Curs - Certificarea Produselor
108
-
Upload
alin-ionut-grigore -
Category
Documents
-
view
161 -
download
10
description
Certificarea Produselor
Transcript of Curs - Certificarea Produselor
2
Introducere
3
Introducere
Conceptul de calitate il intalnim in domenii foarte diferite: in tehnica, in economie, in cultura, in politica, in management etc.
Termenul calitate provine prin “qualitas” de la latinescul “qualis” ce are semnificatia de “fel de-a fi”.
Acest concept nu este deloc nou. Initial, notiunea de calitate s-a conturat din necesitate practica.
Cea mai veche reprezentare a controlului calitatii a fost descoperita in Egipt in mormantul lui Rekh-Mi-Re din Theba, 1450 i.Hr.
Reprezentarea este preluata ca emblema a Institutului Juran din SUA.
4
Introducere
Conceptul de calitate a fost conturat de patru personalitati: trei americani: Walther Shewhart, Joseph Moses Juran, W.
Edwards Deming; un japonez: Kaoru Ishikawa.
In ultima perioada s-au mai remarcat: Philip Crosby, Armand Feigenbaum, Genichi Taguchi, Shigeo Shingo.
Japonia a ajuns o supraputere economica datorita revolutiei in domeniul calitatii realizata prin aplicarea ideilor si programelor elaborate de W.E. Deming si J. M. Juran.
Astazi conceptul de “calitate” nu il putem desparti de conceptul de “managementul calitatii”. Frederick Taylor este cel care a pus bazele modelului de management stiintific in cartea sa “Principii ale managementului stiintific” publicata in 1911.
5
Dr. Joseph Moses JURAN(Braila 1904 – 2007)
• Membru de onoare al Academiei Române
• Juran a fost supranumit “parintele calitatii”, “guru al calitatii”
“omul care i-a învatat calitate pe japonezi”
(in fotografie se observa cea mai importanta decoratie japoneza “Order
of the Sacred Treasure”)
• Opera sa de baza este Trilogia Calitatii
(Quality Trilogy - planning, improvement and control).
6
Introducere
Dr. J.M. Juran este considerat, de catre majoritarea calitologilor, drept specialistul care a avut cea mai mare influenta asupra evolutiei calitatii mondiale, de la sfarsitul celui de al-II-lea razboi mondial si pana in prezent.
Apreciat pe plan mondial ca fiind un întelept si erudit observator, un atent si fin analist, un stralucit „integrator” si un clarvazator anticipator de evenimente, Juran a fost supranumit “parintele calitatii”, “guru al calitatii” si “omul care i-a învatat calitate pe japonezi”.
Juran a fost recunoscut pe plan mondial ca cel care a adaugat dimensiunea sociala necesara controlului statistic al calitatii si care a avut o contributie esentiala la aparitia a ceea ce noi numim astazi “Managementul Total al Calitatii” (TQM ).
Opera sa de baza este Trilogia Calitatii (Quality Trilogy). Aceasta prezinta procesul de ameliorare continua si sistematica a calitatii.
7
Introducere
Juran obtine in 1924 licenta in inginerie electrica, iar in 1936 titlul de doctor in stiinte juridice.
In 1973, dr. J.M. Juran a declarat ca modelul de “organizare si conducere stiintifica a muncii” în întreprinderi, model elaborat de F. Taylor, devenise complet perimat si trebuia sa fie înlocuit.
In acelasi an, el a început sa afirme public ca toate conceptele calitatii – dezvoltate initial doar în legatura cu produsele – ramân valabile si aplicabile si în cazul serviciilor.
In 1979 a fondat la Wilton, în Connecticut, Institutul JURAN în scopul „cercetarii si analizarii impactului calitatii asupra societatii” cât si pentru valorificarea contributiilor fondatorului sau, în domeniul managementului calitatii, „în beneficiul societatii, în mod pozitiv si cât mai eficient posibil”.
8
Introducere
Fig. 1 Evolutia in timp a conceptului de calitate
proces
9
Introducere
Pe ultima treapta (cea mai de sus) a unei scari actuale a progresului in domeniul calitatii sunt situate premiile calitatii:
Premiul W. E. Deming – Japonia (1951) Premiul Malcolm Baldrige – SUA (1987) Premiul AQA – Australia (1988) Premiul Francez pentru Calitate – Franta (1992) Premiul EQA – Europa (1991) Premiul Roman “J.M. Juran” pentru Calitate – Romania (2000)
Pentru “masurarea” nivelului de calitate al performantelor unei organizatii s-au stabilit criterii in vederea acordarii premiilor nationale si internationale ale calitatii.
10
Definitia asigurarii calitatii
11
Definitia asigurarii calitatii Conceptul a aparut in SUA, in anii 1950 – 1960, aplicandu-se in
industria militara, spatiala, nucleara, de avioane, electronica, informatica. Promotorul conceptului a fost J. M. Juran.
Standardul SR EN ISO 9001 : 2008 defineste asigurarea calitatii ca o componenta a managementului calitatii, concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele referitoare la calitate vor fi indeplinite.
Pentru aceasta, asigurarea calitatii are la baza principiile: potrivit pentru scop realizeaza corect de prima data.
Principalul scop al asigurarii calitatii este acela de a asigura indeplinirea sau chiar depasirea asteptarilor clientilor.
12
Definitia asigurarii calitatii
Standardul ISO 9001 defineste doua modele de asigurare a calitatii:
modelul de asigurare externa a calitatii – aplicabil cand o organizatie trebuie sa demonstreze aptitudinea sa de a furniza produse care satisfac cerintele clientilor si care respecta reglementarile aplicabile; acest model este folosit pentru certificarea sistemelor de management al calitatii; furnizorul trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem documentat al calitatii;
modelul de asigurare interna a calitatii – orientat spre managementul calitatii totale si aplicat pentru imbunatatirea performantelor organizatiei, astfel incat sa fie satisfacute cerintele partilor interesate; acest model nu este folosit in situatii contractuale sau in scopul certificarii; toate elementele, cerintele si dispozitiile adoptate privind sistemul calitatii trebuie sa fie prevazute in scris, in mod sistematic si ordonat.
