CURS DE EXECUTARE SILITĂ

366
CURS DE EXECUTARE SILITĂ Cuprins : Capitolul I. Consideraţii generale privind executarea silită în noul Cod de procedură civilă. I.1. Consideraţii privind principalele modificari introduse prin noul Cod de procedura civila in materia executarii silite. I. 2 Noţiunea şi importanţa executării silite. I.3 Natura juridică a executării silite. I.4 Dreptul execuţional civil –ramură de drept privat , componentă a procesului echitabil. I.5 Garanţia aducerii la îndeplinire a unui titlui executoriu. I.6 Publicitatea , celeritatea şi echitatea procedurii de executare silită . Termenul rezonabil. I.7 Modalităţile executării silite Capitolul II . Participanţii la executarea silită . II.1 Părţile – creditorul şi debitorul . II.2 Terţii garanţi . II.3 Transmisiunea calităţii procesuale active sau pasive . II.4 Creditorii intervenienţi. II.5 Instanţa de executare . 1

Transcript of CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Page 1: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Cuprins :

Capitolul I. Consideraţii generale privind executarea silită în noul Cod de procedură civilă.

I.1. Consideraţii privind principalele modificari introduse prin noul Cod de procedura civila in materia executarii silite. I. 2 Noţiunea şi importanţa executării silite. I.3 Natura juridică a executării silite.

I.4 Dreptul execuţional civil –ramură de drept privat , componentă a procesului echitabil.

I.5 Garanţia aducerii la îndeplinire a unui titlui executoriu. I.6 Publicitatea , celeritatea şi echitatea procedurii de executare silită . Termenul rezonabil.

I.7 Modalităţile executării silite

Capitolul II . Participanţii la executarea silită . II.1 Părţile – creditorul şi debitorul . II.2 Terţii garanţi . II.3 Transmisiunea calităţii procesuale active sau pasive . II.4 Creditorii intervenienţi. II.5 Instanţa de executare . II.6 Executorul judecătoresc . II.7 Ministerul public. II.8 Agenţii forţei publice. II.9 Martorii asistenţi , experţii , interpreţii şi alţi participanţi .

Capitolul III . Obiectul executării silite III.1 Bunuri neurmăribile aparţinând persoanelor fizice . III.2 Bunuri neurmăribile aparţinând persoanelor juridice.

Capitolul IV. Declanşarea executării silite. IV.1 Creanţa. IV. 2 Titlul executoriu. IV. 3 Aspecte procedurale

A. Cererea de executare silită 1

Page 2: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

B. Încuviinţarea executării C. Înştiinţarea prealabilă a debitorului

D. Atribuţiile instanţei şi ale executorului judecătoresc în faza declanşării executării silite

Capitolul V . Incidente procedurale ivite în cursul executării silite. V.1 Perimarea executării silite V.2 Amânarea executării silite V.3 Suspendarea executării silite V.4 Restrângerea executării silite V.5 Prescripţia dreptului de a obţine executarea silită V.6 Existenţa proprietăţii comune asupra bunului urmărit V.7 Beneficiul de discuţiune şi beneficiul de diviziune V.8 Încetarea executării silite V.9 Reluarea executării silite V.10 Întoarcerea executării silite.

Capitolul VI. Contestaţia la executare. VI.1 Definiţie şi sediul materiei VI.2 Obiectul contestatiei la executare. VI.3 Subiectele contestaţiei la executare. VI.4 Condiţiile de admisibilitate ale contestaţiei la executare . VI. 5 Competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare. Instanţa competentă . VI.6 Termenul de exercitare a contestaţiei la executare. VI.7 Procedura de judecată a contestaţiei la executare . VI.8 Suspendarea executării. VI. 9 Căile de atac. VI.10 Efectele hotărârilor pronunţate în contestaţia la executare.

Capitolul VII . Reguli generale privitoare la executarea silită . VII.1 Reguli procedurale. VII.2 Actele încheiate de excutorul judecătoresc.

A. Încheierile executorului judecătoresc.B. Procesele verbale încheiate de executorul

judecătoresc.

2

Page 3: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

C. Erorile materiale săvârşite cu prilejul întocmirii de către executorul judecătoresc a încheierilor şi proceselor verbale.

VII.3 Eliberarea de copii de pe actele întocmite de executorul judecătoresc . Comunicarea actelor de procedură în cadrul executării silite .

Capitolul VIII. Executarea silită indirectă. VIII.1 . Urmărirea silită asupra bunurilor mobile VIII.1.1 . Identificarea şi sechestrarea bunurilor mobile urmărite. VIII.2.2.Vânzarea bunurilor mobile urmărite (vânzarea amiabilă, vânzarea directă , vânzarea la licitaţie publică) VIII.2 Poprirea . VIII.2.1.Subiectele popririi. VIII.2.2.Obiectul popririi. VIII.2.3. Procedura popririi(A. Înfiinţarea popririi ; B. Executarea popririi) VIII.2.4. Eliberarea şi distribuirea sumei. VIII.2.5. Validarea popririi. VIII.3 Urmărirea silită a fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăciniVIII.4 Urmărirea veniturilor generale ale imobilelor .VIII.5 Urmărirea silită imobiliară VIII.5.1. Consideraţii generale. Bunuri imobile care pot fi urmărite. VIII.5.2 Încuviinţarea urmăririi imobiliare. VIII.5.3 Efectele urmăririi. VIII.5.4 Vânzarea la licitaţie publică.

VIII. 5.4.1. Formalităţile premergătoare vânzării. VIII. 5.4.2 Scoaterea în vânzare a imobilului . VIII.5.4.3 Licitaţia şi adjudecarea imobilului. VIII.5.4.4 Efectele adjudecării. VIII.5.4.5 Dispoziţii speciale. VIII.6 Eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin urmărirea silită. VIII.6.1 Ordinea de preferinţă VIII.6.2 Procedura distribuirii sumei rezultate din vânzarea bunurilor urmărite

VIII.6.3 Plata sumei rezultate din urmărirea silită.

3

Page 4: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Capitolul IX. Executarea silită directă . IX.1 Dispoziţii generale. IX.2 Predarea silită a bunurilor mobile. IX.3 Predarea silită a bunurilor imobile. IX.4 Executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face .

IX.5 Executarea hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori.

Bibliografie . Anexe . Modele de acte întocmite de executorul judecătoresc.

Capitolul I. Consideraţii generale privind executarea silită I.1 Consideraţii privind principalele modificari introduse prin noul Cod de procedura civila in materia executarii silite Conform expunerii de motive a Guvernului pentru punerea in aplicare a Legii nr 134/2010 privind noul Cod de procedura civila, raportat la executarea silita, noua lege a avut ca obiectiv declarat modernizarea cadrului legislativ in materia dreptului procesual civil, pentru a raspunde imperativelor functionarii unei justitii adaptate conditiilor sociale si economice actuale. Astfel, interventiile legislative propuse cu privire la prevederile Cartii a V-a vizeaza, pe de o parte, asigurarea coerentei reglementarii, iar, pe de alta parte, reconsiderarea unora dintre solutiile legislative propuse initial, raportate, prin adaptare, la conditiile sociale si economice actuale.In plus, scopul noii reglementari procesual-civile in materia executarii silite consta si in executarea prompta si efectiva a titlurilor executorii obtinute in cadrul procesului de fond ori, dupa caz, recunoscute ca atare de lege sau consfintite de instanta judecatoreasca, în conditiile respectarii stricte a drepturilor procesuale ale partilor, atat ale creditorului si debitorului, cat si ale oricarei alte persoane interesate in executare. Dispozitiile noului Cod privind executarea silită au ramas reglementate, ca si în forma actuala a Codului de procedura civila, prin Cartea a V-a – Despre executarea silita, insa noile reglementari sunt

4

Page 5: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

prevazute la art. 613-902, în comparatie cu vechile reglementari ce se regaseau prevazute de la art 3711 la art 580 5. Legea nr. 76/2012pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila modifică, introduce, clarifică, detaliază, armonizează şi abrogă diferite articole din Cartea a V-a – “Despre executarea silita” a noului Cod de procedura civila. În ceea ce priveste aplicabilitatea legii procedurale civile noi, Legea 76/2012 prevede ca dispozitiile noului Cod de procedura civila se aplica numai proceselor si executarilor silite începute după intrarea acestuia in vigoare (art. 3 alin. 1), procesele începute prin cereri depuse, in conditiile legii, la posta, unitati militare sau locuri de detinere inainte de data intrarii in vigoare a noului cod ramanand supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanţă după această dată (art. 3 alin. 2).Prin dispoziţiile art. 5 din Legea 76/2012 se stabileşte că dispoziţiile noului Cod de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică şi hotararilor judecatoresti sau altor inscrisuri pronuntate ori, dupa caz, întocmite inainte de intrarea in vigoare a codului, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost investite cu formula executorie.

I.2Noţiunea şi importanţa executării silite

În accepţiunea noului Cod de procedură civilă aprobat prin Legea nr. 134/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 485/15.07.2010, executarea silită se integrează procesului civil, reprezentând cea de-a doua fază a acestuia, o procedură prin intermediul căreia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească ori printr-un alt act executoriu, constrânge, cu concursul organelor de stat competente, pe debitorul său care nu-şi execută de bună voie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu, de a le aduce la îndeplinire, în mod silit . Executarea silită reprezintă una din instituţiile fundamentale ale dreptului procesual civil şi o componentă importantă a justiţiei într-un stat de drept. Fiind considerată cea de-a doua fază a procesului civil , executarea silită este reglementată tot în Cartea a V-a a Noului Cod de Procedură civilă(NCPC). În conformitate cu art. 622 NCPC , obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa ,

5

Page 6: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

aceasta se aduce la îndeplinire prin executarea silită . Astfel , executarea silită nu este obligatorie , însă este întotdeauna posibilă atunci când debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia stabilită în titlul executoriu . Putem defini executarea silită ca fiind procedura prin mijlocirea căreia creditorul , titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu constrânge , cu concursul organelor de stat competente , pe debitorul său , care nu îşi execută de bunăvoie obligaţiile decurgând dintr-un astfel de titlu , de a le aduce la îndeplinire în mod silit. Importanţa executării silite rezidă şi din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului . Astfel , s-a apreciat de către instanţa europeană că dreptul la un proces echitabil nu acoperă procedura numai până la pronunţarea hotărârii , ci până la executarea acesteia , iar statul are obligaţia de “a se plia ” unei hotărâri judecătoreşti pronunţate contra sa , considerând că executarea silită face parte integrantă din noţiunea de proces, în sensul art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat , în repetate rânduri , România tocmai datorită faptului că nu s-a pus în executare o hotărâre judecătorească sau pentru că procedura executării silite a unei hotărâri judecătoreşti a durat foarte mult ( în acest sens , cauza Ruianu c. României , cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atribaldi c. României , cauza Ghibuşi c. României , cauza Constantin Oprea c. României )

I.3 Natura juridică a executării silite.

În doctrină , problema naturii juridice a executării silite a fost şi este controversată.Într-o opinie s-a susţinut că executarea silită are un caracter administrativ , deoarece , odată pronunţată hotărârea de către instanţa de judecată , aceasta s-a dezînvestit. Executarea silită reprezintă o serie de proceduri şi operaţiuni realizate numai de către executorul judecătoresc.Într-o altă opinie se susţine că executarea silită este o activitate de judecată şi, de regulă , ea reprezintă cea de-a doua fază a procesului civil , întrucât actele şi procedurile de executare silită sunt supuse controlului judecătoresc. Într-o altă opinie , majoritară , se apreciază că executarea silită are un caracter mixt , administrativ şi juridicţional , caracterul administrativ fiind preponderant , întrucât executorul judecătoresc are un rol primordial în procedura de executare silită .

6

Page 7: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

I.4 Dreptul execuţional civil –ramură de drept privat , componentă a procesului echitabil

Dreptul de executare silită s-a evidenţiat în dreptul European şi mai târziu în dreptul intern ca o componentă a procesului echitabil.

Pe plan intern , dreptul execuţional civil reprezintă ramura de drept formată din totalitatea normelor procesuale de drept privat care stabilesc modalităţi de constrângere a debitorului , sancţiuni şi alte măsuri ce urmează a fi aplicate sau luate de către executorii judecătoreşti , instanţele judecătoreşti şi celelalte autorităţi care reprezintă forţa publică , în scopul restabilirii ordinii de drept şi a dreptului substanţial (material) ce i-a fost încălcat creditorului.

Caracterele generale ale acestui drept :1.Dreptul execuţional civil poate fi o ramură distinctă alături de alte ramuri de drept ;2. Dreptul execuţional civil are autonomie din punctual de vedere al dreptului substanţial , în raport cu celelalte ramuri de drept;3. Dreptul execuţional civilare principii fundamentale proprii , asemănătoare cu cele din faza juridicţională şi care îi guvernează întreaga activitate , respectiv: a. principiul legalităţii ; b. principiul independenţei executorului judecătoresc ; c. principiul rolului activ al executorului judecătoresc; d. principiul egalităţii părţilor în faza execuţională; e. principiul desfăşurării procedurii execuţionale în limba ţării unde se îndeplineşte activitatea execuţională ; f. principiul publicităţii ; g. principiul contradictorialităţii; h. principiul dreptului la apărare ; i. principiul disponibilităţii ; j. principiul celerităţii .4. Dreptul execuţional civil are o structură unitară ;5.Dreptul execuţional civil este format dintr-o totalitate de norme procedurale cu acelaşi obiect de reglementare ;6. Dreptul de a declanşa executarea silită este un drept absolut , dar limitat , recunoscut creditorului şi asupra căruia acesta are putere de dispoziţie ;7. Dreptul execuţional civil are instituţii proprii :

7

Page 8: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

a. declanşarea executării silite;b. modalităţile de executare silită;c. contestaţia la executare şi întoarcerea executării silite ;d. prescripţia şi perimarea executării silite ;e. eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute din executarea silită etc. 8. Dreptul execuţional civil este o ramură a dreptului privat cu preponderente interconexiuni cu dreptul civil , deoarece reprezintă mijlocul tehnic prin care se ajunge la restabilirea dreptului substanţial (material)încălcat creditorului .

I.5 Garanţia aducerii la îndeplinire a unui titlui executoriu Dreptul de executare a unei hotărâri judecătoreşti sau al unui titlu executoriu reprezintă oa treia garanţie a unui proce echitabil. Garanţia ducerii la îndeplinire a unui titlu executoriu este în strânsă legătură cu independenţa şi imparţialitatea executorului judecătoresc ca principiu afirmat de jurisprudenţa CEDO. La nivel comunitar au fost create o serie de Regulamente ca instrumente pentru a creşte eficienţa şi celeritatea acţiunilor în materie civilă între Statele membre ale UE , respectiv : -Regulamentul nr. 1393/2007 ce priveşte comunicarea şi notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare ; - Regulamentul nr. 44/2001 privind competenţa , recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială ; - Regulamentul nr. 805/2004 , privind crearea unui titlu executoriu european pentru creanţele necontestate; - Regulamentul nr. 1896/2006 privitor la procedura “Somaţia de plată europeană ’’. Exercitarea activităţii de executare silită judiciară din România are ca fundament principiile de organizare şi funcţionare a activităţii executorilor judecătoreşti stabilite prin Legea nr. 188/2000 , cu modificările şi completările ulterioare , care sunt pe deplin compatibile cu “ Principiile directoare în privinţa executării ’’ , stabilite prin Recomandarea nr. 17/2003 a Comitetului de Miniştri al statelor membre U.E. în materie de executare a deciziilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii.

I.6 Publicitatea , celeritatea şi echitatea procedurii de executare silită . Termenul rezonabil .

8

Page 9: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Publicitatea procedurii reprezintă un principiu strict determinat în dreptul intern prin dispoziţiile Codului de procedură civilă , prin art. 17 fiind reglementat caracterul public al şedinţelor de judecată . În cadrul procesului de executare silită acest principiu se regăseşte în primul rând prin obligativitatea executorului judecătoresc de a emite şi comunica somaţia sau după caz înştiinţarea către debitor , în funcţie de modalitatea de executare silită. De asemenea , cu ocazia licitaţiilor mobiliare sau imobiliare , executorul judecătoresc va întocmi şi afişa publicaţiile de vânzare în locuri publice , determinate de legiuitor sau într-un ziar de largă circulaţie , iar vânzările se fac în mod public.

Celeritatea procedurii atât în faza judecăţii cât şi în cea execuţională , reprezintă un principiu esenţial al acestora ce are ca finalitate , obţinerea unui termen rezonabil în soluţionarea ambelor procese. În procedura de executare silită , Codul de procedură civilă stabileşte în mod imperativ în sarcina executorului judecătoresc obligaţia de a stărui prin toate mijloacele admise de lege , pentru realizarea integrală şi cu celeritate a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu . cu respectarea legii , a drepturilor părţilor şi a persoanelor interesate (art. 627 NCPC) . Echitatea procedurii jurisdicţionale şi execuţionale reprezintă principiul ce decurge din conţinutul garanţiei instituţionale a înfăptuirii unei bune justiţii . Dreptul intern impune procedurii de executare principiul echităţii , chiar pin dispoziţiile art. 622 alin. 3 din NCPC statuând că procedura poate avea loc , în oricare din formele prevăzute de lege , simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu. Acelaşi principiu se regăseşte şi în conţinutul art. 629 NCPC referitor la veniturile şi bunurile debitorului supuse executării silite , în sensul că acestea pot face obiectul procedurii de urmărire numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor.

Dacă pentru creditor există dreptul de a porni executarea silită , precum şi cel de dispoziţie asupra bunurilor existente în patrimoniul debitorului , există şi dispoziţii sancţionatorii dacă acesta nu beneficiază într-un termen determinat de aceste drepturi (perimarea executării silite sau prescripţia dreptului de a cere executarea silită).

Principiul contradictorialităţii oferă părţilor posibilitatea de a beneficia de acelaşi drept , acela de a fi prezent în faţa unei autorităţi jurisdicţionale şi de a-şi apăra în egală măsură interesele.

9

Page 10: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

În procedura de executare silită atât creditorul , caruia îi sunt recunoscute aceleaşi drepturi ca şi în cursul judecăţii , cât şi debitorul beneficiază de anumite drepturi de necontestat. Debitorul este persoana împotriva căruia este declanşat procesul de executare silită , întregul său patrimoniu poate constitui obiect al executării silite , cu excepţiile prevăzute de lege (art. 726-727 NCPC) . De asemenea , debitorul beneficiază de dreptul de a contesta procesul execuţional , în care funcţionează efectiv acest principiu.

Contradictorialitatea are incidenţă şi în cadrul procedurii de eliberare sau distribuire a sumei rezultate din executare , legiuitorul stabilind că plata sumei rezultate din executare se poate dispune ’’ numai după expirarea termenului de depunere a titlurilor de creanţă sau , după caz , la data expirării termenului de formulare a obiectiunilor împotriva proiectului de distribuire ’’( art. 878 NCPC). Termenul rezonabil de soluţionare a unei cauze reprezintă o componentă esenţială a dreptului la un proces echitabil , aşa cum acesta a fost consfinţit prin art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului . Dacă în cadrul procesului în faţa instanţei de judecată jurisprudenţa CEDO a statuat că termenul rezonabil acoperă şi ansamblul derulării procedurilor în cauză , în cadrul procedurii de executare silită acesta se poate limita doar la momentul în care , în urma declanşării procedurii de executare silite , debitorul obţine din partea instanţei de executare sau din partea instanţei care a emis titlul executoriu , în cazul contestaţiilor la titlu , suspendarea procedurii de executare silită , până la soluţionarea contestaţiei ( art. 718 NCPC ). Prin Legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă (NPCC) s-a reuşit eficientizarea procedurii de citare şi comunicare a actelor , adaptarea ei la noile realităţi , în scopul asigurării soluţionării într-un termen optim şi rezonabil a cauzelor . Astfel , citaţiile şi comunicarea altor acte de procedură se vor puteaface de grefa instanţei şi prin telefax , poştă electronică sau prin orice alte mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia. Dându-se eficienţă termenului rezonabil în materie execuţională s-au stabilit prin noul cod de procedură civilă reglementări mai viguroase ale modalităţilor de valorificare a bunurilor supuse executării silite , dar şi termene mai scurte.

I.7 Modalităţile executării silite 10

Page 11: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Codul de procedură civilă reglementează două modalităţi de executare silită : executarea silită directă şi executarea silită indirectă. Executarea silită directă este acea modalitate de executare silită prin care creditorul urmăreşte realizarea în natură a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu. La rândul ei , executarea silită directă îmbracă trei forme, respectiv:

- predarea silită a bunurilor mobile (art. 892-894 NCPC);- predarea silită a bunurilor imobile (art. 895-901 NCPC);- executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu

face(art. 902-908 NCPC ). Executarea silită indirectă este acea modalitate de executare prin care creditorul ce are de realizat o creanţă bănească urmăreşte să realizeze această creanţă prin valorificarea bunurilor debitorului sau prin poprirea sumelor de bani pe care acesta le deţine la terţe persoane . Executarea silită indirectă îmbracă , la rândul său , patru forme :

- urmărirea silită a bunurilor mobile( art. 730-779 NCPC );- poprirea ( art. 780-793 NCPC );- urmărirea silită a fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini

( art. 794-798 NCPC );- urmărirea silită a bunurilor imobile ( art. 812-862 NCPC ).

În doctrină s-a pus problema dacă executarea silită directă poate fi intervertită într-o executare silită indirectă. S-a concluzionat că acest lucru este posibil în cazul în care există o hotărâre de condamnare alternativă , dar şi în situaţia în care hotărârea este cu o singură condamnare , iar executarea silită directă nu mai este posibilă. Potrivit art. 891 NCPC , “ dacă în titlul executoriu nu s-a stabilit ce sumă urmează a fi plătită ca echivalent al valorii lucrului în cazul imposibilităşii predării acestuia , instanţa de executare , la cererea creditorului , va stabili această sumă prin hotărre datăcu citarea părţilor ” . Noul Cod de procedură civilă reglementează o nouă modalitate de executare silită , anume urmărirea veniturilor generale ale imobilelor ( art.799-811) . Această modalitate de executare silită poate avea şi un caracter social pentru debitor , întrucât dă posibilitatea creditorului să urmărească veniturile generale ale imobilului , măsură care nu poate duce la scoaterea bunului din patrimoniul debitorului , ca în cazul urmăririi silite imobiliare indirecte . Obiectul acestei urmăriri îl constituie urmărirea veniturilor generale ale unui imobil , care vor fi sechestrate şi mai apoi eliberate creditorului sau , după caz , distribuite creditorului .

11

Page 12: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Chiar prin primul articol al acestei noi secţiuni se arată că obiectul acestei modalităţi de executare îl reprezintă:

- executarea tuturor veniturilor prezente şi viitoare ale imobilelor ce sunt proprietatea debitorului sau asupra cărora el are un drept de uzufruct ;

- executarea veniturilor debitorului arendaş sau chiar chiriaş provenite din exploatarea imobilelor arendate sau închiriate .

Potrivit art. 799 din NCPC urmărirea veniturilor unui imobil nu va putea fi încuviinţată dacă există o urmărire imobiliară asupra aceluiaşi imobil.

Capitolul II . Participanţii la executarea silită . II.1 Părţile – creditorul şi debitorul . Potrivit art. 644 NCPC sunt părţi în procedura de executare silită creditorul şi debitorul. Creditorul este persoana căreia i s-a eliberat titlul executoriu , respectiv acea parte care a câştigat procesul. În afara persoanei căreia i s-a eliberat titlul executoriu , putem întâlni în categoria creditorilor :- creditorii personali ai unuia dintre soţi care pot cere împărţirea bunurilor comune , în măsura în care bunurile proprii ale soţului urmărit nu sunt suficiente pentru îndestularea creanţei creditorilor (art. 353 C. Civ şi art 807 NCPC) ;- creditorul ipotecar care poate urmări imobilul în mâinile oricui s-ar afla , urmând ca , potrivit art. 2363 C. civ. , terţul dobânditor al imobilului ipotecat să se îndrepte cu acţiune în regres împotriva debitorului principal (art. 2345 şi 2360 C. Civ.) ;- minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani va participa la procedura execuţională prin reprezentantul său legal iar, dacă împlineşte vârsta de 14 ani pe parcursul urmăririi , acesta va fi introdus în procedură , urmând a fi asistat de ocrotitorul legal , pe tot parcursul executării silite , reprezentarea transformându-se în asistare. În cazul în care participantul la procedura de executare este lipsit de capacitate procesuală de folosinţă sau de exerciţiu , sancţiunea va fi :

- respingerea cererii de încuviinţare a executării silite , în temeiul art. 665 alin. 5 pct. 7 NCPC;

12

Page 13: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- anularea actelor de executare efectuate în astfel de condiţii de neregularitate procedurală , pe calea contestaţiei la executare .

Debitorul este persoana obligată prin hotărâre sau printr-un alt titlu executoriu şi împotriva căruia urmează să fie pornită executarea silită , dacă acesta nu îşi execută de bunăvoie obligaţiile . Condiţiile pe care părţile trebuie să le îndeplinească în faza executării silite sunt aceleaşi ca şi în faza judecăţii , respectiv ele trebuie să aibă capacitate procesuală , calitate procesuală şi să justifice un interes în declanşarea executării silite . În faza executării silite , părţile au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca în faza judecăţii . Astfel , părţile au următoarele drepturi :

- de a participa la executare , personal sau prin reprezentant;- de a formula cereri pentru apărarea drepturilor lor;- de a cunoaşte toate actele dosarului de executare silită ;- de a beneficia de serviciile unui interpret , dacă nu înţeleg sau nu

vorbesc limba română ;- de a fi asistate sau reprezentate de avocaţi ;- de a exercita căile de atac prevăzute de lege.

De asemenea , părţile au şi anumite obligaţii , astfel că trebuie să îşi exercite drepturile procesuale cu bună credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege. Noul Cod de procedură civilă instituie la art. 645 obligaţiile specifice fazei de executare silită. Astfel ,creditorul este obligat să acorde executorului judecătoresc sprijin efectiv pentru aducere la îndeplinire a executării silite , trebuind să avanseze cheltuielile necesare îndeplinirii actelor de executare . Debitorul este obligat să declare toate bunurile , mobile sau imobile , inclusiv cele aflate în proprietate comună sau în devălmăşie , sub sancţiunea amenzii . Totodată , executarea silită poate fi pornită şi de moştenitorii legali ai creditorului , dar în acelaşi timp pot fi urmăriţi şi moştenitorii debitorului , deoarece aceştia se subrogă în drepturile autorilor lor. Coparticiparea procesuală activă poate fi realizată în faza executării silite , întrucât nicio dispoziţie legală nu împiedică mai mulţi creditori să îl execute silit pe acelaşi debitor , însă coparticiparea procesuală pasivă nu este posibilă deoarece urmărirea are un caracter individual , astfel că procedura execuţională va trebui realizată faţă de fiecare debitor în parte.

Ca şi în faza judecăţii , în faza de executare silită funcţionează principiul disponibilităţii care se manifestă sub următoarele aspecte :

a. dreptul părţii interesate de a formula sau nu cerere de executare silită . 13

Page 14: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Potrivit art. 622 alin.1 şi 2 NCPC obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa , aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită. Astfel , executarea silită nu este obligatorie , însă poate fi întotdeauna posibilă. b.dreptul părţilor raportului execuţional de a determina obiectul executării silite . Conform art. 630 NCPC , „ în tot cursul executării silite , sub supravegherea organului de executare , creditorul şi debitorul pot conveni ca aceasta să se efectueze , în total sau în parte , numai asupra veniturilor băneşti sau altor bunuri ale debitorului , ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă prin bună învoială sau ca plata obligaţiei să se facă în alt mod admis de lege’’. c. dreptul creditorului de a participa personal sau prin reprezentant la executarea silită ( art. 663 alin.2 NCPC ); d. dreptul părţilor de a hotărî valorificarea bunurilor fie de către debitor, fie prin vânzare directă ( art. 753 NCPC); e. dreptul creditorului de a încuviinţa plata preţului în rate ăn cazul vânzării la licitaţie publică a bunurilor imobile (art. 851 NCPC) f. dreptul creditorului de a urmări pe oricare dintre codebitorii solidari g. dreptul creditorului de a solicita suspendarea executării silite . Însă, potrivit art. 707 alin. 3 NCPC , prescripţia nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor.

II.2 Terţii garanţi (art. 647 NCPC) Garanţii sunt acele persoane care şi –au asumat în scris obligaţia de a garanta datorii ale debitorului şi care pot răspunde în totalitate sau parţial cu patrimoniul lor , în locul debitorului . În cadrul procedurii de executare silită, garantul devine debitor , subrogându-se în drepturile şi obligaţiile pe care le-ar fi avut în această fază persoana pentru care a garantat. Când se urmăreşte numai terţul fidejusor ori garant ipotecar , toate actele de executare vor fi comunicate în acelaşi timp şi debitorului principal , care va fi introdus din oficiu în procedura de urmărire silită . Executorul judecătoresc va întocmi un proces verbal prin care va dispune introducerea în procedura execuţională a debitorului principal , urmând a-l cita , astfel încât toate actele de executare ce se vor îndeplini îi vor fi opozabile şi acestuia.

14

Page 15: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

II.3Transmisiunea calităţii procesuale active sau pasive Articolul 644 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă dispune : “ Calitatea de creditor sau debitor se poate transmite oricând în cursul executării silite , potrivit legii ” . Actele de executare îndeplinite până la data transmiterii calităţii procesuale produc efecte , în condiţiile legii , faţă de succesorii în drepturi ai creditorului sau ai debitorului , după caz , ceea ce înseamnă că aceste acte nu se vor mai reface , ci îşi vor întinde efectele atât sub aspect pozitiv , cât şi negativ asupra succesorilor în drepturi. Noul Cod de procedură civilă tratează în secţiunea a 3-a “executarea împotriva moştenitorilor”(art. 686-688) , respectiv cazurile de transmitere legală a drepturilor şi obligaţiilor aferente calităţii de creditor sau debitor .Astfel , în cazul decesului creditorului , moştenitorii creditorului pot continua o executare începută sau pot porni ei înşişi executarea silită , în temeiul titlului executoriu obţinut contra debitorului . Deşi dispoziţiile procedurale nu menţionează , apare necesară înştiinţarea debitorului despre faptul decesuluicreditorului , astfel încât urmăritul să aibă cunoştinţă despre persoana/persoanele faţă de care urmează a îndeplini în mod valabil obligaţia înscrisă în titlul executoriu. Dacă debitorul a decedat , creditorul poate continua ori declanşa urmărirea împotriva moştenitorilor săi. În acest sens , art. 1159 din Codul Civil dispune că ” titlurile executorii obţinute împotriva defunctului pot fi executate şi împotriva moştenitorilor săi , în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă ” . Dacă debitorul moare înainte de sesizarea executorului judecătoresc nicio executare silită nu poate fi pornită (art. 686 NCPC) . Dacă Dacă se constată că nu există niciun moştenitor acceptant şi nici nu este numit un curator al succesiunii , la cererea creditorului ori a executorului judecătoresc , instanţa de executare va numi de îndată un curator special , până când va fi numit , în condiţiile legii , curatorul succesiunii , dispoziţiile art. 58 din Codul de procedură civilă fiind aplicabile corespunzător . Curatorul suucesiunii va fi numit de notarul public în condiţiile art.1.117 sau 1.136 Cod civil . Numirea curatorului special se va face de instanţa care judecă procesul , dintre avocaţii anume desemnaţi în acest scop de Barou pentru fiecare instanţă judecătorească . Curatorului i se va fixa şi o remuneraţie provizorie de către instanţă , prin încheiere stabilindu-se , totodată, şi modalitatea de plată . În cazul în care moştenirea a fost acceptată şi există numai moştenitori majori , executarea silită va fi pornită împotriva tuturor , în afară de cazul în

15

Page 16: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

care numai unii dintre aceştia sunt chemaţi , de lege ori potrivit voinţei defunctului , să răspundă pentru anumite datorii ale defunctului . Dacă executarea silită este pornită contra tuturor moştenitorilor , aceştia vor fi citaţi , printr-o înştiinţare colectivă , făcută la locul deschiderii moştenirii , pe acesteia , cu excepţia cazului în care au ales , cu ocazia dezbaterii suuccesorale ori chiar ulterior , un alt domiciliu învederea citării sau un reprezentant al acestora , după caz (art. 687 alin.2 NCPC) . Dacă între moştenitori sunt şi minori sau persoane puse sub interdicţie judecătorească , executarea silită nu va putea fi pornită decât după numirea reprezentanţilor sau a ocrotitorilor legali. Dacă însă după o lună de la moartea debitorului sau de la punerea sub interdicţie judecătorească nu a fost numit reprezentantul sau ocrotitorul legal , creditorul sau executorul judecătoresc va putea cere instanţei de executare numirea unui curator special , dispoziţiile art. 58 aplicându-se în mod corespunzător. Raportat la dispoziţiile legale , în acest caz va opera un caz de suspendare a termenului de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită , în temeiul art. 707 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 2.532 pct. 4 din Codul civil până la numirea reprezentanţilor sau a ocrotitorilor legali , iar , după încetarea suspendării , prescripţia îşi va relua cursul , socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare (art. 707 alin.2 ).

Dacă debitorul moare după ce executarea silită a fost pornită , aceasta nu poate fi continuată cât timp moştenirea nu a fost acceptată de către cei chemaţi la moştenire sau , în lipsă , cât timp nu a fost numit , în condiţiile legii un curator al succesiunii ori, după caz , un curator special pentru executare în condiţiile art. 58 .

În cazul în care creditorul sau executorul judecătoresc ia cunoştinţă , în orice mod , de faptul că debitorul a decedat , acesta este obligat să solicite de îndată Camerei notarilor publici în a cărei circumscripţie a avut ultimul domiciliu defunctul să facă menţiune în registrul special prevăzut de lege despre încetarea executării silite şi să îi elibereze un certificate din care să rezulte dacă moştenirea debitorului a fost sau nu dezbătută , iar în caz afirmativ , care sunt persoanele care au calitatea de moştenitori , precum şi faptul dacă până la acceptarea moştenirii de către cel puţin unul dintre succesibili a fost sau nu numit un curator al succesiunii.

În cazul în care se constată că moştenirea nu a fost dezbătută sau , după caz , acceptată , creditorul sau executorul judecătoresc poate cere Camerei notarilor publici în a cărei circumscripţie a avut ultimul domiciliu

16

Page 17: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

defunctul sau , după caz , notarului deja sesizat întocmirea inventarului succesiunii sau desemnarea unei persoane în acest scop.

Privitor la continuarea executării contra moştenitorilor , art. 688 NCPC prevede că , dacă la moartea debitorului executarea era începută , ea se suspendă şi nu va putea fi reluată împotriva succesibililor acceptanţi decât după 10 zile de la data când aceştia au fost încunoştinţaţi despre continuarea executării silite , dispoziţiile art. 678 aplicându-se în mod corespunzător . Raţiunea edictării termenului de 10 zile este aceia de a da posibilitatea moştenitorilor de a executa de bunăvoie obligaţia autorului lor şi , numai după expirarea acestui termen , executarea poate fi continuată contra moştenitorilor . Sancţiunea nerespectării acestui termen este nulitatea virtuală şi relativă . Suspendarea procedurii execuţionale se va dispune de către executorul judecătoresc prin încheiere dată fără citarea părţilor şi succesibilă de a fi atacată numai cu contestaţie la executare .

În cazul persoanelor juridice ,transmisiunea legală intervine în cazul reorganizării acestora , operaţiune juridicăcare se realizează prin fuziune , divizare sau transformare ( art. 233 Cod civil ) .

Transmisiunea convenţională operează prin :-cesionarea de către creditor a drepturilor sale decurgând din titlul executoriu, cesionarul nefiind ţinut a obţine un nou titlu executoriu , pe numele său ;-efectul subrogaţiei în drepturile creditorului , indiferent de izvorul acestei modalităţi de transmitere a obligaţiei , legală sau convenţională . În ambele situaţii , creanţa transmisă este aceeaşi cu cea care formează obiect al titlului executoriu , sub aspectul obiectului ,naturii , fundamentului, garanţiilor care o însoţesc şi asupra căreia a avut a se pronunţa instanţa , singurul element diferit faţă de titlul executoriu fiind persoana creditorului , cu privire la care urmează a deveni aplicabile regulile de drept comun din materia transmiterii obligaţiilor . În ipoteza transformării obligaţiei ce formează obiect al titlului executoriu sau în situaţia intervenirii vreunei cauze de stingere a creanţei , astfel de modalităţi presupun sine qua non , cercetarea fie a fundamentului noii obligaţii ce se invocă în locul celei vechi sau alături de aceasta , fie a întrunirii condiţiilor compensaţiei , confuziunii sau remiterii de datorie. Novaţia presupune fie contractarea faţă de creditor a unei obligaţii noi de către debitor , fie înlocuirea debitorului iniţial cu un debitor nou , fie substituirea creditorului iniţial cu un nou creditor. Părţile sting o obligaţie existentă , înlocuind-o cu o nouă obligaţie .

17

Page 18: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Preluarea de datorie poate interveni fie printr-un contract încheiat între debitorul iniţial şi noul debitor , cu acordul creditorului , fie printr-un contract încheiat între creditor şi noul debitor , prin care acesta îşi asumă obligaţia. În ambele cazuri de transformare a obligaţiilor , efectele obligaţiei iniţiale se convertesc în efectele obligaţiei care se naşte prin novaţie, respectiv preluare de datorie , astfel că nu poate opera o transmisiune a calităţii procesuale fundamentată juridic pe una din cele două instituţii . Dacă transformarea obligaţiei a intervenit ulterior obţinerii titlului executoriu şi a presupus contractarea faţă de creditor a unei obligaţii noi de către debitor , creditorul nu poate trece la executarea silită a noii obligaţii în temeiul titlului executoriu iniţial , întrucât acesta din urmă vizează obligaţia pe care părţile au înţeles să o stingă prin mecanismul novaţiei.

Dacă transformarea obligaţiei a intervenit ulterior obţinerii titlului executoriu şi a presupus înlocuirea debitorului iniţial cu un debitor nou , creditorul iniţial nu poate justifica declanşarea executării silite împotriva noului debitor în temeiul titlului executoriu deţinut faţă de vechiul debitor , contractul de novaţie sau de preluare de datorie neavând caracter executoriu. Instituţia novaţiei prin substituirea creditorului iniţial cu un nou creditor intervenită ulterior obţinerii titlului executoriu nu îngăduie noului creditor să treacă la urmărire în baza titlului executoriu deţinut de creditorul iniţial , ci acesta , în caz de neexecutare a obligaţiei asumate de către noul creditor , va trebui să procedeze mai întâi la obţinerea unui titlu executoriu împotriva acestuia.

Lipsa calităţii procesuale este sancţionată cu :-respingerea cererii de încuviinţare a executării silite în temeiul art. 665 alin. 5 pct. 7 NCPC ;-dacă , totuşi , s-a trecut la executare , debitorul urmărit va putea invoca lipsa legitimării procesuale a creditorului pe calea contestaţiei la executare .

II.4 Creditorii intervenienţi.Noul Cod de Procedură civilă enumeră la articolul 643 punctul 3 în

categoria participanţilor la executare silită , creditorii intervenienţi. Articolul 648 NCPC prevede că ” orice creditor al debitorului poate , în condiţiile art. 689 şi următoarele , să intervină în procedura de executare silită aflată în curs până la data fixării de către executorul judecătoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmăribile , iar după depunerea sau consemnarea

18

Page 19: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

sumelor realizate din urmărire , poate să participe la distribuirea acestor sume ..“ .

A. Condiţiile intervenţiei . Condiţia generală este cea de admisibilitate a oricărei cereri , respectiv capacitatea procesuală , care trebuie să fie îndeplinită şi în cazul cererii de intervenţie în faza de executare silită.

Condiţiile speciale sunt prevăzute la alin. 2 al art. 689 din NCPC , respectiv:1.creditorii intervenienţi să aibă deja un titlu executoriu contra debitorului ; 2. creditorii intervenienţi care au luat măsuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului ( lipsa titlului executoriu ); 3. creditorii intervenienţi care au un drept real de garanţie sau , după caz , un drept de preferinţă asupra bunului urmărit , conservat în condiţiile prevăzute de lege – de exemplu, privilegiul , ipoteca , gajul; 4. creditorii chirografari titulari ai unor creanţe băneşti rezultate din înscrisuri cu dată certă ori din registre ţinute cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege ; 5. existenţa unei executări silite pornite împotriva unui debitor comun (caracter accidental al cererii de intervenţie) . B. Termenul de intervenţie . Articolul 690 NCPC prevede termenul general de intervenţie , pus de legiutor la îndemâna tuturor categoriilor de creditori intervenienţi . Astfel , cererea de intervenţie poate fi făcută , dacă legea nu prevede altfel , până la data stabilită de către executor pentru valorificarea , în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege ori convenite de părţi , a bunurilor mobile sau imobile urmărite . Sancţiunea nerespectării acestui termen constă în calificarea drept tardivă a intervenţiei . Articolul 695 din NCPC reglementează un termen special arătând că , dacă creditorii chirografari au intervenit după expirarea termenului general prevăzut la art. 690 alin.1 , dar înainte de expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanţă , în vederea întocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmărire , “ au dreptul să participe la distribuirea părţii din suma rămasă după îndestularea drepturilor creditorilor urmăritori , a creditorilor garanţi sau privilegiaţi şi a celor care au intervenit în timp util…” . Articolul 873 alin. 1 din NCPC reglementează modul de întocmire a proiectului de distribuire , cu luarea în considerare şi a creditorilor care au intervenit tardiv , creanţele acestora urmând a fi alocate asupra părţii din

19

Page 20: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

suma rămasă după îndestularea drepturilor creditorilor urmăritori şi a celor care au intervenit în timp util . Prin excepţie , au dreptul să participe la distribuire , după rangul conferit de dreptul lor de preferinţă , chiar dacă cererea de intervenţie a fost făcută după expirarea termenului legal , dacă şi-au depus titlurile de creanţă în termenul prevăzut la art. 868 alin. 2 NCPC , în vederea întocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmărire :- creditorii care au un drept real de garanţie asupra bunurilor urmărite şi care este conservat în condiţiile prevăzute de lege ;- creditorii care au creanţe având ca obiect venituri datorate bugetului consolidat sau bugetului Uniunii Europene ;- alţi creditori privilegiaţi care intervin în cursul urmăririi silite .Potrivit art. 868 alin. 2 NCPC , după depunerea sau consemnarea sumei rezultate din vânzare ori , după caz , de la data când adjudecarea imobilului urmărit a devenit definitivă , executorul va fixa de urgenţă un termen de 10 zile pentru depunerea titlurilor de creanţă .

C.Reguli de ordin procedural . Cererea de intervenţie trebuie să fie făcută cu respectarea cerinţelor impuse pentru cererea de executare silită , indicându-se în mod expres dacă creanţa este certă , lichidă şi exigibilă , precum şi dacă este garantată sau negarantată , în tot ori în parte , privilegiată sau chirografară , după caz.

În cazul în care creditorul a cerut sau a obţinut luarea unor măsuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului , se va face menţiune şi despre acest lucru , indicându-se bunurile pentru care s-a cerut luarea acestor măsuri.

Cererea se depune la executorul judecătoresc , împreună cu copii certificate de pe documentele justificative , precum şi de pe procesul verbal de constatare a aplicării măsurii asigurătorii , dacă este cazul. Executorul judecătoresc la care se depune cererea de intervenţie este cel pe rolul căruia se află executarea silită , în cadrul căreia se face intervenţia . La cererea de intervenţie se vor ataşa titlul executoriu , în original sau înscrisul care constată creanţa pretinsă , dar şi dovada achitării taxelor de timbru , inclusiv timbrul judiciar. După înregistrarea cererii , executorul judecătoresc o va înainta de îndată instanţei de executare competente , îmoreună cu toate documentele justificative ( dispoziţiile referitoare la încuviinţarea executării aplicându-se în mod corespunzător ). Până la soluţionarea cererii de intervenţie , instanţa poate suspenda eliberarea sau distribuirea de sume obţinute din valorificarea bunurilor

20

Page 21: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

debitorului . Instanţa poate obliga creditorul intervenient la plata unei cauţiuni. Cu privire la intevenirea acestui incident procedural ( intervenţia ) , executorul va realiza un proces verbal , întocmit potrivit art. 678 NCPC şi nu o încheiere , neavând vreun drept de apreciere. Instanţa soluţionează cererea de intervenţie în camera de consiliu fără citarea părţilor . Odată cu sesizarea instanţei de executare , executorul judecătoresc va comunica o copie de pe cererea de intervenţie şi de pe documentele justificative creditorului urmăritor.

Instanţa va convoca în camera de consiliu , de urgenţă şi în termen scurt , debitorul şi creditorii care nu au titlu executoriu , pentru recunoaşterea de către debitor a creanţelor , dispunând , totodată , comunicarea către debitor a copiilor de pe cererile de intervenţie şi de pe documentele justificative. La termenul fixat de instanţă , debitorul trebuie să declare dacă înţelege să recunoască , în tot sau în parte , creanţele pentru care a avut loc intervenţia. Dacă debitorul nu se înfăţişează se consideră că recunoaşte toate creanţele reclamate prin cererea de intervenţie. Dacă debitorul contestă , în tot sau în parte , creanţele reclamate , creditorii intervenienţi ale căror creanţe au fost contestate au dreptul să solicite instanţei să dispună executorului judecătoresc ca sumele reclamate să fie puse deoparte , dacă , în termen de 5 zile de la data când a avut loc convocarea în faţa instanţei , aceştia vor facedovada că au introdus acţiune în justiţie în scopul obţinerii titlului executoriu. Până la expirarea acestui termen , eliberarea sau , după caz , distribuirea acestor sume se suspendă de drept. După împlinirea termenului instanţa va decide asupra suspendării , care va dura până la soluţionarea litigiului printr-o hotărâre definitivă. În cazul admiterii cererii de intervenţie executorul îl va înştiinţa şi pe debitor. Lipsa înştiinţării debitorulzi cu privire la încuviinţarea executării silite a cererii de intervenţie poate fi criticată de debitor pe calea contestaţiei la executare.

D. Drepturile creditorului urmăritor . Creditorul urmăritor are următoarele drepturi :

dreptul de a le indica creditorilor chirografari care au intervenit ]n cursul urm ăririi silite şi ale căror creanţe au fost recunoscute de debitor , în tot sau în parte , printr-o notificare , făcută în termen de 10 zile de la data comunicării de către executorul judecătoresc a copiei certificate a încheierii de încuviinţare a cererii de intervenţie ,

21

Page 22: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

existenţa şi a altor bunuri ale debitorului , care pot fi urmărite în mod util , invitându-i să ceară extinderea urmăririi şi asupra acestor bunuri, dacă au titluri executoriu , şi să avanseze , în toate cazurile cheltuielile necesare pentru extindere ( presupune garantarea drepturilor creditorului urmăritor de a-şi vedea realizată creanţa , obligaţia fiind instituită numai în sarcina creditorilor intervenienţi care au untitlu executoriu );

În cazul în care creditorii intervenienţi nu solicită extinderea urmăririi şi la bunurile indicate de creditorul urmăritor sau , după caz , nu avansează cheltuielile necesare extinderii , în termen de 10 zile de la data notificării , creditorul urmăritor are dreptul de a fi preferat acestora la distribuirea sumei rezultate din urmărire ( sancţiunea constă în acordarea unui rang preferenţial creanţei creditorului urmăritor faţă de creanţele creditorilor intervenienţi care au un titlu executoriu ).

E. Efectele intervenţiei creditorul devine parte în procedura de executare; creditorii intervenienţi şi cei ale căror creanţe au fost recunoscute

de debitor , în condiţiile art. 691 , pot să participe la distribuirea sumei rezultate din urmărire , în limita sumelor reclamate sau , după caz , recunoscute;

dacă creditorii intervenienţi au titluri executorii , aceştia pot să participle , în condiţiile legii , la urmărirea bunurilor debitorului şi să solicite efectuarea unor acte de executare silită , dacă este cazul;

creditorii intervenienţi ale căror creanţe au fost contestate , în tot sau în parte , de către debitor şi care au cerut instanţei ca sumele reclamate să fie puse deoparte , pot participa numai la disstribuirea sumelor consemnate în condiţiile art. 691 alin. 6 , în afară de cazul în care ar fi pretinse de alţi creditori în rang util ;

sumele pentru care creditorii intervenienţi au luat măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului vor fi consemnate spre a fi plătite ulterior ;

după rămânerea definitivă a hotărârii de soluţionare a contestaţiei sau a celei date asupra acţiunii pe baza căreia s-a înfiinţat măsura asiguratorie , executorul , la cererea debitorului sa creditorului interesat , va dispune , potrivit hotărârii respective , fie eliberarea sumelor corespunzătoare creanţei contestate ori alocate pe bază de măsură asigurătorie , fie distribuirea lor , în condiţiile legii , între

22

Page 23: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

creditorii rămaşi neîndestulaţi . Suma rămasă se va elibera debitorului . Executorul judecătoresc se va pronunţa printr-o încheiere dată fără citarea părţilor , susceptibilă de a fi atacată numai cu contestaţie la executare , în termen de 5 zile dela comunicare;

dacă suma reclamată a fost păstrată pentru obţinerea de către creditorii intervenienţi a titlurilor executorii necesare , executorul la cererea uneia dintre părţi sau chiar din oficiu , va cita debitorul , creditorul urmăritor şi creditorii intervenienţi , cu excepţia celor îndestulaţi integral şi , după ascultarea celor prezenţi , va dispune eliberarea sumei reţinute în contul creditorilor intervenienţi care au obţinut între timp un titlu executoriu . Înfăţişarea părţilor interesate va putea fi dispusă , la cererea oricăruia dintre creditori , chiar înaite de expirarea termenului pentru obţinerea titlului executoriu. Suma rămasă se va elibera debitorului (art. 882 alin.3 NCPC ) . Executorul judecătoresc se va pronunţa şi în acest caz printr-o încheiere dată fără citarea părţilor, susceptibilă de a fi atacată numai cu contestaţie la executare , în termen de 5 zile dela comunicare;

în cazul intervenţiei tardive , dacă creditorii chirografari au intervenit după termenul prevăzut la art. 690 alin.1, dar înainte de expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanţă , în vederea întocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmărire , au dreptul să participe la distribuirea părţii din suma rămasă după îndestularea creditorilor urmăritori, a creditorilor garantaţi sau privilegiaţi şi a celor care a intervenit în timp util ;

creditorii urmăritori nu se pot opune cererilor de intervenţie făcute de alţi creditori , în afară de cazul în care fac dovada că aceştia ar fi acţionat în frauda drepturilor lor pe calea contestaţiei la executare, în condiţiile art. 711 NCPC.

II.5 Executorul judecătoresc Noul Cod de Procedură civilă consacră , ca regulă , competenţa generală a executorului judecătoresc de a efectua executarea silită.

Art. 623 NCPC consacră competenţa generală a executorului judecătoresc , dispunând că executarea silită a oricărui titlu executoriu , cu excepţia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului general al Comunităţilor

23

Page 24: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Europene , se realizează numai de către executorul judecătoresc , chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel .

Principiile care guvernează organizarea profesiei de executor judecătoresc:

- principiul legalităţii- principiul libertăţii, independenţei şi imparţialităţii- principiul păstrării secretului profesional- principiul nemijlocirii- principiul îndeplinirii unui serviciu de interes public- prncipiul egalităţii de tratament- principiul rolului activ- principiul îndeplinirii actelor în limba română

• Executorul judecătoresc funcţionează în baza Legii nr. 118/2000 privind executorii judecătoreşti modificată şi republicată în 2011 , a Regulamentului de aplicare a acestei legi şi a Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România.

• Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea188/2000 modificată , executarea silită a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii se efectuează de către executorii judecătoreşti.

• Competenţa teritorială a executorilor este limitată la circumscripţia Curţii de Apel , în raza căreia se află judecătoria pe lângă care funcţionează ( art. 8 din Lg. 188/2000 şi art . 651 alin. 1 NCPC ).

• Din punct de vedere material , art. 7 din Legea nr. 188/2000 reglementează următoarele atribuţii ale executorului judecătoresc:

a) punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii.

