Curs Coafor
Transcript of Curs Coafor
Această secţiune se referă exclusiv la dumneavoastră. Veţi afla cum să vă asumaţi
responsabilitatea pentru îmbunătăţirea muncii dumneavoastră şi cum să colaboraţi cu colegii. Orice
îmbunătăţire personală vă va ajuta să contribuiţi într-o manieră pozitivă la eficienţa salonului. Vă
puteţi întreba: „Cum mă ajută toate acestea să devin un coafor mai bun?” Răspunsul este următorul:
fiind capabili să vă evaluaţi cu detaşare şi obiectivitate comportamentul, veţi reuşi să vă dezvoltaţi
mai bine atitudinile personale şi emoţionale, vă veţi îmbunătăţi relaţiile cu colegii şi veţi contribui la
crearea unui climat de muncă pozitiv în salonul de coafură.
Ce veţi învăţa
• Cum să vă îmbunătăţiţi eficienţa personală în muncă G8.1
• Cum să desfăşuraţi o activitate eficientă în cadrul echipei G8.2
Eficiența personală
Dezvoltarea personală şi dezvoltarea abilităţilor de stilist sunt esenţiale dacă doriţi să aveţi un
rol activ în cadrul salonului dumneavoastră. Această secţiune prezintă manierele în care v-aţi putea
îmbunătăţi abilităţile profesionale, atât prin intermediul sistemului de evaluare stabilit în cadrul
salonului dumneavoastră, cât şi concentrându-vă pe îndeplinirea obiectivelor şi prin intermediul
oportunităţilor de formare de care puteţi beneficia în calitate de angajat. Veţi afla de asemenea cât de
important este să fiţi la curent cu evoluţiile cele mai recente în domeniul frizeriei şi coafurii.
Ce veți învăța
Cum să vă desfăşuraţi activitatea respectând standardele salonului şi ale profesiei.
Cum să vă identificaţi propriile puncte forte şi puncte slabe, prin raportare la sistemul
de evaluare stabilit în cadrul salonului.
Cum să cereţi clarificări atunci când instrucţiunile sunt neclare.
Cum să solicitaţi opinii cu privire la prestaţiile dumneavoastră.
Cum să cereţi ajutorul colegilor.
Cum să creaţi şi să folosiţi ocazii de a învăţa.
Cum să evaluaţi periodic noile evoluţii în domeniul frizeriei şi coafurii şi cum să vă
adaptaţi tehnica acestor evoluţii.
Cum să acceptaţi şi să revizuiţi periodic obiectivele stabilite pentru a vă putea crea un
plan personal de carieră.
1
Deprinderi și Echipamente
Coafura este o artă complexă care implică o serie largă de abilităţi. Această secţiune cuprinde
informaţii esenţiale despre coafură și frizerie, precum şi informaţii despre sănătatea şi securitatea în
salonul de coafură, informaţii despre echipamente şi produse şi Liniile conducătoare pentru
executarea tratamentelor chimice.
Coafura şi frizeria este o artă complexă care implică o serie largă de abilităţi. Această secţiune
cuprinde informaţii esenţiale despre coafură şi frizerie, precum şi informaţii despre sănătatea şi
securitatea în salonul de coafură, informaţii despre echipamente şi produse şi Liniile conducătoare
pentru executarea tratamentelor chimice.
Dispozitive de uscare a părului
Uscarea părului este o tehnică pe care o veţi folosi pentru a da formă părului.
Puteţi folosi această tehnică pentru a obţine un păr ondulat, drept sau buclat şi pentru a da volum
părului.
Astăzi există o mulţime de dispozitive de uscare a părului. Veţi alege tipul de instrument în funcţie de
rezultatul pe care doriţi să-l obţineţi.
Este întotdeauna mai bine să alegeţi un dispozitiv dintr-o gamă profesionistă. Astfel de dispozitive vă
vor da flexibilitate în muncă şi sunt create în aşa fel încât să fie mai rezistente.
Printre dispozitivele de uscare se numără:
Periile rotunde
Peria clasică Denmann
Peria de coafor cu orificii
Uscătoarele de păr
Difuzoarele
2
Plăcile de întins părul
Maşinile de tuns şi de îndepărtare a perilor de pe gât
Placă de întins părul cu tălpi plate.
Peria clasică Denman
Peria clasică semi-rotundă Denman are un design menit a vă ajuta să obţineţi finisarea
potrivită pentru tunsoarea de tip bob clasic drept. Peria este foarte versatilă şi vă va permite să
maximizaţi volumul şi să daţi un finisaj neted tunsorilor pe care le realizaţi.
Este uşor de ţinut în mână şi are efect antistatic, datorită perilor fixaţi pe pernuţe de cauciuc. Peria se
găseşte în diferite dimensiuni. Veţi alege dimensiunea periei pe care urmează să o folosiţi în funcţie
de lungimea părului clientului dumneavoastră. Fiind uşor curbată, peria ajută părul să se întoarcă într-
o formă clasică, creând astfel o margine naturală, uşor răsucită.
Țineţi minte că, în cazul tunsorii de tip bob clasic drept, lungimea părului nu trebuie să
depăşească mandibula. Dacă părul este mai lung de atât, atunci nu se va răsuci.
Peria Denman este un produs clasic. Deşi nu mai este la fel de folosită ca în trecut, este în
continuare un model de calitate. Vă va ajuta să neteziţi cuticulele firelor de păr şi să creaţi o răsucire
naturală în cazul tunsorilor drepte.
Pregătirea: Peria clasică Denman
Mai întâi, uscaţi părul cu un prosop şi aplicaţi produsul de aranjare, dacă intenţionaţi să
folosiţi un astfel de produs. Împărţiţi părul în porţiuni, începând cu partea din spate. Porţiunile trebuie
să fie de dimensiuni mici şi să fie orizontale. Începeţi cu zona cefei şi continuaţi spre creştet.
Asiguraţi-vă că porţiunea la care aţi lucrat este bine uscată înainte de a trece la următoarea secţiune.
Folosirea periei
Plasaţi peria sub porţiunea de păr, lângă rădăcini, cu perii înspre dumneavoastră. Rotiţi uşor
peria în jos şi aceasta va fixa părul datorită formei ei curbate. Ţineţi uscătorul de păr în spatele periei
şi mişcaţi peria şi uscătorul în tandem în direcţia vârfurilor.
3
Repetaţi mişcarea până când porţiunea va fi perfect uscată, iar apoi treceţi la porţiunea
următoare până uscaţi tot părul. Nu trebuie să înclinaţi sau să rotiţi peria pentru a obţine curbarea
părului. Forma uşor curbată a periei va da o curbă naturală părului.
Difuzor
Folosind difuzorul puteţi da volum părului şi puteţi defini părul creţ. Difuzoarele pot avea
diverse dimensiuni. Ele sunt fixate pe uscătorul de păr şi vă ajută să controlaţi temperatura şi să
direcţionaţi căldura spre păr.
Uscarea părului creţ cu ajutorul difuzorului
Această tehnică de uscare a părului vă ajută să obţineţi efectul de păr zbârlit, lejer. Tehnica nu
implică utilizarea unei perii, ci doar a unui difuzor rotund, de dimensiuni mari. Difuzorul trebuie să
fie prevăzut cu orificii speciale care să direcţioneze căldura şi curenţii de aer direct în păr, fără a
zbura însă părul într-o direcţie sau alta.
Pregătire
1. Îndepărtaţi excesul de apă din păr folosind un prosop. Dacă părul este lung, e recomandată
împărţirea sa în porţiuni, începând cu zona cefei.
2. Plimbaţi-vă degetele prin păr şi ridicaţi-l de pe scalp. Atunci când ridicaţi părul prindeţi-l
ferm în palmă. Chiar înainte de a strânge palma, direcţionaţi căldura uscătorului spre mâna
dumneavoastră. Ţineţi cu fermitate părul şi continuaţi să-l uscaţi.
3. Eliberaţi părul după ce căldura s-a disipat. Efectul ar trebui să fie vizibil imediat.
4. Folosiţi oglinda pentru a verifica forma coafurii. Astfel vă veţi asigura că obţineţi efectul
dorit.
5. Repetaţi procedura : prindeţi părul cu mâna şi ridicaţi secţiunile pentru a spori volumul şi
pentru a obţine forma dorită.
4
6. Lucraţi de la o laterală spre cealaltă şi asiguraţi-vă înainte de a trece la următoarea secţiune
că secţiunea la care lucraţi este perfect uscată.
Perii rotunde
Periile rotunde pot fi metalice sau pot fi confecţionate din lemn. Există trei tipuri diferite de
perii rotunde:
mari
medii
small - mici
Perii rotunde metalice
Veţi folosi periile metalice pentru a crea bucle sau mişcare în tunsoarea realizată. Metalul
reţine căldura generată de uscător şi o transmite părului. Căldura netezeşte cuticulele firelor de păr,
ceea ce permite crearea rapidă a buclelor şi a impresiei de mişcare. Periile metalice funcţionează
asemeni unor bigudiuri electrice încălzite şi vă ajută să daţi forme diferite părului scurt şi de lungime
medie.
Periile rotunde din lemn
Periile din lemn sunt de mai multe tipuri şi au diferite dimensiuni. Peria pe care o veţi alege
va depinde de coafura pe care doriţi să o creaţi. Folosiţi o perie rotundă mare pentru o coafură cu
volum, aşezată şi netedă. Folosiţi o perie rotundă mică pentru o coafură flexibilă şi cu onduleuri.
Există coafori care folosesc doar perii din lemn.
Perii naturali sunt cei mai buni – aţi putea încerca perii din păr de mistreţ. Perii din plastic pot
arde părul şi se uzează mult mai repede. Periile rotunde din lemn vă pot ajuta să:
preveniţi încreţirea părului prin netezirea cuticulelor;
preveniţi despicarea vârfurilor;
evitaţi încâlcirea, indiferent de lungimea părului; şi
stimulaţi emolienţii naturali ai scalpului, contribuind astfel la menţinerea unui păr şi a unui
scalp sănătos.
5
Uscătorul de păr
Există multe tipuri de uscătoare care diferă din punct de vedere al formei, vitezelor şi puterii.
Uscătoarele profesionale au o putere cuprinsă între 1800 şi 3000 W.
Uscătoarele mai mici sunt bune pentru părul scurt şi slab. Uscătoarele mai mari şi mai puternice sunt
pentru părul bogat şi lung.
Uscătorul de păr cu mâner
Este instrumentul cel mai important. Uscătorul trebuie să aibă viteze şi temperaturi reglabile. Trebuie
să fie uşor (ca greutate) şi simplu de folosit, iar butoanele pentru comenzi să fie la îndemână. De
obicei, uscătoarele au trei tipuri de comenzi:
Viteză
Cald
Rece
Viteză
În funcţie de dimensiunea uscătorului, sunt două sau trei viteze. Încercaţi mereu să controlaţi viteza,
vă va ajuta să obţineţi un rezultat mai bun.
1. Viteză mare – se foloseşte pentru a elimina umezeala în exces înainte de a începe procesul de
foenare.
2. Viteză medie – se foloseşte pentru a definitiva forma tunsorilor.
3. Viteză redusă – se foloseşte pentru a da formă tunsorilor
Cald
1. Rece – pentru a da formă
2. Mediu – pentru a controla forma
6
3. Fierbinte – pentru a usca părul în forma deja stabilită
Uscătorul de păr: accesorii
Duza
Duza se foloseşte pentru a concentra aerul fierbinte către o anumită zonă a capului. Aerul
fierbinte este direcţionat prin duză - un instrument foarte eficace, întrucât astfel puteţi controla mai
bine feonarea.
Difuzor
Difuzorul se ataşează uscătorului. Repartizează aerul fierbinte prin orificii de ventilare. Se
foloseşte pentru a crea bucle moi pentru o coafură de zi cu zi, sau pentru a da dinamism tunsorilor pe
care le-aţi executat.
Plăci de întins părul
Plăcile electrice pentru îndreptat şi ondulat părul se folosesc pe părul uscat. Cel mai adesea
sunt folosite pe părul scurt şi drept, pe părul tip afro sau pe părul lung pentru a conferi efect de
ondulare. Pot fi folosite pentru a crea dinamism şi bucle.
Pentru unele plăci mecanismul de deschidere/închidere funcţionează pe bază de arc, altele au
un mâner pivotant; alegerea între cele două tipuri depinde de cât de familiarizat şi de în largul
dumneavoastră vă simţiţi în executarea acestui proces. Plăcile sunt din crom lustruit şi dimensiunile
plăcuţelor sunt, de obicei, de 13 mm, 16 mm şi 19 mm.
În funcţie de rezultatul dorit, veţi alege dimensiunea plăcuţelor şi unghiul în care poziţionaţi
placa. Exersând, veţi învăţa să controlaţi tehnica de aranjat părul cu placa şi veţi nuanţa stilul coafurii
dumneavoastră.
Plăci pentru efect „spirală”
Plăcile de tip „spirală” au striaţii pe plăcuţa fixă - a cărei dimensiune este, de obicei, de 13
mm. Părul se răsuceşte în jurul părţii fixe pentru a obţine onduleuri mici, strânse, perfecte.
Cum se folosesc plăcile
Poziţionaţi şuviţa de păr uscată între partea mobilă şi cea fixă a plăcii şi răsuciţi în sus, ca şi
cum aţi pune părul pe bigudiuri. Ţineţi placa în această poziţie suficient timp, pentru ca părul, sub
efectul căldurii, să devină moale. Îndepărtaţi placa trecând-o uşor prin păr. Astfel veţi crea un efect
de bucle netede.
7
Perie coafor cu orificii
Această perie lejeră, confecţionată din plastic, este cea mai uşor de folosit şi cea mai
răspândită în rândul stiliştilor (bărbaţi sau femei). Această perie dă, mai mult decât oricare altă perie,
volum coafurilor.
O perie coafor cu orificii este uşor de recunoscut. Este caracterizată de perii ficşi şi capul
prevăzut cu găuri mari. Denumirea se datorează faptului că găurile din capul periei permit trecerea
aerului cald produs de uscător. Peria cu orificii este folosită de asemenea pentru descâlcirea părului,
fie el ud sau uscat.
CUM SE TAIE PĂRUL
a. Împărţirea pe porţiuni
Împărţirea pe porţiuni este o etapă fundamentală în obţinerea unei coafuri simetrice. Pentru
majoritatea tunsorilor, părul se împarte în următoarele porţiuni: ceafă, părţile laterale, partea frontală
şi creştet.
Este important ca atunci când faceţi cărări sau urmăriţi şuviţa conductoare pentru a da formă
tunsorii, să lucraţi cu porţiuni ordonate şi precise. Porţiunile definite trebuie să corespundă cu linia
8
tunsorii. De exemplu, dacă linia tunsorii este orizontală, ar trebui să delimitaţi porţiuni orizontale sau,
dacă linia tunsorii este curbată, ar trebui să delimitaţi porţiuni oblice.
De asemenea, trebuie să luaţi în considerare caracteristicile capului clientului dumneavoastră
– poziţia ochilor şi a urechilor, forma nasului, linia de creştere a părului, etc. Asiguraţi-vă că împărţiţi
părul în suficiente porţiuni. Cu cât împărţiţi părul în mai multe porţiuni în zona gâtului, în părţile
laterale şi în partea frontală, cu atât va fi mai uşor să executaţi tunsoarea. Nu uitaţi, dacă împărţiţi
părul în porţiuni ordonate, liniile de tundere vor fi mai precise.
b. Liniile conducătoare
Folosirea liniilor conducătoare este foarte facilă. Liniile conducătoare reprezintă secţiuni
special pregătite. Fiecare este tăiată în aşa fel încât atât lungimea, cât şi şuviţele care determină
lungimea să fie vizibile. Aceste linii conducătoare pot fi folosite pe parcursul procesului de realizare
a tunsorii, ajutând la obţinerea unor lungimi egale şi precise. Dacă nu aveţi linii conducătoare pe care
să le urmaţi (sau nu le respectaţi pe cele pe care le aveţi), este foarte posibil ca la final tunsoarea
realizată să nu fie egală şi armonioasă.
Prima linie conducătoare
După ce aţi ales stilul şi lungimea tunsorii, puteţi tunde prima linie conducătoare. Aceasta va
reprezenta baza tunsorii. Atunci când învăţaţi tehnicile de bază în domeniul coafurii, este important
să înţelegeţi de asemenea conceptele de bază ale tunsorii.
9
Spre exemplu, dacă sunteţi începător e recomandat să începeţi prin a învăţa cum trebuie să
tundeţi forma perimetrului. Aceasta vă ajută să creaţi baza tunsorii sau forma exterioară a tunsorii.
Forma exterioară vă va oferi, la rândul ei, linia conducătoare de care aveţi nevoie pentru crearea
formei interioare a tunsorii (cea care este creată prin folosirea tehnicii tunsului în straturi).
Şuviţele care determină lungimea tunsorii
Fiecare tunsoare are la bază un anumit tipar de tundere. (Pentru tipare de tundere, citiţi
paginile dedicate diferitelor tipuri de tunsori.) Împărţiţi suprafaţa capului în segmente şi respectaţi
tiparul de tundere specific tunsorii alese. Veţi obţine astfel tunsoarea pe care clientul şi-o doreşte.
c. Unghiuri
Indiferent de metoda de tuns aplicată, veţi folosi întotdeauna unghiurile. Cele mai importante
două unghiuri de luat în considerare sunt:
unghiul dintre păr şi cap, atunci când ţineţi şuviţa la distanţă faţă de cap; şi
unghiul din care tundeţi o şuviţă. În funcţie de cum ţineţi degetele şi cum mişcaţi mâna, puteţi
controla modul în care tunsoarea se aşează şi cum se distribuite greutatea părului.
Linii de tunsoare şi contururi
Linia conturului şi linia tunsorii sunt liniile create de vârfurile părului atunci când ţineţi
şuviţele întinse la o anumită distanţă faţă de cap sau când pieptănaţi o şuviţă drept, urmând linia
scalpului.
10
Urmaţi conturul capului în fiecare etapă a tunsorii. Urmaţi curbele liniilor de contur în
stabilirea formei tunsorii finale. Există mai multe linii de contur de care trebuie să ţineţi cont:
de la o ureche la alta
de la frunte la bază
de la ceafă, din părţile laterale şi din faţă. Conturul cefei şi conturul frontal sunt şi linii
conducătoare în procesul de tundere.
Pentru a afla mai multe informaţii despre unghiuri, consultaţi secţiunea Mişcarea părului.
d. Mânuirea foarfecelor şi a pieptenului
Foarfecele
Foarfecele se ţin corect folosind degetul inelar. Dacă le veţi ţine cu indexul sau cu degetele
mijlocii, lamele foarfecelor nu vor avea susţinerea suficientă.
Pentru a evita înţeparea cu foarfecele când folosiţi în acelaşi timp şi pieptenele, trebuie să le
susţineţi mereu cu palma. Aceasta presupune să vă scoateţi degetul mare din mânerul lor. Niciodată
nu trebuie să aveţi senzaţia că foarfecele vă incomodează. De fapt, ar trebui să devină o prelungire a
degetelor dumneavoastră.
Exersaţi ţinând foarfecele în mână cât mai des. Sunt o unealtă care vă poate permite să vă
câştigaţi bine traiul. În momentul în care tundeţi, numai lama de sus a foarfecelor trebuie să se mişte,
11
iar dumneavoastră trebuie să mişcaţi numai degetul mare, nu şi restul degetelor cu care le apucaţi.
Este posibil să dureze ceva timp până să vă obişnuiţi cu această manevră.
Următorul exerciţiu vă va fi de folos:
Apucaţi foarfecele corect, apoi rotiţi-vă mâna astfel încât degetul mare să fie îndreptat în jos,
iar palma să fie cu dosul spre dumneavoastră. Acum deschideţi foarfecele. Ar trebui să vă puteţi
mişca numai degetul mare. Aşa ar trebui să se întâmple de fiecare dată când folosiţi foarfecele.
Foarfece şi pieptene
Trebuie să fiţi capabili să ţineţi în aceeaşi mână şi foarfecele, şi pieptenele, foarfecele fiind
susţinute de palme. La început, este posibil ca acest lucru să vi se pară stânjenitor şi incomod, însă
exersând va deveni mai uşor. Există două moduri în care se pot susţine foarfecele şi pieptenele cu
palma; puteţi recurge la oricare dintre ele.
Scoateţi-vă degetul mare din mânerul foarfecelor, lăsaţi lamele să alunece în jos şi apucaţi
foarfecele cu degetul mic. Pieptenele trebuie ţinut îndreptat în sus, cu unul dintre capete
sprijinit în palma dvs.
Ca şi mai sus, scoateţi-vă degetul mare din mânerul foarfecelor, dar ţineţi lamele îndreptate în
sus, cu mânerul sprijinit în palma dvs. Apucaţi pieptenele cu degetul mare şi indexul.
e. Tehnici avansate de tundere
12
Formarea de „şanţuri“
Zimţarea
Filarea
Tundere prin răsucire
Ştiţi cum să creaţi unghiuri, contururi şi să realizaţi o stratificarea a părului? Ştiţi cum se va
aşeza o şuviţă de păr tunsă?
În momentul învăţării tehnicilor de tuns, trebuie să deţineţi deja aceste cunoştinţe de bază
despre tundere şi să înţelegeţi care este efectul tunderii asupra aşezării părului.
În această secţiune, puteţi învăţa să definiţi mai bine o tunsoare finalizată sau cum să o faceţi
mai armonioasă şi mai suplă prin reducerea volumului şuviţelor de dedesubt. Tehnica aleasă depinde
de rezultatul urmărit. Această parte vă prezintă tehnicile pe care le puteţi folosi.
Nu uitaţi că în momentul în care stăpâniţi tehnicile de bază în materie de tuns, veţi fi în
măsură să le adaptaţi şi să fiţi mai creativi.
f. Tehnici avansate de tundere: Ghid pas cu pas 1
Această tehnică este destinată tunderii
părului scurt. Este de cele mai multe
ori folosită în realizarea tunsorilor
bărbăteşti. Formarea de „şanţuri“ care
au ca rezultat separarea părului creează
mişcare şi conferă direcţie părului. Cele
mai bune rezultate în cazul acestei
tehnici sunt obţinute prin aplicarea pe
păr uscat. Puneţi două degete pe scalpul
clientului, la o distanţă de un deget între
ele, aşezaţi apoi cu cealaltă mână
foarfecele orizontal pe scalp, între cele
două degete, şi tundeţi.
13
Zimţarea
Această tehnică este folosită pentru a
crea straturi şi forme exterioare. Poate
fi aplicată pe păr umed sau uscat. Ţineţi
foarfecele astfel încât să formeze un
unghi cu scalpul şi folosiţi vârful lamei
pentru a tunde. Părul va căpăta astfel
vârfuri zimţate, forma tunsorii fiind
astfel mai armonioasă.
Filarea
Filarea reduce desimea părului
în porţiunile interioare şi exterioare
pentru a conferi dinamism şi a defini
forma. Tehnica este aplicată pe
tunsoarea finalizată, pe părul umed sau
uscat. Ţineţi foarfecele deschise
(tundere cu mâna liberă, fără pieptene)
şi deplasaţi-l prin alunecare de-a lungul
tulpini părului, deschizând şi închizând
uşor unghiul tăişului (aveţi grijă să nu
închideţi complet foarfecele pentru că
în acest caz veţi tăia întreaga şuviţă).
Filarea este o metodă eficientă de rărire
a părului; cu cât deschideţi şi închideţi
mai des foarfecele, cu atât veţi tunde
mai mult păr.
14
Tundere prin răsucire
Tunderea prin răsucire creează
volum prin rărirea părului. Conferă
mult dinamism şi este foarte eficientă
pentru părul creţ sau ondulat. Luaţi o
şuviţă de aproximativ doi centimetri şi
jumătate şi răsuciţi-o de la rădăcină
spre vârfuri astfel încât să stea ridicată.
Ţineţi şuviţa ridicată între degete şi, cu
tăişul deschis, mişcaţi foarfecele de-a
lungul ei, de la rădăcină spre
vârfuri(aveţi grijă să nu închideţi
foarfecele pentru că în acest caz veţi
tăia întreaga şuviţă).
Pielea şi părul
Structura firului de păr. Firul de păr este constituit din celule moarte.
Pe scalp avem sute de mii de foliculi, adică structuri asemănătoare porilor, din care cresc
firele de păr. De-a lungul vieţii noastre, fiecare folicul produce numeroase fire de păr.
15
Papila este cea care produce în folicul celulele vii ale părului. Pe măsură ce apar noi celule,
celulele pre-existente mor şi sunt împinse în sus, în exteriorul foliculului, spre scalp. Celulele moarte
sunt comprimate pentru a forma proteina numită cheratină. Învelişul exterior al firului de păr (pe care
îl vedem) reprezintă de fapt cheratina care este împinsă în exterior de folicul. Unghiile sunt şi ele
formate din cheratină.
Fiecare fir de păr este format din cheratină, cantităţi mici de apă şi un agent de legare, care
uneşte cheratina şi apa.
Structura firului de păr
Firul de păr este constituit dintr-o serie de straturi:
Cuticula
Învelişul exterior şi protector al firului de păr. Acest înveliş este format din solzi suprapuşi şi
poate fi dispus în mai multe straturi. Solzii sunt cei care dau flexibilitatea firului. Cuticula este
translucidă, permiţând astfel culorii părului (dată de cortex) să fie vizibilă. Puteţi „deschide” solzii
pentru a favoriza penetrarea firului de păr de către substanţele chimice sau de altă natură.
Cortexul
Partea centrală a firului de păr este constituită din fibre lungi, răsucite astfel încât au aspectul
unei sfori. Acesta este cortexul. În centrul celor mai fine fibre ale cortexului se găsesc trei lanţuri în
formă de spirală sau de arc, care sunt unite. Aceste lanţuri sunt cele care conferă elasticitate firului de
păr şi datorită lor putem aranja părul în diferite direcţii.
