Curs Contabilitate Consolidata

download Curs Contabilitate Consolidata

of 26

  • date post

    16-Jan-2016
  • Category

    Documents

  • view

    313
  • download

    27

Embed Size (px)

description

contab consolidata

Transcript of Curs Contabilitate Consolidata

I

Contabilitate consolidate - suport de curs - Mihai Mocanu

I. GENERALITATI PRIVIND GRUPURILE DE SOCIETATISI CONSOLIDAREA CONTURILOR

I.1. De la intreprindere, la grupurile de intreprinderi

In mod evident, activitatea economica indiferent de natura ei se desfasoara la nivelul unor forme organizatorico-juridice, denumite entitati ecnomice, sau intreprinderi economice, sau, pur si simplu societati. Conform pricinpiului gestionar, fiecare entitate dispune de un patrimoniu pe care si-l administreaza si foloseste pentru realizarea propriilor obiective. In consecinta, si contabilitatea fiecarei entitati are un caracter independent si individual.

Dezvoltarea economica, in tarile industrializate a dus la aparitia si expansiunea intrprinderilor puternice, intreprinderi care domina piata si depasesc, prin campul lor de actiune, frontierele tarii lor de origine. Suntem, asadar, in fata internationalizarii intreprinderilor.

Pe de alta parte, existenta si dezvoltarea pietei financiare au permis cumpararea de catre diverse societati a titlurilor de participare, fapt ce le-a asigurat o anumita influenta sau un anumit control asupra societatilor emitente si a facut sa se dezvolte o modalitate specifica de gestiune a acestor titluri. Si acest lucru se realizeaza atat la nivel national, cat si la nivel international.

Politica fiecarei intreprinderi de crestere si concentrare a productiei, ca atitudine naturala de a deveni cat mai performanta si cat mai putin vulnerabila, o face sa procedeze la achizitia de titluri de participare. In acest sens, intreprinderea procedeaza, fie la o concentrare de natura verticala prin care sunt integrate toate etapele (fazele) ciclului de productie si de distributie ale unui produs sau categorii de produse , fie la o concentrare de natura orizontala prin care sunt integrate diverse activitati similare sau complementare.

Cat priveste fenomenul de crestere, exista doua mijloace principale:

cresterea interna prin crearea de entitati specializate, cu structura juridica independenta sau nu;

cresterea externa prin achizitii de intreprinderi, prin luarea acestora sub control sau prin stabilirea de legaturi cu alte intreprinderi.

Asa au aparut grupurile de intreprinderi, ca rezultat al expansiunii economice.

In zilele noastre, grupurile de intreprinderi (societati) reprezinta o realitate la fel de importanta ca si intreprinderea (societatea).

Formate in jurul unei societati care le asigura conducerea, grupurile reunesc intreprinderi independente din punct de vedere juridic, dar legate strans intre ele prin participatii si relatii contractuale.

Constituirea de grupuri de societati a cuprins o gama larga de sectoare de activitate. Mai mult, varful economiilor dezvoltate este constituit din marile grupuri industriale, comerciale, bancare sau, mai nou, formate dintr-o structura compozita. Adesea, ele sunt cotate la bursa.

Desi, in cazurile cele mai frecvente, grupurile cuprind intreprinderi mari, totusi structura de grup este adoptata si de intreprinderile mici si mijlocii.

I.2. Contabilitate individuala si contabilitate consolidata

Independenta juridica a intreprinderilor impune si asigura si o contabilitate independenta si individuala a acestora. Prin contabilitatea proprie, prin rapoartele financiar-contabile, intreprinderea isi prezinta pozitia financiara, performantele si evolutia pozitiei financiare, atat utilizatorilor interni, cat si utilizatorilor externi. Deci, intreprinderea intocmeste si prezinta conturi sociale (individuale).

Aceste aspecte se realizeaza prin contabilitatea financiara.

Cand mai multe intreprinderi, insa, au intre ele legaturi destul de stranse pentru a forma un grup si a constitui o entitate economica, este util de a dispune de o informare asupra grupului, in ansamblul sau, si, pentru aceasta, de a intocmi, prezenta si publica situatii (rapoarte) consolidate.

Societatea care controleza grupul este consolidanta, iar celelalte societati ale grupului sunt consolidate. Deci, la nivelul societatii consolidante se vor intocmi conturi consolidate, realizate, deci, prin consolidare.

Obiectivul consolidarii este de a prezenta pozitia financiara, performantele si evolutia pozitiei financiare, referitoare la entitatile cuprinse in grup (si care, indeobste, intocmesc si prezinta conturi sociale), ca si cum ar fi vorba despre o singura intreprindere. Consolidarea este o tehnica a contabilitatii financiare, care are ca finalitate producerea de informatii in folosul tuturor utilizatorilor interni si externi dar, in primul rand, al utilizatorilor externi.