13
Definitia asigurarii calitatii
Tinand cont de cele doua modele prezentate se considera ca asigurarea calitatii se intalneste sub doua acceptiuni:
asigurarea externa a calitatii – reprezinta activitatile desfasurate cu scopul de a conferi incredere clientilor privitor la faptul ca sistemul calitatii furnizorului permite obtinerea calitatii cerute;
asigurarea interna a calitatii – reprezinta activitatile desfasurate cu scopul de a conferi incredere conducerii organizatiei in obtinerea calitatii propuse.
Asemanator, se poate discuta de calitatea externa, respectiv calitatea interna a unei organizatii. Aceste doua componente formeaza calitatea totala a organizatiei.
Pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor privind calitatea trebuie sa existe un cadru organizat la nivelul companiei, un management al calitatii (fig. 1, 2).
14
Fig. 1 Organigrama unei organizatii pentru o structura centralizata
15
Fig. 2 Organigrama unei organizatii pentru o structura descentralizata
16
Functiile asigurarii calitatii
17
Functiile asigurarii calitatii
Activitatile planificate si sistematice implementate intr-o organizatie in vederea asigurarii calitatii sunt activitati de marketing, cercetare stiintifica, proiectare, aprovizionare, fabricatie, activitati financiare, desfacere, servicii post-vanzare acordate clientului.
In cadrul fiecarei organizatii, aceste activitati se realizeaza prin aplicarea unor masuri concrete care pot avea loc atat inaintea, in timpul, cat si dupa desfasurarea activitatilor.
Aceasta observatie ne permite sa definim clase cu astfel de masuri ce conduc la asigurarea calitatii, numite functii ale asigurarii calitatii.
Functia este un concept teoretic utilizat pentru a ordona actiuni complexe si variate, care au ca scop descrierea unuia dintre rolurile activitatii. Functiile descriu activitati cu grad de similaritate ridicat.
18
Functiile asigurarii calitatii
Se disting urmatoarele functii: functia de construire a calitatii – cuprinde masurile ce se
adopta initial pentru realizarea calitatii unui produs in cadrul unei activitati industriale;
functia de control a calitatii – cuprinde activitatile de comparare a realizarilor cu specificatiile lor;
functia de instruire a personalului – cuprinde masurile de formare si perfectionare a personalului din domeniul calitatii;
functia de imbunatatire continua a calitatii – cuprinde masurile ce se adopta pentru ameliorarea calitatii in urma activitatilor de control efectuate;
functia de garantare a calitatii – cuprinde masurile prin care se confirma si se certifica produsele (sistemele de calitate, procesele, serviciile).
19
Functiile asigurarii calitatii
control
imbunatatire
garantareinstruire
construire
ACTIVITATE
Fig. 3 Functiile asigurarii calitatii
Gruparea activitatilor pe functii se face dupa omogenitatea lor si momentul aplicarii (fig. 3).
20
Functiile asigurarii calitatii
Masurile de asigurare a calitatii adoptate in cadrul unor activitati desfasurate in organizatie sunt transpuse in proceduri.
Procedura este un document care prezinta modul cum se desfasoara si se controleaza o activitate.
Structura procedurilor documentate ale sistemului calitatii cuprinde: politica / referiri la politica in domeniul calitatii (cerinte generale); domeniul de aplicare si obiectul (scopul) procedurii; definitii, prescurtari; documentatie / referinte; descrierea procedurii – actiuni / metode pentru satisfacerea
cerintelor referitoare la elementul sistemului calitatii; responsabilitati; inregistrari; anexe.
21
Proceduri
Fig. 4 Organigrama etapelor elaborarii
procedurilor calitatii
Definitivarea si aprobarea procedurii
22
Functiile asigurarii calitatii
Forma concreta de detaliere a unei proceduri a sistemului calitatii sub aspectul unor documente de lucru detaliate, poarta denumirea de documentele calitatii.
Documentele calitatii se materializeaza in: formulare, rapoarte; instructiuni de lucru; proceduri si instructiuni de inspectie, incercare; fise tehnologice; desene; specificatii.
Inregistrarile referitoare la calitate sunt documente care furnizeaza dovezi obiective privind gradul de satisfacere a cerintelor referitoare la calitate sau cu privire la eficacitatea elementelor sistemului calitatii unei organizatii.
23
Manualul calităţii
(Nivelul A)
- Politica si obiective
Proceduri documentate ale sistemului de management al
calităţii(Nivelul B)
- Planuri de calitate
Instrucţiuni de lucru şi alte documente pentru sistemul de management al calităţii
(Nivelul C)
- Formulare
- Rapoarte - Specificatii
- Documente externe - Inregistrari
Conţinutul documentelor
A: Descrie sistemul de management al calităţii în concordanţă cu politica în domeniul calităţii şi cu obiectivele adoptate si cu standardul aplicabil
B: Descrie procesele intercorelate şi activităţile cerute pentru implementarea sistemului de management al calităţii
C: Constă în documente de lucru detaliate (in detaliu)
Structura ierarhica a documentelor sistemului de management al calităţii
24
Certificarea / acreditarea
25
Certificarea
Pentru a nu-si pierde clientii, o organizatie trebuie sa asigure si sa ofere garantii privind:
calitatea produselor livrate; mentinerea in timp a calitatii odata ce aceasta a fost dovedita; promptitudinea tratarii reclamatiilor si eventual, asigurarii
service-ului; promptitudinea alinierii la noi cerinte ale produselor.
În contextul actual, practic toate organizatiile sunt în diferite etape clienti-beneficiari, iar în altele, furnizori-producatori.
Un client serios doreste sa fie convins ca furnizorul sau nu îi va crea probleme.
Pentru a nu lasa calitatea produselor pe seama simplei afirmatii a furnizorului s-a introdus sistemul certificarii produselor.