Lanţurile (polipeptidice) sunt legate prin trei tipuri de legături:
hidrogen
sare
disulfide sau sulf
Legăturile disulfide sunt cele care trebuie desfăcute dacă doriţi să modificaţi permanent forma
părului. Pentru a obţine însă acest rezultat este suficient să fie desfăcute 25 % până la 30% dintre
legături, adică mai puţin de o treime.
Cortexul este cel care determină culoarea părului. Există două tipuri de pigmenţi:
melanina, care conferă culoarea castanie sau brună
pheomelanina, care conferă culoarea roşcată sau blondă
Măduva (medulla)
Aceasta se află în centrul tulpinii părului. Nu are vreun rol în procesul de coafare a părului.
Există trei tipuri de păr uman:
primar
secundar
16
terţiar
Părul primar
Acest păr este foarte fin. Contribuie la reglarea temperaturii corporale ajutând la evaporarea
transpiraţiei. Creşte pe toate porţiunile corpului, mai puţin buze, palme, tălpi şi pleoape.
Părul primar are o serie de caracteristici speciale:
nu are măduvă (medulla);
nu conţine pigment, acesta fiind motivul pentru care părul primar este mai puţin vizibil;
este rareori mai lung de 17,5 mm; şi
nu este legat de un muşchi erector pili care să îi permită mişcarea.
Părul secundar
Părul secundar este scurt, ţepos şi aspru. În categoria părului secundar intră sprâncenele,
genele şi părul din cavităţile deschise ale urechilor şi nasului. Părul secundar este sensibil la atingere
- gândiţi-vă doar la nevoia de a clipi (şi de a vă proteja ochii) pe care o resimţiţi atunci când vă
atingeţi genele. Sprâncenele opresc transpiraţia, apa sau sebumul care se pot prelinge de pe scalp să
intre în ochii.
Puteţi identifica părul secundar pe baza unui set de caracteristici speciale:
creşte direct din piele;
nu are muşchi erectil pili;
are o măduvă (medulla) de mari dimensiuni;
este deseori curbat, precum genele
are de obicei o lungime de 17,5 mm până la 25 mm; şi
desimea sa creşte cu vârsta.
Părul terţiar
Acesta este părul mai lung care creşte pe scalp. La adulţi, apare în zona axilei, în zona
inghinală, iar, la bărbaţi apare sub formă de barbă şi mustaţă.
Rolul iniţial al părului terţiar era probabil acela de a păstra căldura corporală şi de a ne proteja
de soare. În prezent şi-a pierdut acest rol.
Fiecare fir de păr terţiar este prevăzut cu o glandă sebacee proprie, care produce sebum, şi cu
un muşchi erector pili, care face părul să stea ridicat. Părul terţiar:
are un anumit unghi de creştere din folicul – ceea ce numim noi direcţia de creştere a părului.
Are o desime diferită şi direcţii diferite de creştere (datorită acestei caracteristici apar porţiuni
bine delimitate şi trăsături speciale ale părului precum vârtejurile din creştet – vezi Creşterea
părului); conţine pigment – acesta conferind părului o culoare anume; şi
poate fi drept, ondulat sau creţ.
17
Creşterea părului
Etapele creşterii părului
Părul creşte, se opreşte din creştere, cade, acest proces repetându-se periodic de-a lungul vieţii
noastre. Dacă, ca urmare a vreunui factor, acest proces de reînnoire se opreşte, părul nu se va mai
regenera şi vom cheli.
Părul nostru poate creşte pe parcursul unei perioade între unu şi şapte ani. Dacă nu este tuns,
poate atinge în medie o lungime între 71 şi 91 de centimetri. Fiecare fir de păr are propriul ciclu de
creştere şi pentru că nu toate firele sunt în aceeaşi etapă a acestui ciclu, părul este în permanenţă
înnoit şi înlocuit.
Ciclul de creştere a părului cuprinde trei etape:
Anagenă
Este principala etapă de creştere, în această fază papila din folicul producând cele mai multe
celule. Această etapă poate dura câteva luni sau câţiva ani.
Catagenă
În această etapă, părul se opreşte din crescut. Bulbul aflat la baza tijei firului de păr se separă
de papilă, se atrofiază şi avansează în interiorul foliculului.
Telogenă
În această etapă, foliculul intră în repaus. Etapa este cunoscută şi sub numele de “etapa de
declin”. Bulbul părului începe să se micşoreze şi se desprinde de la baza foliculului. Firul de păr
alunecă pe lângă folicul şi cade. La un moment dat, un nou fir de păr va începe să se formeze şi să
iasă la suprafaţă prin folicul. De aceea, în unele cazuri va părea că două fire de păr cresc din acelaşi
folicul.
Mişcarea naturală a părului
Părul poate să crească în diferite moduri, de la foarte drept, până la ondulat sau foarte creţ. Se
crede că ondularea naturală este rezultatul unor tipare neregulate de creştere a părului din folicul, însă
onduleurile sau buclele pot fi provocate şi de factori biologici cum sunt şocurile emoţionale, dietele,
modificările hormonale sau consumul de droguri.
Trăsături rasiale
Fiecare rasă dispune de o varietate de tipuri şi culori de păr, însă există câteva trăsături
dominante. Părul persoanelor originare din zonele Africa – Caraibe sau India de vest poate să fie
uneori foarte creţ sau aspru şi nestatornic, deşi de obicei este foarte neted. Părul persoanelor originare
din India şi din Orient este de obicei drept şi închis la culoare. Părul europenilor este o combinaţie de
blond scandinav şi brunet latin, cu urme de nuanţe roşcate specifice celţilor.
18
Întreţinerea sănătoasă a părului şi a scalpului
Principalii factori care determină sănătatea părului sunt:
Starea sănătăţii clientului
Dacă clientul este sănătos, atunci pielea şi părul lui vor fi sănătoase. Alimentaţia echilibrată şi
mişcarea sunt esenţiale pentru o stare bună a sănătăţii.
Alimentaţia
Fructele proaspete şi legumele, proteinele şi carbohidraţii în cantităţi suficiente, precum şi apa
băută în cantităţi mari vor oferi organismului toţi nutrienţii de care are nevoie pentru a rămâne
sănătos.
Mişcarea
Nutrienţii ajung în păr prin sânge, iar mişcarea ajută la menţinerea unei bune circulaţii a
sângelui.
Mediul înconjurător
Sănătatea părului clientului va fi influenţată de mediul în care acesta trăieşte. Alegerea tipului
de şampon şi balsam trebuie făcută în funcţie de cantitatea de calcar din apa pe care clientul o
foloseşte.
Părul clienţilor care locuiesc în apropierea mării va resimţi aceleaşi efecte ca părul clienţilor
care locuiesc în zone foarte poluate. Părul acestora va fi acoperit cu un strat de sare sau de impurităţi
şi va trebui să fie spălat şi tratat cu balsam periodic, dacă nu chiar zilnic.
Deteriorarea părului şi a scalpului
Există trei tipuri de deteriorare pe care trebuie să le urmăriţi:
*fizică
*chimică
* biologică
Deteriorarea fizică
Părul îmbătrâneşte pe măsură ce creşte. Spre exemplu, firele de păr care au depăşit nivelul
umărului, au probabil o vârstă de cel puţin trei ani. Părul cu această lungime a fost deja şamponat de
sute de ori, a fost pieptănat, periat şi expus diferitor tipuri de factori, dintre care mulţi au cauzat
deteriorarea sa.
Câteva dintre cele mai obişnuite activităţi care produc deteriorarea fizică a părului sunt:
19
Şamponarea – spălarea frecventă a părului duce la curăţarea uleiurilor naturale care
lubrifiază şi protejează părul.
Perierea - perierea cu forţă a părului duce la distrugerea cuticulelor. Periaţi părul întotdeauna
cu atenţie şi folosiţi o perie de calitate care nu este ruptă sau deteriorată.
Pieptănarea – dacă trageţi de părul ud în încercarea de a-l netezi, nu faceţi decât să-l
deterioraţi prin întinderea excesivă. Folosiţi un pieptene cu dinţi rari şi, cu răbdare, descâlciţi părul,
începând cu vârfurile.
Elasticele din cauciuc – elasticele aplicate prea strâns distrug cuticulele şi provoacă ruperea
firelor de păr.
Bigudiurile – întinderea excesivă a părului pe bigudiurile rotunde poate distruge acea parte a
cortexului care dă elasticitatea firului de păr. Nu întindeţi niciodată prea tare părul.
Căldura – dacă ţineţi uscătorul prea aproape de păr sau permiteţi acumularea unei
temperaturi prea ridicate, se prea poate să deterioraţi cuticula şi să expuneţi cortexul. Ca urmare,
părul îşi pierde umiditatea naturală.
Plăcile electrice de întins părul etc. – acestea sunt probabil cele mai dăunătoare surse de
căldură deoarece implică aplicarea căldurii direct pe păr, deteriorând astfel cuticulele şi ducând la
expunerea cortexului, ceea ce cauzează pierderea umidităţii naturale a părului.
Deteriorarea chimică
Substanţele chimice
Fiecare aplicare a unor substanţe chimice pe păr duce la deteriorarea acestuia. Unele substanţe
sunt mai dăunătoare decât altele, dar toate substanţele chimice au un efect asupra părului. Cele mai
dăunătoare substanţe chimice sunt:
Produsele de calitate îndoielnică – utilizarea unor şampoane şi a unor produse de styling de
proastă calitate poate face în timp părul dificil de aranjat.
Ondularea permanentă – ondularea permanentă implică ridicarea cuticulelor pentru a
permite substanţelor chimice să pătrundă în firul de păr. Substanţele chimice duc la modificarea
legăturilor chimice din cortex. Dacă sunt impropriu folosite, substanţele pot deteriora şi slăbi firele de
păr, deoarece reuşesc să modifice echilibrul de acizi al acestora.
Vopsirea – utilizarea improprie a vopselelor de păr poate duce la deteriorarea şi slăbirea
părului, în special atunci când procesul de vopsire modifică echilibrul acid natural al părului. În cazul
vopsirii permanente, cuticula este ridicată pentru a permite substanţelor chimice să pătrundă în firul
de păr, iar acţiunea substanţelor cauzează modificarea legăturilor chimice naturale din cortex.
20
Oxigenarea – aceasta este probabil cea mai periculoasă procedură. Substanţele chimice
înlătură culoarea naturală a părului şi, în acelaşi timp, îi afectează umiditatea naturală. Efectele
substanţelor chimice asupra umidităţii naturale sunt ireversibile.
Clorul – aceasta este substanţa care folosită, printre altele, în apa piscinelor. Clorul este o
substanţa foarte alcalină. Se combină cu cheratina din păr pentru a produce un efect „sticlos”.
Procesul este deosebit de dăunător pentru părul lung.
Deteriorarea biologică
Câteva dintre cele mai comune boli ale părului sunt:
Foliculita – o infecţie bacteriană a foliculilor. Veţi observa că zona din jurul foliculilor este
înroşită şi veţi putea constata de asemenea apariţia unor pustule mici, de culoare galbenă, în centrul
foliculilor (în jurul firelor de păr). Dacă constataţi aceste simptome, sfătuiţi-l pe client să se adreseze
medicului. Coafarea părului în aceste condiţii este contraindicată.
Fragilitis crinium – cunoscută sub denumirea de “vârfuri despicate”. Apare atunci când
cuticulele se usucă şi încep să se fractureze. Veţi observa vârfuri despicate mai ales în cazul părului
lung. Această afecţiune este cauzată de folosirea unor produse de proastă calitate şi de executarea
necorespunzătoare a unor tratamente. Există produse care pot fi folosite pentru repararea cosmetică a
părului, dar nu există alt tratament pentru această afecţiune decât tăierea vârfurilor despicate şi
fortificarea părului astfel încât probabilitatea reapariţiei bolii să scadă.
Impetigo – aceasta este o infecţie foarte contagioasă de natură bacteriană. Nu coafaţi părul
clientului înainte care acesta să fi fost tratat de către un medic. Boala determină apariţia unor vezicule
mici, de culoare roşie, care, o dată sparte, produc o crustă groasă, de culoare galbenă. După ce au fost
sparte, veziculele se unesc, formând o zonă mare, infectată şi acoperită de o crustă. Îndrumaţi-vă
clientul să ceară sfatul unui medic dacă constataţi că suferă de această afecţiune.
Pediculoza capului – infestaţia cu păduchi. Păduchii se transmit uşor şi nu trebuie să coafaţi
părul clientului infestat. Păduchii sunt paraziţi care se hrănesc cu pielea. Femelele îşi depun ouăle pe
firele de păr. Ouăle se ataşează de păr datorită unei substanţe puternic adezive – veţi putea să le
vedeţi cu ochiul liber. Există o serie de produse pe care le puteţi recomanda clientului pentru
eliminarea ouălor şi a infestaţiei.
Pityriasis capitis – cunoscută sub numele de mătreaţă. Cu toţii eliminăm celulele moarte de
pe scalp, dar când acest proces natural devine excesiv, el poate deveni deranjant. Mătreaţa poate fi
cauzată de o infecţie, de un micro-organism sau, uneori, de carenţa de sebum. Aceasta din urmă se
datorează fie producţiei insuficiente de uleiuri naturale, fie tratării necorespunzătoare a părului cu
produse de proastă calitate. Pentru tratarea bolii pot fi folosite şampoane şi balsamuri medicinale
hidratante, care înmoaie şi hidratează scalpul.
21
Psoriasis – o boală care poate apărea oriunde pe corp. Există mari şanse însă să o identificaţi
în spatele urechilor şi de-a lungul liniei de creştere a părului. În cazul acestei boli, celulele pielii se
reproduc cu o viteză mai mare decât cea naturală. Ca urmare a acestui fenomen, pe scalp apar
porţiuni acoperite de solzi. Îndepărtarea solzilor duce la apariţia unei răni.
Boala este însoţită de mâncărime şi produce disconfort, dar nu este contagioasă sau
infecţioasă. Cu toate acestea, pielea bolnavă nu este una plăcută vederii, iar persoanele care suferă de
această boală se pot simţi jenate. În astfel de cazuri este mai important ca niciodată să fiţi amabili şi
să daţi dovadă de profesionalism pentru a-l face pe client să se simtă bine.
Nu puteţi trata această boală în salonul de coafură. Pe piaţă se găsesc anumite tipuri de
şampon pe care clienţii le pot folosi. Aceste şampoane au rolul de a încetini producerea de celule şi
de a atenua senzaţia de disconfort. Cazurile foarte grave necesită tratament medical.
Ateromul – veţi observa protuberanţe solide sub suprafaţa scalpului, acolo unde glandele
sebacee au fost blocate de sebuum. Aceste chisturi pot creşte în dimensiuni, devenind vizibile şi
afectând creşterea părului, dar nu sunt infecţioase şi dispar de obicei de la sine. Dacă devin prea mari,
chisturile pot fi îndepărtate cu uşurinţă.
Seboreea – este numele dat bolii care face ca scalpul să fie neobişnuit de uleios sau „gras”.
Se datorează secreţiei excesive a glandelor sebacee de la nivelul scalpului. Sebuumul secretat poate
avea un miros particular. Boala apare în cazul tinerilor sau se poate datora unui dezechilibru
hormonal. Se poate datora de asemenea utilizării excesive a unor produse de proastă calitate. În
cazurile acute puteţi să-l ajutaţi pe client tratând părul cu mare atenţie şi recomandând şampoane
speciale sau produse de calitate.
Tinea capitis – cunoscută sub denumirea de herpesul scalpului. Această boală este foarte
contagioasă şi nu trebuie să vă ocupaţi de părul bolnavului atâta timp cât acesta nu a consultat un
medic. Herpesul scalpului este o infecţie cauzată de o ciupercă şi poate fi uşor identificată. Părul se
rupe aproape de nivelul scalpului, iar pe piele apar porţiuni circulare de culoare roşie, cu un centru de
culoare gri.
Trichorrexis nodosa – cunoscută şi sub numele de „păr mărgelat”. Veţi observa porţiuni
îngroşate pe firul de păr, iar unele fire se vor rupe exact în aceste porţiuni. Nu există un tratament
special pentru această afecţiune, dar puteţi diminua efectele ei aplicând un tratament de fortifiere a
părului.
Negii – nu vor reprezenta o problemă în procesul de coafare, dar ar trebui să fiţi atenţi la ei,
deoarece unii negi pot fi infecţioşi. Negii sunt cauzaţi de un virus care afectează pielea. Pot avea
dimensiuni diferite şi pot apărea pe mâini, picioare şi uneori pe faţă. Există o serie de produse pe care
le puteţi recomanda clientului, iar, în cazurile acute, i-aţi putea sugera clientului să ceară sfatul unui
medic.
22
Tipul de păr, textura şi densitatea
Tipul de păr
Există trei tipuri de păr:
*afro-caraibian
*asiatic
* caucazian (european)
Afro-caraibian
În general, caracterizat prin bucle strânse şi o culoare foarte închisă, părul afro-caraibian are o
formă asemănătoare cu a unui rinichi, atunci când este împărţit în patru câmpuri.
Părul afro-caraibian se deteriorează uşor. Prin urmare, aveţi grijă atunci când aplicați
tratamente, în special tratamente chimice.
Asiatic
Părul asiatic este în general lins şi are tendinţa de a fi lipsit de volum. Culoarea sa variază de
la şaten închis la şaten mediu. Poate fi des şi foarte puternic. Împărţit în patru câmpuri, are o formă
rotundă.
Dacă tundeţi un păr asiatic foarte scurt, se poate aşeza tip „periuţă” drept în sus.
Caucazian
Părul caucazian sau european poate fi drept, ondulat sau creţ. Culoarea sa variază de la şaten
închis la blond deschis. Împărţit în patru câmpuri, părul european are o formă ovală.
Textura
Firul de păr poate fi:
*subţire
*mediu
* gros
Atunci când spunem că firul părul este subțire, mediu sau gros ne referim la faptul că fiecare
fir de păr are aceste caracteristici. Textura părului este determinată de circumferinţa şi starea
cuticulelor. Firul de păr subţire are o circumferinţă mică şi o cuticulă închisă, pe când firul de păr
gros are o circumferinţă mult mai mare, iar cuticula este mai deschisă. Astfel, gradul de porozitate al
părului va fi mult mai mare.
Textura părului poate influenţa aspectul coafurii pe care o veţi obţine. Dacă firul de păr este
gros natural sau dacă pare gros pentru că cuticula este deschisă, iar părul este deteriorat, nu veţi reuşi
să obţineţi un aspect neted.
Textura părului poate varia în funcţie de culoarea părului şi de rasă (consultaţi secţiunea
Creşterea părului)
23
Densitatea
Densitatea este dată de cantitatea de fire de păr din care se compune podoaba capilară. Un
client cu păr fin poate avea mai multe fire de păr decât o persoană care are un fir de păr gros.
Cantitatea de fire de păr de pe scalp depinde de mai mulţi factori şi variază foarte mult, dar
următoarele densităţi sunt considerate ca fiind medii:
* pentru părul blond natural - 130.000
* pentru părul roşcat natural – 80.000
* pentru părul şaten natural - 100.000
* pentru părul brunet natural - 100.000
Structura caracteristicile si funcționarea pielii în engleză
Mişcarea părului
A tunde părul este o artă. Un bun coafor ştie cum să tundă bine.
Înainte de a începe să tundeţi părul, trebuie să înţelegeţi tehnicile implicate de această acţiune.
Ca stilişti, trebuie să fiţi capabili să realizaţi tunsori care presupun folosirea diferitor tehnici
de tuns. Trebuie de asemenea să fiţi capabili să adaptaţi aceste tehnici la cerinţele fiecărui client în
parte şi la tipul său de păr.
Crearea unei tunsori presupune precizie, atenţie precum şi abilităţi tehnice solide. Pentru a
crea mişcare şi echilibru, trebuie să ştiţi totul despre păr.
Trei moduri de a tunde părul
După ce ajungeţi să stăpâniţi tehnicile de bază, vă veţi putea permite să fiţi mai creativi.
Indiferent de ţara sau locul din care proveniţi, există doar trei moduri de a tunde părul:
Orizontal
Diagonal
Vertical
Aceste moduri de a tunde stau la baza tuturor tehnicilor de tuns. Prin urmare, oricare ar fi
tehnica pe care o învăţaţi, ea include unul dintre aceste trei moduri de a tunde.
Orizontal – linia de tăiere a părului merge de-a curmezişul capului
Se optează pentru liniile orizontale atunci când se doreşte realizarea unei tunsori cu un
perimetru uniform (o tunsoare dreaptă, cu lungime egală peste tot; spre exemplu tunsoarea de tip bob
clasic).
Secţiunile orizontale vă ajută să consolidaţi greutatea şi lungimea în coafurile realizate.
Diagonal – linia de tăiere sau secţiunile merg de-a curmezişul formei capului
24
Secţiunile diagonale sunt folosite de obicei pentru tunsul pierdut. Spre exemplu, în cazul
tunsorii de tip bob pierdut, folosiţi secţiuni diagonale în zona cefei.
În cazul tunsului pierdut, părţile superioare ale secţiunilor sunt lăsate mai lungi, iar cele
părţile inferioare sunt mai scurte.
Vertical – liniile de tăiere sau secţiunile
Această metodă implică folosirea unor secţiuni verticale de-a lungul formei capului. Ca
urmare sunt create straturi care duc la reducerea greutăţii şi lungimii.
Există o serie de alte tehnici de tuns în straturi pe care le puteţi folosi.
Mişcarea părului
Mişcarea părului reprezintă direcţia în care „cade” părul de la rădăcini până la vârfuri.
De ce contează mişcarea părului?
Mişcarea părului influenţează tunsoarea pe care o veţi alege pentru clientul dumneavoastră.
Tunsoarea este o îngemănare a formei şi a aspectului. Puteţi obţine această îngemănare
aranjând părul clientului într-o manieră potrivită, echilibrată, care să avantajeze forma capului
clientului şi trăsăturile sale faciale. Tunsoarea trebuie să pună în valoare aspectul fizic şi să
completeze look-ul clientului.
Trebuie să ţineţi cont de toate caracteristicile părului clientului dumneavoastră, orice aţi face.
Aceste caracteristici vor influenţa tunsorile alese, metodele utilizate pentru realizarea lor, precum şi
aspectul final.
Caracteristici care trebuie luate în seamă:
Direcţia de creştere a părului
Forma capului
Protuberanţe care ar putea influenţa modul în care doriţi să cadă părul în final, şi anume
urechi, umeri şi curbura spatelui
Tipul de păr, şi anume drept sau ondulat
Lungimea părului. Aceasta este singura caracteristică pe care coaforul o poate controla.
Lungimea părului
Părul se mişcă în direcţia de creştere până în momentul în care lungimea şi greutatea sunt
suficient de mari pentru a-l trage într-o altă direcţie.
Părul lung este greu. Greutatea face ca părul să cadă drept, de la rădăcini până la vârfuri.
Părul scurt are o greutate mică şi se mişcă în direcţia de creştere.
Părul creşte cu aproximativ 1,27 cm pe lună (în cazul persoanelor sănătoase). Majoritatea
foliculilor vor produce fire de păr cu o lungime de 71 până la 91 cm, dacă acestea nu sunt tăiate.
25
Ţinând sub control lungimea şi greutatea părului, veţi putea controla mişcarea părului –
direcţia de creştere - în întreaga tunsoare.
Principalele două tehnici de tuns pe care le puteţi folosi pentru a ţine sub control lungimea şi
greutatea părului sunt:
tunsul pierdut
tunsul în straturi
Cele două tehnici pe care le puteţi folosi pentru a influenţa forma, dar şi lungimea şi greutatea
părului sunt:
tunsul pierdut inversat
tunsul în straturi
Tunsul pierdut
Aceasta reprezintă tehnica ce implică tunderea părului ţinut într-un unghi mai mic de 90 de
grade faţă de cap.
Tunsul pierdut presupune crearea unor lungimi diferite în straturile superioare şi în cele
inferioare ale unei porţiuni de păr.
Această tehnică este caracterizată prin unghiul pe care creează între vârfurile firelor de păr
mai lungi şi cele ale firelor mai scurte. Tunzând părul în felul acesta puteţi ţine sub control greutatea
şi lungimea conturului tunsorii realizate. Tehnica vă permite să direcţionaţi părul în faţă sau în spate
de-a lungul perimetrului tunsorii.
Tehnica este de mai multe tipuri, în funcţie de forma vizată:
pătrată
curbată
diagonală
scurtă
Există câteva reguli de bază care se aplică tunsului pierdut prin care sunt ţinute sub control
greutatea şi lungimea părului. După ce veţi înţelege cum şi în ce condiţii se recurge la ridicarea
părului la un unghi mai mic de 90 de grade şi direcţionarea cu ajutorul pieptenelui, veţi putea putea
folosi într-o manieră creativă tehnica tunsului pierdut.
Ridicarea părului la un unghi mai mic de 90 de grade: raportându-vă la linia conducătoare
pentru conturul tunsorii, distanţaţi părul de cap, ridicându-l astfel încât să formeze cu acesta
un unghi nu mai mare de 90 de grade. Aplicarea acestei metode duce la reducerea greutăţii
părului şi la crearea unor linii mai domoale.
direcţionarea cu ajutorul pieptenelui: pieptănând părul spre un punct lung, daţi greutate
conturului şi creaţi o formă mai grea; pieptănând părul spre cel mai scurt punct, creaţi mai
puţină greutate, dar mai multă mişcare.
26
Tunsul pierdut inversat
Această tehnică este folosită în special în cazul părului care are o lungime uniformă. Un
exemplu evident pentru utilizarea acestei tehnici este tunsoarea de tip bob clasic drept. Părul este
pieptănat spre cel mai lung punct. Astfel, diferitele perimetre se suprapun şi părul se poate răsuci.