Textul nu face niciun fel de distincţie în funcţie de natura titlului, singura condiţie fiind aceea ca titlurile executorii să conţină dispoziţii cu caracter civil.

b) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare.Prin „notificare” se înţelege înştiinţarea, anunţarea unei

persoane în mod oficial. Ex. - art. 1.037 NCPC; art. 1.038 NCPC; art. 855 NCCÎn aceste situaţii, oricare dintre executorii judecătoreşti poate să

întocmească actele menţionate mai sus, fără a se ţine cont de

24

Page 25: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

domiciliul/sediul creditorului ori debitorului, singura condiţie fiind aceea a învestirii de către partea interesată. c) comunicarea actelor de procedură.

În cadrul procesului civil există un important număr de acte care trebuie aduse la cunoştinţa părţilor. Încunoştiinţarea părţilor despre cuprinsul unor acte de procedură se realizează prin comunicarea acestora.

Art. 671 NCPC dispune : ’’comunicarea actelor de procedură în cadrul executării silite se poate face de către executorul judecătoresc fie personal , fie prin intermediul agentului său procedural .

Şi în acest caz, oricare dintre executorii judecătoreşti poate să procedeze la comunicarea actelor de procedură, fără a se ţine cont de circumscripţia în care funcţionează acel executor judecătoresc.

d) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe.În exercitarea acestei atribuţii, executorul judecătoresc se

comportă ca un mediator între creditor şi debitor, evitându-se, astfel, un proces sau chiar o executare silită.

Oricare dintre executorii judecătoreşti poate să procedeze la recuperarea pe cale amiabilă a creanţelor, fără a se ţine cont de circumscripţia în care funcţionează respectivul executor judecătoresc;

e) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească.

În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 954 şi art. 970 Cod procedură civilă, care dispun că măsura sechestrului asigurător şi a popririi asigurătorii se aduce la îndeplinire de către executorul judecătoresc.

f) constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

- art. 364 NCPC reglementează constatarea de urgenţă a unei stări de fapt , prevăzând că “ la cererea oricărei persoane care are interesul să constate de urgenţă o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, executorul judecătoresc în circumscripţia căruia urmează să se facă constatarea va putea constata la faţa locului această stare de fapt ”; - în caz de pericol în întârziere, constatarea unei stări de fapt se va putea face şi în zilele nelucrătoare şi chiar în afara orelor legale, însă numai cu încuviinţarea expresă a instanţei (art. 365Cod procedură civilă); - constatarea făcută de executorul judecătoresc se va consemna într-un proces-verbal, întocmit în conformitate cu prevederile art. 678 Cod

25

Page 26: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

procedură civilă, care va fi înaintat instanţei de judecată, urmând ca o copie a acestuia să fie comunicată celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost de faţă. Acest proces-verbal are puterea doveditoare a înscrisului autentic, ceea ce înseamnă că nu se poate face dovada contrarie acestuia decât prin înscrierea în fals; - un exemplar al procesului-verbal de constatare a unei stări de fapt trebuie păstrat în dosarul de executare existent la biroul executorului judecătoresc, alături de încheierea instanţei prin care s-a încuviinţat efectuarea acestei constatări.

- cheltuielile presupuse de efectuarea procedurii constatării unei stări de fapt sunt în sarcina părţii căreia instanţa i-a încuviinţat administrarea acesteia, urmând ca acestea să fie ţinute în seamă de instanţa care judecă pricina în fond (art. 363 alin. 3 Cod procedură civilă).

g) întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

h) întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin şi a cecurilor, după caz.

Competenţa revine oricăruia dintre executorii judecătoreşti, fără a se ţine cont de circumscripţia în care funcţionează respectivul executor judecătoresc.

i) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa lui.

• Competenţa teritorială generală a executorilor este limitată la circumscripţia Curţii de Apel , în raza căreia se află judecătoria pe lângă care funcţionează ( art. 8 din Lg. 188/2000 şi art . 651 alin. 1 NCPC ).

• Art. 651 NCPC detaliază competenţa teritorială în funcţie de obiectul executării silite :

a) în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, al urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini şi al executării silite directe imobiliare, executorul judecătoresc din circumscripţia Curţii de apel unde se află imobilul;

b) în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile şi al executării silite directe mobiliare, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului (a se vedea şi art. 781 alin. 1 NCPC);

26

Page 27: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

c) în cazul executării silite a obligaţiilor de a face şi a obligaţiilor de a nu face, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde urmează să se facă executarea;

Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel, oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă una dintre acestea este competent să realizeze executarea, inclusiv cu privire la bunurile urmăribile aflate în raza celorlalte curţi de apel - prorogare legală de competenţă a executorilor judecătoreşti.

Dacă bunul mobil care face obiectul urmăririi silite ori al executării silite directe a fost mutat în timpul procedurii de executare, competent teritorial este executorul judecătoresc care a început procedura de executare. • Art. 653 Cod procedură civilă reglementează instituţia conexării

executărilor. a) Situaţia executărilor silite efectuate de executori

judecătoreşti diferiţi.Atunci când, privitor la aceleaşi bunuri, se efectuează mai multe

executări silite de către executori judecătoreşti diferiţi, instanţa de executare în circumscripţia căreia a început prima executare, la cererea persoanei interesate sau a oricăruia dintre executori, le va conexa, dispunând să se facă o singură executare de către executorul judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacă executările sunt în acelaşi stadiu, de către executorul judecătoresc care a început cel dintâi executarea.

În cazul în care dispune conexarea executărilor, instanţa se pronunţă prin încheiere. Totodată, instanţa se va pronunţa şi asupra cheltuielilor de executare efectuate până în momentul conexării, în sensul că va stabili în ce măsură se cuvine onorariul executorului judecătoresc de pe rolul căruia este scos dosarul de executare.

Instanţa va dispune prin încheiere şi trimiterea dosarelor conexate la executorul desemnat. b) Situaţia executărilor silite efectuate de acelaşi executor judecătoresc.

În cazul executărilor silite aflate pe rolul aceluiaşi executor, competenţa de a dispune conexarea aparţine executorului judecătoresc, care se va pronunţa în acest sens prin încheiere dată cu citarea părţilor, în

27

Page 28: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

condiţiile art. 656 Cod procedură civilă, acesta urmând a dispune şi cu privire la cheltuielile de executare efectuate până în momentul conexării.

c) Situaţia concursului între executarea silită şi executarea pornită de un creditor

În astfel de cazuri, toate actele de executare vor fi efectuate de către executorul judecătoresc competent în favoarea căruia s-a dispus conexarea, potrivit regulilor prevăzute de NCPC, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.Conflicte de competenţă : • Conflictul pozitiv de competenţă se iveşte în situaţia în care două sau

mai multe birouri de executori judecătoreşti, sesizate cu aceeaşi cerere de către partea interesată, se declară competente să procedeze la executarea silită.

• Conflictul negativ de competenţă între două sau mai multe birouri de executori judecătoreşti apare atunci când acestea se declară necompetente a efectua executarea silită.

• Potrivit art. 11 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, conflictele de competenţă între birourile executorilor judecătoreşti situate în aceeaşi circumscripţie a unei curţi de apel se soluţionează de acea curte de apel, la cererea părţii interesate.

• În cazul în care conflictul intervine între birouri de executori judecătoreşti, situate în circumscripţii diferite, competenţa aparţine curţii de apel în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat.

• Executorii judecătoreşti pot fi recuzaţi , ca şi judecătorii , în următoarele situaţii ( art. 652 raportat la art. 42 NCPC ):

a) când există împrejurări care justifică temerea că el, soţul său, ascendenţii sau descendenţii lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă.

„Interesul” la care face referire textul se raportează la dosarul pe care executorul judecătoresc îl instrumentează. Fiind, în principiu, un motiv de ordin subiectiv, interesul invocat trebuie să se fundamenteze pe suficiente elemente de fapt obiective, care să poată fi dovedite. Rudenia şi afinitatea sunt instituţii reglementate de Codul civil. Astfel, rudenia firească este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent

28

Page 29: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

comun. Iar rudenia civilă este legătura rezultată din adopţia încheiată în condiţiile prevăzute de lege (art. 405 Cod civil). Afinitatea este definită ca fiind legătura dintre un soţ şi rudele celuilalt soţ (art. 407 Cod civil). Se observă că, în aprecierea gradului de incompatibilitate a executorului judecătoresc, textul de lege nu limitează gradul de rudenie sau afinitate existent între persoanele menţionate, ceea ce înseamnă că acesta este nelimitat; b) când este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părţi sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soţului uneia dintre aceste persoane; c) când soţul sau fostul său soţ este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre părţi;Legiuitorul a limitat starea de incompatibilitate a executorului judecătoresc la cel de-al patrulea grad de rudenie sau afinitate între persoanele menţionate; d) dacă el, soţul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt părţi într-un proces care se judecă la instanţa la care una dintre părţi este judecător. Acest caz de incompatibilitate prezumă interesul direct sau indirect al executorului judecătoresc, interes ce provine din lipsa de imparţialitate a acestuia datorată încercărilor executorului judecătoresc de a obţine o jurisprudenţă favorabilă în pricina ce se judecă, fie tentaţiei de a da câştig de cauză părţii care este executor judecătoresc, astfel încât să-l îndatoreze şi să-i răspundă într-un mod similar; e) dacă între el, soţul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, şi una dintre părţi a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece pricina. În cazul plângerilor penale formulate de părţi în cursul procesului, judecătorul (executorul)devine incompatibil numai în situaţia punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa; Acest caz de incompatibilitate presupune existenţa unei prezumţii de vrăjmăşie;

f) dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi Tutela este un mijloc de ocrotire care intervine atunci când o persoană este lipsită de capacitate de exerciţiu - art. 110 din Codul civil. Curatela reprezintă tot un mijloc de ocrotire, care are, însă, un caracter temporar şi care intervine în cazurile speciale prevăzute de art. 178

29

Page 30: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

din Codul civil (bătrâneţe, boală, infirmitate fizică, lipsa vreme îndelungată de la domiciliu, dispariţia de la domiciliu fără a exista informaţii despre persoana respectivă şi fără să lase un mandatar sau un administrator general); g) dacă el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părţi h) dacă el, soţul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relaţii de duşmănie cu una dintre părţi, soţul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv;Prin „duşmănie” se înţelege o atitudine rău-voitoare, un sentiment de ură, vrăjmăşie, ostilitate faţă de cineva.

Legiuitorul a limitat starea de incompatibilitate a executorului judecătoresc la cel de-al patrulea grad de rudenie sau afinitate între persoanele menţionate;

i)atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa În faza executării silite, imparţialitatea implică absenţa unei păreri preconcepute şi o atitudine nepărtinitoare a executorului judecătoresc cu privire la dosarul de executare cu care este învestit, astfel încât părţile să fie protejate împotriva convingerilor personale ale acestuia.

• În ceea ce priveşte celelalte cazuri de incompatibilitate reglementate de art. 42 NCPC, nu se justifică ca acestea să fie reţinute în rândul situaţiilor ce-l pot viza şi pe executorul judecătoresc, întrucât titlul executoriu există, acesta nemaiputând fi modificat decât în anumite cazuri expres prevăzute de lege, iar procedura executării silite este foarte clar reglementată de Codul de procedură civilă.

II.6 Instanţa de executare În urma modificărilor aduse Codului de procedură civilă , rolul instanţei de judecată în faza de executare silită s-a redus semnificativ. Instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea. Potrivit art. 650 alin. 2 NCPC prevede că instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite , contestaţiile la executare , precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite.

30

Page 31: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

• Formele în care, de lege lata, instanţa judecătorească participă în faza executării silite sunt, în prezent, următoarele:

a) Încuviinţarea executării silite• În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul

judecătoresc va solicita să se dispună încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 656 alin. 1 şi dovada taxei de timbru.

• Cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează de instanţă în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la judecătorie, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor.

• Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare.

• Legitimare procesuală activă în cererea de încuviinţare are numai executorul judecătoresc.

• Situaţia în care creditorul formulează o singură cerere de încuviinţare a executării silite, însă invocă două sau mai multe titluri executorii pe care le deţine împotriva debitorului.

• Competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare revine instanţei de executare.

• Încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor arătate la art. 233 alin. 1 (care constituie dreptul comun în privinţa elementelor pe care trebuie să le conţină orice încheiere):

- arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea;

- suma, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului;

- modalitatea concretă de executare, atunci când s-a solicitat expres aceasta;

- autorizarea creditorului să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu.• Instanţa de executare va efectua verificări privind:

- competenţa de soluţionare a cererii de executare silită;- existenţa titlului executoriu;- legalitatea acestui titlu;

31

Page 32: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei;- dacă dispoziţiile titlului sunt susceptibile de executare silită ;

- dacă debitorul se bucură de imunitate de executare;

- dacă există alte impedimente prevăzute de lege.• În situaţia în care se încuviinţează executarea silită, aceasta permite

creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviinţarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege, în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare.

• Această încuviinţare a executării silite este de drept valabilă şi pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate, cum ar fi, spre exemplu, încheierea prin care executorul judecătoresc se pronunţă asupra plăţii sumei rezultate din executare (art. 878 alin. 2).

• Totodată, încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării.

• Regimul de exercitare a căii de atac împotriva încheierii de încuviinţare a executării silite:

- dacă instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite, încheierea nu este supusă niciunei căi de atac;

- dacă se respinge cererea de încuviinţare a executării silite, încheierea poate fi atacată exclusiv cu apel numai de creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.

Calitate procesuală activă în calea de atac a apelului va avea numai creditorul, iar nu şi executorul judecătoresc, întrucât nu este parte în procedura execuţională.• În partea finală a încheierii de încuviinţare a executării silite va fi

adăugată formula executorie. b) Dispunerea unor măsuri de executare silită, respectiv:

- înlăturarea de către instanţă a beneficiului termenului de plată;- conexarea executărilor;- autorizarea pătrunderii în imobilul debitorului sau în alte locuri

ale acestuia;- dispunerea unor măsuri în cadrul procedurii de aplicare a

sechestrului asupra bunurilor mobile; - validarea popririi;

32

Page 33: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- încuviinţarea ca plata integrală a datoriei, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare, să se facă din veniturile nete ale imobilelor sale, chiar neurmărite, sau din alte venituri ale sale, pe timp de 6 luni;

- suspendarea împărţelii preţului de adjudecare;- încuviinţarea ca executarea silită directă să se facă fără somaţie;- stabilirea valorii lucrului în cazul imposibilităţii de predare a

acestuia;- autorizarea creditorului de a îndeplini el însuşi sau prin alte

persoane, pe cheltuiala debitorului, obligaţia de a face cuprinsă într-un titlu executoriu/autorizarea creditorului de a desfiinţa el însuşi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului, lucrările făcute de debitor împotriva obligaţiei de a nu face;

- posibilitatea aplicării de către instanţă de amenzi judiciare sau acordării de despăgubiri;

- posibilitatea aplicării de către instanţă de penalităţi. c) Soluţionarea incidentelor ivite în cursul executării silite:

- prescripţia dreptului de a cere executarea silită ;- suspendarea executării silite ;- restrângerea executării silite;- perimarea executării silite ;- proprietatea comună asupra bunurilor supuse executării silite;- întoarcerea executării silite.

d) Soluţionarea problemelor litigioase ivite cu prilejul executării silite

- Contestaţia la executare- Ordonanţa preşedinţială

II.7 Ministerul Public Potrivit art. 657 NCPC “Ministerul Public sprijină , în condiţiile legii , executarea hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii . În cazurile anume prevăzute de lege , Ministerul Public poate să ceară punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii “. Participarea procurorului la executarea silită se poate manifesta sub următoarele aspecte :

a. poate solicita punerea în executare a hotărârilor pronunţate în favoarea minorilor , a persoanelor puse sub interdicţie , a dispăruţilor şi în alte cazuri prevăzute de lege

33

Page 34: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

b. poate să formuleze contestaţie la executare împotriva executării silite sau a unor acte de executare silită în scopul apărării drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor , ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor

c. poate să exercite căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunţate de instanţa de judecată în cadrul unei contestaţii la executare.

II.8 Agenţii forţei publice . În cazurile prevăzute de lege şi atunci când executorul judecătoresc consideră necesar , organele de poliţie , jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice , după caz , sunt obligaţi să sprijine îndeplinirea promptă ţi efectivă a tuturor actelor de executare silită . În acest scop , executorul se va adresa autorităţii competente pentru a asigura concursul forţei publice , care va trebui să ia măsuri de urgenţă pentru a se evita tergiversarea sau împiedicarea executării ( art.658NCPC)

II.9 Martorii asistenţi.Art. 660 NCPC dispune că” în cazurile şi condiţiile anume prevăzute de lege, prezenţa martorilor asistenţi este obligatorie la pătrunderea într-o locuinţă, în localuri , depozite sau alte încăperi , în vederea sechestrării şi ridicării bunurilor debitorului ”.

• Ipotezele în care legea prevede caracterul obligatoriu al prezenţei martorilor asistenţi sunt următoarele:

• art. 679 alin. 1 din Cod procedură civilă• art. 731 alin. 2 Cod procedură civilă• art. 893 din Cod• Participarea numai a unui singur asemenea martor nu este de natură să

asigure realizarea scopului urmărit de legiuitor. Nerespectarea numărului minim de 2 martori asistenţi la săvârşirea actelor de executare pentru care legea prevede participarea obligatorie a acestora atrage sancţiunea nulităţii virtuale, ce poate fi invocată pe calea contestaţiei la executare de către partea vătămată.

• Pot fi martori asistenţi persoanele cu capacitate de exerciţiu deplină care nu sunt interesate de săvârşirea actelor de executare şi care nu se află cu participanţii la procedura de executare în legătură de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv sau de afinitate până la gradul al doilea ori de subordonare.

34

Page 35: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

• Dispoziţiile art. 41 şi următoarele privitoare la incompatibilitate se aplică în mod corespunzător şi martorilor asistenţi.

• Dacă martorul asistent numit se află într-una din situaţiile de incompatibilitate poate formula declaraţie de abţinere sau, dimpotrivă poate fi recuzat de părţile raportului execuţional. Ivirea unor asemenea incidente procedurale se va constata de executorul judecătoresc şi se vor consemna într-un proces-verbal încheiat în condiţiile art. 678 din Codul de procedură civilă , ceea ce va atrage obligativitatea desemnării unei alte persoane care să îndeplinească calitatea de martor asistent. Împotriva procesului-verbal menţionat, partea interesată poate formula contestaţie la executare.

• Drepturile şi îndatoririle martorilor asistenţi:- martorul asistent, prin semnarea procesului-verbal, atestă faptele

la care a asistat;- martorul asistent este îndreptăţit să ceară informaţii despre actele

de executare la care este invitat şi să facă observaţii în legătură cu îndeplinirea lor. Observaţiile martorului asistent, când este cazul, vor fi consemnate de către executorul judecătoresc în proces-verbal.Despre îndeplinirea obligaţiei executorului judecătoresc de a aduce la cunoştinţa martorului asistent a informaţiilor despre actele de executare la care este invitat, se va face menţiune în procesul-verbal de numire a acestuia .Înainte de a începe efectuarea actelor de executare la care urmează să participe, executorul judecătoresc va explica martorilor asistenţi drepturile şi îndatoririle lor.

Despre îndeplinirea acestei obligaţii a executorului judecătoresc, se va face menţiune în procesul-verbal de numire a acestuia;

- pentru serviciul prestat, martorul asistent are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, cazare şi masă dacă este din altă localitate, precum şi dreptul la despăgubiri pentru acoperirea veniturilor pe care le-ar fi obţinut dacă şi-ar fi exercitat profesia pe durata lipsei de la locul de muncă, prilejuită de chemarea sa în vederea ascultării ca martor, stabilite în raport cu starea sau profesia pe care o exercită, precum şi cu timpul efectiv pierdut.

Drepturile băneşti se asigură de creditor şi se stabilesc, la cerere, de către executorul judecătoresc, prin încheiere executorie, acestea intrând în cuantumul cheltuielilor de executare.

Dovada sumelor pretinse de martorul asistent se prezintă executorului judecătoresc şi se păstrează la dosarul execuţional.

35

Page 36: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Capitolul III . Obiectul executării silite III.1 Bunuri neurmăribile aparţinând persoanelor fizice . Obiectul executării silite este de terminat de dispoziţiile art. 629 alin. 1 NCPC. Potrivit acestui text de lege ,veniturile şi bunurile debitorului pot fi supuse executării silite dacă , potrivit legii , sunt urmăribile şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor . Astfel , textul citat reprezintă o expresie a principiului potrivit căruia întreaga avere a debitorului formează gajul general al creditorilor . Acest principiu este consacrat şi de noul Cod civil care , în art. 2324 , prevede că cel care este obligat personal răspunde cu toate bunurile sale mobile şi imobile , prezente şi viitoare , iar acestea servesc drept garanţie comună creditorilor săi. Dispoziţiile art. 629 alin.1 NCPC constituie regula în ceea ce priveşte obiectul executării silite , însă există şi excepţii reglementate la alineatul următor al aceluiaşi articol. Astfel , potrivit art. 629 alin. 2 NCPC , “ bunurile supuse unui regim special de circulaţie pot fi urmărite numai cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege ” . Categoriile de bunuri aparţinând debitorului şi exceptate de la urmărirea silită se împart în două categorii: A. Bunuri inalienabile datorită caracterului lor personal . Se încadrează în această categorie dreptul de uz şi dreptul de abitaţie. Potrivit art. 752 din noul Cod civil , dreptul de uz sau abitaţie nnu poate fi cedat , iar bunul ce face obiectul acestor drepturi nu poate fi închiriat sau , după caz , arendat. De asemenea , prin legi speciale s-au prevăzut o serie de inalienabilităţi cu caracter temporar ( de ex. , terenul dobândit în conformitate cu dispoziţiile art. 19 alin. 1 , art. 21 şi art. 43 din Legea 18/1991 republicată ); B. Bunuri care , deşi sunt alienabile , sunt sustrase de la urmărire în considerarea caracterului umanitar al executării silite . În conformitate cu art. 726 C. Proc. Civ , nu pot fi supuse urmăririi silite : a. bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului şi familiei sale , precum şi obiectele de cult , dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel ; b. obiectele indispensabile persoanelor cu handicap şi cele destinate îngrijirii bolnavilor;

36

Page 37: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

c. alimentele necesare debitorului şi familiei sale , timp de 3 luni , iar dacă se ocupă exclusiv cu agricultura , alimentele şi furajele până la noua recoltă ; d. combustibilul necesar debitorului şi familiei sale socotit pentru trei luni de iarnă ; e. scrisorile , fotografiile şi tablourile personale sau de familie; f.bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale. C. Bunuri alienabile care se pot urmări silit în mod condiţionat . Potrivit art. 727 NCPC , bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei sau profesiei debitorului nu pot fi supuse urmăririi silite decât în lipsă de alte bunuri urmăribile şi numai pentru obligaţii de întreţinere , chirii , arenzi sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor. Dacă debitorul se ocupă cu agricultura nu vor fi urmărite , în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură , inventarul agricol , inclusiv animalele de muncă , furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului , în afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept real de garanţie sau un privilegiu pentru garantarea creanţei. D. Urmărirea salariului şi a altor venituri periodice .În conformitate cu art. 728 NCPC , salariile şi alte venituri periodce , pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale , precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt necesare asigurării mijloacelor de existenţă pot fi urmărite până la ½ din venitul lunar net , pentru sumele datorate cu titlul de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii , respectiv , până la 1/3 , pentru orice alte datorii. Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume , urmărirea nu poate depăşi ½ din venitul lunar net al debitorului , indiferent de natura creanţelor . Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă a acestuia , în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minin net pe economie , pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum. Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă , compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă , precum şi sumele cuvenite şomerilor nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale , dacă legea nu prevede altfel . Urmărirea acestor drepturi se va putea face în limita a ½ din cuantumul acestora. Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii , ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav , ajutoarele de maternitate , cele acordate în caz de deces ,

37

Page 38: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

bursele de studii acordate de stat , diurnele şi orice alte indemnizaţii cu destinaşie specială , stabilite potrivit legii , nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii. E. Limitări ale dreptului creditorului de a urmări imobilele debitorului . Codul de procedură civilă prevede mai multe situaţii în care dreptul creditorului de a urmări imobilele debitorului este limitat , trebuind respectată o anumită ordine în alegerea bunurilor asupra cărora se porneşte executarea silită : - imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie nu poate fi urmărit silit înaintea urmăririi mobilelor sale (art. 815 alin.1 NCPC); - în cazul în care se urmăreşte un imobil ipotecat înstrăinat , dobânditorul acestui bun , care nu este personal obligat pentru creanţa ipotecară , poate să ceară instanţei de executare urmărirea altor imobile ipotecate aflate în posesia debitorului principal. Pe durata soluţionării acestei cereri , urmărirea imobilului ipotecat este suspendată (art. 816 alin.2 NCPC); - după primirea încheierii de încuviinţare a urmăririi imobiliare , în 10 zile de la comunicare , debitorul poate cere instanţei de executare ca plata integrală a datoriei , inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare , să se facă din veniturile nete ale imobilelor sale , chiar neurmărite sau din alte venituri ale sale , pe timp de 6 luni ; - creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau devălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună , ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora. III.2 Bunuri neurmăribile aparţinând persoanelor juridice. Sunt inalienabile bunurile proprietate publică ; în condiţiile legii organice , ele pot fi date în administrarea regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate . De asemenea , ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilorde utilitate publică. Potrivit prevederilor constituţionale , bunurile care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice sunt bogăţiile de interes public ale subsolului , spaţiul aerian , apele cu potenţial energetic valorificabil , de interes naţional , plajele, marea teritorială , resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental , precum şi alte bunuri stabilite prin lege organică . Bunurile din domeniul public nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii ( art.11 alin. 1 din Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia ).

38

Page 39: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Capitolul IV. Declanşarea executării silite

Dreptul de a porni executarea silită aparţine creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel (art. 654 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă) care, însă, nu poate proceda în acest sens decât cu respectarea unor exigenţe de ordin procedural expres reglementate de legiuitor.Condiţiile formale prealabile necesare declanşării executării silite sunt existenţa unei creanţe certe , lichide şi exigibile , precum şi obţinerea titluluiexecutoriu. IV. 1. Creanţa.Potrivit art.. 662 NCPC “ executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă , lichidă şi exigibilă ’’ .Creanţă certă este definită la art. 662 alin. 2 NCPC . Certitudinea creanţei rezultă din existenţa ei neîndoielnică , care rezidă din însuşi titlul de creanţă.Creanţa certă are un caracter de certitudine absolută, cu excepţia acelor hotărâri date cu execuţie vremelnică, în conformitate cu dispoziţiile art. 448 şi art. 449 NCPC.Aspectul vizând certitudinea creanţei urmează a fi verificat de instanţa de executare, pe calea procedurii de încuviinţare a executării silite. Natura certă a creanţei trebuie să subziste pe tot parcursul efectuării procedurilor de executare silită sub sancţiunea nulităţii.Nicio măsură de urmărire silită nu poate fi justificată de existenţa unei creanţe afectată de modalităţi şi care pune sub semnul incertitudinii creanţa ce constituie fundament al execuţiei. Sub acest din urmă aspect, dacă creanţa este cu termen sau condiţională, aceasta nu poate fi pusă în executare, însă ea poate participa, în condiţiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor aparţinând debitorului. În cazul obligaţiilor alternative , executorul va notifica debitorul să îşi exercite dreptul de alegere în termen de 10 zile de la încuviinşarea executării , sub sancţiunea decăderii. După expirarea termenului , dreptul de alegere va trece asupra creditorului ( art. 675 NCPC) .Creanţa este lichidă , potrivit art. 662 alin. 3 NCPC , atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elemente care permit stabilirea lui.

39

Page 40: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

În cazul în care creanţa nu este lichidă , determinarea acesteia se poate face de către executorul judecătoresc , în condiţiile art. 628 alin. 2 , 3 NCPC

Creanţa este exigibilă , potrivit art. 662 alin. 4 NCPC, dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau debitorul este decăzut din beneficiul termenului de plată .

• Termenul de graţie este reglementat de art. 1619 din Codul civil, efectul acordării acestuia constând în aceea că hotărârea nu poate fi pusă în executare silită înainte de împlinirea termenului, în condiţiile art. 673, potrivit căruia, atunci când prin titlul executoriu s-a stabilit un termen de plată, executarea nu se poate face mai înainte de împlinirea acelui termen.

• Art. 397 alin. 3 NCPC - în cazurile în care instanţa poate da termen pentru executarea hotărârii, ea va face aceasta, prin chiar hotărârea care dezleagă pricina, arătând şi motivele pentru care a acordat termenul.

• Debitorul nu va putea cere termen de plată dacă debitorului i s-a acordat un termen rezonabil de plată de către creditor ori a avut posibilitatea să execute într-un termen rezonabil, calculat de la data comunicării cererii de chemare în judecată în conformitate cu prevederile art. 1.522 din Codul civil şi nici dacă la data pronunţării subzistă vreunul dintre motivele prevăzute la art. 665 alin. 1.

• Nerespectarea prevederilor art. 673 NCPC în ce priveşte împlinirea termenului de plată menţionat în titlul executoriu -sancţiunea anulării executării, sancţiune expres prevăzută de dispoziţiile art. 676.

• Decăderea debitorului din beneficiul termenului de plată este reglementată la art. 674 NCPC atunci când debitorul se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor de plată , este în stare de insolvabilitate îndeobşte cunoscută sau este urmărit de alţi creditori.

• Acordarea unui termen de graţie prin hotărârea judecătorească nu împiedică compensarea (art. 1619 Cod civil), care în condiţiile art. 1617 alin. 1 Cod civil operează de drept de îndată ce există două datorii certe, lichide şi exigibile, oricare ar fi izvorul lor şi care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natură.

• Termenul de graţie anterior analizat nu se confundă cu termenul reglementat de dispoziţiile art. 1.411-1.420 din Codul civil, aceste din

40

Page 41: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

urmă prevederi vizând termenele substanţiale, ce pot fi stipulate convenţional sau judiciar în favoarea uneia sau ambelor părţi, ţinând seama de natura obligaţiei, de situaţia părţilor şi de orice alte împrejurări. Tot astfel, termenul poate avea şi natură legală, aşa cum rezultă din art. 1.411 alin. 2 Cod civil.

• Sancţiunea punerii în executare a unei creanţe care nu este certă, lichidă şi exigibilă

• Dacă a fost pusă în executare o creanţă care nu este certă - nu există certitudinea că debitorul datorează ceva creditorului.

• Dacă a fost pusă în executare o creanţă care nu este exigibilă - executarea este prematură.

• În ambele cazuri se poate cere fie anularea titlului executoriu (în condiţiile art. 711 alin. 2 Cod procedură civilă), fie a procedurii de executare, conform art. 703 .

• În privinţa caracterului nelichid al creanţei puse în executare - acesta nu constituie un motiv de nulitate a urmăririi, întrucât determinarea cuantumului creanţei se face de către organul de executare, în condiţiile art. 628 alin. 2 Cod procedură civilă. Totodată, dacă nu este suficientă aplicarea dispoziţiilor art. 628 alin. 2 Cod procedură civilă, se mai poate recurge în acest scop şi la procedura lămuririi hotărârii prevăzută de art. 443 Cod procedură civilă sau la procedura contestaţiei la executare, potrivit art. 711 alin. 2 Cod procedură civilă

IV.2 Titlul executoriu. Executarea silită se integrează procesului civil, reprezentând cea de-a doua fază a acestuia;Potrivit art. 632 NCPC executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu (normă imperativă) .Noul Cod de procedură civilă nu oferă o definiţie a „titlului executoriu”, ci realizează o enumerare a titlurilor executorii, astfel:

- hotărârile executorii - art. 633- hotărârile definitive - art. 634- orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi

puse în executare.41

Page 42: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Titlul executoriu reprezintă acel înscris, întocmit potrivit prescripţiilor legale, de către organul competent şi care permite îndestularea creanţei creditorului pe care o constată, prin intermediul mijloacelor procesuale organizate de lege în vederea executării silite.

A. Hot ărâri executorii ( art.633 NCPC ) a) Hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel, sunt executorii.

- apelul - singura cale ordinară de atac, având ca obiect controlul, atât de legalitate, cât şi de temeinicie, asupra hotărârilor pronunţate în primă instanţă (art. 456).

- recursul cunoaşte modificări de substanţă , fiind o veritabilă cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată esenţialmente doar în cazurile excepţionale în care legalitatea a fost înfrântă

- art. 483 alin. 3 şi 4 prevăd că recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în cazurile anume prevăzute de lege, instanţei ierarhic superioare celei care a pronunţat hotărârea atacată, examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

• Excepţiile de la caracterul executoriu al hotărârii pronunţate în apel - prevăzute expres de lege. - art. 484 alin. 1 - recursul suspendă de drept executarea hotărârii în

cauzele privitoare la strămutarea de hotare, desfiinţarea de construcţii, plantaţii sau a oricăror lucrări având o aşezare fixă, precum şi în cazurile anume prevăzute de lege. În asemenea cazuri, recursul este suspensiv de executare numai dacă a fost exercitat în termen, întrucât, la împlinirea termenului de recurs, hotărârea poate fi pusă în executare silită.

- art. 484 alin. 2 - la cererea recurentului, instanţa sesizată cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea hotărârii atacate cu recurs în alte cazuri decât cele la care se referă alin. 1. - art. 484 alin. 7 , pentru motive temeinice, instanţa de recurs poate reveni asupra măsurii suspendării acordate. Urmare a revenirii asupra măsurii suspendării de către instanţa de recurs, hotărârea instanţei de apel recapătă caracterul executoriu, creditorul putând proceda în consecinţă la executarea silită a acesteia

42

Page 43: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- art. 507 - instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei în anulare poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere, sub condiţia dării unei cauţiuni, dispoziţiile art. 484 aplicându-se în mod corespunzător- potrivit art. 512, instanţa învestită cu soluţionarea revizuirii poate suspenda executarea hotărârii a cărei revizuire se cere, sub condiţia dării unei cauţiuni, dispoziţiile art. 484 aplicându-se în mod corespunzător.

• Cererea de suspendare a executării silite• Art. 12 din legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Noului Cod

de procedură civilă- (1) Ori de câte ori legea specială prevede că cererea de suspendare a executării silite se soluţionează de către preşedintele instanţei, de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, judecarea acestei cereri se va face de către un complet al instanţei competente potrivit legii.

• (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi cererilor de suspendare a executării unei hotărâri judecătoreşti, a unei hotărâri pronunţate de un organ cu activitate jurisdicţională sau, după caz, a altui titlu executoriu, în cazul în care acestea sunt atacate în justiţie.

b) Hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel• Aceste hotărâri sunt supuse recursului, în conformitate cu art. 483

alin. 1 NCPC. • Calea de atac a apelului fiind suprimată de legiuitor înseamnă că

fondul raportului juridic dedus judecăţii a fost pe deplin stabilit de prima instanţă, eventuala cale extraordinară de atac a recursului neputând fi exercitată decât exclusiv pentru verificarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

c) Hotărârile date în primă instanţă, în legătură cu care părţile au convenit să exercite recursul, potrivit art. 459 alin. 2

• derogare de la regula instituită de art. 453 alin. 1 potrivit cu care recursul nu poate fi exercitat omisso medio.

• în virtutea principiului disponibilităţii, părţile pot să exercite direct calea de atac a recursului împotriva hotărârilor susceptibile de apel, prin exprimarea consimţământului expres al acestora, fie prin înscris autentic, fie prin declaraţie verbală, dată în faţa instanţei a cărei hotărâre se atacă şi consemnată într-un proces-verbal.

43

Page 44: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

• În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, în condiţiile art. 488 pct. 8. Având în vedere prevederile art. 488 alin. 2 potrivit cu care motivele de casare nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor, înseamnă că motivele de nelegalitate a hotărârii de primă instanţă nu vor mai putea fi invocate în recurs, părţile fiind decăzute din acest drept ca urmare a neexercitării căii de atac a apelului, prin suprimarea acesteia în mod expres de către părţi.

B.Hotărârile definitive ( art.634 NCPC ) Sunt hotărâri definitive :

• 1. hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului;• 2. hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, neatacate cu

recurs;• 3. hotărârile date în primă instanţă, care nu au fost atacate cu apel;• 4. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate

cu recurs;• 5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat

fondul pricinii;• 6. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

• Hotărârile devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării.

• Art. 7 din LPA 76/2012 - (1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este „definitivă”, de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară.

• (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este „supusă recursului” sau că „poate fi atacată cu recurs” ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară.

• (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în materie de contencios administrativ şi fiscal, inclusiv în materia azilului.

Hotărârea judecătorească „definitivă şi irevocabilă” sau, după caz, „irevocabilă”

44

Page 45: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

• Art. 8 din LPA 76/2012 - de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească „definitivă şi irevocabilă” sau, după caz, „irevocabilă” Art. 5 din LPA 76/2012 - dispoziţiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică şi hotărârilor judecătoreşti sau altor înscrisuri pronunţate ori, după caz, întocmite înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost învestite cu formulă executorie.

Eliminarea procedurii învestirii cu formulă executorie este noutatea adusă prin noul cod.

• Art. 10 din LPA 76/2012- ori de câte ori printr-un act normativ se prevede învestirea cu formulă executorie a unei hotărâri judecătoreşti sau a altui înscris, acestea vor fi puse în executare, de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, fără a fi necesară învestirea cu formulă executorie.

• se vor înţelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească „definitivă”.

Formula executorie va fi cuprinsă în partea finală a încheierii de încuviinţare a executării silite.

• Art. 665 alin. 7 NCPC - în partea finală a încheierii de încuviinţare a executării silite va fi adăugată formula executorie, cu următorul cuprins:

„Noi, Preşedintele RomânieiDăm împuternicire şi ordonăm executorilor judecătoreşti să pună în

executare titlul (aici urmează elementele de identificare a titlului executoriu) pentru care s-a pronunţat prezenta încheiere de încuviinţare a executării silite. Ordonăm agenţilor forţei publice să sprijine îndeplinirea promptă şi efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condiţiile legii. (Urmează semnătura preşedintelui instanţei şi a grefierului.)” C.Executarea hotărârilor supuse controlului instanţelor judecătoreşti –(art. 637 NCPC)

• Punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorului dacă hotărârea

45

Page 46: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

poate fi atacată cu apel sau recurs; dacă titlul este ulterior modificat sau desfiinţat, creditorul va fi ţinut, în condiţiile legii, să îl repună pe debitor în drepturile sale, în tot sau în parte, după caz.

• Aceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător în cazul punerii în executare a unei hotărâri arbitrale.

• Dispoziţia art. 637 - atrage atenţia creditorului asupra riscului de a fi expus procedurii de întoarcere a executării silite.

• CONCLUZIE : - este de preferat să se aştepte de către creditor epuizarea căilor de atac a apelului, respectiv recursului, astfel încât hotărârea ce constituie titlu să se definitiveze şi să dobândească autoritatea de lucru judecat în mod de netăgăduit.

D. Titlurile executorii europene - ( art. 636 NCPC )• Titlurile executorii europene cu privire la care dreptul Uniunii

Europene nu cere recunoaşterea prealabilă în statul membru în care se va face executarea sunt executorii de drept, fără nicio altă formalitate prealabilă.

E. Alte titluri executorii- ( art. 638 NCPC)Sunt, de asemenea, titluri executorii şi pot fi puse în executare silită:

• 1. încheierile şi procesele-verbale întocmite de executorii judecătoreşti care, potrivit legii, constituie titluri executorii;

• 2. înscrisurile autentice;• 3. titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaşte putere

executorie.• Suspendarea executării titlurilor prevăzute anterior poate fi cerută şi în

cadrul acţiunii de fond având ca obiect desfiinţarea lor. • Dispoziţiile art. 718 se aplică în mod corespunzător.

F. Înscrisurile autentice notariale –( art. 639 NCPC) • Actul autentificat de notarul public care constată o creanţă certă,

lichidă şi exigibilă constituie titlu executoriu. În lipsa originalului, titlul executoriu îl poate constitui duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.

• În cazul anulării de către instanța de judecată a înscrisului autentificat de notarul public, răspunderea civilă a notarului public poate fi angajată numai pentru încălcarea de către acesta cu vinovăţie a obligaţiilor sale profesionale, urmate de cauzarea unui prejudiciu, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă.

46

Page 47: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

G.Titlurile de credit –( art. 640 NCPC ) • Cambia, biletul la ordin şi cecul, precum şi alte titluri de credit

constituie titluri executorii, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute în legea specială (art. 1 din Legea nr. 58/1934 şi art. 1 din Legea nr 59/1934).

Articolul 641 NCPC reglementează situaţia refuzului eliberării titlului executoriu : “Dacă se refuză eliberarea titlului executoriu de către alte organe competente potrivit legii şi dacă legea specială nu prevede altfel, creditorul poate face plângere la judecătoria în circumscripţia căreia se află organul care trebuia să emită titlul executoriu, în termen de 15 zile de la data când a luat cunoştinţă de refuz”.În cazul în care intervine desfiinţarea titlului executoriu toate actele de executare sunt desfiiinţate de drept (art. 642 NCPC)

• Dacă s-a desfiinţat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desfiinţate de drept, dacă prin lege nu se prevede altfel. În acest caz, sunt aplicabile dispoziţiile privitoare la întoarcerea executării.

• Deşi legiuitorul foloseşte expresia „sunt desfiinţate de drept”, procedura de restabilire a situaţiei anterioare executării este guvernată de disponibilitate, partea interesată trebuind să învestească instanţa cu o cerere în acest sens. Desfiinţarea de drept a actelor de executare nu echivalează şi cu restabilirea situaţiei anterioare.

IV. 3 Aspecte procedurale.Executarea silită este guvernată de principiul disponibilităţii . Dreptul de a porni executarea silită aparţine creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel (art. 663 alin. 1 din NCPC).Formalităţile de ordin procedural necesare declanşării executării silite sunt cererea de executare silită , procedura încuviinţării executării silite şi înştiinţarea prealabilă a debitorului. A. Cererea de executare silităA.1. Cuprinsul cereriiMenţiunile pe care trebuie să le cuprindă cererea de executare sunt prevăzute de art. 663 alin. 3 coroborat cu art. 148 la care face trimitere şi care constituie norma generală în privinţa formei cererilor. Aceste elemente sunt:– indicarea executorului judecătoresc căruia îi este adresată;

47

Page 48: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

– numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul creditorului şi debitorului;– numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul;– bunul sau, după caz, felul prestaţiei datorate;– modalitatea de executare solicitată de creditor.– motivele cererii;– semnătura.Lipsa vreunuia din elementele anterior menţionate atrage sancţiunea nulităţii şi, faţă de caracterul virtual al acesteia, ea poate interveni numai cu condiţia dovedirii producerii unei vătămări, ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului (art. 175 alin. 1).A.2. Aspecte procedurale Cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convenţional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poştă, curier, telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative (art. 663 alin. 2). Sub aspectul competenţei executorului judecătoresc, art. 651 prevede că, dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel, după cum urmează:– în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, al urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini şi al executării silite directe imobiliare, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află imobilul. – în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile şi al executării silite directe mobiliare, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.– în cazul executării silite a obligaţiilor de a face şi a obligaţiilor de a nu face, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde urmează să se facă executarea.Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel, este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă una dintre acestea (art. 818 alin. 2 )Când se urmăresc mai multe imobile, înscrise la acelaşi birou sau la birouri de cadastru şi publicitate imobiliară diferite, pentru o creanţă garantată cu ipotecă colectivă, cererea se va îndrepta la executorul judecătoresc în a cărui rază teritorială este înscrisă ipoteca principală (art. 821 alin. 2).

48

Page 49: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Dacă bunul mobil care face obiectul urmăririi silite ori al executării silite directe a fost mutat în timpul procedurii de executare, competent teritorial este executorul judecătoresc care a început procedura de executare sau executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde a fost deplasat bunul. Dovada deplasării bunului se poate face prin orice mijloc de probă. Actele de executare silită, precum şi orice acte şi lucrări efectuate anterior deplasării bunului rămân valabile. La cererea de executare se vor ataşa titlul executoriu în original şi dovada achitării taxelor de timbru, inclusiv timbrul judiciar, precum şi, dacă este cazul, înscrisurile anume prevăzute de lege. Dacă sunt sesizaţi mai mulţi executori judecătoreşti, la cererea de executare se va ataşa copie legalizată de pe titlul executoriu, menţionânduse biroul executorului judecătoresc unde a fost depus titlul original. Legiuitorul a instituit obligaţia creditorului de a achita taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar aferente cererii de executare, ceea ce înseamnă că, se impune, de lege ferenda, completarea dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale O.G. nr. 32/1995 privind timbru judiciar în acest sens, pentru a se asigura eficienţă practică dispoziţiilor procedurale menţionate. Referitor la aspectul vizând posibilitatea creditorului de a ataşa cererii de executare o copie legalizată a titlului, art. 632 dispune că nu se vor elibera aceloraşi părţi mai multe exemplare ale titlurilor învestite cu formulă executorie decât cu încuviinţarea instanţei judecătoreşti şi numai dacă acestea justifică un interes legitim, respectiv dacă executarea trebuie să se efectueze în diferite locuri sau hotărârea s-a dat în folosul mai multor creditori şi altele asemenea. Instanţa se va pronunţa în acest sens printr-o încheiere, după regulile specifice procedurii necontencioase, adică în camera de consiliu şi fără citarea părţii. Încheierea astfel pronunţată va fi susceptibilă de apel, în condiţiile art. 527. Interesul legitim pe care trebuie să-l justifice partea pentru a obţine eliberarea mai multor exemplare ale titlului executoriu poate să constea în aceea că:– executarea trebuie să se efectueze în diferite locuri. Astfel de situaţii se potîntâlni de exemplu, în cazul în care creditorul urmăreşte executarea silită adebitorului atât în modalitatea urmăririi imobiliare, cât şi a popririi, ipoteză în care competenţa de executare aparţine, în primul caz, executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află imobilul, iar, în al doilea caz, executorului judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul ori terţul poprit.

49

Page 50: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

– hotărârea s-a dat în folosul mai multor creditori. O asemenea ipoteză se poate întâlni în practică în situaţia în care între creditori au existat raporturi de coparticipare procesuală, în condiţiile art. 59-60 NCPC.– alte asemenea cazuri, precum: pierderea de către creditor a exemplarului ce-i servea drept titlu, distrugerea acestuia. Potrivit art. 664 alin. 1 din noul cod, de îndată ce primeşte cererea de executare , executorul judecătoresc, prin încheiere, va dispune înregistrarea acesteia şi deschiderea dosarului de executare. Încheierea prin care se dispune înregistrarea cererii şi deschiderea dosarului de executare silită se comunică de îndată creditorului.Aşadar, în noua procedură execuţională executorul judecătoresc este obligat ca imediat după ce primeşte o cerere de executare silită admisibilă, să dispună, printr-o încheiere, fără citarea părţilor, asupra înregistrării cererii şi a deschiderii dosarului de executare, încheierea astfel pronunţată urmând ca în cel mai scurt timp să fie comunicată creditorului. Încheierea prin care se dispune înregistrarea cererii şi deschiderea dosarului de executare silită se comunică de îndată creditorului , care poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii de refuz la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi are biroul executorul judecătoresc (art. 664 alin. 2). Se poate constata că, în cazul plângerii împotriva refuzului deschiderii procedurii de executare, numai creditorul are legitimare procesuală activă, întrucât este singurul care ar putea fi vătămat prin refuzul executorului. Motivele pentru care un executor judecătoresc poate refuza înregistrarea cererii şi deschiderea dosarului de executare silită sunt multiple. De exemplu, titlul executoriu nu este valabil; hotărârea judecătorească sau înscrisul ce constituie titlul executoriu nu sunt învestite cu formulă executorie, în cazurile în care legea prevede acest lucru; nu s-au achitat taxele de timbru sau timbrele judiciare prevăzute de lege; nu s-a ataşat cererii titlul executoriu în original etc. Sub aspectul competenţei de soluţionare a plângerii, art. 664 alin. 2 prevede că aceasta revine instanţei de executare , respectiv judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are biroul executorul judecătoresc, instituindu-se, astfel, o normă de competenţă materială şi teritorială exclusivă. Hotărârea dată asupra plângerii este susceptibilă numai de recurs.

B. Încuviinţarea executării silite B.1. Consideraţii preliminare

50

Page 51: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

În conformitate cu dispoziţiile art. 665 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, în termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita să se dispună încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de executor pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 664 alin. 1 şi dovada taxei de timbru.B.2. Reguli procedurale Cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează de instanţa de executare în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la judecătorie, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor .Legitimare procesuală activă în cererea de încuviinţare are numai executoruljudecătoresc, care va înainta instanţei de executare, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 655 alin. 1 şi dovada taxei de timbru.Încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor arătate la art. 233 alin. 1 (care constituie dreptul comun în privinţa elementelor pe care trebuie să le conţină orice încheiere):– arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea;– suma, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor – modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta;– autorizarea creditorului să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu; – în materie de urmărire imobiliară, numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul terţului dobânditor, dacă se urmăreşte un imobil ipotecat care a fost înstrăinat; descrierea imobilului, aşa cum este individualizat în cererea de executare; arătarea valorii de circulaţie a imobilului, dacă a fost indicată de creditor, potrivit art. 818 alin. 3 (art. 820 alin. 1). Scopul procedurii de încuviinţare a executării silite constă în analizarea legalităţii şi temeiniciei cererii de executare silită, în cadrul căreia instanţa de executare va efectua verificări privind:– competenţa de soluţionare a cererii;– existenţa titlului executoriu;– legalitatea acestui titlu, adică dacă înscrisul prezentat drept act apt de executare a fost învestit cu formulă executorie sau, în lipsa acestei

51

Page 52: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

formalităţi, dacă, potrivit legii, titlul se circumscrie categoriilor de înscrisuri ce pot fi puse în executare ; -dacă titlul, altul decât o hotărâre judecătorească, întruneşte toate condiţiile de fond şi de formă cerute de lege pentru validitatea actului juridic sau a dreptului pe care îl constată;– termenul de prescripţie înăuntrul căruia creditorul poate formula cererea deexecutare, instanţa fiind obligată să verifice din oficiu dacă dreptul la executare este prescris;– caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei.De exemplu, în ipoteza în care titlul de care se prevalează creditorul este unantecontract de vânzare-cumpărare în care părţile nu au inserat un pact comisoriu de ultim grad, promitentul-cumpărător nu poate solicita executarea silită a promitentului vânzător în vederea recuperării preţului plătit. Controlul caracterului cert, lichid şi exigibil al creanţei invocate excede cadrului procesual ales, aceste aspecte urmând a fi lămurite într-un eventual litigiu privind modalitatea de executare a antecontractului în discuţie. De asemenea, activarea clauzei penale prevăzută în contractul de vânzare-cumpărare, în lipsa unui pact comisoriu de ultim grad, presupune preexistenţa unei analize, în mod necesar, a culpei contractuale a părţii care nu şi-a respectat obligaţia asumată prin contract sau a „motivului” care a condus la nerespectarea obligaţiei, motive care au fost invocate de creditor chiar prin cererea de încuviinţare a executării silite, dar care nu pot fi analizate de instanţă pe calea procedurii necontencioase întrucât s-ar încălca dreptul părţii adverse la un proces echitabil, raţiunea instanţei fiind întărită chiar de conţinutul clauzei înseşi. Ca atare, actul astfel încheiat nu constată prin el însuşi o creanţă certă, lichidă şi exigibilă. Clauza penală contractuală constând în evaluarea convenţională a prejudiciului ce ar putea fi cauzat prin nerespectarea obligaţiei asumate de vânzători este în raport de accesorialitate faţă de obligaţia principală a vânzătorilor şi nu conferă ab initio acestui contract valoarea de act constatator al unei creanţe în sensul art. 66 din Legea nr. 36/1995, necunoscându-se data exigibilităţii creanţei, dată care ar trebui stabilită de instanţă tot în raport de administrarea unor probe vizând executarea obligaţiilor asumate prin contract, cererea creditorului având, astfel, un caracter contencios;– dacă dispoziţiile titlului sunt susceptibile de executare silită;– calitatea părţilor din procedura de executare silită, inclusiv sub aspectul unor eventuale preluări de legitimare procesuală pe cale legală sau convenţională.