26
Certificarea
Prin certificare, potrivit definiţiei date de Organizaţia Europeană pentru Calitate (EUQ), se înţelege: procedura şi activitatea desfăşurată de un organism autorizat pentru determinarea, verificarea şi atestarea scrisă a calităţii produselor în concordanţă cu obiectivele stabilite.
Organismul autorizat este denumit organism de certificare. Este un organism neutru (tert), independent de client si furnizor, si oficial.
Obiectivul certificarii este de a garanta prin intermediul unui organism de certificare conformitatea unui produs fata de un referential prestabilit.
Testele pentru certificarea produselor se realizeaza în laboratoare acreditate.
27
Certificarea
Acreditarea constituie recunoasterea oficiala a competentei unei organizatii (organism de certificare, laborator de încercari, organism de inspectie si control) de a efectua anumite activitati specificate, în raport cu un referential precizat.
Scopul principal al acreditării este de a ţine sub control organismele de certificare.
Acreditarea unei organizaţii înseamnă o recunoaştere oficială atât a existenţei unei anumite competenţe a acesteia (la un moment dat), cât şi a menţinerii în timp a acestei competenţe (pe durata de valabilitate a acreditării). Este o dovadă a credibilităţii de care beneficiază organizaţia respectivă.
Acreditarea este obligatorie si este realizata de un organism de acreditare.
28
29
Certificarea
30
Certificarea
31
Certificarea
La nivel international opereaza unele organisme de certificare renumite în domeniu pentru exigenta si seriozitatea lor, între care unele au o traditie de peste 100 ani.
Colaborarea cu asemenea organisme confera organizatiei respect, prestigiu, însa costurile aferente certificarii sunt pe masura.
Exemple de organisme de certificare prestigioase: B.V.Q.I. – Bureau Veritas Quality International T.U.V. CERT – Germania D.N.V. CERT – Norvegia LRQA – Lloyd’s Register Quality Assurance – Anglia BSI – British Standard Institution – Anglia ANFOR Certification – Franta
32
Certificarea
Cel mai important organism de certificare din Romania cu peste 8.500 certificari este SRAC CERTSERV. Acesta s-a impus ca lider de piata, in portofoliul de clienti figurand cele mai mari companii romanesti, unitati de administratie publica, camere de comert, principalii mari operatori nationali, spitale, universitati, aeroporturi etc.
Alte organisme de certificare a sistemelor de management al calitatii: CERTIND Miscarea Romana pentru Calitate QUALITAS SA SIMTEX SUCERT-RO SRL
33
Certificarea
Exemple de organisme de acreditare prestigioase: Marea Britanie - UKAS (United Kingdom Accreditation Services); USA - ANSI - ASQ National Accreditation Board; Belgia - BELCERT (Registration Accreditation Board); Austria - BMWA (Federal Ministry for Economic Affairs); Cehia - CAI (Czech Accreditation Institute); China - CNAB (China National Accreditation Board for Certifiers); Franta - COFRAC (French Comitee of Accreditation); Danemarca - DANAK (Danish Accreditation); Germania - DAR (German Accreditation Council); Malaezia - DSM (Department of Standards Malaysia); Mexic - EMA (Mexican Accreditation Entity); Spania - ENAC (National Entity for Accreditation);
34
Certificarea Finlanda - FINAS (Finnish Accreditation Service); Hong Kong - HKAS (Hong Kong Accreditation Service); Japonia - JAB (Japan Accredit. Board for Conformity Assessment); Norvegia - NA (Norwegian Accreditation); Polonia - PCA (Polish Centre for Accreditation); Olanda - RvA (Ducth Accreditatin Council); Slovenia - SA (Slovenska Akreditacija); Elvetia - SAS (Swiss Federal Office of Metrology and
Accreditation, Swiss Accreditation Service); Canada - SCC (Standards Council of Canada); Italia - SINCERT (National System for Accreditation of
Certification and Inspection Organisms); Slovacia - SNAS (Slovak National Accreditation Service); Suedia - SWEDAC (Swedish Board for Accreditation and
Conformity Assessment);
35
Certificarea
În România, RENAR – Asociatia Retelei Nationale de Acreditare din Romania este organismul unic de acreditare a infrastructurii de evaluare a conformitatii în România.
A fost acceptat drept membru cu drepturi depline al Cooperarii Europene pentru Acreditare (European Cooperation for Accreditation EA), organizatie care faciliteaza cooperarea cu organisme de acreditare din terte tari si încheierea unor acorduri de recunoastere reciproca, în domeniul reglementat.
RENAR este membru fondator al ILAC – International Laboratory Accreditation Cooperation, precum si membru deplin al IAF – International Accreditation Forum.
36
Certificarea
Pe ansamblul Europei, unele organisme naţionale de acreditare (de exemplu, cele membre ale EA – European Cooperation for Accreditation) au încheiat acorduri de recunoaştere multilaterală facilitate de existenţa unor referenţiale şi proceduri comune şi care le permit să comunice în timp util acordarea şi retragerea acreditărilor. Ele colaborează pe baze similare şi cu organisme de acreditare din state situate în afara Europei.
Pe parcursul duratei de valabilitate a acreditării, organismul de acreditare trebuie să evalueze periodic şi/ sau să monitorizeze continuu modul de funcţionare a organizaţiei acreditate.
Acreditarea poate condiţiona anumite avantaje (acordarea de finanţări, în special bugetare, obţinerea de noi clienţi, aprobări, colaborări etc.) şi facilitează considerabil libera circulaţie a produselor/ mărfurilor.
37
Certificarea
In scopul îmbunătăţirii propriei credibilităţi pe piaţă, pe lângă acreditarea naţională, organismele de certificare şi laboratoarele de încercări din orice stat pot participa la acorduri internaţionale multilaterale de recunoaştere reciprocă, încheiate cu organisme similare din alte state.
Consultanţa este un proces prin care o organizaţie, care doreşte să se certifice, este pregătită pentru a fi evaluată de un organism de certificare.
Societăţile de consultanţă nu pot efectua certificarea. nu pot efectua certificarea. Acestea ajută doar la proiectarea şi implementarea sistemului de management.