Tunsul în straturi
Această tehnică ţine sub control lungimea şi greutatea părului în cadrul perimetrului tunsorii.
Tunsul în straturi este tehnica ce implică tunderea părului prin poziţionarea lui într-un unghi
egal sau mai mare de 90 de grade de cap. Principiul care stă la baza acestei tehnici este utilizarea
liniilor drepte şi a unghiurilor pentru a crea greutate şi volum. Puteţi tăia părul astfel încât să obţineţi
lungimi similare, creând o formă uniformă, sau puteţi să tundeţi părul astfel încât să obţineţi lungimi
diferite. Veţi alege între aceste variante în funcţie de tunsoarea pe care doriţi s-o creaţi.
Tunsul în straturi poate fi folosit pentru crearea unor forme şi unghiuri diferite. Puteţi folosi
una singură sau mai multe metode de creare a straturilor în cadrul unei tunsori.
Decizia cu privire la metoda folosită trebuie să se bazeze pe:
analiza făcută cu privire la părul clientului
analiza făcută cu privire la client
lungimea solicitată
rezultatul final scontat
marginea tunsorii, adică dreaptă sau estompată
Consultaţi paşii următori pentru a obţine mai multe detalii cu privire la tehnicile de tuns în
straturi.
Direcţia de creştere a părului
27
Direcţia de creştere a părului poate fi hotărâtoare în alegerea coafurii şi poate influenţa
rezultatul obţinut de către coafor.
Direcţia (naturală) de creştere este dictată de modul în care sunt dispuşi foliculii pe scalp.
Dacă doriţi ca rezultatul să fie unul de durată, trebuie să încorporaţi direcţia naturală de creştere în
coafura pe care o creaţi. Nu trebuie însă să neglijaţi faptul că încercarea de a anihila prin tunsoare
direcţia naturală poate duce la obţinerea unor efecte foarte interesante, precum volumul obţinut în
zona rădăcinilor.
Puteţi evalua mai bine direcţia de creştere atunci când părul este ud. Asta deoarece, pe părul
ud, linia de creştere se vede mai clar. Trebuie însă să observaţi direcţia de creştere a părului înainte şi
după şamponare şi din nou înainte de a începe să tăiaţi părul. Uscarea şi aranjarea pot deghiza forma
naturală a liniei de creştere.
Forma capului
Forma capului este importantă. Ea reprezintă punctul de pornire în stabilirea coafurii. Toate
elementele tunsorii sau coafurii - proporţii, echilibru şi distribuire a părului - trebuie să fie decise în
funcţie de forma capului.
Tine-ţi cont şi de celelalte trăsături ale clientului (ochi, nas şi bărbie) pentru a crea tunsoarea
care i se potriveşte acestuia. (Vezi Regiunile capului )
Elemente care influenţează căderea naturală a părului
Elementele care pot influenţa căderea naturală a părului sunt, spre exemplu, urechile, umerii,
linia spatelui.
Înainte de a alege o coafură, observaţi forma şi dimensiunile corpului clientului şi postura
acestuia. Toate aceste caracteristici vor influenţa decizia dumneavoastră. Spre exemplu:
în cazul persoanelor corpolente, coafurile zbârlite nu sunt neapărat flatante, iar tunsorile
scurte pot afecta simetria optică a aspectului clientului
în cazul persoanelor înalte, o tunsoare înaltă le poate face să pară mai înalte
în cazul persoanelor scunde, o tunsoare plată le poate face să pară mai scunde.
Observaţi forma umerilor clienţilor dumneavoastră şi linia spatelui său. Ambele caracteristici
influenţează într-o mare măsură aspectul final al coafurii. Evitaţi coafurile rotunjite, dacă clientul are
umeri rotunzi sau un spate cu aceeaşi formă. În aceste cazuri e de preferat o tunsoare lungă, care să
contribuie la obţinerea unui aspect mai armonios.
Alte elemente care influenţează alegerea coafurii:
ochelarii – părul trebuie să fie tuns/ coafat astfel încât să nu ajungă pe faţă
urechile mari sau aparatul pentru auz – părul trebuie să fie tuns/ coafat astfel încât şuviţele să
acopere urechile
28
Tipul de păr
Tipul părului clientului dumneavoastră joacă un rol fundamental în alegerea viitoarei coafuri.
Părul drept
Părul drept şi lipsit de volum poate fi greu de tuns.
Luaţi-vă măsuri de precauție atunci când executa-i o tunsoare pe un păr foarte drept. Părul
foarte drept va sta exact cum l-aţi tuns. Dacă clientul dumneavoastră nu se pricepe la aranjarea
părului sau nu are timpul necesar pentru această, aspectul părului acestuia va depinde în totalitate de
tunsoarea executată de dumneavoastră.
Părul japonezilor este foarte drept, motiv pentru care optează cel mai adesea pentru tunsori în
unghiuri.
Părul creţ
Se consideră că părul ondulat sau creţ se datorează unor mutaţii ale tiparului de creştere a
părului, dar în acelaşi timp se poate datora şi unor afecţiuni, regimului alimentar, schimbărilor
hormonale sau consumului de medicamente.
Părul creţ poate fi greu de tuns. Înainte de a executa tunsoarea, analizaţi buclele, densitatea şi
părul.
Când este umed, părul creţ pare să fie mai drept decât este în realitate, dar după uscare buclele
revin la starea lor iniţială. Este important ca acest aspect să fie luat în considerare, atunci când
executaţi o tunsoare pe un păr creţ. Puteţi tăia mai puţin din păr sau în anumite cazuri, este mai bine
să tundeţi pe părul uscat.
Textura
Firul de păr poate fi:
subţire
mediu
gros
Atunci când spunem că firul părul este subţire, mediu sau gros ne referim la faptul că fiecare
fir de păr are aceste caracteristici. Textura părului este determinată de circumferinţa şi starea
cuticulelor. Firul de păr subţire cu o circumferinţă mică şi o cuticulă închisă, pe când firul de păr gros
are o circumferinţă mult mai mare, iar cuticula este mai deschisă. Astfel, gradul de porozitate a
părului va fi mult mai mare.
Textura părului poate influenţa aspectul coafurii pe care o veţi obţine. Dacă firul de păr este
gros din punct de vedere natural sau dacă pare gros pentru că cuticula este deschisă, iar părul este
deteriorat, nu veţi reuşi să obţineţi un aspect neted.
Textura părului poate varia în funcţie de culoarea părului şi de rasă (consultaţi secţiunea
Creşterea părului)
29
Densitatea
Densitatea este dată de cantitatea de fire de păr din care se compune podoaba capilară. Un
client cu păr fin poate avea mai multe fire de păr decât o persoană care are un păr bogat. Cantitatea de
fire de pe scalp depinde de mai mulți factori și variază foarte mult, dar următoarele densități sunt
considerate ca fiind medii:
pentru părul blond natural - 130.000
pentru părul roşcat natural – 80.000
pentru părul şaten natural - 100.000
pentru părul brunet natural - 100.000
Lungimea părului: Pasul nr. 1 Faţa rotundă
Fiecare şuviţă de păr este ţinută în unghi de 90 de grade faţă de scalp şi tunsă paralel cu
acesta. Această metodă este adesea folosită în cazul tunsorilor scurte, în special în cazul tunsorilor
bărbăteşti.
Lungimea părului: Pasul nr. 2 - Tunsoarea în straturi concave
Partea centrală este mai scurtă decât conturul tunsorii. Se creează astfel lungime şi volum pe
partea exterioară a tunsorii. Puteţi obţine acest rezultat fie trăgând părul spre o linie conducătoare
centrală, fie îndoind degetele în sus şi şuviţele de tuns odată cu ele, astfel încât să creaţi o formă
concavă. Această metodă este folosită în cazul tunsorilor lungi, în straturi.
Lungimea părului: Pasul nr. 3 - Tunsoarea în straturi convexe
Părul din partea centrală este mai lung decât părul din exterior. Se creează astfel volum în
partea centrală a tunsorii. Pentru tunderea părului astfel sunt create unghiuri care se îndepărtează de
cap. Această metodă este utilizată de obicei în cazul tunsorilor scurte.
Lungimea părului: Pasul nr. 4 - Tunsoarea în straturi asimetrice
Puteţi crea forme asimetrice, combinând două sau mai multe metode de a tunde în straturi.
Spre exemplu, puteţi realiza o Tunsoare cu straturi paralele pe o parte a capului şi o tunsoare concavă
pe partea cealaltă.
Lungimea părului: Pasul nr. 5 - Tunsoarea în straturi încrucişate
Părul este tăiat în linii diagonale de-a lungul părţii posterioare a capului şi liniile sunt îmbinate
pe în părţile laterale ale capului, astfel încât să se obţină un aspect mai estompat.
Lungimea părului: Pasul nr. 6 - Tunsoarea oblică în straturi
Raportat la forma capului, părul este tuns în linii oblice. Se creează astfel colţuri şi un
perimetru bine definit şi îndrăzneţ.
Lungimea părului: Pasul nr. 7 - Tunsoare cu răsucire naturală
30
Ca şi tunsoarea pierdută rotunjită, tunsoarea cu răsucire naturală este creată printr-o serie de
linii drepte, orientate spre interior. În cazul tunsorii cu răsucire naturală, însă, liniile sunt formate la
unghiuri mult mai ascuţite.
Vopsirea părului
Filosofie
Sunteţi gata să vă eliberaţi mintea?
Să vă deschideţi către o educaţie care are ca bază serviciile cheie dintr-un salon?
Să aveţi experienţa unui sistem unic care să vă facă să deveniţi competitivi şi să vă stimuleze
să fiţi în competiţie permanentă cu dumneavoastră înşivă?
Bine aţi venit la C.R.A.F.T.
C.R.A.F.T. se concentrează pe competenţele profesiei şi pe serviciile pe care le furnizaţi
clienţilor. Este un mediu de studiu diferit de tot ceea ce aţi cunoscut până acum – experienţă practică,
interactivă, pe parcursul căreia dobândiţi încredere în dumneavoastră înşivă. De fapt, acronimul
C.R.A.F.T. provine de la şi vă oferă competenţe referitoare la:
C Comunicare. Inspiraţională, amuzantă şi interactivă
R Resurse.. Educaţie care are ca bază serviciile cheie dintr-un salon
A Avantaje. pentru toată lumea, se concentrează pe individ, este vorba numai şi numai despre
dumneavoastră!
F Fundament. Vizează competenţele, nu produsele.
Ț Tehnică. Dobândiţi viteză şi precizie – un sistem de formare complet
Ce veţi învăţa
Principii.
Să înţelegem părul, vopsirea părului
Exerciţiul 1 – Vopsirea monocromă
Vopsirea corectoare
Cinci motive pentru vopsirea corectoare
Răspunsuri la întrebările dumneavoastră
Exerciţiu 2. Decolorare prealabilă. Pre-pigmentare
Vopsire multidimensională
Vopsire multidimensională
31
Exerciţiul 3 Vopsire multidimensională
Înglobează pentru a putea crea
Vopsirea cu colori a căror intensitate creşte
Exerciţiul nr. 4. Înglobează pentru a putea crea
Provocarea CRAFT (Cooperative Research Action for Technology) 41 Concierge
Sunteţi gata să vă exploataţi potenţialul creativ... fără a depune eforturi?
Lăsaţi ca C.R.A.F.T. să vă încredinţeze încredere.
Principii
Culoarea În dialog cu culorile
Datorită efectului său stimulativ, culoarea generează o reacţie emoţională la nivelul minţii noastre.
Este un instrument puternic folosit de oameni, de-a lungul timpului, pentru a transmite pasiune,
senzualitate, putere, identitate, artă şi inspiraţie. Culoarea are un impact fizic asupra noastră: ne dă
energie sau ne linişteşte, ne sporeşte sau diminuează capacitatea de concentrare şi atenţie. O abordare
conştientă a vopsirii părului ne va permite să folosim culoarea în mod eficient. Dialogurile care
preced aplicarea vopselei oferă informaţii şi ne indică modalitatea în care putem valorifica forţa
culorii.
În calitate de maeştri ai culorii, primul dialog pe care îl purtăm este cu noi înşine despre
clienta care se află în faţa noastră şi culoarea părului său. Poate fi o clientă nouă sau o clientă pe care
am văzut-o de mai multe ori. Dialogul interior ne va permite să filtrăm imaginile creative din mintea
noastră şi să o alegem pe cea pe care i-o vom sugera clientei.
Un alt dialog începe odată cu reacţia clientei la idea propusă, care poate fi una entuziastă sau
umbrită de experienţe anterioare care nu s-au ridicat la aşteptările sale. Pe măsură ce ne lămurim şi
înţelegem dorinţa clientei, viziunea interioară se va adapta astfel încât să cuprindă ideile rezultate în
urma acestui schimb.
Simţurile noastre intră în acţiune pe măsură ce analizăm părul clientei, pentru a înţelege toate
urmele pe care viaţa le-a lăsat asupra pânzei noastre. Ochii percep strălucirea sau opacitatea. Degetele
simt netezimea sau asprimea unei suprafeţe. Pe măsură ce ne ascultăm simţurile, toate piesele din
puzzle îşi găsesc locul, iar derularea ulterioară a acţiunilor devine clară.
Simţurile noastre intră în acţiune pe măsură ce analizăm părul clientei, pentru a înţelege toate
urmele pe care viaţa le-a lăsat asupra pânzei noastre. Ochii percep strălucirea sau opacitatea. Degetele
simt netezimea sau asprimea unei suprafeţe. Pe măsură ce ne ascultăm simţurile, toate piesele din
puzzle îşi găsesc locul, iar derularea ulterioară a acţiunilor devine clară.
32
Vopsirea corectoare
Există cinci cazuri în care se face vopsirea corectoare:
1. Eliminarea tonurilor nedorite 2. Îndepărtarea şuviţei aurii 3. Reglarea porozităţii 4. Pre-
pigmentarea părului şi închiderea tonurilor 5. Deschiderea tonurilor
1. Eliminarea tonurilor nedorite. Uscaţi părul parţial cu prosopul, lăsându-l umed
Problema: Nuanţe de cupru cauzate de expunerea la soare
Soluţia: Alegeţi o nuanţă din seria de blond cenuşiu de la SoColor, care să fie cu un ton mai
deschisă decât rezultatul dorit. Amestecaţi-o cu 5 sau 10 volume din revelatorul SoLite.
Aplicaţi imediat şi asiguraţi-vă că neutralizarea se realizează în mod corespunzător. (Dacă
culoarea s-a decolorat cu mai mult de două tonuri, este necesar să se realizeze o pre-pigmentare).
Problema: Nuanţe de verde cauzate de creşterea nivelului de clor sau minerale
Soluţia: Pentru blond – tonurile 7-11: alegeţi seria de vopsele G sau CG SoColor. Pentru şaten
– tonurile 4-6: alegeţi seria de vopsele roşcat sau CG SoColor. Amestecaţi cu 5 sau 10 volume de
revelator.
Vârfuri decolorate
Dacă tonurile nedorite sunt intense, mai întâi trebuie înlăturată vopseaua folosind ColorErase şi 10
volume din revelatorul SoLite Creme Developer. Aplicaţi apoi din nou vopsea care să se potrivească
cu cea a rădăcinii şi a firului de păr. Ţineţi părul la căldură pentru a anula efectul generat de
porozitate. Dacă aţi decolorat mai mult de două tonuri, pigmentaţi părul înainte de a aplica preparatul
final.
Coafarea părului
Există numeroase metode diferite de coafare a părului şi o varietate imensă de instrumente ce
pot fi folosite în acest sens. Însă, există o serie de reguli elementare valabile indiferent de tehnica
folosită.
Cum îşi produce coafarea efectele?
Combinaţia de umezeala şi căldura poate conduce la schimbarea formei părului. Schimbarea
formei părului presupune modificarea legăturilor chimice din cortexul firului de păr (a se vedea
Pielea şi părul). În procesul de ondulare permanentă, legăturile chimice din cortex sunt alterate
ireversibil şi reconstituite într-o altă formă. Prin coafare, ca şi prin foenare, părul îşi schimbă numai
temporar forma. Părul în starea sa naturală poartă numele de alfa keratină. Dacă este ondulat sau
coafat într-o nouă formă, poartă numele de beta keratină.
33
Cortexul firului de păr conţine legături de hidrogen şi sulf care pot fi cu uşurinţă alterate. Prin
ondulare permanentă sunt alterate ambele tipuri de legături. Prin coafare sunt alterate numai
legăturile de hidrogen. Legăturile de sulf permit firului de păr să îşi păstreze structura de alfa
keratină, astfel că în momentul în care efectele coafării dispar, părul revine la forma naturală.
Cum se realizează coafarea părului
Au existat diverse tehnici de coafare folosite de coafori de-a lungul timpului. Coafarea prin
înfăşurarea pe bigudiuri poate crea o imagine pedantă ce ar putea fi considerată demodată. Anumiţi
coafori adoptă alte tehnici, îndreptându-se spre aranjarea părului prin tehnicile de foenare, ceea care
îi conferă un aspect final mai natural. Cu toate acestea, coafarea rămâne o tehnică ideală pentru
crearea unui aspect armonios, elegant care continuă să fie la modă în prezent.
Există trei moduri principale de coafare:
* montare bigudiuri
* montarea părului în melci plaţi
* montare bigudiuri electrice
Tehnici de uscare cu foenul: Start
Cum s-a dezvoltat frizeria şi coafura
- din 1900 până în anii 1920 – părul a început să fie tuns scurt şi i s-a conferit mişcare,
dinamism. S-a început folosirea onduleurilor Marcel sau a fierului de ondulat, care se încălzea în
prealabil la ochiul aragazului. De asemenea, erau la modă şi onduleurile pe deget.
- anii 1930, 1940 şi 1950 – părul a început să fie mai lung decât în anii '30, iar în următoarele
trei decenii coafurile au devenit mult mai îngrijite. Permanentul a devenit o tehnică foarte răspândită.
S-a dat părului mai mult volum şi consistenţă.
anii 1960 - Vidal Sassoon a introdus tunsoarea de precizie. Tunsorile au devenit mai plate şi a
fost introdusă uscarea cu foenul.
34
anii 1970 şi 1980 – la începutul anilor 1970, părul era mai lung şi voluminos, cu mult
dinanism natural. Permanentul era răspândit, în special pentru crearea unui aspect mai moale şi mai
dezordonat. Părul era purtat aşa cum se aşeza după spălare.
anii 2000 şi mai departe - noul mileniu a adus instrumente ceramice şi dispozitive de întins
părul. Părul lung, întins și strălucitor este foarte la modă. Ce va aduce cea de-a doua jumătate a
deceniului...?
Cum se realizează uscarea cu foenul
Înainte ca Vidal Sassoon să facă ca această tehnică să devină răspândită, de cele mai multe ori
clientele veneau la salon pentru şamponare şi pentru ondulare permanentă. De fapt, uscarea cu foenul
este asemănătoare cu ondularea permanentă, producând schimbări fizice similare.
Umezeala combinată cu căldura pot face ca părul să-şi schimbe temporar forma. Prin
schimbarea formei se modifică legăturile din cortex. Procesul de aplicare a ondulării permanente
desfac şi schimbă permanent legăturile chimice din firul de păr. Uscarea cu foenul îi schimbă forma
doar temporar. În stare naturală, părul conţine keratină alpha. Însă, prin ondulare sau prin schimbarea
formei cu ajutorul uscării cu foenul, aceasta se transformă în keratină beta.
Cortexul părului conține legături de hidrogen care se pot rupe uşor prin umezire şi încălzire.
Atunci când uscaţi părul cu foenul, îl udaţi şi îi schimbaţi forma cu ajutorul unui bigudiu sau a unei
perii și uneori cu degetele. Acest proces întinde şi desface legăturile. Atunci când expuneţi părul la
căldură, reduceţi treptat umezeala părului, iar legăturile iau o nouă formă.
Dacă părul este din nou expus la căldură sau umezeală îşi va reveni la forma iniţială. Pentru a
menţine coafura, trebuie să evitaţi expunerea părului la umezeală. Motiv pentru care se folosesc
geluri şi creme de coafare. Acestea acoperă cuticula părului şi încetinesc absorbţia umezelii de către
cortex.
Cum se usucă părul cu foenul
Uscarea tunsorii finale este la fel de importantă precum tunsoarea în sine. Clientul va evalua
calitatea muncii dumneavoastră în funcţie de rezultatul final. Există mai multe modalităţi de uscare şi
de aranjare a părului:
uscarea cu ajutorul unui foen cu mâner;
aranjarea părului prin uscarea la cască;
35
uscarea cu ajutorul prosopului şi a degetelor; şi
modelarea părului prin folosirea unor dispozitive de coafare la cald.
Atunci când alegeţi metoda pe care urmează să o folosiţi, nu uitaţi că clientul dumneavoastră
va trebui să fie capabil să-ţi aranjeze părul singur din momentul în care părăseşte salonul. De
asemenea, ar trebui să luaţi în considerare:
tipul de păr al clientul dumneavoastră (de ex. tratat chimic, drept, flexibil);
forma finală dorită;
care sunt produsele de coafare pe care le veţi folosi pentru a pune în valoare
tunsoarea;
Şi ce dimensiune vor avea periile sau bigudiurile pe care le veţi alege.
Cum să uscaţi părul dându-i formă
Acest proces de coafare se realizează pe părul ud, astfel încât în momentul în care părul va fi
uscat să capete o anumită formă. În prezent, cea mai populară modalitate de uscare a părului este
uscarea cu foenul cu mâner (cunoscut şi sub denumirea de uscător de păr). În momentul în care uscaţi
părul, există câţiva factori importanţi pe care nu trebuie să-i uitaţi, pentru a avea un rezultat bun:
după şamponare, tamponaţi părul cu ajutorul unui prosop (uscarea părului ud cu foenul este
mai îndelungată);
aplicaţi orice produs de coafare doriţi, ex. spumă, gel, spray;
modelaţi părul sub forma dorită cu ajutorul mâinilor sau a unui pieptene;
delimitaţi în mod clar fiecare câmp, şi începând de la ceafă avansaţi spre partea superioară,
urmând unghiurile tunsorii pentru a obţine efectul dorit;
îndreptaţi duza foenului spre tija firelor de păr. Astfel, cuticula se va netezi, ceea ce va
conferi părului un aspect final mai plăcut;
folosiţi concomitent foenul şi peria. Nu ţineţi uscătorul nemişcat deasupra unei şuviţe, pentru
că rezultatul obţinut va fi arderea şi nu remodelarea acesteia;
folosiţi funcţia de aer rece a foenului, dacă există, pentru a fixa forma părului (aerul cald
modelează părul, aerul rece îl fixează);
lucraţi metodic, folosind şuviţe mici şi bine definite;
verificaţi unghiul părului care urmează a fi ridicat.
Acest lucru va crea volum la rădăcină. Câmpurile delimitate vor determina direcţia părului. În
mod normal pot fi orizontale, diagonale sau verticale. Asiguraţi-vă că fiecare fir de păr al şuviţei este
36
uscat, înainte de a trece la următoarea. Nu uitaţi că, cu cât aveţi nevoie de mai mult volum la
rădăcină, cu atât va trebui să ridicaţi mai mult. Acest lucru se obţine prin îndreptarea căldurii spre
zona rădăcinii, lăsată ulterior să se răcească. Ţineţi întotdeauna uscătorul la o distanţă
corespunzătoare faţă de scalpul clientului pentru a-l proteja de orice disconfort. Odată ce aţi uscat
părul în forma dorită, puteţi folosi orice produs de coafare şi de fixare a coafurii. Printre acestea, se
pot enumera, gelul, ceara, serul şi fixativul. Explicaţi întotdeauna clientului dumneavoastră cum îşi
poate aranja părul acasă şi recomandaţi-i produsele corespunzătoare, astfel încât să-l ajute să-şi
îngrijească părul.
a. Uscarea părului creţ
Pentru a usca părul şi a-i da un aspect de păr creţ, de coafură casual, este indicat să folosiţi
difuzorul. Dacă nu aveţi, folosiţi-vă mâinile. Sunt la fel de potrivite. Această metodă de uscare merge
foarte bine pe părul ondulat natural sau pe părul scurt. Stilul creat va fi casual, caracterizându-se prin
volum.
Pregătire
După ce aţi spălat părul cu şampon, îndepărtaţi apa în exces cu un prosop şi aplicaţi spuma
sau orice alt produs pe care îl folosiţi la uscarea părului. Dacă aveţi difuzor, montaţi-l pe foen.
Uscarea
Pentru a usca părul dându-i aspect de păr creţ, porniţi de jos, mişcând foenul dintr-o parte în
alta. Treceţi-vă degetele prin fiecare şuviţă, ridicând părul şi îndepărtându-l de scalp. Strângeţi părul
cu fermitate în palme, direcţionând căldura din difuzor către mâinile dvs. chiar înainte să închideţi
pumnii. Cu cât strângeţi mai tare, cu atât mai ondulate vor fi buclele. Repetaţi procesul mişcându-vă
dintr-o zonă a capului în alta, urmând cărarea naturală. Asiguraţi-vă că fiecare şuviţă este uscată
înainte de a trece la următoarea. Verificaţi efectul şi forma pe care le obţineţi pe măsură ce avansaţi
pe suprafaţa părului.
37
b. Folosirea periei cu orificii: Pasul nr. 1- Preparation
După ce aţi şamponat părul, uscaţi-l cu prosopul. Dacă doriţi să utilizaţi un produs de
aranjare, precum gel, spumă sau loţiune, aplicaţi-l acum, pe părul ud. Împărţiți părul în şuviţe mici,
dacă intenţionaţi să folosiţi o perie rotundă. Astfel veţi reuşi să creaţi mai mult volum la rădăcina
părului. Împărţiţi cu atenţie părul în:
şuviţe orizontale, coafuri ce implică o singură lungime
şuviţe diagonale, pentru coafurile pieptănate pe spate
Țineţi minte că trebuie să delimitaţi mai multe şuviţe atunci când lucraţi cu păr lung.