52

Page 53: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Spre exemplu, potrivit dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 136/1995, în limitele indemnizaţiei plătite în asigurările de bunuri şi de răspundere civilă, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei .Spre deosebire de actuala reglementare, potrivit căreia nu este absolut necesar ca, prin cererea de executare silită, creditorul să indice în concret şi bunurile asupra cărora urmează a se efectua executarea, încuviinţarea dată de instanţă urmând a se raporta generic la bunurile mobile sau imobile aparţinând debitorului şi situate în circumscripţia teritorială a instanţei de executare, noul cod instituie obligaţia indicării imobilului supus urmăririi silite. În situaţia în care se încuviinţează executarea silită, aceasta permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviinţarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege, în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. De asemenea, această încuviinţare a executării silite este de drept valabilă şi pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate, cum ar fi, spre exemplu, încheierea prin care executorul judecătoresc se pronunţă asupra plăţii sumei rezultate din executare (art. 669 alin. 4). În conformitate cu art. 664 alin. 5, instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:– cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat. În acest caz, soluţia va fi aceea de respingere a cererii de încuviinţare ca inadmisibilă, motivată de necompetenţa executorului judecătoresc sesizat în cauză.– titlul nu a fost învestit cu formulă executorie, dacă, potrivit legii, această cerinţă este necesară pentru pornirea executării silite. În această situaţie, soluţia va fi de respingere a cererii de încuviinţare ca neîntemeiată;- titlul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de fond şi formă cerute de lege pentru validitatea actului juridic sau a dreptului pe care îl consacră;– creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă. Soluţia instanţei va fi de respingere a cererii de încuviinţare ca neîntemeiată;– debitorul se bucură de imunitate de executare;Potrivit principiului suveranităţii, fiecare stat stabileşte regimul juridic pentru persoanele care se află pe teritoriul său, chiar dacă nu au cetăţenia lui.

53

Page 54: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Excepţie de la această regulă o reprezintă statutul special al misiunilor diplomatice şi al personalului lor, reprezentat prin privilegii şi imunităţi diplomatice. Drepturile şi privilegiile de care se bucură misiunile diplomatice, agenţii şi personalul lor în ţara de reşedinţă în vederea îndeplinirii în bune condiţii a misiunilor poartă numele de imunitate diplomatică.Acest statut juridic special al misiunilor diplomatice cuprinde inviolabilităţi,imunităţi şi privilegii.Imunităţile reprezintă, în principiu, exceptarea persoanelor care exercită o activitate diplomatică şi a bunurilor lor de la jurisdicţia penală, civilă şi administrativă a statului străin pe teritoriul căruia se află (Popescu, Năstase şi Coman, 1994, p. 277).Imunitatea de executare presupune exceptarea persoanelor care exercită o activitate diplomatică şi a bunurilor lor de la urmărirea silită efectuată de executorii judecătoreşti din România.Într-o astfel de ipoteză, instanţa va respinge cererea de încuviinţare ca inadmisibilă motivată de incidenţa imunităţii de executare a debitorului.– titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită. În această ipoteză, instanţa va respinge cererea de încuviinţare ca neîntemeiată;– există alte impedimente prevăzute de lege.

Sub aspectul regimului de exercitare a căii de atac împotriva încheierii de încuviinţare a executării silite, art. 665 alin. 6 prevede că:– dacă instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite, încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.– dacă se respinge cererea de încuviinţare a executării silite, încheierea poate fi atacată exclusiv cu apel numai de creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.Calitate procesuală activă în calea de atac a apelului va avea numai creditorul, iar nu şi executorul judecătoresc, întrucât nu este parte în procedura execuţională ci doar un participant la executarea silită.

C. Înştiinţarea prealabilă a debitoruluiC.1. Somaţia Înainte de a trece la executarea silită a bunurilor debitorului, executorul judecătoresc este obligat să-i facă acestuia o încunoştiinţare despre declanşarea executării.

54

Page 55: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Această înştiinţare reprezintă o formalitate necesară, stabilită în interesul debitorului, pentru a-i acorda un răgaz acestuia în vederea îndeplinirii obligaţiei. Totodată, ea constituie un avertisment dat debitorului pentru ca acesta să cunoască că, dacă nu-şi execută de bunăvoie obligaţia, se va trece la executarea silită a creanţei (Leş, 2001, p. 846). Această înştiinţare, care în procedura executării silite reglementate de Codul de procedură civilă poartă denumirea de somaţie este reglementată de art. 666 din noul Cod de procedură civilă, care statuează că, dacă cererea de executare a fost încuviinţată, executorul judecătoresc va comunica debitorului o copie de pe încheierea dată în condiţiile art. 665, împreună cu o copie, certificată de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu şi, dacă legea nu prevede altfel, o somaţie (alin. 1). Există cazuri în care nu este obligatorie comunicarea titlului executoriu şi a somaţiei. Legea prevede altfel, în următoarele cazuri:– art. 668 NCPC care dispune că nu este necesară comunicarea titlului executoriu şi a somaţiei, în cazurile prevăzute de art. 674 şi în cazul ordonanţelor şi încheierilor pronunţate de instanţă şi declarate de lege executorii. . O primă situaţie de excepţie de la caracterul obligatoriu al comunicării somaţiei este prevăzută de art. 665 din noul cod, care reglementează instituţia decăderii debitorului din beneficiul termenului de plată, fiind firească reglementarea legiuitorului care-l exonerează pe executorul judecătoresc de comunicarea către debitor a somaţiei, întrucât, odată ce a beneficiat de termenul de graţie, debitorul a avut cunoştinţă de împrejurarea că executarea silită este amânată până la expirarea acestui termen, astfe lîncât intervenirea sancţiunii decăderii presupune implicit şi aprecierea îndeplinirii formalităţii de comunicare a somaţiei de executare. A doua situaţie de excepţie vizează ordonanţele şi încheierile pronunţate de instanţă şi declarate de lege executorii. Au acest caracter: încheierea prin care se stabilesc abaterea săvârşită, amenda şi despăgubirea de către instanţa în faţa căreia s-a săvârşit fapta sau, după caz, de către preşedintele instanţei de executare (art. 188); încheierea prin care se încuviinţează măsuri asigurătorii, precum şi măsuri pentru asigurarea probelor (art. 198 alin. 2); încheierea prin care se stabilesc drepturile băneşti cuvenite martorului (art. 326 alin. 2); încheierea de majorare a onorariului cuvenit experţilor (art. 339 alin. 2); încheierea de admitere a cererii de asigurare (art. 361 alin. 1); hotărârile primei instanţe în condiţiile art. 442; încheierea prin care se soluţionează cererea de eliberare privind sumele de

55

Page 56: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

bani sau alte valori ori titluri, consemnate, precum şi orice alte bunuri, păstrate la instanţă ori aflate în custodia altuia, după caz, în legătură cu un proces (art. 539 alin. 2); încheierea prin care se stabileşte cuantumul onorariilor arbitrilor şi al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum şi modalităţile de consemnare, de avansare sau de plată (art. 598); hotărârile pronunţate de instanţa de executare (art. 650 alin. 3); încheierea de desfiinţare a popririi (art. 793 alin. 1 teza finală); încheierea de numire a expertului (art. 835 alin. 6); încheierea prin care instanţa de executare îl autorizează pe creditor să îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului obligaţia de a face cuprinsă în titlul executoriu, dacă debitorul refuză să o îndeplinească în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării (art. 905); încheierea prin care creditorul este autorizat de instanţa de executare să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului, lucrările făcute de acesta împotriva obligaţiei de a nu face (art. 903); încheierea prin care instanţa de executare fixează suma definitivă datorată statului, dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii civile, debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu (art. 894 alin. 6); încheierea prin care se soluţionează cererea de sechestru asigurător (art. 941 alin. 2); ordonanţa preşedinţială (art. 998 alin. 2); hotărârea primei instanţe pronunţată în cererile cu valoare redusă (art. 1030); hotărârea de evacuare imediată a locatarului sau ocupantului din imobil, pentru lipsă de titlu, la solicitarea locatorului sau proprietarului, dacă locatarul sau ocupantul notificat refuză să evacueze imobilul ori dacă locatarul a renunţat la dreptul său de a fi notificat şi a pierdut, din orice motive, dreptul de a folosi imobilul; hotărârea de evacuare (art. 1041 alin. 5);– în materie de executare silită directă;– în materie de predare silită a bunurilor mobile;– în materia executării silite a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face;

Actul procedural al comunicării încheierii de încuviinţare către debitor prezintă relevanţă pentru marcarea momentului de la care începe să curgă termenul pentru exercitarea contestaţiei la executare, potrivit art. 714 alin. 1 pct. 3. Scopul actului procedural al somaţiei constă în aceea că debitorului i se va aduce la cunoştinţă să îşi îndeplinească obligaţia, de îndată sau în

56

Page 57: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

termenul acordat de lege, cu arătarea că, în caz contrar, se va proceda la continuarea executării silite (art. 667). C.2. Cuprinsul somaţiei În lipsa unor prevederi procedurale exprese, somaţia va cuprinde: denumirea şi sediul organului de executare, data emiterii somaţiei şi numărul dosarului de executare, numele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul debitorului, arătarea titlului executoriu, termenul în care cel somat urmează să-şi execute de bunăvoie obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi arătarea consecinţelor nerespectării acesteia, semnătura şi ştampila organului de executare.

C.3. Caracterul somaţiei Din reglementarea art. 667 alin. 1, rezultă că înştiinţarea debitorului prin somaţie este obligatorie pentru fiecare procedură de executare în parte dacă legea nu prevede altfel. Astfel, dacă debitorul a fost somat înainte de începerea executării silite imobiliare această formalitate nu-l exonerează pe executorul judecătoresc de obligaţia de a emite o nouă somaţie în temeiul aceluiaşi titlul executoriu, în cazul în care se recurge la procedura executării silite mobiliare. În acest sens, sunt şi dispoziţiile art. 698 alin. 2, care dispun că, în cazul în care executarea s-a perimat datorită împlinirii termenului de 6 luni de la efectuarea oricărui act de executare şi dacă se face o nouă cerere de executare silită, se va face mai întâi o nouă somaţie, la care nu se va mai alătura titlul ce se execută. În toate cazurile în care formalitatea somaţiei este prevăzută de lege, nerespectarea acesteia atrage sancţiunea nulităţii. Această nulitate este, însă, relativă, întrucât dispoziţiile legale privitoare la încunoştinţarea debitorului sunt edictate exclusiv în interesul acestuia, dar şi virtuală, vătămarea neprezumându-se, ci trebuind dovedită.În noul Cod de procedură civilă există o serie de norme care prevăd obligativitatea emiterii somaţiei, respectiv:– art. 731, în materia urmăririi bunurilor mobile;– art. 820 alin. 1, în materia urmăririi bunurilor imobile; -art. 897, în materia predării silite a bunurilor imobile;– art. 795, în materia urmăririi fructelor şi a recoltelor prinse de rădăcini;–art. 909 alin. 2, în materia executării silite a hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori.

57

Page 58: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Termenul stipulat în somaţie în care debitorul poate să execute de bunăvoieobligaţia, diferă în funcţie de modalitatea şi felurile executării silite. Astfel:– în cazul predării silite a bunurilor imobile, de îndată (art. 897 alin. 1);– în cazul urmăririi imobiliare, 15 zile (art. 820 alin. 1 );– în cazul urmăririi mobiliare, 1 zi (art. 731 alin. 1);– în cazul fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini, 2 zile (art. 795).

C .4. Forma somaţieiSomaţia va îmbrăca forma scrisă, cu excepţia situaţiei prevăzute de art. 743 alin. 1 lit. a, care permite executorului judecătoresc să facă debitorului o somaţie verbală, în cazul procesului-verbal de sechestru mobiliar.Comunicarea actelor de procedură în cadrul executării silite se poate face de către executorul judecătoresc fie personal, fie prin intermediul agentului său procedural, dovada comunicării prin agent procedural având aceeaşi forţă probantă cu dovada comunicării efectuate de către executor însuşi (art. 671).În lipsa unor dispoziţii speciale, se vor aplica şi respecta, sub sancţiunea anulării executării, dispoziţiile generale în materia comunicării actelor de procedură

D. Atribuţiile instanţei şi ale executorului judecătoresc în faza declanşării executării silite În etapa de declanşare a executării silite, instanţa are atribuţii legate de:– soluţionarea plângerii împotriva refuzului de emitere a titlului executoriu de către alte organe competente şi dacă legea specială nu prevede altfel (art. 641);– încuviinţarea executării silite (art. 665);– soluţionarea recursului împotriva încheierii de respingere a cererii de încuviinţare a executării silite (art. 665 alin. 5);–– soluţionarea plângerii împotriva încheierii executorului judecătoresc de deschidere a dosarului de executare (art. 664 alin. 2);

Pe de altă parte, textele următoare introduc în procedura urmării silite executorul judecătoresc. Astfel:– cererea de executare silită se depune la biroul executorului judecătoresc competent (art. 663). Se precizează, astfel, că hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din

58

Page 59: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

circumscripţia curţii de apel în care urmează să se efectueze executarea, în funcţie de modalităţile de executare la care înţelege să recurgă creditorul.– înregistrează cererea şi deschide dosarul de executare (art. 664).– calculează dobânzile, penalităţile sau alte sume, al căror cuantum nu a fost stabilit prin titlul executoriu prin care au fost acordate (art. 628 alin. 2).– actualizează valoarea obligaţiei principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei , dacă prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalităţi sau alte asemenea sume al căror cuantum poate fi stabilit (art. 628 alin. 3).– notifică debitorului să îşi exercite dreptul de alegere, în cazul hotărârilor care cuprind obligaţii alternative, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării, sub sancţiunea decăderii. După expirarea termenului prevăzut anterior, dreptul de alegere trece asupra creditorului, caz în care,executorul judecătoresc îl va soma pe debitor, punându-i în vedere să execute prestaţia aleasă de creditor.– ulterior încuviinţării instanţei, executorul judecătoresc procedează la somarea debitorului de a-şi îndeplini obligaţia, în condiţiile art. 667-668.– în materia urmării silite imobiliare, comunică încheierea de încuviinţare a executării, în copie certificată, debitorului şi terţului dobânditor, dacă este cazul, însoţită de titlul executoriu şi de somaţie, punându-li-se în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să plătească întreaga datorie, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare. Iar, dacă s-a încuviinţat urmărirea numai pentru cota-parte din dreptul de coproprietate aparţinând debitorului în imobilul aflat în proprietate comună pe cote-părţi, copii certificate ale încheierii de încuviinţare a executării vor fi comunicate şi coproprietarilor, cu invitaţia de a-şi exercita dreptul ce le este recunoscut prin art. 822 (art. 820).

Raportat la prevederile legale ale noului cod , se poate afirma că rolul instanţei de judecată în faza de debut a urmăririi silite este atât unul preventiv, încuviinţarea executării silite, dar şi unul sancţionator, care se manifestă prin anularea actelor de executare nelegale şi prejudiciabile, la sesizarea făcută de cei interesaţi fie prin contestaţia la executare, fie prin intermediul celorlalte mijloace procedurale puse la dispoziţia acestora de lege.

Capitolul V . Incidente procedurale ivite în cursul executării silite.

59

Page 60: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

• Incidente procedurale” - împrejurări sau impedimente care împiedică, amână, restrâng sau sting executarea silită ori numai o anumită modalitate concretă de executare silită.

• Perimarea executării silite• Amânarea executării silite• Suspendarea executării silite• Restrângerea executării silite• Prescripţia dreptului de a obţine executarea silită• Existenţa proprietăţii comune asupra bunului urmărit• Beneficiul de discuţiune şi beneficiul de diviziune• Încetarea executării silite• Reluarea executării silite• Întoarcerea executării silite.

• Incidentele procedurale pot avea- caracter definitiv, în sensul că duc la încetarea executării silite;- efect temporar, împiedicând pentru o anumită perioadă de timp urmărirea silită.

V.1Perimarea executării silite(art. 696-698 NCPC )

• Reprezintă o sancţiune procesuală definitivă care constă în stingerea executării silite în stadiul în care se găseşte, ca urmare a lipsei îndelungate de stăruinţă a creditorului în încercarea de valorificare a dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu

• Constituie o prezumţie de desistare a creditorului, dedusă din faptul nestăruinţei acestuia în procedura de executare pe tot timpul prevăzut de lege.

• Are o natură juridică dublă.

• Condiţiile perimării - existenţa unei cereri de executare silită

60

Page 61: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Această cerinţă rezultă implicit din reglementarea instituţiei perimării.

- rămânerea executării silite în nelucrare timp de 6 luniTermenul începe să curgă de la data cererii scrise formulate de

executorul judecătoresc şi adresată creditorului în vederea îndeplinirii unui act de executare sau demers necesar executării silite.

Cererea formulată de executorul judecătoresc trebuie să îmbrace forma scrisă, ipoteza textului nefiind îndeplinită dacă solicitarea de îndeplinire a unui act de executare este adresată creditorului verbal sau telefonic.

Termenul de perimare va începe să curgă de la data comunicării către creditor a acestei cereri, în conformitate cu prevederile art. 666 Cod procedură civilă.

Expresia „necesar executării silite” trebuie interpretată în sens de act sau demers ce se impune a fi îndeplinit de creditor cu necesitate, în caz contrar executorul judecătoresc fiind în imposibilitate de a continua procedura de executare.

Întreruperea termenului de perimare - deşi nu este expres prevăzută de textul legii, decurge din chiar textul art. 696 alin. 1 Cod procedură civilă, text ce condiţionează aplicarea sancţiunii de neîndeplinirea actului de executare sau demersului solicitat de executorul judecătoresc timp de 6 luni de la data formulării cererii.

Termenul de perimare este susceptibil şi de suspendare - art. 696 alin. 2 Cod procedură civilă dispune că, în caz de suspendare a executării, termenul de perimare curge de la încetarea suspendării. Termenul de perimare nu se suspendă, însă, pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului

- rămânerea executării silite în nelucrare din culpa creditorului.Cerinţa culpei trebuie apreciată în contextul lipsei de diligenţă a

creditorului în îndeplinirea unui act de executare sau demers necesar executării silite. Astfel , culpa creditorului poate interveni în următoarele situaţii : executorul judecătoresc îi pune în vedere creditorului să avanseze cheltuielile de executare şi acesta nu o face din diverse motive ; executorul judecătoresc îi aduce la cunoştinţă că se impune efectuarea unei expertize pentru evaluarea imobilului debitorului , întrucât preţul nu s-a putut stabili prin acordul părţilor , iar creditorul nu avansează cheltuielile necesare efectuării expertizei ; executorul judecătoresc îi comunică creditorului că

61

Page 62: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

trebuie să numescă un custode cu privire la bunurile sechestrate , însă acesta nu îşi îndeplineşte această obligaţie.

• Constatarea perimării executării silite Competenţa de soluţionare - aparţine instanţei de executare. Legitimare procesuală activă în a invoca sancţiunea perimării

executării are executorul judecătoresc sau oricare parte interesată, neputând fi invocată din oficiu de către instanţa de judecată, ceea ce conturează caracterul perimării de sancţiune de ordine privată.

Se observă că posibilitatea recunoscută executorului judecătoresc de a acţiona este reglementată alternativ cu posibilitatea părţii de a proceda în acelaşi sens, astfel încât oricare dintre persoanele menţionate de text pot acţiona în sensul îngăduit de lege. Codul introduce şi executorul judecătoresc printre persoanele care pot solicita instanţei de executare constatarea perimării - acest aspect nu este de natură a transforma normele care reglementează această instituţie în unele de ordine publică, întrucât, specific unor asemenea norme este faptul că nesocotirea acestora poate fi invocată de orice persoană interesată, inclusiv de instanţă din oficiu, or, în ipoteza perimării, o astfel de posibilitate nu există. Calitatea procesuală activă a executorului judecătoresc în cererea de constatare a perimării executării silite trebuie privită exclusiv din prisma principiului rolului activ pe care acesta trebuie să-l manifeste pe tot parcursul procedurii de executare, în conformitate cu prevederile art. 627 alin. 1 Cod procedură civilă.

• Mijloacele procedurale prin intermediul cărora se poate constata perimarea executării silite:

- executorul judecătoresc poate ca, după împlinirea termenului legal de 6 luni în care creditorul a lăsat din culpa sa procedura de executare în nelucrare să solicite instanţei de executare constatarea intervenirii sancţiunii perimării, pe calea unei simple cereri. Această cerere se va soluţiona în contradictoriu cu toate părţile raportului juridic execuţional; - orice parte interesată va putea să solicite constatarea perimării executării silite, pe calea unei cereri adresată instanţei de executare. Termenul limită până la care se poate formula o astfel de cerere este data efectuării unui nou act de executare de care partea ia cunoştinţă, de natură a conduce la continuarea urmăririi silite, moment de la care partea trebuie să

62

Page 63: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

acţioneze în sensul exercitării contestaţiei la executare, în condiţiile şi termenele prevăzute de Codul de procedură civilă. În caz contrar intervine decăderea din acest drept; - dacă executorul judecătoresc continuă urmărirea silită după împlinirea termenului de perimare, orice parte interesată va putea solicita, pe calea contestaţiei la executare, constatarea intervenirii perimării, cu consecinţa desfiinţării actelor de executare. În caz contrar, intervine decăderea din dreptul de a mai invoca perimarea, procedura de executare putând continua; - în situaţia în care creditorul solicită continuarea executării silite, iar executorul judecătoresc refuză pe motiv că s-a împlinit termenul de perimare, acesta va întocmi un proces-verbal în condiţiile art. 678 Cod procedură civilă, ulterior având posibilitatea de a se adresa instanţei de executare în vederea constatării intervenirii incidentului procedural al perimării sau partea interesată va avea posibilitatea de a formula contestaţie la executare faţă de refuzul executorului judecătoresc; - faţă de caracterul relativ al normelor care reglementează instituţia perimării, excepţia de perimare nu poate fi invocată pentru prima oară direct în calea de atac a apelului împotriva hotărârii pronunţate în contestaţia la executare. Un alt argument - art. 420 alin. 3 Cod procedură civilă;

- dacă partea interesată nu a solicitat constatarea perimării în condiţiile şi termenele procedurale arătate şi, tot astfel, nici executorul judecătoresc, înseamnă că executarea silită va continua, iar cea finalizată va fi considerată legal îndeplinită, ca efect al decăderii părţii interesate din dreptul de a mai invoca acest incident procedural.

• Efectele perimării• desfiinţarea tuturor actelor de executare îndeplinite, cu excepţia celor

care au dus la realizarea, în parte, a creanţei cuprinse în titlul executoriu şi a accesoriilor.

• concluzie - sancţiunea se răsfrânge atât asupra actelor anterioare împlinirii termenului de perimare, cât şi asupra celor întocmite ulterior, respectiv până în momentul constatării perimării, cu exceptarea acelor acte în baza cărora creanţa creditorului a fost realizată parţial.

• dispozitivul încheierii prin care instanţa constată perimarea executării silite trebuie să arate în concret actele de executare ce se păstrează în aplicarea excepţiei legale menţionate

63

Page 64: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

• importanţă - în eventualitatea unei noi cereri de executare silită, să se poată cunoaşte cu precizie care este partea din creanţă satisfăcută.

• această sancţiune nu se răsfrânge şi asupra dreptului creditorului de a solicita o nouă executare silită, atâta timp cât acesta nu s-a prescris. Concluzie - sancţiunea perimării afectează doar actele de executare, iar nu şi titlul executoriu.

• dacă, după constatarea perimării executării, se face o nouă cerere de executare, se va parcurge procedura prevăzută de art. 664 Cod procedură civilă, respectiv de înregistrare a cererii şi de deschidere a procedurii de executare, urmată de procedura de încuviinţare a executării silite, reglementată de art. 665 Cod procedură civilă, după care se va face mai întâi o nouă somaţie, la care nu se va mai alătura titlul ce se execută.

V.2Amânarea executării silite- art. 699 NCPC Natura juridică

Prin raportare la cauzele care pot determina amânarea executării silite, această instituţie nu se circumscrie în mod strict incidentelor procedurale. Amânarea executării silite trebuie privită ca o măsură excepţională , care intervine numai în cazurile strict determinate de lege.

Cazurile de amânare a executării silite . Textul art. 699 determină două situaţii în care executorul judecătoresc este obligat să dispună amânarea executării silite.

- când, la termenul stabilit, executarea nu poate fi efectuată datorită neîndeplinirii de către creditor a obligaţiilor de avansarea a cheltuielilor prevăzute la art. 646 alin. 1 Cod procedură civilă (art. 699 alin. 1 Cod procedură civilă).

- când procedura de citare sau de întocmire a anunţurilor şi publicaţiilor de vânzare a bunurilor mobile nu a fost îndeplinită. Amânarea este , în această situaţie , rezultatul atitudinii culpabile a creditorului , care nu a avansat cheltuielile implicate de organizarea vânzării bunurilor urmărite.

Există şi alte dispoziţii procedurale care se referă la amânarea licitaţiei în cazul urmăririi bunurilor mobile şi imobile ale datornicului ( art. 765 şi 844 Cod procedură civilă).

Amânarea executării silite se justifică în acest caz prin nerespectarea termenelor de înştiinţare a creditorului, debitorului sau terţului deţinător ori a

64

Page 65: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

termenelor de afişare sau publicare a vânzării, cu consecinţa prejudicierii părţilor. Amânarea executării se dispune de către executorul judecătoresc prin încheiere.

În cazul amânării, trebuie refăcute toate formalităţile de publicitate pe care le presupune operaţiunea de vânzare a bunurilor mobile la licitaţie, neputându-se susţine că rămân valabile acele formalităţi în privinţa cărora nu s-a constatat intervenirea vreunui motiv de nevalabilitate. În cazul în care bunurile scoase la vânzare sunt supuse pieirii, degradării, alterării sau deprecierii nu trebuie respectate dispoziţiile referitoare la termenul stabilit pentru noua licitaţie. În asemenea cazuri, partea interesată va putea solicita numai luarea măsurilor de restrângere a formalităţilor de publicitate prevăzute la art. 761 Cod procedură civilă;

Cererea părţii interesate pentru amânarea licitaţiei poate fi făcută doar în scris, până la începerea licitaţiei. Sancţiune - decăderea.

• 3. Reguli de procedură- competenţa revine executorului judecătoresc.- executorul se pronunţă prin încheiere. - regimul juridic al încheierii - se dă fără citarea părţilor şi este

executorie de drept. Încheierea se comunică părţilor şi poate fi atacată numai cu contestaţie la executare în termen de 5 zile de la comunicare, în condiţiile art. 711 alin. 2 Cod procedură civilă. Hotărârea pronunţată în contestaţia la executare poate fi atacată numai cu apel în 10 zile de la comunicare.

V.3 Suspendarea executării silite Suspendarea executării silite reprezintă un incident procedural care se materializează în sistarea temporară a tuturor actelor de urmărire. Ea constă în oprirea temporară a activităţii executorului judecătoresc sau a altor organe de executare silită într-o anumită cauză . Suspendarea poate avea loc atât înainte de declanşarea executării silite , cât şi în timpul desfăşurării acesteia. Cauzele care determină suspendarea executării silite sunt determinate de împrejurări diferite , dar care au aceiaşi justificare : temporizarea unei urmăriri intempestive sau care ar putea dăuna intereselor uneia dintre părţi , cel mai adesea debitorului. Legislaţia actuală , ca şi cea anterioară , nu cuprinde o reglementare sistematică a cazurilor de suspendare a executării silite. Există unele analagii

65

Page 66: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

cu suspendarea judecăţii , iar din acest punct de vedere se poate face distincţie între suspendarea legală , judiciară şi cea voluntară. Suspendarea legală a executării silite intervine în cazurile anume prevăzute de lege. Din acest punct de vedere se poate face distuincţie între suspendarea de drept a procedurii execuţionale şi suspendarea legală facultativă .

- Suspendarea legală de drept a executării silite în cazurile prevăzute de Codul de procedură civilă intervine în acele cazuri în care instanţa este obligată , în baza unei dispoziţii exprese a legii , să sisteze procedura execuţională , fără a avea vreun drept de apreciere în acest sens. Cazurile de suspendare legală de drept sunt prevăzute în unele dispoziţii procedurale , respectiv : * art. 688 NCPC impune suspendarea executării în cazul în care urmărirea era începută la data decesului debitorului. Suspendarea este obligatorie indiferent de modalitatea de executare la care a recurs creditorul , legea nefăcând nicio distincţie. * art. 817 alin. 2 NCPC prevede că , până la soluţionarea partajului , prin hotărâre rămasă definitivă , urmărirea imobilului proprietate comună este suspendată de drept. * suspendarea executării este obligatorie , în cazul soluţionării unei contestaţii la executare , dacă sunt întrunite cerinţele art. art. 718 alin.4 Cod procedură civilă . Acesta prevede că , în cadrul contestaţiei la executare formulată în condiţiile art. 711 , suspendarea executării este obligatorie şi nu este necesară cauţiunea , în următoarele situaţii : 1. hotărârea sau înscrisul care se execută nu este , potrivit legii , executoriu 2. înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în primă instanţă 3. debitorul face dovada cu înscris autentic că a obţinut de la creditor o amânare ori , după caz , beneficiază de un termen de plată

Alte situaţii reglementate de dispoziţiile noului cod : * art. 700 Cod procedură civilă - cu privire la măsura suspendării

urmăririi, executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal, ce va putea fi contestat pe calea contestaţiei la executare în condiţiile art. 711 Cod procedură civilă;

* art. 687 alin. 3 Cod procedură civilă - suspendarea va dura maxim o lună de zile, întrucât numirea reprezentanţilor sau a ocrotitorilor legali a

66

Page 67: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

moştenitorilor minori sau puşi sub interdicţie urmează să se facă în termen de maxim o lună de la moartea debitorului sau de la punerea sub interdicţie judecătorească. Dacă în acest interval de timp nu se îndeplinesc formalităţile de numire a reprezentanţilor sau a ocrotitorilor legali, acestea vor fi aduse la îndeplinire prin mijlocirea instanţei de executare care va numi un curator special. În această situaţie, suspendarea executării silite va dura până la momentul rămânerii definitive a hotărârii instanţei de executare prin care a fost desemnat curatorul special.

Cu privire la măsura suspendării urmăririi, executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal;

*art. 691 alin. 6 Cod procedură civilă - suspendarea legală a executării silite întemeiată pe acest text intervine în cazul în care creditorii intervenienţi ale căror creanţe au fost contestate au introdus acţiune în justiţie în scopul obţinerii unui titlu executoriu.

Durata suspendării legale se întinde pe perioada de 5 zile calculată de la momentul convocării efectuată de instanţă cu prilejul soluţionării cererii de încuviinţare a executării silite în privinţa cererii de intervenţie a altor creditori.

Cu privire la măsura suspendării urmăririi, executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal;

* art. 710 alin. 4 Cod procedură civilă - dacă debitorul sau terţul garant va dovedi că a făcut contestaţie în termen şi se va opune la eliberare, aceasta este suspendată de drept, iar executorul judecătoresc se va pronunţa asupra eliberării sumei numai după ce instanţa a dat o hotărâre definitivă asupra contestaţiei respective.

Cu privire la măsura suspendării urmăririi, executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal; * art. 750 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă - debitorul va putea împiedica aplicarea sechestrului asupra bunurilor mobile sau, după caz, va putea obţine ridicarea lui numai dacă face depunerea cu afectaţiunea specială prevăzută la art. 720 alin. 1 şi predă executorului recipisa de consemnare. În caz contrar , dacă debitorul a făcut contestaţie , executorul va depune procesul verbal constatator odată cu recipisa la instanţa de executare , care se va pronunţa de urgenţă , conform art. 716 . Până la soluţionarea contestaţiei , urmărirea este suspendată de drept. * art. 816 alin. 2 Cod procedură civilă – în situaţia urmăririi unui imobil ipotecat care a fost ulterior înstrăinat , urmărirea imobilului

67

Page 68: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

aparţinând terţului dobânditor este suspendată pe durata urmăririi celorlalte imobile ipotecate rămase în posesia debitorului principal.

Cu privire la măsura suspendării urmăririi, executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal;

* art. 817 alin. 1 şi 2 Cod procedură civilă- până la soluţionarea partajului imobilelor aflate în proprietate comună , introdus de creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş

Cu privire la incidenţa suspendării urmăririi, executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal;

* art. 840 alin. 4 şi 5 Cod procedură civilă – urmărirea silită a imobilului se suspendă la data la care vânzătorul imobilului urmărit care are, în condiţiile legii , ipotecă legală , precum şi dreptul de a cere sau declara rezoluţiunea pentru neplata preţului , depune la executorul judecătoresc dovada înregistrării în termen a contestaţiei la executare ( în cadrul căreia a formulat acţiunea în rezoluţiune ) sau dovada comunicării de către cumpărător a declaraţiei unilaterale de rezoluţiune ; urmărirea silită este suspendată şi atunci când acţiunea în rezoluţiune pentru neplata preţului a fost introdusă anterior începerii urmăririi silite.

Cu privire la incidenţa suspendării urmăririi, executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal;

* art. 875 alin. 3 Cod procedură civilă - cel nemulţumit de proiectul de distribuire poate introduce contestaţie în termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal prin care au fost consemnate obiecţiile celor prezenţi la încercarea de conciliere . Contestaţia suspendă de drept plata creanţei sau a părţii din creanţa contestată.

Contestaţia este de competenţa instanţei de executare. La primul termen la care părţile au fost legal citate, instanţa este obligată să se pronunţe asupra menţinerii sau, după caz, a înlăturării suspendării. Instanţa se pronunţă prin încheiere care poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare, apelul neavând efect suspensiv de executare.

Cu privire la incidenţa suspendării legale a urmăririi, executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal.

Suspendarea legală de drept a urmării silite se produce pe data depunerii în termen a contestaţiei la proiectul de distribuire şi durează până la pronunţarea de către instanţa de executare a încheierii privind menţinerea sau înlăturarea suspendării, ulterior măsura urmând a opera în temeiul încheierii instanţei.

68

Page 69: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Diligenţele pentru aducerea la cunoştinţa executorului judecătoresc a înregistrării contestaţiei trebuie să fie depuse de persoanele interesate în suspendarea executării, fie prin comunicarea unui exemplar al contestaţiei formulate cu dovada înregistrării acesteia la instanţă, fie prin depunerea unui certificat de grefă privind existenţa pe rolul instanţei a contestaţiei la proiectul de distribuire.

Dacă executorul judecătoresc continuă executarea după înregistrarea contestaţiei, actele îndeplinite sunt lovite de nulitate absolută, partea interesată putând solicita aplicarea sancţiunii pe calea contestaţiei la executare.

Suspendarea legală facultativă poate fi dispusă în baza contestaţiei la executare formulată de partea interesată sau în urma declarării unor căi legale de atac. Astfel , potrivit art. 718 alin. 1 NCPC , până la soluţionarea contestaţiei la executarea silită , la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice , instanţa de judecată competentă poate dispune suspendarea executării. Astfel , contestaţia la executare nu este suspensivă de executare , dar instanţa poate aprecia asupra circumstanţelor invocate de partea interesată , debitorul de cele mai multe ori , pentru a dispune suspendarea urmăririi silite. Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată. Pentru a se dispune suspendarea , cel care o solicită trebuie să plătească în prealabil o cauţiune.

Instituţia juridică a cauţiunii se întemeiază pe ideea de risc (art. 1059). Prin urmare, suma reprezentând cauţiunea constă nu în contravaloarea despăgubirilor pentru care creditorul a declanşat executarea silită, ci în contravaloarea pagubelor cauzate prin întârzierea executării, ca urmare a formulării şi obţinerii suspendării urmăririi silite. Excepţie de la această regulă o constituie art. 719 alin. 6 Cod procedură civilă care dispune că , în cazul respingerii contestaţiei la executare , suma depusă cu titlu de cauţiune rămâne indisponibilizată , urmând a servi la acoperirea despăgubirilor acordate pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării sau amenda aplicată debitorului pentru exercitarea cu rea credinţă a contestatţiei.

Momentul până la care produce efecte soluţia de admitere a cererii de suspendare a executării silite îl constituie rămânerea definitivă a hotărârii prin care se soluţionează contestaţia la executare. Dacă prima instanţă admite contestaţia la executare, urmărirea silită poate continua în lipsa unei dispoziţii de suspendare a executării silite, hotărârea asupra contestaţiei la executare devenind executorie numai la data rămânerii definitive.

69

Page 70: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Suspendarea legală facultativă poate avea loc şi în cazul exercitării unor căi legale de atac. Astfel , posibilitatea suspendării executării silite este prevăzută în cazul recursului ( art. 484 alin. 2 NCPC) , contestaţiei în anulare (art. 507 NCPC) şi în cazul revizuirii( art. 512 NCPC). De asemenea , Curtea de Apel are competenţa de a suspenda şi executarea unuei hotărâri arbitrale atacate pe calea acţiunii în anulare (art. 612 NCPC ). Astfel , suspendarea executării silite pe baza căilor de atac exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti intervine :

- suspendarea executării în cazul recursului - recursul, ca şi cale extraordinară de atac nu este suspensiv de executare, cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 484 alin. 1 Cod procedură civilă.

Textul legal prevede că, la cererea recurentului, instanţa sesizată cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea hotărârii atacate cu recurs în alte cazuri decât cele la care se referă alin. 1. Cererea se depune direct la instanţa de recurs, alăturându-se o copie certificată de pe cererea de recurs şi dovada depunerii cauţiunii prevăzute la art. 718. În cazul în care cererea se face înainte de a ajunge dosarul la instanţa de recurs, se va alătura şi o copie legalizată de pe dispozitivul hotărârii atacate cu recurs. - suspendarea executării în cazul contestaţiei în anulare - poate fi acordată de instanţă , cu condiţia plăţii unei cauţiuni ; intervine în aceleaşi condiţii prevăzute la art. 484 , în cazul recursului

- suspendarea executării în cazul cererii de revizuire - poate fi acordată de instanţă , cu condiţia plăţii unei cauţiuni ; intervine în aceleaşi condiţii prevăzute la art. 484 , în cazul recursului

- suspendarea executării în temeiul acţiunii în anulare exercitată împotriva hotărârii arbitrale

- suspendarea executării în temeiul cererii în anulare exercitată împotriva ordonanţei de plată –art. 1023 alin. 5 suspendarea va putea fi încuviinţată la cererea debitorului , cu plata unei cauţiuni

O situaţie particulară o întâlnim în cazul apelului , care reprezintă o cale de atac suspensivă de executare (art. 468 alin. 5 NCPC) . În acest caz nu este vorba de o suspendare veritabilă a executării silite , ci de un impediment în declanşarea urmăririi . Art. 468 alin. 5 Cod procedură civilă prevede în mod expres că termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanţă, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleaşi condiţii, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.

70

Page 71: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Aceiaşi situaţie o întâlnim şi în cazul prevăzut la art. 484 alin. 1 NCPC care prevede că recursul suspendă executarea hotărârii numai în cauzele privitoare la strămutarea de hotare , desfiinţarea de construcţii , plantaţii sau a oricăror lucrării având o aşezare fixă , precum şi cazurile prevăzute de lege. În aceste situaţii , ” suspendarea ”executării operează de drept. Suspendarea voluntară a executării silite intervine numai urmare a manifestării de voinţă a creditorului. Suspendarea la cererea creditorului nici nu trebuie să fie motivată de către acesta , potrivit principiului disponibilităţii procesuale .

Suspendarea poate fi expresă (atunci când creditorul formulează o cerere în acest sens) sau tacită (dedusă din neurmarea unor acte de executare cu privire la care era necesar acordul creditorului - ex. situaţia în care deşi i s-a solicitat de executorul judecătoresc să numească un custode pentru ridicarea şi încredinţarea bunurilor deja sechestrate, în condiţiile art. 738 alin. 2 Cod procedură civilă, creditorul nu îşi îndeplineşte această obligaţie).

- Termenul de perimare nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului.

- Nici termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită nu este suspendat ca efect al intervenirii suspendării voluntare a executării silite, faţă de caracterul explicit al prevederilor art. 707 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă.

Competenţa revine executorului judecătorescExecutorul se pronunţă prin încheiere. Încheierea se dă fără citarea

părţilor, este executorie de drept, se comunică părţilor şi este susceptibilă de a fi atacată numai cu contestaţie la executare în termen de 5 zile de la comunicare. Există şi o situaţie legală , în care suspendarea urmăririi poate fi dispusă şi la cererea debitorului şi se acordă de către instanţa de executare.. O atare posibilitate este prevăzută în materia urmăririi silite a bunurilor imobile. Potrivit art. 823 alin. 1 NCPC , debitorul poate cere instanţei de executare să-l autorizeze ca plata integrală a datoriei să se facă din veniturile nete ale imobilelor sale sau din alte venituri ale sale , timp de 6 luni. În caz de admitere a cererii , instanţa va dispune suspendarea urmăririi silite imobiliare.

Suspendarea judecătorească a executării silite - poate fi dispusă în cazurile anume prevăzute de lege ca fiind în competenţa instanţei de executare acordarea unei asemenea măsuri, în baza căilor de atac sau în baza contestaţiei la executare.

71

Page 72: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- Suspendarea judecătorească a executării silite în cazurile anume prevăzute de lege

* art. 652 Cod procedură civilă - executorii judecătoreşti pot fi recuzaţi numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute la art. 42 şi următoarele din Cod. Cererea de recuzare nu suspendă de drept executarea. Cu toate acestea, instanţa de executare poate dispune, motivat, suspendarea executării până la soluţionarea cererii de recuzare, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauţiune în cuantum de 1.000 lei. În cazul în care valoarea creanţei prevăzute în titlul executoriu nu depăşeşte 1.000 lei, cauţiunea va fi de 10% din valoarea creanţei;

* art. 691 alin. 3 Cod procedură civilă - după înregistrarea cererii, executorul judecătoresc o va înainta de îndată instanţei de executare competente, împreună cu toate documentele justificative, dispoziţiile art. 664 şi 665 aplicându-se în mod corespunzător. Până la soluţionarea cererii de intervenţie, instanţa poate suspenda eliberarea sau distribuirea de sume obţinute din valorificarea bunurilor debitorului. Instanţa poate obliga creditorul intervenient la plata unei cauţiuni; * art. 691 alin. 6 partea finală Cod procedură civilă – instanţa va decide asupra suspendării , în condiţiile alin. 3 , până la soluţionarea definitivă a litigiului în cadrul căruia debitorul a contestat creanţele reclamate de creditorii intervenienţi în procedura de executare

* art. 823 Cod procedură civilă - după primirea încheierii de încuviinţare a urmăririi, debitorul poate cere instanţei de executare, în termen de 10 zile de la comunicare, să-i încuviinţeze ca plata integrală a datoriei, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare, să se facă din veniturile nete ale imobilelor sale, chiar neurmărite, sau din alte venituri ale sale, pe timp de 6 luni.

* art. 854 alin. 1 Cod procedură civilă – în cazul în care creditorii urmăritori şi orice altă persoană interesată au atacat actul de adjudecare prin formularea unei contestaţii la executare , în termen de o lună de la data înscrierii provizorii în cartea funciară , instanţa poate suspenda eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a imobilului adjudecat.

* art. 860 alin. 1 Cod procedură civilă – la cererea adjudecatarului, instanţa poate suspenda împărţirea preţului imobilului adjudecat , în cazul în care înainte de împărţirea preţului a intervenit o cerere de evicţiune a imobilului adjudecat , formulată în condiţiile art. 859 alin.2

72

Page 73: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

* art. 875 alin. 3 Cod procedură civilă - cel nemulţumit de proiectul de distribuire poate introduce contestaţie în termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal arătat la alin. 2. Contestaţia suspendă de drept plata creanţei sau a părţii din creanţa contestată.

* art. 6 din O.G. nr. 22/2002 - în cazurile în care, din motive temeinice privind realizarea atribuţiilor prevăzute de lege, instituţia debitoare nu îşi poate îndeplini obligaţia de plată în condiţiile prevăzute la art.1 alin. 1, art. 2 sau 4, aceasta va putea solicita instanţei judecătoreşti care soluţionează cauza acordarea, în condiţiile legii, a unui termen de graţie sau/şi stabilirea unor termene de plată eşalonată a obligaţiei respective.

• Efectele suspendării executării silite Suspendare executării silite are ca efect sistarea temporară a oricărei activităţi de urmărire . Altfel spus , eefectul suspendării constă în oprirea cursului urmăririi silite pe perioada în care aceasta operează.

Acordarea suspendării executării silite nu are drept efect desfiinţarea măsurilor de indisponibilizare luate prin declanşarea executării silite. Actele încheiate anterior îşi păstrează , în principiu , valabilitatea . Efectul suspendării constă în oprirea procedurii de urmărire în stadiul în care se găseşte la momentul respectiv, iar nu în desfiinţarea executării.

Pe perioada suspendării executării, este interzisă efectuarea oricărui act de executare;

Actele de executare efectuate în ziua soluţionării cererii având ca obiect suspendarea, fie şi provizorie, a executării silite sunt desfiinţate de drept prin efectul admiterii cererii de suspendare şi a contestaţiei la executare (art. 700 alin. 4).

După încetarea suspendării la cererea părţii interesate executorul judecătoresc va dispune continuarea executării , în măsura în care actele de executare sau executarea silită nu au fost desfiinţate de instanţa de judecată ori acestea nu au încetat prin efectul legii ; Continuarea executării se dispune de executorul judecătoresc prin proces-verbal , la cererea părţii interesate.

V.4 Restrângerea executării silite(art. 701 NCPC)Cu titlu de noutate , noul cod reglementează în categoria incidentelor procedurale ivite în cursul executării silite restrângerea executării. Ea vine să concretizeze , pe lângă alte instituţii procesuale , principiul potrivit căruia

73

Page 74: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

veniturile şi bunurile debitorului sunt urmăribile numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor. Aceasta intervine , potrivit art. 701 alin. 1 , atunci când creditorul urmăreşte mai multe bunuri mobile sau imobile a căror valoare este vădit excesivă în raport cu creanţa ce urmează a fi satisfăcută. La cererea debitorului şi după citarea creditorului , instanţa de executare poate restrânge obiectul executării silite numai la anumite bunuri din cele supuse urmăririi . Condiţia fundamentală a instituţiei cercetate este existenţa unei disproporţii vădite între valoarea bunurilor mobile şi imobile urmărite şi valoarea creanţei , cerinţă asupra căreia instanţa urmează să aprecieze în funcţie de circumstanţele şi datele concrete ale cauzei , dar şi de posibilităţile efective de valorificare a bunurilor.

• Condiţiile în care se poate solicita restrângerea executării silite sunt :

- urmărirea mai multor bunuri mobile sau imobile. - urmărirea bunurilor să se facă în acelaşi timp.Textul se aplică numai în situaţia în care bunurile sunt supuse

urmăririi silite în mod simultan. Pentru ipoteza în care creditorul nu şi-a putut îndestula creanţa prin urmărirea bunurilor asupra cărora a declanşat iniţial executarea şi procedează în continuare la urmărirea şi a altor bunuri, nu se poate dispune măsura restrângerii executării silite, nefiind îndeplinită cerinţa ca urmărirea bunurilor să se facă simultan.

- valoarea bunurilor urmărite trebuie să fie vădit excesivă în raport cu creanţa ce urmează a fi satisfăcută.

Aprecierea caracterului vădit excesiv al valorii bunurilor supuse urmăririi silite se apreciază în concret, în funcţie de circumstanţele fiecărei cauze şi presupune o disproporţie evidentă şi nejustificată între valorile comparate. Poate fi considerată o valoare rezonabilă o limită cuprinsă între 100% şi 200% din valoarea creanţei. Mai trebuie menţionat că, în vederea determinării valorii bunurilor supuse urmăririi silite trebuie avute în vedere şi eventualele drepturi reale (uzufruct, uz, abitaţie sau servitute) sau alte sarcini care grevează respectivele bunuri, existenţa unor eventuale drepturi de preferinţă înscrise în folosul altor persoane, existenţa şi a altor creditori urmăritori, dar şi posibilitatea reducerii preţului de pornire a licitaţiei, în procedura de vânzare silită.

• Procedura de efectuare a restrângerii executării silite

74

Page 75: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Competenţa de a soluţiona incidentul procedural al restrângerii executării silite aparţine instanţei de executare.

Calitatea procesuală activă aparţine debitorului urmărit, acesta fiind singurul interesat să solicite aplicarea măsurii de restrângere.

Momentul până la care debitorul poate solicita instanţei restrângerea executării silite este numai până la întocmirea procesului-verbal de licitaţie prevăzut de art. 772 Cod procedură civilă, în cazul umăririi mobiliare, respectiv de art. 846 Cod procedură civilă, în cazul urmăririi imobiliare. Această interpretare se justifică pe considerentul că, pe baza proceselor-verbale menţionate se eliberează certificatul, respectiv actul de adjudecare, înscrisuri care valorează titluri de proprietate, terţului adjudecatar neputându-i-se reţine nicio culpă.În ipoteza bunurilor mobile urmărite silite prin poprire termenul limită de formulare a cererii de restrângere a executării silite de către debitor este data plăţii direct către creditor a sumelor reţinute în condiţiile art. 786 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă ori data eliberării şi distribuirii sumei de bani consemnate, în condiţiile art. 786 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.

Pentru ipoteza declanşării procedurii de validare a popririi, termenul până la care se poate cere restrângerea executării silite este marcat fie de data formulării cererii de validare, dacă această procedură este declanşată de debitor, întrucât prin respectivul demers procedural, debitorul însuşi solicită instanţei transmiterea creanţei către terţ, fără să conteste valoarea bunurilor urmărite, fie de momentul procedural al formulării întâmpinării în procesul de validare, în caz contrar fiind decăzut din dreptul de a formula o cerere separată de restrângere a urmăririi silite.

Asupra cererii instanţa poate pronunţa două soluţii , de respingere sau de admitere a cererii. În cazul respingerii cererii de restrângere a executării silite , urmărirea silită va continua cu privire la toate bunurile pentru care s-a obţinut încuviinţarea executării. Efectele măsurii restrângerii executării silite

Admiterea cererii are drept consecinţă suspendarea executării silite , respectiv oprirea măsurilor de urmărire silită asupra bunurilor pentru care instanţa a dispus măsura restrângerii executării silite.

Acest incident procedural este temporar, întrucât executarea va putea fi reluată după rămânerea definitivă a proiectului de distribuire a sumelor rezultate din executarea efectuată.

Efectul iniţial temporar al măsurii de restrângere a executării silite se poate transforma în efect definitiv, în cazul în care creditorul şi-a îndestulat

75

Page 76: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

integral creanţa numai prin urmărirea bunurilor cu privire la a căror valoare instanţa a apreciat că este suficientă pentru aducerea la îndeplinire a titlului executoriu. Încheirea pronunţată de instanţa de executare asupra cererii de restrângere a urmăririi poate fi atacată numai pe calea contestaţiei la executare.

V.5 Prescripţia dreptului de a obţine executarea silită(art. 705-709 NCPC ) Prescripţia dreptului de a obţine executarea silită este o cauză legală de stingere a forţei executorii a unui titlu executoriu .

Prescripţia prezintă următoarele caractere :• este un mod de stingere a dreptului de a obţine, prin constrângere,

executarea unui titlu executoriu din cauza neexercitării lui în termenul defipt de lege.

• ca natură juridică aceasta se înfăţişează ca o sancţiune procesuală pentru creditor şi ca un beneficiu legal pentru debitor.

• denumirea instituţiei a fost schimbată faţă de reglementarea anterioară. Anterior, instituţia purta denumirea de „prescripţia dreptului de a cere executarea silită”, o asemenea formulare fiind, însă, susceptibilă de interpretare în sensul îngrădirii accesului liber la justiţie sau numai în sensul dreptului de a sesiza organul de executare. Formularea „prescripţia dreptului de a obţine executarea silită” este mai cuprinzătoare şi poate fi asimilată cu însuşi dreptul la admiterea cererii

• normele care reglementează prescripţia dreptului de a obţine executarea silită au caracter dispozitiv (art. 2.512 din Codul civil).

Prescripţia dreptului la acţiune şi prescripţia dreptului de a obţine executarea silită se întemeiază pe aceleaşi principii şi îndeplinesc funcţii asemănătoare. Precripţia dreptului la acţiune limitează în timp posibilitatea de a obţine concursul organelor de jurisdicţie în scopul pronunţării unei hotărâri favorabile , de recunoaştere a dreptului , iar prescripţia dreptului de a obţine executarea silită vizează însăşi posibilitatea de realizare efectivă a urmăririi silite prin măsuri de constrângere patrimonială.