38
Certificarea
Fig. Raportul dintre certificare si acreditare
39
Certificarea
Certificarea de produs si certificarea de sistem sunt complementare, obtinerea certificatului pentru sistemul de management al calitatii nu înseamna ca în mod automat produsele vor fi furnizate fara abateri fata de cerintele prestabilite.
Certificarea de sistem este costisitoare, iar asigurarea constanta a cerintelor din referentialul stabilit, necesare pentru mentinerea certificarii, presupune un efort constant pe care, în general, întreprinderile mici îl pot sustine greu.
Întreprinderile mici opteaza initial pentru certificarea de produs – daca aceasta operatie nu impune existenta unui sistem de management al calitatii implementat – si ulterior, dupa implementarea si mentinerea lui, se încearca certificarea de sistem.
40
Certificarea Dovada conformitatii sistemului este certificatul sistemului calitatii si
contine informatii precum: sigla si denumirea organismului neutru care acorda certificarea; denumirea si adresa organizatiei certificate; activitatile pentru care se acorda certificatul; modelul de referinta ce sta la baza sistemului calitatii certificate; data emiterii si termenul de valabilitate.
Certificatul sistemului calitatii este semnat de catre reprezentantul organismului neutru si reprezentantul organizatiei.
Certificarea sistemelor calităţii presupune efectuarea unor audituri ale acestor sisteme în raport cu standardele aplicabile în domeniu.
Scopul principal al auditului calităţii este de a evalua activitatile referitoare la calitate si rezultatele lor.
Etapele procesului de certificare a unui sistem de managent al calitatii sunt prezentate in organigrama urmatoare (vezi fisier).
41
Certificarea
Pentru a-si convinge clientii, o organizatie are câteva solutii: efectuarea de inspectii si încercari ale produselor în laboratoare
neutre sau în cele proprii; auditarea anumitor zone sau a întregii organizatii pentru a vedea
daca sistemul de organizare al întreprinderii tine sub control executarea produselor/serviciilor de interes pentru client.
Aceste solutii prezinta dezavantaje pentru ambele parti: clientul trebuie sa plateasca personal specializat pentru efectuarea
activitatilor de audit (indiferent daca este audit intern sau extern) organizatia trebuie sa suporte audituri precontractuale si de
supraveghere de la toti clientii mai importanti, ceea ce îi perturba activitatea, o parte din personal trebuind sa fie la dispozitia auditorilor. Mai mult, dovezile cerute de diferiti clienti pot fi diverse, astfel încât organizatia are dificultati în a-si organiza activitatea pentru a satisface toti clientii.
42
Certificarea
Certificarea produselor poate fi: obligatorie (domeniul reglementat) – daca se refera la produse care
pot afecta viata, sanatatea si securitatea persoanelor, calitatea mediului ambiant, probleme reglementate prin acte legislative si standarde obligatorii;
voluntara (domeniul nereglementat) – daca se aplica la toate celelalte produse pentru care nu sunt prevazute reglementari obligatorii; acest tip de certificare are drept scop promovarea comerciala a produselor pe piata mondiala.
43
Certificarea Dupa aplicarea procedurilor de certificare (încercari si
controale specifice), daca cercetarile sunt concludente, se va elibera pentru produsul analizat un certificat de conformitate.
Acest certificat se acorda de organismul de certificare în conditii bine definite si are valabilitate limitata în timp si spatiu.
Daca sunt înregistrate abateri sau reclamatii, organismul de certificare poate retrage certificatul.
La cerere, orice organizatie poate opta pentru recertificare, înainte ca durata de valabilitate sa expire, in vederea asigurarii continuităţii certificării.
În decursul perioadei de valabilitate, organizaţia poate solicita extinderea sau restrângerea domeniului de certificare.
44
Certificarea
Actele necesare, cerute de o organizatie de certificare pentru certificarea unui produs sunt: cerere pentru certificare chestionar de autoevaluare.
Prin recunoasterea reciproca a certificatelor de conformitate date de anumite organizatii din diferite tari se asigura libera circulatie transfrontaliera a marfurilor în tarile din Uniunea Europeana.
45
Certificarea
Odata cu certificatul de conformitate, organismul de certificare confera dreptul de utilizare a marcii de conformitate (marcaj).
Aceasta este reprezentata printr-un simbol grafic sau literal. In Romania, dreptul de utilizare a "mărcilor de conformitate cu
standardele române“ este acordat de Asociaţia de Standardizare din România - ASRO, pe baza avizului Comitetului de Marcă, corespunzător domeniului din care face parte produsul în cauză.
Au fost înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, marca "SR" şi marca "SR-S".
Marca "SR" este o marcă de certificare a conformităţii produselor cu standardele române de referinţă.
Marca "SR-S" este o marcă de securitate, utilizată pentru certificarea conformităţii cu standardele române de securitate.
46
Certificarea
Prin "Regulamentul general al mărcii SR de certificare a conformităţii produselor şi/sau serviciilor cu standardele române", au fost stabilite condiţiile de organizare generală, utilizare şi gestionare a celor două mărci, cerinţele generale pentru comitetele de marcă, regimul financiar şi sancţiunile aplicabile în cazurile de nerespectare de către titulari a regulilor specificate.
Potrivit acestui regulament, certificarea produselor şi serviciilor se face de către organisme de certificare.
De asemenea, încercările necesare certificării se fac numai în laboratoare acreditate.
Mărcile de certificare (obligatorie sau voluntara) au fost înregistrate de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale din Geneva în 1995.
47
Certificarea
Marca trebuie sa fie vizibila, lizibila si usor accesibila autoritatilor, insarcinate cu supravegherea pietei, si consumatorilor.
Marca trebuie aplicata in asa fel incat indepartarea totala a acesteia sa fie imposibila.
In functie de natura produsului, titularii dreptului de utilizare a mărcilor de conformitate aplica marca direct pe produs, pe o eticheta de date prinsa de acesta, pe ambalaj sau pe documente referitoare la produs. Dupa aplicarea marcii se trece numarul de identificare al organismului de certificare.