Folosirea periei cu orificii - Folosirea periei cu orificii: Pasul nr. 2
38
După ce aţi şamponat părul, uscaţi-l cu prosopul. Dacă doriţi să utilizaţi un produs de
aranjare, precum gel, spumă sau loţiune, aplicaţi-l acum, pe părul ud. Împărţiți părul în şuviţe mici,
dacă intenţionaţi să folosiţi o perie rotundă. Astfel veţi reuşi să creaţi mai mult volum la rădăcina
părului. Împărţiţi cu atenţie părul în:
şuviţe orizontale, coafuri ce implică o singură lungime
şuviţe diagonale, pentru coafurile pieptănate pe spate. Țineţi minte că trebuie să delimitaţi mai
multe şuviţe atunci când lucraţi cu păr lung. Astfel veţi reuşi să controlaţi părul şi să obţineţi
mai mult volum la rădăcini.
Folosirea periilor rotunde
Peria mică
O perie rotundă mică, de metal sau lemn, ajută la obţinerea buclelor şi la definirea formei
tunsorii. Aerul cald produs de uscătorul de păr încălzeşte peria transformând-o într-o adevărată perie
electrică. Pe parcursul utilizării propriu-zise, rotiţi permanent peria. Începeţi cu părul din spate, din
zona cefei, continuaţi cu părţile laterale şi încheiaţi cu şuviţele din creştet. Pentru ca părul să rămână
în poziţia dorită, lăsaţi peria în păr timp de 10 secunde, permițându-i să se răcească.
Peria medie
Folosiţi o perie rotundă de dimensiune medie, de metal sau lemn, pentru a crea o coafură
structurată cu volum şi onduleuri. Folosiţi această perie în acelaşi fel în care aţi utiliza o perie rotundă
mică, de metal. Începeţi în zona cefei şi continuaţi, rotind permanent peria, spre secţiunile laterale şi
39
încheind cu şuviţele din creştet. Pentru ca părul să rămână în poziţia dorită, lăsaţi peria în păr timp de
10 secunde, permițându-i să se răcească.
Peria mare
O perie rotundă mare, de metal sau lemn, va îndrepta cele mai dificile tipuri de păr, creând un
look strălucitor şi drept. Începând de la rădăcină, plasaţi peria aproape de scalp şi, cu o mişcare
fermă, plimbaţi încet peria de-a lungul firelor. Ataşaţi duza la uscătorul de păr şi direcţionaţi aerul
cald în jos pentru a închide cuticulele ale firelor de păr. Peria rotundă mare de metal încălzeşte părul
ca o perie electrică, creând astfel onduleuri şi volum în cazul părului lung. Înfăşuraţi suviţele de păr
în jurul periei rotunde şi menţineţi timp de 10-20 de secunde. Retrageţi peria şi aplicaţi sprai fixativ.
Veţi obţine bucle elastice.
Folosirea periei clasice Denman
Folosiţi peria clasică Denman semi-rotundă pentru a da volum şi pentru a obţine o finisare
perfectă. Pentru a crea un bob cu o curbă perfectă, rulaţi peria sub păr. Cu uscătorul de păr îndreptat
în jos, începeţi din spate să uscaţi părul folosind peria.
Pregătire
Şamponaţi părul. Uscaţi-l cu prosopul. Aplicaţi produsul de aranjare pe părul ud. Produsul
poate fi gel, spumă sau loţiune. Împărţiţi părul în:
şuviţe orizontale, pentru coafuri ce implică o singură lungime
40
şuviţe diagonale, pentru coafuri pieptănate pe spate
Tineţi minte că va trebui să delimitaţi mai multe şuviţe atunci când lucraţi cu păr lung.
Uscarea
Precizia este importantă. Dacă lucraţi cu păr lung folosiţi întotdeauna cleme şi asiguraţi-vă că
şuviţele superioare sunt bine fixate cu clemele. În caz contrar, părul ud va cădea peste şuviţa
inferioară la care tocmai lucraţi.
În cazul părului scurt nu contează ordinea şuviţelor pe care le uscaţi cu uscătorul de păr. În
cazul părului lung vă este recomandat să începeţi cu şuviţele inferioare. Mişcaţi permanent uscătorul
de păr şi ţineţi-l la o distanţă de cca 30 cm de păr, pentru a nu arde părul sau pielea scalpului
clientului dumneavoastră. Ridicaţi părul şi îndepărtaţi-l de rădăcină pentru a permite aerului cald să
ajungă la rădăcini. Astfel veţi da volum părului.
Volumul pe care-l veţi da părului va depinde de forma pe care doriţi s-o creaţi. Pentru a usca
părul într-o manieră omogenă, mişcaţi continuu peria de-a lungul firelor de păr, de la rădăcină şi până
la vârfuri. Astfel aerul cald va trece unitar, prin întreaga şuviţă.
Lăsaţi părul să se răcească uşor înainte de a îndepărta peria. Folosiţi peria pentru a îndepărta
părul de scalp, astfel încât fiecare şuviţă să fie uscată de la rădăcini şi până la vârfuri. Înainte de a
trece la o altă şuviţă asiguraţi-vă că şuviţa la care tocmai aţi lucrat este perfect uscată.
Întinderea părului lung şi ondulat
41
Pentru un păr lung şi ondulat se recomandă folosirea unei perii rotunde medii sau mari,
preferabil din lemn sau cu peri. O perie rotundă uşurează întinderea părului. De asemenea, vă va
permite să tensionaţi mai bine firele de păr, ceea ce va contribui la uscarea părului.
O perie mare din lemn va îndrepta şi cel mai cârlionţat păr şi îi va da un aspect neted şi
strălucitor. Începând de la rădăcină, aşezaţi peria aproape de scalp şi, cu ajutorul unei mişcări ferme,
lăsaţi peria să alunece de-a lungul firului de păr. Ataşaţi o duza foenului şi îndreptaţi aerul cald în jos
pentru a închide cuticula externă a părului.
Pregătire
După şamponare, tamponaţi părul cu ajutorul unui prosop. Dacă doriţi să folosiţi produse de
aranjare, cum ar fi gel sau spumă, aplicaţi-le pe părul umed, înainte de uscare. Pentru ca produsul de
aranjare să aibă efectul dorit, asiguraţi-vă că-l distribuiţi uniform pe toată suprafaţa părului cu
ajutorul unui pieptene.
Atunci când folosiţi o perie rotundă, trebuie să împărţiţi părul în şuviţe subţiri. Acest lucru vă
va permite să daţi mai mult volum la rădăcină. Împărţiţi părul cu grijă în:
câmpuri orizontale pentru o coafură cu forme de aceeaşi lungime
câmpuri pe diagonală pentru o coafură pieptănată în spate
Uscare
Ar trebui să ţineţi şi să mişcaţi constant foenul la o distanţă de 30 cm faţă de păr. Dacă îl ţineţi
nemişcat sau mai aproape, riscaţi să ardeţi părul sau scalpul clientului. Este foarte important să lucraţi
ordonat. Pentru părul lung, folosiţi întotdeauna clame şi asiguraţi-vă că şuviţele din creştet sunt
prinse bine. În caz contrar, riscaţi ca acestea să cadă peste şuviţele cu care lucraţi.
În cazul părului lung, se recomandă ca procesul de uscare să înceapă cu şuviţele de dedesubt.
Înfăşuraţi prima şuviţă de păr pe peria rotundă. Atunci când părul este înfăşurat pe perie, ridicaţi-l şi
periaţi-l dinspre rădăcină. Foenul trebuie să urmeze peria, îndreptând aerul cald spre păr. Aşteptaţi ca
părul să se răcească, înainte de a scoate peria din păr.
Ridicarea părul dinspre rădăcină permite aerului cald eliberat de foen să pătrundă la rădăcină.
Astfel, părul va avea volum şi consistenţă.
În funcţie de forma pe care doriţi să o obţineţi, puteţi da mai mult sau mai puţin volum. Pentru
a ridica cât mai mult părul la rădăcină cu ajutorul periei rotunde, ridicaţi fiecare şuviţă de pe scalp şi
poziţionaţi peria în zona rădăcinii. Ţineţi foenul aproape de păr, însă nu îl îndreptaţi spre scalp.
Pentru a vă asigura că uscaţi părul uniform, mişcaţi peria pe tija firelor de păr, dinspre
rădăcină spre vârfuri. Acest lucru va permite aerului cald să pătrundă în aceeaşi măsură în toată
şuviţa. Asiguraţi-vă că fiecare şuviţă este uscată în totalitate, de la rădăcină la vârf, înainte de a trece
la următoarea.
Pentru a da părului lung un aspect mai neted, lucraţi cu şuviţe subţiri şi uniforme.
42
Uscarea părului lung poate dura mai mult timp. În anumite cazuri, coaforii au nevoie între 30
şi 45 de minute pentru a executa acest proces. Pe măsură ce veţi acumula experienţă, timpul dedicat
procesului de uscare va fi din ce în ce mai scurt.
După ce aţi încheiat uscarea părului, puteţi folosi un produs de coafare pe bază de ser pentru a
netezi firele rebele care pot să apară în timpul uscării.
Ondularea uşoară a părului lung şi drept
Înainte de a ondula uşor părul lung şi drept prin uscare, trebuie întotdeauna să vedeţi ce
doreşte clientul dumneavoastră.
Suporturile vizuale, cum ar fi poze din reviste de coafură, ar putea să fie utile, pentru a vă
asigura că înţelegeţi ceea ce doreşte clientul dumneavoastră.
Există mai multe tehnici de a ondula uşor părul lung şi drept:
tehnica de uscare care permite ondularea părului
Ondulatorulul spiralat
peria rotundă
Coaforul nostru a ales să folosească tehnica de ondulare cu peria rotundă.
Dimensiunea periei determină dinamismul şi gradul de ondulare al părului pe care îl veţi
obţine. Pentru a ondula uşor sau pentru a da volum părului lung, puteţi folosi o perie medie sau mare.
O perie metalică este potrivită acestei tehnici.
Folosirea unei perii medii sau mari pentru realiza o coafură ordonată cu volum şi uşor
ondulată.
43
Folosiţi această perie în acelaşi mod în care aţi folosi o perie mică metalică. Începeţi la baza
gâtului şi, cu ajutorul unei mişcări circulare, îndreptaţi-vă spre părţile laterale şi terminaţi în creştet.
Pentru o fixare mai bună, lăsaţi peria în păr timp de 10 secunde pentru ca părul să se răcească.
Pregătire
După şamponare, tamponaţi părul cu ajutorul unui prosop. Dacă doriţi să folosiţi produse de
aranjare, cum ar fi gel, spumă sau loţiune, aplicaţi-le pe părul umed. Atunci când folosiţi o perie
rotundă, trebuie să împărţiţi părul în şuviţe subţiri. Acest lucru vă va permite să daţi mai mult volum
la rădăcină. Împărţiţi părul cu grijă în:
câmpuri orizontale pentru o coafură cu forme de aceeaşi lungime
câmpuri pe diagonală pentru o coafură pieptănată în spate
Nu uitaţi că trebuie să împărţiţi părul în mai multe câmpuri, dacă coafaţi un păr lung.
Uscarea
Ar trebui să ţineţi şi să mişcaţi constant foenul la o distanţă de 30 cm faţă de păr. Dacă îl ţineţi
nemişcat sau mai aproape, riscaţi să ardeţi părul sau scalpul clientului. Este foarte important să lucraţi
ordonat. Pentru părul lung, folosiţi întotdeauna clame şi asiguraţi-vă că şuviţele din creştet sunt
prinse bine. În caz contrar, riscaţi ca acestea să cadă peste şuviţele cu care lucraţi.
În cazul părului lung, se recomandă ca procesul de uscare să înceapă cu şuviţele de dedesubt.
Înfăşuraţi prima şuviţă de păr pe peria rotundă. Atunci când părul este înfăşurat pe perie, ridicaţi-l şi
periaţi-l dinspre rădăcină. Foenul trebuie să urmeze peria, îndreptând aerul cald spre păr. Aşteptaţi ca
părul să se răcească, înainte de a scoate peria din păr.
Luaţi o şuviţă pe diagonală din acelaşi câmp şi înfăşuraţi-o pe perie dinspre vârfuri spre
rădăcină. Ţineţi peria nemişcată, îndreptând aerul cald spre păr. Aşteptaţi ca părul să se răcească,
înainte de a scoate peria din păr.
Aveţi grijă să nu exercitaţi prea multă presiune sau să nu înfăşuraţi părul prea strâns pe peria
rotundă. Astfel, veţi întâmpina dificultăţi în a scoate peria din păr, iar părul va fi prea încreţit.
După ce se răceşte părul, scoateţi peria, iar rezultatul va fi o coafură uşor ondulată, cu un
aspect mătăsos.
Repetaţi procesul, pe măsură ce avansaţi în uscarea părului cu foenul.
În funcţie de forma pe care doriţi să o obţineţi, puteţi da mai mult sau mai puţin volum. Pentru
a ridica cât mai mult părul la rădăcină cu ajutorul periei rotunde, ridicaţi fiecare şuviţă de scalp şi
poziţionaţi peria în zona rădăcinii. Ţineţi foenul aproape de păr, însă nu îl îndreptaţi spre scalp.
Pentru a vă asigura că uscaţi părul uniform, mişcaţi peria de-a lungul tijei firelor de păr,
dinspre rădăcină spre vârfuri. Acest lucru va permite aerului cald să pătrundă în aceeaşi măsură în
toată şuviţa. Asiguraţi-vă că fiecare şuviţă este uscată în totalitate, de la rădăcină la vârf, înainte de a
trece la următoarea.
44
Ridicarea părul dinspre rădăcină permite aerului cald eliberat de foen să pătrundă la rădăcină.
Astfel, părul va avea volum şi consistenţă.
Nu uitaţi!
Gradul de ondulare al părului va depinde de peria pe care o veţi alege. Cu cât peria este mai
mică, cu atât bucla va fi mai strânsă şi viceversa.
Neteziţi părul înainte de a ondula. Astfel, părul va avea un aspect final strălucitor.
Aşteptaţi întotdeauna ca părul să se răcească, înainte de a scoate peria din păr.
Folosirea periilor rotunde: Pasul nr. 1
După ce aţi şamponat părul, uscaţi-l cu prosopul. Dacă doriţi să utilizaţi un produs de
aranjare, precum gel, spumă sau loţiune, aplicaţi-l acum, pe părul ud. Împărţiți părul în şuviţe mici,
dacă intenţionaţi să folosiţi o perie rotundă. Astfel veţi reuşi să creaţi mai mult volum la rădăcina
părului. Împărţiţi cu atenţie părul în:
şuviţe orizontale, coafuri ce implică o singură lungime
şuviţe diagonale, pentru coafurile pieptănate pe spate.
Țineţi minte că trebuie să delimitaţi mai multe şuviţe atunci când lucraţi cu păr lung.
45
Folosirea periilor rotunde - Folosirea periilor rotunde: Pasul nr. 2 – Uscarea
Trebuie să mişcaţi permanent uscătorul de păr şi să-l menţineţi la o distanţă de cca 30 cm de
păr. În caz contrar, riscaţi să ardeţi părul sau scalpul clientului. Este important să lucraţi ordonat.
Folosiţi întotdeauna cleme pentru părul lung şi asiguraţi-vă că şuviţele superioare sunt bine prinse în
cleme. Dacă nu procedaţi în felul acesta, clemele se pot desprinde iar părul astfel eliberat ar putea
cădea peste şuviţele la care lucraţi.
În cazul părului scurt, nu contează ordinea şuviţelor pe care le uscaţi cu uscătorul de păr. În
cazul părului lung, este de preferat să începeţi cu şuviţele de dedesubt (inferioare). Puneţi prima
şuviţă de păr pe peria rotundă. Ridicaţi apoi părul şi periaţi-l astfel încât rădăcinile să rămână
degajate. Urmăriţi cu uscătorul de păr mişcările periei, direcţionând aerul cald pe tulpina firului de
păr. Aşteptaţi ca părul să se răcească înainte de a îndepărta peria.
Ridicarea părului şi degajarea rădăcinilor permite aerului cald să pătrundă la rădăcini. Astfel
veţi putea obţine mai mult volum.
Volumul pe care-l veţi da părului va depinde de forma pe care doriţi s-o creaţi. Pentru a obţine
cele mai bune rezultate cu ajutorul unei perii rotunde, ridicaţi fiecare şuviţă astfel încât să o depărtaţi
de scalp şi plasaţi peria la rădăcină. Ţineţi uscătorul de păr aproape de păr, dar îndepărtaţi-l de scalp.
Pentru a asigura o uscare omogenă, mişcaţi permanent peria de-a lungul firelor de păr, de la
rădăcini spre vârfuri. Acest procedeu permite aerului cald să se răspândească unitar prin întreaga
şuviţă. Înainte de a trece la o altă secţiune asiguraţi-vă că şuviţa la care tocmai aţi lucrat este perfect
uscată, de la rădăcină până la vârfuri.
46
Consilierea clientului şi analiza părului - Consultare şi întreţinere
Buna comunicare
Pentru ca un coafor să aibă într-adevăr succes, el trebuie să-i acorde atenţie clientului. Atenţia
pentru nevoile clientului are la bază buna comunicare.
Trebuie să comunicaţi bine cu clientul din momentul în care acesta intră în salon şi până în
momentul în care acesta părăseşte salonul. Dacă comunicarea funcţionează bine, atunci clientul va
avea încredere în dumneavoastră (stilistul ales), iar clienții dumneavoastră vor fi relaxaţi şi
încrezători. Trebuie să reuşiţi să:
îi faceţi pe clienţi să se relaxeze – spuneţi-le ce aveţi de gând să faceţi înainte de a începe să
tundeţi şi explicaţi-le ce faceţi pe măsură ce avansaţi;
înţelegeţi ce-şi doreşte clientul – comunicarea înseamnă atât a-ţi asculta interlocutorul, cât şi
a-i vorbi;
asiguraţi-vă că clientul înţelege recomandările dumneavoastră.
Cum să-i faceţi pe clienţi să se relaxeze
Maniera în care vă adresaţi clienţilor este la fel de importantă ca şi cuvintele pe care le rostiţi.
Nu toţi clienţii sunt la fel, de aceea, în timp, veţi învăţa cum să vă adaptaţi vorbirea (timbrul, volumul
şi viteza) în funcţie de client şi de circumstanţe. Imaginaţi-vă circumstanţe diferite şi faceţi exerciţii
cât de des puteţi. Spre exemplu, cum i-aţi vorbi unui client extrem de emoţionat sau unui client care e
în criză de timp şi devine se impacientează?
Alegeţi-vă cu grijă cuvintele. Construcţiile politicoase tind să genereze mai multă încredere
decât indicaţiile imperative. Spre exemplu, „doriţi să luaţi loc?” sau „cum aş putea să vă fiu de
ajutor?” sunt mai prietenoase decât „luaţi loc” sau „aveţi nevoie de ceva?” (aceste din urmă formule
vă pot discredita de asemenea în calitatea dumneavoastră de coafor).
Cum să vă înţelegeţi clienţii
E important să descoperiţi ce-şi doreşte exact clientul. Încercaţi să puneţi întrebări la care
clientul să răspundă cu ceva mai multe cuvinte decât „da” sau „nu”. Întrebările de acest tip sunt
cunoscute sub denumirea de întrebări deschise şi sunt formulate de obicei cu ajutorul unor cuvinte
precum care, cine, de ce, cum, ce şi unde. Spre deosebire de întrebările închise, întrebările deschise
necesită un răspuns mai elaborat. Spre exemplu, gândiţi-vă la diferitele răspunsuri pe care le-aţi putea
primi la următoarele întrebări:
Întrebare deschisă – La ce oră aţi prefera să facem programarea?
Întrebare închisă – V-aţi făcut programarea pentru vopsire?
47
Cum să procedaţi în felul acesta de fiecare dată
Vor exista momente în care nu vă va fi uşor să comunicaţi cu clienţii. Asta pentru că vă simţiţi
obosit sau deloc în formă. Sau ați putea întâmpina dificultăți în a înțelege clientul din pricina
accentului său puternic sau a vreunui defect de vorbire. Sau clientul este pur şi simplu dezagreabil.
Oricare ar fi circumstanţele, în calitate de profesionist trebuie să încercaţi să stabiliţi o bună
comunicare cu clientul
Consultarea
Pe parcursul consultării veţi încerca să descoperiţi elementele care v-ar putea influenţa decizia
finală cu privire la tunsoare/ coafură. Consultarea reprezintă prima etapă a serviciului pe care îl
oferiţi clientului. Consultarea vă permite să descoperiţi ideile şi nevoile clientului. Pe baza acestora
veţi reuşi mai apoi să faceţi recomandările cele mai bune şi să-l determinaţi pe client să aibă mai
multă încredere în dumneavoastră.
În timpul unei consultări trebuie întotdeauna să:
descoperiţi ce-şi doreşte clientul înainte de a-i fi şamponat părul şi trebuie să-l întrebaţi pe
măsură ce lucraţi dacă dorinţele sale au rămas aceleaşi;
puneţi întrebările potrivite şi să folosiţi eventual suporturi vizuale, spre exemplu, reviste.
Dacă clientul îşi doreşte o vopsire, folosiţi schema culorilor;
comunicaţi într-o manieră clară cu clientul şi verificaţi dacă vă înţelegeţi unul pe altul;
dacă aveţi îndoieli legate de dorinţa clientului, cereţi sfatul unui coleg mai experimentat; şi
verificaţi dacă ceva din ceea ce faceţi nu periclitează sănătatea sau securitatea clientului.
La consultare participă stilistul şi clientul. Consultarea poate avea loc în zona de recepţie sau
după ce clientul s-a aşezat pe scaunul de coafor. Succesul consultării va depinde de abilitatea
dumneavoastră de a:
pune întrebările potrivite (de folosirea cât mai des cu putinţă a întrebărilor deschise);
asculta cu atenţie răspunsurile clientului;
interpreta răspunsurile;
confirma cele spuse (verifica înţelegerea); şi
face sugestiile şi recomandările potrivite.
Confidenţialitatea
Coaforul profesionist trebuie să se bucure de încrederea clientului. Coaforul va obţine din
partea clientului o serie de informaţii cu caracter personal. E important ca clientul să fie convins de
discreţia dumneavoastră. Dacă clienţi au senzaţia că nu pot avea încredere în dumneavoastră nu vor
reveni şi, mai mult decât atât, pot lua măsuri împotriva salonului. În orice caz reputaţia salonului de
coafură ar avea de suferit.
48
Fişele clienţilor trebuie să fie confidenţiale. Ele se află în proprietatea salonului şi sunt o sursă
importantă de informaţii. Fişele au de asemenea un caracter personal şi nu ar trebui să fie consultate
(şi în niciun caz modificate) fără permisiune.
Informaţiile personale ale colegilor sunt de asemenea confidenţiale. Când lucraţi împreună
într-un loc public şi aglomerat ca un salon de coafură, trebuie să aveţi încredere în colegi. Clienţii nu
vor fi încântaţi la rândul lor să-i audă pe colegi bârfindu-se unul pe altul.
Consultarea de la început până la final
Clientul dumneavoastră începe să trăiască experienţa salonului din momentul în care intră în
el.
Întreţinerea
O parte din ce în ce mai importantă a activităţii coaforului este aceea de a oferi clienţilor
sfaturi cu privire la întreţinere şi la produsele pe care aceştia le pot folosi până la următoarea vizită la
salon.
S-ar putea ca această componentă a activităţii dumneavoastră să vă pună în dificultate de la
început, mai ales dacă aveţi senzaţia că le „vindeţi” clienţilor produse pe care aceştia nu le doresc.
Dar gândiţi-vă că şi dumneavoastră considerați respectivele produse indispensabile în activitatea
dumneavoastră, prin urmare de ce nu ar fi ele folosite şi de către clienţi?
Reacţia clientului va depinde bineînţeles de maniera în care abordaţi subiectul şi de maniera
în care faceţi recomandările. Trebuie să-i explicaţi clientului avantajele care decurg din utilizarea
unui anume produs. Explicaţi-le:
ce produs aţi folosit pentru coafarea tunsorii;
de ce aţi folosit respectivul produs; şi
când şi cum ar putea fi folosit produsul de către client.
Nu uitaţi să-l întrebaţi pe client cu prilejul următoarei sale programări dacă a fost mulţumit de
produs şi dacă a reuşit, cu ajutorul produsului respectiv, să păstreze forma dorită a tunsorii.
Analiza
Înainte de a începe orice tunsoare sau procedură de aranjare a părului, trebuie să faceţi o
analiză a clientului şi a părului. Aceasta este una dintre etapele cele mai importante ale activităţii
dumneavoastră, deoarece, o dată încheiată analiza, veţi putea decide care este stilul de coafură care i
se potriveşte cel mai bine clientului.
Analiza cuprinde mai multe etape, coaforul ţinând cont de o serie de factori, care, o dată clarificaţi, îl
vor ajuta să dobândească o imagine de ansamblu cu privire la client şi, în consecinţă, îl vor ajuta să
decidă care este stilul de tunsoare care i se potriveşte clientului.
49
Personalitatea
Sensul de pieptănare
Vârsta
Înălţimea, greutatea şi tipul de constituţie
Calitatea şi cantitatea părului
Linia părului şi moduri de creştere
Tunsoarea anterioară şi preferinţele în materie de tunsoare
Stil de viaţă
Forma feţei
Stilul de viaţă şi alegerea coafurii
Stilul de viaţă al clientului dumneavoastră va influenţa coafura pentru care va opta. Clientul s-ar
putea de pildă să îşi dorească o coafură care să reflecte ocupaţia pe care o are, ceea ce poate însemna
că va opta pentru o tunsoare clasică sau conservatoare.