• Efectele împlinirii termenului de prescripţie- stinge obligaţia organului de executare de a da curs executării silite şi

naşte dreptul de a refuza executarea;

76

Page 77: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- stinge dreptul creditorului de a obţine executarea silită (art. 706 alin. 2 Cod procedură civilă);

- stinge obligaţia debitorului de a se supune executării silite (art. 2.506 alin. 2 din Codul civil);

- orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie (art. 706 alin. 2 Cod procedură civilă);

- în cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, dacă dreptul de a obţine obligarea pârâtului este imprescriptibil sau, după caz, nu s-a prescris, creditorul poate obţine un nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces, fără a i se putea opune excepţia autorităţii de lucru judecat (art. 706 alin. 2 Cod procedură civilă);

- prin împlinirea termenului de prescripţie, obligaţia cuprinsă în titlu poate fi executată de bunăvoie de către debitor;

- imprescriptibilitatea dreptului la acţiune în sens procesual - beneficiarul titlului executoriu poate să sesizeze instanţa de executare pentru a contesta împlinirea termenului de prescripţie;

- odată cu stingerea dreptului de a cere executarea silită privind un drept principal se stinge şi dreptul de a cere executarea silită privind un drept accesoriu, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel (art. 2.503 alin. 1 din Codul civil);

- în obligaţiile cu executare succesivă cuprinse în titlul executoriu - pentru fiecare prestaţie curge o prescripţie distinctă, chiar dacă debitorul continuă să execute una sau alta dintre prestaţiile datorate (art. 2.503 alin. 2 din Codul civil). Aceste dispoziţii nu sunt aplicabile în cazul în care prestaţiile succesive alcătuiesc, prin finalitatea lor, rezultată din lege sau convenţie, un tot unitar (art. 2.503 alin. 3 din Codul civil);

- p rescripţia dreptului la acţiune privind creanţa principală nu atrage şi stingerea dreptului la acţiunea ipotecară, prin derogare de la regula accessorium sequitur principale. În acest din urmă caz, creditorul ipotecar va putea urmări, în condiţiile legii, doar bunurile mobile sau imobile ipotecate, însă numai în limita valorii acestor bunuri. Aceste dispoziţii nu se aplică prescripţiei dreptului la acţiune pentru plata dobânzilor şi a altor accesorii ale creanţei ipotecare, care, în afara capitalului, nu mai pot fi acoperite după împlinirea prescripţiei din valorificarea, pe cale silită, a bunului grevat (art. 2.504 alin. 1 din Codul civil). Aceste dispoziţii nu se aplică prescripţiei dreptului la acţiune pentru plata dobânzilor şi a altor accesorii ale creanţei ipotecare, care, în afara capitalului, nu mai pot fi

77

Page 78: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

acoperite după împlinirea prescripţiei din valorificarea, pe cale silită, a bunului grevat (art. 2.504 alin. 2 din Codul civil).

• Termenul general de prescripţieArt. 706 alin. 1 Cod procedură civilă - „dreptul de a obţine executarea

silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripţie este de 10 ani”.Sunt supuse termenului de prescripţie de trei ani toate cererile de executare silită , indiferent de natura titlului ce urmează să fie valorificat. În materia drepturilor reale , noul cod statorniceşte un termen cu durată mai lungă de 10 ani.

• Termene speciale de prescripţieÎn afara termenului general de prescripţie, există şi o serie de termene

speciale:- 5 ani, prevăzut de art. 131 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul

procedură fiscală, republicată;- 7 ani, prevăzut de art. 13 alin. 5 din O.U.G. nr. 51/1998 privind

valorificarea unor active bancare, republicată;- 3 ani, prevăzut de art. 25 alin. 6 din Legea nr. 10/2001, privind

regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată;

- 1 lună, prevăzut de art. 14 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

• Calculul termenelor de prescripţie- art. 706 alin. 2 Cod procedură civilă - termenul de prescripţie începe

să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită. Determinarea momentului de la care se naşte acest drept depinde de natura titlului executoriu:

- în cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive. Aceste hotărâri devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării.

- prin excepţie, dreptul de a obţine executarea silită se naşte mai înainte de rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti şi anume atunci când respectiva hotărâre a devenit executorie.

- hotărârile arbitrale pot fi puse în executare, chiar dacă sunt atacate cu acţiunea în anulare.

78

Page 79: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- hotărârile organelor cu atribuţii jurisdicţionale rămân definitive, ca urmare a neatacării lor în faţa instanţei judecătoreşti competente.

- în cazul hotărârilor care indică un termen de graţie, prescripţia începe să curgă la împlinirea termenului.

- în cazul în care debitorul este obligat la prestaţii succesive, prescripţia începe să curgă pentru fiecare dintre aceste prestaţii, de la data la care aceasta devine exigibilă (art. 2.503 alin. 2 din Codul civil).

-în cazul deciziei sau dispoziţiei de aprobare a restituirii în natură a imobilului, în condiţiile prevăzute de art. 25 alin. 6 din Legea nr. 10/2001, termenul de prescripţie începe să curgă de la data primirii ei de persoana îndreptăţită.

- în cazul titlurilor executorii care nu se obţin în urma unei proceduri jurisdicţionale, prescripţia dreptului de a cere executarea silită începe să curgă de la momentul eliberării sau întocmirii titlului, cu excepţia cazului în care din lege sau din cuprinsul titlului rezultă contrariul.

Referitor la împlinirea termenului de prescripţie, întrucât art. 706 alin. 2 Cod procedură civilă nu face niciun fel de referire, înseamnă că se vor aplica dispoziţiile de drept comun, prevăzute de art. 2.552-2.556 din Codul civil. Cursul prescripţiei dreptului de a cere executarea silită poate fi suspendat sau întrerupt.

• Suspendarea termenului de prescripţie intervine :a) în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de

prescripţie a dreptului de a obţine condamnarea pârâtului. b) pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege

ori a fost stabilită de instanţă sau de alt organ jurisdicţional competent. Cu toate acestea, în condiţiile art. 707 alin. 3 din Codul de procedură civilă, prescripţia nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor.

c) atâta timp cât debitorul nu are venituri sau bunuri urmăribile sau îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire ( reglementare cu caracter de noutate).

Se poate cere reluarea executării silite, înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, reluarea operând din momentul în care debitorul a dobândit noi bunuri urmăribile ori creditorul a identificat alte posibilităţi de valorificare a bunurilor urmăribile ale debitorului.

d) în alte cazuri prevăzute de lege.79

Page 80: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Cauzele de suspendare a prescripţiei dreptului de a cere executarea silită prezintă următoarele caractere:

- sunt legale, iar nu convenţionale.- limitative, adică sunt de strictă interpretare şi aplicare, nesusceptibile

de aplicare prin analogie.- nu operează de drept, ci numai la cererea persoanei interesate.După încetarea suspendării, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi

timpul scurs înainte de suspendare (art. 707 alin. 2 Cod procedură civilă). Cu toate acestea, prescripţia nu se va împlini mai înainte de expirarea unui termen de 6 luni, socotit de la încetarea cauzei de suspendare, cu excepţia prescripţiilor mai scurte de 6 luni care nu se vor împlini decât după expirarea unui termen de o lună de la suspendare (art. 2.534 alin. 2 din Codul civil).

• Întreruperea termenului de prescripţie are loc :a) pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea

executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice alt mod, a datoriei.

b) pe data depunerii cererii de executare, însoţită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent.

Se observă că textul condiţionează efectul întreruptiv de prescripţie de depunerea alături de cererea de executare silită şi a titlului executoriu. În caz contrar, efectul întreruptiv de prescripţie nu se produce.

Art. 708 alin. 3 Cod procedură civilă - prescripţia nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea.

c) pe data depunerii cererii de intervenţie în cadrul urmăririi silite pornite de alţi creditori.

d) pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare.

e) pe data depunerii cererii de reluare a executării, în condiţiile art. 704 Cod procedură civilă.

f) în alte cazuri prevăzute de lege. Cauzele de întrerupere a prescripţiei dreptului de a cere executarea silită prezintă următoarele caractere:

- sunt legale, iar nu convenţionale.- limitative, adică sunt de strictă interpretare şi aplicare, nesusceptibile

de aplicare prin analogie;80

Page 81: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- nu operează de drept, ci numai la cererea persoanei interesate. După încetarea acesteia, începe să curgă un nou termen de prescripţie.

• Repunerea în termenul de prescripţieDupă împlinirea termenului de prescripţie, creditorul poate cere

repunerea în acest termen, numai dacă a fost împiedicat să ceară executarea datorită unor motive temeinice.

Aprecierea caracterului întemeiat al motivelor care au justificat depăşirea termenului de prescripţie este lăsat la aprecierea instanţei de judecată învestită cu soluţionarea cererii de repunere în acest termen.

Motive temeinice - acele împrejurări fondate pe o bază solidă ce au împiedicat partea să acţioneze în mod efectiv înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită şi care să fie de natură a îndreptăţi partea să beneficieze de acest remediu legal.

Competenţa de soluţionare a cererii de repunere în termen aparţine instanţei de executare.

Ca efect al repunerii în termen, admiterea cererii va determina considerarea prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită ca neîmplinită, deşi termenul de prescripţie prevăzut de lege a expirat. Pe cale de consecinţă, prin repunerea în termen este anihilat efectul extinctiv al prescripţiei, apărând ca un beneficiu acordat de lege titularului dreptului de a obţine executarea silită.

• Constatarea împlinirii termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silităPrescripţia nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei

interesate. Nu poate fi invocată de instanţă din oficiu, ci numai de persoana interesată.

Sub aspectul mijlocului procedural pus la dispoziţie părţii pentru a invoca prescripţia dreptului de a obţine executarea silită, acesta este contestaţia la executare, în condiţiile art. 711 alin. 1 şi următoarele Cod procedură civilă.

O eventuală acţiune principală prin care se invocă incidenţa acestei sancţiuni va fi respinsă ca inadmisibilă, prin raportare la dispoziţiile art. 35 Cod procedură civilă, cu excepţia situaţiei în care reclamantul nu are la îndemână calea contestaţiei la executare pentru paralizarea dreptului creditorului urmăritor.

În ceea ce priveşte termenul de exercitare a contestaţiei la executare prin care se invocă prescripţia dreptului de a obţine executarea silită , acesta

81

Page 82: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

este conform art. 714 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă de 15 zile de la data la care debitorul a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în condiţiile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie. Prin invocarea prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită, contestatorul debitor pune în discuţie însăşi executarea silită, arătând că aceasta este lipsită de fundament legal, atâta vreme cât, prin împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie. Aşadar, sub aspectul naturii juridice a contestaţiei la executare prin care se invocă prescripţia dreptului de a obţine executarea silită, aceasta reprezintă o contestaţie la executarea însăşi.

Neinvocarea prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită în termenul menţionat mai sus are drept consecinţă decăderea debitorului din dreptul de a o mai invoca ulterior, astfel încât o eventuală contestaţie la executare ulterioară îndreptată împotriva anumitor acte de executare şi motivată pe aspectul împlinirii termenului de prescripţie nu poate avea drept consecinţă decât respingerea acesteia ca tardiv formulată.

V.6 Proprietatea comună asupra bunurilor supuse executării silite• Proprietatea comună - modalitatea dreptului de proprietate ce se

caracterizează prin aceea că prerogativele dreptului de proprietate asupra unui bun sau asupra unei mase de bunuri se exercită concomitent de către mai mulţi titulari.

• Forme - proprietatea comună pe cote-părţi (coproprietatea) şi proprietatea comună în devălmăşie (devălmăşia).

• Există proprietate în devălmăşie atunci când, prin efectul legii sau în temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane, fără ca vreuna dintre acestea să fie titulara unei cote-părţi determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.

• Dacă se naşte prin efectul legii, proprietatea în devălmăşie este supusă dispoziţiilor acelei legi, care se completează în mod corespunzător, cu cele privind regimul comunităţii legale. În cazul în care izvorul proprietăţii în devălmăşie este un act juridic, dispoziţiile privitoare la regimul comunităţii legale se aplică în mod corespunzător

• Regimul juridic al executării silite privind bunurile comune este reglementat la:

82

Page 83: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- art. 817 alin. 1 Cod procedură civilă- art. 678 alin. 1din Codul civil- art. 353 din Codul civil- art. 1.156 alin. 1 şi 2 din Codul civil

Depozitele bancare ale unuia dintre soţi - raportul de drept bancar se stabileşte exclusiv între instituţia bancară respectivă şi soţul deponent, titular al contului, astfel încât determinarea regimului juridic al sumelor depuse depinde exclusiv de probele administrate în cadrul procesului de partaj.

În lipsa unei convenţii matrimoniale, se prezumă că bunurile dobândite în regimul comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor, urmând ca dovada contrară, a calităţii de bun propriu, să fie făcută prin orice mijloc de probă. Mai trebuie menţionat că, pentru bunurile mobile dobândite anterior căsătoriei, înainte de încheierea căsătoriei, se întocmeşte un inventar de către notarul public sau sub semnătură privată, dacă părţile convin astfel, în lipsa inventarului prezumându-se, până la proba contrară, că bunurile sunt comune.

Regimul aporturilor - bunurile comune pot fi aduse ca aport la constituirea unei societăţi comericale sau se poate dispune de acestea pentru dobândirea de părţi sociale ori acţiuni, dar pentru validitatea acestor operaţiuni este necesar consimţământul scris al celuilalt soţ. În aceste cazuri, calitatea de asociat revine soţului care a aportat bunul comun, dar părţile sociale sau acţiunile sunt bunuri comune. Soţul asociat exercită singur drepturile ce decurg din această calitate şi poate realiza singur transferul părţilor sociale ori, după caz, al acţiunilor deţinute. Dacă celălalt soţ doreşte să i recunoască calitatea de asociat sau de acţionar, aceasta se poate realiza, ipoteză în care fiecare dintre soţi va avea calitatea de asociat pentru părţile sociale sau acţiunile atribuite în schimbul a jumătate din valoarea bunului dacă, prin convenţie, soţii nu au stipulat alte cote-părţi. Părţile sociale sau acţiunile ce revin fiecăruia dintre soţi sunt bunuri proprii (art. 349 din Codul civil).

• Reguli procedurale privind executarea silită asupra bunurilor aflate în coproprietateArt. 817 alin. 1 Cod procedură civilă prevede că executarea silită a

bunurilor aflate în coproprietate nu se poate realiza decât după ce a avut loc partajul acestora, în vederea determinării în concret a părţii din bun ce aparţine debitorului şi asupra căreia poate continua executarea silită. Astfel ,

83

Page 84: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş vor trebui să ceară mai întâi partajul imobilelor aflate în proprietate comună , urmând ca după acest moment să urmărească silit partea din imobil care revine debitorului lor .

Împărţirea bunurilor proprietate comună poate fi hotărâtă, la cererea părţii interesate, fie pe cale principală, fie în cadrul contestaţiei la executare.

Procedura partajului judiciar este cea prevăzută de dispoziţiile art. 979-994 din Codul de procedură civilă.

Instanţa competentă sub aspect material să soluţioneze cererea de împărţeală a bunurilor comune, atunci când este formulată pe calea contestaţiei la executare este instanţa la executare, iar în situaţia în care se soluţionează pe calea unei acţiuni principale, de drept comun, competenţa aparţine judecătoriei, indiferent de valoare. Sub aspect teritorial, competenţa aparţine judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul biroului executorului judecătoresc, în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile (art. 651 alin. 1 Cod procedură civilă) sau în a cărei rază teritorială se află situat bunul imobil, în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile (art. 651 alin. 1 coroborat cu art. 703 alin. 2 Cod procedură civilă) (LPA NCPC). Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş vor putea urmări cota-parte determinată din dreptul de proprietate ce aparţine debitorului lor , fără a mai fi necesară partajarea , dacă este stabilită cu certitudine şi este înscrisă , prin arătarea unei fracţiuni echivalente , în cartea funciară.

• Vânzarea în întregime a imobilului aflat în coproprietateArt. 822 alin. 1 din Codul de procedură civilă dispune: “coproprietarii

imobilului urmărit pentru o parte indiviză vor putea exercita dreptul de a cere scoaterea la vânzare a întregului imobil aflat în indiviziune, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a urmăririi ori, în lipsă, de la data comunicării încheierii de notare a acesteia în cartea funciară ’’.

Cererea trebuie semnată de toţi coproprietarii şi trebuie depusă personal de aceştia ori, în lipsă, prin mandatar având procură specială. Prin această reglementare legiuitorul a conferit valoarea unui act de dispoziţie cererii de scoatere la vânzare a întregului imobil aflat în indiviziune, ce presupune manifestarea de voinţă expresă a titularului dreptului.

În situaţia în care cererea a fost legalizată de notarul public sau certificată de un avocat, aceasta se va putea depune de un singur coproprietar

84

Page 85: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

sau poate fi transmisă prin poştă, dat fiind că, în aceste cazuri, manifestarea de voinţă a coproprietarilor a fost exprimată în faţa unei autorităţi publice, precum notarul public sau în faţa unui avocat, căruia legea specială îi conferă dreptul de a atesta identitatea părţilor, precum şi conţinutul şi data actelor prezentate spre autentificare.

Cererea se depune la executorul judecătoresc, care se va pronunţa asupra acesteia prin încheiere, fără citarea părţilor.

• În situaţia în care executorul judecătoresc admite cererea formulată de coproprietarii imobilului urmărit silit de vânzare a întregului imobil aflat în indiviziune, încheierea se va comunica creditorului urmăritor.

• Dacă executorul judecătoresc respinge cererea coproprietarilor, din diverse motive, încheierea de respingere nu se comunică creditorului urmăritor, acest lucru rezultând din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 822 alin. 3 Cod procedură civilă.

• Încheierea prin care executorul judecătoresc admite sau respinge cererea formulată de coproprietarii imobilului urmărit silit de vânzare a întregului imobil aflat în indiviziune, trebuie comunicată şi coproprietarilor, întrucât aceste încheieri pot fi atacate cu contestaţie la executare, în termen de 5 zile de la comunicare.

V.7 Beneficiul de discuţiune şi beneficiul de diviziune Beneficiul de discuţiune şi beneficiul de diviziune constituie facultăţi pe care legea le conferă în anumite situaţii debitorului sau persoanei urmărite pentru bunurile sale , de a cere creditorului să urmărească bunurile altei persoane sau să dividă urmărirea , aspecte de natură să temporizeze urmărirea silită. Beneficiul de discuţiune

- poate interveni în cadrul raporturilor dintre creditor şi fideiusor, ca efect al operaţiunii fideiusiunii şi reprezintă o facilitate pentru persoana urmărită de a cere creditorului să urmărească bunurile debitorului principal. Astfel, fidejusorul convenţional sau legal are facultatea de a cere creditorului să urmărească mai întâi bunurile debitorului principal, dacă nu a renunţat la acest beneficiu în mod expres. Fideiusorul judiciar nu poate cere urmărirea bunurilor debitorului principal sau ale vreunui alt fideiusor (art. 2.294 din Codul civil).

- este incident şi în materia garanţiei reale a ipotecii (art. 816 alin. 1-3 din Codul de procedură civilă, art. 816 alin. 4 din Codul de procedură civilă, art. 2.434 din Codul civil).

85

Page 86: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Beneficiul de diviziune - a doua excepţie pe care o poate invoca fideiusorul şi devine incidentă numai în ipoteza în care doi sau mai mulţi fideiusori garantează aceeaşi datorie. Beneficiul de discuţiune şi beneficiul de diviziune poate fi invocat în următoarele situaţii :- fidejusorul poate opune creditorului beneficiul de discuţiune cerându-i să urmărească bunurile principale şi numai după aceea , dacă nu va fi îndestulat, să-l urmărească pe el ( art. 1662 C. Civ ) . În cazul în care există mai mulţi fidejusori care garantează faţă de unul şi acelaşi creditor , pentru una şi aceiaşi datorie , fidejusorul urmărit poate opune beneficiul de diviziune , cerându-i ca urmărirea să se dividă pe ceilalţi fidejusori ( art. 1667 C. Civ ) ; - dobânditorul bunului ipotecat va putea să opună creditorului ipotecar o excepţie similară beneficiului de discuţiune al fidejusorului solicitând urmărirea altor imobile ipotecate pentru aceiaşi datorie existente în patimoniul debitorului principal (art.1794 C. Civ , art. 816 alin.2 NCPC); -minorul sau persoana pusă sub interdicţie pot opune creditorului beneficiul de discuţiune , cerându-i să urmărească mai întâi bunurile sale mobile (art. 815 alin.1 NCPC); - în cazul în care creditorii personali ai unuia dintre soţi cer împărţeala bunurilor comun , înainte de a urmări bunurile proprii ale soţului debitor ori dacă creditorii comuni urmăresc bunurile proprii ale soţilor , înainte de urmărirea bunurilor comune se va invoca beneficiul de discuţiune.

V.8 Încetarea executării silite(art. 702 NCPC)

• Cazurile de încetare a executării silitea) s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu, s-au

achitat cheltuielile de executare, precum şi a alte sume datorate potrivit legii.

Neplata sumelor datorate cu titlul arătat anterior determină continuarea executării până la recuperarea integrală a acestora.

Executorul judecătoresc va întocmi o încheiere.În acest caz, executorul judecătoresc nu va preda creditorului titlul

executoriu, ci va păstra originalul acestuia la dosarul de executare.

86

Page 87: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

b) nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri.

Reluarea executării silite în aceste două situaţii se poate cere oricând înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită.

Executorul judecătoresc va întocmi o încheiere.În aceste două cazuri, executorul va remite personal creditorului sau reprezentantului acestuia titlul executoriu, menţionând pe acesta cauza restituirii şi partea de obligaţie ce a fost executată.

În temeiul art. 697 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă, cursul prescripţiei se suspendă cât timp debitorul nu are bunuri urmăribile sau care nu au putut fi valorificate.

c) creditorul a renunţat la executare.Cheltuielile de executare efectuate până la data renunţării sunt în

sarcina creditorului, potrivit art. 669 alin. 2 Cod procedură civilă. Executorul va remite personal creditorului sau reprezentantului

acestuia titlul executoriu, menţionând pe acesta cauza restituirii şi partea de obligaţie ce a fost executată.

Executorul judecătoresc va întocmi o încheiere.d) a fost desfiinţat titlul executoriu. În această situaţie , aşa cum

prevede şi art. 642 Cod procedură civilă , toate actele de executare sunt desfiinţate de drept.

Executorul judecătoresc va întocmi o încheiere.În acest caz, executorul judecătoresc nu va preda creditorului titlul

executoriu, astfel cum rezultă din interpretarea art. 703 alin. 3 Cod procedură civilă, nejustificându-se restituirea de vreme ce acesta a fost desfiinţat, nemaiproducând niciun efect. e) a fost anulată executarea.

- art. 703 Cod procedură civilă, nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage nulitatea actului nelegal, precum şi a actelor de executare subsecvente, dispoziţiile art. 174 şi următoarele fiind aplicabile în mod corespunzător.

O aplicaţie a cazului de încetare a executării silite - art. 793 Cod procedură civilă.

Şi în acest caz de încetare a urmăririi silite, executorul va remite personal creditorului sau reprezentantului acestuia titlul executoriu, menţionând pe acesta cauza restituirii şi partea de obligaţie ce a fost executată.

87

Page 88: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

• Constatarea încetării executării siliteÎn toate cazurile de încetare a executării silite, executorul judecătoresc

va întocmi o încheiere, motivată în fapt şi în drept, în conformitate cu prevederile art. 656 Cod procedură civilă, cu menţionarea cauzei de încetare a executării. Încheierea de încetare a executării va fi comunicată de îndată creditorului şi debitorului, fiind susceptibilă de a fi atacată numai cu contestaţie la executare în termen de 5 zile de la comunicare, potrivit art. 714 alin. 2 Cod procedură civilă.Constatarea încetării executării silite se poate dispune şi de către instanţa de judecată, pe calea contestaţiei la executare. În acest sens, art. 645 Cod procedură civilă prevede că orice persoană vătămată printr-un act de executare silită poate solicita desfiinţarea acestuia sau, după caz, încetarea executării silite înseşi, numai pe calea contestaţiei la executare, dacă prin lege nu se dispune altfel.

V.9 Reluarea executării silite(art. 704 NCPC )• Reprezintă o facilitate pentru creditorul urmăritor ca, în ipotezele

anume prevăzute de lege, să ceară o reîncepere a urmăririi cu privire la care se dispusese anterior încetarea.

• Intervine în situaţia constatării lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri.

• Reluarea urmăririi silite presupune, aşadar, o continuare a procedurii anterioare de executare, cu privire la care se dispusese încetarea în condiţiile art. 702 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă şi nu trebuie confundată cu posibilitatea creditorului de a formula o nouă cerere de executare silită în ipoteza în care a renunţat la executarea anterioară, potrivit art. 702 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă.

• Instituţia reluării executării nu se confundă nici cu reînnoirea cererii de executare, în condiţiile art. 698 Cod procedură civilă, potrivit cu care, dacă, după constatarea perimării executării, se face o nouă cerere de executare, se va parcurge procedura prevăzută de art. 665 Cod procedură civilă.

• Procedura reluării executării silite• Reluarea executării este posibilă numai înăuntrul termenului de

prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită.• Reluarea executării silite poate fi cerută şi asupra aceluiaşi bun. Dacă

acesta este un imobil, atâta timp cât, potrivit legii, poate avea loc reluarea executării silite, nu se va putea solicita de către executorul

88

Page 89: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

judecătoresc radierea urmăririi înscrise în cartea funciară potrivit dispoziţiilor art. 821.

• În ipoteza reluării executării silite, nu se va mai proceda la o nouă cerere de încuviinţare a executării silite, fiind vorba despre o continuare a procedurii anterioare, a cărei declanşare a fost autorizată de instanţa de executare.

V.10 Întoarcerea executării silite(art. 722-725 NCPC )• Instituţia juridică prin intermediul căreia se poate obţine restabilirea

situaţiei anterioare urmăririi silite. Conform art. 722 , în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită , persoana interesată are dreptul la întoarcerea executării ,prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.

• Temeiul întoarcerii executării constă în lipsirea acesteia de suport juridic , în următoarele situaţii:- desfiinţarea hotărârii definitive pusă în executare în urma admiterii

recursului (art. 500 din Codul de procedură civilă - hotărârea casată nu are nicio putere);

- admiterea cererii reclamantului de către instanţa de apel, în cazul în care s-a pus în executare o hotărâre care se bucură de execuţie vremelnică, de drept sau judecătorească, potrivit art. 448-449 din Codul de procedură civilă;

- schimbarea sau anularea hotărârii ce constituie titlu executoriu ca urmare a admiterii unei căi de atac de retractare ;

- anularea executării în urma admiterii unei contestaţii la executare;- desfiinţarea titlului executoriu în urma admiterii unei contestaţii la

titlu care nu a fost emis de o instanţă judecătorească, în urma apărărilor de fond împotriva titlului executoriu.În cazul executării silite imobiliare indirecte , chiar textul art. 861 din NCPC (ce preia reglementarea anterioară a art. 522) , stabileşte că , în situaţia în care adjudecatarul a fost evins total sau parţial , îl poate acţiona pe debitorul urmărit pentru a fi despăgubit , iar potrivit alineatului 2 , în măsura în care acesta nu s-a îndestulat de la debitor , îl poate acţiona şi pe creditorul care a încasat preţul de adjudecare . Prin intermediul acestei proceduri se realizează practic o întoarcere a executării. Legea determină şi instanţa competentă să dispună întoarcerea executării. În cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau actele de executare , la cererea celui interesat va dispune ,

89

Page 90: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

prin aceeaşi hotărâre , şi asupra restabilirii situaţiei anterioare . Dacă instanţa care a desfiinţat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului şi nu a luat măsura restabilirii situaţiei anterioare exeutării , măsura se va dispune de instanţa care judecă fondul. În situaţia în care nu s-a dispus restabilireasituaţiei anterioare executării silite nici de către instanţa care a desfiinţat hotărârea executată şi nici de către instanţa care a rejudecat cauza în fond , cel îndreptăţit o va putea cere , pe cale separată , instanţei de executare. Dacă titlul executoriu emis de un alt organ jurisdicional decât o instanţă de judecată a fost desfiinţat de acel organ sau de altul , din afara sferei instanţelor judecătoreşti , iar modalitatea restabilirii situaţiei anterioare executării nu este prevăzută de lege sau nu a fost luată de respectivul organ , ea se va putea obţine printr-o acţiune separată introdusă la instanţa de executare.

• Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului, dat fiind că acesta se află în culpă procesuală determinată de declanşarea urmăririi silite în condiţiile în care ulterior titlul pus în executare ori executarea silită însăşi sunt desfiinţate.

• Bunurile asupra cărora s-a realizat executarea se vor restitui celui îndreptăţit , fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terţii de bună –credinţă.

• În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile , întoarcerea executării se va realiza prin restituirea sumei rezultate din vânzare , cu aplicarea indicelui de inflaţie. Se exceptează situaţia prevăzută de art. 776 NCPC referitoare la terţul adjudecatar care a plătit preţul şi a fost de bună credinţă , fără să existe fraudă din partea acestuia.

Capitolul VI. Contestaţia la executareVI.1 Definiţie şi sediul materiei Reprezintă mijlocul procedural prin care părţile sau terţele persoane vătămate prin executare se pot plânge instanţei competente în scopul de a obţine desfiinţarea actelor ilegale de executare.Noul Cod de procedură civilă reglementează contestaţia la executare în Capitolul VI al Cărţii a V-a , respectiv de la art. 711 pana la art. 719.

VI.2 Obiectul contestatiei la executare

90

Page 91: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Prin noua reglementare se clarifică, prin simplitatea formulării, obiectul contestaţiei la executare, reformulându-se articole din actualul Cod de procedură civilă.Asa cum rezultă din definiţia acestui mijloc procedural, obiectul contestaţiei la executare îl constituie executarea silită în sine şi orice acte de executare realizate cu nerespectarea dispoziţiilor legale, a căror desfiinţare se poate solicita instanţei pe această cale de către cei vătămaţi, inclusiv refuzul de îndeplinire a unui act de executare în condiţiile legii.Noul Cod de procedură civilă prevede la art. 711 alin. 1, aşa cum este modificat prin legea de punere in aplicare, că împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricarui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită in condiţiile legii. Alineatul 2 al art. 711 prevede că, dacă nu s-a utilizat procedura prevazută la art. 443, se poate face contestaţie şi în cazul in care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu. Prin alineatul 3 al art 711, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 76/2012, se stabileşte că, după începerea executarii silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea incheierii prin care s-a admis cererea de incuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.Potrivit alineatului 4 al art. 711, împărţirea bunurilor proprietate comună pe cote-părţi sau în devalmasie poate fi hotarată, la cererea părţii interesate, şi in cadrul judecării contestaţiei la executare.Noul Cod de procedură civilă introduce, ca element de noutate, contestaţia la executare impotriva “incheierilor date de executorul judecătoresc”. Astfel, in conformitate cu art. 656, executorul judecatoresc dispune, prin încheiere, amanarea, suspendarea si încetarea executării silite, eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute din executare.Potrivit art. 656 alin. 3, aşa cum este modificat prin Legea nr. 76/2012, dacă prin lege nu se dispune altfel, aceste încheieri sunt executorii de drept şi pot fi atacate numai cu contestaţie la executare. De asemenea, în conformitate cu art. 664, tot prin încheiere executorul judecatoresc va dispune înregistrarea cererii de executare şi deschiderea

91

Page 92: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

dosarului de executare sau, după caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare.Incheierea executorului judecatoresc prevazuta de alin. 1 al art. 664, respectiv încheierea prin care se dipune înregistrarea cererii de executare şi deschiderea dosarului de executare sau, după caz, refuzul motivat de deschidere a procedurii de executare, se comunică de îndată creditorului. În cazul în care executorul refuză deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plangere in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii, la instanta de executare (art. 664 alin. 2, modificat prin Legea 76/2012).De asemenea, art. 669 prevede, la alineatul 4, faptul că sumele datorate ce urmează să fie platite se stabilesc de către executorul judecatoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanţa de executare, pe calea contestaţiei la executare formulată de partea interesată şi tinând seama de probele administrate de aceasta.

VI.3 Subiectele contestaţiei la executareFaţă de dispozitiile art. 644 din noul Cod de procedură civilă, potrivit cărora sunt părţi în procedura de executare silită creditorul şi debitorul, rezultă că atât creditorul, cât şi debitorul sunt şi subiecte ale contestaţiei la executare.Potrivit alin. 2 al art. 644, aşa cum a fost modificat prin legea de punere in aplicare a Legii nr. 134/2010, calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricând în cursul executarii silite, situaţie în care succesorii în drepturi ai creditorului sau ai debitorului devin părţi ale raportului de executare silită, actele de executare îndeplinite până la data transmiterii calităţii procesuale producând efecte faţă de aceştia, în condiţiile legii. Debitorul este persoana obligată prin hotărâre sau printr-un alt titlu executoriu şi împotriva căruia urmează să fie pornită executarea silită, dacă acesta nu îşi execută de bunăvoie obligaţiile. De regulă, în practica execuţională, calea contestaţiei la executare este folosită de debitor.Creditorul este persoana căreia i s-a eliberat titlul executoriu, respectiv acea parte care a câştigat, indiferent de calitatea care a avut-o în cursul desfăşurării procesului civil. Acesta poate recurge la calea contestaţiei la executare atunci când executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii, când se nesocotesc dispoziţii procedurale de natură a-l prejudicia, când executorul judecătoresc interpretează titlul

92

Page 93: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

executoriu, atribuindu-i un alt înţeles, indisponibilizarea unui număr insuficient de bunuri ale debitorului, considerarea unor bunuri ca nevandabile, fixarea unor termene de îndeplinire a actelor de procedură peste limitele maxime prevăzute de lege, etc.Potrivit alin. 2 al art. 644, aşa cum a fost modificat prin legea de punere in aplicare a Legii nr. 134/2010, calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricând în cursul executarii silite, situaţie în care succesorii în drepturi ai creditorului sau ai debitorului devin părţi ale raportului de executare silită, actele de executare îndeplinite până la data transmiterii calităţii procesuale producând efecte faţă de aceştia, în condiţiile legii.In egală măsură, părţi in cadrul contestatiei la executare vor fi şi ceilalti creditori  intervenienti care, potrivit art. 648, pot să intervină în procedura de executare silită aflată în curs, până la data fixării de către executorul judecatoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmăribile, iar după depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmărire, pot să participe la distribuirea acestor sume. Terţele persoane sunt persoane străine de raportul juridic obligaţional, care nu datorează nimic creditorului urmăritorDeşi titlul executoriu nu-i vizează pe aceştia totuşi, din eroare sau din alte cauze, pot fi vătămaţi în drepturile lor printr-un act de executare silită. Astfel, parte în contestaţia la executare poate fi orice terţă persoană vatamată printr-un act de executare şi care, in temeiul art. 640, poate solicita desfiinţarea acestuia sau, dupa caz, încetarea executarii silite înseşi, numai pe calea contestaţiei la executare, dacă prin lege nu se dispune altfel.Condiţia obligatorie pentru exercitarea contestaţiei la executare de către terţi este interesul. Spre deosebire de părţile raportului juridic execuţional, legiuitorul a pus la dispoziţia terţilor vătămaţi şi posibilitatea de a-şi apăra drepturile lor pe calea unei cereri separate, în condiţiile legii (art. 714 alin. 5 Cod procedură civilă), respectiv acţiunea în revendicare sau acţiunea posesorie.

În privinţa terţului poprit, acesta nu poate avea calitatea de contestator întrucât, în condiţiile art. 786 alin. 5 Cod procedură civilă, terţul poprit nu va putea face contestaţie împotriva popririi, ci el îşi va formula apărările în instanţa de validare. Aşadar, terţul poprit va putea formula apărări exclusiv în instanţa de validare, iar nu şi pe calea contestaţiei la executare.De asemenea, în cadrul contestatiei la executare pot fi părţi şi terţii garanţi care au garantat plata datoriilor debitorului, în măsura în care aceştia sunt afectati de executarea silită.

93

Page 94: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Procurorul Potrivit art. 92 din noul Cod de procedura civila, Ministerul public prin procuror, poate porni acţiunea civilă ori de cate ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorului, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege. Procurorul, fiind prin natura sa un organ al legii, un reprezentant al interesului general al societăţii în activitatea juridică, prezenţa lui în procesul civil este cat se poate de firească. El nu este parte în procesul civil, decât în sens procedural, iar nu şi în sens material, el fiind şi având obligatia inscrisa in art. 132 alin. 1 din Constitutie, de a fi imparţial. Aşadar, chiar dacă procurorul nu este parte în raportul juridic obligaţional, el poate formula contestaţie la executare ori de cate ori este necesar, pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorului, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevazute de lege, deoarece el reprezintă interesul societaţii.Biroul executorului judecătoresc

În ceea ce priveste calitatea de subiect a executorului judecătoresc în cadrul contestatiei la executare , acesta poate avea calitate în cadrul unei astfel de actiuni, avand in vedere că aceasta poate fi promovată inclusiv in cazul refuzului executorului de a efectua o executare silită, de a întocmi un act de executare sau de a lua o alta măsură în condiţiile legii, situaţie în care, admiterea contestatiei va naşte obligaţii în sarcina executorului, obligaţii carora trebuie sa li se conformeze, inclusiv prin raportare la dispozitiile art. 719 alin. 5. De asemenea, calitatea executorului judecatoresc de subiect în cadrul contestatiei la executare este justificată inclusiv prin faptul că, în cazul admiterii contestaţiei, la cererea părţilor, executorul poate fi obligat la plata de despagubiri pentru pagubele cauzate, conform art. 719 alin. 7, pagube care pot fi pricinuite nu numai prin refuzul de a efectua o executare silita sau de a îndeplini un act de executare în conditiile legii, dar şi prin îndeplinirea unor acte sau măsuri de executare nelegale. În consecinţă, având în vedere că prin hotărârea pronunţată în contestaţia la executare se pot naşte inclusiv obligaţii pecuniare în sarcina executorului, acesta ar trebui sa beneficieze de dreptul la aparare intr-o astfel de procedura.O opinie similară este împartăşită şi de doctrina actuală cu privire la reglementarea din actualul Cod de procedura civila, reţinându-se în acest sens că, în lumina prevederilor art. 711 alin. 1 teza finala din noul Cod de procedură civilă, în cazul in care organul de executare refuză sî înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condiţiile

94

Page 95: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

prevăzute de lege, se poate formula contestaţie la executare în contradictoriu cu organul de executare respectiv. În atare situatie organul de executare este parte in proces, având calitate procesuală pasivă , respectiv intimat, întrucât acesta este cel obligat în raportul juridic litigios de vreme ce contestaţia se poartă asupra unui refuz al acestuia de a efectua executarea silită ori de a îndeplini un act de executare în condiţiile prevăzute de lege.

O altă ipoteză în care biroul executorului judecătoresc are legitimare procesuală pasivă poate fi întâlnită în cazul contestaţiei la executare formulată de creditor, în condiţiile art. 669 alin. 4 Cod procedură civilă, împotriva încheierii întocmită de executorul judecătoresc privind stabilirea cheltuielilor de executare, cu referire specială la onorariul executorului judecătoresc. În eventualitatea unei soluţii de admitere a contestaţiei la executare, efectul constând în reducerea acestor cheltuieli de către instanţa de executare se va răsfrânge direct în patrimoniul executorului judecătoresc, care, în condiţiile art. 719 alin. 5 Cod procedură civilă, va fi obligat să se conformeze dispoziţiei instanţei, în sensul că valoarea cheltuielilor de executare va fi cea rezultată din hotărârea instanţei.

Pentru ipoteza în care, însă, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare este contestată de debitor, biroul executorului judecătoresc nu are legitimare procesuală pasivă în cadrul contestaţiei la executare, având în vedere că efectul unei eventuale admiteri a contestaţiei nu se va răsfrânge decât asupra creditorului, iar nu şi a executorului judecătoresc (art. 669 alin. 4 NCPC, art. 451alin. 2 şi 3 NCPC).

VI. 4. Conditiile de admisibilitate a contestatiei la executareSub aspectul conditiilor de admisibilitate a contestatiei la executare, dispozitiile art. 712 din noul Cod de procedură civilă, aşa cum sunt modificate prin legea pentru punerea in aplicare a Legii 134/2010, prevăd urmatoarele:- atunci când executarea silita se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau arbitrale, debitorul nu poate invoca pe calea contestaţiei la executare motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecăţii în primă instanţă sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă (alin. 1);- atunci cand executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărare judecătorească, în contestatia la executare se pot invoca şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul

95

Page 96: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

executoriu, cu condiţia ca legea să nu prevadă în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui (alin.2);- într-o nouă contestaţie la executare partea nu poate invoca motive care existau la data primei contestaţii, însă contestatorul îşi poate modifica cererea iniţială adaugând motive noi de contestaţie dacă, în privinţa acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestaţiei la executare (alin 3);- o terţă persoană poate introduce contestaţie la executare în cazul procedurii urmăririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predării silite a bunului imobil sau mobil, numai dacă aceasta pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul ce face obiectul procedurii (alin. 5).

Astfel, prin art. 712 din noul Cod de procedura civila, cu modificarile ce i-au fost aduse prin Legea 76/2012, sunt reglementate concret atât contestaţia la executarea propriu -zisă, cât şi contestaţia la titlu.Contestatia la executare propriu zisă reprezintă cel mai frecvent mijloc procedural întâlnit în practică prin care se poate contesta executarea silita însăşi, precum şi orice act de executare săvârşit cu prilejul urmăririi silite, solicitându-se instantei anularea întregii executări sau a actului nelegal. Pe calea contestaţiei la executare se pot invoca neregularităţi sau aspecte privind:- lipsa titlului executoriu, lipsa încheierii de încuviinţare a executării silite, lipsa caracterului cert, lichid şi exigibil al creanţei, necompetenţa executorului judecătoresc, nerespectarea formelor prevăzute de lege pentru încunoştiinţarea debitorului, alegerea modalităţii de executare, prescripţia dreptului de a cere executarea silită, perimarea executării silite, ordinea de urmărire a bunurilor, urmărirea unor bunuri ce aparţin altor persoane decât debitorului, executarea unor bunuri exceptate de la urmărire, depăşirea limitei în care pot fi urmărite veniturile, stingerea obligaţiei prin plată intervenită după rămânerea definitivă a hotărârii, nerespectarea termenului ce trebuie lăsat debitorului pentru îndeplinirea obligaţiei ulterior primirii somaţiei sau încheierii de încuviinţare a executării silite, invocarea confuziunii, reducerea cheltuielilor de executare, încetarea executării silite, etc. Potrivit art. 711 alin. 3 Cod procedură civilă pe calea contestaţiei se poate cere şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.

96

Page 97: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Contestaţia la executare poate avea ca obiect şi împărţirea bunurilor proprietate comună- art. 711 alin.4.

Pe calea contestaţiei la executare nu pot fi invocate apărări de fond, de natură a repune în discuţie fondul pricinii, întrucât acestea trebuiau formulate cu prilejul soluţionării cauzei. Singurele apărări ce pot fi invocate pe calea contestaţiei la executare sunt cele care privesc cauze de stingere a obligaţiei înscrise în titlu executoriu, intervenite după rămânerea definitivă a hotărârii ce constituie titlu.

Cu toate acestea, însă, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească sau arbitrală, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui (art. 712 alin. 2 NCPC).

Contestaţia la titlu se exercita atunci cand se contesta insusi titlul executoriu, dar nu in ceea ce priveste validitatea sa in fond, ci numai intelesul, intinderea si aplicarea sa . Astfel , dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu (art. 711 alin. 2 NCPC). Partea are la îndemână două mijloace procedurale, fie procedura prevăzută de art. 437 Cod procedură civilă, fie contestaţia la titlu.

Se poate recurge la contestaţia la titlu numai în măsura în care partea nu a uzat de procedura reglementată de art. 443 Cod procedură civilă, pentru a nu se încălca autoritatea de lucru judecat a hotărârii. Acest mijloc procedural este mai putin intalnit în practică, întrucât, din punct de vedere al tehnicii de redactare a hotărârii, dispozitivul trebuie să fie clar şi fără echivoc, să rezolve toate cererile părţilor, să arate în mod expres şi concret care sunt limitele “condamnării” pentru a putea fi pusă in executare.Ca şi element de noutate în noul Cod de procedură civilă se prevede că în situaţia în care executarea silita se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau arbitrale (art. 712 alin. 1), atunci debitorul nu va putea invoca pe calea contestaţiei motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecăţii în primă instanţă sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă. În cazul în care executarea se face în temeiul altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească se pot invoca în contestaţie motive de fapt şi de

97

Page 98: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

drept privitoare la fondul dreptului înscris în titlul executoriu , dacă legea nu prevede o altă cale de atac separată.În situatia in care sunt încălcate prevederile art 712 din noul Cod de procedura civila instanta de executare poate respinge contestatia ca inadmisibila. Contestaţia împotriva refuzului executorului judecătoresc de a efectua o executare silită sau de a îndeplini un act de executare silită, în condiţiile legii reprezintă o formă particulară a contestaţiei la executare prevăzută de noul Cod.

Se caracterizează prin aceea că se îndreaptă în mod direct împotriva executorului judecătoresc care refuză să-şi îndeplinească atribuţia de punere în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii şi care, astfel, dobândeşte calitatea de intimat în procedura contestaţiei la executare.

Atribuţiile executorului judecătoresc sunt reglementate de art. 7 din Legea nr. 188/2000.

Refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini atribuţiile prevăzute la art. 7 lit. lit. b) - i) se motivează dacă părţile stăruie în cererea de îndeplinire a acestora, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului. În acest caz, partea interesată poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoştinţă de acest refuz la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul biroul executorului judecătoresc (art. 56 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 188/2000, LPA - NCPC).

VI. 5 Competenţa de solu ţi onare a contestaţiei la executare. Instanţa competentă.Sub aspectul competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare, fata de dispozitiile art. 713 din noul Cod de procedură civilă, urmează să se realizeze o distincţie în funcţie de organul emitent al titului executoriu pus în executare.Astfel, potrivit art. 713 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, aşa cum este modificat prin art. 13 pct. 207 din Legea nr. 76/2012, contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare.Prin alineatul 2 al art. 713 legiuitorul a prevăzut dispoziţii speciale în materia competenţei de solutionare a contestaţiilor la executare în anumite cazuri. Astfel, s-a prevăzut ca:

- în cazul urmăririi silite prin poprire, daca domiciliul sau sediul debitorului se afla in circumscriptia altei curţi de apel decât cea în care

98

Page 99: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

se afla instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria în a cărei circumscriptie isi are domiciliul sau sediul debitorul;

- in cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor şi a veniturilor generale ale imobilelor, precum şi în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul situării imobilului.

Faţă de aceste dispoziţii rezultă că în cazurile menţionate competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare este alternativă, alegerea instantei revenind contestatorului.Potrivit alin. 3 teza I al aceluiaşi articol, aşa cum a fost modificat prin Legea 76/2012, contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.Pentru contestaţia la executare în cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătoresti, în conformitate cu noul Cod de procedură civilă (art. 713 alin. 3 teza a II-a, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 76/2012), competenţa de soluţionare apartine instanţei de executare. Raportat la dispoziţiile art. 713 rezultă următoarele reguli de competenţă pentru cele două forme de contestaţie , respectiv : - în cazul c ontestaţiei la executare propriu-zisă competenţa aparţine instanţei de executare , respectiv judecătoria în circumscripţia căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Norma are caracter imperativ.

- Excepţia o constituie art. 713 alin. 2 Cod procedură civilă , care stabileşte diferite reguli de competenţă în funcţie de modalitatea de executare aleasă cu prilejul executării silite, fiind avute în vedere modalitatea propririi, urmăririi silite imobiliare, urmăririi silite a fructelor şi a veniturilor generale ale imobilelor, precum şi a predării silite a bunurilor imobile.Norma de competenţă teritorială are caracter alternativ. - în cazul contestaţiei la titlu competenţa aparţine instanţei care a pronunţat hotărârea ce se execută (accesorium sequitur principale). - în cazul contestaţiei vizând refuzul organului de executare de a efectua executarea silită sau de a îndeplini un act de executare, în condiţiile legii , în lipsa unei norme speciale, această formă de contestaţie se soluţionează de instanţa de executare, adică de judecătoria în circumscripţia căreia îşi are sediul biroul executorului judecătoresc.

99

Page 100: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

S-a eliminat paralelismul care exista între mijlocul procedural al contestaţiei împotriva refuzului organului de executare de a efectua executarea silită sau de a îndeplini un act de executare şi plângerea reglementată de art. 56 din Legea nr. 188/2000, în noua reglementare, mijlocul procedural prevăzut de legea specială fiind destinat exclusiv cenzurării refuzului executorului judecătoresc de a îndeplini atribuţiile prevăzute la art. 7 lit. lit. b) - i) din lege.

VI. 6 Termenul de exercitare a contestaţiei la executare

Reglementarea de drept comun a termenului de exercitare a contestaţiei la executare se regăseşte în dispoziţiile art. 714 Cod procedură civilă . Ca regulă, termenul în care se poate formula contestaţia la executare este acelaşi ca şi în reglementarea anterioară, respectiv cel de 15 zile, termen care curge, dupa caz, de la data când:

a) contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare;

b) cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit;

c) debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie. În ceea ce priveste alte termene de formulare a contestaţiei la executare, la fel ca şi in reglementarea vechiului Cod de procedură:- contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricand înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită; - în cazul in care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, contestaţia la executare poate fi introdusă în tot cursul executarii silite, dar nu mai tarziu de 15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului (art. 714 alin. Şi în noua reglementare se prevede că neintroducerea contestaţiei înăuntrul acestui termen (prevazut la art. 714 alin. 4) nu-l împiedică pe cel de-al treilea

100

Page 101: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

să-şi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condiţiile legii, sub rezerva drepturilor definitive dobândite de către terţii adjudecatari în cazul vânzării silite a bunurilor urmărite.Ca element de noutate , noul Cod reglementează alte termene de exercitare a contestaţiei la executare:

- art. 714 alin. 2 Cod procedură civilă - contestaţia împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 5 zile de la comunicare.

- art. 714 alin. 3 Cod procedură civilă - contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită. Noul Cod de procedură civilî reglementeaza şi o serie de termene speciale pentru exercitarea contestaţiei la executare, termene specificate la:- art. 816 alin. 3 în situaţia urmăririi imobilelor ipotecate - “Contestaţia prin care terţul dobanditor se opune scoaterii la vanzare se va putea face, sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la comunicarea încheierii prin care s-a dispus notarea în cartea funciară a începerii urmăririi silite.”- art. 830 alin. 3 - Situatia vânzătorului imobilului urmărit -  “In cazul în care a optat pentru rezoluţiune, actiunea în rezoluţiune a vanzării se face în cadrul contestaţiei la executare, în termen de 15 zile de la expedierea optiunii către executorul judecătoresc. In acelasi termen trebuie făcută şi declaraţia unilaterală de rezoluţiune a vânzării.”- art. 854 - Contestarea actului de adjudecare – “(1) (n.n. asa cum este modificat prin art. 13 pct. 259 din Legea 76/2012) – In termen de o lună de la data înscrierii provizorii în cartea funciară, debitorul sau terţul dobanditor, creditorii urmăritori şi orice altă persoană interesată, după mentiunile cărtilor funciare, vor putea ataca actul de adjudecare pe cale de contestaţie la executare. Instanţa de executare poate suspenda eliberarea sau, după caz, distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a imobilului adjudecat. In cazul în care cererea de suspendare este formulată de debitor sau terţul dobânditor, acesta este obligat la plata cauţiunii in conditiile art. 718 alin. (2). (2) Daca actul de adjudecare este anulat, executorul va continua urmărirea de la actul desfiintat şi va solicita din oficiu ca înscrierea provizorie prevazută la art. 853 alin. (1) sa fie radiată. (3) Sumele consemnate se vor restitui adjudecatarului, iar calitatea acestuia de administrator-sechestru al imobilului urmărit încetează.”

101

Page 102: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- art. 875 alin. 3 si 4 - Incercarea de conciliere. Efectele “(3) Cel nemulţumit de proiectul de distribuire poate introduce contestaţie în termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal prevăzut la alin. (2). Contestatia suspendă de drept plata creanţei sau a părtii din creanţa contestată. La primul termen la care părtile au fost legal citate, instanţa este obligată să se pronunţe asupra menţinerii sau, după caz, a înlăturării suspendării. Instanţa se pronunţă prin incheiere care poate fi atacată separat numai cu apel in termen de 5 zile de la pronunţare. Apelul suspendă executarea încheierii atacate. (4) Debitorul sau creditorii care nu s-au prezentat la termenul arătat la alin. (1) sunt consideraţi că au renuntat la obiecţiunile formulate, fiind decăzuţi din dreptul de a face contestaţie la executare.” - art. 62 alin. 1 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin şi art. 54 alin. 1 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, astfel cum au fost modificate prin LPA NCPC dispun că, în termen de 5 zile de la primirea somaţiunii, debitorul poate face contestaţie la executare.

