Curs de Limba RomânăArticolul posesiv genitival

  Masculin Feminin

Singular al a

Plural ai ale

Pronumele şi adjectivul posesiv

  Copilul Cartea Copiii Cărţile

Eu (al) meu (a) mea (ai) mei (ale) mele

Tu⁄Dumneavoastră (al) tău/dvs. (a) ta (ai) tăi (ale) tale/dvs.

El (al) său (lui) (a) sa (lui) (ai) săi (lui) (ale) sale (lui)

Ea (al) său (ei) (a) sa (ei) (ai) săi (ei) (ale) sale (ei)

Noi (al) nostru (a) noastră (ai) noştri (ale) noastre

Voi⁄Dumneavoastră

(al) vostru/dvs.

(a) voastră/dvs.

(ai) voştri/dvs.

(ale) voastre/dvs.

Ei (al) lor (a) lor (ai) lor (ale) lor

Ele (al) lor (a) lor (ai) lor (ale) lor

Pronumele şi adjectivul demonstrativ (de apropiere/depărtare)

    singular plural

    masculinneutru feminin masculin feminin

neutru

De apropiere(AICI)

pronume acesta aceasta aceştia acestea

adjectival acest această aceşti aceste

De depărtare(ACOLO)

pronume acela aceea aceia acelea

adjectival acel acea acei acele

Limbajul literar Limbajul familiar

“acesta”(acesta este un creion)

= “ăsta”(ăsta este un creion)

“acela”(acela este un radio)

= “ăla”(ăala este un radio)

“aceasta”(aceasta este o carte)

= “asta”(asta este o carte)

“aceea”(aceea este o umbrelă)

= “aia”(aia este o umbrelă)

“aceştia”(aceştia sunt pantofii mei)

= “ăştia”(ăştia sunt pantofii mei)

“aceia”(pantalonii aceia sunt negri)

= “ăia”(pantalonii ăia sunt negri)

“acestea”(acestea sunt cărţile mele)

= “astea”(astea sunt cărţile mele)

“acelea”(revistele acelea sunt frumoase)

= “alea”(revistele alea sunt frumoase)

Mijloace de transport

Avion

Tren

Tramvai

Troleibuz

Autobuz

Maşină

Autocar

Metrou

Bicicletă

Barcă

Elicopter

Vapor

 În ce categorii putem înscrie următoarele mijloace de transport?urban, naval (maritim ), aerian, interurban

Avion         

Tren     

Tramvai       

Troleibuz       

Autobuz       

Maşină       

Autocar         

Metrou     

Bicicletă       

Barcă       

Elicopter       

Vapor       

 VERBELEa pleca, a ajunge, a merge, a dori, a completa, a semna conjugate la prezent:

  a pleca a ajunge a merge

eu plec ajung merg

tu pleci ajungi mergi

el/ea pleacă ajunge merge

noi plecăm ajungem mergem

voi plecaţi ajungeţi mergeţi

ei/ele pleacă ajung merg

  a dori a semna a merge

eu doresc completez semnez

tu doreşti completezi semnezi

el/ea doreşte completează semnează

noi dorim completăm semnăm

voi doriţi completaţi semnaţi

ei/ele doresc completează semnează

Instrumente necesare într-o conversaţie:

Pronume (adjective) interogative: Adverbe interogative:

cine? unde?

cu cine? de unde?

ce? până unde?

cu ce? încotro?

care? când?

cât? de când?

câtă? până când?

câţi? cât timp?

câte? cum?

în ce fel? de ce?

1. Amintiţi-vă punctele cardinale! 

nord/în nord/în nordul României/Europei

sud/în sudul/în sudul României/Europei

est/în est/în estul României/Europei

vest/în vest/în vestul României/Europei

centru/în centru/în centrul României/Europei

nord-vest/sud-est/în sud-est/în nord-vestul României/Europei

2 Amintiţi-vă punctele cardinale şi răspundeţi la întrebări:

  Unde se află Bucureştiul?     

 Unde se află Iaşiul?     

 Unde se află Constanţa?     

 Unde se află Braşovul?     

 Unde se află România?     

PARTICIPIUL TRECUT AL VERBELOR

Terminaţiile verbului Participiul Exemple

-a-i-î

+ta cumpăra – cumpărat

a întreba – întrebata vorbi – vorbit

a hotărî – hotărât

-ea-i +ut

a vrea – vruta avea – avuta şti – ştiut

-e+s+ut

+(p)t

a spune – spusa face – făcuta rupe – rupt

PERFECTUL COMPUS

Perfectul compus se formează cu ajutorul verbului „a avea” şi participiul trecut al verbului de conjugat.