Unii clienţi îşi doresc o coafură practică şi uşor de întreţinut, în timp ce alţii caută ceva mai
complicat. Dacă ascultaţi cu atenţie spusele clienţilor şi stabiliţi o relaţie bună cu ei, veţi reuşi să
faceţi alegerea potrivită.
Coafura aleasă de client poate fi influenţată şi de coafura anterioară. Este posibil, de pildă, ca
anterior părul să fi fost tuns prea scurt pentru a vă permite să realizaţi coafura pe care şi-o doreşte
clientul acum.
Vârsta clientului dumneavoastră
Cunoaşterea vârstei clientului vă poate ajuta în luarea unei decizii privind tunsoare şi culoarea
părului, precum:
Cât de lung
Cât de scurt
Cât de strălucitor
Cât de modern
Regulile sunt foarte clare:
cu cât clientul este mai tânăr, cu atât va dori o tunsoare mai modernă; şi
cu cât este mai în vârstă clientul dumneavoastră, va dori o coafură mai dichisită şi mai stilată.
Ar trebui să încercaţi să oferiţi clienţilor dumneavoastră un stil mai tineresc şi mai proaspăt decât
se aşteaptă. Îi va face să arate şi să se simtă mai tineri şi mai încrezători.
50
Înălţime, greutate şi constituţie
Trebuie să ţineţi cont de toţi aceşti factori atunci când îl ajutaţi pe client să aleagă o coafură. Veţi
reuşi astfel să creaţi un echilibru între tunsoare şi aspectul fizic al clientului.
Spre exemplu:
o persoană plinuţă nu are nevoie de mai mult volum
o persoană înaltă nu trebuie să pară mai înaltă
Încercaţi întotdeauna să vă salutaţi clienţii înainte ca aceştia să se aşeze sau să îmbrace
echipamentul de protecţie. Veţi reuşi astfel să vă faceţi o impresie cu privire la forma corpului lor.
Calitatea şi cantitatea părului
Calitatea
Când vorbim despre calitatea părului ne referim la starea sa. Aspecte pe care trebuie să le
analizaţi:
Părul care a fost supus unui tratament chimic cu aport de căldură continuă să aibă o strălucire
satisfăcătoare?
Părul tuns drept reflectă lumina, însă nu şi părul tuns în trepte.
Părul vopsit prezintă de obicei o strălucire bună.
Părul ondulat permanent este lipsit de strălucire deoarece absoarbe lumina.
Părul în stare bună este uşor de aranjat. Părul subţire şi casant este mai greu de aranjat, fiind
necesare produse de aranjare precum spuma sau gelul.
Cantitatea
Cantitatea se referă la densitatea părului – la cât de mult păr există şi la cât de gros sau subţire
este firul de păr. Aceşti factori trebuie luaţi în calcul în raport cu simetria şi cu ţinuta coafurii. De
pildă, volumul este mai uşor de obţinut pe un păr cu fir gros.
Părul subţire pune mai multe probleme, deci va fi necesară folosirea gelului şi spumelor de
aranjare. Cantitatea de produse de tratament chimic şi tehnicile folosite depinde de grosimea părului
clientului. De exemplu, părul subţire prezintă o rezistenţă mai ridicată la vopsire şi la ondularea
permanentă.
Textura
Textura părului este de trei tipuri:
Subţire
Mediu/normal
Gros/aspru
51
Dimensiunea şuviţelor delimitate depinde de textura părului. Dacă părul este mai gros, şuviţele
alese trebuie să fie mai subţiri astfel încât linia conducătoare să fie vizibilă. Aceasta trebuie să fie
vizibilă pentru că ne indică cât de mult trebuie tunsă ulterior fiecare şuviţă.
Textura influenţează şi coafura. Anumite coafuri care se potrivesc părului gros nu se pretează şi
părului subţire şi invers.
Linia părului şi direcţiile neregulate de creştere
Evaluarea liniei părului şi a tiparului de creştere reprezintă o parte esenţială a analizei părului.
Trebuie întotdeauna să evaluaţi aceste caracteristici atunci când părul este ud, dar şi atunci când părul
este uscat (caracteristicile pot deveni mai evidente după uscare).
Linia de creştere a părului
Trebuie să vă concentraţi asupra:
Linie părului din zona cefei
Creştet
Frunte şi părţile laterale
Nu toată lumea are o linie de creştere perfect simetrică, prin urmare trebuie să constataţi
eventualele asimetrii şi forme ieşite din comun.
52
Direcţii neregulate de creştere
Când realizaţi o tunsoare, trebuie să ţineţi cont de eventualele direcţii neregulate de creştere a
părului, deoarece aceste neregularităţi pot influenţa modul în care veţi realiza tunsoarea. Cele mai
răspândite neregularităţi sunt:
Vârtejurile din creştet
Părul care creşte de jos în sus la ceafă
Vârtejurile din partea din faţă
Părul crescut pe frunte la baza cărării
În etapa de consiliere, trebuie să verificaţi dacă clientul dumneavoastră prezintă sau nu astfel de
tipare de creştere înainte de a începe să tundeţi. Dacă întâlniţi asemenea particularităţi, trebuie să
tundeţi astfel încât să nu împiedicaţi mişcarea naturală a părului.
Ar putea fi nevoie ca părul ce formează aceste neregularităţi să fie lăsat mai lung decât restul
secţiunilor, pentru a permite părului să se mişte în direcţia sa naturală. Şuviţele vor părea să aibă
aceeaşi lungime, chiar dacă unele sunt mai lungi, iar altele mai scurte.
Unele tipare de creştere pot influenţa într-o asemenea măsură tunsoarea, încât efectul scontat să
fie distrus. Spre exemplu, clientul dumneavoastră doreşte ca părul să-i fie tuns scurt în spate, dar lăsat
mai lung în partea centrală. Această tunsoare nu i s-ar potrivi clientului, deoarece părul său creşte de
jos în sus în zona cefei. Trebuie să-i explicaţi clientului de ce acest tip de tunsoare nu este
recomandat pentru părul său.
Cărarea
Cărările pot influenţa într-o mare măsură tunsorile. Spre exemplu, printr-o cărare pe mijloc se
poate împărţi părul în părţi egale şi crea astfel o formă mai armonioasă în cazul în care clientul are
capul mare sau un păr extrem de bogat. Cărările laterale pot distrage atenţia de la trăsăturile
asimetrice, precum nasul mare şi urechile de dimensiuni diferite.
Moda poate la rândul ei influenţa modul în care folosiţi cărările.
Unele cărări naturale sunt foarte bine definite şi adeseori trasarea de noi cărări este contraindicată.
În aceste cazuri este de preferat păstrarea cărărilor naturale în coafură. În timpul discuţiei de
consiliere, trebuie să evaluaţi cărarea naturală a clientului şi să observaţi cât de bine definită este
aceasta. Pe baza acestei evaluări veţi putea decide care este look-ul cel mai potrivit pentru client.
Personalitatea
Personalitatea clientului vă va ajuta să decideţi dacă este preferabil să tundeţi părul scurt sau să-l
lăsaţi lung. Folosiţi-vă spiritul de observaţie pentru a identifica tipul de client cu care aveţi de-a face:
extrovertit sau
53
introvertit
O persoană extrovertită poate purta haine ieşite din comun. Părul unei astfel de persoane poate fi
colorat şi poate reprezenta un element al imaginii proiectate de către respectiva persoană. O persoană
introvertită îşi doreşte poate să se ascundă în spatele părului, optând pentru un stil de coafură şi un
stil vestimentar conservator.
O persoană introvertită încearcă probabil să nu iasă în evidenţă. Acestea sunt doar câteva
exemple. Pe măsură ce veţi deveni mai experimentaţi, veţi reuşi să identificaţi cu mai multă uşurinţă
tipul de client cu care aveţi de-a face.
Forma feţei
Forma feţei şi forma capului clientului dumneavoastră sunt unice. Folosiţi-vă capacitatea de
observaţie pentru a identifica trăsăturile individuale ale clienţilor dumneavoastră.
Tunsoarea trebuie să scoată în evidenţă toate trăsăturile armonioase ale clientului, spre
exemplu ochii şi pomeţii, şi să ascundă trăsăturile mai puţin atrăgătoare, spre exemplu mandibula
prea pronunţată sau nasul mare.
Forma feţei şi forma capului clientului dumneavoastră sunt unice. Folosiţi-vă capacitatea de
observare pentru a identifica trăsăturile individuale ale clienţilor dumneavoastră.
Tunsoarea trebuie să scoată în evidenţă toate trăsăturile armonioase ale clientului, spre
exemplu ochii şi pomeţii, şi să ascundă trăsăturile mai puţin atrăgătoare, spre exemplu mandibula
prea pronunţată sau nasul mare.
Urechile multor oameni nu sunt perfect simetrice. Ele pot fi foarte mari, foarte mici sau pot
avea dimensiuni diferite. Mai există şi urechile clăpăuge.
Trebuie să tineţi cont de aceste caracteristici mai ales atunci când tundeţi scurt.
Trebuie să ştiţi de asemenea dacă clientul dumneavoastră poartă ochelari sau un aparat
auditiv. Ambele ar putea influenţa alegerea coafurii.
Trebuie să luaţi în calcul toţi aceşti factori atunci când vă ajutaţi clienţii să-şi aleagă o
tunsoare. Iată cum puteţi folosi coafura pentru a masca anumite trăsături faciale:
54
părul lung aranjat în spatele urechilor conduce la estomparea unei mandibule pronunţate -
părul lung acoperă urechile clăpăuge;
bretonul acoperă fruntea pronunţată sau ridurile de expresie pronunţate. Există multe alte tehnici pe
care le puteţi folosi pentru a găsi coafura potrivită formei feţei clientului dumneavoastră. Iar când un
client este încântat de tunsoarea pe care aţi executat-o, este clar că i-aţi câştigat încrederea.
Diferite forme ale fetei: Ghid pas cu pas
Această formă a feţei se caracterizează printr-o
frunte lată. Pentru a echilibra forma feţei, trebuie
să optaţi pentru o tunsoare care să mai înmoaie
trăsăturile. O tunsoare scurtă sau de lungime
medie cu vârfuri moi este ideală şi se poate crea
şi un breton discret pentru a acoperi fruntea.
Forma ovală este cea mai des întâlnită formă a
feţei, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Această
formă echilibrată a feţei este potrivită pentru un
look "cuminte", dar şi pentru unul îndrăzneţ. Faţa
ovală poate fi pusă în valoare atât cu o tunsoare
scurtă, cât şi cu una lungă. O tunsoare potrivită
pentru faţa ovală este tunsoarea foarte scurtă,
care nu este la fel de potrivită pentru alte tipuri
de forme ale feţei.
Fața dreptunghiulară. Această formă a feţei
este mai alungită decât forma pătrată. O tunsoare
care creează impresia de amploare şi lăţime
distrage atenţia de la lungimea feţei. Bretonul
poate de asemenea contribui optic la scurtarea
feţei. Potrivite pentru acest tip de formă a feţei
sunt tunsorile drepte scurte sau de lungime
medie.
55
Fața rotundă. O tunsoare scurtă poate părea
severă în cazul feţei rotunde. O tunsoare de
lungime medie (până la umeri), cu contururi moi
şi puţin volum în creştet este ideală deoarece
alungeşte optic forma feţei.
Faţa pătrată poate avea contururi drepte sau
contururi blânde, mai puţin pronunţate. Potrivite
pentru această formă a feţei sunt tunsorile drepte,
lungi sau medii. O altă opţiune potrivită sunt
tunsorile în straturi cu vârfuri drepte.
Fața triunghiulară. Această formă a feţei este
mai ascuţită în zona bărbiei decât forma pătrată
sau forma dreptunghiulară. Un bob drept până la
umeri este foarte potrivit pentru această formă a
feţei.
56
TUNSORI
1. Tunsoare bob în stil pierdut : Ghid pas cu pas
Delimitaţi o cărare din creştetul capului
până la ceafă. Apoi, mai faceţi una
curbată de-a lungul osului occipital la
spatele capului. Este important să lucraţi
foarte ordonat.
Pentru ca părul să fie cât mai întins când
tundeţi, păstraţi-l umed şi folosiţi partea
deasă a pieptenului.
Pentru ca această tunsoare să vă
reuşească foarte bine, trebuie să fiţi
foarte precişi. Porţiunile şi liniile tunsorii
să fie foarte bine delimitate.
Tip: Poziţionaţi-vă similar cu porţiunile
delimitate. Astfel, forţa se va distribui
egal în timp ce tundeţi.
Poziţia capului: puţin aplecat în faţă.
Începeţi în zona cefei, ridicând părul în unghi de
45 grade şi tăiaţi, menţinând părul mereu umed,
întins la maxim. Această porţiune va stabili
lungimea tunsorii.
Ridicaţi şuviţa de păr de pe scalp, ţineţi dosul
palmei pe ceafa clientei, iar vârfurile degetelor să
fie înclinate faţă de capul clientei.
Această primă porţiune este importantă deoarece
linia părului de la ceafă determină lungimea
coafurii.
Stilistul din fotografie lucrează folosindu-şi
partea interioară a degetelor. Doar astfel puteţi
obţine unghiul potrivit pentru această tunsoare,
deşi aţi avea mai mult control dacă v-aţi sprijini
dosul palmei de ceafa clientei.
Tip:Maniera în care vă poziţionaţi degetele va
determina lungimea pe care o creaţi. Pentru a da
lungime şuviţelor către exterior, degetele trebuie
să fie în poziţie înclinată faţă de creştetul capului.
57
Continuaţi până în zona occipitală,
ţinând părul la un unghi de 45 grade. Este
important capul să fie înclinat în faţă. Începeţi de
la mijloc, ţineţi şuviţa de păr într-un unghi de 45
grade faţă de cap, continuaţi cu celelalte şuviţe
până ajungeţi în partea laterală a capului. Ţineţi
părul întins şi aveţi grijă ca acesta să fie mereu
ud.
Repetaţi operaţiunea şi în cealaltă parte.
Pentru ca tunsoarea să fie echilibrată, urmăriţi
linia conducătoare din mijloc.
Elemente foarte importante în această
etapă: unghiul la care sunt poziţionate degetele
dumneavoastră faţă de cap, cât de întins ţineţi
părul şi poziţia corpului dumneavoastră. Acum
creaţi linia conducătoare pe care o veţi folosi
pentru următoarele porţiuni ale tunsorii.
După ce aţi verificat dacă partea din
spate a tunsorii este dreaptă, mai verificaţi o dată
din direcţia opusă tunsorii. Dacă aţi executat
tunsul urmând porţiuni verticale, verificaţi
orizontal şi invers.
58
Lucrăm acum la linia conturului. Luaţi secţiuni diagonale din creştet, de unde începe zona
occipitală, până la ureche - în partea de sus a urechii. Luaţi câte o şuviţă, ţineţi părul între degete.
Pieptănaţi cu grijă în sensul căderii naturale a părului şi ridicaţi şuviţa la un unghi fix de 45 grade;
urmaţi linia conducătoare.
Folosiţi linia conducătoare mai departe în acest câmp, daţi lungime în partea vizibilă.
Pentru a tunde în stil pierdut, ţineţi ridicată şuviţa conducătoare, stabiliţi un unghi sub 90
grade şi asiguraţi-vă că tundeţi la acelaşi unghi în ambele părţi. Trebuie să fiţi foarte precişi la această
tunsoare.
Repetaţi operaţiunea şi în cealaltă parte.
Tunsoare bob în stil pierdut : Ghid pas cu pas 5
59
Pe măsură ce înaintăm, se iau şuviţe în diagonală şi se repetă tunsul în stil pierdut.
Apropiindu-ne de creştet, observăm că forma tunsorii urmează din ce în ce mai mult forma capului.
Totuşi părul este ridicat în continuare la un unghi fix de 45 grade. Acum verificaţi dacă porţiunile
sunt egale.
Lungimea pentru partea exterioară a părului ar trebui să devină vizibilă.
Stilistul ridică fiecare şuviţă pentru a da un aspect de contururi moi. Observaţi cum întinde
părul în sensul direcţiei sale naturale. Dacă părul ar fi pieptănat înspre partea din faţă sau înspre cea
din spate, nu s-ar putea realiza o gradare corespunzătoare.
Folosind această tehnică avansaţi până la cărarea naturală. Procedaţi în acelaşi mod şi în
cealaltă parte.
Ajunşi în această etapă din realizarea tunsorii, întindeţi părul la minim, pentru a putea ascunde
orice şuviţe cu creştere neregulată în raport cu sensul natural de creştere.
Tunsoare bob în stil pierdut : Ghid pas cu pas 6
60
Se iau şuviţe în formă de potcoavă pornind de la cele de sub creştet spre cele de deasupra şi se
ţin în diagonală faţă de partea frontală. Pe măsură ce faceţi trecerea spre porţiunile de la tâmple,
orientaţi părul spre spate şi îndepărtaţi-l din zona frontală, astfel veţi putea crea lungime. Părul este
ridicat la un unghi fix de 45 grade, ţinut între degete, la o lăţime de un deget.
Părul din zona creştetului ar trebui lăsat să cadă conform cărării naturale sau celei create.
Stilistul integrează acum porţiunile din spatele creştetului.
În această etapă, luaţi-vă linia conducătoare din zona occipitală. Folosiţi linia conducătoare
pentru a tunde restul porţiunii şi nu uitaţi să creaţi lungime către partea exterioară.
Pentru a obţine stilul pierdut, ridicaţi linia conducătoare. Lucraţi la un unghi mai mic de 900
şi aveţi grijă să păstraţi acelaşi unghi în ambele părţi. Trebuie să fiţi foarte precişi în executarea
acestei tunsori.
Tunsoare bob în stil pierdut : Ghid pas cu pas 7
61
Lungimea părţii exterioare a părului ar trebui să devină vizibilă.
Stilistul ridică fiecare şuviţă pentru a da un aspect de contururi moi. Observaţi cum părul este
întins în sensul căderii sale naturale. Dacă părul ar fi pieptănat înspre partea din faţă sau înspre cea
din spate, nu s-ar putea realiza o gradare corespunzătoare.
Folosind această tehnică, avansaţi până la cărarea naturală. Procedaţi în acelaşi mod şi în
cealaltă parte.
Ajunşi în această etapă din realizarea tunsorii, întindeţi părul la minim, pentru a putea ascunde
orice şuviţe cu creştere neregulată în raport cu sensul natural de creştere.
Tip:
Atenţie: dacă părul este întins la minim, şi stilul pierdut va fi minim. Prindeţi vârful şuviţei cu
degetele în poziţie înclinată spre exterior pentru a crea lungime.
Tunsoare bob în stil pierdut : Ghid pas cu pas 8
62
Nu întotdeauna trebuie să creaţi un breton.
Tundeţi bretonul cu mâna liberă, în aer, pentru a masca mişcări sau contururi neregulate.
Luaţi o porţiune: de la colţul ochilor până la mijlocul capului.
Tăiaţi dinspre partea laterală către mijloc păstrând părul mereu umed.
Repetaţi operaţiunea şi în cealaltă parte, egalând porţiunile.
Părul se va aşeza urmând sensul său natural de cădere.
Continuaţi să tundeţi porţiunea având grijă ca mâna să fie liberă, în aer.
Tunsoare bob în stil pierdut : Ghid pas cu pas 9
63
Tunsoare bob clasică: Ghid pas cu pas
64
Verificaţi linia de creştere a părului clientei dumneavoastră pentru a decide ce fel de contur veţi da.
Pentru a obţine rezultate optime pentru această tunsoare, părul trebuie să fie drept sau maleabil.
Cea mai potrivită formă a feţei pentru tunsoarea bob clasică este cea ovală.
Pasul 2În această etapă a tunsorii, este important să verificaţi dacă cărarea mediană este corect trasată.Verificarea se poate face în mai multe moduri. O posibilitate, care este 100% precisă, este de a lipi de cap partea din spate a pieptenului de tuns, astfel încât extremitatea acestuia să atingă prima vertebră. Astfel veţi identifica punctul central din zona cefei.Împărţiţi părul în porţiuni, începând din mijloc.
Recomandare:Pentru o obţine o bună simetrie, asiguraţi-vă că părul este la fel de umed pe toată durata execuţiei tunsorii.
Pasul 3
Împărţirea pe porţiuni este acum finalizată.
Păstrând o umiditate constantă a părului, se începe execuţia tunsorii prin tăierea părului aproape de scalp.
După cum reiese din imagine, tunsoarea se execută din interior spre exterior, pentru a crea o linie de bază piramidală. În acest caz, se obţine în interior un punct central în care părul este mai scurt, iar la exterior un punct în care părul este mai lung. Nu uitaţi că tehnica folosită este cea a tunsului pierdut inversat, în cazul căreia fiecare şuviţă tunsă este din ce în ce mai lungă, permiţând vârfurile să se răsucească spre interior.
Pe măsură ce avansăm în zona cefei, fiecare şuviţă este uşor ridicată spre porţiunea de păr mai lungă, astfel încât în momentul în care părul se aşează în mod natural, fiecare şuviţă să fie din ce
65
în ce mai lungă. (consultaţi lecţia Mişcarea părului).
Aici puteţi vedea linia piramidală de la bază.
Remarcaţi cât de precis sunt delimitate diferitele
porţiuni. Dacă delimitaţi porţiuni inegale, liniile
tunsorii vor fi ele inegale.
Pe măsură ce avansaţi în zona occipitală, ridicaţi
treptat capul clientului până când ajunge în
poziţie normală. Acest lucru vă va permite ca, în
realizarea tunsului pierdut inversat, a gradării
inversate, să ţineţi cont de tendinţa naturală de
aşezare a părului.
Avansaţi până în zona aflată sub creştet.
Recomandare:
Tăiaţi părul exact deasupra pielii. Pe măsură ce
avansaţi, ridicaţi treptat capul până când ajunge
în poziţie normală.
În această imagine, este ilustrată gradarea
inversată din zona cefei după finalizare. Puteţi
observa că s-a lăsat deoparte, că nu a fost tunsă o
porţiune din creştet.
De asemenea, puteţi observa modul în care linia
piramidală de la bază se estompează în momentul
în care capul revine în poziţie dreaptă, normală.
Recomandare:
Lăsaţi deoparte o porţiune semi-circulară din
partea superioară a creştetului pe care să nu o
tundeţi deocamdată. Astfel, vă asiguraţi că
eventualele neregularităţi din creştet nu afectează
liniile pierdute ale tunsorii. Această porţiune se
va tunde cu mâna liberă, după finalizarea tunsorii
66
celorlalte porţiuni
În continuare, se va tunde zona laterală.
Se împarte părul în trei şuviţe, ţinând cont de
ureche:
Delimitaţi prima porţiune în spatele
urechii. Astfel, veţi putea face îmbinare
cu linia conductoare din spate. Tundeţi
această şuviţă cu mâna liberă.
Cea de-a doua şuviţă se piaptănă peste
ureche. Folosiţi dinţii rari ai pieptenului
pentru ca şuviţa să fie mai lejeră şi pentru
a nu incomoda urechea. Tundeţi această
şuviţă cu mâna liberă.
Cea de-a treia şuviţă este delimitată în
partea din faţa urechii. Tundeţi şi această
şuviţă cu mâna liberă.
Coaforul nostru a tuns cu mâna liberă porţiunea
de păr din zona urechii. Observaţi că părul este
lăsat mai lung în partea din faţă a tunsorii. Capul
clientului este în poziţie dreaptă.
Continuaţi execuţia tunsorii până în zona cărării
mediane, tunzând fiecare şuviţă în acelaşi mod.
După finalizarea tunsorii pe o parte, repetaţi
aceeaşi procedură pe partea opusă.
Recomandare:
Poziţia capului este foarte importantă. Pe măsură
ce tundeţi, verificaţi în permanenţă simetria
tunsorii.
67
Nu este obligatoriu să creaţi un breton.
Pentru a permite părului să se mişte în mod
natural şi pentru a masca neregularităţile de
creştere, tundeţi bretonul cu mâna liberă.
Delimitaţi o şuviţă laterală dinspre colţul exterior
al ochiului până în zona mediană a capului.
Tundeţi dinspre exterior spre interior,
asigurându-vă că părul este în permanenţă umed.
Repetaţi aceeaşi procedură şi pe partea opusă,
verificând constant simetria.
Părul va cădea liber, păstrându-şi forma naturală.
Continuaţi, amintindu-vă să tundeţi liber.
După ce aţi finalizat tunsoarea restului
porţiunilor, tundeţi şi porţiunea triunghiulară din
spate, pe care aţi lăsat-o deoparte într-o etapă
anterioară.
Tundeţi-o cu mâna liberă.
Cu partea cu dinţi rari a pieptenului, pieptănaţi
părul în spate, pentru a permite părului să se
aşeze natural.
Folosiţi-vă de lungimea bobului pentru a vă
ghida în execuţia tunsorii acestei porţiuni.
Recomandare:
Verificaţi în permanenţă simetria tunsorii. Pentru
rezultate optime, tundeţi această porţiune cât
părul este încă umed.
68
Aici se poate vedea clar forma tunsorii bob
clasice. Observaţi modul în care cade părul şi
lungimea obţinută în zona frontală.
Împărţiţi părul în porţiuni bine definite, astfel
încât să identificaţi cu uşurinţă punctul de plecare
şi cel final.
Folosiţi clipsuri de dimensiuni mici pentru a
delimita porţiunile.
69
Începând din zona cefei, avansaţi de jur împrejur
spre partea frontală.