De asemenea, titularii au dreptul să facă referiri la mărcile de conformitate în contracte sau alte documente privind produsele certificate. Aceste mărci pot fi utilizate în cadul unor acţiuni de publicitate sau de informare în relaţiile comerciale.
48
Certificarea
Marca poate fi verbală, figurativă sau compusă. Pot constitui marci semne distinctive, cum ar fi: cuvinte, (inclusiv nume de persoane), denumiri arbitrare sau fanteziste, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si in special, forma produsului sau a ambalajului sau, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne.
Marca nu trebuie sa fie compusa, in exclusivitate, din cuvinte sau din expresii comune folosite pentru a desemna produsul /serviciul sau categoria careia ii apartine (ex.: MOBILA pentru obiecte de mobilier).
De asemenea, nu trebuie nici sa fie descrisa in mod exclusiv, adica limitata la indicarea compozitiei sau a calitatii esentiale (ex.: AMAR pentru o bautura cu gust amar sau AUTOMOTO pentru piese de automobile si motociclete ).
49
Certificarea
Nu pot fi înregistrate ca mărci semnele care: nu se deosebesc suficient de alte mărci privind produse sau
servicii identice sau similare inregistrate in Romania sau protejate in baza unor conventii internationale, cu exceptia cazului cand inregistrarea este ceruta sau autorizata de titularii acestor marci;
constituie copierea, imitarea sau traducerea unei mărci din alt stat, notoriu cunoscuta in Romania pentru produse sau servicii identice sau similare;
cuprind numai denumiri care sunt sau au devenit uzuale, necesare sau generice pentru acele produse/servicii, ori se refera exclusiv la modul, timpul si locul fabricatiei sau la natura, destinatia, pretul, calitatea, cantitatea si greutatea marfurilor;
50
Certificarea
cuprind fără autorizația organelor în drept: nume sau portrete de conducatori de stat, denumiri de organizatii sau de unitati administrativ teritoriale din Romania; reproduceri sau imitatii de steme, drapele, ordine, medalii, embleme si insigne; semne oficiale de marcare, verificare, calitate, control sau garantie;
cuprind elementele prevazute la punctul anterior, apartinand altor state sau organizatiilor internationale interguvernamentale, daca folosirea este interzisa de conventiile la care Romania este parte;
cuprind indicatii false sau inselatoare ori sunt contrare legilor ordinii publice si bunelor moravuri.
51
Certificarea
În România se accepta si marca CE:
Avantajele marcarii CE: marca CE indica oficialitatilor guvernamentale ca produsul
poate fi introdus pe piata lor nationala; marca CE pe un produs asigura libera circulatie a produselor
pe piata unica europeana; marca CE constituie o indicatie a conformitatii cu un
minimum de standarde si un nivel minim de calitate; marca CE semnifica preocuparile organizatiei pentru
respectarea standardelor si directivelor europene; marca CE devine pentru consumatori un „simbol al calitatii”.
52
Certificarea Dezavantajul marcarii CE:
directivele U.E. pentru un produs pot fi mai restrictive decât standardele si reglementarile nationale; acest fapt îl poate obliga pe producatorul care doreste sa-si desfaca produsele pe piata europeana sa cheltuiasca în plus pentru proiectarea si fabricarea produselor, în vederea obtinerii marcii CE.
Consiliul Comunitatilor Europene a stabilit un concept modular numit „Abordare Globala” privind diferitele faze ale procedurilor de evaluare a conformitatii produselor.
Se utilizeaza 8 module – notate A, B, C, D, E, F, G, H. In functie de riscurile pe care le prezinta produsele, organizatia
alege unul sau câteva module pentru evaluarea conformitatii si certificarii produselor sale.
53
Certificarea
54
Certificarea
Reglementarea tehnică prevede pentru fiecare categorie de produse dintr-un domeniu reglementat una sau mai multe proceduri pentru evaluarea conformităţii; procedura pentru evaluarea conformităţii este formată din unul sau o combinaţie adecvată a următoarelor module:
modulul A – controlul intern; modulul B – examinarea de tip; modulul C – conformitatea cu tipul; modulul D – asigurarea calităţii producţiei; modulul E – asigurarea calităţii produsului; modulul F – verificarea produsului; modulul G – verificarea unităţii de produs; modulul H – asigurarea totală a calităţii.
55
Certificarea
Pentru organizatie, certificarea produselor ofera o serie de avantaje:
contribuie la promovarea produselor firmei – clientii dobândesc mai multa încredere în produsele certificate, întrucât certificarea este o dovada obiectiva, furnizata de o terta parte, ca sunt respectate caracteristicile de calitate mentionate în documentul de referinta;
optimizarea raportului calitate/pret; perfectionarea continua a produsului; identificarea punctelor slabe legate de fabricatia produslui; elimina încercarile multiple si costisitoare efectuate de furnizori,
clienti si intermediari/distribuitori. Efectul unui produs neconform se manifesta întâi la client si mai
târziu la furnizor, decalajul de timp marind riscul clientului si punându-l în situatia de a-si recupera lent pierderile.
56
Certificarea
Procesul de evaluare şi certificare a conformităţii produselor din organizatia de certificare se desfăşoară prin derularea mai multor etape şi activităţi specifice detaliate prin proceduri operaţionale, funcţie de schema de certificare adoptată, aplicabilă produsului supus evaluării (modul A – H).
În principal, aceste etape sunt: iniţierea si contractarea certificării, evaluarea conformităţii produsului, evaluarea finală şi decizia de acordare/neacordare a
certificării, acţiuni de supraveghere programate.
57
Certificarea
Desfasurarea etapelor de certificare produs: iniţierea si contractarea certificării,
activităţi de iniţiere şi contractare cerere pentru certificare (vezi fisier) chestionar de autoevaluare (vezi fisier) dosarul tehnic al produsului – documentatia tehnica a produsului
evaluarea conformităţii produsului, auditul furnizorului, eşantionarea probelor de încercat, inspecţia, efectuarea încercărilor produsului,
evaluarea finală şi decizia de acordare/neacordare a certificării, acţiuni de supraveghere programate:
pentru o durată de valabilitate a certificatului acordat de 3 ani, sunt programate 2 etape de supraveghere;
intervalul dintre 2 etape de supraveghere nu poate depăşi 12 luni.