  Forma afirmativă

Formanegativă

Forma negativă scurtă

eu am cumpărat nu am cumpărat n-am cumpărat

tu ai cumpărat nu ai cumpărat n-ai cumpărat

el/ea a cumpărat nu a cumpărat n-a cumpărat

noi am cumpărat nu am cumpărat n-am cumpărat

voi aţi cumpărat nu aţi cumpărat n-aţi cumpărat

ei/ele au cumpărat nu au cumpărat n-au cumpărat

Citiţi cu atenţie următoarele indicaţii teoretice privind formarea perfectului compus în limba română.

Perfectul compus se formează cu ajutorul verbului „a avea” şi participiul trecut al verbului de conjugat.

Exemplu: eu am + participiul trecutEu am vizitat România anul trecut.

Cum se formează participiul trecut ?

Terminaţiile verbului Participiul Exemple

-a-i-î

+ta cumpăra – cumpărat

a întreba – întrebata vorbi – vorbit

a hotărî – hotărât

-ea-i +ut

a vrea – vruta avea – avuta şti – ştiut

-e+s+ut

+(p)t

a spune – spusa face – făcuta rupe – rupt

E.4 Completaţi spaţiile cu formele corespunzătoare fiecărui verb din paranteză la perfectul compus:Anul trecut, eu                   (a călători) în România împreună cu nişte prieteni. Noi                   (a fi) foarte încântaţi de oamenii

pe care noi i-                   (a întâlni) aici. Ei                   (a fi) foarte ospitalieri şi prietenoşi. Noi                  (a petrece) cele mai multe zile în Bucureşti, unde                   (a vizita) multe locuri interesante. Într-o seară, noi                   (a mânca) la un restaurant tradiţional numit „Carul cu bere” din

centrul oraşului şi                  (a asculta) muzică populară românească. Seara                   (a fi) deosebită!

 E.5 Citiţi cu atenţie următorul text despre Bucureşti şi completaţi spaţiile libere cu adjectivul obţinut din participiul verbelor din paranteză:

Bucureşti este capitala României şi are populatia de 2 milioane de locuitori. Oraşul este  (a

situa) în sudul ţării, în Câmpia Română şi datează din secolul al 14-lea. Este  (a atesta) pentru prima data în 1459 ca reşedinţă a domnitorului Vlad Ţepeş.

În Bucureşti îşi au sediul Parlamentul, Guvernul şi Preşedinţia României. De asemenea, îşi au sediul numeroase instituţii de cultură, cum ar fi: Academia Română (fondată în 1866), Universitatea, Institutul

Politehnic, Institutul de Medicină, Biblioteca Centrală Universitară,  (a fonda) în

1896,  (a incendia) în timpul Revoluţiei din 1989 ş.a.

Parcurile mai importante din oraş sunt Parcul Herăstrău, Parcul Cişmigiu, inaugurat în anul 1860, Parcul

Tineretului şi Parcul Carol,  (a inaugura) în 1906.

Ex.2 Alegeţi cuvântul care nu se potriveşte:

 cravată   haină   expresie   cămaşă   costum

 roz   albi   adevăraţi   verzi   bej

 apartament   casă   locuinţă   vilă   uşă

 dormitor   televizor   sufragerie   hol   baie

 aragaz   maşină de spălat   aer condiţionat   parcare   frigider

 botez   nepot   unchi   mamă   soră

 copiator   biblioraft   capsator   foarfecă   sare

 Ex.3 Scrieţi după model:     flori  –  fată:   / 

copii  –  doamnă:   / 

maşină  –  domn:   / 

venituri  –  mamei:   / 

salarii  –  angajaţi:   / 

case  –  oameni:   / 

nume  –  câine :   / 

câştigător  –  concurs:   / 

oraş  –  student:   / 

scop  –  eveniment:   / 

sfârşit  –  film:   / 

 Ex.4 Completaţi cu pronumele sau substantivele (din paranteze) în genitiv:EXEMPLU: Al cui este pixul?  (el) sau  (Adrian)?

1. . – A cui este maşina roşie din faţa casei? E  (el) sau (ea).

– E maşina  (Grigorie), pentru că maşina  (Ana) este în spatele casei.

2. – A cui este rochia albastră?  (tu)? 

– Nu,  (eu) este roz. Poate este  (Dana).

3. – Al cui este acest câine? Este  (voi) sau  (ea)?

– Bine înţeles că este  (noi), îl cunoşti?

4. – Ai cui sunt copiii?  (voi) sau  (ei)?

– Sunt  (noi)! Uite ce mari au crescut!

5. – Ale cui sunt locurile din dreapta şi din stânga ta?