Luaţi şuviţe orizontale de păr şi împletiţi o meşă
cu ajutorul cozii pieptenului. Puneţi meşa
împletită în folia pregătită în prealabil.
În cazul modelului nostru, am aplicat Wella
Koleston Perfect 12/89, nuanţa bold perlat, cu un
oxidant Welloxon Perfect de 12% mai întâi de la
jumătate în jos pentru a fixa folia. Apoi, am
aplicat vopsea în zona rădăcinii şi am îndoit folia.
Paşii 13, 14 şi 15 arată clar porţiunile finalizate
din zona cefei, din partea laterală şi frontală a
capului.
După împachetarea foliilor, produsul a fost lăsat
să acţioneze timp de 25 de minute, cu aport de
căldură, folosind termostimulatorul Climazon
Millennium. Fără aport de căldură, timpul de
acţiune a produsului este de 50 de minute.
70
Paşii 13, 14 şi 15 arată clar porţiunile finalizate
din zona cefei, din partea laterală şi frontală a
capului.
După împachetarea foliilor, produsul a fost lăsat
să acţioneze timp de 25 de minute, cu aport de
căldură, folosind termostimulatorul Climazon
Millennium. Fără aport de căldură, timpul de
acţiune a produsului este de 50 de minute.
Paşii 13, 14 şi 15 arată clar porţiunile finalizate
din zona cefei, din partea laterală şi frontală a
capului.
După împachetarea foliilor, produsul a fost lăsat
să acţioneze timp de 25 de minute, cu aport de
căldură, folosind termostimulatorul Climazon
Millennium. Fără aport de căldură, timpul de
acţiune a produsului este de 50 de minute.
Foenaţi tunsoarea finalizată cu ajutorul unei perii plate clasice. Această tehnică ajută vârfurile să se
răsucească înspre interior, conferindu-le un aspect rotunjit. Pentru mai multe detalii, consultaţi
secţiunea Tehnici de uscare a părului.
71
Tunsoare pierdută rotunjită: Ghid pas cu pas
Modelul are părul subţire, faţa rotundă, contururi regulate, iar părul nu prezintă neregularităţi de creştere. Din toate aceste motive, o tunsoare pierdută rotunjită este ideală pentru ea.
Se delimitează patru câmpuri de tundere:
partea din spate părţile laterale, inclusive bretonul partea din faţă straturile interioare
Respectarea acestei delimitări vă va ajuta să realizaţi o tunsoare corectă.
Tip:Se delimitează patru câmpuri de tundere: partea din spate, părţile laterale, inclusiv bretonul, partea din faţă, straturile interioare.
72
Zona de la ceafă este punctul de plecare în realizarea tunsorii.
Împărţiţi părul raportându-vă la zona centrală a cefei. Delimitaţi o porţiune orizontală din care să creaţi o linie de bază dreaptă.
Tundeţi linia de bază pe degete, întinzând părul la maxim pentru ca gradarea, efectul de tuns pierdut să fie minim.
După ce aţi tuns linia conducătoare de bază, avansaţi în fiecare parte laterală pe rând. Când ajungeţi în cea de-a doua parte laterală, verificaţi constant simetria tunsorii.
Tiparul de delimitare a porţiunilor trebuie să corespundă întotdeauna liniei de tundere. Delimitaţi porţiunile cu ajutorul părţii cu dinţi rari a pieptenului. Partea cu dinţii deşi este folosită pentru întinderea la maxim a părului.
Asiguraţi-vă că părul este umed pe tot parcursul execuţiei tunsorii. Astfel, părul va fi întins uniform, iar efectul de tuns pierdut va fi constant pe toată suprafaţa părului.
Pieptănaţi tot părul din creştet şi din spatele urechii în spate, peste linia conducătoare.
Recomandare:Este important să finalizaţi întâi zona din spate, întrucât lungimea întregii tunsorii este dată de lungimea părului din această zonă.
Următoarea etapă a tunsorii se concentrează pe linia frontală a părului.
Prima porţiune de păr este delimitată diagonal din zona tâmplei, din faţa urechii. Pentru a obţine o gradare minimă, un efect pierdut minim, respectaţi direcţia părului şi unghiul de tundere prezentat în fotografia de mai sus.
În cazul tunsorii pierdute rotunjite, direcţia de pieptănare a părului este foarte importantă deoarece influenţează direct volumul şi gradul de precizie al tunsorii.
Direcţia de pieptănare şi unghiul degetelor determină cât de gradată, pierdută este tunsoarea, ceea ce vă permite să controlaţi gradul de definire sau estompare a conturului ei.
În tunsoarea de faţă, părul este pieptănat în jos pentru a se obţine o gradare, un efect pierdut minim.
Recomandare:
73
Remarcaţi unghiul în care stilistul îşi ţine degetele şi foarfecele. Şuviţele sunt pieptănate înspre partea din faţă şi în jos.
Aduceţi în faţă şuviţele superioare de păr, pornind de la cărarea centrală până în spatele urechii.
Delimitaţi o porţiune curbată şi împărţiţi-o în trei zone: frontală, în dreptul urechii şi în spate.
Forma curbată a unei tunsori se obţine printr-o succesiune de linii drepte. Liniile drepte care se formează pe măsură ce tundeţi aceste porţiuni vor conferi o formă curbată tunsorii.
Remarcaţi unghiul orientat în jos şi poziţia degetelor coaforului.
Recomandare:Aşezaţi-vă întotdeauna paralel cu şuviţa pe care o tundeţi pentru a menţine acelaşi unghi şi, mai ales, aceeaşi lungime.
Vedeţi în fotografia de mai sus unghiul în care îşi ţine coaforul degetele şi direcţia de pieptănare a părului.
Nu delimitaţi porţiuni mari de păr. Coaforul a apucat între degete atâta păr încât să îi permită să îl tundă într-un unghi ascuţit.
Nu uitaţi că părul trebuie să fie tot timpul umed şi să pieptănaţi părul în jos pentru a obţine un efect pierdut minim.
Consultaţi lecţia Mişcarea părului pentru mai multe detalii privind tunsul pierdut sau gradarea.
74
Aducerea în faţă a şuviţelor din spate este una dintre cele mai dificile etape din realizarea acestei tunsori.
Remarcaţi modul în care coaforul a adus părul din spatele urechilor puţin mai în faţă pentru a-l îngloba în porţiunea frontală care urmează să fie tunsă pierdut.
Curba tăieturii pe care o faceţi tunzând trebuie să corespundă curbei pe care aţi urmat-o în delimitarea şuviţelor. Delimitarea acestora se face începând de la linia de creştere frontală şi se încheie în partea centrală inferioară a capului sau atunci când nu mai aveţi păr de împărţit în şuviţe.
Remarcaţi de asemenea că direcţia de pieptănare şi unghiul degetelor coaforului sunt aceleaşi ca şi în etapele anterioare, adică urmează un sens descendent. Asiguraţi-vă că toate şuviţele sunt întinse uniform şi că părul este în permanenţă umed.
Recomandare:Poziţia capului clientului trebuie să fie dreaptă pentru a se putea realiza un efect pierdut omogen şi simetrie la nivelul tunsorii.
Pentru ca tunsoare să fie simetrică, aduceţi în faţă şuviţele corespondente de pe cealaltă parte laterală, urmând acelaşi tipar ca cel descris în pasul anterior.
Folosindu-vă degetele, aduceţi în faţă şuviţele din ambele părţi laterale ale capului şi utilizaţi oglinda pentru a verifica simetria tunsorii.
Coaforul piaptănă părul cu pieptenele de tuns pentru a arăta linia curbă realizată în păr.
Consultaţi secţiunea Realizarea simetriei şi ţineţi cont de toate recomandările.
75
După ce aţi creat conturul tunsorii şi sunteţi siguri de simetria ei, puteţi începe realizarea stratificării.
Stratificarea nu este întotdeauna o etapă indispensabilă în realizarea tunsorii. Uneori poate fi folosită doar pentru a pune în valoare anumite elemente ale ei.
Stratificarea realizată în cazul acestei tunsori este una dreaptă. Scopul ei este păstrarea lungimii şi a greutăţii conturului.
Delimitaţi o şuviţă cu lăţimea de un deget de-a lungul zonei superioare a capului.
Tundeţi o linie conducătoare, raportându-vă la conturul tunsorii pentru a stabili lungimea ei.
Pentru a întinde părul în mode egal şi a asigura simetria: părul trebuie să fie la fel de umed în toate etapele realizării tunsorii; folosiţi pieptenele în acelaşi fel în ambele părţi pentru a întinde părul mai mult sau mai puţin.
Creaţi o şuviţă conducătoare pentru stratificarea dreaptă prin delimitarea unei porţiuni de păr în zona superioară a capului. Pentru acesta, folosiţi linia pentru conturul tunsorii ca linie conducătoare.
Ridicaţi şuviţele de-a lungul capului şi ţineţi-le paralel cu scalpul.
Continuaţi în zonele laterale, ridicând şuviţele conform indicaţiilor de mai sus.
Pentru mai multe informaţii, consultaţi secţiunea referitoare la Stratificarea dreaptă.
76
Folosiţi linia conducătoare din zona superioară a capului pentru a realiza îmbinarea cu părul din creştet. Forma pe care trebuie să o urmaţi trebuie să fie în continuare dreaptă.
Pornind din creştet, delimitaţi şuviţe succesive ca şi cum ar forma un evantai. Astfel vă asiguraţi că partea din spate este tunsă uniform.
În cazul fiecărui şuviţe, avansaţi din centru spre exterior.
Luaţi o şuviţă conducătoare din zona superioară a capului. Aceasta trebuie să cuprindă păr din ambele porţiuni delimitate în părţile laterale. Ridicaţi părul din aceste zone astfel încât să fie paralel cu şuviţa conducătoare, obiectivul fiind ca acestea să nu se intersecteze.
Când tundeţi diferitele porţiuni din zona din spate, mişcaţi-vă astfel încât să aveţi aceeaşi poziţie de tuns. Astfel tunsoare va fi uniformă şi echilibrată. Puteţi compara forma diferitelor straturi, trăgând părul în sus, în sens orizontal şi verificând simetria.
Recomandare:Dacă părul modelului dumneavoastră este mai lung decât al modelului nostru, continuaţi să tundeţi şuviţele delimitate asemenea unui evantai (stratificarea zonei din spate) de-a lungul capului, ridicând părul spre creştet până când nici o şuviţă nu se mai intersectează cu acesta.
Aplicaţi vopseaua în zona rădăcinii, pornind din creştet şi îndreptându-vă spre partea frontală.
În cazul modelului nostru, am folosit:
Wella Koleston perfect Redvolutions 77/43
Intense Celtic Arămiu cu 6% welloxon perfectC
Koleston nuanţator
De asemenea, consultaţi recomandările Wella privind vopsirea.
77
Vopsiţi rădăcinile începând din creştet spre ceafă.
Pe partea mediană a firului de păr şi la vârfuri am aplicat un nuanţator Koleston pentru a împrospăta culoarea existentă, astfel:
30ml de 77/43 15ml of 9% welloxon perfect 60ml de apă caldă
Timpul de acţionare a fost de 30 de minute, fără aport de căldură. În condiţiile unui aport de căldură, timpul de acţionare trebuie să fie de 15 minute.
78
m îndepărtat vopseaua cu puţină apă caldă pentru a o emulsiona şi cu şampon de curăţare Wella system professional colour vitalising.
Am limpezit părul şi l-am uscat cu prosopul înainte de a aplica un tratament de potenţare a culorii, care a fost lăsat să acţioneze timp de 5 minute şi apoi limpezit.
Puteţi folosi şi Wella ultra care herbal antioxy.
După cum vedeţi, tunsoarea finală este modernă şi feminină. Iar culoarea părului intensă şi strălucitoare.
Pentru uscarea părului, am aplicat tehnica pentru obţinerea unui Păr lung drept spre ondulat (Consultaţi secţiunea Tehnici de uscare a părului.)
Am aplicat gel High Hair în zona rădăcinilor pentru a amplifica volumul şi am finisat cu o cremă High Hair pentru conferi o textură mai moale vârfurilor. Pentru mai multe informaţii, consultaţi secţiunea referitoare la produsele de aranjare.
79
Tunsoare bob în scări
Tunsoarea bob în scări a evoluat de la tunsoarea bob în stil pierdut, deşi forma pătrată a
acesteia este total opusă faţă de tunsoarea bob în stil pierdut.
Liniile de tuns sunt orientate spre obraji, creând o formă alungită în partea din spate. Scările
interioare sunt convexe, ceea ce dă tunsorii un aspect rotunjit şi de asemenea reduce greutatea părului
în zona de contur.
Tunsoarea bob în scări nu este cea mai uşoară tunsoare. Presupune crearea unui contur
geometric, iar crearea unui echilibru în ambele părţi poate fi greu de realizat.
Aspectul general este de formă geometrică uşor rotunjită la ultima scară şi cu volum la
vârfuri.
Tunsoare bob în scări : Ghid pas cu pas
Executaţi tunsoarea începând de la ceafă.
Împărţiţi părul în câmpuri, începând de la ceafă.
Creaţi un contur drept, întinzând părul la maxim.
Prindeţi părul cu o clamă de scalp şi folosiţi
palma drept linie conducătoare. Astfel, veţi
reduce la minim orice gradare.
Verificaţi întotdeauna poziţia în care este aşezată
clienta dumneavoastră în timpul executării
tunsorii. Acum ar trebui să fie înclinată puţin în
faţă. Pentru o tunsoare bob în scări, veţi crea un
contur geometric, bine definit şi trebuie să fie
echilibrat încă de la început.
Tundeţi părul întinzând la maxim pentru cât mai
multă acurateţe.
80
Înainte de finalizarea zonei de la ceafă, îmbinaţi
zonele din spate cu cele laterale.
Folosiţi pieptenele pentru a delimita o linie
conducătoare ascendentă de la linia de contur
până în spatele urechii. Delimitaţi o porţiune
diagonală de la ceafă până în zona frontală.
Tundeţi liber, întinzând foarte puţin şuviţele,
astfel încât să creaţi o linie de contur bine
definită.
Îmbinaţi părţile laterale cu zona de bază din
spate. Folosiţi-vă de pieptene pentru a delimita o
linie conducătore diagonală.
Urmând o linie de tundere diagonală, tundeţi
liber întinzând părul cât mai puţin pentru a
împiedica gradarea, efectul de tuns pierdut.
Pieptănaţi diagonal părul din următoarea porţiune
raportându-vă la forma de contur ca la o linie
conducătoare.
Verificaţi simetria acestei zone înainte de a
pieptăna în sens diagonal alte porţiuni.
În cazul tunsorii bob în scări, simetria este
esenţială de la bun început. Folosiţi pieptenele
pentru a verifica simetria tunsorii.
Repetaţi operaţiunea şi în partea opusă.
Recomandare:
Folosirea pieptenului pe post de ghid vă va ajuta
să obţineţi unghiul corect şi să realizaţi o
tunsoare armonioasă.
81
S-a finalizat tunderea în zona cefei şi în părţile
laterale. În zonele laterale, tunsoarea a fost
executată cu o întindere minimă a părului, care a
fost lăsat să cadă liber din cărarea mediană sau
naturală şi să se aşeze potrivit tendinţei sale
naturale.
Remarcaţi faptul că părul a fost tuns foarte drept
şi că nu există niciun efect de păr pierdut.
Coaforul a tuns părul începând cu linia de bază
din spate, până la mandibulă şi la colţul gurii,
fără să fi creat breton.
Tundeţi şi dvs. potrivit conturului specificat mai
sus.
Recomandare:
Pentru a schiţa stilul şi direcţia tunsorii, conturaţi
perimetrul înainte de a începe stratificarea.
Alegeţi o linie conducătoare în zona superioară a
capului, începând de deasupra urechii până la
coroană. Folosiţi porţiunile de păr deja tunse din
zonele laterale drept ghid pentru a vă asigura că
nu tundeţi şi perimetrul deja conturat al tunsorii.
Tundeţi un strat convex, îndoindu-vă degetele
pentru a da lungime de la mijlocul stratului.
Remarcaţi modul în care coaforul trage părul
departe de scalp şi îşi îndoaie degetele înspre
exterior. Astfel se va obţine o linie rotunjită.
Raportaţi-vă la conturul tunsorii pentru a stabili
lungimea straturilor interioare.
Recomandare:
Pentru tunderea straturilor convexe, arcuiţi-vă
puţin degetele şi urmaţi această formă curbă
pentru ca părul din interior să aibă o lungime mai
mare, iar cel din exterior să fie mai scurt.
82
Delimitaţi porţiuni consecutive sub forma unui
evantai de jur împrejurul capului. Începeţi din
spatele urechii până în centrul cefei. Repetaţi
operaţiunea şi în partea opusă.
Ridicaţi fiecare porţiune de păr astfel încât să fie
paralelă cu scalpul, având grijă să păstraţi
lungimea tunsorii.
Menţinerea lungimii şuviţelor din zona
superioară a capului va contribui la obţinerea
liniei convexe dorite.
Trageţi părul din faţă înspre ureche şi creştet. În
acest fel, forma părului din faţă va căpăta
greutate.
Delimitaţi o porţiune din spatele urechii până în
creştet, pe care să o folosiţi ca linie conducătoare.
Avansaţi spre linia de creştere frontală
delimitând şi tunzând porţiuni verticale.
Realizaţi egalizarea tunsorii raportându-vă la
centrul capului, nu la cărare.
Când aţi finalizat ambele părţi laterale, rotunjiţi
eventualele colţuri cu formă convexă, folosind
degetele îndoite pe post de ghid.
83
Am finalizat stratificarea.
După cum puteţi vedea din fotografia alăturată,
conturul a rămas intact, însă tunsoare a căpătat un
aspect mult mai suplu.
Acum forma este foarte versatilă, permiţându-vă
să finalizaţi tunsoarea prin adăugarea unor tuşe
personale.
Coaforul a decis să netezească vârfurile părului
folosind un aparat de ras. Puteţi folosi această
tehnică pentru a conferi personalitate tunsorii.
Tăiaţi vârfurile ude folosindu-vă de degetul mare
şi de muchia aparatului de ras.
84
Puteţi tunde şi vârfurile părului din zona frontală
folosind un aparat de ras.
Astfel tunsoarea căpătă un contur mai suplu,
dinamism şi textură.
Dacă ştiţi cum să subliniaţi textura, veţi putea să
vă personalizaţi tunsoarea. Dar nu uitaţi să
abordaţi acest subiect cu ocazia discuţiei de
consiliere când clientul îşi indică preferinţa
pentru un anumit aspect final.
Am folosit 5/0 Koleston perfect şi 6% welloxon pentru prima aplicare a vopselei.
Aplicaţi vopseaua începând de la mijlocul şuviţei până la vârfuri inclusiv, lăsând neacoperită o porţiune între 2-3 cm faţă de rădăcină.
Lăsaţi să acţioneze timp de 10 minute cu aport de căldură şi 20 de minute fără aport de căldură.
Remarcaţi faptul că atât clienta, cât şi coaforul poartă echipament de protecţie.
85
După expirarea timpului de acţionare a vopselei
aplicate pe porţiunea mediană până la vârfuri
inclusiv, faceţi un nou amestec de vopsea şi
aplicaţi-l la rădăcini. Începeţi din creştet şi
avansaţi spre ceafă, iar apoi din creştet spre linia
frontală.
Aplicaţi vopseaua uniform pe toate porţiunile.
Lăsaţi-o să acţioneze timp de 15 minute cu aport
de căldură, respective 30 de minute fără aport de
căldură.
Recomandare:
Aplicaţi vopseaua pe şuviţe mici, bine delimitate.
Părul a fost uscat cu ajutorul unei perii rotunde
(consultaţi secţiunea Tehnici de uscare a părului).
Finisarea s-a realizat cu Wella SP loţiunea spray
de aranjare (vedeţi secţiunea referitoare la
produsele de aranjare). Produsul a fost pulverizat
la rădăcină pentru a conferi volum în zona
respectivă şi în restul părului.
86
Tunsoare păr lung în stil pierdut
Acest tip de tunsoare a devenit populară în anii 1970. A dat dinamism părului lung şi a
revoluţionat stilul de aranjare.
Tunsoarea vă permite să creaţi contururi moi, cu volum, având volum şi în zona creştetului.
Acest stil de tunsoare este în continuare unul din cele mai populare pentru părul lung,
cuprinzând în prezent variaţii: de lungime, volum şi dinamism. Poate fi executat şi pentru a crea
coafura cu aspectul drept şi întins, atât de la modă azi.
Această tunsoare se potriveşte cu aproape toate formele faciale şi cu aproape toate tipurile de
păr pentru că se poate adapta foarte uşor. De exemplu, pentru o clientă cu o formă a feţei pătrată
puteţi realiza mici trepte în zona creştetului pentru a da impresia unei lungimi mai mari a coafurii.
Iar, în cazul în care clienta are o faţă lungă, puteţi lua din lungimea coafurii pentru a face ca faţa să
pară mai rotundă.
Tunsoarea pentru păr lung în stil pierdut este adaptabilă, flexibilă şi folositoare, întrucât este
foarte posibil să tundeţi des în acest stil.
Tunsoare păr lung în stil pierdut: Ghid pas cu pas
Înainte de realizarea tunsorii, trebuie să luaţi în
calcul multe elemente: conturul părului, direcţiile
neregulate de creştere a părului, calitatea,
cantitatea şi textura părului şi forma feţei. În
cazul acestei tunsori trebuie să fiţi foarte atenţi la
zona bretonului pentru că şi acesta va fi tuns.
Trăsăturile şi forma feţei
Forma pe care o are faţa şi capul clientei
dumneavoastră este unică. Folosiţi-vă abilităţile
de observaţie pentru a identifica trăsăturile care o
individualizează.
Tunsoarea pe care o veţi executa trebuie să-i
pună în evidenţă trăsăturile frumoase, de
exemplu ochii şi pomeţii şi să-i mascheze
trăsăturile mai puţin atractive, de exemplu
maxilarul pronunţat sau nasul mare.
Diferitele tipuri de forme ale feţei sunt:
Ovală, rotundă şi în formă de inimă.
Aceste feţe au contururi mai puţin până la
87
foarte mult curbate. Acestor forme li se
potriveşte o coafură cu linii mai moi.
Pătrată, dreptunghiulară şi triunghiulară.
Formele sunt angulare, duri şi au un
aspect dăltuit. Tunsorile ascuţite, drepte
se potrivesc mai bine acestor feţe, şi nu
celor cu linii mai moi.
Direcţii neregulate de creştere
Trebuie să ţineţi cont de posibilele
neregularităţile de creştere a părului clientei când
executaţi tunsoarea pentru că unele pot influenţa
maniera în care lucraţi. Cele mai frecvente sunt:
Vârtejurile din creştet
Părul care creşte de jos în sus la ceafă
Vârtejurile din partea din faţă
Părul crescut pe frunte la baza cărării
În cazul în care clienta prezintă vreuna din aceste
neregularităţi, trebuie să tundeţi în zona
respectivă fără a întinde părul pentru a-i da
acestuia posibilitatea să se aşeze în mod natural.
Este posibil să fie nevoie să lăsaţi aceste porţiuni
mai lungi decât restul părului. Astfel, veţi masca
direcţia naturală de creştere a acestora. Părul
arată ca şi cum ar fi fost tuns la aceeaşi lungime,
chiar dacă nu a fost tuns astfel.
Calitatea părului
Prin calitatea părului înţelegem starea acestuia.
Părul într-o stare bună este uşor de coafat. Părul
subţire şi casant este mai greu de coafat, fiind
necesară folosirea produselor de aranjare cum ar
fi spuma sau gelul.
Cantitatea
Cantitatea se referă la desimea părului şi la cât de
gros sau subţire este firul de păr.
Aceşti factori trebuie luaţi în considerare,
88
deoarece influenţează echilibrul şi rezistenţa
coafurii. De pildă, volumul este mai uşor de
obţinut pe părul cu fir gros. În cazul părului
subţire, acest lucru este mai dificil şi este nevoie
de produse de aranjat precum gelul sau spuma.
În cazul aplicării tratamentelor chimice,
cantitatea de preparat aplicat şi tehnica de
aplicare depinde de grosimea firului de păr. De
pildă, părul subţire poate manifesta mai multă
rezistenţă la vopsire şi la ondularea permanentă.
Textura
După acest criteriu, sunt trei tipuri de păr:
Subţire
Mediu/normal
Gros/aspru
Textura părului clientei va dicta dimensiunea
porţiunilor cu care lucraţi. Dacă părul este mai
gros, veţi lucra cu porţiuni mai înguste pentru a
vă asigura că vedeţi linia conducătoare. Pentru a
şti unde să tăiaţi fiecare porţiune, linia
conducătoare trebuie să fie vizibilă.
Modelul nostru are o faţă pătrată.
Părul ei este ondulat natural şi are o desime peste
medie.
Împărţiţi părul pe câmpuri: spate, lateral, faţă; şi
pe porţiuni.
89
Linia de creştere a părului şi tiparele de creştere
sunt elemente esenţiale ce trebuie examinate în
cursul analizei părului. Ele trebuie analizate atât
pe părul umed cât şi, ulterior, pe părul uscat.
Zonele pe care trebuie să le analizaţi sunt:
Ceafa
Creştetul
Partea frontală şi părţile laterale
Nu toată lumea are o linie de creştere perfectă,
aşa că nu uitaţi să căutaţi eventuale asimetrii şi
forme instabile, ieşite din comun.
Înainte de a începe execuţia tunsorii, verificaţi
din nou linia frontală de creştere. Pentru a obţine
un breton bine definit, simetric, linia de creştere
trebuie să fie netedă şi uniformă.
Începeţi din zona cefei.
Prima etapă în execuţia tunsorii constă în crearea
conturului, a formei exterioare a tunsorii.
Delimitaţi o porţiune centrală începând din partea
superioară a creştetului spre centrul cefei.