58
Certificarea
Organizatiile de certificare emit “Regulile generale de certificare a conformitatii produselor” (vezi fisier). Acestea cuprind: scop si domeniu de aplicare; documente de referinta; terminologie (definitii) si abrevieri (prescurtari); conditii generale; obligatiile solicitantilor; drepturile furnizorilor de produse certificate procesul de evaluare a conformitatii certificatul de conformitate utilizarea certificatului si a marcii de conformitate a
produselor mentinerea certificarii
59
Certificarea
suspendarea certificatului retragerea /anularea certificarii reevaluarea conformitatii modificari ale cerintelor de certificare reclamatii la furnizori apeluri, reclamatii si contestatii inregistrari anexe formulare
60
Certificarea
Pe primele pagini ale documentului sunt mentionate urmatoarele elemente: organismul de acreditare; organismul de certificare; denumirea certificarii; codul; numele si semnatura celor care au intocmit-o si au aprobat-o; numarul exemplarului; evidenta editiei / reviziilor (data, continut).
Pe fiecare pagina a documentului se mentioneaza editia / revizia si data, numarul paginii.
61
Certificarea
Structura documentatiei de certificare interna a unui produs cuprinde: scop si domeniu de aplicare; documente de referinta si conexe; terminologie si abrevieri; reguli de procedura:
documentul de referinta; documentatia; planul de evaluare a conformităţii produsului; supravegherea menţinerii conformităţii produsului; extinderea; recertificarea;
inregistrari.
62
Certificarea
Pe primele pagini ale documentului sunt mentionate urmatoarele elemente: organismul de acreditare; organismul de certificare; denumirea certificarii; codul; numele si semnatura celor care au intocmit-o si au aprobat-o; numarul exemplarului; evidenta editiei / reviziilor (data, continut).
Pe fiecare pagina a documentului se mentioneaza editia / revizia si data, numarul paginii.
Studiul de caz este realizat pentru certificarea lubrifiantilor (vezi fisier).
63
Certificarea
Certificate ISO / CEN piese auto - se pot obţine printr-o colaborare cu o firma specializată în certificare.
ISO (Organizaţia Internaţională pentru Standardizare) este o federaţie mondială a organismelor naţionale de standardizare, care este responsabilă cu pregătirea standardelor internaţionale, activitate realizată prin intermediul comitetelor sale tehnice.
Se preconizeaza ca standardele internaţionale sa acopere domeniul metodelor de încercare, metodelor de eşantionare şi terminologia.
In Europa coexista standardele naţionale şi europene. Se estimează că, în timp, standardele nationale îşi vor reduce ponderea până la 10% din totalul de standarde.
Standardele europene se vor focaliza pe performanţele produselor şi pe specificaţii.
64
Certificarea
CEN sau Comitetul European pentru Standardizare a fost fondat în anul 1961 de către organismele naţionale de standardizare ale ţărilor membre ale Comunităţii Economice Europene şi ale ţărilor EFTA.
În momentul de faţă CEN contribuie la îndeplinirea obiectivelor UE şi a Zonei Economice Europene prin intermediul creării de standarde tehnice voluntare ce promovează comerţul liber, siguranţa muncitorilor şi a consumatorilor, cooperarea reţelelor, protecţia mediului, folosirea programelor de cercetare şi dezvoltare şi achiziţiile publice.
În cadrul CEN, comitetele tehnice responsabile de producţia de piese sunt CEN/SS I17, CEN/SS T03 şi CEN/TC 270.
65
Certificarea
CEN/SS I17 - Standarde publicate Referinţă Standard: CR 1100:1993 Titlu: Memorandum despre sănătate şi standardizarea siguranţei
în legatură cu directiva – Aplicaţii în domeniul maşinilor Citat în OJ: Nu Directiva : 98/37/EC
66
Certificarea Vehicule rutiere - CEN/SS T03 - Standarde publicate EN ISO 11446:2004 - Conectoare pentru legături electrice între
vehiculul care tractează şi vehiculul tractat. Conectoare cu 13 poli pentru vehicule cu tensiune de alimentare nominală de 12 V
EN ISO 4165:2003 - Vehicule rutiere – Conexiuni electrice – Conexiune în dublu pol (ISO 4165:2001)
EN ISO 8092-2:2006 - Vehicule rutiere. Conexiuni pentru cablaje electrice montate pe vehicul. Partea 2: Definiţii, metode de încercări şi prescripţii generale de performanţă
EN ISO 8092-3:1999 - Vehicule rutiere. Partea 3: Fise plate masculine pentru conexiuni multipolare. Dimensiuni şi prescripţii specifice
EN ISO 8092-4:1999 - Vehicule rutiere. Partea 4: Fise rotunde masculine pentru conexiuni uni şi multipolare. Dimensiuni şi prescripţii specifice
67
Certificarea
Motoare cu combustie internă - CEN/TC 270 - Standarde publicate
Referinţă Standard: EN 12601:2001; Titlu: Grupuri electrogene acţionate de motoare cu ardere internă cu mişcare alternativă. Securitate; Citat în OJ: C 192 (2003-08-14), C 336 (2005-12-31) ; Directiva - 98/37/EC
EN 1679-1:2001 - Motoare cu ardere internă cu mişcare alternativă. Securitate. Partea 1: Motoare cu aprindere prin comprimare; citat în OJ - C 183 (1998-06-13), C 252 (2000-09-02), C 192 (2003-08-14), C 336 (2005-12-31); directiva - 89/392/EEC, 98/37/EC
68
Certificarea