– Locul din dreapta este  (Mircea), iar cel din stânga

este  (Diana).

Mihai se întâlneşte cu Radu şi Andreea pe stradă:

Mihai: – Salut, Radu!Radu: – Salut! Nu te-am mai văzut de câteva luni. El este Mihai. Şi ea este Andreea.Andreea: – Îmi pare bine. Eşti cumva coleg cu noi?Mihai: – Nu. Am terminat facultatea anul trecut. Radu: – Îl cunosc pe Mihai din copilărie. Bunicile noastre au fost vecine.Andreea: – De unde sunt bunicile voastre?Mihai: – Din Craiova.Andreea: – Nu ştiam că eşti oltean, Radu.Radu: – Doar pe jumătate. Cealaltă jumătate e din Ardeal. Tata este din Târgul Mureş.Andreea – Şi acum cu ce te ocupi Mihai?Mihai: – Sunt avocat. Lucrez la o firmă de avocatură care are sediul chiar în clădirea aceea. La etajul 2. Geamul cel mai din stânga este de la biroul meu. Sunt în pauza de prânz, de la două jumate la trei şi un sfert. Mănânc de obicei la restaurantul asta. Radu: – Ai timp? În doar 45 de minute?Mihai: – Personalul mă cunoaşte şi mă serveşte foarte repede, iar mâncarea este bună. Veniţi şi voi?Andreea: – Îmi pare rău, nu putem. Mergem la cursuri. Acum aşteptam autobuzul.Radu: – Andreei i-a expirat abonamentul. Ştii de unde putem cumpăra un bilet?Mihai: – Faceţi la dreapta şi la 50 de metri este un chioşc galben.Radu: – Mulţumim. Miercuri seara mergem la teatru. Vii şi tu? Ne mai vedem, mai povestim...Mihai: – Nu am mai fost de mult la teatru. Vin. Vorbim la telefon cum facem cu biletele.Andreea: – Eu cumpăr biletele.Radu: – Bine. Pe curând, atunci.Andreea: – Mi-a părut bine, Mihai.Mihai: – Ne vedem miercuri. La revedere.Radu: – Pa.Andreea: – La revedere.

Întrebări: Când a terminat Mihai facultatea?

Mihai a terminat facultatea   trecut. Ce rude ale baieţilor au fost vecine?

 lui Mihai şi lui Radu au fost vecine.

Din ce oraş şi ce regiune sunt bunicile?

Bunicile sunt din oraşul  , aflat în  .

Din ce oraş este tatăl lui Radu?

Tatăl lui Radu este din  .

Ce meserie are Mihai?

Mihai este  .

La ce etaj este biroul lui Mihai?

La etajul  .

Între ce ore are Mihai pauza de prânz (scrieţi cu cifre)?

Pauza de prânz a lui Mihai este între orele   şi  .

Ce mijloc de transport aşteaptă Radu şi Andreea?

Ei aşteaptă  .

E.1 Citiți următoarele dialoguri cu voce tare și completați cu formele verbului „a se numi": - Cum vă numiți dumneavoastră? 

- Eu  Michal Rabinovici. 

- Cum se numesc copiii dvs. ?

- Copiii mei  Maya si..... . 

- Cum   soțul dvs.?- Soțul meu se numește .............. 

- Cum   locuitorii României?

- Ei      români.

 L.2 Cum se numesc meseriile (ocupațiile) la plural:

Medic

Profesor

Avocat

Constructor

StudentE.3 Completați întrebările:

 te numești? - Mă numesc Michal.  sunteți?       - Sunt Claudia.

 ești?            - Sunt la birou.

 este afară?  - Este cald.

 este Andrei?- Este inginer.

NUMERALUL ORDINAL

  Masculin Feminin

I primul (singular)primii (plural)

prima (singular)primele (plural)

II al doilea a doua

III al treilea a treia

IV al patrulea a patra

V al cincelea a cincea

VI al şaselea a şasea

VII al şaptelea a şaptea

VIII al optulea a opta

XI al nouălea a noua

X al zecelea a zecea

XI al unsprezecelea a unsprezecea

XX al douăzecilea a douăzecea

XXI al douăzeci şi unulea a douăzeci şi una

C al o sutălea a o suta

Substantive feminine şi masculine cu articol nehorât în nominativ

masc. sg.un + subst. + Ø

fem. sg.o + subst. + ă

masc. pl.nişte + substantiv

fem. pl.nişte + substantiv

student studentă studenţi studente

avocat avocată avocaţi avocate

inginer ingineră ingineri inginere

profesor profesoară profesori profesoare

coleg colegă colegi colege

prieten prietenă prieteni prietene

Articolul hotărât enclitic

Sg. Pl.

masc. neutru fem. masc. fem. neutru

-ul(l)-(ă)l-a-le

-a-(u)a

-i-(ii)i -le

elevul fata taţii (le)le - cafelele

metrul eleva fraţii (ii)le - cutiile

tatăl - tata copiii profesori (ee)le - muzeele

fratele basmaua fiii  

Grade de comparaţie (comparativ, superlativ)

Articolul demonstrativ adjectival

  singular plural

  masculin neutru feminin masculin feminin neutru

NominativAcuzativ cel cea cei cele

GenitivDativ celui celei celor celor

În limba română, adjectivul are trei grade de comparaţie:

Gradul Pozitiv

Studentul este înalt.