Apoi, delimitaţi o porţiune diagonală începând
din centrul capului spre zona din spatele urechii.
Asiguraţi-vă că porţiunile sunt uniforme şi că
liniile de demarcaţie sunt clare. Cu cât sunt mai
bine delimitate porţiunile, cu atât mai precis se va
executa tunsoarea în fiecare zonă.
90
Începând de la ceafă, pieptănaţi părul în sens
descendent.
Apucaţi şuviţa între degete. Ţinând părul întins.
Tundeţi îndreptându-că spre zona superioară a
creştetului, în sens ascendent spre zona din
spatele urechilor.
În zona cefei, coaforul a întins părul în mod egal
şi a aplicat acelaşi nivel de gradare, acelaşi efect
pierdut la nivelul lungimii tunsorii.
Acum trebuie să armonizaţi lungimea porţiunilor
tunse cu şuviţele din faţă.
Delimitaţi o porţiune orizontală începând de la
linia de creştere frontală până în spatele urechii.
Tundeţi-o de-a curmezişul în sens contrar liniei
91
conducătoare de la ceafă.
Ţineţi părul între degete, având grijă să întindeţi
fiecare şuviţă la fel de mult.
Verificaţi simetria tunsorii.
În fiecare zonă laterală, alegeţi două şuviţe din
două zone omoloage.
Ţinând în mână cele două şuviţe, comparaţi-le
din punct de vedere al lungimii şi al formei.
Continuaţi astfel până când ajungeţi la cărare.
Recomandare:
Puteţi verifica simetria: vizual, cu ajutorul unei
oglinzi sau tactil: aşezându-vă vârfurile degetelor
la tâmple şi lăsându-vă degetele să alunece de-a
lungul părului.
Coaforul a creat un contur pătrat, părul fiind în
permanenţă umed şi la fel de întins în momentul
tunderii.
Aşa cum se poate constata din imagine, coaforul
a evidenţiat cărarea.
92
Aceasta este o etapă importantă în realizarea
tunsorii întrucât acum se stabileşte lungimea şi
forma zonei frontale a tunsorii.
Delimitaţi o porţiune de la linia de creştere
frontală până în faţa urechii.
Pieptănaţi părul în sens descendent şi îndreptaţi-l
uşor înainte.
Apucaţi şuviţa astfel încât degetele
dumneavoastră să fie paralele cu ea. După cum
puteţi constata din fotografie, degetele coaforului
sunt clar îndoite. Astfel, lungimea părului va
putea fi păstrată.
Avansaţi în sens ascendent până ajungeţi la
cărarea naturală. Pe măsură ce avansaţi, tiparul
de delimitare a porţiunilor va fi mai clar.
Cu cât orientaţi mai mult părul înainte, cu atât
veţi reuşi să păstraţi mai mult din lungimea lui.
Recomandare:
Cu cât distanţa dintre o şuviţă de tuns şi linia
conducătoare este mai mare, cu atât aceasta va
rămâne mai lungă. O distanţă scurtă înseamnă o
lungime redusă.
93
Simetria este esenţială pentru tunsoarea dumneavoastră.Odată creată o linie conducătoare într-una din părţile laterale, echilibraţi-o creând o astfel de linie şi în partea opusă. Luaţi două şuviţe omoloage din cele două părţi laterale şi verificaţi simetria lor prin raportare la două puncte:
zona tâmplei; şi lungimea de la bază.
Aşezaţi-vă în spatele clientei. Apucaţi între degete părul din fiecare dintre cele două părţi şi alunecaţi cu degetele de-a lungul tijei părului. Începeţi cu cea mai scurtă linie conducătoare şi avansaţi până la cea mai lungă.Pentru a avea o perspectivă amplă, îndepărtaţi-vă de client.Folosiţi şi oglinda deoarece trebuie să verificaţi simetria atât vizual cât şi tehnic.Pe măsură ce căpătaţi experienţă, acest proces va deveni mai uşor de executat. De fiecare dată când îl realizaţi vă antrenaţi privirea în aprecierea simetriei unei tunsori.
Odată ce v-aţi asigurat că liniile conducătoare sunt simetrice, puteţi începe să lucraţi la formă.Capul clientei trebuie să fie într-o poziţie dreaptă, să nu fie deloc înclinat.După cum puteţi constata din fotografie, porţiunile delimitate trebuie să fie oblice. Pentru a reuşi să le delimitaţi într-un astfel de unghi, poziţionaţi-vă în faţa clientului. Astfel veţi putea verifica şi simetria între cele două părţi laterale.Coaforul îndreaptă părul în sens descendent şi circular. În acest fel veţi reuşi să păstraţi greutatea şi lungimea lui. Pentru mai multe informaţii, consultaţi secţiunea privind „Mişcarea părului”.
Recomandare:Părul trebuie să fie în permanenţă umed. Astfel, veţi putea delimita porţiuni uniforme şi părul va fi la fel de întins în toate porţiunile.
94
Pe măsură ce vă îndreptaţi spre centrul zonei de la ceafă, aduceţi părul de aici în faţă, lângă linia conducătoare din faţă.Remarcaţi poziţia degetelor coaforului. Ţineţi degetele în acelaşi unghi pe parcursul tunderii tuturor şuviţelor vizate. Astfel veţi tunde cu o gradare, cu un efect pierdut minim.Pentru ca părul să rămână mai lung în spate, aduceţi-l în faţă, lângă linia conducătoare de aici.Întrucât linia conducătoare de la ceafă a fost deja tunsă, porţiunile de la spate nu vor fi tunse prea mult în această etapă.Verificaţi din nou simetria tunsorii.
Recomandare:Datorită gradării, părul se răsuceşte şi, după pieptănare, stă departe de faţă. Distanţa pe care o parcurge şuviţa de tuns până la linia conducătoare determină lungimea tunsorii. O distanţă scurtă înseamnă lungime scurtă, iar o distanţă lungă înseamnă o lungime mai mare.
Delimitaţi o linie de contur în sens descendent de la punctul central al cefei.Ridicaţi părul sus, înspre partea superioară a creştetului pentru a-l apropia de linia conducătoare. Nu uitaţi să ţineţi degetele îndoite pentru a păstra lungimea şuviţelor.Aţi creat astfel linia conducătoare pentru zona cefei.
95
Începeţi din punctul central. Îndreptându-vă înspre ceafă, delimitaţi o porţiune diagonală pe care să o tundeţi.Această porţiune este ridicată şi tunsă contrar sensului de cădere a părului. Continuaţi în sens ascendent delimitarea de porţiuni diagonale. Apoi, ridicaţi-le lângă linia conducătoare şi tundeţi-le.Este important să urmaţi în permanenţă linia conducătoare şi să menţineţi părul umed.La o primă încercare, din cauza cantităţii mari de păr pe care trebuie să o manipulaţi, este posibil ca execuţia acestei tunsori să vi se pară dificilă. În acest caz, delimitaţi porţiuni mai înguste de păr.
Recomandare:Crearea de straturi drepte vă va permite să păstraţi greutatea şi lungimea părului în zonele laterale. Ridicarea părului la nivelul creştetului va conferi tunsorii în ansamblul său greutate şi lungime.
Această tunsoare nu presupune obligatoriu crearea unui breton. Această posibilitate trebuie discutată cu clienta în timpul etapei de consiliere.Pentru a tunde un breton, alegeţi o porţiune de păr ce porneşte din cărarea naturală. În cazul modelului nostru, vom crea un breton într-o parte.Cu plecare din cărarea naturală delimităm o porţiune de păr oblică ce ajunge, în ambele părţi laterale, până la colţul ochiului.Pieptănaţi părul în sens descendent folosind dinţii rari ai pieptenului. Astfel veţi putea scoate la iveală şi lucra mai uşor cu orice neregularităţi ale părului în zona frontală cum ar fi o linie de creştere neuniformă.Oricum, eventualele neregularităţi nu ar trebui să reprezinte o surpriză întrucât ar fi trebuit să le fi identificat în timpul etapei de consiliere şi analiză a părului.
96
Umeziţi părul. Întinzându-l uşor, apucaţi şuviţa între degete şi tundeţi drept.Întrucât aţi delimitat şuviţe oblice, bretonul va părea oblic.Nu uitaţi că tiparul de delimitare a şuviţelor influenţează unghiul de tundere:
şuviţele oblice corespund unei poziţii de tundere oblice
şuviţele drepte corespund unei poziţii de tundere drepte
Recomandare:Verificaţi întotdeauna modul în care se aşează părul în faţă. Dacă linia de creştere nu este uniformă, nu veţi putea obţine un breton uniform.
Iată rezultatul.Părul a fost uscat cu foenul aplicându-se spumă şi folosindu-se o perie rotundă mare.Nu uitaţi că această tunsoare este suficient de versatilă încât bretonul nu este întotdeauna necesar.
Răsucire naturală
97
Tunsoarea pierdută pe păr lung este una dintre cele mai răspândite tunsori actuale. Forma
tunsorii permite păstrarea lungimii, conferirea unui aspect armonios şi evidenţierea trăsăturilor
frumoase ale feţei.
Tunsoarea poate fi realizată cu ajutorul foarfecelor sau a briciului şi se potriveşte atât părului creţ
cât şi părului drept. În plus, este foarte adaptabilă:
formă stratificată poate consta într-o răsucire naturală
pentru obţinerea aspectului pierdut, părul poate fi tuns la un unghi mai mare, tunsoarea
rezultată fiind mai armonioasă, sau poate fi tuns la un unghi mai mic, tunsoarea rezultată
având mai mult volum şi un aspect mai bine definit.
Răsucirea naturală este derivată din tunsoarea pierdută rotunjită. Ca şi aceasta din urmă,
tunsoarea cu răsucire naturală este realizată prin crearea unor linii orientate spre interior, numai că
unghiul acestora este mult mai ascuţit.
Este o tunsoare foarte răspândită pentru părul lung deoarece conferă o linie mai armonioasă în
partea din faţă. Poate de asemenea să dea profunzime părului ondulat sau puţin creţ. Poate fi realizată
pe orice tip de păr şi aproape întotdeauna pe părul lung.
Ghid pas cu pas – răsucirea naturală
Coaforul nostru a decis să înceapă realizarea
acestei coafuri din zona cefei.
Pentru început, pieptănaţi în jos o şuviţă
centrală care începe din vârful creştetului şi
se continuă până în zona din mijlocul cefei.
Tip:
Înainte de a începe şi pe măsură ce avansaţi
în realizarea coafurii, verificaţi poziţia în
care este aşezată clienta. Dacă capul ei nu
este în poziţia corectă, tunsoarea realizată nu
va fi echilibrată
98
Prima porţiune ce trebuie tunsă este cea de la
ceafă. Astfel veţi reuşi să obţineţi aceeaşi
lungime la nivelul întregii coafuri.
Pieptănaţi prima şuviţă în sens descendent,
întinzând părul la maxim.
Apucaţi şuviţa între degete şi tundeţi drept
pentru a avea o linie dreaptă la baza tunsorii.
Continuaţi să tundeţi în zona cefei până
ajungeţi la şuviţa situată între limita laterală
a cefei şi spatele urechii. Pieptănaţi toate
şuviţele în sens descendent şi tundeţi-le prin
raportare la linia conducătoare.
După ce aţi terminat de tuns prima jumătate a
zonei de la ceafă, tundeţi-o în acelaşi mod şi
pe cea de-a doua.
99
Vom armoniza lungimea şuviţelor din zona
laterală cu cea a celor din zona cefei.
Luaţi o linie conducătoare din spatele urechii
şi ţinând şuviţa orizontal între degete,
tundeţi-o drept.
Terminaţi de tuns zonele laterale înainte de a
trece la zona frontală.
Recomandare:
Întindeţi părul în sens descendent şi tundeţi-l
drept.
În cazul acestei tunsori se poate folosi
cărarea naturală. Modelul are o cărare
mediană.
Delimitaţi o porţiune curbată începând de la
zona pomeţilor până în faţa urechii. Aceasta
este prima porţiune pe care urmează s-o
tundeţi în zona frontală.
Recomandare:
Pentru vă asigura că tunsoarea va avea ţinuta
şi lungimea potrivită, trebuie să vă
poziţionaţi corect în raport cu zona capului
pe care o tundeţi.
100
Împărţiţi porţiunea curbată în mai multe
segmente. În general, fiecare segment trebuie
să corespundă cu lungimea degetelor dvs.
Astfel veţi putea defini forma curbată a
tunsorii, prin crearea unor unghiuri.
Recomandare:
Segmentarea zonei de tuns facilitează
tunderea părului în unghiurile care conferă
tunsorii o formă curbată.
Înainte de a le tunde, continuaţi să împărţiţi
porţiunile de tuns în segmente.
Pe măsură ce avansaţi, nu uitaţi să verificaţi
dacă:
capul clientei are poziţia corectă; şi
dacă dumneavoastră staţi în poziţia
corectă.
În această etapă a tunsorii pierdute pe păr
lung, poziţia capului clientei trebuie să fie
dreaptă, iar dumneavoastră ar trebui să staţi
în faţa clientei. Astfel veţi putea controla
foarte bine pieptenele şi veţi putea obţine o
formă echilibrată a tunsorii în partea frontală.
101
Tiparul de delimitare a şuviţelor trebuie să
urmeze unghiul de tundere.
Continuaţi să tundeţi şuviţele delimitate până
când nu se mai intersectează cu linia
conducătoare sau până când ajungeţi în zona
din centru-spate a capului.
Odată ce aţi finalizat tunderea celor două
părţi laterale, verificaţi simetria.
Simetria poate fi verificată pe cale:
vizuală; şi
tehnică.
Linia curbată a tunsorii ar trebui să înceapă
să fie vizibilă.
Recomandare:
Patru aspecte esenţiale de reţinut cu privire la
realizarea tunsorii pierdute pe păr lung sunt:
poziţia dvs., poziţia capului clientului,
direcţia de pieptănare şi gradul de umezeală
a părului.
102
Stratificarea este o etapă opţională în realizarea
tunsorii pierdute pe păr lung. Stilistul a optat
pentru o stratificare de tip răsucire naturală.
Delimitaţi în zona frontală, de fiecare parte a
cărării mediane, câte o şuviţă de păr cu lăţimea
de un deget. Aceasta va reprezenta linia pentru
conturul tunsorii, adică şuviţa conducătoare
pentru lungime.
Arcuiţi-vă mâna sus, deasupra zonei posterioare
a creştetului pentru a reuşi să păstraţi cât mai
mult din lungimea şuviţei de tuns.
Coborâţi astfel spre zona cefei, raportându-vă la
linia pentru conturul tunsorii şi ridicând şuviţele
de tuns în sens contrar direcţiei de creştere. În
acest fel, menţineţi lungimea părului şi conferiţi
greutate tunsorii.
Continuaţi tunderea şuviţelor diagonale avansând
înspre partea frontală, spre linia conducătoare.
Tundeţi fiecare porţiune laterală pe rând.
Poziţionaţi-vă pe partea opusă celei pe care o
tundeţi şi întindeţi şuviţele apropiindu-le de
linia centrală conducătoare pentru conturul
tunsorii.
Ţineţi linia conducătoare pentru contur astfel
încât să fie perpendiculară pe scalp. Înălţaţi
şuviţele de tuns spre linia conducătoare,
ridicându-le apoi în sens contrar direcţiei de
creştere. Astfel linia de bază a coafurii îşi va
păstra mai mult din lungime şi va câştiga în
greutate.
Recomandare:
În momentul în care veţi face verificarea
încrucişată a formei concave, veţi constata o
uşoară răsucire a părului. Ea determină, de
fapt, apariţia stratului concav.
103
Uscaţi părul folosind tehnica de foenare a
părului creţ
În acest sens, stilistul foloseşte un difuzor.
Astfel părul se usucă natural şi este încurajat
să se onduleze şi să se aşeze în forma
tunsorii. Pentru mai multe detalii, consultaţi
secţiunea Tehnici de uscare a părului.
Stilistul foloseşte spuma de păr Wella High
Hair şi ceara de păr High Hair pentru a finisa
tunsoarea.
Tunsoare cu straturi paralele
Stratificarea părului reprezintă forma pe care o capătă tunsoarea în zonele interioare. Aceasta
conferă volum, direcţie, dinamism şi uneori contururi mai netede.
Stratificarea poate fi numită şi forma tri-dimensională a părului. Modurile de stratificare se
clasifică în funcţie de forme şi tipare:
Paralele
104
Convexe
Concave
Pătrate
Asimetrice
Toate aceste forme şi tipare pot fi combinate sau aplicate exclusiv.
Consultaţi paginile privind mişcarea părului pentru a afla mai multe detalii despre tipare de
stratificare.
Tunsoarea modelului meu are un aspect mai armonios. Este versatilă şi, prin foenare, poate fi
finisată în mai multe moduri.
Tunsoarea nu are contur, lucru obţinut prin stratificarea exclusivă a corpului părului.
S-a folosit o combinaţie de linii verticale şi orizontale pentru a se obţine cele mai potrivite
unghiuri.
Folosindu-se aceeaşi metodă de stratificare, se poate crea o tunsoare pe păr lung sau una pe
păr tuns mai scurt.
Tunsoare cu straturi paralele – ghid pas cu pas
Delimitaţi o linie de profil care începe de la
conturul frunţii şi se opreşte în partea
posterioară a creştetului. Ea se alege din
lateralele cărării centrale şi ar trebui să aibă
lăţimea unui deget.
Asiguraţi-vă că această şuviţă este amplasată
central. Ea va fi ghidul dumneavoastră
pentru realizarea în continuare a tunsorii.
Linia de profil va determina lungimea
tunsorii şi, mai ales, va avea un rol decisiv în
egalizarea ei.
105
Linia conducătoare pentru conturul tunsorii
se delimitează de la creştet până la zona
frontală. Părul este pieptănat în sus la un
unghi de 90 de grade faţă de scalp şi este
tuns drept.
Părul trebuie să fie mereu umed deoarece
astfel veţi reuşi să întindeţi în mod egal toate
şuviţele şi prin urmare să tundeţi cu precizie.
Tunzând în sens contrar sensului de creştere
al liniei conducătoare şi ţinând părul la un
unghi de 90 de grade faţă de scalp, avansaţi
în sens invers, îndreptându-vă spre creştet.
În cazul realizării unei tunsori cu straturi,
este preferabil să vă poziţionaţi pe partea
opusă a capului faţă cea pe care o tundeţi.
Astfel veţi putea controla mai bine execuţia
şi veţi avea o mai bună vizibilitate asupra
liniilor conducătoare.
Linia conducătoare pentru conturul tunsorii
se delimitează de la creştet până la zona
frontală. Părul este pieptănat în sus la un
unghi de 90 de grade faţă de scalp şi este
tuns drept.
Părul trebuie să fie mereu umed deoarece
astfel veţi reuşi să întindeţi în mod egal toate
şuviţele şi prin urmare să tundeţi cu precizie.
Tunzând în sens contrar sensului de creştere
al liniei conducătoare şi ţinând părul la un
unghi de 90 de grade faţă de scalp, avansaţi
în sens invers, îndreptându-vă spre creştet.
În cazul tunderii straturilor, este preferabil să
vă poziţionaţi pe partea opusă a capului faţă
cea pe care o tundeţi. Astfel veţi putea
controla mai bine execuţia şi veţi avea o mai
106
bună vizibilitate asupra liniilor conducătoare.
Împărţiţi zona superioară a capului în trei porţiuni.
Prima este porţiunea din zona superioară creștetului.
Alegeţi o linie conducătoare orizontală din centrul
acestei porţiuni.
Armonizaţi această linie conducătoare cu restul
şuviţelor, începând din partea inferioară a
creştetului. Ridicaţi şuviţele la un unghi de 90 de
grade faţă de cap şi tundeţi în sens orizontal.
Avansaţi dinspre creştet spre zona frontală.
În zona frontală, înclinaţi în spate ultima şuviţă
de tuns din această zonă pentru a o apropia de
şuviţa tunsă anterior. Astfel părul va rămâne mai
lung în faţă.
Este foarte important să lucraţi ordonat. Dacă
liniile conducătoare sunt clare, le puteţi urma cu
mai multă uşurinţă şi tunsoarea va fi mai precisă.
107
Folosind linia conducătoare aleasă în partea
superioară a creştetului şi ridicând părul la 90 de
grade, faceţi trecerea.
Pentru a crea a doua şi a treia porţiune, delimitaţi
încă două şuviţe.
Începeţi prin a împărţi porţiunea din partea
superioară a creştetului în două. Astfel veţi
obţine linia conducătoare pentru a doua porţiune.
După ce aţi tuns a doua porţiune, împărţiţi-o în
două îndreptându-vă spre ureche. Aveţi astfel
linia conducătoare pentru porţiunile laterale.
Pentru a crea straturi paralele, ridicaţi
întotdeauna părul la 90 de grade faţă de scalp
înainte de a-l tunde.
Recomandare:
Delimitarea a trei porţiuni în zona frontală vă permite
să controlaţi mai bine execuţia tunsorii, iar liniile
conducătoare sunt vizibile în fiecare etapă a execuţiei.
Folosind linia conducătoare din a doua
porţiune, armonizaţi şuviţele din a treia
porţiune. Întindeţi părul în sens paralel cu
scalpul şi tundeţi îndreptându-vă spre zona
din proximitatea urechii.
Nu uitaţi: părul trebuie să fie mereu
umed;
urmaţi linia conducătoare;
delimitaţi şuviţe ordonate, omogene;
capul clientului trebuie să stea drept.
108
Se delimitează o linie conducătoare pentru
contur de grosimea unui deget începând din
vârful creştetului până la ceafă. Această
şuviţă este foarte importantă întrucât va fi
linia conducătoare pentru zona cefei.
Luaţi o şuviţă conducătoare din linia conducătoare
pentru contur creată în partea superioară a calotei.
Raportându-vă la ea, armonizaţi şuviţele din porţiunea
inferioară a calotei, avansând dinspre centrul acestei
porţiuni spre capătul ei dinspre ceafă.
Ridicaţi părul la un unghi de 90 de grade faţă de scalp
şi tundeţi paralel cu scalpul.
Repetaţi operaţiunea, acordând o atenţie aparte:
liniilor conducătoare;
tiparului de delimitare a şuviţelor;
simetriei tunsorii;
poziţiei dumneavoastră corporale;
asigurându-vă că părul este umed.
Recomandare:
Analizaţi zona creştetului în timpul etapei de
consiliere. Unele persoane au vârtejuri în această
zonă. Dacă le tundeţi scurt, părul va sta ridicat. (Acest
lucru poate fi remediat prin lăsarea părului mai lung în
zona creştetului).
109
Ţinând şuviţele la un unghi de 90 de grade
faţă de scalp, faceţi trecerea dinspre partea
inferioară a creştetului spre zona mediană a
capului. Părul trebuie să fie constant umed.
Cu ajutorul capătului cu dinţi deşi al
pieptenului de tuns veţi putea întinde în mod
egal părul şi delimita cu precizie şuviţa de
tuns.
Avansaţi spre margine, dinspre zona
inferioară a creştetului spre cea din spatele
urechii.
Ţineţi părul paralel cu scalpul şi faceţi
armonizarea cu porţiunile de la ceafă,
tunzând părul la aceeaşi lungime ca a liniei
conducătoare pentru contur.
Coaforul coboară spre ceafă, ţinând şuviţele
de tuns paralel cu conturul capului.
Înclinaţi spre ceafă şuviţele pornind din
aceeaşi axă centrală.
Pentru tunderea zonei cefei, capul clientului
trebuie să fie uşor aplecat. Astfel veţi putea
obţine mai uşor unghiul vizat.
Coaforul a început din punctul central şi se
îndreaptă spre margine, spre zona din spatele
urechii.
Pe măsură ce înaintaţi, forma de evantai pe
care o compun şuviţele devine mai vizibilă.
Repetaţi operaţiunea în partea opusă.
110
Pivoting radial sections are used throughout the back
area, working from the crown section, through the
middle section and into the nape.
It is important that you work on one side at a time.
Always stand parallel to your section and hold the hair
out at 90-degrees to the head.
Remember to check your balance and always cross-
check your sections.
As you cut the second side, check to make sure your
cut is balanced and even.
You should be checking the balance of your haircut
regularly as you work. And remember:
if you cut the hair horizontally, you must
cross-check vertically; but
if you cut the hair vertically, you must cross-
check horizontally.
Această porţiune este variabilă în funcţie de
forma liniei de creştere naturală a părului.
Întrucât părul a fost tuns în straturi paralele,
lungimea şi volumul au fost reduse la
maxim. Prin urmare, conturul tunsorii este
foarte delicat, nefiind necesară decât
tunderea lui în zig-zag, cu vârfurile
foarfecelor pentru a-i accentua alura netedă.
Aceste aspecte ţin de personalizarea tunsorii.
111
Această porţiune este variabilă în funcţie de
forma liniei de creştere naturală a părului.
Întrucât părul a fost tuns în straturi paralele,
lungimea şi volumul au fost reduse la
maxim. Prin urmare, conturul tunsorii este
foarte delicat, nefiind necesară decât
tunderea lui în zig-zag, cu vârfurile
foarfecelor pentru a-i accentua alura netedă.
Aceste aspecte ţin de personalizarea tunsorii.
Această porţiune este variabilă în funcţie de
forma liniei de creştere naturală a părului.
Întrucât părul a fost tuns în straturi paralele,
lungimea şi volumul au fost reduse la
maxim. Prin urmare, conturul tunsorii este
foarte delicat, nefiind necesară decât
tunderea lui în zig-zag, cu vârfurile
foarfecelor pentru a-i accentua alura netedă.
Aceste aspecte ţin de personalizarea tunsorii.
