si colturile rotunjite. Ea trebuie: sa asigure etanseitatea corespunzatoare pentru protejarea continutului fata de praf si umezeala printr-un sistem de inchidere ferm; sa fie inscriptionata, vizibil de la o distanta de minimum 5m, cu denumirea produsului si a furnizorului sau, dupa caz, a producatorului; sa permita vizualizarea continutului sau sa aiba inscriptionata lista continutului; sa fie dimensionata si compartimentata corespunzator.

  • 10.1 Materiale indispensabile:

    Fee / Comprese sterile - pentru aplicarea lor pe rnile sngerndeLeucoplast - (opional) pentru stabilizarea feelor i a compreselor sterile pe rniPlasturi cu Rivanol, sau Dermatol - pentru aplicarea lor pe rnile uoare sngerndeFee elastice - pentru entorse i luxaii (maxim 4 buc. - cte una pentru fiecare articulaie important: glezne i genunchi)Dermatol (pulbere) - pentru tieturi i zgrieturi (aplicat direct pe ran grbete vindecarea prin formarea cheagului de snge)Dezinfectant (depozitat ntr-o sticlu de plastic de aprox. 250 ml):Rivanol (soluie)Alcool medicinalVat hidrofil - pentru manevrarea soluiilor i a pulberilor din aceast trusBurovin 1 i 2 - este o pulbere care se amestec cu apa i care este indicat pentru luxaiiUnguent cu Tetraciclin, sau Negamicin - pentru panariii ale degetelor i ale unghiilorCrem de glbenele - pentru arsuri (solare i cu flacr), escoriaii i iritaii ale pielii

    Alcoolul medicinal i Rivanolul sunt doar Bacteriostatice i NU Bactericide!Alcoolul NU este indicat pentru plgile deschise mari! Pentru acestea folositi Rivanol (e nedureros)!Betadina este o soluie Bactericid, dar i mult mai scump!Vata v recomand s o depozitai ntr-o pung de plastic pentru a nu se contamina i pentru a nu se uda!

  • 10.2 Trus de medicamenteAnalgezic:Algocalmin - pentru dureri uoare, febrAntinevralgic - pentru dureri de cap, nevralgii i dureri reumatice (articulare)Antiacide:Bicarbonat de Na (pulbere) - dizolvat n ap, pentru arsuri esofagiene i stomacaleDicarbocalm - pentru arsuri esofagiene i stomacaleAntibiotic:Ampicilin - pentru infecii bacteriene, mai ales respiratoriiPenicilinTetraciclinFaringosept - tablete masticabile care conin o substan antiseptic, pentru durerile de gtStrepsils - bomboane care conin una, sau mai multe substane antibiotice i care sunt ideale pentru durerile de gt de natur infecioas, au avantajul de a produce rapid calmarea durerilor i comfort respiratorAntipiretic:Algocalmin - pentru febr uoarParacetamol Sinus - pentru febr, nas nfundat i gripEferalgan, Coldrex, Panadol, Fervex - cam aceleai efecte cu Paracetamol SinusAntispastic:No-Spa, Scobutil - pentru colici renale

  • Antihistaminic:Romergan - pentru cei alergici la mucturi de insecte! Atenie: are i efect sedativ hipnotic slab!Antiemetic:Metoclopramid - pentru oprirea vrsturilor de orice natur

    Antidiareic:Smecta, FurazolidonAntiinflamator:unguente: Voltaren, Kinetic gel, Vurdon gel, Diclosal, Mobilat, Fastum gelpentru dureri ale coloanei i pentru dureri articulare i musculare datorate suprasolicitrilor fizice

  • VA MULTUMESC !