Mihaela este scundă.

Gradul comparativ

a) de superioritate:

Studentul este mai înalt.

Mihaela este mai scundă.

b) de egalitate:

Studentul este la fel de înalt ca tatăl său.

Mihaela este la fel de scunda ca mine.

c) de inferioritate:

Studentul este la fel de înalt ca tatăl său.

Mihaela este la fel de scundă ca mine.

Gradul superlativ

a) relativ: Studentul este cel mai înalt din grupă.

Mihaela este cea mai scundă dintre prietenii mei.

b) absolut: Studentul este foarte înalt.

Mihaela este foarte scundă.

Modul indicativ, timpul prezent:

Grupa 1 (-a)

a cânta (Ø)

eu cânt  Ø

tu cânţi -i

el/ea cântă -ă

noi cântăm -m

voi cântaţi -ţi

ei/ele cântă -ă

a dansa (ez)

eu dansez  Ø

tu dansezi -i

el/ea dansează -ă

noi dansăm -m

voi dansaţi -ţi

ei/ele dansează -ă

Alte verbe care se conjuga la fel: a saluta (Ø) a discuta (Ø) a accepta (Ø)

a aproba (Ø)

a vizita (ez)

a traversa (ez) a conversa (ez)

a fuma (ez)

Grupa 2 (-ea)

a vedea (Ø)

eu văd  Ø

tu vezi -i

el/ea vede -e

noi vedem -m

voi vedeţi -ţi

ei/ele văd  Ø

Grupa 3 (-e)

a merge (Ø)

eu merg  Ø

tu mergi -i

el/ea merge -e

noi mergm -m

voi mergeţi -ţi

ei/ele merg  Ø

Alte verbe care se conjugă la fel: a înţelege a plânge

a şterge etc.

Grupa 4 (-e)

a fugi (Ø)

eu fug  Ø

tu fugi -i

el/ea fuge -e

noi fugim -m

voi fugiţi -ţi

ei/ele fug  Ø

a vorbi (-esc)

eu vorbesc  Ø

tu vorbeşti -i

el/ea vorbeşte -e

noi vorbim -m

voi vorbiţi -ţi

ei/ele vorbesc -esc

Alte verbe care se conjuga la fel: a dormi (Ø) a adormi (Ø) a ieşi (Ø)

a pregăti (esc) a munci (esc)

a iubi (esc), etc.

Grupa 5 (-î)

a coborî (Ø)

eu cobor  Ø

tu cobori -i

el/ea coboară -ă

noi coborâm -m

voi coborâţi -ţi

ei/ele coboară -ă

a hotărî (Ø)

eu hotărăsc  Ø

tu hotărăsti -i

el/ea hotărăste -e

noi hotărâm -m

voi hotărâţi -ţi

ei/ele hotărăsc -ăsc

Alte verbe care se conjuga la fel: a doborî (Ø) a omorî (Ø)

a urî (ăsc)

a pârî (ăsc) a se posomorî (ăsc)

a izvorî (ăsc)

PREPOZIŢII 1. Prepoziţii de loc care cer acuzativ:

Ziarul este în⁄lângă⁄pe ⁄sub⁄vizavi de noptieră. Ziarul este între masă şi noptieră.

2. Prepoziţii de loc care cer genitiv: Ziarul este în faţa⁄în spatele⁄deasupra noptierei. Maşina este parcatăde–a lungul⁄de–a latul străzii.

Verbe + Prepoziţii:

Intruîn cameră, baie, clasă, magazin

la teatru, cinematograf

Iese

din cameră, baie, clasă, magazin

de la teatru, cinematograf

în oraş, stradă, lume

Plec

în România, Peru, Grecia, Egipt, Brazilia

la universitate, facultate, Paris

de la universitate, facultate, Bucureşti

Mergîn România, Peru, Grecia, Egipt, Brazilia

la Cluj, Veneţia, Bucureşti, Atena

Coborîn România, Bucureşti

din taxi, autobuz, tramvai