In ceea ce priveşte natura termenelor prevăzute în materia contestaţiei la executare, dat fiind caracterul imperativ al normelor legale care reglementează termenele de exercitare a contestaţiei la executare, rezultă că ne aflăm in prezenţa unor termene de decădere.

VI.7 Procedura de judecată a contestaţiei la executareA. Cererea

În privinţa condiţiilor de formă articolul 705 din noul Cod de procedură civilă stabileşte că cerinţele prevăzute pentru cererile de chemare în judecată se aplică şi in cazul contestaţiilor la executare.

“Art. 705 (1) Contestaţiile se fac cu respectarea cerinţelor de formă prevazute pentru cererile de chemare în judecată. (2) Contestatorul care nu locuieşte sau nu are sediul în localitatea de reşedinţă a instanţei poate, prin chiar cererea sa, să işi aleagă domiciliul sau sediul procesual în această localitate, arătând persoana căreia urmează să i se facă comunicările. (3) Întampinarea este obligatorie. “

Aşadar, cererea având ca obiect contestaţia la executare va trebui să respecte dispoziţiile art. 148-152 şi art. 194 din Codul de procedură civilă.

B. Taxa judiciară de timbru102

Page 103: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- cererea este supusă taxei judiciare de timbru, care se calculează, potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite, însă nu mai mult de 194 lei, taxa maximă prevazută de lege, indiferent de valoarea contestată.Această taxă, însă, nu va putea depăşi suma maximă prevăzută de lege, indiferent de valoarea contestată. Prin excepţie de la această regulă, cererea va fi supusă unei taxe judiciare de timbru în cuantum fix în ipoteza în care executarea poartă asupra persoanei debitorului.

- în caz de admitere a contestaţiei la executare, taxa judiciară de timbru aferentă acesteia se restituie, la cererea părţii interesate, integral sau proporţional, în funcţie de situaţia de admitere în tot sau în parte a cererii, în temeiul hotărârii de admitere, rămasă definitivă (art. 23 alin. 1 lit. e şi alin. 2 din Legea nr. 146/1997).

- O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă- în cazul în care se formulează cerere de reducere /scutire de la plata taxei de timbru. .

C. Întâmpinarea- întâmpinarea are caracter obligatoriu în procedura judecării

contestaţiei la executare. - întâmpinarea trebuie depusă de intimat în termen de 25 de zile de la

comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 163-165 Cod procedură civilă. În procesele urgente termenul anterior menţionat poate fi redus de judecător în funcţie de circumstanţele cauzei (art. 201 alin. 1 si 5 NCPC).

D. Părţile contestaţiei la executare- contestator şi intimat

E. Citarea părţilor- art. 716 alin. 3 Cod procedură civilă dispune că părţile vor fi citate

în termen scurt .

F. Procedura .

103

Page 104: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Contestatiile la executare se vor judeca de urgenţă şi cu precădere, înaintea altor pricini, la începutul sedintei de judecata. Procedura prevazută pentru judecata în primă instanţă se aplică în mod corespunzător.Astfel, sub aspectul procedurii de judecata a contestatiei la executare, in conformitate cu art. 716 alin. 1 din noul Cod de procedura civila, contestaţia la executare se judecă cu procedura prevazută de cod pentru judecata în primă instanţă, procedura care se aplică în mod corespunzator.Potrivit art. 716 alin. 2, instanţa sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispozitiile art. 286 (privind regimul copiilor) fiind aplicabile în mod corespunzăor. Totodată, în acest scop, instanţa îi va pune in vedere părţii interesate să achite cheltuielile necesare pentru depunerea copiilor certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate.

* partea se va prezenta la sediul biroului executorului judecătoresc, unde va achita contravaloarea cheltuielilor ocazionate de efectuarea copiilor solicitate de instanţă, întrucât instanţa de executare nu poate cunoaşte care este costul presupus de efectuarea de către executorul judecătoresc a copiilor solicitate.

* o altă posibilă soluţie practică - constă în solicitarea de către instanţă executorului judecătoresc de a depune la dosar un decont al acestor cheltuieli, urmând ca acestea să fie stabilite în sarcina părţii căreia îi profită depunerea acestor înscrisuri.

* ca regulă, partea interesată în depunerea acestor înscrisuri este contestatorul. În egală măsură poate fi şi intimatul.* în situaţia în care contestatorul este partea în sarcina căreia a fost stabilită obligaţia de suportare a cheltuielilor ocazionate de depunerea copiei de pe înscrisurile din dosarul de executare contestate, iar acesta nu-şi îndeplineşte această obligaţie - instanţa poate să dispună suspendarea judecăţii cauzei, în condiţiile art. 2361 Cod procedură civilă.

* iar în cazul în care partea în folosul căreia a fost stabilită obligaţia de suportare a acestor cheltuieli este intimatul, iar acesta nu-şi îndeplineşte însărcinarea - instanţa va putea proceda la aplicarea unei amenzi judiciare în temeiul dispoziţiilor art. 182 alin. 1 lit. i Cod procedură civilă.

* în ipoteza în care partea nu-şi îndeplineşte obligaţia de suportare a cheltuielilor ocazionate de depunerea copiei de pe înscrisurile din dosarul de executare contestate - instanţa nu poate proceda la sancţionarea judiciară a acestuia din urmă, întrucât necomunicarea acestor înscrisuri nu îi este

104

Page 105: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

imputabilă, executorul judecătoresc având dreptul recunoscut de art. 716 alin. 2 Cod procedură civilă de a i se achita contravaloarea cheltuielilor ocazionate de depunerea actelor solicitate de instanţă. c) -la cererea părţilor sau atunci când apreciază că este necesar, instanţa va putea solicita relaţii şi explicaţii scrise de la executorul judecătoresc.

d) -relativ la admisibilitatea şi administrarea probelor, în lipsa unor norme speciale, urmează a se aplica regulile de drept comun.

e) - în legătură cu procedura de soluţionare a contestaţiei la executare, legiuitorul a reglementat şi instituţia suspendării executării silite. Ca element de noutate, noul Cod de procedură civilă , introduce posibilitatea instanţei de a solicita relaţii şi explicaţii scrise de la executorul judecătoresc, atunci când apreciază că sunt necesare, precum şi posibilitatea părţilor de a adresa instanţei o cerere în acest sens (art. 716 alin. 4). Tot ca element introdus de noua lege, se prevede faptul că instanţa ii va pune in vedere partii interesate sa achite cheltuielile ocazionate de realizarea copiilor certificate de pe actele dosarului de executare .

VI.8 Suspendarea execut ării Referitor la suspendarea executarii, art. 718 din noul Cod de procedură civilă dispune că, până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată. Potrivit art. 718 alin. 2 pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauţiune, calculată la valoarea obiectului contestaţiei, în cuantumul stabilit prin aceeaşi dispozitie, iar dacă obiectul contestaţiei nu este evaluabil în bani, cauţiunea va fi de 1.000 lei, în afară de cazul în care legea dispune altfel (art. 718 alin. 3). De la regula obligativităţii cauţiunii există şi exceptii reglementate de art. 718 alin. 4. Astfel, conform acestei dispoziţii, suspendarea executării este obligatorie şi cautiunea nu este necesară dacă:- hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu;- înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instanţă;- debitorul face dovada cu înscris autentic că a obţinut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de un termen de plată.

105

Page 106: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Potrivit art. 718 alin. 5, dacă bunurile urmărite sunt supuse pieirii, degradării, alterării sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea preţului obţinut din valorificarea acestor bunuri.În ceea ce priveşte soluţionarea cererii de suspendare a executării silite, art. 718 alin. 6 prevede ca instanţa se va pronunţa asupra acestei cereri, în toate cazurile, prin încheiere, chiar şi înaintea termenului fixat pentru judecarea contestaţiei. Părţile vor fi intotdeauna citate, iar incheierea poate fi atacată numai cu apel, în mod separat, în termen de 5 zile de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă. De asemenea, este reglementată, prin art. 718 alin. 8, posibilitatea suspendării provizorii a executării silite. Astfel, în cazuri urgente şi dacă s-a plătit cauţiunea prevazută, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Incheierea nu este supusă niciunei căi de atac, cauţiunea depusă pentru suspendarea provizorie fiind deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul.Potrivit art. 718 alin. 8, încheierea prin care s-a dispus suspendarea executării silite se comunică din oficiu şi de îndată executorului judecătoresc.Fata de cuprinsul acestor dispozitii se poate constata faptul ca noul Cod de procedura civila, ca element de noutate, stabileşte in mod expres procentul/valoarea cauţiunii ce trebuie platită de contestator dacă doreşte suspendarea executării silite, în funcţie de valoarea obiectului contestaţiei.Astfel, conform art. 718 alin. 2, fata de valoarea obiectului cererii, cauţiunea care trebuie depusă este în cunatum de:a) 10%, daca această valoare este până la 10.000 lei;b) 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depăşeste 10.000 lei;c) 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depăşeste 100.000 lei;d) 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depăşeste 1.000.000 lei.De asemenea, ca element de noutate, prin noul Cod de procedură civilă se stabileste şi cuantumul cauţiunii ce trebuie plătită în situaţia în care obiectul contestaţiei nu este evaluabil în bani, cauţiunea fiind în acest caz fixă, în cuantum de 1.000 lei.Un alt element de noutate îl constituie faptul că asupra cererii de supendare, instanta se pronunţă prin încheiere, chiar şi inaintea termenului fixat pentru judecarea contestaţiei, încheierea putând fi atacată cu apel, în mod separat.

106

Page 107: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Alt element de noutate este faptul că, din oficiu, încheierea prin care s-a dispus suspendarea executării se comunica de îndată şi executorului judecătoresc. Astfel se evită o continuare a executării silite ce poate conduce la grave prejudicii, uneori irecuperabile.

VI.9 Căile de atac Noul Cod de procedură civilă prevede ca regulă, în art. 717 alin. (1), că hotărârea pronunţată cu privire la contestaţie poate fi atacată numai cu apel, cu exceptia hotararilor pronuntate in temeiul art. 711 alin. (4) si art. 714 alin. (4), care pot fi atacate in conditiile dreptului comun. De asemenea, dacă prin contestaţie s-a cerut lămurirea înţelesului, întinderii ori aplicării unui titlu care nu constituie hotărâre a unui organ de jurisdicţie, hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia va putea fi atacată numai cu apel.Astfel, ca element de noutate, noul Cod de procedură civilă stabileşte o nouă regulă în privinţa căilor de atac, constând în aceea că hotărârea pronunţată cu privire la contestaţie poate fi atacată numai cu apel.Aceasta dispoziţie este determinată de faptul că în noua reglementare singura cale ordinară de atac este apelul, recursul devenind o cale extraordinară de atac. În lipsa unor dispoziţii speciale, termenul de exercitare a apelului este cel de drept comun şi anume 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

- excepţii privind durata termenului de apel : art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/934 asupra cambiei şi biletului la ordin şi art. 54 alin. 3 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, potrivit cărora hotărârea pronunţată asupra contestaţiei va putea fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare.

- excepţii privind calea de atac:* hotărârile pronunţate în temeiul art. 711 alin. 4 şi art. 714 alin.

4 Cod procedură civilă pot fi atacate în condiţiile dreptului comun, fiind susceptibile atât de apel, cât şi de recurs.

* hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută (art. 717 alin. 2).

Primele două exceptii se justifică prin faptul că situaţiile prevăzute de art. 711 alin. 4 si de art. 714 alin. 4 din noul Cod de procedură civilă presupun o

107

Page 108: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

adevarată judecata pe fond, astfel ca este firesc ca hotărârea pronunţată să fie supusă regulilor de drept comun, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie. Astfel:

- art. 711 alin. 4 prevede că împărţirea bunurilor proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie poate fi hotărâtă, la cererea părţii interesate şi în cadrul judecării contestaţiei la executare;

- art. 714 alin. 4 stabileşte că, dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în tot cursul executării silite, dar nu mai tarziu de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.

A treia exceptie, prevazuta de art. 717 alin. 2, se justifică prin caracterul accesoriu a hotărârii pronunţate în contestaţia la titlu faţă de hotărârea prin care s-a soluţionat fondul pricinii (accesorium sequitur principale). Aceasta reglementare exista şi în vechiul Cod de procedura civila.

VI.10. Efectele hotărârilor pronunţate în contestaţia la executareNoul Cod de procedură civilă stabileşte în articolul 719, că, în situaţia admiterii contestaţiei la executare, în functie de obiectul acesteia, instanţa, dupa caz, va indrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori incetarea executarii înseşi, va anula ori lămuri titlul executoriu .De asemenea, daca prin contestaţia la executare s-a cerut de către partea interesată împărţirea bunurilor proprietate comună, instanţa va hotărî şi asupra împărţelii acestora, potrivit legii (alin.2).Astfel , în cazul admiterii contestaţiei la executare soluţiile pot fi:

a.îndreptarea actului de executare contestat;b. anularea actului de executare contestat;În situaţia în care se anulează actul de executare contestat, pentru

nerespectarea dispoziţiilor privind executarea silită, executarea silită se reia de la ultimul act anterior celui anulat, urmând ca actul anulat să fie refăcut în totalitate.

c. anularea executării înseşi - anularea executării înseşi poate avea loc atunci când nu sunt respectate dispoziţiile legale privitoare la executarea silită înseşi. De exemplu, executarea silită este declanşată de către un organ

108

Page 109: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

de executare necompetent, este pornită fără existenţa unui titlu executoriu valabil, este prescris dreptul de a obţine executarea silită, etc.

În situaţia în care se anulează executarea silită însăşi, procedura trebuie reluată de la început, dacă mai este posibil acest lucru şi dacă nu s-a împlinit termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită.

Este posibilă şi soluţia anulării în parte a executării silite, atunci când o parte din obligaţiile stabilite în titlul executoriu s-a executat, însă executarea silită a fost declanşată pentru întreaga obligaţie.

Trebuie amintite în acest context şi dispoziţiile art. 722 alin. 1 Cod procedură civilă privind întoarcerea excutării.

d.încetarea executării înseşi - poate avea loc în condiţiile reglementate de art. 702 Cod procedură civilă.

e.anularea titlului executoriu - în condiţiile art. 712 alin. 2 Cod procedură civilă.

f.lămurirea titlului executoriu. g. anularea încheierii prin care s-a încuviinţat executarea silită.h.împărţirea bunurilor proprietate comună.i.obligarea executorului judecătoresc de a efectua executarea silită

refuzată sau de a îndeplini actul de executare refuzat. Hotărârea de admitere a contestaţiei, rămasă definitivă se va comunica, din oficiu şi de îndată executorului judecătoresc

Admiterea contestaţiei la executare, ca urmare a constatării nerespectării dispoziţilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare, constă în anularea actului nelegal, iar, în ipoteza existenţei unei dependenţe a actelor de executare, anularea actului nelegal atrage anularea actelor de executare următoare care nu pot avea o existenţă de sine stătătoare.Aceasta solutie este prevazuta si de dispozitiile art. 719 din noul Cod de procedură civilă care stabilesc ca, dacă admite contestatia la executare, instanţa va dispune anularea ori incetarea executarii înseşi, va anula ori lămuri titlul executoriu. De asemenea atunci când contestatia este admisă, executorul judecătoresc este obligat sa se conformeze dispoziţiilor luate sau dispuse de catre instanţă prin hotărârea de admitere a contestaţiei (art. 719 alin. 5 Cod procedură civilă).

109

Page 110: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

În cazul respingerii contestaţiei la executare, efectul constă in continuarea executării sau reluarea acesteia dacă a fost suspendată.Contestatorul va putea fi obligat, la cerere, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întarzierea executării, iar dacă se constată reaua sa credinţă în promovarea contestaţiei, el va fi obligat şi la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, in conformitate cu art. 719 alin. 3. Hotărârea de respingere a contestaţiei se bucură de autoritate de lucru judecat, în sensul că o nouă contestaţie întemeiată pe aceleaşi motive va fi inadmisibilă. În schimb, o nouă contestaţie la executare care vizează înlăturarea unei alte neregularităţi procedurale decât cea care a format obiectul primei contestaţii poate fi primită în tot cursul executării. Însă, o nouă contestaţie formulată de către aceeaşi parte pentru motive care au existat la data primei contestaţii şi care nu au fost invocate la respectivul moment procesual nu mai poate fi primită.

Ca element de noutate, în noua reglementare se prevede că, atunci când contestaţia a fost respinsă, suma reprezentând cauţiunea depusă rămâne indisponibilizată, urmând a servi la acoperirea creanţelor constând în despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării sau a celor stabilite prin titlul executoriu, după caz . În această situaţie , recipisa de consemnare a cauţiunii se va comunica executorului judecătoresc. Această procedură de comunicare operează o transmisiune a dreptului de a dispune de suma consemnată cu titlu de cauţiune de la instanţa de judecată la executorul judecătoresc.

Tot ca element de noutate, noua reglementare prevede că, in cazul în care constată refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de a înregistra cererea de executare silită sau de a îndeplini un act de executare silită ori de a lua orice altă măsură prevazută de lege, instanţa de executare va putea obliga executorul, prin aceeaşi hotărâre, la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum şi, la cererea părţii interesate, la plata de despăgubiri pentru paguba astfel cauzată. In aceasta situaţie, prevăzută la art. 719 alin. (7), legea stabileşte că instanţa va solicita încheierea prevăzută la art. 664 alin. (1), respectiv încheierea prin care s-a refuzat motivat deschiderea procedurii de executare, sau, după caz,

110

Page 111: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

actul care constată refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini un act de executare silită ori de a lua altă măsură prevazută de lege.recipisa de consemnare a cauţiunii se va comunica executorului judecătoresc. Această procedură de comunicare operează o transmisiune a dreptului de a dispune de suma consemnată cu titlu de cauţiune de la instanţa de judecată la executorul judecătoresc.

În ce priveşte soluţiile de respingere a contestaţiei la executare pe care le poate pronunţa instanţa , acestea pot fi :

-respingerea ca prematur formulată, atunci când contestaţia a fost exercitată înainte de primirea încheierii de încuviinţare a executării silite sau a somaţiei ori a primului act de executare, în cazurile în care nu s-a primit încheierea de încuviinţare şi nici somaţia ori executarea se face fără somaţie;

-respingerea ca tardiv formulată, atunci când a fost exercitată cu depăşirea termenelor instituite de dispoziţiile legale, de drept comun sau speciale;

- respingerea ca inadmisibilă, în ipoteza în care partea avea la îndemână un alt mijloc procedural pentru invocarea apărărilor de fond sau în situaţia în care partea a uzat anterior de procedura lămuririi hotărârii prevăzută de art. 437 Cod procedură civilă. O aplicaţie particulară este situaţia în care se invocă aceleaşi motive care au existat şi la data formulării primei contestaţii;

- respingerea ca neîntemeiată, în situaţia în care susţinerile contestatorului referitoare la neregularităţile procedurii de executare, la caracterul neclar al titlului sau la refuzul executorului judecătoresc de a efectua o executare silită ori de a îndeplini un act de executare în condiţiile legii nu au fost probate în conformitate cu dispoziţiile art. 243 Cod procedură civilă.Precizare: o contestaţie la executare nu poate fi respinsă ca rămasă fără obiect, cu motivarea că s-a finalizat executarea silită, întrucât obiectul contestaţiei la executare îl reprezintă cenzurarea neregularităţilor procedurale săvârşite cu prilejul executării silite.

Noul Cod de procedură civilă prevede ca hotărârea de respingere (la fel ca şi cea de admitere ) a contestaţiei, rămasă definitivă, va fi comunicată, din oficiu şi de îndată , şi executorului judecătoresc.

Capitolul VII. Reguli generale privitoare la executarea silită.111

Page 112: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

VII.1 . Reguli procedurale. Principalele reguli procedurale sunt : a. obligaţia organelor de forţă publică de a da concursul la îndeplinirea executării silite. Potrivit art. 658 NCPC , în cazurile prevăzute de lege şi atunci când executorul judecătoresc consideră necesar , organele de poliţie , jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publicesunt obligaţi să sprijine îndeplinirea actelor de executare silită , fără a condiţiona îndeplinirea acestor obligaţii de plata vreunei sume de bani ; b. obligaţia terţelor persoane de a da informaţii cu privire la bunurile ori sumele de bani ale debitorului. Astfel , potrivit art. 659 NCPC , la cererea executorului judecătoresc cei care datorează sume de bani debitorului urmărit ori deţin bunuri ale acestuia , supuse urmăririi , au datoria să dea toate informaţiile necesare efectuării executării silite . Obligaţia priveşte şi declararea tuturor obligaţiilor lor faţă de debitorul urmărit . Refuzul de a comunica în scris aceste informaţii poate fi sancţionat de instanţa de executare , la cererea executorului judecătoresc sau a părţii interesate , prin aplicarea unei amenzi sau obligarea la despăgubiri . Aceeaşi obligaţie revine instituţiilor publice , de credit , organelor fiscale sau oricăror persoane fizice sau juridice în măsură să furnizeze informaţii utile efectuării executării silite. La cerea executorului sau a părţii interesate , neîndeplinirea acestor obligaţii atrage sancţiuni procedurale constând în amendă judiciară sau despăgubiri . Cu titlu de noutate , noul cod prevede la alineatul 3 al art. 659 posibilitatea executorului judecătoresc de a solicita Ministerului Public să întreprindă demersurile necesare pentru a afla informaţiile solicitate de la persoanele sau instituţiile care refuză să le dea sau nu dispun de acestea. Aceste informaţii vizează în special identificarea entităţilor publice sau private la care debitorul are deschise conturi , plasamente sau deţine acţiuni , titluri de stat , bonuri de tezaur ori alte titluri de valoare. În vederea obţinerii informaţiilor necesare executorul judecătoresc are acces liber la registrul de carte funciară , Oficiul Registrului Comerţului şi alte registre publice ce pot furniza date depre bunurile debitorului . c. obligaţia executorului judecătoresc de a păstra secretul informaţiilor primite în cursul executării silite , dacă legea nu prevede altfel , fiind interzisă divulgarea către alte persoane sau folosirea lor în alt scop decât acela în care au fost solicitate şi obţinute . Această obligaţie este reglementată de noul cod la art. 659 alin.4.

112

Page 113: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

d. posibilitatea conexării dosarelor de executare silită. Potrivit art. 653 NCPC când , privitor la aceleaşi bunuri , se efectuează mai multe executări silite , de către executori diferiţi , la cererea oricăruia dintre aceştia sau a altei persoane interesate instanţa de executare în circumscripţia căreia s-a realizat primul act de executare le va conexa , dispunând să se facă o singură executare. Competenţa va aparţine executorului care a realizat actul de executare cel mai înaintat iar , dacă executările sunt în acelaşi stadiu, de către executorul care a început primul executarea. Odată cu conexarea instanţa se va pronunţa prin încheiere asupra cheltuielilor de executare şi va trimite dosarele conexate la executorul desemnat. După conexarea dosarelor de executare procedura va continua de la actul de urmărire cel mai înaintat , chiar dacă ulterior ar interveni desistarea unuia dintre creditorii urmăritori. În cazul executărilor silite efectuate de acelaşi executor , conexarea se va dispune de acesta prin încheiere , cu citarea părţilor. e. dreptul organului de executare silită de a pătrunde în locurile unde se află bunurile debitorului . Potrivit art. 679 NCPC , care preia dispoziţiile vechiului cod , în vederea executării unei hotărâri judecătoreşti , executorul poate intra în încăperile care reprezintă domiciliul, reşedinţa sau sediul unei persoane , precum şi în orice alte locuri , cu consimţământul acesteia. În caz de refuz poate apela la forţa publică.

În cazul executării altor titluri decât hotărârile judecătoreşti autorizarea de a intra în aceste locuri va fi dată de instanţă la cererea executorului sau a executorului judecătoresc. Cererea poate fi depusă odată cu solicitarea de înccuviinţare a executării sau pe cale separată. Instanţa va cita terţul care deţine bunul pentru care se solicită autorizarea pătrunderii şi se va pronunţa prin încheiere executorie. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. f. reguli privitoare la timpul încare se efectuează executarea. Potrivit art. 683 NCPC actele de executare se vor efectua între orele 6,00 şi 22,00 . În afara acestui interval nu se va putea realiza niciun act de urmărire silită. Executarea începută va putea continua în aceiaşi zi , dar nu mai târziu de ora 22,00 şi va continua cu respectarea intervalului stabilit de legiuitor. Actele de executare nu se vor efectua nici în zilele stabilite de lege ca nelucrătoare , în afară în cazul în care s-a dispus altfel prin hotărârea care constituie titlul executoriu sau de cazurile urgente , în care executarea poate

113

Page 114: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

fi încuviinţată de instanţa de executare prin încheiere , dată conform art. 679 alin.2 De asemenea , potrivit art. 895 din noul Cod , în perioada 1 decembrie-1martie nu va putea fi întreprinsă nicio evacuare din imobilele cu destinaţia de locuinţă . Excepţie face situaţia în care creditorul face dovada că el şi familia sa nu au o locuinţă corespunzătoare , conform legislaţiei locative. Prevederea nu se aplică celor fără titlu , care ocupă abuziv o locuinţă sau celor evacuaţi pentru că pun în pericol relaţiile de convieţuire sau tulbură grav liniştea publică.

g. obligaţia executorului judecătoresc de a întocmi acte de procedură . Astfel , potrivit art. 655 alin. 1 NCPC , în îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoriririlor legate de punerea în executare a titlurilor executorii , executorul judecătoresc va întocmi încheieri , procese verbale şi alte acte de procedură prevăzute de lege.

Începerea , amânarea , suspendarea şi încetarea executării silite , eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute din executarea silită , precum şi alte măsuri anume prevăzute de lege se dispun de executor prin încheiere , care trebuie să cuprindă menţiunile prevăzute la art. 656.

Potrivit art. 678 NCPC pentru toate actele de executare efectuate executorul trebuie să încheie procese verbale.

În concepţia noului Cod principalul act încheiat de executorul judecătoresc este încheierea , deoarece prin aceasta sunt dispuse principalele măsuri pe parcursul executării silite.

VII.2 Actele executorului judecătoresc. A. Încheierile executorului judecătoresc Elementele încheierii sunt : a. denumirea şi sediul organului de executare

• identifică executorul judecătoresc care întocmeşte actul de executare silită şi, totodată, sediul în care acesta îşi desfăşoară activitatea.

• Importanţa indicării sediului executorului judecătoresc : - în funcţie de locul unde acesta îşi desfăşoară activitatea se poate

stabili dacă organul de executare era sau nu competent, atât din punct de vedere material, cât şi teritorial să întocmească actul de executare silită.

- în funcţie de sediul executorului judecătoresc se stabileşte care este instanţa de executare competentă să soluţioneze cererile de încuviinţare a executării silite, să judece contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite.

114

Page 115: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

• Lipsa acestor menţiuni din cuprinsul încheierii este prevăzută sub sancţiunea nulităţii exprese. Este vorba, în acelaşi timp, despre o nulitate absolută, întrucât este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes public, inserarea în cuprinsul actului a denumirii şi sediul executorului judecătoresc fiind menţiuni care ocrotesc un interes general al întregii societăţi şi nicidecum nu protejează un interes particular al părţilor din raportul de executare silită.

b) data şi locul întocmirii încheierii şi numărul dosarului de executare• Importanţă :

- în funcţie de acest element se poate constata dacă încheierea s-a întocmit în termenul prevăzut de lege.

- se poate verifica succesiunea celorlalte acte de executare silită întocmite de către executorul judecătoresc.

- se poate stabili dacă executorul judecătoresc a întocmit încheierea la sediul biroului său sau într-un alt loc, şi în funcţie de aceasta a se stabili dacă au fost sau nu respectate dispoziţiile legale în materie.

- în funcţie de numărul dosarului de executare silită se poate verifica dacă încheierea emisă de executorul judecătoresc are sau nu legătură cu dosarul de executare silită la care se referă.

• Lipsa acestor menţiuni din cuprinsul încheierii este prevăzută sub sancţiunea nulităţii exprese. În acest caz, este vorba, însă, despre o nulitate relativă, întrucât norma care reglementează această cerinţă legale ocroteşte un interes privat.

c) titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează procedura de executare

• Lipsa acestei menţiuni din cuprinsul încheierii este prevăzută sub sancţiunea nulităţii exprese, ceea ce înseamnă că anularea încheierii are loc doar dacă s-a adus părţii care o invocă o vătămare şi care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acesteia, vătămarea fiind, însă, prezumată şi relative, întrucât norma legală care reglementează acest element al încheierii ocroteşte un interes privat.

d) numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul creditorului şi ale debitorului

• Importanţă : - identifică părţile raportului execuţional. Dacă părţile nu ar fi

enunţate şi identificate, raportul execuţional nici nu ar putea fi conceput.

115

Page 116: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Cum lesne este de observat textul de lege se referă doar la indicarea numelui părţilor, nu şi la prenume. Totuşi, apreciez că acest lucru reprezintă o lacună legislativă, fiind necesară şi indicarea prenumelui, întrucât există numeroase situaţii în care la aceeaşi adresă locuiesc mai multe persoane cu acelaşi nume şi astfel s-ar putea crea confuzii vizând persoana părţii ce intră în conţinutul respectivului raport de drept execuţional.

- indicarea domiciliului sau sediul părţilor este un element important pentru individualizarea corectă a părţilor raportului execuţional.

• Lipsa acestor menţiuni din cuprinsul încheierii este prevăzută sub sancţiunea nulităţii exprese şi relative.

e) procedura de executare care face obiectul încheierii• Este absolut necesar ca în cuprinsul încheierii executorul judecătoresc

să indice procedura de executare, în sens de modalitate de executare silită aleasă de creditor în vederea aducerii la îndeplinire a obligaţiei cuprinsă în titlu executoriu.

• Lipsa acestei menţiuni din cuprinsul încheierii este prevăzută sub sancţiunea nulităţii exprese şi relative, întrucât norma care reglementează această cerinţă ocroteşte un interes privat.

f) chestiunea asupra căreia se adoptă încheierea• Încheierile executorului judecătoresc se emit, fie la solicitarea

creditorului, fie la solicitarea unei alte persoane interesate, fie pot fi date chiar din oficiu. Prin urmare, este absolut firesc ca în cuprinsul încheierii, executorul judecătoresc să arate dacă este vorba despre o cerere a creditorului, a unui creditor intervenient, a debitorului, a terţului garant, a custodelui, a unei alte persoane interesate în executarea silită, precum şi obiectul acestor cereri sau este vorba despre o chestiune asupra căruia trebuie să se pronunţe din oficiu.

• Lipsa acestei menţiuni din cuprinsul încheierii este prevăzută sub sancţiunea nulităţii exprese. Totodată, suntem în prezenţa unei nulităţi relative, întrucât interesul ocrotit prin norma care instituie această cerinţă legală aparţine exclusiv părţii faţă de care încheierea produce efecte juridice

g) motivele în fapt şi în drept care au determinat darea încheierii• Încheierea emisă de către executorul judecătoresc trebuie să se refere

la toate capetele de cerere formulate în cauză, la motivele pentru care unele sunt admise şi altele respinse, precum şi la textele de lege pe care executorul judecătoresc îşi fundamentează soluţia adoptată.

116

Page 117: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

• De asemenea, motivarea încheierii trebuie să fie în concordanţă cu dispoziţia luată de către executorul judecătoresc.

• Lipsa acestor menţiuni din cuprinsul încheierii este prevăzută sub sancţiunea nulităţii exprese şi absolute, întrucât lipsa din cuprinsul actului a motivelor de fapt şi de drept care au determinat darea încheierii reprezintă o neregularitate de natură a aduce atingere unui interes general, al întregii societăţi, neputându-se susţine că norma legală protejează doar un interes particular, al părţilor din raportul de executare silită.

h) dispoziţia luată de executor• Dispozitivul încheierii conţine soluţia adoptată de acesta cu privire la

toate capetele de cerere formulate în cauză. • Dispozitivul încheierii trebuie întocmit de aşa manieră încât să fie

clar, precis, complet şi să nu lase loc la niciun fel de interpretări, de orice natură.

• Lipsa dispozitivului din cuprinsul încheierii este prevăzută sub sancţiunea nulităţii exprese şi absolute, întrucât norma care reglementează obligativitatea indicării soluţiei care a determinat darea încheierii are caracter de ordine publică.

i) calea şi termenul de atac împotriva încheierii• Potrivit art. 657 alin. 3 Cod procedură civilă, dacă prin lege nu se

dispune altfel, încheierile se dau fără citarea părţilor, se comunică acestora, sunt executorii de drept şi pot fi atacate numai cu contestaţie la executare .

• Prin urmare, din textele de lege care reglementează executarea silită rezultă în mod neechivoc că unele încheieri sunt supuse apelului, altele sunt definitive, altele sunt executorii de drept şi pot fi atacate numai cu contestaţie la executare, iar împotriva altora se poate formula plângere.

• În privinţa termenului în care acestea pot fi atacate, se constată că şi acesta este diferit, în funcţie de tipul de încheiere emisă. Astfel, unele încheieri pot fi atacate cu plîngere în termen de 15 zile de la comunicare, iar altele cu contestaţie în termen de 5 zile de la comunicare.

• Aşadar, calea de atac împotriva încheierii este stabilită de lege şi nu de către executorul judecătoresc, lipsa acesteia din cuprinsul actului fiind sancţionată cu nulitatea virtuală.

j) semnătura şi ştampila executorului judecătoresc117

Page 118: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

• Importanţă : - se poate stabili cu exactitate dacă persoana care a emis actul avea sau nu calitatea cerută de lege să-l întocmească.

• Pierderea sau dispariţia ştampilei se înscrie în registrul special ţinut de primul grefier al curţii de apel, înregistrându-se în termen de 5 zile un nou model de ştampilă, care va conţine elemente distinctive faţă de cea pierdută sau dispărută.

• Lipsa acestor menţiuni din cuprinsul încheierii este prevăzută sub sancţiunea nulităţii exprese şi absolute, întrucât lipsa din cuprinsul actului a semnăturii şi ştampilei executorului judecătoresc aduce atingere unui interes general al întregii societăţi, iar nu doar unui interes particular al părţilor din raportul de executare silită.

• Obligaţia executorului judecătoresc de a întocmi încheieri este prevăzută numai în anumite situaţii expres prevăzute de lege, neputând fi emisă şi pentru constatarea altor acte de executare în afara celor anume reglementate. Pentru restul măsurilor dispuse de executor, acesta va întocmi procese-verbale.

• Principalele măsuri ce pot fi dispuse de executorul judecătoresc prin încheiere sunt următoarele:

- stabilirea sumelor acordate cu titlu de dobânzi, penalităţi sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora prin titlul executoriu, precum şi sumele reprezentând actualizarea acestora (art. 619)

- conexarea executărilor silite aflate pe rolul aceluiaşi executor (art. 653 alin. 6)

- înregistrarea cererii de executare silită şi deschiderea dosarului de executare sau refuzarea deschiderii dosarului de executare (art. 664)

- stabilirea sumelor datorate cu titlu de cheltuieli de executare (art. 669)

- înregistrarea cererii de intervenţie a altor creditori (art. 691 alin. 3)

- amânarea executării (art. 699)- suspendarea executării (art. 700)- restrângerea executării silite (art. 701)- încetarea executării silite (art. 702)- soluţionarea cererii debitorului sau a terţului garant privind

obţinerea desfiinţării măsurilor asigurătorii ori de executare - stabilirea remuneraţiei custodelui (art. 747)

118

Page 119: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- încuviinţarea dată terţului deţinător de a se libera, în cursul sechestrului, de bunurile debitorului, dacă obligaţia acestuia de restituire este ajunsă la scadenţă (art. 749 alin.2)

- soluţionarea obiecţiunilor la caietul de sarcini în cazul vânzării titlurilor de valoare şi a unor bunuri cu regim de circulaţie special (art. 756 alin. 5)

- soluţionarea cererii de expertiză în vederea evaluării bunurilor mobile sechestrate (art. 757 alin. 6)

- fixarea termenului de licitaţie a bunurilor mobile sechestrate (art. 758)

- pronunţarea asupra cererii de expertiză formulată de partea interesată în vederea evaluării fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini sechestrate (art. 798)

- numirea administratorului sechestru pentru administrarea veniturilor imobilului (art. 801 alin. 1)

- revocarea şi înlocuirea administratorului-sechestru pentru administrarea veniturilor imobilului (art. 801 alin. 5)

- înlocuirea administratorului-sechestru în cadrul urmăririi silite a veniturilor unui bun imobil (art. 805 alin. 6)

- descărcarea administratorului-sechestru şi revocarea din funcţie a administratorului-sechestru şi numirea altei persoane (art. 809 alin. 2)

- încetarea urmăririi silite a veniturilor unui bun imobil (art. 811)

- admiterea cererii formulată de coproprietarii imobilului urmărit silit de vânzare a întregului imobil aflat în indiviziune (art. 822 alin. 2 şi 3)

-numirea administratorului-sechestru pentru administrarea imobilului urmărit silit (art. 830), numirea expertului evaluator (art. 835 alin. 6)

- stabilirea preţului imobilului şi a valorii altor drepturi (art. 836 alin. 1)

- stabilirea termenului pentru vânzarea imobilului (art. 837 alin. 1)

- numirea administratorului-sechestru la cererea adjudecatarului (art. 853 alin. 2)

119

Page 120: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- eliberarea sumelor de bani consemnate prin poprire (art. 863)- plata sumei rezultate din executare (art. 878 alin.2 )- constatarea încetării executării (art. 885)- constatarea efectuării plăţii şi liberarea debitorului (art. 1009

alin.1)- constatarea efectuării plăţii (art. 899 alin. 3 din Codul civil).

Încheierile - se dau fără citarea părţilor, dacă prin lege nu se dispune altfel;- sunt executorii de drept;- se comunică părţilor- pot fi atacate numai cu contestaţie la executare, în

termen de 5 zile de la comunicare.• Cum împotriva încheierilor întocmite de executorul judecătoresc se

poate exercita contestaţie la executare, înseamnă că acestea se întocmesc în atâtea exemplare originale câte părţi sunt şi se comunică acestora.

B. Procesele-verbale întocmite de executorul judecătoresc• Procesele-verbale - principalele înscrisuri pe care le întocmeşte

executorul judecătoresc în efectuarea urmăririi silite şi au rolul de a constata toate actele de executare săvârşite, în sens de măsuri luate de executor şi stabilire a unor situaţii de către acesta.

Potrivit art. 678 din NCPC - procesele-verbale vor cuprinde următoarele menţiuni:

a) denumirea şi sediul organului de executare; b) numele şi calitatea celui care încheie procesul-verbal; c) data întocmirii procesului-verbal şi numărul dosarului de executare; d) titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează actul de executare; e) numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul debitorului şi creditorului; f) locul, data şi ora efectuării actului de executare; g) măsurile luate de executor sau constatările acestuia; h) consemnarea explicaţiilor, opoziţiilor şi obiecţiunilor participanţilor la executare; i) alte menţiuni cerute de lege sau considerate de executor ca fiind necesare; j) menţionarea, când este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori a refuzului sau a împiedicării de a semna procesul-verbal; k) menţionarea numărului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal, precum şi a persoanelor cărora li s-a înmânat acesta; l) semnătura executorului, precum şi, când este cazul, a altor persoane interesate în executare sau care asistă la efectuarea actului de executare; m) ştampila executorului judecătoresc.

120

Page 121: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Menţiunile prevăzute la art. 669 alin. 1 lit. a)-g), l) şi m) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. Vătămarea este prezumată (art. 170 alin. 2 din NCPC).

• Atât încheierile, cât şi procesele-verbale întocmite de executorul judecătoresc fiind acte întocmite de o persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma şi condiţiile prevăzute de lege, potrivit art. 270 din NCPC, fac dovadă până la înscrierea în fals.

Distincţia dintre încheieri şi procese-verbale:- obligaţia executorului judecătoresc de a întocmi încheieri este

prevăzută numai în anumite situaţii expres prevăzute de lege. Pentru restul măsurilor dispuse de executor, acesta va întocmi procese-verbale;

- în privinţa măsurilor ce pot fi dispuse de executorul judecătoresc prin încheiere, acestea pot fi criticate la instanţa de executare, prin intermediul contestaţiei la executare, în condiţiile art. 704 alin. 2;

- constatările executorului judecătoresc prin intermediul proceselor-verbale sunt susceptibile de a fi supuse cenzurii instanţei prin intermediul contestaţiei la executare înăuntrul termenului general pentru exercitarea acesteiaC. Erorile materiale săvârşite cu prilejul întocmirii de către executorul judecătoresc a încheierilor şi proceselor-verbale Se pot îndrepta, din oficiu sau la cerere, cu respectarea dispoziţiilor legale prevăzute pentru întocmirea lor (art. 655 alin. 2 din NCPC).

Iar, potrivit art. 57 din Legea nr. 188/2000, republicată, actele îndeplinite de executorii judecătoreşti, care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite, vor fi îndreptate sau completate de către aceştia, la cerere sau din oficiu, cu citarea părţilor, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. Cererea de îndreptare a erorii materiale sau de completare se va soluţiona de urgenţă. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face menţiune pe toate exemplarele actului.

• Sintagma „eroare materială” este folosită de legiuitor spre a exprima acele erori ce s-au strecurat în actele îndeplinite de executor cu prilejul redactării şi care nu afectează legalitatea şi temeinicia acestora.

• Prin „omisiune vădită” se înţelege acea situaţie în care executorul judecătoresc nu a întocmit un act execuţional în conformitate cu situaţia de fapt, din neglijenţă.

121

Page 122: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

• Concluzia : actul procedural prin care executorul judecătoresc dispune îndreptarea erorilor materiale este acelaşi cu cel ce urmează a fi îndreptat, având în vedere că textul face trimitere la dispoziţiile legale prevăzute pentru întocmirea actului supus îndreptării.Prin urmare, erorile materiale strecurate într-o încheiere se vor

îndrepta tot printr-o încheiere, în vreme ce erorile materiale dintr-un proces-verbal se vor îndrepta prin întocmirea unui nou proces-verbal. Sub acest aspect, trebuie menţionat că, întrucât încheierile se întocmesc în cazurile strict determinate de lege, înseamnă că în toate celelalte ipoteze în care legiuitorul nu a statuat asupra obligativităţii emiterii unei încheieri, greşelile materiale urmează a fi îndreptate printr-un proces-verbal. Spre exemplu, eroarea materială strecurată într-o somaţie urmează a fi îndreptată printr-un proces-verbal.D. Duplicatele actelor originale La cererea părţii de a i se elibera un duplicat al actului original, biroul executorului judecătoresc care a întocmit acel act va elibera duplicatul în termen de cel mult 5 zile. În textul duplicatului se reproduce, cuvânt cu cuvânt, cuprinsul actului. În locul semnăturilor originale se menţionează numele şi prenumele fiecărui semnatar. Duplicatul are aceeaşi forţă probantă ca şi originalul (art. 55 din lege).

Duplicatul se eliberează de executorul judecătoresc numai părţii care a primit originalul actului şi pe cheltuiala acestuia.E. Alte acte întocmite de executorul judecătoresc

• Alte acte pe care le poate întocmi executorul judecătoresc sunt:- adrese- notificări- înştiinţări- încunoştiinţări- somaţii- convocări- certificate constatatoare- certificate de adjudecare- acte de adjudecare- publicaţii de vânzare- adrese de înfiinţare a popririi

122

Page 123: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

VII.3. Eliberarea de copii de pe actele întocmite de executorul judecătoresc .Comunicarea actelor de procedură în cadrul executării silite

• Eliberarea de copii de pe actele întocmite de executorul judecătorescPotrivit art. 53 alin. 3 din Legea nr. 188/2000, la cerere, în

termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii de pe actele întocmite în îndeplinirea atribuţiilor sale oricărei persoane care justifică un interes.

• Comunicarea actelor de procedură în cadrul executării silite - se poate face de către executorul judecătoresc fie personal, fie

prin intermediul agentului său procedural.- dovada comunicării efectuată prin agentul procedural are

aceeaşi forţă probantă cu dovada comunicării efectuate de către executor însuşi (art. 671).

În lipsa unor dispoziţii speciale, se vor aplica şi respecta, sub sancţiunea anulării executării, dispoziţiile generale în materia comunicării actelor de procedură. Aceasta înseamnă că menţiunile din procesul-verbal de comunicare privitoare la faptele constatate personal de cel care l-a întocmit nu pot fi combătute decât prin înscrierea în fals (art. 164 alin. 4), nefiind permis a se administra pe aceste aspecte probe contrare.

Capitolul VIII. Executarea silită indirectă

Executarea silită indirectă este acea modalitate de executare prin care creditorul urmăreşte realizarea creanţei sale prin valorificarea bunurilor debitorului sau prin poprirea veniturilor pe care acesta le are de primit de la terţe persoane. Executarea silită indirectă se prezintă sub patru forme :

urmărirea silită asupra bunurilor mobile (art. 726-779 NCPC); poprirea (art. 780-793 NCPC ); urmărirea silită a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de

rădăcini (art. 794-798 NCPC); urmărirea silită asupra bunurilor imobile (art. 812-862 NCPC);

VIII.1. Urm ă rirea silită asupra bunurilor mobile (art. 726-779 NCPC)

123

Page 124: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Urmărirea silită asupra bunurilor mobile este acea formă de executare silită indirectă prin care creditorul ce are o creanţă asupra debitorului stabilită printr-un titlu executoriu şi-o realizează prin valorificarea bunurilor mobile deţinute de acesta.

Executarea silită mobiliară este , în conţinutul său , o vânzare , pentru că prin ea se transmite proprietatea unui bun în schimbul unui preţ , cu particularitatea că ea nu se face în mod voluntar de către proprietar , ci în mod forţat , cu concursul executorului judecătoresc.

Nu toate bunurile mobile pot face obiectul executării silite . Potrivit art. 726 NCPC nu fac obiectul executării silite următoarele categorii de bunuri:    a) bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului şi familiei sale şi obiectele de cult, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel;    b) obiectele indispensabile persoanelor cu handicap şi cele destinate îngrijirii bolnavilor;    c) alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de 3 luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele necesare până la noua recoltă, animalele destinate obţinerii mijloacelor de subzistenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă;    d) combustibilul necesar debitorului şi familiei sale socotit pentru 3 luni de iarnă;    e) scrisorile, fotografiile şi tablourile personale sau de familie şi altele asemenea;    f) bunurile declarate neurmăribile în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.    De asemenea , nu pot fi urmărite bunurile destinate exercitării ocupaţiei sau profesiei debitorului decât de către creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu exercitarea profesiei respective. Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:    a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;    b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.De asemenea , nu pot fi urmărite decât pentru obligaţii de înttreţinere şi plata daunelor cauzate de moarte sau vătămare corporală ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de

124

Page 125: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legiiUrmărirea silită mobiliară parcurge mai multe etape procedurale , care trebuie respectate de către organele de executare silită , sub sancţiunea anulării executării.

VIII 1.1.Identificarea şi sechestrarea bunurilor mobile. Urmărirea bunurilor mobile nu poate începe decât după emiterea

unei somaţii de către organul de executare , prin care se pune în vedere debitorului ca , în termen de o zi de la primirea acesteia , să plătească suma de bani datorată creditorului .

Dacă debitorul nu îşi execută obligaţia în acest termen , executorul judecătoresc este obligat să se deplaseze la domiciliul debitorului sau la locul unde se află bunurile acestuia şi să procedeze la identificarea şi sechestrarea lor.

În cazul în care există un pericol evident de sustragere de la urmărire a bunurilor debitorului , la solicitarea creditorului făcută în cuprinsul cerererii de executare , instanţa de executare va dispune odată cu încuviinţarea executării silite şi odată cu comunicarea somaţiei , sechestrarea bunurilor urmăribile. Menţiunea corespunzătoare sechestrării va fi cuprinsă în chiar încheierea de încuviinţare a executării ( art. 731 alin.2 NCPC).

Cu ocazia aplicării sechestrului executorul este obligat să identifice bunurile printr-un semn distinctiv , putând fotografia sau filma bunurile sechestrate.

De asemenea , conform art. 757 NCPC cu ocazia aplicării sechestrului , executorul este obligat să procedeze la evaluarea bunurilor sechestrate . Potrivit prevederilor legale , bunurile vor fi evaluate la valoarea de circulaţie , prin raportare la preţurile medii de pe piaţă din localitatea respectivă.

La cererea părţilor , executorul va desemna un expert care să evalueze bunurile prin efectuarea unui raport scris , ce va fi predat cu 5 zile înainte de termenul fixat pentru vânzare. Cerea de expertiză va fi făcută verbal de părţi la data aplicării sechestrului , fiind consemnată în procesul verbal de sechestru sau în termen de 5 zile de la comunicarea acestuia. Executorul se va pronunţa prin încheiere executorie , stabilind onorariul provizoriu şi termenul la care trebuie depus raporul. Părţile vor fi citate la efectuarea expertizei , având posibilitatea de a-şi desemna experţi consultanţi care să participe la efectuarea lucrării.

125

Page 126: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Pentru bunurile sechestrate asigurător nu este necesară o nouă sechestrare , executorul fiind obligat să verifice dacă bunurile respective se găsesc la locul aplicării sechestrului şi dacă nu au fost substituite sau degradate , precum şi să sechestreze alte bunuri ale debitorului , dacă cele găsite nu sunt suficiente pentru realizarea creanţei. Sechestrul poate fi aplicat chiar dacă bunurile debitorului sunt deţinute de un terţ , afară de cazul în care acesta nu recunoaşte că aparţin debitorului urmărit. Dacă terţul nu recunoaşte că bunurile aparţin debitorului, dar creditorul face dovada că bunurile sunt ale acestuia , instanţa de executare va putea prin încheiere definitivă , dată cu citarea în termen scurt a părţilor , să îl autorizeze pe executor să continue aplicarea sechestrului. Legiuitorul a stabilit şi situaţiile în care executorul judecătoresc trebuie să fie însoţit , sub sancţiunea nulităţii , de un agent de poliţie , jandarm sau alţi agenţi ai forţei publice :

- dacă uşile debitorului sunt închise şi acesta nu vrea să le deschidă - dacă debitorul nu vrea să deshidă camerele sau mobilele- dacă debitorul lipseşte şi nu este prezentă pentru a-l reprezenta nicio

rudă care locuieşte cu dânsul. După deschiderea uşilor sau mobilelor prezenţa agenţilor forţei publice va putea fi înlocuită cu doi martori majori. Camerele şi mobilele se vor deschide treptat , iar bunurile găsite se vor consemna într-un proces verbal. Executorul va putea recurge , dacă este cazul , şi la concursul unor specialişti pentru dechiderea caselor , încăperilor , caselor de fier sau altor mobile. Sechestrul va putea fi aplicat şi asupra unui autovehicol , facându-se menţiune despre aplicarea măsurii pe certificatul de ănmatriculare şi pe cartea de identitate.

Bunurile sechestrate se lasă , cu acordul creditorilor , în custodia debitorului sau a terţului deţinător. Dacă este pericol ca debitorul să înstrăineze , să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate , executorul va proceda la sigilarea sau ridicarea lor.