112
Tunsoare scurtă cu forme rotunjite
Tunsoare are un aspect androgin şi este potrivită şi bărbaţilor, şi femeilor
Este o tunsoare versatilă cu o formă rotunjită şi contururi netede.
Coaforul nostru a optat pentru o lungime mai mare în zonele laterale, părul acoperind
urechile. Dacă părul din jurul urechilor ar fi fost tuns, tunsoare ar fi fost mult mai scurtă şi ar fi avut
degajat o impresie mai puternică.
Tunsoarea scurtă cu forme rotunjite este o interpretare modernă a tunsorii tip castron creată de
Vidal Sassoon în anii ’60. Veţi constata că deseori noile tendinţe se manifestă prin variaţii în
lungimea tunsorii.
Tunsoare scurtă cu forme rotunjite – ghid pas cu pas
113
Înainte de realizarea tunsorii, trebuie să luaţi în calcul multe elemente: conturul părului,
direcţiile neregulate de creştere a părului, calitatea, cantitatea şi textura părului şi forma feţei.
Conturul
Consilierea clientului reprezintă cea mai important parte a muncii dumneavoastră, iar examinarea
conturului este un element esenţial în analiza părului. Analizaţi următoarele zone:
Ceafa
Părţile laterale
Fruntea
Calota
Trebuie să analizaţi aceste zone atât pe părul uscat, dar şi pe părul umed, după ce a fost spălat cu
şampon, deoarece este posibil ca spuma sau gelul pe care clientul le-a folosit pentru a se coafa să vă
dea o impresie greşită cu privire la conturul părului.
Nu toată lumea are un contur perfect, aşa că fiţi atenţi la creşterea inegală sau la forme ciudate şi
dinamice. Va trebui să ţineţi cont de ele în momentul realizării tunsorii.
Direcţii neregulate de creştere
Trebuie să ţineţi cont de posibilele neregularităţile de creştere a părului clientei când executaţi
tunsoarea pentru că unele pot influenţa realizarea tunsorii. Cele mai frecvente sunt:
Vârtejurile din creştet
Părul care creşte de jos în sus la ceafă
Vârtejurile din partea din faţă
Părul crescut pe frunte la baza cărării
În cazul în care clienta prezintă vreuna din aceste neregularităţi, trebuie să tundeţi în zona
respectivă fără a întinde părul pentru a-i da acestuia posibilitatea să se aşeze în mod natural.
Este posibil să fie nevoie să lăsaţi aceste porţiuni mai lungi decât restul părului. Astfel, părul va putea
să se aşeze mai bine pe direcţia sa naturală de creştere fără ca acest lucru să fie vizibil. Părul arată ca
şi cum ar fi fost tuns la aceeaşi lungime, chiar dacă nu a fost tuns astfel.
Calitatea părului
Prin calitatea părului înţelegem starea acestuia. Părul în stare bună este uşor de coafat. Părul
subţire şi casant este mai greu de coafat, fiind necesară folosirea produselor de aranjare cum ar fi
spuma sau gelul.
Cantitatea
Cantitatea se referă la desimea părului şi la cât de gros sau subţire este firul de păr.
Aceşti factori trebuie luaţi în considerare, deoarece influenţează echilibrul şi rezistenţa
coafurii. De pildă, volumul este mai uşor de obţinut pe părul cu fir gros. În cazul părului subţire,
acest lucru este mai dificil şi este nevoie de produse de aranjare precum gelul sau spuma.
114
În cazul aplicării tratamentelor chimice, cantitatea de preparat aplicat şi tehnica de aplicare
depinde de grosimea firului de păr. De pildă, părul subţire poate manifesta mai multă rezistenţă la
vopsire şi la ondularea permanentă.
Textura
După acest criteriu, sunt trei tipuri de păr:
Subţire
Mediu/normal
Gros/aspru
Textura părului clientului influenţează dimensiunea şuviţelor alese în cadrul realizării tunsorii.
Dacă părul este gros, şuviţele trebuie să fie mai subţiri astfel încât linia conducătoare să fie
vizibilă. Trebuie ca linia conducătoare să fie vizibilă pentru a şti cât trebuie tunsă fiecare şuviţă.
Modelul nostru are o faţă pătrată.
Părul ei este ondulat natural şi are o desime peste medie.
Împărţiţi părul pe câmpuri: spate, lateral, faţă; şi straturile interioare.
Trăsăturile şi forma feţei
Trăsăturile şi forma feţei sunt unice. Folosiţi-vă spiritul de observaţie pentru a identifica
aceste trăsături individuale.
Tunsoarea dumneavoastră ar trebui să scoată în evidenţă trăsăturile frumoase, de pildă ochii şi
pomeţii şi să ascundă trăsăturile mai puţin atrăgătoare, de exemplu maxilarul pronunţat sau nasul
mare.
Forma feţei:
Forma ovală, Faţa rotundăă şi forma de inimă, profilul acestora putând fi mai delicat sau mai
pronunţat. O tunsoare mai rotunjită este mai adecvată acestor forme.
Forma pătrată, forma dreptunghiulară şi forma triunghiulară sunt ascuţite, robuste şi au un
aspect unghiular. Tunsorile ascuţite, angulare sunt mult mai adecvate acestor forme decât
tunsorile rotunjite.
115
Această tunsoare presupune tunderea de straturi
scurte şi curbate.
Prima şuviţă se alege din porţiunea
dreptunghiulară delimitată în zona creştetului.
Delimitaţi această porţiune începând din
dreptul unuia dintre ochi până în vârful
creştetului.
Recomandare:
Asiguraţi-vă că părul este mereu umed. Astfel
veţi putea lucra mai îngrijit şi crea o tunsoare
mai precisă.
Începem acum crearea scărilor prin tehnica de stratificare
în linii drepte.
Această tehnică vă permite păstrarea lungimii şi a
volumului în părţile laterale.
Delimitaţi o cărare care să străbată capul de la o ureche
la cealaltă, separând astfel partea din faţă a capului de
cea din spate. În această etapă veţi lucra în partea din faţă
Tip:
Alegeţi-vă linia conducătoare dintr-una dintre părţile
laterale. Ridicaţi şuviţa astfel încât să fie perpendiculară
pe scalp. Întrucât acum creaţi straturile drepte , degetele
cu care ţineţi şuviţa trebuie să fie poziţionate astfel încât
să facă un unghi de 90˚ cu scalpul. În momentul în care
ţineţi şuviţa ridicată, anumite fire de păr din laterala ei se
vor desprinde. Astfel veţi obţine linia conducătoare.
Folosindu-vă de linia conducătoare, continuaţi procesul
şi în cealaltă parte a capului.
116
Continuaţi tunderea înspre zona frontală.
Dacă doriţi ca în această zonă părul să rămână
mai lung, ridicaţi şuviţa de pe scalp şi înclinaţi-
o.
Ridicaţi întotdeauna şuviţele la un unghi de 90
de grade faţă de scalp.
Remarcaţi unghiul în care îşi poziţionează
coaforul degetele. Acestea sunt uşor curbate
pentru ca stratul respectiv de păr să fie tuns mai
rotunjit.
Tundeţi acum părul din zona cefei, delimitând
o porţiune de păr în continuarea celei delimitate
în zona creştetului în vederea creării liniei de
contur.
Pentru putea controla mai bine şuviţele pe care
urmează să le tundeţi şi pentru a vă putea
identifica cu precizie linia conducătoare,
lăţimea porţiunii nu ar trebui să depăşească
lăţimea unui deget.
Capul clientului trebuie să fie uşor înclinat.
Recomandare:
Pentru ca volumul să fie distribuit simetric la
nivelul tunsorii şi pentru a crea straturi
omogene, porţiunea delimitată în vederea
creării conturului trebuie să fie situată în
centrul capului în această etapă a tunsorii.
117
Folosind şuviţa de contur din zona creştetului
ca linie conducătoare, faceţi trecerea dinspre
creştet.
Nu uitaţi să ridicaţi şuviţa la un unghi de 90º
faţă de scalp şi să ţineţi degetele curbate,
urmând forma capului.
Pentru a putea crea mai uşor acest unghi,
clientul trebuie să îşi ţină capul drept.
Avansaţi cu tunsoarea dinspre creştet înspre
zona occipitală, armonizând cele două zone cu
ajutorul liniei conducătoare.
Ridicaţi părul la 90 de grade, ţinându-l bine
întins şi tundeţi tot părul la aceeaşi lungime.
Nu uitaţi că părul trebuie să fie mereu umed.
118
Conturul tunsorii în zona cefei trebuie să fie
rotunjit, însă capul are o formă mai turtită. Din
acest motiv, este posibil ca unghiul potrivit să fie
mai dificil de creat.
Remarcaţi faptul că coaforul tunde părul pe
interiorul degetelor. Pe măsură ce avansaţi mai jos
în zona cefei, vă va fi mai uşor să procedaţi astfel.
Nu uitaţi să ridicaţi părul la 90º faţă de scalp şi să îl
tundeţi la aceeaşi lungime.
Şuviţa-ghid pentru contur va determina lungimea
generală a tunsorii. Dacă doriţi să tundeţi părul mai
scurt la ceafă, va trebui să creaţi o şuviţă-ghid
pentru contur mai scurtă.
Recomandare:
În momentul creării straturilor în zona cefei, vă
recomandăm să tundeţi pe interiorul degetelor. Forma
capului este mai teşită în această zonă şi din acest motiv
este dificil să creaţi unghiul necesar.
Următoarea etapă în realizarea tunsorii constă în
delimitarea de şuviţe alăturate ca şi cum ar forma
un evantai, având ca punct de plecare centrul
capului.
Coaforul a separat în acest caz şuviţele înainte de a
le tunde. Acest lucru se poate dovedi util. Vă va
permite să vedeţi clar tiparul pe care trebuie să îl
creaţi prin tundere.
Nu uitaţi:
părul trebuie să fie mereu umed;
ridicaţi şuviţa la un unghi de 90º faţă de scalp;
şi
ţineţi degetele curbate pentru a putea crea
straturi rotunjite.
Recomandare::
Nu ţineţi degetele prea curbate pentru că veţi da
prea mult volum coafurii. Dozaţi unghiul.
119
Continuaţi tunderea şuviţelor-evantai, plecând
din punctul central din creştet. Raportându-vă
la linia conducătoare, avansaţi până în spatele
urechii.
Remarcaţi faptul că coaforul îşi ţine degetele
uşor curbate. Astfel reuşeşte să tundă şuviţele
la unghiul corect.
Continuaţi tunsoarea în zona occipitală şi în
zona cefei. Tăiaţi părul la aceeaşi lungime.
Repetaţi aceeaşi operaţiune în cealaltă parte
laterală, luând din nou şuviţe alăturate de forma
unui evantai, pornind toate dintr-un punct
central.
Verificaţi simetria tunsorii. Pentru ca tunsoarea
să fie simetrică, este esenţial să existe o
corespondenţă între şuviţele şi unghiurile de pe
cele două părţi.
Recomandare:
Poziţionaţi-vă pe partea opusă a capului faţă
cea pe care o tundeţi. Astfel, veţi putea lucra cu
mai multă uşurinţă şi veţi avea o mai bună
vizibilitate asupra liniilor conducătoare.
120
Este foarte important ca de îndată ce aţi încheiat tunderea straturilor într-o anumită zonă, să faceţi o verificare încrucişată a acesteia în comparaţie cu alte zone.Verificarea încrucişată se face în sens opus sensului unghiului de tundere:
Dacă aţi tuns straturile în sens vertical, faceţi verificarea încrucişată în sens orizontal.
Dacă aţi tuns straturile în sens orizontal, faceţi verificarea încrucişată în sens vertical.
Coaforul a tuns în sens vertical urmând forma capului, prin urmare va face verificarea încrucişată în sens orizontal.
Recomandare:Ca urmare a verificării încrucişate a şuviţelor tunse în straturi, nu ar trebui să mai tundeţi mult păr, ba chiar deloc. Dacă este nevoie să tundeţi mult păr, atunci asiguraţi-vă că nu aţi realizat verificarea încrucişată în sensul nepotrivit.
121
Se recomandă să nu tundeţi încă linia de contur
de la ceafă.
Cu ocazia consilierii, ar fi trebuit să fi stabilit
împreună cu clienta dacă doreşte ca părul de la
ceafă să aibă un contur mai neted. În caz
afirmativ, îl puteţi realiza după ce aţi executat
restul coafurii.
Delimitaţi o cărare mediană începând de la
creştet până la linia de contur frontală.
Avem astfel două porţiuni pe care putem să
lucrăm în zona frontală. În acest fel veţi putea
să verificaţi simetria tunsorii şi veţi avea un
punct de plecare în vederea armonizării.
122
Delimitaţi o porţiune de forma unui evantai din
vârful creştetului până în spatele urechii.
De aici veţi lua linia conducătoare. Folosind
această linie conducătoare, tundeţi celelalte
porţiuni de forma unui evantai care se întind de
la ceafă în faţă.
Nu uitaţi ca pe măsură ce avansaţi spre partea
din faţă să ridicaţi fiecare şuviţă la un unghi de
90 de grade faţă de scalp înainte de tundere.
Recomandare:
Fiţi atenţi la crearea liniei conducătoarea în
această etapă a tunsorii. Întrucât o folosiţi
pentru a face trecerea spre zona frontală,
aceasta poate schimba aspectul întregii tunsori.
Începând din partea inferioară a creştetului, din
spatele urechii, tundeţi şuviţele de forma unui
evantai.
Ţineţi şuviţa la un unghi de 90 de grade faţă de
cap. Ţineţi degetele curbate pentru urma forma
curbată a capului.
Continuaţi să tundeţi avansând spre cărarea
mediană.
123
Pe măsură ce faceţi trecerea spre zona frontală,
nu uitaţi:
că părul trebuie să fie umed tot timpul;
că părul trebuie să fie ţinut foarte întins
când e tuns; şi
că părul trebuie ridicat la un unghi de
90 de grade faţă de scalp.
Când ajungeţi la linia de contur din faţă,
delimitaţi şuviţe de forma unui evantai.
Tundeţi-le avansând spre cărarea mediană.
124
Coaforul urmează un tipar de forma unui
evantai pentru a tunde şuviţele din zona
frontală.
În acest punct din realizarea coafurii, linia
conducătoare trebuie să fie foarte vizibilă.
Avem o linie conducătoare la baza creştetului
şi o alta din porţiunea tunsă anterior.
Recomandare:
Raportaţi-vă mereu la linia conducătoare.
Pentru a avea constant o linie conducătoare
pronunţată şi clară, aveţi grijă să delimitaţi
şuviţe înguste şi că părul este mereu umed.
Coaforul a tuns şuviţele din zona frontală până
la cărarea mediană, ajungând şi la ultima şuviţă
din această parte a capului.
După ce aţi tuns ultima şuviţă de pe această
parte, repetaţi aceeaşi operaţiune în partea
opusă.
Pentru ca tunsoarea să fie simetrică, trebuie ca
în fiecare parte să folosiţi:
acelaşi mod de delimitare a şuviţelor
acelaşi unghi de tundere
aceleaşi linii conducătoare
Faceţi verificări încrucişate pe măsură ce
avansaţi în realizarea tunsorii şi nu uitaţi că
părul trebuie să fie mereu umed.
125
Imediat ce aţi reuşit să tundeţi straturile într-o
zonă a tunsorii, trebuie să comparaţi şuviţele de
aici cu cele din alte zone.
Faceţi verificarea încrucişată în sens opus
unghiului de tundere:
Dacă aţi tuns straturile vertical, faceţi
verificarea încrucişată în sens orizontal.
Dacă aţi tuns straturile orizontal, faceţi
verificarea încrucişată în sens vertical.
Acum că tunderea perimetrului este finalizată,
puteţi trece la personalizarea tunsorii.
În cazul acestei tunsori, aţi putea tunde drept
sau în zig-zag părul de la ceafă, din zonele
laterale şi din zona frontală. Tunderea în zig-
zag a vârfurilor conduce la reducerea lungimii
prea mari şi creează un aspect mai neted.
Modul de personalizare a tunsorii depinde de
ceea ce aţi convenit cu clientul în timpul
consilierii.
Recomandare:
Modul de personalizare nu se poate învăţa.
Acesta reprezintă amprenta creativă pe care o
puneţi asupra muncii dumneavoastră.
126
Acum că tunderea perimetrului este finalizată,
puteţi trece la personalizarea tunsorii.
În cazul acestei tunsori, aţi putea tunde drept
sau în zig-zag părul de la ceafă, din zonele
laterale şi din zona frontală.
Tunderea în zig-zag a vârfurilor conduce la
reducerea lungimii prea mari şi creează un
aspect mai neted.
Modul de personalizare a tunsorii depinde de
ceea ce aţi convenit cu clientul în timpul
consilierii.
Acum că tunderea perimetrului este finalizată,
puteţi trece la personalizarea tunsorii.
În cazul acestei tunsori, aţi putea tunde drept
sau în zig-zag părul de la ceafă, din zonele
laterale şi din zona frontală. Tunderea în zig-
zag a vârfurilor conduce la reducerea lungimii
prea mari şi creează un aspect mai neted.
Modul de personalizare a tunsorii depinde de
ceea ce aţi convenit cu clientul în timpul
consilierii.
127
După cum puteţi observa privind rezultatul
final, forma curbată, rotunjită este vizibilă.
Părul a fost uscat cu uscătorul şi cu o perie de
păr cu efect antistatic pentru a da coafurii un
aspect neted.
Tunsoare în scări cu linii drepte
Adaptabilitatea sa a făcut ca bobul cu linii drepte să devină o tunsoare clasică. Lungimea şi
forma pot varia mult. Poate fi lung sau până deasupra umerilor sau scurt, cu sau fără scări.
Oricare din cele enumerate mai sus ar fi rezultatul final , tunsoarea rămâne un bob cu linii
drepte.
Pentru că este atât de adaptabilă, această tunsoare a evoluat în timp şi reprezintă un bun
exemplu al modului în care poate fi folosită tehnica de reducere a desimii fără a sacrifica lungimea
părului, pentru a da un aspect modern unei tunsori clasice.
Tunsorile bob cu linii drepte de astăzi sunt mult mai conturate şi mai rebele decât acum cinci
sau zece ani.
Tehnica de reducere a desimii fără scurtarea lungimii poate fi aplicată pe păr drept sau
ondulat, iar efectele ei pot fi evidenţiate şi mai bine cu ajutorul unei loţiuni de definire.
Pe măsură ce avansaţi în realizarea bobului cu linii drepte, veţi constata că flexibilitatea sa
este obţinută prin crearea unor linii simple.
128
Tunsori în scări cu linii drepte – ghid pas cu pas
Pentru a crea baza tunsorii, se tunde părul la aceeaşi lungime. Tăietura poate fi dreaptă sau zimţată, în funcţie de textură.Părul este pieptănat în sensul direcţiei naturale de cădere şi ridicat la o înălţime egală cu lăţimea unui deget şi este tuns într-o formă pătrată.Delimitaţi o cărarea centrală care începe în creştet şi coboară de-a lungul mijlocului cefei.Această şuviţă trebuie să fie amplasată central pentru că altfel tunsoarea va fi asimetrică. Luaţi o şuviţă diagonală dinspre creştet până în zona din spatele urechii, ţinând cont de faptul că şuviţele ordonate, omogene conduc la tăieturi precise.Aplicând o tensiune constantă. Pieptănaţi părul în jos folosind capătul des al pieptenului de tuns.În cazul acestei tehnici, ordinea în care tundeţi diferitele zone este la alegerea dumneavoastră. Aţi putea la fel de bine să luaţi şuviţele începând dintr-o parte laterală şi terminând în cealaltă.Avantajul realizării tunsorii mergând dintr-o parte laterală în cealaltă – adică tunzând o şuviţă, apoi tunzând o alta omoloagă în cealaltă parte – este că puteţi verifica tunsoarea din mers.Dacă sunteţi începători în aplicarea acestei tehnici, este recomandat să tundeţi pe rând şuviţele omoloage din fiecare parte. Astfel, veţi putea observa clar cum se conturează pas cu pas simetria şi forma tunsorii.Aveţi grijă ca şuviţele să fie clar delimitate şi ca părul să fie umed.Pe măsură ce înaintaţi spre creştet, veţi putea observa linia tunsorii şi treptele mai bine dacă capul clientei este într-o poziţie verticală.Ultimul câmp tuns este cel din vârful creştetului până în spatele urechii.
129
În această etapă din realizarea tunsorii, trebuie să definim în părţile laterale o linie de tundere oblică. Luaţi o şuviţă în diagonală de la tâmple spre zona laterală. Pieptănaţi părul în jos şi puţin în faţă. Ţineţi părul între degete când tundeţi.Nu uitaţi regula: şuviţele ordonate conduc la tunsori precise.Coaforul a optat pentru o linie de tundere oblică urmărind să dea tunsorii mai multă lungime în părţile laterale.Egalizaţi tunsoare prin crearea unei porţiuni curbate şi în cealaltă laterală. Folosiţi acelaşi unghi pentru poziţionarea şuviţei faţă de scalp ca şi pentru linia tundere.Înainte de a tunde, asiguraţi-vă că clienta îşi ţine capul drept. Dacă poziţia capului clientei se schimbă prea mult, nu veţi reuşi să realizaţi o tunsoare simetrică. Recomandare: Puteţi realiza această etapă a tunsorii în fiecare dintre părţile laterale înainte de a trece la următoarea etapă.Tip:Şuviţele alese trebuie să se potrivească cu linia de tundere. Dacă optaţi pentru o linie oblică, trebuie să delimitaţi o şuviţă oblică. Dacă optaţi pentru o linie orizontală, trebuie să delimitaţi şuviţe orizontale.
Se delimitează o şuviţă-ghid pentru contur, şuviţa
care porneşte de la linia frontală şi se opreşte în
vârful creştetului.
Părul este pieptănat la 90˚ şi tuns în zig-zag.
Lungimea acestei şuviţe variază de la client de la
client, în funcţie de lungimea de ansamblu a
tunsorii finale.
Nu uitaţi că această şuviţă este importantă
deoarece va determina lungimea globală a
tunsorii.
130
Începem acum crearea scărilor prin tehnica de
stratificare în linii drepte.
Această tehnică vă permite păstrarea lungimii şi a
volumului în părţile laterale.
Delimitaţi o cărare care să străbată capul de la o
ureche la cealaltă, separând astfel partea din faţă a
capului de cea din spate. În această etapă veţi lucra în
partea din faţă
Alegeţi-vă linia conducătoare dintr-una dintre părţile
laterale. Ridicaţi şuviţa astfel încât să fie
perpendiculară pe scalp. Întrucât acum creaţi
straturile drepte , degetele cu care ţineţi şuviţa trebuie
să fie poziţionate astfel încât să facă un unghi de 90˚
cu scalpul. În momentul în care ţineţi şuviţa ridicată,
anumite fire de păr din laterala ei se vor desprinde.
Astfel veţi obţine linia conducătoare.
Folosindu-vă de linia conducătoare, continuaţi
procesul şi în cealaltă parte a capului.
Vom începe acum să facem trecerea dinspre creştet spre zona cefei unde tunsoarea a fost finalizată.
Alegeţi-vă linia conducătoare din vârful creştetului şi tundeţi şuviţele succesiv, ca şi cum aţi forma un evantai.Delimitaţi şi tundeţi şuviţe subţiri. Astfel vă va fi mai uşor să urmaţi liniile conducătoare.
Această tunsoare se realizează pe etape. Dacă vă pierdeţi linia conducătoare, puteţi să reveniţi la punctul din care aţi început să tundeţi în zona respectivă.În această etapă a tunsorii, şuviţele trebuie ridicate perpendicular pe scalp pentru a fi tunse.Avansaţi dinspre vârful creştetului spre zona din spatele urechii.Coaforul ţine şuviţa ridicată perpendicular pe cap. Folosiţi această tehnică pentru a face trecerea dinspre zona creştetului spre cea a cefei.
Repetaţi operaţiunea şi în partea opusă, avansând de la centru spre exterior, adică spre zona din spatele urechii.Tunsoarea în scări cu linii drepte este o modalitate de a păstra lungimea părului şi de a da volum coafurii. Urmaţi un tipar tip evantai în tunderea şuviţelor şi nu pieptănaţi părul în sens opus direcţiei de creştere pentru că părul va avea mai mult volum într-o parte decât în cealaltă.
131
După ce aţi terminat realizarea scărilor, trebuie să verificaţi lungimea tuturor zonelor tunsorii.Verificarea încrucişată nu ar trebui să aibă ca rezultat tunderea unei mari cantităţi de păr. Dacă consideraţi că aţi tuns prea mult păr dintr-o anumită zonă, reveniţi şi comparaţi lungimea părului din zona respectivă cu linia conducătoarea iniţială.Nu uitaţi că verificarea încrucişată se realizează în sens opus unghiului de tundere:
dacă aţi tuns părul în sens orizontal, faceţi verificarea încrucişată în sens vertical; sau
dacă aţi tuns părul în sens vertical, faceţi verificarea încrucişată în sens orizontal.
Indiferent de tunsoarea realizată, ar trebui să ţineţi minte tehnicile şi unghiurile pe care le aplicaţi. Acest lucru va deveni mai uşor pe măsură ce căpătaţi experienţă.
Luaţi o şuviţă de formă triunghiulară începând de
la cărarea centrală până la colţul ochiului.
Acesta va fi bretonul.
Pieptănaţi restul părului deoparte.
Forma şi lungimea vor varia de la persoană la
persoană în funcţie de conturul din faţă.
132
Materiale video
http://romania.haironline.eu/SON_nivel_3_pentru_ocupatia_de_coafor.html
pe această pagină toate titlurile subliniate sunt video cu subtitrare în limba română
- alegi materialul dorit si dai clik pe el după care se deschide materialul;
- de asemenea poți deschide și alte materiale de pe site-ul
http://romania.haironline.eu/index.html
SUCCES!
133