EN 1834-1:2001 - Motoare cu mişcare alternativă cu ardere internă. Cerinţe de securitate pentru proiectarea şi construcţia motoarelor pentru utilizare în atmosfere potenţial explozive. Partea 1: Motoare din grupa II pentru utilizare în atmosfere cu gaze şi vapori inflamabili; citat în OJ - C 205 (2001-07-21), C 192 (2003-08-14), C 204 (2004-08-12), C 300 (2005-11-30), C 57 (2006-03-09), C 336 (2005-12-31); directiva - 94/9/EC, 98/37/EC
EN 1834-2:2003 - Motoare cu ardere internă cu mişcare alternativă. Partea 2: Motoare din grupa I pentru utilizare în medii de lucru subterane susceptibile de a conţine gaz de mină şi/sau praf combustibil ; citat în OJ - C 205 (2001-07-21), C 192 (2003-08-14), C 204 (2004-08-12), C 300 (2005-11-30), C 57 (2006-03-09), C 332 (2001-11-27), C 336 (2005-12-31) ; directiva - 94/9/EC, 98/37/EC
69
Certificarea EN 1834-3:2000 - Motoare cu ardere internă cu mişcare
alternativă. Partea 3: Motoare din grupa II pentru utilizare în atmosfere cu praf inflamabil; citat în OJ - C 205 (2001-07-21), C 192 (2003-08-14), C 204 (2004-08-12), C 300 (2005-11-30), C 57 (2006-03-09), C 336 (2005-12-31); directiva - 94/9/EC, 98/37/EC
EN ISO 11102-1:2001 - Motoare cu ardere internă, cu mişcare alternativă. Echipament de pornire manuală. Partea 1: Cerinţe de securitate şi încercări; citat în OJ - C 78 (1998-03-13), C 252 (2000-09-02), C 192 (2003-08-14), C 336 (2005-12-31); directiva - 89/392/EEC, 98/37/EC
EN ISO 11102-2:2003 - Motoare cu ardere internă, cu mişcare alternativă. Partea 2: Metodă de încercare a unghiului de decuplare; citat în OJ - C 78 (1998-03-13), C 252 (2000-09-02), C 192 (2003-08-14), C 336 (2005-12-31); directiva - 89/392/EEC, 98/37/EC
70
Certificarea EN ISO 14314:2004 - Motoare cu ardere internă cu mişcare
alternativă. Dispozitiv de pornire cu reînfăşurător. Cerinţe generale de securitate; citat în OJ - C 336 (2005-12-31); directiva - 98/37/EC
EN ISO 2170-1:2003 - Motoare cu ardere internă cu mişcare alternativă. Vocabular. Partea 1: Termeni referitori la proiectarea şi funcţionarea motorului
EN ISO 2170-2:2003 - Motoare cu ardere internă cu mişcare alternativă. Vocabular. Partea 2: Termeni referitori la mentenanţa motorului
EN ISO 3046-5:2003 - Motoare cu ardere internă cu mişcare alternativă. Performanţe. Partea 5: Vibraţii torsionale
EN ISO 8178-5: 2003 - Motoare cu ardere internă cu mişcare alternativă. Măsurarea emisiilor din gazele de evacuare. Partea 5: Combustibili utilizaţi la încercare
71
Certificarea EN ISO 8178-7:2003 - Motoare cu ardere internă cu mişcare
alternativă. Măsurarea emisiilor din gazele de evacuare. Partea 7: Identificarea familiei de motoare
EN ISO 8178-8:2003 - Motoare cu ardere internă cu mişcare alternativă. Măsurarea emisiilor din gazele de evacuare. Partea 8: Identificarea grupei de motoare
EN ISO 8178-9:2003 - Motoare cu ardere internă cu mişcare alternativă. Măsurarea emisiilor din gazele de evacuare. Partea 9: Cicluri şi proceduri de încercare pentru măsurarea pe standul de încercare a emisiilor de fum din gazele de evacuare la motoarele cu ardere internă
EN ISO 8178-10:2003 - Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu ardere internă cu mişcare alternativă. Partea 10: Măsurarea zgomotului aerian prin metoda suprafeţei înfăşurătoare.
72
Certificarea
ISO/TS 16949 : 2009 - Sisteme de management al calităţii. Cerinţe particulare pentru aplicarea ISO 9001:2008 în organizaţii cu producţie de autovehicule şi de piese de schimb aferente
ISO/TS 16949 este o specificatie tehnica ISO, care integreaza standardele sistemelor de management al calitatii din industria auto, existente in Europa si SUA, in cadrul unui standard global al industriei auto, cu scopul eliminarii nevoii de obtinere a multiplelor certificari destinate satisfacerii cerintelor multitudinii de clienti care activeaza pe piata globala.
Avand la baza standardul ISO 9001:2008, ISO/TS 16949 detaliaza cerintele sistemului de management al calitatii pentru proiectarea, dezvoltarea, productia, instalarea si service-ul produselor legate de industria auto.
73
Certificarea
In plus, mai exista o serie de cerinte specifice ale clientilor, necesare diversilor producatori de vehicule din cadrul IATF (International Automotive Task Force).
In trecut, la nivel mondial au fost necesare si folosite o varietate de standarde de catre diversi producatori auto.
ISO/TS 16949 este proiectat sa inlocuiasca in cele din urma toate aceste standade, sub forma unui singur standard al sistemului de management al calitatii din cadrul industriei auto la nivel mondial.
Printre standardele anterioare similare amintim:• QS 9000 (Ford, General Motors, Daimler Chrysler)
• EAQF 94 (PSA Peugeot, Citroën, Renault, FIEV)
• VDA 6 (Audi, BMW, VW, Daimler Chrysler)
• AVSQ ‘94 (Fiat Auto, IVECO)
74
Certificarea
Procedurile pentru evaluarea conformităţii depind de gradul de complexitate al produsului şi de riscul estimat la utilizarea acestuia.
Principiile pe care se bazează procesul de evaluare a conformităţii sunt:
competenţă şi imparţialitate; transparenţă şi credibilitate; independenţă faţă de posibila predominare a oricăror interese
specifice; asigurarea confidenţialităţii şi păstrarea secretului profesional; reprezentarea intereselor publice; contribuţia la promovarea principiului liberei circulaţii a
produselor.