Dacă debitorul sau terţul deţinător refuză să primească în depozit bunurile sau nu este prezent la aplicarea sechestrului , precum şi în cazul ridicării bunurilor , executorul va da în păstrare bunurile unui administrator-sechestru. Acesta va fi numit dintre persoanele desemnate de creditor , trebuind să fie o persoană majoră şi solvabilă. La cererea creditorului sau a

126

Page 127: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

executorului administratorul sechestru va putea fi obligat la plata unei cauţiuni. O situaţie specială vizează sumele în lei sau valută , titlurile de valoare , obiectele din metale preţioase , pietrele preţioase , obiectele de artă, colecţiile de valoare care se ridică şi se predau instituţiilor de credit , muzeelor sau altor entităţi autorizate. Bunurile sechestrate nu vor putea fi strămutate din locul în care se află, decât cu încuviinţarea executorului judecătoresc. Dacă bunul sechestrat este afectat de un drept real de garanţie în favoarea unei terţe persoane , executorul va încunoştiinţa acea persoană despre aplicarea sechestrului şi o va cita la termenele fixate pentru vânzarea bunului. La cererea executorului despre aplicarea sechestrului se va face menţiune la registrul comerţului , la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare , în registrul succesoral ţinut de notarii publici sau în alte registre de publicitate. Despre efectuarea sechestrului , executorul judecătoresc va întocmi un proces verbal care va cuprinde următoarele menţiuni:    a) somaţia de plată făcută verbal debitorului şi răspunsul lui, dacă a fost prezent;    b) enumerarea, descrierea şi evaluarea, după aprecierea executorului, dacă este posibil, a fiecărui bun mobil sechestrat;    c) indicarea bunurilor care, fiind exceptate de la urmărire, nu au fost sechestrate, în cazul în care bunurile sechestrate nu acoperă creanţa;    d) menţionarea drepturilor pretinse de alte persoane asupra bunurilor sechestrate;    e) arătarea bunurilor sechestrate asupra cărora există un drept real de garanţie constituit în favoarea unei terţe persoane;    f) arătarea bunurilor sechestrate care au fost sigilate sau ridicate;    g) arătarea persoanei căreia i se lasă în depozit bunurile sechestrate. Procesul-verbal se va semna de executor şi de persoanele care, potrivit legii, au asistat la aplicarea sechestrului. Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se va preda debitorului sau, după caz, terţului deţinător şi administratorului-sechestru, acesta din urmă semnând cu menţiunea de primire a bunurilor în păstrare. Dacă persoanele prezente refuză să semneze procesul verbal sau să primească unexemplar al acetuia , executorul va face menţiune despre acest aspect , urmând a proceda potrivit dispoziţiilor privitoare la comunicarea şi înmânarea citaţiilor.

127

Page 128: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Potrivit art. 750 NCPC , debitorul va putea împiedica aplicarea sechestrului sau va putea obţine ridicarea lui dacă:

- plăteşte creanţa , inclusiv accesoriile şi cheltuielile ;- depune la dispoziţia executorului judecătoresc întreaga valoare a

creanţei şi predă executorului recipisa de consemnare. Dacă debitorul nu a formulat contestaţie la executare , executorul va elibera o dovadă de primire a recipisei de consemnare a creanţei şi va încheia un proces verbal în acest sens , dispunând oprirea urmăririi sau ridicarea sechestrului. Dacă debitorul a formulat contestaţie, executorul va depune procesul verbal şi recipisa de consemnare la instanţa de executare , care se va pronunţa de urgenţă. VIII.1.2. Vânzarea bunurilor mobile urmărite

Vânzarea bunurilor mobile sechestrate constituie ce-a de-a doua etapă a urmăririi silite mobiliare , având drept scop obţinerea unei sume de bani necesare acoperirii creanţei creditorului.

În conformitate cu art. 752 NCPC , dacă în termen de 15 zile de la aplicarea sechestrului debitorul nu îşi achită creanţa , cu toate accesoriile şi cheltuielile de executare , executorul va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate . În cazul bunurilor supuse pieirii , alterării , degradării ori deprecierii vânzarea se va face de îndată ce bunurile au fost sechestrate.

Valorificarea bunurilor sechestrate poate fi realizată prin vânzare amiabilă , vânzare directă sau vânzare silită (art. 752 alin.1 NCPC). Vânzarea amiabilă (art.753 NCPC )constă în posibilitatea acordată debitorului de către executorul judecătoresc , cu acordul creditorului , de a valorifica el însuşi bunurile sechestrate. În acest caz , debitorul are obligaţia de a informa în scris executorul despre ofertele primite , oferind datele potenţialului cumpărător şi termenul de plată . Dacă terţul cumpărător nu va consemna la dispoziţia executorului preţul bunului în termenul stabilit , se va proceda la fixarea termenului pentru vânzare la licitaţie publică. Vânzarea directă (art. 754 NCPC)are loc atunci când există acordul creditorului şi al debitorului prin valorificarea bunurilor către cumpărătorul care oferă cel puţin preţul apropiat de valoarea de circulaţie , raportat la preţurile medii de piaţă din localitatea respectivă. Termenul la care se va realiza vânzarea directă se stabileşte prin acordul părţilor , debitorul şi creditorul fiind înştiinţaţi despre ziua , ora şi locul vânzării. La termenul de vânzare , executorul va întocmi procesul verbal de licitaţie , iar dacă una dintre părţi lipseşte îi va înainta o copie certificată de pe acesta.

128

Page 129: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Potrivit reglementărilor noului cod , titlurile de credit şi orice alte valori sau mărfuri negociabile la bursă se vor putea vinde prin sistemul de tranzacţionare al bursei celei mai apropiate . De asemenea , obiectele din metale preţioase , pietrele preţioase , mijloacele de plată străine şi alte titluri de valoare se vor valorifica prin entităţi autorizate iar obiectele de artă şi colecţiile de valoare prin organele şi în condiţiile legii . Vânzarea acţiunilor la societăţile închise sau a părţilor sociale se face amiabil sau prin licitaţie publică , dacă legea nu prevede un sistem specil privind circulaţia acestora . Dacă vânzarea se face de către executor sau printr-un agent specializat , acesta din urmă va întocmi un caiet de sarcini care va cuprinde toate datele necesare aprecierii valorii drepturilor societare aferente acţiunilor sau părţilor sociale scoase la vânzare. Caietul de sarcini va fi comunicat debitorului , creditorului , societăţii şi celorlalţi asociaţi , pentru a putea fi formulate obiecţiuni , în termen de 5 zile de la comunicare. Obiecţiunile vor fi soluţionate de executor prin încheiere executorie , dată cu citarea părţilor . Dacă nu se formulează obiecţiuni sau acestea sunt respinse iar încheierea nu este atacată de cei interesaţi , urmărirea va continua potrivit dispoziţiilor legale. Vânzarea la licitaţie publică (art757-779) reprezintă modalitatea cea mai frecvent întâlnită în practica execuţională. În acest caz , executorul judecătoresc , în cel mult o zi de la expirarea termenului de 15 zile de la aplicarea sechestrului sau de la expirarea termenului de consemnare a preţului bunului în cazul vânzării amiabile va fixa , prin încheiere definitivă , ziua , ora şi locul licitaţiei. Codul de procedură civilă stabileşte anumite limitări privitoare la fixarea termenului licitaţiei. Astfel , vânzarea nu se va putea face în mai puţin de două săptămâni , nici în mai mult de 4 săptămâni de la expirarea termenelor de mai sus , conform prevederilor art. 752-753. Termenul va putea fi scurtat sau prelungit , dacă atât creditorul cât şi debitorul solicită acest lucru. În situaţia nerespectării acestor termene stabilite de dispoziţiile legale pentru realizarea vânzării silite , Codul nu a prevăzut nicio sancţiune , deoarece termenele au fost stabilite în interesul ambelor părţi , astfel că se va putea constata anularea vânzării doar în condiţiile dovedirii de către debitor a unei vătămări a unei vătămări care nu ar putea fi înlăturată altfel. Vânzarea la licitaţie se face , de regulă , la locul unde se află bunurile sau în alt loc , dacă există motive întemeiate. O importanţă deosebită este acordată de către legiuitor publicităţii vânzării , atât în privinţa înştiinţării părţilor cârt şi a întocmirii şi afişării

129

Page 130: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

anunţurilor de vânzare. Astfel , art. 760 prevede că executorul îi va înştiinţa pe creditor , debitor , terţul deţinător al bunurilor sechestrate sau orice altă persoană care are un drept în legătură cu aceste bunuri cu privire la ziua ,ora şi locul vânzării la licitaţie. Cu cel puţin 5 zile înainte de ţinerea licitaţiei executorul va întocmi anunţurile de vânzare şi le va afişa la locul licitaţiei , la sediul executorului , la sediul primăriei de la locul vânzării bunurilor ţi al instanţei de executare. Executorul va întocmi şi publicaţii de vânzare , vare vor fi aduse la cunoştinţa publică printr-unul din ziarele locale sau de circulaţie naţională. Publicaţiile şi anunţurile de vânzare vor cuprinde denumirea şi sediul organului de executare , sediul şi numele executorului , numele , prenumele şi domiciliile creditorului şi debitorului , ziua , ora şi locul licitaţiei , indicarea şi descrierea sumară a bunurilor , menţiunea sarcinilor de care este grevat bunul , somaţia către cei care pretind vreuun drept asupra bunului de a înştiinţa organul de executare , invitaţia de participare pentru cei interesaţi să cumpere bunul să se prezinte la termenul de vânzare, preţul de pornire al licitaţiei , locul şi data afişării anunţurilor de vânzare. Menţiunile privind denumirea , sediul organului de executare , numele executorului , numele şi domiciliile debitorului şi creditorului , ziua , ora locul licitaţiei , descrierea bunului şi arătarea preţului de pornire , menţiunea sarcinilor , somaţia şi invitaţia către cei care vor să cumpere bunurile sunt prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii. În cazul neîndeplinirii de către executorul judecătoresc a obligaţiilor privind publicitatea vânzării , la cererea părţii interesate instanţa de executare va putea dispune amendarea sa. Noul cod prevede posibilitatea restrângerii formalităţilor de publicitate numai la afişare şi să scurtarea termenului de înştiinţare a părţilor şi de afişare în cazul în care executarea are ca obiect un titlu privitor la o creanţă care nu depăşeşte 5000 lei sau atunci când bunurile sunt supuse pieirii , degradării , alterării ori deprecierii , indiferent de valoare. Comunicarea se va putea face prin telegramă , telefax sau orice mijloc care asigură înştiinţarea părţilor şi confirmarea primirii. De asemenea , noile reglementări prevăd expres necesitatea refacerii formalităţilor de publicitate dacă vânzarea se amână , impunându-se reluarea lor pentru următorul termen. Noul termen nu va putea fi mai scurt de o săptămână şi nici mai lung de două săptămâni. În ziua fixată pentru vânzare , executorul se va deplasa la locul situării bunurilor , va ridica sigiliile sau le va primi din mâna custodelui , procedând

130

Page 131: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

la verificarea stării lor. Dacă vânzarea se face în alt loc decât locul unde se află bunurile , acestea vor fi duse la locul desfăşurării licitaţiei, pe cheltuiala creditorului. Vânzarea se va amâna la cererea părţii interesate în cazul nerespectării termenelor de înştiinţare a părţilor sau a termenelor de afişare sau publicare a anunţurilor de vânzare . În cazul în care această cerere de amânare nu este formulată înainte de începerea licitaţiei , partea interesată este decăzută din dreptul de a mai solicita ulterior amânarea vânzării. Noul termen nu va fi mai lung de 20 de zile de la prima vânzare. În ce priveşte potenţialii licitatori , dispoziţiile noului cod de procedură civilă prevăd că poate participa la licitaţie orice persoană care are capacitate deplină de exerciţiu , precum şi capacitatea de a dobândi bunurile ce fac obiectul vânzării silite. Debitorul nu va putea fi adjudecatar nici personal , nici prin reprezentant . De asemenea , creditorii urmăritori sau intervenienţi nu îşi vor putea adjudeca bunurile scoase la vânzare la mai puţin de 75% din preţul de pornire al licitaţiei. Cu excepţia creditorilor urmăritori sau intervenienţi , ceilalţi participanţi trebuie să consemneze înainte de începerea licitaţiei o garanţie de 10% din cuantumul preţului de pornire pentru bunurile pe care doresc să le cumpere. Vânzarea se va face în mod public de către executorul judecătoresc. Acesta va oferi spre vânzare fiecare bun în parte sau mai multe împreună , în funcţie de natura şi destinaţia lor , prin trei strigări succesive. Bunul se va adjudeca de cumpărătorul care oferă preţul cel mai mare. În situaţia în care există un singur ofertant , acesta îşi va adjudeca bunul dacă oferă preţul de pornire al licitaţiei. Dacă niciun participant nu oferă preţul de pornire al licitaţiei , la acelaşi termen vânzarea se va relua cu începere de la 75% din valoarea iniţială a bunului . În cazul în care nu se obţine nici acest ultim preţ , vânzarea se va amâna . La următorul termen , care se va stabili la cel mult 20 de zile de la prima licitaţie , vânzarea va începe de la preţul de 50% din preţul fixat iniţial prin publicaţii şi anunţuri . Dacă nu se oferă nici această sumă , bunurile se vor vinde la acelaşi termen la cel mai mare preţ oferit , chiar dacă participă un singur licitator. La preţ egal se va acorda preferinţă titularului unui drept de preemţiune asupra bunului , dacă acesta participă la licitaţie. Preţul oferit de adjudecatar trebuie să fie real şi serios , iar nu derizoriu , întrucât s-ar ajunge la o deposedare a debitorului , în condiţii vădit dezavantajoase pentru acesta . În situaţia în care executorul

131

Page 132: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

judecătoresc apreciază că preţul oferit este derizoriu , acesta trebuie să întocmească un refuz de executare , potrivit art. 53 din Legea nr. 188/2000 . Împotriva acestui refuz se poate formula plângere la judecătoria în circumscripţia căreia se află sediul biroului executorului judecătoresc. După câştigarea licitaţiei , adjudecatarul are obligaţia de a consemna “ de îndată ” preţul bunului sau , cu acordul creditorului , în cel mult 5 zile de la data licitaţiei . Dacă adjudecatar este însuşi creditorul urmăritor şi nu există alţi creditori privilegiaţi participanţi , el va putea depune în contul preţului creanţa sa. Dacă există o diferenţă valorică între valoarea creanţei şi preţul bunului , creditorul o va depune imediat sau în cel mult 5 zile de la data licitaţiei . Dacă preţul sau , respectiv, diferenţa de preţ nu se depune se va proceda la reluarea licitaţiei la acealaşi termen sau la alt termen , reluându-se formalităţile de publicitate.

Licitaţia se va închide de îndată ce din sumele obţinute se pot acoperi creanţele ce se urmăresc , inclusivi dobânzi , penalităţi , actualizarea sumei , precum şi cheltuielile de executare . După închiderea licitaţiei , executorul va întocmi un proces verbal în care va consemna date despre desfăşurarea licitaţiei şi rezultatul acesteia.

Predarea bunului va fi realizată de executor numai după plata integrală a preţului , moment până la care adjudecatarul va suporta riscul pieirii bunului. Executorul va elibera adjudecatarului un certificat de adjudecare , care va cuprinde data şi locul licitaţiei , numele adjudecatarului , bunul adjudecat , preţul plătit şi semnătura executorului. Acest certificat va constitui dovada dreptului de proprietate asupra bunului adjudecat. Bunul va trece în proprietatea adjucatarului , liber de orice sarcini. Locaţiunile şi celelalte acte juridice cu privire la bunul închiriat vor rămâne în fiinţă sau vor înceta , potrivit legii. Potrivit dispoziţiilor art. 776 NCP este inadmisibilă orice acţiune de desfiinţare a vânzării silite făcutăm împotriva terţului adjudecatar care a plătit preţul , cu excepţia situaţiei de fraudă din partea acestuia. În acest caz de excepţie , desfiinţarea vânzării poate fi făcută şi pe calea contestaţiei la executare , legea procesual civilă neprevăzând nicio derogare în această privinţă . Cererile de desfiinţare a vânzării pentru fraudă sunt cel mai adesea formulate de terţii care pretind un drept de proprietate sau alt drep real asupra bunului . În aceste situaţii , terţele persoane au la dispoziţie calea procedurală a unei acţiuni separate.

132

Page 133: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Legiuitorul a prevăzut şi situaţia în care bunul vândut nu poate fi vândut printr-una din modalităţile prevăzute de art. 752 alin. 1 (vânzare amiabilă, vânzare directă sau vânzare silită) . Astfel , dacă bunul sechestrat nu s-a putut vinde într-una din aceste modalităţi , orice creditor care poate cere executarea silită asupra bunurilor debitorului îl poate prelua în contul creanţei la preţul stabilit la ultimul termen al licitaţiei , conform anunţului şi publicaţiei de vânzare. În cazul în care există o diferenţă între valoarea creanţei şi preţul bunului , creditorul şi-l va putea adjudeca după ce va depune suma echivalentă acestei diferenţe. Bunurile sechestrate care nu au putut fi valorificate vor rămâne indisponibilizate cel mult un an de la data aplicării sechestrului . Dacă nici în cursul acestui termen nu vor putea fi valorificate prin reluarea procedurilor de vânzare , ele vor fi restituite debitorului sau reprezentantului său. Distribuirea sau eliberarea sumelor obţinute din vânzarea silită a bunurilor mobile se face în condiţiile art. 863-886 NCPC , executorul fiind obligat să consemneze sumele de bani încasate , păstrând dovada consemnării şi făcând menţiune despre acest lucru în procesul verbal de licitaţie.

VIII.2 Poprirea Poprirea este acea formă a executării silite indirecte prin care se

valorifică sumele de bani , titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporabile urmăribile datorate debitorului urmărit de către o terţă persoană , creditorul subrogându-se în mod condiţionat şi provizoriu în drepturile acestuia din urmă .

Fundamentul popririi constă în principal în dreptul de gaj general al creditorilor asupra patrimoniului debitorului , prevăzut în noul Cod civil la art. 2324.

Poprirea constituie forma de executare silită , care prezintă cele mai puţine riscuri . Astfel , debitorul nu se poate sustrage de la această formă de executare , deoarece terţul poprit este cel care efecuează plata . De asemenea , nu există riscul sustragerii , deteriorării sau distrugerii bunurilor urmăribile , aşa cum există în situaţia celorlalte forme de executare silită. Poprirea este reglementată de noul Cod de procedură civilă de dispoziţiile art. 780-793. VIII.2.1.Subiectele popririi.

133

Page 134: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

În cadrul acestei proceduri se întâlnesc trei subiecţi de drept : creditorul popritor, debitorul poprit şi terţul poprit , existând tot atâtea raporturi juridice:

-un prim raport juridic există între creditorul popritor şi debitorul poprit , în sensul că debitorul este dator creditorului;

- al doilea raport juridic este cel existent între debitorul poprit şi terţul poprit , în sensul că terţul poprit este dator debitorului;Aceste prime două raporturi juridice sunt preexistente popririi şi pot avea natură juridică diferită : civilă , comercială sau pot izvorî dintr-o obligaţie legală (plata unei pensii de întreţinere , plata de taxe sau impozite).

- al treilea raport juridic , care ia naştere prin adresa de înfiinţare a popririi sau prin hotărârea de validare a popririi , este între creditorul popritor şi terţul poprit.

Calitatea de creditor popritor o poate avea orice creditor , indiferent de creanţa pe care o are (creditor chirografar sau creditor care se bucură de un privilegiu sau garanţie reală). În cadrul popririi , creditorul popritor este persoana care deţine titlul executoriu , el trebuind să justifice atât calitatea procesuală activă , cât şi calitatea procesuală pasivă . Legitimarea procesuală activă poate fi dobândită şi de către succesorii creditorului urmăritor . De asemenea , transmiterea calităţii procesuale poate avea loc şi pe cale convenţională . Poprirea poate fi solicitată şi pe calea acţiunii oblice , în condiţiile art. 1560 din noul Cod Civil. Debitorul poprit trebuie să îndeplinească o dublă calitate , şi anume cea de debitor al creditorului urmăritor , precum şi cea de creditor al terţului poprit . În situaţia în care sunt obligaţi mai mulţi în solidar mai mulţi debitori , creditorul poate urmări pe oricare dintre aceştia , fără a exista riscul de a i se opune beneficiul de discuţiune. Terţul poprit este debitor al debitorului urmărit , netrebuind să îndeplinească nicio altă condiţie particulară. În cazul în care terţul poprit plăteşte creditorului popritor , poprirea se definitivează şi-l liberează faţă de debitorul poprit ( creditorul său) în limita sumei plătite.VIII.2.2.Obiectul popririi

Potrivit art. 780 NCPC , sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor

134

Page 135: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

raporturi juridice existente. De asemenea, în condiţiile art. 732 alin. (1), pot fi poprite şi bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele său.

Aşadar , pot fi poprite :- sumele de bani.Acestea pot proveni din salarii sau din alte surse

(economii , tranzacţii etc);- titlurile de valoare (cambia , biletul la ordin şi cecul pot fi poprite

atunci când trasul este datornicul debitorului poprit.În situaţia în care aceste titluri de valoare au fost transmise prin gir, nu se mai pot popri , întrucât nu mai sunt îndeplinite condiţiile popririi).

- bunurile mobile incorporale . Acţiunile şi părţile sociale ale unei societăţi comerciale pot fi poprite , însă cu respectarea dispoziţiilor Legii 31/1990 republicată şi ale Legii 279/2004 privind piaţa de capital.

- veniturile viitoare ale debitorului. Acest aspect este consacrat şi de dispoziţiile art. 2324 din noul Cod Civil.

Există situaţii în care , deşi poprirea este admisibilă , însă dispoziţiile legale impun anumite limitări . Astfel , potrivit art. 728 NCPC , salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:    a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;    b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume , urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al debitorului.

Nu pot fi urmărite , potrivit aceloraşi dispoziţii , ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, decât pentru obligaţii de întreţinere şi despăgubiri acordate în caz de moarte sau vătămare corporală . Nu pot fi executate silit pentru niciun fel de datorii alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii , ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav , ajutoarele de maternitate , cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat , diurnele .

De asemenea , creanţele stabilite prin titluri executorii împotriva instituţiilor publice pot fi plătite în termen de 6 luni de la data comunicării

135

Page 136: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

somaţiei de plată de către organul competent şi numai după trecerea acestui termen se poate efectua executarea silită.

Totodată , legiuitorul a instituit şi anume interdicţii , aşa încât unele sume de bani nu pot fi supuse executării silite prin poprire . Astfel , potrivit art. 780 alin. 3 NCPC , nu pot fi poprite : - sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie;    - sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii naţionale şi internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte;    - sumele aferente plăţii drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înfiinţării popririiVIII.2.3. Procedura popririi .

Poprirea parcurge , în principiu , două faze : înfiinţarea popririi şi validarea popririi . A. Înfiinţarea popririi. Potrivit art.781 NCPC , poprirea se înfiinţează la cererea creditorului. Astfel , pentru înfiinţarea popririi creditorul trebuie să se adreseze cu o cerere executorului judecătoresc . Textul nu face nicio referire la elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea , astfel încât sunt aplicabile dispoziţiile generale ale art. 148 şi urm . C. Proc. Civ. În ce priveşte competenţa , regula generală este că aceasta revine executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorului ori terţul poprit . În cazul popririi pe conturile unei persoane fizice sau juridice , competenţa aparţine executorului judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori după caz , de la sediul principal sau sediile secundare ale băncii unde debitorul şi-a deschis contul . În conformitate cu dispoziţiile art. 782 alin. 1 NCPC , poprirea se înfiinţează fără somaţie , în baza încheierii de încuviinţare a executării , prin adresă în care se va menţiona şi titlul executoriu în temeiul căruia se înfiinţează . Adresa de înfiinţare a popririi şi încheierea de încuviinţare a executării sau un certificat de soluţie se comunică terţului poprit , înştiinţându-se despre măsura luată şi debitorul. Şi acestuia i se comunică în copie adresa de înfiinţare a popririi , la care se ataşează copie certificată de pe încheierea de încuviinţare a executării silite sau certificatul de soluţie din dosar.

136

Page 137: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

În adresa de înfiinţare a popririi se va pune în vedere celei de a treia persoane – terţul poprit- interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care acesta i le datorează sau i le va datora în viitor , declarându-le poprite în măsura necesară realizării creanţei.

Adresa de înfiinţare a popririi va trebui să cuprindă numele , domiciliul şi codul numeric personal al debitorului persoană fizică, ori , în cazul persoanelor juridice , denumirea şi sediul lor , precum şi codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală . În cazul în care adresa de înfiinţare a popririi se adresează unei unităţi operaţionale a unei bănci , poprirea va fi înfiinţată asupra conturilor pe care debitoarea urmărită le are deschise la acea unitate. Dacă poprirea a fost înfiinţată ca măsură asiguratorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului executoriu se va comunica terţului poprit o copie certificată de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligaţiilor sale . Astfel , în acest caz , nu mai este necesară o nouă adresă de înfiinţare a popririi , fiind suficient să se comunice terţului poprit o copie certificată de pe titlu , încât omăsură asiguratorie ce are ca scop indisponibilizarea sumelor de bani , titlurilor de valoare şi altor tittluri incorporabile se tranformă într-o formă de executare silită indirectă.

După comunicarea adresei de înfiinţare a popririi către terţul poprit devin indisponibile toate sumele şi bunurile mobile poprite. Indisponibilizarea vizează atât sumele ajunse la scadenţă ci şi pe cele ce vor deveni exigibile în viitor. Indisponibilizarea se întinde şi asupra fructelor civile ale creanţei , cât şi asupra oricăror alte accesorii născute ulterior. După înfiinţarea popririi , terţul poprit este răspunzător de orice plăţi efectuate de el împotriva dispoziţiilor de indisponibilizare ordonate de executorul judecătoresc. Prin urmare , o atare plată nu este opozabilă creditorului popritor , fapt pentru care acesta va putea obţine din nou obligarea terţului. Potrivit art. 783 alin. 6 NCPC , indisponibilizarea sumelor de bani şi implicit , poprirea , va înceta dacă debitorul consemnează , cu afectaţiune specială , întreaga valoare a creanţei la dispoziţia creditorului urmăritor . Debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecătoresc , care va înştiinţa de îndată terţul poprit. În cazul în care creanţa poprită este garantată cu ipotecă sau altă garnţie reală , creditorul popritor va fi în drept să ceară notarea popririi în cartea funciară. În practica execuţională s-a născut o chestiune de drept legată de faptul dacă , în cazul suspendării executării silite prin poprire trebuie

137

Page 138: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

deblocate şi conturile bancare ce au făcut obiectul înfiinţării popririi . Părerile sunt diferite , majoritară fiind opinia care susţine că suspendarea executării silite nu presupune deblocare conturilor bancare şi respectiv disponibilizarea sumelor de bani poprite în mod legal de către organele de executare silită. B. Executarea popririi Textele de lege care reglementează poprirea au în vedere mai multe situaţii privind executarea acesteia , respectiv:-poprirea înfiinţată asupra sumelor de bani prezente şi viitoare . Potrivit art. 786 alin. 1 : în termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenţa acestora, terţul poprit este obligat:  pct  1. să consemneze suma de bani, dacă creanţa poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului judecătoresc; pct 2. să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia, în cazul sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. La cererea creditorului, suma îi va fi trimisă la domiciliul sau reşedinţa indicată , pe cheltuiala debitorului.Dacă sunt ănfiinţate mai multe popriri , terţul poprit va proceda conform celor arătate comunicând numele şi adresele tuturor creditorilor , precum şi sumele poprite pentru fiecare în parte. -poprirea înfiinţată în cazul debitorului titular de conturi bancare. În cazul în care debitorul este titularul unor conturi deschise la unităţi bancare , poprirea se înfiinţează în conformitate cu art. 782 alin.4-5 . Pot face obiectul executării silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi , cât şi încasările viitoare.- poprirea înfiinţată asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile . Se aplică aceleaşi dispoziţii ale art. 782 alin.6. Potrivit art. 729 “Dacă poprirea a fost înfiinţată asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispoziţiilor prevăzute pentru urmărirea mobiliară propriu-zisă, ţinând seama şi de reglementările speciale referitoare la aceste bunuri, precum şi la eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute potrivit dispoziţiilor art. 863 şi următoarele”.

138

Page 139: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- înfiinţarea popririi asupra sumelor în valută. În cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi în valută , băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută , fără consimţământul titularului de cont , la cursul de schimb comunicat de BNR pentru ziua respectivă , în scopul indisponibilizării acestor sume , conform art. 786.- schimbarea locului de muncă sau pensionarea debitorului . În aceste situaţii poprirea rămâne în fiinţă. Unitatea de la care pleacă debitorul va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea la noul loc de muncă al acetuia , care va deveni terţ poprit. VIII.2.4Eliberarea şi distribuirea sumei . Potrivit art. 787 NCPC, executorul va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei consemnate , în condiţiile dispoziţiilor art. 786 alin. 1 pct.1 şi ale art. 863 şi următoarele. Creditorilor care nu locuiesc sau nu îşi au sediul în localitatea unde are sediul executorul judecătoresc , acesta le va trimite sumele plătitede terţul poprit sau le va vira în contul indicat , pe cheltuiala debitorului. În cazul în care sunt înfiinţate mai multe popriri şi sumele cuvenite creditorilor depăşesc suma urmăribilă din veniturile debitorului , terşul poprit va reşine şi consemna suma urmăribilă în termenul de 5 zile de la comunicarea popririi şi va depune dovada consemnării la executorul judecătoresc. VIII.2.5. Validarea popririi Validarea popririi intervine în situaţia în care terţul poprit nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite prin lege în sarcina sa. Astfel , potrivit art. 789 NCPC, ”Dacă terţul poprit nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării”.Aşadar , potrivit acestor dispoziţii legale , dreptul de a solicita validarea popririi aparţine creditorului , debitorului sau organului de executare. Competenţa de a soluţiona cererea de validare a popririi revine instanţei de executare. Din formularea textului legal rezultă că procedura validării popririi nu constituie o fază obligatorie a popririi , ci apare ca o procedură de executare eventuală sau excepţională .

139

Page 140: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Soluţionarea cererii se face cu citarea creditorului urmăritor şi a celor intervenienţi , precum şi a debitorului şi terţului poprit . Validarea constă în verificarea condiţiilor legale pentru obligarea directă , pe cale judecătorească , a terţului poprit faţă de creditorul popritor.

Cu privire la probele ce pot fi administrate în faţa instanţei de validare, legiuitorul nu face nicio distincţie , astfel că pot fi administrate orice fel de probe , în condiţiile dreptului comun. Terţul poprit va putea opune creditorului urmăritor toate excepţiile şi mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului , dacă acestea se întemeiază pe o cauză anterioară popririi . Astfel , terţul poprit poate invoca în instanţa de validare inexistenţa sau stingerea debitului ori alte cauze de stingere sau diminuare a creanţei.

Instanţa se pronunţă asupra validării printr-o hotărâre , prin care poate admite sau respinge cererea de validare.

În situaţia în care din probele administrate rezultă că terşul poprit datorează sume de bani debitorului , va da o hotărâre de validare a popririi , prin care va obliga terţul poprit să plătească creditorului în limita creanţei , suma datorată debitorului .

Dacă sumele sunt datorate periodic , poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenţă , cât şi pentru cele care vor fi scadente în viitor. În această din urmă situaţie , validarea îşi va produce efectele numai la data când sumele devin scadente.

Dacă poprirea a fost înfiinţată asupra unor bunuri mobile incorporale care se aflau , la data înfiinţării popririi în mâinile terţului poprit , instanţa va hotărî vânzarea lor. Dacă aceste bunuri nu se mai aflau în posesia terţului poprit la momentul validării , instanţa îl va obliga prin hotărârea de validare la plata contravalorii lor.

Dacă se constată că terţul poprit , cu rea credinţă , a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile privind efectuarea popririi , va putea fi amendat prin hotărârea de validare cu o amendă cuprinsă între 2.000 şi 10.000 lei .

Hotărârea de validare are caracterul unei hotărâri constitutive de drepturi , întrucât prin aceasta se realizează un transfer al creanţei în favoarea creditorului urmăritor . În acest fel , prin această hotărâre se naşte un raport juridic nou , în sensul că terţul poprit devine debitor direct al creditorului popritor , deşi între aceste părţi nu exista un raport juridic anterior judecăţii.

Potrivit art. 791 NCPC , hotărârea de validare rămasă definitivă are efectul unei cesiuni de creanţă şi constituie titlu executoriu împotriva terţului

140

Page 141: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

poprit. După validarea popririi , terţul poprit va proceda , după caz , la consemnarea sumei sau la plata creanţei , în limita sumei determinate în hotărârea de validare. În caz de nerespecatere a acestei obligaţii , executarea silită se va face împotriva terţului poprit , pe baza hotărârii de validare ce constituie titlu executoriu.

Potrivit dispoziţiilor noului cod , hotărârea dată cu privire la validarea popririi este supusă numai apelului , în termen de 5 zile de la comunicare.

Hotărârea de validare a popririi poate fi valorificată de creditor în termen de trei ani de la rămânerea definitivă a acesteia , în termenul general de prescripţie.

În măsura în care creanţa creditorului popritor nu va reuşi să fie acoperită prin executarea hotărârii de validare a popririi , acesta se va putea întoarce pentru a continua urmărirea împotriva debitorului poprit , până la acoperirea integrală a creanţei. Desfiinţarea popririi va interveni dacă , după înfiinţarea acesteia , cauza pentru care s-a înfiinţat aceasta a încetat să mai existe . Din oficiu sau la cererea debitorului poprit executorul va dispune desfiinţarea popririi , printr-o adresă către terţul poprit. Dacă poprirea a fost validată de instanţă , desfiinţarea acesteia se va face de instanţa de executare prin încheiere executorie , dată cu citarea părţilor.

VIII.3 Urmărirea silită a fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini Reprezintă o altă formă a executării silite indirecte , destinată a conduce la realizarea dreptului creditorului prin valorificarea fructelor neculese şi prinse de rădăcini. Este reglementată de Cod de procedură civilă la articolele 794-798 în secţiunea “Urmărirea fructelor şi veniturilor imobilelor ” , alături de urmărirea veniturilor generale ale imobilelor , noua modalitate de executare silită indirectă introdusă prin noul cod. Realizarea acestei forme de executare silită indirectă presupune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii . Astfel , în conformitate cu art. 794 , fructele neculese şi recoltele prinse de rădăcini , care sunt ale debitorului , nu se pot urmări decât pe bază de titluri executorii , însă pot fi sechestrate în condiţiile art. 951 şi următoarele. La această formă de executare silită poate recurge creditorul urmăritor al proprietarului terenului cultivat sau creditorul uzufructuarului , dacă fondul este grevat de uzufruct , ori de creditorul arendaşului sau subarendaşului . Creditorul trebuie să fie în posesia unui titlu executoriu . În

141

Page 142: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

situaţia în care creditorul nu are titlu executoriu , se poate institui sechestru asigurător , în condiţiile art. 951 şi următoarele NCPC. Debitorul urmărit , în cadrul acestei proceduri , poate fi proprietarul terenului fructelor neculese sau al recoltelor prinse de rădăcini , uzufructuarul , arendaşul sau subarendaşul. Obiectul urmăririi silite îl constituie fructele neculese şi recoltele prinse de rădăcini. Astfel , este vorba de produsele solului , adică fructele naturale şi industriale , precum şi cerealele , materialul săditor , pomicol , pepinierele piscicole , peştele din heleşteie . Pentru a putea fi aplicabile aceste dispoziţii este necesară îndeplinirea mai multor condiţii privind obiectul urmăririi , respectiv :

- fructele urmărite să se fi dezvoltat , să fi apărut , căci în caz contrar , urmărirea ce s-ar declanşa ar fi fără obiect;

- fructele să nu fi fost culese ori tăiate din rădăcini , pentru că , într-un asemenea caz , nu pot forma obiectul urmăririi silite;

- debitorul urmărit să fie încă proprietarul sau uzufructuarul acestor fructe , pentru ca urmărirea să nu se îndrepte împotriva unei persoane care nu datorează nimic , deci fără calitate procesuală pasivă ;

- fructele să nu fi format obiectul unei indisponibilizări în cadrul unei urmăriri în cadrul unei urmăriri imobiliare , pornită de creditorul ipotecar , care ar fi procedat la înscrierea somaţiei de plată;

- fructele prinse de rădăcini să nu fie destinate a deveni , în momentul recoltării , „imobile prin destinaţie ” , cum ar fi paiele şi fânul destinat exploatării agricole. Trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 727 NCPC care se referă , între altele , la “seminţele pentru cultura pământului ” , precum şi la “furajele pentru animale de muncă” .

Urmărirea acestor fructe nu se va putea face decât în 6 săptămâni dinaintea coacerii lor , potrivit art. 795 NCPC . Termenul de 6 săptămâni este un termen special , imperativ , astfel că nerespectarea acestuia va atrage sancţiunea nulităţii urmăririi. Acest termen se stabileşte în funcţie de varietatea de fructe şi în raport de specificul coacerii lor. În schimb , sechestrarea fructelor şi recoltelor prinse de rădăcini se va putea face oricând, fără limită de timp. Urmărirea fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini nu va putea începe decât după ce în prealabil debitorul a fost somat cu două zile înaintea urmăririi . Somaţia va fi însoţită de o copie a titlului executoriu şi a procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare şi , dacă este cazul,

142

Page 143: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

de o copie a procesului verbal de actualizare a creanţei sau de stabilire a dobânzilor şi penalităţilor. Urmărirea acestor fructe se va face prin intermediul unui executor judecătoresc , care va proceda la sechestrarea acestor bunuri şi la numirea unui administrator sechestru , numit potrivit regulilor aplicabile urmăririi mobiliare. La faţa locului , executorul va întocmi un proces verbal care va fi semnat de el şi de persoanele prezente la urmărire . Câte un exemplar al procesului verbal se va comunica debitorului , creditorului , administratorului sechestru , iar un exemplar se va comunica Primăriei de la locul situării bunurilor sechestrate . Un exemplar al procesului -verbal de sechestru va fi comunicat de executor pentru a fi notat în cartea funciară. Procesul verbal de urmărire are ca efect indisponibilizarea fructelor şi recoltelor prinse de rădăcini pentru care s-a declanşat executarea silită. Administratorul sechestru va avea îndatorirea de a păstra , de a culege şi de a depozita fructele sau recoltele

Executorul va hotărî , după caz , vânzarea fructelor sau a recoltelor , aşa cum sunt prinse de rădăcini sau după ce se vor culege. Cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru vânzare , executorul va întocmi şi afişa publicaţia de vânzare la primărie , la domiciliul debitorului şi locul unde se face vânzarea , precum şi în alte locuri publice. Vânzarea se va face în ziua , la ora şi locul hotărât de executor , de preferinţă în zilele nelucrătoare sau în zilele de târg sau bâlci. Vânzarea se face prin licitaţie publică , în prezenţa unui agent al poliţiei sau reprezentant al jandarmeriei . În lipsa acestora , va fi necesară prezenţa primarului sau a unui delegat al primăriei . Este necesară citarea legală debitorului , chiar dacă aceta nu se prezintă. Vânzarea se va face , de preferinţă , pe bani iar intrarea în posesia bunurilor adjudecate va avea loc doar după plata integrală a preţului .

Executorul va putea încuviinţa ca vânzarea să se facă direct de către custode prin bună învoială , pe preţul curent , fără aca acestea să mai fie depozitate , în cazul în care fructele sau recolta sunt supuse pieirii , degradării , deprecierii sau alterării ori depozitarea lor nu este cu putinţă sau este costisitoare. Sumele obţinute din vânzarea bunurilor vor fi consemnate de custode la unitatea prevăzută de lege în 24 de ore de la ăncasare . Recipisa de consemnare va fi predată executorului , împreună cu o listă semnată de custode şi cumpărători , în care se vor arăta fructele sau recolta vândută şi preţul de vânzare.

143

Page 144: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

VIII.4 Urmărirea veniturilor generale ale imobilelor

Reprezintă o formă a executării silite indirecte , destinată a conduce la realizarea dreptului creditorului prin valorificarea veniturilor prezente şi viitoare ale unui imobil . Noul Cod de procedură civilă a reintrodus în legislaţia noastră această procedură de urmărire a bunurilor imobile , după ce această procedură a fost abrogată prin OUG 138/2000 . Procedura este reglementată de Codul de procedură civilă la articolele 799-811 , alături de urmărirea fructelor neculese şi recoltelor prinse de rădăcini , o altă modalitate de executare silită indirectă . Urmărirea veniturilor unui bun imobil reprezintă o formă de executare silită indirectă , care prezintă unele asemănări cu poprirea , precum şi cu urmărirea bunurilor mobile. Ea conduce la indisponibilizarea veniturilor imobiliare ale datornicului în scopul acoperirii creanţei creditorului urmăritor. Realizarea acestei forme de executare silită indirectă presupune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii . În conformitate cu art. 799 , se pot urmări toate veniturile prezente şi viitoare ale imobilelor ce sunt proprietatea debitorului . Pot fi urmărite şi veniturile debitorului uzufructuar , arendaş sau chiriaş provenite din exploatarea imobilelor arendate sau închiriate. Astfel , debitorul urmărit trebuie să fie proprietarul sau uzufructuarul imobilului închiriat sau arendat . Debitorul poate fi şi un chiriaş sau arendaş , care obşine venituri din bunele arendate sau închiriate. . Creditorul trebuie să fie în posesia unui titlu executoriu . Obiectul urmăririi silite îl constituie veniturile obţinute din exploatarea imobilului . Chiar din prevederea textului rezultă că nu doar chiria sau arenda pe care o produce un imobil poate fi urmărită pe această cale procedurală , ci orice alte venituri . Această cale procedurală poate fi utilizată numai pentru urmărirea fructelor civile , nu şi a celor naturale , pentru care este prevăzută o altă procedură de executare. Pentru a putea fi aplicabile aceste dispoziţii este necesară îndeplinirea mai multor condiţii :

- creditorul să deţină titlu executoriu ;- creditorul să formuleze o cerere de urmărire a veniturilor imobilului la

executorul din circumscripţia curţii de apel în a cărui rază se află imobilul;

144

Page 145: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- imobilul ce constituie proprietatea sau uzufructul debitorului sau pe care acesta îl exploatează în calitate de chiriaş sau arendaş să realizeaze venituri sau fructe civile , ce pot fi urmărite silit;

- să nu existe o urmărire imobiliară asupra aceluiaşi imobil. După ce va obţine încuviinţarea urmăririi , executorul va afişa copii certificate ale încheierii de încuviinţare la sediul organului de executare , la instanţa de executare şi la sediul Primăriei de la locul situării imobilului. Un exemplar al încheierii de încuviinţare se va trimite din oficiu , pentru a fi notată în cartea funciară. De la data notării urmăririi în cartea funciară , toate cesiunile de venituri , contractele de închiriere , de arendare sau de exploatare ale imobilului nu vor fi opozabile creditorului urmăritor. La cererea creditorului sau din proprie iniţiativă , dacă apreciază necesar, executorul va numi un administrator sechestru pentru administrarea veniturilor imobilului. Custodele va fi numit prin încheiere , cu citarea în termen scurt a părţilor . Acesta poate fi creditorul , debitorul sau orice altă persoană fizică sau juridică. Dacă este o altă persoană decât debitorul , executorul îi va fixa o remuneraţie , în funcţie de activitatea depusă. În cazul în care nu îşi îndeplineşte atribuţiile , administratorul-sechestru poate fi revocat şi obligat la despăgubiri, la cererea oricărei persoane interesate. O dispoziţie de maximă importanţă este aceea potrivit căreia administratorul sechestru acşionează în calitate de administrator însărcinat cu simpla administrare a bunurilor altuia , dispoziţiile noului Cod civil fiind aplicabile în această materie. În acest , sunt prevederile art. 795 şi 803 Cod civil. Administratorul sechestru are obligaţia să ia toate măsurile de conservare şi întreţinere în bună stare a imobilului , detaliindu-se aceste obligaţii la art. 802 NCPC : ”să facă însămânţări sau plantaţii pomicole ori viticole şi să încaseze chiriile şi arenzile sau alte venituri ale imobilului, să plătească impozitele şi taxele locale, dobânzile creanţelor ipotecare, primele de asigurare şi, în general, orice alte prestaţii cu scadenţe succesive în legătură cu acel imobil ”. Custodele este autorizat să reţină cel mult 10% din sumele încasate , iar diferenţa trebuie consemnată în 24 de ore de la încasare la dispoziţia executorului . De asemenea , administratorul sechestru este în drept să denunţe contractele de locaţiune existente , potrivit clauzelor contractelor încheiate. Cu încuviinţarea instanţei de executare poate să ceară evacuarea locatarilor şi să sechestreze , în numele proprietarului , bunurile mobile ale acestora . Tot cu încuviinţarea instanţei de executare , custodele va putea să încheie

145

Page 146: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

contracte de închiriere sau arendare ale imobilului , pe o perioadă de cel mult doi ani. În cazul în care există mai multe urmăriri asupra veniturilor generale ale aceluiaşi imobil , ele vor fi conexate şi se va numi un singur administrator sechestru. În 10 zile de la comunicarea numirii , administratorul-sechestru va trebui să ceară predarea bunurilor , în caz contrar considerându-se că nu acceptă însărcinarea . În această situaţie se va proceda la numirea altei persoane. Astfel , predarea bunului ale cărui venituri sunt urmărite reprezintă o obligaţie importantă a executorului judecătoresc , iar primirea acestora de către administratorul sechestru o sarcină inerentă însărcinării sale. La acestă operaţie se recurge numai după încuviinţarea urmăririi şi numirea administratorului sechestru de către executorul judecătoresc. În acest scop , executorul se va deplasa la locul unde se află imobilul, împreună cu administratorul sechestru căruia îi va preda , pe bază de inventar , bunurile a căror venituri sunt urmărite şi îi va notifica pe chiriaşi , arendaşi sau pe cei care au încheiate contracte de exploatare a imobilului să plătească chiriile , arenzile sau celelalte venituri direct administratorului sechestru sau să le consemneze şi să depună la acesta recipisele. Predarea se va dispune chiar şi în caz de opunere din partea debitorului . Dacă debitorul refuză să permită accesul în imobil , lipseşte ori refuză să predea bunurile ale căror venituri sunt urmărite , executorul este îndeptăţit să facă apel la concursul forţei publice. În cazul în care debitorul ocupă imobilul ale cărui venituri sunt urmărite , la cererea creditorului , instanţa de executare va putea dispune evacuarea acestuia , în scopul mai bune exploatări a imobilului. Pentru realizarea aceluiaşi scop , instanţa de executare este îndreptăţită să aprecieze şi să dispună evacuarea în tot sau numai în parte a imobilului , de îndată sau la un anumit termen . Administratorul sechestru are obligaţia de a şine o evidenţă strictă a veniturilor şi cheltuielilor efectuate în timpul gestiunii sale. La fiecare 6 luni şi la sfârşitul fiecărei gestiuni , administratorul-sechestru este dator să prezinte o dare de seamă cu privire la veniturile încasate şi cheltuielile efectuate . Darea de seamă trebuie să se bazeze pe documente justificative corespunzătoare. Darea de seamă se prezintă în faţa executorului judecătoresc şi a părţii interesate . Executorul judecătoresc nu trebuie să se limiteze la o simplă înregistrare a dării de seamă . Legea îi impune executorului judecătoresc

146

Page 147: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

obligaţia de a verifica socotelile făcute de administratorul-sechestru , pe baza documentelor justificative. În funcţie de constatările făcute de către executorul judecătoresc , acesta va putea da descărcare administratorului sechestru . În cazul în care socotelile nu vor fi acceptate , administratorul sechestru nu va primi descărcare de gestiune , putând fi dispusă , din oficiu sau la cererea părţii interesate , revocarea sa . În afară de această situaţie şi de nesolicitarea predării bunurilor , refuzul expres al însărcinării primite atrage revocarea administratorului sechestru.

Descărcarea de gestiune se dispune de executorul judecătoresc , prin încheiere , fără citarea părţilor . Revocarea administratorului-sechestru se dispune tot prin încheiere , la cererea părţii interesate sau din oficiu.

După fiecare depunere de socoteli , sumele rezultate din urmărire vor fi eliberate şi distribuite creditorilor , potrivit dispoziţiilor de distribuire (art. 863 şi urm.). Textul art. 810 NCPC reglementează şi situaţia concursului dintre urmărirea generală de venituri şi o urmărire imobiliară înfiinţată ulterior de un creditor ipotecar în rang prioritar. El stabileşte principiul potrivit căruia într-o asemenea împrejurare , creditorul ipotecar va avea un drept de preferinţă asupra veniturilor nedistribuite .   Urmărirea veniturilor va înceta , potrivit art. 811 NCPC , în următoarele situaţii:    - prin renunţare la urmărire, făcută de toţi creditorii urmăritori şi intervenienţi;    - prin plata creanţelor acestora, inclusiv a dobânzilor şi a cheltuielilor de judecată şi de executare;    - prin depunerea, cu afectaţiune specială, a sumelor pentru care s-a făcut urmărirea, conform art. 720;    - prin adjudecarea silită a imobilului;   - prin trecerea unui termen de 5 ani de la înfiinţarea ei, chiar dacă creditorul urmăritor nu a fost îndestulat. Textul determină limitativ cazurile de încetare a urmăririi silite aspra veniturilor bunurilor imobile . El reiterează şi unele temeiuri generale de încetare a executării silit .

VIII.5 Urmărirea silită asupra bunurilor imobile

VIII.5.1 Consideraţii generale. Categorii de bunuri imobile care pot fi urmărite .

147

Page 148: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Urmărirea silită asupra bunurilor imobile este cea mai importantă formă de executare silită indirectă , fiind frecvent utilizată în practica execuţională şi având drept scop realizarea creanţei prin vânzarea unor bunuri imobile ale debitorului . Acest lucru se realizează printr-un ansamblu de forme şi în cadrul unor etape succesive pe care trebuie să le parcurgă în mod becesar o urmărire cu caracter complex şi care poartă asupra unor bunuri importante din patrimoniul debitorului . Această procedură execuţională este reglementată de art. 812 -862 NCPC. Din punct de vedere al naturii juridice , această procedură constituie o vânzare silită , întrucât efectul este acela că determină o transmitere a dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul debitorului în cel al terţului participant la licitaţie. Potrivit reglementărilor noului cod de procedură civilă , reglementarea acestei modalităţi de executare silită poartă în mod fundamental amprenta noului sistem de publicitate imobiliară , bazat pe cartea funciară şi extins prin Legea 7/1996 la nivelul întregii ţări.