Toate operatiunile intervenite in interiorul grupului sunt eliminate, iar rezultatele de care se tine cont sunt numai cele care provin din tranzactiile cu tertii.

Informatiile financiar-contabile consolidate sunt complementare conturilor individuale (sociale). Ansamblul acestei informari permite sa se analizeze structura financiare si rentabilitatea grupului. Consolidarea nu trebuie interpretata ca o insumare de informatii cuprinse in conturile sociale ale intreprinderilor din grup la nivelul grupului, ci ca o integrare de informatii construite pe baza relatiilor cu tertii (deci, operatiunile intervenite in interiorul grupului sunt eliminate).

Consolidarea reprezinta un instrument esential de gestiune si de control.

Ca intrument de gestiune, pentru actionari/asociati, consolidarea este posibilitatea de a masura oportunitatea si eficacitatea strategiei de dezvoltare adoptate de societatea consolidanta, ceea ce nu este posibil decat daca informatiile disponibile sunt inteligibile. Aceasta presupune, printre altele, o anumita uniformizare a datelor si o anumita stabilitate a limbajului. Uniformitatea sistemului de raportare financiar-contabila face referire la trei aspecte esentiale:

structura situatiilor financiare;

principiile contabile;

regulile de prezentare a situatiilor financiare. Ca instrument de control:

pentru intreprinderea consolidanta, conturile consolidate permit sa se aprecieze mai bine strategiile implementate, politicile aplicate, riscurile cu care se confrunta grupul, izvoarele performantelor sale ect.;

pentru asociatii minoritari, conturile consolidate sunt mijlocul unic de a sti cum sunt gestionate interesele lor;

pentru creditori, conturile consolidate permit sa se aprecieze solvabilitatea si indatorarea societatilor grupului, in ansamblul lor;

pentru banci, conturile consolidate permit sa se verifice daca politicile puse in aplicare la nivelul grupului sunt eficace si daca operatiile finantate de banca sunt viabile, chiar in pofida unei situatii delicate prin care trece o filiala.

Este esential de semnalat faptul ca, desi conturile consolidate nu furnizeaza nicio informatie privind fluxurile intre diversele societati ale grupului, cunoasterea lor poate fi utila pentru a intelege strategia si organizarea grupurilor.

In tara noastra, ingineriile specifice consolidarii conturilor au o vechime de aproape doua decenii. Normele generale referitoare la consolidare au devenit norme operationale, sub influenta reglementarilor OMFP nr.3055/2009, armonizate cu directivele europene sau cu standardele internationale de contabilitate: Directiva a VII-a a UE privind conturile consolidate (publicata in 1983);

IAS 27 Situatii financiare consolidate si individuale (publicat in 1989);

IAS 31 Interese in asocierile in participatie (publicat in 1990);

IFRS 3 Combinari de intreprinderi (publicat in 2004).

II. DETERMINAREA PERIMETRULUI DE CONSOLIDARE

II.1. Delimitari privind grupurile de societati si definitii

A defini perimetrul de consolidare inseamna a stabili ce societati vor fi retinute in ansamblul consolidat. Putem considera ca perimetrul de consolidare este constituit din liderul de grup (societatea-mama) si societatile consolidate, respectiv societatile asupra carora societatea-mama exercita un control exclusiv, un control conjunctiv (concomitent) sau o influenta notabila.

In principiu, perimetrul de consolidare inconjoara toate societatile asupra carora intreprinderea consolidata exercita un control exclusiv (filialele), un control conjunctiv (concomitent) (societatile comune de interes, numite si asocieri in participatie) sau, in sfarsit o influenta notabila (intreprinderi asociate). Perimetrul de consolidare reprezinta frontiera care delimiteaza subansamblurile ce au intre ele legaturi destul de stranse, de o maniera incat consolidarea situatiilor financiare sa aiba un sens. Pentru a sti daca o intreprindere face parte dintr-un grup si daca se supune a fi consolidata (integrata), trebuie sa se determine gradul de influenta pe care il exercita societatea-mama asupra acestei entitati.

Un grup reprezinta ansamblul constituit din intreprinderea-mama si filialele sale. Grupul este un ansamblu de societati, fiecare avand personalitate juridica proprie, dar cu un centru unic de decizie, numit lider de grup. Grupul formeaza o entitate economica, dar nu are personalitate juridica.

O societate-mama este o intreprindere care are una sau mai multe filiale. In principiu, o societate-mama poseda mai mult de 50% din capitalul societatii-filiala, capital in care nu sunt cuprinse actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot. Astfel, ea detine majoritatea absoluta in adunarile generale ordinare (AGO) si in organele de conducere ale filialei (cazul controlului exclusiv). Cu doua treimi din capital