Conform regulii înscrise în alin. 1 al art. 812 NCPC , pot forma obiectul executării silite bunurile imobile . Acest articol nu face decât aplicaţia procedurală a dreptului de gaj general al creditorilor consacrat de regula potrivit căreia cel care este obligat personal răspunde cu toate bunurile sale mobile sau imobile , prezente sau viitoare (art. 2324 alin. 1 NCC) . Noul cod de procedură consacră , la fel ca şi Codul de la 1865 , posibilitatea urmăririi silite a dreptului de uzufruct asupra unui bun imobil , precum şi a dreptului de superficie. Dreptul de superficie este şi el susceptibil de urmărire silită , numai odată cu fondul dominant căruia îi profită. Dispoziţiile legale au fost supuse şi controlului de constituţionalitate , autorul excepţiei susţinând că aceste norme nesocotesc dreptul de proprietate al debitorului. Excepţia a fost respinsă , Curtea apreciind că aceste prevederi permit executarea silită şi lipsirea de proprietate în cazuri anume prevăzute de lege , astfel încât dreptul de proprietate nu este afectat într-un mod arbitrar. Potrivit alineatului 4 al aceluiaşi articol m, nu sunt supuse urmăririi silite imobilele ” declarate neurmăribile în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege” . Textul nu distinge între imobilele aparţinând statului , persoanelor juridice sau persoanelor fizice. Pentru exceptarea bunurilor imobile de la

148

Page 149: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

urmărire este necesară o dispoziţie expresă a legii care să determine cazurile şi condiţiile în care operează o astfel de insesizabilitate. Reglementări speciale determină situaţiile în care unele bunuri aparţinând fie persoanelor fizice , fie persoanelor juridice nu sunt supuse urmăririi silite imobiliare . Astfel , potrivit art. 752 NCC dreptul de uz ori de abitaţie nu poate fi cedat , iar bunul ce face obiectul acestor drepturi nu poate fi închiriat sau , după caz , arendat . De asemenea , bunurile proprietate publică sunt inalienabile , imprescriptibile şi insesizabile . În vederea evitării executărilor silite abuzive , dar şi efectuării unor cheltuieli de cexecutare excesive în raport cu valoarea creanţei , potrivit reglementărilor introduse prin noul Cod de procedură civilă , nu se va putea porni urmărirea imobiliară indirectă pentru creanţe a căror valoare nu depăşeşte 10.000 lei. Astfel , ăn prima parte a alieatului 5 al art. 812 se prevede : ’’ În cazul titlurilor executorii privitoare la creanţe a căror valoare nu depăşeşte 10.000 lei, vânzarea bunurilor imobile ale debitorului poate fi făcută numai dacă acesta nu are alte bunuri urmăribile sau dacă are bunuri urmăribile, dar nu pot fi valorificate’’ . Prin intermediul acestei prevederi , legiuitorul a urmărit să nu mai lase la îndemâna creditorului o libertate de dispoziţie excesivă , asupra acestei modalităţi de executare , creând posibilitatea de a apela şi la alte tipuri de executare indirectă , cum ar fi , urmărirea veniturilor generale ale imobilului aflat în patrimoniul debitorului urmărit sau poprirea. Soluţia este inspirată din dreptul francez , fiind destinată să evite o urmărire abuzivă din partea creditorilor . Legea are în vedere doar o creanţă de valoare relativ redusă , situaţie în care valorificarea dreptului se poate realiza prin forme mai rapide şi mai simple de urmărire . Sunt exceptate de la această regulă situaţiile în care debitorul refuză , în mod nejustificat , să furnizeze executorului judecătoresc datele sau informaţiile solicitate sau în cazul furnizării cu rea credinţă a unor informaţii sau date incomplete . În aceste situaţii , urmărirea se va putea declanşa asupra bunurilor imobile chiar dacă valoarea creanţei nu depăşeşte 10.000 lei. Tot pentru această formă de executare silită indirectă , legiutorul a instituit regula fundamentală privind urmărirea imobilelor pe corpuri de proprietate , în întregul lor(art. 813 alin.1 NCPC ). Şi în acest caz se poate vorbi de un principu fundamental în materie de executare silită. Totuşi , cel de-al doilea alineat al art. 813 permite urmărirea separată a construcţiilor ce formează o proprietate distinctă de sol , a drepturilor privitoare la

149

Page 150: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

proprietatea pe tronsoane sau pe apartamente , precum şi orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declară imobile. Noul cod de procedură permite ca odată cu imobilul înscris în cartea funciară să fie urmărite şi orice alte lucrări autonome sau adăugate , chiar dacă acestea din urmă nu sunt înscrise în cartea funciară la data începerii urmăririi. În materia urmăririi silite imobiliare , legea consacră şi principiul potrivit căruuia aceasta se extinde , de plin drept , şi asupra bunurilor accesorii imobilului , precum şi asupra fructelor şi veniturilor acestuia. Totodată , legiuitorul a prevăzut şi anumite limitări referitoare la urmărirea unui bun imobil la art. 815-817 NCPC, respectiv: a.în cazul minorilor şi persoanelor puse sub interdicţie a fost consacrat principiul potrivit căruia imobilele acestora nu pot fi urmărite silit înaintea urmăririi mobilelor lor. Textul art. 815 NCPC are valoarea unei norme procedurale destinate a ocroti minorii şi persoanele puse sub interdicţie de o urmărire ce ar putea conduce la vânzarea silită a unor bunuri imobile importante , în măsura în care aceştia posedă bunuri mobile de natură a conduce la satisfacerea creanţei. Principiul enunţat nu împiedică executarea silită asupra unui imobil aflat în proprietatea comună a minorului sau a persoanei pusă sub interdicţie şi a unei persoane cu capacitate deplină de exerciţiu , dacă obligaţia prevăzută în titlul executoiu este comună. Legea nu determină sancţiunea încălcării acestei prevederi , dar având în vedere interesul ocrotit este evident că sancţiunea nulităţii actelor de executare făcute fără respectarea ordinii de urmărire impuse de text este inevitabilă; b.creditorii care au o ipotecă înscrisă asupra unui imobil îl pot urmări în orice mâini ar trece şi pot solicita vânzarea lui pentru a se îndestula din preţul rezultat. Acest principiu este o consecinţă a aceluiaşi drept de gaj general al creditorilor , înscris la art. 2324 NCC , precum şi a prevederilor art. 2360 NCC , text potrivit căruia ’’creditorul ipotecar poate urmări bunul ipotecat în orice mână ar trece , fără a ţine seama de drepturile reale constituite sau înscrise după înscrierea ipotecii sale ’’. În situaţia urmăririi unui imobil ipotecat şi care a fost dobândit de o altă persoană decât cel obligat personal , legea dispune că dobânditorul bunului poate să se opună la vânzare şi să ceară instanţei de executare urmărirea prealabilă a altor imobile ipotecate pentru aceiaşi obligaţie , aflate în posesia debitorului principal. Pe durata urmăririi silite a celorlalte imobile ipotecate , urmărirea imobilului aparţinând terţului dobânditor este suspendată . Opunerea debitorului la vânzare se va face pe calea procedurală a contestaţiei la executare, care trebuie exercitată în termen de 10 zile de la comunicarea

150

Page 151: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

încheierii prin care s-a dispus notarea în cartea funciară a începerii urmăririi silite. Tot în privinţa creditorului ipotecar o ultimă regulă procedurală este aceea conform căreia , acesta nu poate cere scoaterea la vânzare silită a bunurilor neipotecate ale debitorului său decât în cazul în care urmărirea silită a bunurilor imobile ipotecate nu a condus la îndestularea creditorului ipotecar în măsura sumelor totale datorate . Se consacră principiul inspirat din legislaţia franceză a urmăririi subsidiare a imobilelor neipotecate . c.existenţa proprietăţii comune asupra bunurilor urmărite poate constitui un impediment temporar în realizarea executării silite. Dacă un bun aparţine mai multor persoane creditorul se poate îndrepta numai împotriva debitorului său , iar şi nu împotriva celorlalţi proprietari care nu sunt datori faţă de acesta . Drept urmare , executarea nu se poate realiza mai înainte de împărţirea bunurilor proprietate comună. Până la soluţionarea partajului , prin hotărâre rămasă definitivă , urmărirea imobilului este de drept suspendată. Creditorii personali pot urmări însă cota parte determinată a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului , fără a mai fi necesar să ceară partajul , dacă este neîndoielnic stabilită şi lămurită şi este înscrisă , prin arătarea unei fracţiuni , în cartea funciară. Împărţirea bunurilor proprietate pe cote părţi sau în devălmăşie poate fi dispusă , astfel cum prevede expres art. 711 alin. 4 NCPC , şi în cadrul soluţionării contestaţiei la executare.

VIII.5.2 Încuviinţarea urmăririi imobiliare . Cererea de urmărire se va îndrepta la “executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială se află imobilul aparţinând debitorului urmărit sau unei alte persoane , dacă se urmăreşte un imobil ipotecat ” . Dacă se urmăreşte un imobil care se întinde în diferite circumscripţii , cererea se va putea face la oricare din executorii judecătoreşti să facă executarea silită , după alegerea creditorului . După înregistrarea cererii , executorul judecătoresc va solicita instanţei de executare în circumscripţia căreia se află imobilul încuviinţarea urmăririi lui silite. O copie certificată de pe încheierea de încuviinţare a urmăririi imobiliare va fi comunicată de executorul judecătoresc debitorului şi terţului dobânditor . Încheierea va fi însoţită de titlul executoriu şi de o somaţie , prin care i se va pune în vedere debitorului şi terţului dobânditor ca în

151

Page 152: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

termen de 15 zile de la primirea acesteia să plătească întreaga datorie , inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare . Când se urmăresc mai multe imobile , înscrise la acelaşi birou sau la birouri de carte funciară diferite , pentru o creanşă garantată cu o ipotecă colectivă , cererea de urmărire se va înainta biroului de carte funciară la care este înscrisă ipoteca principală care , după ce a făcut notarea , va trimite din oficiu o copie de pe încheierea sa biroului de carte funciară secundară. În cazul în care se urmăreşte numai cota parte aparţinând debitorului din imobilul aflat în proprietate comună pe cote părţi , copii certificate ale încheierii de încuviinţare vor fi comunicate şi coproprietarilor, cu invitaţia de a-şi exercita dreptul de a cere scoaterea la vânzare a întregului imobil aflat în indiviziune , în condiţiile art. 822 NCPC. Odată cu comunicarea încheierii de încuviinţare , în mod obligatoriu , executorul va solicita biroului teritorial de cadastru teritorial ţi publicitate imobiliară să dispună , în baza acesteia , notarea urmăririi imobilului în cartea funciară . De asemenea , este obligatorie nominalizarea creditorului urmăritor în cartea funciară , precum şi determinarea sumei pentru care se face urmărirea .

Notarea urmăririi în cartea funciară se va face şi în cazul în care dreptul de proprietate este înscris numai provizoriu în favoarea debitorului . Într-o asemenea împrejurare , notarea urmăririi se va face , în mod firesc , doar sub condiţia justificării înscrierii provizorii . Noul cod de procedură civilă îi conferă însă creditorului urmăritor legitimare procesuală activă pentru a exercita , în numele debitorului , acţiunea pentru justificarea dreptului de proprietate. Asupra cererii de notare a urmăririi , registratorul de carte funciară se va pronunţa printr-o încheiere . În cazul existenţei vreunui impediment de carte funciară , registratorul va respinge cererea şi o va nota în cartea funciară . Încheierea de admitere sau de respingere a notării , pronunţate de registratorul de carte funciară , se va comunica în afara creditorului urmăritor , executorului judecătoresc , precum şi persoanelor ce sunt titulari de drepturi înscrise în cartea funciară în legătură cu imobilul urmărit.

În termen de 5 zile de la încuviinţarea urmăririi , coproprietarii imobilului urmărit pentru o cotă parte indiviză au dreptul de a cere scoaterea la vânzare a întregului imobil urmărit . Nerespectarea acetui termen este sancţionată cu decăderea.

152

Page 153: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Cererea de vânzare trebuie semnată de toţi coproprietarii , fiind un act de dispoziţie. Ea trebuie depusă persoanal sau printr-un mandatar cu procură specială . Primind cererea , executorul judecătoresc este obligat să dispună scoaterea la vânzare a întregului imobil. Măsura se dispune prin încheiere , dată fără citarea părţilor , care se va comunica creditorului urmăritor. În termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a urmăririi , debitorul poate cere instanţei de executare să îi încuviinţeze ca plata integrală a datoriei, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare, să se facă din veniturile nete ale imobilelor sale, chiar neurmărite, sau din alte venituri ale sale, pe timp de 6 luni. Este o înlesnire deosebit de importantă pe care instanţa o poate acorda debitorului urmărit pentru un termen care nu poate depăşi 6 luni. Un asemenea termen poate fi acordat dacă debitorul învederează împrejurări din care să rezulte că veniturile pe care le-ar putea obţinedin veniturile imobilului urmărit sau din alte venituri ale sale în acest interval sunt importante şi pot conduce la stingerea creanţei. Judecata cererii se face în camera de consiliu şi cu citarea părţilor , instanţa pronunţându-se printr-o încheiere definitivă. În cazul admiterii cererii , instanţa va dispune suspendarea urmăririi silite imobiliare pentru 6 luni , încheierea comunicându-se şi executorului judecătoresc . Executorul are obligaţia de a comunica măsura suspendării chiriaşilr , arendaşilor sau altor debitori care , de la data comunicării , vor consemna toate sumele scadente şi vor depune recipisa la executorul judecătoresc. Noul Cod de procedură civilă consacră şi principiul potrivit căruia venitul afectat va servi în mod exclusiv pentru acoperirea creanţei creditorului urmăritor. Înainte de expirarea termenului de 6 luni , creditorul poate cere pentru motive temeinice reluarea urmăririi . Motivele pot viza posibilităţile debitorului de satisfacere a creanţei , dar şi buna sau reaua sa credinţă. În cazul în care sunt iniţiate mai multe forme de urmărire asupra aceluiaşi imobil , ele se vor conexa la cererea oricăruia dintre executori sau creditori. Şi în materia urmăririi silite imobiliare legiuitorul consacră aceleaşi modalităţi , ca şi în cazul valoririficării bunurilor mobile , stabilite prin art. 753-755 NCPC , respectiv vânzarea amiabilă , vânzarea directă sau vânzarea la licitaţie publică . Prin urmare , şi în cazul urmăririi bunurilor imobile , executorul judecătoresc , cu acordul creditorului , poate să îi încuviinţeze debitorului să prodeze el însuşi la valorificarea bunurilor. Valorificarea

153

Page 154: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

bunurilor imobile se poate face şi prin vânzare directă , o astfel de vânzare fiind condiţionată nu doar de manifestarea de voinţă a debitorului-proprietarul imobilului , ci şi a creditorului .

VIII. 5.3 Efectele urmăririi . Legea procesual civilă consacră principiul inopozabilităţii drepturilor

înscrise în cartea funciară după notarea urmăririi imobilului . Astfel , potrivit art. 826 NCPC , “ drepturile reale şi orice alte drepturi înscrise după notarea urmăririi imobilului în cartea funciară nu vor putea fi opuse creditorului urmăritor şi adjudecatarului ’’.

Sunt prevăzute însă trei categorii de excepţii de la acest principiu:- cazurile expres determinate de lege . Astfel , în lipsa unei prevederi

contrare , opozabilitatea îşi va produce efetele sale fireşti ;- situaţia în care creditorul sau adjudecatarul s-au declarat ” de acord cu

acel drept’’. Legea nu prevede şi nu impune acordul cumulativ al creditorului urmăritor şi al adjudecatarului , fiind suficient consimţământul unuia dintre aceştia , ca expresie a consimţământului în materia actelor juridice ;

- în cazul consemnării sumelor necesare acoperirii creanţelor ce se urmăresc de către debitor sau de către terţul dobânditor al bnului urmărit.

În baza aceluiaşi principiu al inopozabilităşii actelor juridice ulterioare notării urmăririi în cartea funciară , locaţiunile şi cesiunile de venituri dispuse de către debitor sau de către terţul dobânditor după data notării urmăririi nu vor fi opozabile creditorului urmăritor şi adjudecatarului. Ele vor fi opozabile doar dacă sunt anterioare notării urmăririi . Adjudecatarul nu va fi obligat să respecte nici locaţiunile mai mici cu 1/3 decârt preţul pieţei sau comparativ cu cele anterioare începerii urmăririi silite. De asemenea , chiriile şi arenzile plătite debitorului urmărit înainte de scadenţă nu vor putea fi opuse creditorilor urmăritori şi adjudecatarului decât dacă sunt notate în cartea funciară .

VIII.5.4 Vânzarea la licitaţie publică VIII.5.4.1 Formalităţile premergătoare vânzării Executorul judecătoresc va proceda la identificarea şi preţuirea imobilului urmărit , scop în care se va deplasa la locul situării imobilului şi va întocmi un proces verbal de situaţie. Această operaţie nu se realiza însă înainte de

154

Page 155: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

comunicarea încheierii de încuviinţare a urmăririi silite şi notarea ei în cartea funciară.

Procesul verbal de situaţie va cuprinde datele cu privire la organul de executare , numărul dosarului , numele şi domiciliul debitorului şi terţului dobânditor , dacă este cazul , descrierea imobilului urmărit şi , dacă este necesar , obligaţiile fiscale cu privire la imobil şi sumele datorate cu titlu de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari.

În situaţia în care debitorul nu furnizează datele necesare pentru identificarea şi evaluarea imobilului , executorul este îndreptăţit să întreprindă demersurile necesare pentru a obţine înscrisurile şi relaţiile necesare în acest sens de la instituţii publice , instituţii de credit , orice alte persoane fizice sau juridice (conform art. 659 NCPC ) . În invitaţia comunicată debitorului , conform art. 627, executorul , sub sancţiunea nulităţii executării , va indica debitorului că , în lipsa unor relaţii , însoţite de acte doveditoare , privind descrirerea imobilului spre a face posibilă evaluarea , va sesiza instanţa de executare pentru a se dispune sancţionarea sa cu amendă judiciară .

În vederea identificării imobilului expertul are dreptul să se deplaseze la locul unde este situat. Dacă imobilulu urmărit nu se află în cartea funciară, executorul judecătoresc va solicita biroului de cadastru şi publicitate imobiliară , în numele debitorului , deschiderea cărţii funciare , în baza documentaţiei cadastrale întocmite de o persoană autorizată şi a titlurilor de proprietate . Cheltuielile necesare vor fi avansate de creditor şi vor fi imputate debitorului cu titlu de cheltuieli de executare silită . Noul cod de procedură civilă a instituit şi posibilitatea evacuării din imobilul urmărit a debitorului sau a terţului dobânditor. O astfel de măsură poate fi dispusă , la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc , de către instanţa de executare . Ea este destinată să pregătească vânzarea bunului imobil în vederea obţinerii unui preţ cât mai avantajos. Instanţa este chemată să aprecieze asupra oportunităţii unei asemenea măsuri , raportat la necesitatea acestei măsuri pentru realizarea efectivă şi eficientă a vânzării imobilului. Judecătorul va dispune evacuarea de îndată sau într-un anumit termen. De la momentul comunicării încheierii de încuviinţare a executării debitorul sau , după caz , terţul dobânditor este decăzut din dreptul de a efectua acte de administrare asupra imobilului , sub sancţiunea anulării lor. Se exceptează situaţiiile în care însuşi debitorul sau terţul dobânditor a fost desemnat ca administrator –sechestru. În aceste cazuri , executorul este

155

Page 156: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

obligat să îi predea debitorului , respectiv terţului dobânditor , imobilul tocmai cu acest titlu. Numirea administratorului sechestru este obligatorie , iar nu facultativă . El va trebui să asigure „administrarea imobilului , încasarea veniturilor , efectuarea cheltuielilor necesare şi apărarea în litigiile privitoare la acest bun” . Drepturile şi obligaţiile administratorului sechestru sunt prevăzute la art. 831 NCPC şi constau în următoarele : - să păstreze şi să întreţină imobilul urmărit, cu toate accesoriile lui;    - să încaseze chiriile, arenzile şi alte venituri;    -să plătească primele de asigurare, impozitele şi taxele locale;    - să denunţe contractele de locaţiune existente, cu respectarea clauzelor contractuale, şi să ceară evacuarea locatarilor;    - să încheie, cu încuviinţarea instanţei de executare, dată prin încheiere, cu citarea părţilor, contracte de locaţiune pe termen de cel mult 2 ani;    -să culeagă fructele şi recoltele şi să le vândă, în condiţiile prevăzute la art. 798. Dacă debitorul sau terţul dobânditor nu are alt mijloc de subzistenţă decât veniturile imobilului urmărit , la cererea acestuia , executorul va fixa prin proces verbal , o cotă de cel mult 20% din aceste venituri pentru întreţinerea rezonabilă a lui şi a familiei sale , pe toată durata urmăririi . Este o soluţie bazată pe considerente umanitare şi ea se aplică doar dacă debitorul nu are alte mijloace de existenţă salariu , pensie , ajutor social) . Împotriva acestei măsuri , cei interesaţi se pot adresa instanţei de executare. VIII. 5.4.2 Scoaterea în vânzare a imobilului Procedura de vânzare la licitaţie a bunurilor imobile va începe , dacă în termen de 15 zile de la primirea somaţiei , debitorul nu îşi plăteşte datoria. Termenul de 15 zile este un termen prohibitiv , astfel că îndeplinirea unui act de executare înlăuntrul acestuia atrage nulitatea. În cazul în care obiectul executării silite îl formează mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului , procedura de vânzare prin licitaţie publică se va îndeplini pentru fiecare bun în parte. Această exigenţă este necesară ţinând seama de importanţa şi valoarea bunurilor imobile , precum şi de individualitatea lor. Executorul are obligaţia de a determina de îndată , prin încheiere , valoarea de circulaţie a imobilului , prin raportare la „preţul mediu de piaţă din localitatea respectivă”. Raportat la faptul că acest reper al preţului mediu

156

Page 157: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

de piaţă poate generea evaluări arbitrare şi lipsite de realism , în doctrina recentă s-a propus determinarea imobilului pe baza valorii de impunere stabilită în certificatul fiscal. Evaluarea se realizează de către executorul judecătoresc prin încheiere , care se comunică părţilor. Legea permite şi folosirea expertizei în vederea evaluării imobilului urmărit . La acestă soluţie se ajunge numai la cererea părţilor interesate sau în cazul în care executorul judecătoresc nu poate proceda el însuşi la evaluare. Cererea de expertiză se va face de părţile interesate în 15 zile de la comunicarea încheierii executorului de stabilire a valorii imobilului . În situaţia efectuării expertizei , executorul va desemna prin încheiere executorie un expert care să stabilească valoarea de circulaţie a imobilului şi va stabili termenul de depunere a lucrării. Creditorul va putea depune înscrisuri în vederea evaluării imobilului , dacă este cazul. După efectuarea raportului , textul art. 835 NCPC declară inadmisibilă o nouă expertiză . Nimic nu împiedică însă părţile să convină o altă valoare , decât cea stabilită prin raportul de expertiză. Valoarea stabilită în aceste condiţii va constitui preţul de pornire a licitaţiei . Acest preţ se va stabili de către executorul judecătoresc prin încheiere definitivă , dată cu citarea părţilor. Separat de preţul imobilului se va determina şi valoarea drepturilor de uzufruct , uz , abitaţie sau servitute , dacă aceste drepturi au fost intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci. În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară se va avea în vedere valoarea acestor drepturi menţionate în cartea funciară , iar dacă nu este înscrisă , ea se va stabili , când este cazul , prin expertiză. Termenul de vânzare a imobilului se va stabili de executorul judecătoresc , în termen de 5 zile de la stabilirea preţului , prin încheiere definitivă. Nerespectarea acestui termen nu poate conduce la anularea formalităţilor premergătoare vânzării decât în măsura în care s-ar produce un prejudiciu pentru una dintre părţi . Termenul de vânzare va fi adus la cunoştinţa publică . Acest termen nu va fi mai scurt de 20 de zile şi nici mai lung de 40 de zile de la afişarea publicaţiei de vânzare la locul unde va avea loc licitaţia.

Publicaţiile de vânzare sunt acte procedurale importante , prin care se aduce la cunoştinţă publică vânzarea la licitaţie a imobilului urmărit. Articolul 838 enunţă următoarele elemente pe care trebuie să le cuprindă o publicaţie de vânzare , respectiv : a) denumirea şi sediul organului de executare;    b) numărul dosarului de executare;

157

Page 158: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

    c) numele executorului judecătoresc;    d) numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul debitorului, ale terţului dobânditor, dacă va fi cazul, şi ale creditorului;    e) titlul executoriu în temeiul căruia se face urmărirea imobiliară;    f) identificarea imobilului cu arătarea numărului cadastral sau topografic şi a numărului de carte funciară, precum şi descrierea lui sumară;    g) preţul la care a fost evaluat imobilul;    h) menţiunea, dacă va fi cazul, că imobilul se vinde grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute, intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, şi că, în cazul în care creanţele creditorilor urmăritori nu ar fi acoperite la prima licitaţie, se va proceda în aceeaşi zi la o nouă licitaţie pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi;    i) ziua, ora şi locul vânzării la licitaţie;    j) somaţia pentru toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului să îl anunţe executorului înainte de data stabilită pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege;    k) invitaţia către toţi cei care vor să cumpere imobilul să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare;    l) menţiunea că ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei;    m) semnătura şi ştampila executorului judecătoresc. Menţiunile publicaţiei de vânzare sunt importante pentru identificarea imobilului urmărit , a părţilor raportului execuţional , a titlului executoriu în baza căruia se realizează executarea , precum şi pentru încunoştinţarea publică a terţilor despre data şi locul vânzării . De aceea , legea determină şi incidenţa nulităşii pentru toate aceste menţiuni , cu excepţia celor de la literele a şi b. Publicaţia de vânzare se va afişa la sediul organului de executare şi al instanţei de executare , la locul unde se află imobilul urmărit , la sediul primăriei în a cărei rază teritorială se află imobilul , precum şi la locul unde se desfăşoară licitaţia , dacă acesta este altul decât locul unde este situat imobilul . Un extras al publicaţiei se va publica , sub sancţiunea nulităţii , într-un ziar de circulaţie naţională –dacă valoarea imobilului depăşeşte suma de 250.000 lei- sau într-un ziar local , dacă valoarea este mai mică de această sumă . Publicarea în alte ziare sau pe internet a publicaţiei de vânzare este facultativă.

158

Page 159: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Publicaţiile de vânzare se comunică părţilor raportului obligaţional – debitorul şi creditorul urmăritor - , dar şi terţului dobânditor ori coproprietarii imobilului , atunci când este cazul ori creditorilor ipotecari înscriţi în cartea funciară. Legea impune şi comunicarea publicaţiei organelor fiscale locale. În cazul în care se urmăreşte imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie , o copie de pe publicaţia de vânzare a imobilului se depune şi la Prchetul de pe lângă instanţa de executare .

Vânzătorul imobilului urmărit, care are, în condiţiile legii, ipotecă legală, precum şi dreptul de a cere sau de a declara rezoluţiunea pentru neplata preţului, va fi somat prin publicaţie să opteze, în scris, în termen de 5 zile de la comunicarea publicaţiei, pentru valorificarea unuia dintre aceste drepturi. În caz contrar va fi decăzut din acest drept.   Dacă a optat pentru rezoluţiune, acţiunea în rezoluţiune a vânzării se face în cadrul contestaţiei la executare, în termen de 15 zile de la expedierea opţiunii către executorul judecătoresc. În acelaşi termen trebuie făcută şi declaraţia unilaterală de rezoluţiune a vânzării.    Urmărirea silită a imobilului se va suspenda la data la care vânzătorul imobilului urmărit depune la executorul judecătoresc dovada înregistrării în termen a contestaţiei la executare sau, după caz, dovada comunicării către cumpărător, în acelaşi termen, a declaraţiei unilaterale de rezoluţiune.

VIII.5.4.3.Licitaţia şi adjudecarea imobilului     Vânzarea imobilului se va face la sediul organului de executare sau al instanţei de executare ori la locul unde este situat imobilul sau în orice alt loc . Vânzarea se poate efectua şi la sediul primăriei în raza căreia este situat imobilul. Aprecierea privitoare la locul unde se face executarea aparţine executorului judecătoresc . El poate dispune că vânzarea imobilului să se facă în orice alt loc “dacă se consideră necesar că este mai potrivit pentru buna valorificare a acestuia” .

Dreptul de a participa la licitaţie aparţine oricărei persoane care are capacitatea de exerciţiu şi capacitatea de a dobândi bunul ce face obiectul vânzării . Acestea pot licita fie personal , fie printr-un mandatar , care va trebui să prezinte o procură specială autentică . Debitorul nu va putea licita , nici personal , nici prin persoane interpuse.

Solvabilitatea , capacitatea şi interpunerea licitatorilor sunt lăsate potrivit dispoziţiilor art. 841 alin. 3 NCPC , la aprecierea sumară a

159

Page 160: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

executorului , care poate refuza participarea acestora , făcând menţiune în procesul verbal de licitaţie.

În ce priveşte preţul de adjudecare , legea impune doar creditorilor urmăritor sau intervenienţi interdicţia de a –şi adjudeca bunurile supuse vânzării silte la mai puţin de 75% din preţul de pornire al licitaţiei.

Persoanele care vor dori să participe la licitaţie sunt obligate să depună la dispoziţia executorului judecătoresc o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei . Sunt scutiţi de obligaţia depunerii garanţie creditorii urmăritori sau intervenienţi , precum şi persoanele care , împreună cu debitorul , au asupra imobilului urmărit un drept de proprietate comună pe cote-părţi sau sunt titularii unui drept de preemţiune .

Noul Cod de procedură civilă conţine prevederi particulare cu privire la amânarea licitaţiei , doar pentru două ipoteze : aceea a nerespectării termenelor de înştiinţare a debitorului sau a terţului dobânditor, respectiv a celor de efectuare a publicităţii vânzării . Amânarea licitaţiei se poate dispune la cererea persoanei interesate sau din oficiu decătre executorul judecătoresc. Amânarea vânzării poate fi cerută de către patea interesată , dacă a fost prezentă , prin cererere scrisă făcută înainte de începerea licitaţiei, sub sancţiunea decăderii. Potrivit art. 845 NCPC , vânzarea la licitaţie se face în mod public. Licitaţia debutează cu citirea de către executorul judecătoresc a publicaţiei de vânzare şi a ofertelor primite până la acea dată . Licitaţia se ţine separat pentru fiecare imobil. De la această regulă , alineatul 3 al art. 845 instituie o importantă excepţie în privinţa imobilelor înscrise în cărţi funciare diferite , în situaţia în care sunt grevate cu aceiaşi ipotecă ori dacă imobilul este compus din mai multe parcele. În asemenea împrejurări , executorul va putea dispune , la cererea debitorului sau creditorului urmăritor , ca vânzarea să se facă în acelaşi timp pentru mai multe imobile sau separat pentru fiecare parcelă în parte. Textul legal permite executorului să dispună ca vânzarea să se facă separat pentru o parte determinată de imobil , după efectuarea operaţiunii de dezmembrare a imobilului în cartea funciară , dacă această parte nu este suficient individualizată. Executorul judecătoresc va oferi spre vânzare imobilul , prin trei strigări succesive , la intervale de timp care să permită opţiuni şi supralicitări, pornind de la preţul oferit care este mai mare decât cel la care s-a făcut evaluarea sau , în lipsa unei asemenea oferte , chiar de la acest preţ.

160

Page 161: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Nerespectarea acestei cerinţe minimale referitoare la preţul de pornire se sancţionează cu nulitatea . Dacă imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vânzare strigările vor începe de la preţul cel mai mare oferit sau, în lipsă, de la cel fixat în publicaţie, scăzut cu valoarea acestor drepturi. Dacă din cauza existenţei drepturilor arătate nu s-a putut obţine un preţ suficient pentru acoperirea creanţelor ipotecare înscrise anterior, socotite după datele din cartea funciară, executorul judecătoresc va relua în aceeaşi zi licitaţia pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi. În cazul în care nu este oferit preţul la care a fost evaluat imobilul , vânzarea se va amâna la un alt termen . Termenul se va fixa la cel mult 30 de zile de la data primei licitaţiei , pentru care se va face o nouă publicaţie de vânzare . La acest termen , licitaţia va începe de la preţul de 75% din preţul de pornire al primei licitaţii. La acest termen vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană , care oferă preţul de la care începe licitaţia . Dacă nu se obţine preţul de pornire al licitaţiei şi există cel puţin doi licitatori , la acelaşi termen bunul va fi vândut la preţul cel mai mare oferit . Legea impune ca preţul până la care se coboară licitaţia, în acest caz , să nu fie mai mic de 30% din preţul de pornire al primei licitaţii.

Ce de–a treia licitaţie se va putea organiza numai la cererea creditorului. La termenul stabilit , licitaţia va începe de la preţul de 50% de la preţul de pornire al primei licitaţii. Dacă nu se va putea obţine acest preţ bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit. Vânzarea se va face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă preţul de pornire al acestei licitaţii . Executorul va ţine o listă cu persoanele care au participat la licitaţie şi sumele pe care le-au oferit.

Executorul va declara adjudecatar persoana care , la termenul de licitaţie , a oferit preţul cel mai mare . Legea prevede că la preţ egal va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmărit.

Despre desfăşurarea licitaţiei , executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal . Acesta se întocmeşte pentru fiecare licitaţie în parte. Procesul verbal întocmit de executorul judecătoresc este actul care face dovada legalităţii vânzării la licitaţie.

Procesul verbal trebuie săcuprindă următoarele menţiuni :   a) locul, data şi ora când s-a ţinut licitaţia;    b) numele executorului judecătoresc;

161

Page 162: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

   c) numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul creditorului, debitorului, terţului dobânditor, dacă e cazul, şi ale reprezentanţilor lor;   d) numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul participanţilor, cu arătarea sumelor oferite de fiecare;  e) menţiunile că ofertanţii au depus garanţie, că aceea a adjudecatarului s-a reţinut şi că executorul a dispus restituirea de îndată a garanţiilor depuse de ceilalţi participanţi;  f) numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul adjudecatarului imobilului, dacă este cazul.De asemenea , procesul verbal va fi semnat de executor, de creditor, de debitor şi de terţul dobânditor, dacă sunt prezenţi, precum şi de adjudecatar şi de alţi participanţi la licitaţie, dacă este cazul. Dacă una dintre aceste persoane refuză să semneze se va face menţiune de către executorul judecătoresc. Potrivit legii , dreptul de preemţiune se stinge dacă nu a fost exercitat în procedura de licitaţie. Adjudecatarul este obligat să depună preţul la dispoziţia organului de executare în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării , ţinându-se seama de garanţia de participare depusă. Practic , adjudecatarul va depune numai diferenţa dintre garanţia depusă iniţial , când este cazul , şi preţul de adjudecare. În situaţia în care calitatea de adjudecatar revine unui creditor , acesta poate depune creanţa sa în contul preţului , fiind obligat , dacă este cazul , să depună diferenţa de preţ. În cazul nerespectării termenului de plată de către adjudecatar se va proceda la scoaterea din nou la vânzare a imobilului . Fostul adjudecatar va fi ţinut să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi eventuala diferenţă de preţ. Aceasta înseamnă că , în principiu, adjudecatarul pierde posibilitatea de a dobândi dreptul de proprietate asupra bunului respectiv. Totuşi , legea îi perminte adjudecatarului să achite la termenul de licitaţie preţul oferit iniţial , caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor ocazionate de noua licitaţie. La cererea adjudecatarului şi dacă există acordul creditorului (când nu este adjudecatar) , precum şi al debitorului , pentru partea din preţ care depăşeşte valoarea creanţei , executorul judecătoresc poate stabili plata preţului în rate cu dobânda legală aferentă , numărul acestora , cuantumul şi data scadenţei lor , suma ce se plăteşte drept avans.

162

Page 163: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

După finalizarea adjudecării şi depunerea preţului sau , după caz , a avansului , executorul este obligat să întocmească actul de adjudecare . Acesta se întocmeşte pe baza procesului-verbal de licitaţie .

Actul de adjudecare cuprinde toate elementele esenţiale alle executării silite , mai ales cele legate de modul de realizare a adjudecării definitive. În cuprinsul actului de adjudecare se face menţiunea că acesta constituie titlu de proprietate . Actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva debitorului sau , după caz , a terţului dobânditor , precum şi împotriva oricărei persoane care posedă ori deţine imobilul adjudecat , fără a putea invoca un drept opozabil în condiţiile legii. De asemenea , actul de adjudecare constituie pentru creditor titlu executoriu împotriva adjudecatarului care nu plăteşte diferenţa de preţ . Actul de adjudecare mai cuprinde data întocmirii , semnătura şi ştampila executorului judecătoresc , precum şi semnătura adjudecatarului. De asemenea , în actul de adjudecare se va face şi menţiunea cu privire la posibilitatea exercitării contestaţiei la executare împotriva acestuia. Executorul judecătoresc are obligaţia de a preda dobânditorului un exemplar după acrtul de adjudecare spre a-i servi ca titlu de proprietate provizoriu. De asemenea , executorul este obligat să comunice din oficiu un exemplar al actului de cadastru şi Oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară , pentru a fi înscris provizoriu în cartea funciară. La solicitarea adjudecatarului , executorul îl va numi prin încheiere administrator-sechestru al bunului şi îl va pune în posesie în această calitate . Noul Cod de procedură recunoaşte dreptul de exercitare a contestaţiei la executare împotriva actului de adjudecare. Acest drept poate fi exercitat în termen de cel mult o lună de la data înscrierii provizorii în cartea funciară . Nerespecatrea termenuluide exercitare a contestaţiei atrage sancţiunea decăderii.

Calea procedurală a contestaţiei poate fi exercitată de către debitor , de terţul dobânditor , de creditorii urmăritori şi de orice persoană interesată „după menţiunile din cartea funciară ” . Instanţa de executare poate dispune suspendarea eliberării sau , după caz , a distribuirii sumelor rezultate din urmărirea silită a imobilului adjudecat . Dacă cererea de suspendare este formulată de către debitor sau de terţul dobânditor , depunerea cauţiunii este obligatorie.

Intabularea dreptului de proprietate în favoarea adjudecatarului se dispune de executorul judecătoresc din oficiu prin încheiere. Măsura se

163

Page 164: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

poate dispune numai în cazul neexercitării contestaţiei la executare în termenul legal sau dacă aceasta a fost respinsă prin hotărâre definitivă. În cazul în care imobilul a fost vândut cu plata în rate , executorul va dispune , prin aceiaşi încheiere , şi înscrierea în cartea funciară a interdicţiei de înstrăinare şi de grevare a imobilului până la plata integrală a preţului ţi a dobânzii corespunzătoare .

VIII.5.4.4 Efectele adjudecării Dispoziţiile art. 856 stabilesc efectele pe care le produce actul de adjudecare în calitatea sa de titlu de proprietate :

- adjudecatarul devine proprietar . Prin actul de adjudecare proprietatea imobilului sau , după caz , un alt drept real care a făcut obiectul urmăririi sile se transmite de la debitor la adjudecatar. De la această dată , adjudecatarul are dreptul la fructe şi venituri , datorează dobânzi până la plata integrală a preţului şi suportă toate sarcinile imobilului ;

- prin intabulare , adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de imobilul cumpărat , potrivit regulilor de carte funciară ;

- imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau sarcini pentru garantarea drepturilor de creanţă;

- ipotecile şi celelalte sarcini reale se vor radia din oficiu ;- în cazul în care imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate ,

adjudecatarul nu îl va putea înstrăina sau greva înainte de plata integrală a preţului , decât cu încuviinţarea creditorilor urmăritori.

Spre deosebire de regulile de drept comun în materie de vânzare-cumpărare , în cazul vânzării silite nu există garanţie contra viciilor ascunse . Regula este înscrisă şi la art. 1707 alin. 5 NCC . Pentru aceiaşi raţiune vânzarea la licitaţie nu poate fi atacată nici pentru leziune.

VIII.5.4.5 Dispoziţii specialeCererea de evicţiune este reglememntată de art. 859 NCPC. Textul

prevede că , „orice cerere de evicţiune , totală sau parţială , privind imobilul adjudecat este definitiv stinsă . În cazul imobilelor înscrise pentru prima dată în cartea funciară , în temeiul actului de adjudecare , cererea de evicţiune se va prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în cartea funciară. În cazul introducerii unei cereri de evicţiune în acest ultim caz , la solicitarea adjudecatarului , instanţa de executare va putea să suspende împărţeala preţului . Suspendarea va fi dispusă , cu sau fără

164

Page 165: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

cauţiune , dacă cererea de evicţiune a fost introdusă înainte de a se proceda la împărţirea preţului din adjudecare.

Dacă a fost evins total sau parţial , adjudecatarul îl poate acţiona pe debitorul urmărit pentru a fi despăgubit. În acest caz , vor fi incidente dispoziţiile Codului civil privind chemarea în judecată a vânzătorului (art. 1705 NCC). În măsura în care nu se poate îndestula de la debitor , adjudecatarul îl poate acţiona pe creditorul care a încasat preţul de adjudecare , în limita sumei încasate. Aveastă acţiune are un caracter subsidiar şi special , căci adjudecatarul o poate exercita numai în măsura în care nu se poate îndestula de la debitor şi doar în limita sumei încasate de creditor.

Potrivit art. 862 NCPC , în tot cursul urmăririi silite şi în termenul de o lună de la data înscrierii provizorii în cartea funciară , debitorul şi oricealtă persoană interesată poate obţine desfiinţarea măsurilor asigurătorii sau de executare . Condiţia esenţială este aceea ca debitorul sau terţul să consemneze la dispoziţia creditorului urmăritor întreaga valoare a creanţei , cu toate aceesoriile şi cheltuielile de executare. În cazul admiterii cererii , instanţa sau executorul , după caz , va dispune şi eliberarea sumei în mâinile creditorului .

VIII.6 Eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executarea silităUltima etapă a urmăririi silite indirecte o reprezintă eliberarea şi

distribuirea sumelor realizate prin executarea silită . Legea distinge între situaţiile în care la executarea silită a participat un singur creditor ( caz în care este vorba despre eliberarea sumelor ) şi cea în care la executarea silită au participat mai mulţi creditori sau au intervenit în cursul procedurii ( caz în care este vorba despre distribuirea sumelor ).

Sediul materiei îl reprezintă dispoziţiile art. 863-886 NCPC.

VIII.6.1 Ordinea de preferinţă Potrivit art. 863 NCPC , suma de bani realizată prin executare silită se eliberează creditorului urmăritor , până la acoperirea integrală a drepturilor sale , iar suma rămasă disponibilă se predă debitorului . Aşadar , în această situaţie , este vorba despre o executare silită pornită de un singur creditor , incluzând nu numai creanţa propriu-zisă , ci toate celelalte drepturi ale sale : dobânzi , penalităţi , actualizarea creanţei , cheltuielile de executare etc.

165

Page 166: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

În cazul în care există mai mulţi creditori se pune problema distribuirii preţului . Astfel , atunci când sunt mai mulţi creditori sau când, până la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare , au depus şi alţi creditori titlurile lor , executorul judecătooresc , va proceda la distribuirea sumei potrivit ordinii de preferinţă prevăzută la art. 864 NCPC , dacă legea nu prevede altfel , respectiv :    a) creanţele reprezentând cheltuieli de judecată, pentru măsuri asigurătorii sau de executare silită, pentru conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie, orice alte cheltuieli făcute în interesul comun al creditorilor, precum şi creanţele născute împotriva debitorului pentru cheltuielile efectuate cu ocazia îndeplinirii condiţiilor sau formalităţilor prevăzute de lege pentru dobândirea dreptului asupra bunului adjudecat şi înscrierea acestuia în registrul de publicitate;    b) cheltuielile de înmormântare a debitorului, în raport cu condiţia şi starea acestuia;    c) creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru întreţinerea şi îngrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporară de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea sau întărirea sănătăţii, ajutoarele de deces, acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii;    d) creanţele rezultând din obligaţia legală de întreţinere, alocaţii pentru copii sau obligaţia de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă;    e) creanţele fiscale provenite din impozite, taxe, contribuţii şi din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale;    f) creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat;   g) creanţele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice prin fapte ilicite;    h) creanţele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum şi din chirii sau arenzi;    i) creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;    j) alte creanţe.

166

Page 167: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Ordinea de preferinţă instituită prin prevederile art. 864 este destinată să ocrotească anumite creanţe , fie din considerente umanitare , fie din considerente social-economice. În cazul creanţelor care au aceiaşi ordine de preferinţă , dacă legea nu dispune altfel , suma obţinută prin executare silită se repartizează între creditori proporţional cu creanţa fiecăruia. Noul Cod de procedură introduce prin dispoziţiile art. 865 o inovaţie legislativă care are drept scop declararea creanţelor privilegiate ale statului sau a unităţilor administrativ teritoriale . Acestă reglementare privilegiază poziţia statului sau a unităţilor administrativ teritoriale în calitate de creditori. Ea este de natură să clarifice şi situaţia tuturor creanţelor privilegiate.

Astfel , textul legal că prevede că , “în termen de 15 zile de la începerea executării silite, potrivit legii, orice creditor poate cere statului sau unităţilor administrativ-teritoriale să declare creanţele lor privilegiate”. Cererea se va înscrie în registrele de publicitate , numai dacă se face dovada notificării făcute organelor fiscale. În termen de 30 de zile de la notificare , statul sau unitatea administrativ teritorială competentă trebuie să declare şi să înscrie valoarea creanţei sale. Nerespectarea acestei obligaţii are ca efect pierderea preferinţei , în raport cu ceilalţi creditori care au solicitat declaraţia. De asemenea , legea reglementează situaţia creditorilor care au asupra bunului vândut drepturi de gaj , ipotecă sau alte drepturi de preferinţă conservate . Creanţele acestor categorii de creditori se vor plăti înaintea creanţelor prevăzute la art. 864 alin. 1 lit. c    (creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru întreţinerea şi îngrijirea copiilor, pentru maternitate etc. ). Soluţia legiuitorului este una raţională , întrucât numai în acest mod se poate da eficienţă dispoziţiilor privitoare la ipoteci , gaj sau alte drepturi de preferinţă reglementate de Codul civil . Noul Cod consacră ca şi reglementarea anterioară principiul accesorium sequitur principale , prevăzând că dobânzile şi penalităţile sau alte asemenea accesorii ale creanţei principale vor urma ordinea de preferinţă a acestei creanţe . VIII.6.2 Procedura distribuirii sumei rezultate din vânzarea bunurilor urmărite

167

Page 168: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

În cazul în care există mai mulţi creditori urmăritori sau intervenienţi , legea prevede că suma rezultată din vânzare se distribuie acestora potrivit ordinii de preferinţă prevăzute la art. 864-867. În scopul distribuirii sumelor obţinute din vânzare , executorul judecătoresc este obligat să fixeze de urgenţă un termen de 10 zile pentru depunerea titlurilor de creanţă . Acest termen se calculează de la data depunerii sau consemnării sumelor obţinute din vânzare sau , după caz , de la data când adjudecarea a rămas definitivă. Debitorii , creditorii , organele fiscale , custozii , administratorul-sechestru , adjudecatarul şi titularii drepturilor şi sarcinilor stinse prin adjudecare vor fi înştiinţaţi din oficiu despre fixarea acestui termen. Executorul va afişa termenul la sediul său şi al instanţei de executare cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru depunerea titlurilor de creanţă . Termenul este imperativ , astfel încât după expirarea sa , niciun creditor nu va mai putea participa la distribuirea sumei obţinute din vânzarea silită. În termenul fixat de executor , toţi creditorii interesaţi de distribuire vor trebui să depună la sediul executorului judecătoresc titlurile executorii , în original sau în copie certificată. , arătând distinct capitalul , dobânzile şi cheltuielile ce la sunt datorate , precum şi drepturile de preferinţă , neînscrise în cartea funciară . Creditorii care au înfiinţate măsuri asiguratorii asupra bunurilor urmărite vor depune copii certificate de pe acţiune şi de pe actul constatator al înfiinţării măsurii. Reprezentantul organului fiscal este şi el obligat să depună la sediul executorului actele doveditoare ale creanţelor statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. Legea reglementează şi modul în care trebuie procedat în ipoteza în care unul dintre titlurile depuse de creditori conţine obligaţia de a plăti o sumă de bani în mod periodic , iar bunurile rămase în patrimoniul debitorului după efectuarea urmăririi sau veniturile sale nu asigură plata ratelor datorate . Noul Cod oferă la art. 870 trei posibilităţi de soluţionare , respectiv : - prima este stabilirea sumei cuvenite creditorului, prin acordul părţilor ; - în lipsa unui acord , partea interesată va putea sesiza instanţa de executare care va stabili , prin încheiere , suma cu care creditorul va participa la distribuirea sumelor realizate prin urmărire, precum şi modul de fructificare a acesteia, astfel încât ratele datorate să fie plătite cu precădere din dobânzile încasate, iar dacă acestea sunt insuficiente, se vor imputa asupra capitalului;

168

Page 169: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

- în situaţia în care niciuna dintre părţi nu sesizează instanţa de executare , executorul judecătoresc va solicita acesteia stabilirea sumei alocate creditorului , conform aceluiaşi principiu .

În mod similar va proceda instanţa şi atunci când constată că debitorul a decedat , iar , în raport cu numărul moştenitorilor, locul unde aceştia se găsesc, modul în care s-a făcut împărţeala moştenirii sau cu alte asemenea împrejurări, plata în rate a creanţelor este greu de realizat . În acest caz , instanţa va stabili suma totală ce se cuvine creditorului , precum şi pe cea pe care o va plăti fiecărui moştenitor în parte.

De la data fixată pentru depunerea titlurilor de creanţă nu vor mai curge dobânzi la creanţele creditorilor urmăritori trecute în proiectul de distribuire . Aceştia pot încasa în schimb dobânzile plătite de către unităţile de credit care s-au depus sau consemnat aceste sume. De asemenea , sumele obţinute din valorificara bunurilor urmărite silit şi celle consemnate la dispoziţia executorului judecătoresc sunt destinate să acopere creanţele creditorilor urmăritori. Aceste sume nu pot fi poprite de către creditoriii debitorului sau ai adjudecatarului. În schimb , interdicţia nu se aplică sumelor atribuite creditorilor sau debitorului prin procesul verbal de distribuire . Aceste sume intră definitiv în patrimoniul creditorilor sau debitorului şi pot fi urmărite potrivit regulilor de drept comun.

În termen de 5 zile de la expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanţă , executorul va întocmi proiectul de distribuire a sumelor, potrivit ordinii de preferinţă , cu respectarea următoarelor reguli prevăzute de art. 873 NCPC:- creanţele creditorilor care au intervenit tardiv vor fi alocate asupra părţii din suma rămasă după îndestularea drepturilor creditorilor urmăritori şi a celor care au intervenit în timp util ;- în cazul în care imobilele grevate de o ipotecă colectivă au fost vândute împreună, creanţa garantată cu o astfel de ipotecă va fi repartizată, la cererea creditorilor cu rang posterior, asupra imobilelor adjudecate, proporţional cu preţul obţinut pentru fiecare imobil în parte, iar dacă sunt creanţe ipotecare anterioare, proporţional cu restul de preţ ce a rămas de la fiecare imobil, după ce s-au acoperit creanţele cu rang anterior ipotecii colective;  -creanţele cu termen şi cele condiţionale vor fi repartizate după rangul lor, ca şi cum ar fi pure şi simple, cu menţiunea că ele vor fi plătite numai potrivit regulilor prevăzute la art. 880 şi 881;   -creanţele care nu pot fi valorificate decât după executarea bunurilor unui codebitor principal vor fi trecute ca socotite sub condiţie suspensivă ;

169

Page 170: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

   -titularii drepturilor de uzufruct, uz, abitaţie şi servitute, stinse prin adjudecare, vor fi trecuţi în ordinea înscrierii cu valoarea acestor drepturi înscrise în cartea funciară; -creditorul unei rente pe viaţă sau altei creanţe periodice va fi trecut în ordinea înscrierii în cartea funciară, cu o sumă ale cărei dobânzi anuale să fie suficiente pentru a asigura plata ratelor rentei.

Planul de distribuire va fi comunicat debitorului şi creditorilor care şi-au depus titlurile de creanţă . Aceştia vor fi citaţi cu menţiunea expresă că în termen de 5 zile de la data comunicării , sub sancţiunea decăderii , pot formula , în scris , obiecţiuni la proiectul de distribuire . În cazul formulării de obiecţiuni , executorul va convoca în scris debitorul şi pe toţi creditorii în vederea unei eventuale concilieri , care va avea loc la sediul executorului în termen de cel mult 15 zile de la data primirii ultimei contestaţii . Dacă se ajunge la un acord privind modul de distribuire , executorul va lua act de acordul realizat şi va dispune repartizarea sumelor potrivit acestei înţelegeri. Dacă nu se ajunge la un acord , iar cei care au formulat obiecţiuni stăruie în menţinerea lor , executorul va încheia un proces verbal în care va consemna obiecţiile celor prezenţi , semnat de el şi de cei prezenţi . Persoana nemulţumită de proiectul de distribuire poate introduce contestaţie în termen de 5 zile de la data întocmirii procesului verbal . Toate contestaţiile formulate împotriva proiectului de distribuire se judecă de instanţa de executare , printr-o singură hotărâre , de urgenţă şi cu precădere , cu citarea în termen scurt a părţilor. Hotărârea poate fi atacată numai cu apel , în termen de 5 zile de la comunicare.

VIII.6.3 Plata sumei rezultate din urmărirea silităPlata sumei rezultate din executare se poate face numai după expirarea

termenului de depunere a titlurilor de creanţă ori , după caz , la data expirării termenului de formulare a obiecţiunilor împotriva proiectului de distribuire. Cu privire la plata sumei rezultate din urmărirea silită executorul se va pronunţa prin încheiere executorie , dată fără citarea părţilor.

Suma rămasă după plata integrală a creanţei şi a cheltuielilor de executare se va elibera debitorului . Plăţile vor fi efectuate de către unitatea la care au fost depuse sau consemnate sumele obţinute din urmărire , pe baza unei dispoziţii de plată emise de executorul.

170

Page 171: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Creanţa afectată de un termen suspensiv va putea fi plătită înainte de termen . Dacă este fără dobândă se va scădea dobânda cuvenită până la împlinirea termenului. Dacă nu există acordul creditorului , creanţa va fi consemnată la unitatea prevăzută de lege şi se va elibera la termen.

Creanţa supusă unei condiţii rezolutorii nu se va putea plăti creditorului , decât dacă acesta va da o cauţiune sau va constitui o ipotecă în favoarea celor care ar trebui să se folosească de această sumă în cazul îndeplinirii condiţiei.

Dacă condiţia este suspensivă , suma cuvenită creditorului va fi distribuită creditorilor care vin după acesta , dacă vor da o cauţiune sau vor constitui o ipotecă , pentru a garanta restituirea sumei primite în caz de îndeplinire a condiţiei . În cazul creanţelor contestate , după rămânerea definitivă a hotărârii de soluţionare a contestaţiei sau a celei date asupra acţiunii pe baza căreia s-a înfiinţat măsura asigurătorie, executorul, la cererea debitorului sau a creditorului interesat, va dispune, potrivit hotărârii respective, fie eliberarea sumelor corespunzătoare creanţei contestate ori alocate pe bază de măsură asigurătorie, fie distribuirea lor, în condiţiile legii, între creditorii rămaşi neîndestulaţi. Suma rămasă va fi eliberată debitorului. După plata integrală a creanţelor , titlurile vor fi eliberate creditorilor , cu menţiunea stingerii totale a datoriei. În cazul unor plăţi parţiale a creanţelor , titlurile vor fi eliberate creditorilor cu menţiunea corespunzătoare a plăţilor achitate. Predarea titlurilor este urmată de încetarea urmăririi silite . Executorul are obligaţia de a dispune prin încheiere , dată fără citarea părţilor , încetarea urmăririi şi închiderea dosarului de executare. În situaţia în care unii creditori nu au fost îndestulaţi există posibilitatea reluării urmăririi silite sau a efectuării unei noi urmăriri silite a altor bunurilor ale debitorului. Sumele consemnate la unităţile prevăzute de lege şi neridicate 5 ani de la data comunicării încheierii prin care s-a aprobat distribuirea lor se fac venit la bugetul local.

Capitolul IX . Executarea silită directă . IX.1 Dispoziţii generale Executarea silită directă este acea modalitate de executare care conduce , în condiţiile determinate de lege , la realizarea în natură a

171

Page 172: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

obligaţiei recunoscute printr-un titlu executoriu. Ea se realizează sub trei forme , a predării bunurilor mobile , predării bunurilor imobile şi a executării altor obligaţii de a face sau de a nu face. Noul Cod reglementează pentru prima dată , în mod expres şi procedura de executare a hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori. Potrivit art. 887 NCPC ” În cazul în care obligaţia debitorului prevăzută în titlul executoriu constă în lăsarea posesiei unui bun, în predarea unui bun sau a folosinţei acestuia ori în evacuarea debitorului dintr-o locuinţă sau dintr-o altă incintă, în desfiinţarea unei construcţii, plantaţii sau a altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activităţi stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa în termenul prevăzut în somaţie, creditorul va solicita executarea silită, putând, în raport cu împrejurările cauzei şi natura obligaţiei ce se execută, să sesizeze instanţa de executare, în vederea aplicării unei penalităţi”.

Astfel , textul legal determină câteva dintre regulile generale ce trebuie urmate spre a proceda la o executare silită directă . În primul rând , legea consacră regula potrivit căreia nu se poate păşi la executarea silită decât în cazul neexecutării obligaţiilor debitorului înăuntrul termenului prevăzut în somaţie.

A doua regulă se referă la posibilitatea aplicării de către instanţă a unei penalităţi pentru cazul neexecutării obligaţiei cuprinse în textul executoriu .

O dispoziţie procedurală de maximă importanţă stabileşte că atribuirea prin hotărâre judecătorească a unui imobil sau obligaţia de a-l preda , lăsa în posesie ori în folosinţă , după caz , cuprinde şi obligaţia de evacuare a imobilului , dacă legea nu prevede în mod expres altfel . Este instituită astfel o dispoziţie practică de natură a evita necesitatea obţinerii unui alt titlu executoriu pentru evacuarea debitorului din imobil . În situaţia în care creditorul justifică „o nevoie urgentă ” sau când „ există pericol” ca debitorul să se sustragă de la urmărire , să ascundă , să distrugă ori să deterioreze bunurile ce trebuie predate , legea îi conferă creditorului dreptul de a cere instanţei de executare ca executarea silită să se facă deîndată şi fără somaţie . Executarea de îndată şi fără somaţie se dispune numai în aceste circumstanţe de excepţie de către instanţa de executare , măsura fiind dispusă prin încheierea de încuviinţare a executării silite .

172

Page 173: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Ca şi în celelalte modalităţi de executare , despre îndeplinirea executării obligaţiilor enumerate în planul executării silite directe , executorul are obligaţia de a constata actele de executare printr-un proces verbal . Procesul verbal va cuprinde în mod necesar şi cheltuielile de executare ce urmează să fie suportate de debitor. Procesul verbal se comunică părţilor interesate , iar un exemplar se comunică părţilor interesate. Obligaţia executorului judecătoresc de încheiere a unui proces – verbal de constatare este incidentă şi în cazul în care predarea unui bun a devenit imposibilă din cauza distrugerii , ascunderii sau deteriorării acestuia ori alte asemenea împrejurări. În acelaşi timp , executorul va dispune prin încheiere încetarea executării silite . Dacă pe parcursul executării silite apare o imposibilitate de predare a bunului , iar în titlul executoriu nu s-a stabilit ce sumă urmează a fi plătită ca echivalent al valorii sale , instanţa de executare va putea , la cererea creditorului , să stabilească această sumă prin hotărâre dată cu citarea părţilor . Instanţa de executare va avea în vedere şi „prejudiciile ocazionate prin neexecutarea de bunăvoie a obligaţiei, înainte ca aceasta să devină imposibil de executat” . Legea face posibilă astfel acoperirea tuturor prejudiciilor suferite de debitor , fără să fie necesară obţinerea unui nou titlu executoriu. Hotărârea pronunţată de instanţă este executorie şi este supusă numai apelului.

IX.2 Predarea silită a bunurilor mobile Predarea silită a bunurilor mobile este reglementată de art. 892-894 NCPC. Această procedură execuţională începe cu comunicarea încheierii de încuviinţare a executării şi acordarea unui termen de 24 de ore pentru a-ţi îndeplini obligaţia de a preda bunul mobil identificat prin „calitate şi cantitate” la care se referă titlul executoriu. Doar în cazul nerespectării termenului de 24 de ore acordat debitorului , executorul judecătoresc va proceda la executarea silită , cu respectarea dispoziţiilor art. 893-894. Procedura de predare silită a bunurilor mobile se realizează efectiv prin deposedarea debitorului de bunul urmărit şi predarea acestuia către creditor. În caz de nevoie , executorul judecătoresc poate apela şi la sprijinul agenţilor forţei publice.

173

Page 174: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Realizarea executării se va constata decătre executorul judecătoresc printr-un proces verbal , prin care se vor stabili şi cheltuielile de executare puse în sarcina debitorului . În practică este posibil ca predarea bunului să nu se realizeze în termen de 30 de zile de la data deplasării executorului judecătoresc la locul de unde urma să fie ridicat bunul mobil. Într-o asemenea situaţie , executorul judecătoresc , la cererea creditorului , poate întocmi o încheiere prin care să constate imposibilitatea de predare . Executorul va dispune prin aceiaşi încheiere încetarea executării silte . Încheierea se pronunţă şi în cazul în care, ulterior termenului de 30 de zile , debitorul oferă predarea bunului către creditor. Continuarea sau încetarea executării silite se va dispune în această ultimă situaţie la cererea creditorului , după cum creditorul este sau nu de acord cu primirea bunului după împlinirea celor 30 de zile .

IX.3 Predarea silită a bunurilor imobile Predarea silită a bunurilor imobile este reglementată de art. 895-901 NCPC . Aceasta constituie o formă de urmărire directă a obligaţiei care formează obiectul raportului juridic recunoscut printr-un titlu executoriu. Această formă de executare se poate realiza în cazul admiterii unei acţiuni în revendicare , a unei acţiuni în evacuare şi în cazul oricărei hotărâri prin care s-a dispus restiuirea sau predarea unui bun imobil . Urmărirea silită se va declanşa numai dacă debitorul nu-şi îndeplineşte obligaţia de evacuare sau de predare a imobilului într-un termen de 8 zile , de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării . Acest termen are un caracter prohibitiv , în sensul că pe durata acestuia nu se poate îndeplini niciun act de procedură . Prin urmare , nerespectarea termenului atrage anularea actelor de executare aduse la îndeplinire. Dacă partea obligată să evacueze ori să predea un imobil nu-şi îndeplineşte această obligaţie în termenul menţionat , ea va fi îndepărtată prin executare silită , iar imobilul va fi predat celui îndreptăţit . După modelul legislaţiei franceze , noul Cod a transpus interdicţia de evacuare din imobilele cu destinaţia de locuinţe în perioada cuprinsă între 1 decembrie şi 1 martie a anului următor. Evacuarea va putea fi dispusă în cazul în care creditorul face dovada că el şi familia sa nu au o locuinţă corespunzătoare. De aemenea , interdicţia devine inaplicabilă şi în cazul persoanelor care ocupă abuziv , fără titlu , o locuinţă şi a persoanelor care pun în pericol relaţiile de convieţuire socială sau tulbură grav liniştea publică.

174

Page 175: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

În ce priveşte efectuarea executării silite , noile prevederi ale Codului de procedură civilă aduc precizări importante menite să înlăture disfuncţionalităţile existente în prezent în practica execuţională. Astfel , executorul judecătoresc , îl va soma pe debitor să părăsească imobilul. Deşi legea nu distinge , obligaţia executorului este aceea de a face o somaţie verbală debitorului , înainte să recurgă la îndepărtarea lui din imobil . În caz de împotrivire , îl va evacua din imobilul respectiv pe debitor împreunăcu persoanele care ocupă imobilul în fapt , fără niciun titlu opozabil creditorului , cu sau fără ajutorul forţei publice , după caz , punând pe creditor în drepturile sale. Evacuarea se va putea dispune cu sau fără ajutorul forţei publice , executorul având posibilitatea de a aprecia asupra oportunităţii intervenţiei forţelor de ordine. În cazul în care executarea nu s-a finalizat datorită opunerii debitorului sau altor persoane ori dacă operaţiunile de finalizare a urmăririi nu s-au terminat până la orele 20,00 , legea prevede posibilitatea continuării urmării după orele 20,00 , precum şi în zilele următoare , chiar nelucrătoare . Dacă executarea priveşte un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării şi pe care debitorul nu le ridică singur ori sunt sechestrate într-o altă urmărire , executorul va încredinţa aceste bunuri în păstarea unui custode , care poate fi chiar creditorul , pe cheltuiala debitorului. Dacă bunurile nu sunt sechestrate în favoarea altei urmăriri silite , executorul va fixa prin procesul -verbal încheiat termenul în care debitorul trebuie să le ridice , care nu poate fi mai lung de o lună. Dacă debitorul nu ridică bunurile în termenul de o lună fixat şi acestea au valoare de piaţă , ele vor fi scoase în vânzare , inclusiv cele care sunt insesizabile prin natura lor , potrivit regulilor din materia vânzării bunurilor mobile urmăribile . Preţul bunurilor vândute , duupă deducerea cheltuielilor de vânzare , va fi consemnat pe numele debitorului , care va fi înştiinţat despre aceasta . Bunurile care nu au valoare de piaţă vor fi declarate abandonate . La cerea creditorului , executorul va putea declara abandonate bunurile care au valoare de piaţă şi nu au fost revendicate de debitor sau altă persoană în calitate de propretar , în termen de 4 luni de la data încheierii procesului verbal de predare silită . Bunurile abandonate vor fi preluate , conform legii , de către organele administrative competente. Despre toate aceste măsuri va fi înştiinţat şi debitorul , precum şi organul financiar local pentru a prelua bunurile abandonate. Dacă debitorul se reinstalează sau ocupă în mod abuziv , fără niciun titlu , imobilul din care a fost evacuat sau obligat să-l predea creditorului , el

175

Page 176: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

va putea fi evacuat din nou , la cererea creditorului sau altei persoane interesate . În acest caz , va putea fi făcută o nouă executare silită în baza aceluiaşi titlu executoriu , fără somaţie şi fără nicio altă formalitate prealabilă . Pe baza procesului verbal al executorului , pus la dispoziţia organului de urmărire penală , în copie certificată va fi declanşată urmărirea penală împotriva debitorului . Bunurile aduse în imobil după reocupare se consideră de drept abandonate din momentul repunerii în posesie. În finalul urmăririi , executorul judecătoresc va întocmi procesul verbal despre realizarea executării , stabilind şi cheltuielile de executare . Procesul verbal se va comunica părţilor interesate şi un exemplar se va ataşa la dosarul de executare .

IX.4 Executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face Această formă de executare silită intervine atunci când debitorul a fost obligat printr-un titlu executoriu a face ceva sau a se abţine de la ceva , fiind reglementată la art. 902-908 NCPC. Necesitatea executării silite se poate ivi nu doar în cazul în care urmăritul a fost obligat printr-un titlu executoriu să predea un bun mobil sau imobil determinat , ci şi atunci când el a fost obligat să facă ceva sau să se abţină de la o anumită acţiune. Potrivit art. 903 NCPC, „dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării, creditorul poate fi autorizat de instanţa de executare, prin încheiere executorie, dată cu citarea părţilor, să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului”.Astfel , legea reglementează o primă modalitate de executare a obligaţiei de a face , anume autorizarea creditorului să îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane obligaţia înscrisă în titlul executoriu. Autorizarea se dispune numai de către instanţa de executare , printr-o încheiere executorie , dată cu citarea părţilor . Măsura se poate dispune doar dacă debitorul refuză să îşi îndeplinească obligaţia . Această procedură se aplică şi în cazul în care titlul executoriu cuprinde o obligaţie de a nu face . Şi de această dată creditorul va putea cere instanţei de executare să fie autorizat , prin încheiere executorie , dată cu citarea părţilor , să desfiinţeze el însuşi sau prin alte persoane , pe cheltuiala debitorului , lucrările făcute de acesta împotriva obligaţiei de a nu face .

176

Page 177: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul nu execută obligaţia de a face sau de a nu face , care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană , acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei , prin aplicarea unor penalităţi , de către instanţa de executare. Măsura nu poate fi dispusă decât după comunicarea încheierii de încuviinţare a executării silite . Penalitatea se stabileşte de către instanţa de executare , pe baza criteriilor expres determinate . Aplicarea penalităţii , în ambele situaţii , are rolul de a exercita o presiune asupra debitorului pentru executarea întocmai a obligaţiei sale de a face sau de a nu face . Ea se aplică pentru întârzierea în executare şi până la îndeplinirea obligaţiei stabilite prin titlul executoriu. Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităţii , debitorul nu îşi execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu , instanţa de executare , la creditorului , va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu . Noul Cod determină şi condiţiile în care penalitatea poate fi înlăturată sau , după caz , redusă de către instanţa de executare . Mijlocul procedural prin intermediul căruia se poate obţine înlăturarea sau reducerea penalităţii este contestaţia la executare. Este necesar ca debitorul să execute obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi să dovedească existenţa unor „motive temeinice ” care au justificat întârzierea executării . Prin noua reglementare nu se mai reiterează dispoziţiile vechii legislaţii privitoare la posibilitatea obligării debitorului la plata de daune-cominatorii , întrucât penalităţile au şi finalitatea de a-l despăgubi pe creditor. Astfel , potrivit art. 903 NCPC, pentru neexecutarea obligaţiilor de a face sau a nu face de către debitor nu se pot acorda daune cominatorii. Se evită astfel aplicarea a două sancţiuni , cu acelaşi conţinut şi finaliate , de natură să sancţioneze una şi aceeaşi atitudine culpabilă . Tot cu caracter novator , noile dispoziţii prevăd posibilitatea titularului dreptului ce urmează să fie înscris în cartea funciară de a solicita direct sau prin intermediul biroului de cadastru şi publicitate imobiliară să dispună înscrierea corespunzătoare a dreptului recunoscut prin titlul executoriu. IX. 5 Executarea hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori

Noul Cod de procedură civilă a instituit măsuri execuţionale corespunzătoare pentru a aduce la îndeplinire dispoziţiile cuprinse în hotărârile judecătoreşti privitoare la minori.

177

Page 178: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Executarea silită debutează prin ciomunicarea către debitor a încheierii de încuviinţare a executării . Odată cu această comunicare se transmite debitorului şi o somaţie prin care acesta este invitat să se prezinte cu minorul la sediul biroului executorului judecătoresc sau în alt loc stabilit de acesta , în vederea preluării acestuia de către creditor sau , după caz , pentru a-i permite celuilalt părinte să îşi exercite dreptul de a avea legături personale cu minorul , potrivit programului stabilit în titlul executoriu.

Dacă debitorul nu se conformează somaţiei , la cerea creditorului , executorul va sesiza instanţa de executare pentru a se proceda la aplicarea penalităţilor prevăzute de lege pentru executarea unei obligaţii de a face. Penalităţile se vor aplica debitorului până la excutarea obligaţiei stabilite în titlul executoriu , daar nu mai mult de trei luni de la comunicarea încheierii de aplicare a penalităţii . După expirarea termenului de 3 luni se va proceda la o altă modalitate de presiune asupra debitorului , prin sesizarea Parchetului pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti. Sesizarea penală va fi făcută şi în cazul în care debitorul este de rea-credinţă şi ascunde minorul.

La executarea silită se va proceda numai dacă a trecut un termen de o lună de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării silite,înlăuntrul căruia debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia . Executarea efectivă a deciziei se vaa putea realiza numai în prezenţa unui reprezentant al Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului şi când acesta apreciază necesar , a unui psiholog desemnat de acesta . La solicitarea executorului , poate fi solicitat şi concursul agenţilor forţei publice la executare . În realizarea executării silite nu este permis niciunei persoane să bruscheze minorul sau să exercite presiuni asupra lui. Legea reglementează şi problema sensibilă ce se poate ivi în cazul nerespectării unei hotărâri judecătoreşti privitoare la un minor , în cazul refuzului acestuisa de a-l părăsi pe debitor sau a aversiunii acestuia faşă de creditor. În această situaţie , executorul va întocmi un proces verbal ce se va comunica părţilor şi reprezentantului Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului. Reprezentantul acestei instituţii va sesiza instanţa competentă de la locul unde se află minorul pentru a se dispune un program de consiliere psihologicî , pe o durată de maxim 3 luni. Cererea se soluţionează de urgenţă , în camera de consiliu , nesupusă niciunei căi de atac. Ascultarea minorului care a împlinit 10 ani este obligatorie. La finalizarea programului de consiliere , psihologul desemnat de instanţă va întocmi un raport .

178

Page 179: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

După primirea acestui raport , executorul va proceda la reluarea executării . Dacă şi în cursul acestei proceduri , executarea nu va putea fi realizată din cauza refuzului minorului , creditorul va putea sesiza instanţa competentă de la locul unde se află minorul pentru aplicarea de penalităţi. Astfel , sistemul penalităţilor este folosit în continuare ca un mijloc de presiune pentru îndeplinirea întocmai a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu . La finalul urmăririi , executorul va încheia un proces verbal în care va constata modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu , Un exemplar se va comunica părţilor şi un exemplar se va păstra la dosarul de executare .

179

Page 180: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Bibliografie 1. Ioan Gârbuleţ , Adrian Stoica „Ghid practic de executare silită .

Explicaţii , cereri , formulare ” , Ed. Hamangiu , 20102. Ioan Leş , „ Noul Cod de procedură civilă ,. Comentariu pe

articolele art. 1-1133” , Ed. C. H. Beck , 20133. Eugen Huruba, “Contestatia la executare în materie civilă, cu

referiri la Noul Cod de procedura civilă “, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2011, Tomul 18

4. Evelina Oprina, “Executarea silită în procesul civil, Editia a IV-a revazută şi adăugită”, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2011

5. Expunerea de motive a Ministerului Justitiei si libertăţilor cetăţeneşti, privind elaboarea proiectului Legii nr. 134.2010 – Codul de procedură

6. Codul de Procedură civilă adoptat prin Legea 134/2010     Legea nr. 134/2010 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 15 iulie 2010, a fost modificată şi completată prin Legea nr. 76/2012 şi rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 3 august 2012

7. OUG 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum si pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe.

8. Legea 188/2000 privind executorii judecătoreşti , republicată în Monitorul Oficial nr. 738/20.10.2011

ANEXE I. Model orientativ de cerere formulată de către executorul judecătoresc şi adresată cărţii funciare în vederea obţinerii informaţiilor necesare executării

180

Page 181: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel _________________

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC_________________

________, str. __________, nr. ___, ap. ____, tel/fax: __________C.F. __________, cont bancar nr. __________

e-mail: __________@__________, site: www.__________.ro

Dosar nr. ____________Data ____________

Către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară al

localităţii ______________,

Având în vedere că cererea de executare silită formulată de creditorul _____________, cu domiciliul/ sediul în __________ str. ______________ nr. ____ ap. ____ judeţul __________ împotriva debitorului ________________, cu domiciliul/ sediul în ________________ str. ____________________ nr. ____ ap. ____ judeţul __________, a fost încuviinţată prin încheierea din data de ___________ a Judecătoriei ____________, în conformitate cu dispoziţiile art. 650 alin. 5 teza I C. pr. civ., vă rugăm să ne comunicaţi ce imobile deţine în proprietate debitorul ____________, cu domiciliul/ sediul în ________________ str. ____________ nr. ____ ap. ____ judeţul __________, în raza dvs. de competenţă.

Anexăm prezentei cereri dovada începerii executării silite împotriva debitorului.

Cu respect,Executor judecătoresc,

181

Page 182: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

II. Model de încheiere prin care se înregistrează cererea şi se dispune deschiderea dosarului de executare silită

Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel _________________

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC_________________

________, str. __________, nr. ___, ap. ____, tel/fax: __________C.F. __________, cont bancar nr. __________

e-mail: __________@__________, site: www.__________.ro

ÎNCHEIEREA din data de ________

Pe rol fiind soluţionarea cererii de executare silită formulată de creditorul _____________ cu domiciliul/sediul în __________ str. ________ nr. __________ judeţul ________ împotriva debitorului __________________ cu domiciliul/sediul în ____________________ str. _________________ nr. ____ judeţul ________ .

Fără citarea părţilor.

EXECUTORUL JUDECĂTORESC,în baza actelor comunicate, reţine următoarele:

Prin cererea de executare silită formulată la data de _____________, creditorul ____________ a solicitat înregistrarea cererii de executare silită şi deschiderea dosarului de executare împotriva debitorului ____________ urmând ca, după îndeplinirea formalităţilor necesare, să se procedeze la executarea silită a acestuia.

În motivarea cererii, creditorul a arătat că debitorul nu şi-a executat de bunăvoie obligaţia de plată a sumei de ______ lei, reprezentând despăgubiri, precum şi cheltuielile de judecată stabilite prin titlul executoriu.

Creditorul a mai arătat că solicită ca executarea silită să se efectueze în oricare din modalităţile prevăzute de lege.

Totodată, creditorul a solicitat stabilirea cuantumului dobânzii legale aferente debitului principal acordată de instanţă.

Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 654 alin. 1 Cod procedură civilă.

182

Page 183: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

La cererea de executare silită, creditorul a ataşat următoarele înscrisuri:

- sentinţa/decizia civilă/penală nr. ______/________ pronunţată de Judecătoria/Tribunalul/Curtea de Apel____________, în copie legalizată;

- decizia civilă/penală nr. _____/_____ pronunţată de Tribunalul/Curtea de Apel//Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ______________________, în copie legalizată;

- dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de ____ lei, conform chitanţei seria ______ nr. _______ şi timbre judiciare în valoare de ____ lei aferente cererii de încuviinţare a executării silite.

Analizând înscrisurile depuse de creditor, apreciem că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 654 Cod procedură civilă, întrucât cererea creditorului întruneşte condiţiile prevăzute de lege şi este de competenţa acestui executor judecătoresc, având în vedere că domiciliul debitorului se află în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel în care îşi are sediul biroul executorului judecătoresc sesizat de creditor, prin raportare la prevederile art. 642 Cod procedură civilă.

De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 623 şi art. 625 Cod procedură civilă, creditorul deţine un titlu executoriu valabil, constând în sentinţa/decizia civilă/penală nr. _____/________ pronunţată de Judecătoria/Tribunalul/Curtea de Apel____________, definitivă prin decizia civilă/penală nr. _____/_____ pronunţată de Tribunalul/Curtea de Apel//Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ______________________, ambele hotărâri fiind depuse în copie legalizată. În plus, titlul executoriu conţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, în conformitate cu prevederile art. 653 Cod procedură civilă.

Prin urmare, întrucât nu există niciun impediment la executare, în baza art. 655 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează să admită cererea formulată de creditor ca fiind întemeiată şi, în consecinţă, să dispună înregistrarea cererii de executare silită în registrul general şi deschiderea dosarului de executare silită nr.______/_____ împotriva debitorului __________________ cu domiciliul/sediul în _________________ str. __________ nr. ____________ judeţul ________.

PENTRU ACESTE MOTIVEÎN NUMELE LEGII

DISPUN

183

Page 184: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Admite cererea formulată de creditorul___________________, cu domiciliul/sediul în _______________ str. _____________ nr. ____judeţul ________.

Dispune înregistrarea cererii de executare silită în registrul general al BEJ________.

Dispune deschiderea dosarului de executare silită nr.______/_____ împotriva debitorului __________________, cu domiciliul/sediul în _________________ str. __________ nr. ____________ judeţul ________ în baza titlului executoriu, constând în sentinţa/decizia civilă/penală nr. ______/________ pronunţată de Judecătoria/Tribunalul/Curtea de Apel____________, definitivă prin decizia civilă/penală nr. _____/_____ pronunţată de Tribunalul/Curtea de Apel//Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ______________________.

Prezenta încheiere se comunică creditorului.Fără cale de atac. Emisă azi, _____________.

Executor judecătoresc

184

Page 185: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

III. Model de încheiere prin care se refuză deschiderea procedurii de executare silită

Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel _________________

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC_________________

________, str. __________, nr. ___, ap. ____, tel/fax: __________C.F. __________, cont bancar nr. __________

e-mail: __________@__________, site: www.__________.ro

ÎNCHEIEREA din data de ________

Pe rol fiind soluţionarea cererii de executare silită formulată de creditorul __________, cu domiciliul/sediul în __________ str. ________ nr. __________ judeţul ________ împotriva debitorului ________________, cu domiciliul/sediul în ____________________ str. _________________ nr. ____ judeţul ________ .

Fără citarea părţilor.

EXECUTORUL JUDECĂTORESC,în baza înscrisurilor comunicate, reţine următoarele:

Prin cererea de executare silită formulată la data de _____________, creditorul ____________ a solicitat înregistrarea cererii de executare silită şi deschiderea dosarului de executare, împotriva debitorului ____________ urmând ca, după îndeplinirea formalităţilor necesare, să se procedeze la executarea silită a acestuia, în oricare din modalităţile prevăzute de lege.

În motivarea cererii, creditorul a arătat că debitorul nu şi-a executat de bunăvoie obligaţia de plată a sumei de ______ lei, reprezentând despăgubiri, precum şi cheltuielile de judecată stabilite prin titlul executoriu.

185

Page 186: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Totodată, creditorul a solicitat stabilirea cuantumului dobânzii legale aferente debitului principal acordată de instanţă.

Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 654 alin. 1 Cod procedură civilă.

La cererea de executare silită, creditorul a ataşat următoarele înscrisuri:

- sentinţa civilă nr. ______ pronunţată de Tribunalul ____________, în copie legalizată;

- dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de ____ lei, conform chitanţei seria ______ nr. _______ şi timbre judiciare în valoare de ____ lei aferente cererii de încuviinţare a executării silite.

Procedând la verificarea înscrisurilor depuse de către creditor se constată că hotărârea judecătorească de care se prevalează creditorul ca fiind titlu executoriu nu este valabilă sub acest aspect, întrucât sentinţa civilă nr._______ pronunţată de Tribunalul ____________ nu este definitivă, în conformitate cu prevederile art. 625 Cod procedură civilă. În plus, hotărârea prezentată de creditor nu se circumscrie nici hotărârilor executorii prevăzute de art. 624 Cod procedură civilă.

Prin urmare, creditorul nu face dovada existenţei unui titlu executoriu care să fundamenteze declanşarea executării silite.

Având în vedere cele arătate mai sus, apreciem că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 623, art. 653 şi art. 654 Cod procedură civilă, întrucât creditorul nu deţine un titlu executoriu valabil, care să constate o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, astfel că, în baza art. 655 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează să respingă cererea formulată de creditor ca fiind neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVEÎN NUMELE LEGII

DISPUN

Respinge cererea formulată de creditorul___________________, cu domiciliul/sediul în ________________ str. _____________ nr. ____judeţul ________ ca neîntemeiată.

Refuză deschiderea procedurii de executare silită împotriva debitorului __________________ cu domiciliul/sediul în _________________ str. __________ nr. ____________ judeţul ________

186

Page 187: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

în baza sentinţei civile nr. ______/________ pronunţată de Tribunalul __________.

Cu drept de plângere în termen de 15 zile de la comunicare la Judecătoria________________.

Emisă azi, ___________.

Executor judecătoresc

IV. Model de adresă prin care este înştiinţat debitorul despre declanşarea procedurii de executare silită împotriva sa

187

Page 188: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel _________________

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC_________________

________, str. __________, nr. ___, ap. ____, tel/fax: __________C.F. __________, cont bancar nr. __________

e-mail: __________@__________, site: www.__________.ro

Dosar nr. ____________Data ____________

Către ________________________,

cu domiciliul/ sediul în ________________str. ________________nr. ____ ap. ____ judeţul _________________,

Având în vedere că cererea de executare silită formulată de creditorul ________________cu domiciliul/sediul în ________________str. ____________________nr. ____ ap. ____ judeţul __________, a fost încuviinţată prin încheierea din data de __________a Judecătoriei ___________, în conformitate cu dispoziţiile art. 657 C. pr. civ., vă comunic prezenta

Înştiinţare

prin care vă aduc la cunoştinţă că s-a declanşat urmărirea silită împotriva dumneavoastră, în baza titlului executoriu constând în sentinţa/decizia civilă/penală nr. ______/________ a Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel_________definitivă prin decizia civilă/penală nr. _____/_____a Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie _____________.

Anexăm prezentei adrese o copie certificată de pe încheierea instanţei prin care s-a încuviinţat executarea silită, copie certificată a titlului executoriu şi somaţia.

Vă rugăm să vă prezentaţi la sediul biroului nostru, zilnic între orele_____-_______, pentru detalii în legătură cu executarea silită.

188

Page 189: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Cu respect,Executor judecătoresc,

V. Model de cerere formulată de executorul judecătoresc de efectuare a executării la alte ore decât cele prevăzute de art. 674 alin. 1 sau în zilele nelucrătoare

189

Page 190: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel _________________

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC_________________

________, str. __________, nr. ___, ap. ____, tel/fax: __________C.F. __________, cont bancar nr. __________

e-mail: __________@__________, site: www.__________.ro

Dosar nr. ____________Data ____________

CătreJudecătoria_______________,

Subsemnatul ____________________, executor judecătoresc în circumscripţia Curţii de Apel ___________, cu sediul în ____________, str. ________ nr. ____, ap. ___, judeţul _________, vă solicit

Încuviinţarea efectuării executării în zilele de sâmbătă ________ şi duminică __________

În fapt, cererea de executare silită formulată de creditorul _____________, cu domiciliul/sediul în ________________str. ____________________nr. ____ ap. ____ judeţul __________, a fost admisă prin încheierea din data de _______, s-a dispus înregistrarea acesteia şi deschiderea dosarului de executare silită împotriva debitorului __________________, cu domiciliul în ____________________ str. _________________ nr. ____ judeţul ________ , iar prin încheierea din data de __________a Judecătoriei___________, s-a încuviinţat executarea silită privind predarea bunurilor mobile enumerate în titlul executoriu menţionat.

Debitorul a fost somat în mod legal ca în termen de ___ zile să îndeplinească obligaţia stabilită în titlul executoriu, însă acesta nu s-a conformat somaţiei şi, având în vedere numărul foarte mare al bunurilor

190

Page 191: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

mobile ce trebuie sechestrate, precum şi împrejurarea că există riscul ca în intervalul celor două zile nelucrătoare debitorul să mute bunurile mobile ce formează obiect al executării silite în altă locaţie, pentru a îngreuna urmărirea silită sau chiar să le înstrăineze, aşa cum rezultă din anunţurile de vânzare publicate în ziarul ___________, vă rog să încuviinţaţi ca efectuarea executării silite să se facă şi în zilele de sâmbătă _____________ şi duminică ___________, pentru a proceda la punerea în executare a titlului executoriu în dosarul execuţional indicat mai sus.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 670 alin. 2 C. pr. civ.

Anexez prezentei cereri copii certificate ale înscrisurilor menţionate, precum şi taxa judiciară de timbru în sumă de ______ lei şi timbrul judiciar în valoare de ____ lei.

Executor judecătoresc

VI. Model de adresă emisă către camera notarilor publici privind începerea executării silite împotriva unei persoane care a decedat şi de eliberare a unui certificat din care să rezulte cine sunt moştenitorii defunctului

191

Page 192: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel _________________

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC_________________

________, str. __________, nr. ___, ap. ____, tel/fax: __________C.F. __________, cont bancar nr. __________

e-mail: __________@__________, site: www.__________.ro

Dosar nr. ____________Data ____________

Către Camera Notarilor Publici______________,

Având în vedere că cererea de executare silită formulată de creditorul __________________________, cu domiciliul/ sediul în ________________ str. ____________________ nr. ____ ap. ____ judeţul __________, împotriva debitorului ____________________, cu ultimul domiciliu în ________________ str. ____________________ nr. ____ ap. ____ judeţul __________, a fost admisă prin încheierea din data de ___________, iar din informaţiile pe care le deţinem am constatat că debitorul a decedat la data de __________, în conformitate cu dispoziţiile art. 677 alin. 2 C. pr. civ., vă rugăm să faceţi menţiune în registul special prevăzut de lege despre începerea executării silite şi, totodată, vă rugăm să ne eliberaţi un certificat din care să rezulte dacă moştenirea debitorului a fost sau nu dezbătută, iar în caz afirmativ, care sunt persoanele care au calitatea de moştenitori, precum şi faptul dacă până la acceptarea moştenirii de către cel puţin unul dintre succesibili a fost sau nu numit un curator al succesiunii.

Anexăm prezentei cereri copie după certificatul de deces al debitorului.

Cu respect,Executor judecătoresc,

VII. Model orientativ de cerere formulată de executorul judecătoresc şi adresată instanţei de executare privind numirea unui curator special a succesiunii

192

Page 193: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel _________________

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC_________________

________, str. __________, nr. ___, ap. ____, tel/fax: __________C.F. __________, cont bancar nr. __________

e-mail: __________@__________, site: www.__________.ro

CătreJudecătoria_______________,

Subsemnatul ____________________, executor judecătoresc în circumscripţia Curţii de Apel ___________, cu sediul în ____________, str. ________ nr. ____, ap. ___, judeţul _________, formulăm

Cerere privind numirea unui curator special

al succesiunii defunctului _____________, cu ultimul domiciliu în ____________, str. ________ nr. ____, ap. ___, judeţul _________.

În fapt, cererea de executare silită formulată de creditorul _____________, cu domiciliul/cu sediul în ____________ str. ______________ nr. ____ ap. ____ judeţul __________, a fost admisă prin încheierea din data de __________ şi s-a dispus înregistrarea acesteia şi deschiderea dosarului de executare silită împotriva debitorului __________________, cu domiciliul în _______________ str. _____________ nr. ____ judeţul ________ .

193

Page 194: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Având în vedere că debitorul a decedat la data de _____________, înainte de începerea executării silite şi din verificările noaste, precum şi din adresa nr. _________ comunicată de Camera notarilor publici _________, am constatat că nu există niciun moştenitor acceptant şi nici nu a fost numit un curator special al moştenirii, vă rog să numiţi un curator special pentru a putea proceda la punerea în executare a titlului executoriu, constând în sentinţa/decizia civilă/penală nr. ______/________ a Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel _________, definitivă prin decizia civilă/penală nr. _____/_____a Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ______________________, prin care defunctul a fost obligat la plata sumei de ________ lei, cu titlu de despăgubiri şi a sumei de _______ lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 678 alin. 1 C. pr. civ.

Anexez prezentei cereri copii de pe actele indicate mai sus, precum şi taxa judiciară de timbru în sumă de ________ lei şi timbrul judiciar în valoare de ________ lei.

Executor judecătoresc

194

Page 195: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

VIII. Model de proces-verbal de sechestru asupra unui autovehicul

Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel _________________

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC_________________

________, str. __________, nr. ___, ap. ____, tel/fax: __________C.F. __________, cont bancar nr. __________

e-mail: __________@__________, site: www.__________.ro

Dosar nr.______________

Proces-verbalîncheiat astăzi, ______________

Subsemnatul ___________________________, executor judecătoresc în circumscripţia Curţii de Apel ___________, cu sediul în ____________, str. ________ nr. ____, ap. ___, judeţul _________,

Având în vedere cererea de executare silită mobiliară formulată de creditorul _____________, cu domiciliul/sediul în ________________str. ____________________nr. ____ ap. ____ judeţul __________, admisă prin încheierea din data de _______, prin care s-a dispus înregistrarea acesteia şi deschiderea dosarului de executare silită împotriva debitorului _______________, cu domiciliul/sediul în ______________ str. ____________ nr. ____ judeţul ________, precum şi încheierea din data de __________a Judecătoriei___________, prin care s-a încuviinţat executarea silită privind plata sumei de _______ lei, cu titlu de despăgubiri şi plata sumei de ________lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, conform titlului executoriu constând în sentinţa/decizia civilă/penală nr. ______/________ a Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel_________, definitivă prin decizia civilă/penală nr. _____/_____a Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de

195

Page 196: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Casaţie şi Justiţie ________________ şi având în vedere că termenul de o zi prevăzut în somaţia mobiliară comunicată debitorului a expirat, iar acesta nu şi-a îndeplinit obligaţia stabilită în titlul executoriu,

Astăzi, _________, orele ______, însoţit de creditorul _________ ne-am deplasat la domiciliul debitorului, situat în ____________________ str. _________________ nr. ____ judeţul ________ unde l-am găsit pe acesta.

În conformitate cu dispoziţiile art. 733 alin. 1 lit. a) C. pr. civ. am somat verbal debitorul să achite debitul indicat în somaţia mobiliară, iar acesta a răspuns că nu poate achita această sumă întrucât nu dispune de aceşti bani.

În conformitate cu dispoziţiile art. 727 raportat la art. 733 alin. 1 lit. b) C. pr. civ. am identificat şi filmat/fotografiat autoturismul marca__________, cu nr. de înmatriculare ____________, de culoare _________, proprietatea debitorului, pe care l-am evaluat la suma de _______ lei.

Potrivit art. 729 alin. 1 şi 2 C. pr. civ. declarăm sechestrat acest autoturism, prin aplicare de sigilii, autoturismul fiind indisponibilizat.

În conformitate cu dispoziţiile art. 729 alin. 2 C. pr. civ. autoturismul sechestrat a fost dat în custodia debitorului, la solicitarea creditorului, urmând a fi păstrat la domiciliul său.

Despre aplicarea sechestrului am făcut menţiune pe certificatul de înmatriculare şi pe cartea de identitate a autoturismului menţionat.

În conformitate cu dispoziţiile art. 738 C. pr. civ. i s-a adus la cunoştinţă debitorului drepturile şi obligaţiile sale în calitate de administrator-sechestru.

Potrivit dispoziţiilor art. 733 alin. 2 şi 3 C. pr. civ., am încheiat prezentul proces-verbal în 5 exemplare, câte unul fiind predat creditorului şi debitorului, unul s-a depus la dosarul de executare silită, iar câte unul se va comunica organelor de poliţie rutieră şi organelor fiscale din _________, fiind semnat de ambele părţi, fără obiecţiuni.

Executor judecătoresc,

Creditor,

Debitor,

196

Page 197: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

IX. Model de adresă privind publicitatea sechestrului mobiliar

Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel _________________

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC_________________

________, str. __________, nr. ___, ap. ____, tel/fax: __________C.F. __________, cont bancar nr. __________

e-mail: __________@__________, site: www.__________.ro

Dosar nr. ____________Data ____________

Către Camera Notarilor Publici ______________________,

Având în vedere că cererea de executare silită formulată de creditorul __________________________, cu domiciliul/sediul în ________________ str. ____________________ nr. ____ ap. ____ judeţul __________, împotriva debitorului ____________________, cu domiciliul/sediul în ________________ str. ____________________ nr. ____ ap. ____ judeţul __________, a fost admisă prin încheierea din data de ___________, a Judecătoriei ____________, iar, prin procesul-verbal din data de _________am instituit sechestrul asupra următoarelor bunurii mobile: __________________________, ale defunctului ________________ vă rugăm ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 731 C. pr. civ. să faceţi menţiunea instituirii sechestrului în registrul succesoral ţinut de camera dvs.

Anexăm prezentei adrese o copie a încheierii Judecătoriei din data de ____________ şi a procesului-verbal de sechestru din data de ____________.

Cu respect,Executor judecătoresc

197

Page 198: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

X. Model orientativ de încheiere prin care executorul judecătoresc se pronunţă asupra cererii de expertiză formulată de partea interesată

Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel _________________

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC_________________

________, str. __________, nr. ___, ap. ____, tel/fax: __________C.F. __________, cont bancar nr. __________

e-mail: __________@__________, site: www.__________.ro

Dosar nr. ____________

ÎNCHEIEREA nr. ________ din data de ________

Pe rol fiind soluţionarea cererii de expertiză formulată de debitorul __________ cu domiciliul/sediul în __________ str. ________ nr. __________ judeţul ________ în dosarul execuţional nr. _____________, aflat pe rolul biroului nostru.

Fără citarea părţilor.

EXECUTORUL JUDECĂTORESC,în baza actelor comunicate, reţine următoarele:

Prin cererea formulată la data de _______, debitorul _____________ a solicitat efectuarea unei expertize în vederea evaluării bunurilor mobile sechestrate prin procesul-verbal de sechestru încheiat la data de __________, de către executorul judecătoresc _______________.

În motivarea cererii, debitorul a arătat că prin procesul-verbal de sechestru bunurile nu au fost evaluate la valoarea lor reală de piaţă, întrucât

198

Page 199: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

multe din aceste bunuri sunt unicat, astfel că solicită efectuarea unei expertize de specialitate în acest sens.

Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 747 alin. (5) C. pr. civ..Analizând cererea debitorului ___________, apreciem că aceasta este

formulată în termenul legal prevăzut de art. 747 alin. (5) teza finală C. pr. civ. şi având în vedere susţinerile acestuia şi în vederea evaluării bunurilor sechestrate la valoarea lor reală de circulaţie, considerăm că este oportună efectuarea unei expertize în vederea evaluării bunurilor mobile sechestrate prin procesul-verbal de sechestru încheiat la data de __________.

În conformitate cu dispoziţiile art. 747 alin. (3) C. pr. civ. urmează să desemnăm în cauză expertul ______________, care urmează să fixeze preţul bunurilor mobile sechestrate prin procesul verbal de sechestru indicat mai sus, printr-un raport scris.

Potrivit art. 747 alin. (6) C. pr. civ. urmează să stabilim onorariul provizoriu ce se cuvine expertului la suma de _________ lei, urmând ca expertul să depună raportul până la data de __________.

Onorariul provizoriu va fi depus de către debitor, sub sancţiunea decăderii, în cel mult 5 zile de la comunicarea prezentei încheieri, în conformitate cu dispoziţiile art. 747 alin. 7 C. pr. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,ÎN NUMELE LEGII

DISPUN:

Admite cererea formulată de către debitorul ___________________, cu domiciliul/sediul în _______________ str. _____________ nr. ____judeţul ________ şi, în consecinţă:

Numeşte expertul ________________, cu domiciliul/sediul în _________ str. _____________ nr. ____judeţul ________, să fixeze preţul pentru vânzarea bunurilor mobile sechestrate prin procesul-verbal de sechestru încheiat la data de __________.

Stabileşte onorariul provizoriu ce se cuvine expertului la suma de _________ lei, urmând ca expertul să depună raportul de expertiză până la data de __________.

Prezenta încheiere se comunică părţilor.199

Page 200: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Cu drept de contestaţie la executare în 5 zile de la comunicare la Judecătoria ________________.

Executorie.Emisă azi, _____________.

Executor judecătoresc

XI. Model de cerere formulată de executorul judecătoresc privind înscrierea popririi în cartea funciară sau în alte registre de publicitate

200

Page 201: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel _________________

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC_________________

________, str. __________, nr. ___, ap. ____, tel/fax: __________C.F. __________, cont bancar nr. __________

e-mail: __________@__________, site: www.__________.ro

Dosar nr. ____________Data ____________

Către Oficiu de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

______________________,

Subsemnatul ________________, executor judecătoresc în circumscripţia Curţii de Apel ___________, cu sediul în ____________, str. ________ nr. ____, ap. ___, judeţul ____________________, vă solicităm

Notarea popririi

asupra imobilului indentificat prin C.F. nr. ________________, a comunei/oraşului/municipiului ____________________ şi nr. cadastral al parcelei ____________situat în ______________ str. ___________ nr. __, ap. ___, judeţul ____________________.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 774 alin. 2 C. pr. civ.

Anexez prezentei cereri o copie certificată de pe adresa de înfiinţare a popririi.

S-a achitat taxa de timbru de ___________lei prin chitanţa nr. ________________, pentru serviciul de publicitate imobiliară cu codul nr.____________

Cu respect,

201

Page 202: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Executor judecătoresc

202

Page 203: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

XII. Model de adresă prin care executorul judecătoresc desfiinţează poprirea

Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel ___________BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC

________________________________, str. ________, nr. ____, ap. ___, tel/fax: _________

C.F. ___________, cont bancar nr. ______________________e-mail: __________@__________, site: www.___________.ro

Dosar nr. ____________Data ____________

CătreBanca ___________,

cu sediul în _________, str. ________ nr. ___, judeţul _________________,

Subsemnatul ____________________________, executor judecătoresc în circumscripţia Curţii de Apel ___________, cu sediul în ____________, str. ________ nr. ____, ap. ___, judeţul ____________________, în conformitate cu dispoziţiile art. 783 alin. 1 teza I C. pr. civ.,

Dispunem

desfiinţarea popririi înfiinţate la data de _________ de către executorul judecătoresc ____________, asupra conturilor pe care debitorul _________, cu domiciliul/cu sediul în _________________, str. ___________ nr. __, ap. ___, judeţul ____________ le are deschise la banca dvs., întrucât debitorul s-a prezentat la sediul biroului nostru şi a achitat întregul debit datorat creditorului, inclusiv cheltuielile de executare, astfel că urmărirea silită împotriva acestuia a încetat.

Anexăm o copie certificată de pe chitanţa eliberată debitorului în acest sens.

203

Page 204: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

Executor judecătoresc,

204

Page 205: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

XIII. Model de proces-verbal întocmit de executorul judecătoresc prin care se dispune ca o parte din veniturile imobilului să fie folosite de debitor pentru întreţinerea sa şi a familiei sale

Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel _________________

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC_________________

________, str. __________, nr. ___, ap. ____, tel/fax: __________C.F. __________, cont bancar nr. __________

e-mail: __________@__________, site: www.__________.ro

Dosar nr.______________

Proces-verbal încheiat astăzi, ______________

Subsemnatul _________________________, executor judecătoresc în circumscripţia Curţii de Apel ___________, cu sediul în ____________, str. ________ nr. ____, ap. ___, judeţul _________,

Având în vedere cererea formulată de debitorul ____________________, cu domiciliul în _________, str. ________ nr. ____, ap. ___, judeţul _________, prin care solicită ca 20 % din veniturile imobilului urmărit, situat în _______________, str. __________________ nr. ____, judeţul ____________, înscris în C.F. nr._____________, a comunei/oraşului/municipiului _________ şi nr. cadastral al parcelei _______, să-i fie atribuite pentru întreţinerea sa şi a familiei sale pe toată durata urmăririi,

În urma verificărilor efectuate la Inspectoratul Teritorial de Muncă al ________ şi văzând adresa nr. _____ din data de ___________, eliberată de către Administraţia Financiară a _________, din care rezultă că debitorul şi membrii familiei sale nu realizează alte venituri, în conformitate cu

205

Page 206: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

dispoziţiile art. 798 C. proc. civ., stabilim în favoarea debitorului o cotă de _____% din venitul de ________ euro/lunar, încasat ca urmare a închirierii imobilului indicat mai sus.

Această cotă va fi plătită debitorului lunar, la data de ________ de către administratorul-sechestru _______________, numit prin încheierea nr. ___ din data de ___________, urmând ca dovada plăţii acestor sume să fie depusă la dosarul de executare.

În conformitate cu dispoziţiile art. 798 raportat la art. 822 alin. 2 C. proc. civ., împotriva acestei măsuri, cei interesaţi se pot adresa Judecătoriei ____________, în termen de 15 zile de la comunicare.

Prezentul proces-verbal s-a încheiat în patru exemplare, câte unul comunicându-se creditorului, debitorului şi administratorului-sechestru, iar unul se va depune la dosarul de executare silită.

Executor judecătoresc,

206

Page 207: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

XIV. Model de încheiere emisă de executorul judecătoresc de numire a unui administrator-sechestru pentru administrarea imobilului urmărit silit

Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel _________________

BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC_________________

________, str. __________, nr. ___, ap. ____, tel/fax: __________C.F. __________, cont bancar nr. __________

e-mail: __________@__________, site: www.__________.ro

Dosar nr. ____________

ÎNCHEIEREA nr. ________ din data de ________

Pe rol se află numirea unui administrator-sechestru asupra imobilului situat în _____________, str. ________________ nr. ____, ap. ___, judeţul _________, înscris în C.F. nr. _________, a comunei/oraşului/municipiului ________, nr. topografic/nr. cadastral _______.

Procedura de citare este legal îndeplinită.S-a făcut referatul, după care,Se prezintă creditorul, personal şi debitorul, personal.Creditorul, personal _________________ solicită admiterea cererii

aşa cum a fost formulată şi numirea în calitate de administrator-sechestru a numitului _____________________, pentru următoarele considerente ________________________________________.

Debitorul, personal __________________ este de acord cu admiterea cererii formulate de către creditor.

207

Page 208: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

EXECUTORUL JUDECĂTORESC,în baza actelor şi lucrărilor dosarului reţine următoarele:

Prin cererea de executare silită formulată la data de _____________, creditorul ____________ a solicitat înregistrarea cererii şi deschiderea dosarului de executare împotriva debitorului ____________, urmând ca, după îndeplinirea formalităţilor necesare, a se proceda la urmărirea silită a imobilului situat în _______________, str. __________________ nr. ____, ap. ___, judeţul _______________, înscris în C.F. nr._____________ a comunei/oraşului/municipiului ________, nr. topografic/nr. cadastral ______, proprietatea debitorului.

În motivarea cererii, creditorul a arătat că debitorul nu şi-a executat de bunăvoie obligaţiile stabilite în titlul executoriu.

Prin încheierea din data de _______ s-a dispus înregistrarea cererii şi deschiderea dosarului de executare silită împotriva debitorului ____________, iar prin încheierea din data de __________ a Judecătoriei ___________, s-a încuviinţat executarea silită privind plata sumei de _______ lei cu titlu de despăgubiri şi plata sumei de ________lei cu titlu de cheltuieli de judecată, conform titlului executoriu constând în sentinţa/decizia civilă/penală nr. ______/________ a Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel_________ , definitivă prin decizia civilă/penală nr. _____/_____a Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ____________, plus cheltuieli de executare, prin urmărirea silită a imobilului situat în _______________, str. __________________ nr. ____, ap. ___, judeţul _______________, înscris în C.F. nr.________ a comunei/oraşului/municipiului ________, nr. topografic/nr. cadastral ____________.

La data de ______ i s-a comunicat debitorului încheierea de încuviinţare a executării silite, astfel că de la această dată este decăzut din dreptul de a efectua acte de administrare asupra imobilului urmărit.

Având în vedere dispoziţiile art. 820 alin. 2 C. pr. civ., în urma consultării cu părţile, urmează să dispunem numirea în calitate de administrator-sechestru al imobilului situat în _______________, str. __________________ nr. ____, ap. ___, judeţul _______________, înscris

208

Page 209: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

în C.F. nr._____________, a comunei/oraşului/municipiului ________, nr. topografic/nr. cadastral ________ a numitului ______________ cu domiciliul/ sediul în _____________, str. ________ nr. ____, ap. ___, judeţul _________.

În baza art. 821 C. pr. civ., i s-au adus la cunoştinţă administratorului-sechestru toate drepturile şi obligaţiile sale.

În conformitate cu dispoziţiile art. 821 alin. 2 raportat la art. 791 alin. 2 C. pr. civ., urmează să fixăm o remuneraţie lunară administratorului-sechestru de ______lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,ÎN NUMELE LEGII

DISPUN:

Desemnarea în calitate de administrator-sechestru al imobilului situat în _______________, str. __________________ nr. ____, judeţul ____________, înscris în C.F. nr._____________, a comunei/oraşului/municipiului ________, nr. topografic/nr. cadastral ____________ a numitului ______________ cu domiciliul/ sediul în _____________, str. ________ nr. ____, ap. ___, judeţul _________.

Fixează administratorului-sechestru o remuneraţie lunară de ______lei.

Prezenta încheiere poate fi atacată cu contestaţie la executare la Judecătoria________________, în termen de 5 zile de la comunicare.

Emisă azi, _____________.

Executor judecătoresc

209

Page 210: CURS DE EXECUTARE SILITĂ

210