75
Certificarea
Cerinţele minime ce trebuie îndeplinite de laboratoarele de încercări şi organismele de certificare sau de inspecţie, pentru a fi recunoscute în vederea desemnării / notificării, sunt:
disponibilitate de personal şi echipamente; independenţă şi imparţialitate în relaţiile directe şi indirecte; personal competent tehnic pentru evaluarea conformităţii; asigurarea confidenţialităţii, păstrarea secretului profesional şi
integritatea; deţinerea unei asigurări de răspundere civilă, pentru cazul în care
răspunderea nu revine statului prin lege.
76
Omologarea
77
Omologarea
Evaluarea calitatii si omologarea sunt notiuni înrudite cu certificarea.
Evaluarea calitatii precede certificarea prin aspectul cantitativ, de apreciere a capacitatii unui produs/procedeu/organism de a satisface cerintele certificate.
În contextul economiei de piata, continutul omologarii s-a modificat.
Prin omologare se recunoaste aptitudinea producatorului de a realiza produse conforme cu tipul omologat.
Prin omologare se obtine autorizarea de a comercializa sau utiliza, în scop precizat si în conditii prestabilite, un produs/serviciu/proces.
Omologarea nu se refera la fabricatia unui produs sau prestarea unui serviciu care nu sunt destinate comercializarii.
78
Omologarea
În procesul de realizare a produselor noi, omologarea reprezintă o operaţiune tehnico-economică de mare importanţă pentru succesul produsului pe piaţă.
Prin omologare se înţelege totalitatea activităţilor - încercări, verificări - efectuate de comisia de omologare pe baza cărora aceasta declară în scris că produsul/serviciul respectiv îndeplineşte toate cerinţele prevăzute în standarde sau alte specificaţii tehnice, prezentând nivel calitativ acceptabil.
Comisia de omologare stabilită conform unei proceduri specifice se compune din reprezentanţi ai producătorilor, beneficiarilor/consumatorilor, unităţilor de cercetare-proiectare, laboratoarelor acreditate pentru testare, ministerelor, departamentelor sau altor unităţi interesate.
79
Omologarea
Potrivit reglementărilor din ţara noastră, lista produselor pentru care este obligatorie omologarea este aprobată de guvern, la propunerea miniştrilor sau departamentelor interesate. La cererea producătorilor pot fi omologate şi alte produse, în afara celor prevăzute în mod expres.
În cazul produselor a căror omologare este obligatorie, încercările şi verificările în vederea omologării se efectuează numai în laboratoare acreditate.
Celelalte produse vor fi omologate la producători/prestatori, conform procedurilor stabilite în cadrul sistemului propriu de asigurare a calităţii.
Comisiile de omologare eliberează "certificate de omologare".
80
Omologarea
Certificatul de omologare este documentul prin care se face omologarea produselor, cu scopul de a verifica dacă produsele noi corespund documentaţiei tehnico-economice. Omologarea se face în doua etape :
omologarea preliminară (de prototip) în urma căreia unitatea producătoare poate trece la pregătirea fabricaţiei şi execuţiei serie zero (tiparul de proba).
omologarea finală, pe baza căreia se definitivează documentaţia pentru fabricaţie de serie.
81
Omologarea
Fiecare stat membru notifică Comisiei UE şi celorlalte ţări comunitare, autorităţile competente care acordă omologări şi, dacă este cazul, domeniile pentru care acestea sunt răspunzătoare. De asemenea, vor fi notificate şi serviciile tehnice, recunoscute ca laboratoare de încercări, cu indicarea tipurilor de încercări pentru care sunt autorizate.
Dacă un stat membru al UE, care a aprobat omologarea de tip, constată că un produs însoţit de certificat de omologare sau de marcă de omologare, nu mai corespunde cu tipul pentru care a acordat omologarea, aceasta întreprinde măsurile necesare pentru a se asigura că produsul va fi din nou conform cu tipul omologat. Autoritatea competentă care acordă omologarea comunică celorlalte state comunitare măsurile pe care le-a luat, care pot merge până la retragerea omologării.
82
Garantarea
83
Garantarea
Prin termen de garanţie se înţelege intervalul de timp prevăzut în standarde, norme sau contracte, în cadrul căruia remedierea sau înlocuirea produsului/serviciului se realizează pe seama şi cheltuiala unităţii producătoare sau prestatoare.
Termenul de garanţie începe de la data preluării produsului de către beneficiarul final. Alături de acest termen, în legislaţia referitoare la calitatea produselor şi serviciilor sunt definite atât termenul de valabilitate, cât şi durata de utilizare normată.
Termenul de valabilitate reprezintă intervalul de timp în care produsele alimentare, medicamentele, produsele chimice şi alte produse - conservate, depozitate, transportate în condiţiile stabilite prin documente tehnico-economice - îşi păstrează nemodificate toate caracteristicile calitative iniţiale. Termenul de valabilitate începe de la data fabricaţiei şi este indicat ca interval de timp sau ca dată limită de utilizare.
84
Garantarea
Prin durata de utilizare normată se înţelege intervalul de timp în cadrul căruia produsul - în condiţii de utilizare, depozitare şi transport stabilite prin documente tehnico-economice îşi menţine nemodificate toate caracteristicile funcţionale. Această durată începe de la data preluării produsului de către beneficiarul final şi se menţionează în documentaţia tehnică a produsului.
Unităţile producătoare, de comercializare şi cele prestatoare de servicii răspund pentru orice deficienţe privind calitatea produselor/serviciilor, apărute în cadrul termenului de garanţie al acestora, precum şi pentru eventualele vicii ascunse constatate în perioada de valabilitate sau de utilizare normată, dacă acestea determină nerealizarea scopului pentru care produsul/serviciul respectiv a fost realizat.
85
Garantarea
Legislaţia prevede obligaţia înscrierii termenului de garanţie sau de valabilitate şi a duratei de utilizare normată, după caz, pe produse, ambalaje individuale sau documente de însoţire a mărfurilor.
Certificatul de garanţie este documentul prin care se garantează calitatea produsului. Un certificat de garanţie cuprinde: denumirea completă a produsului data livrării catre unitatea beneficiara sau data când a avut loc
vânzarea - termenul de garanţie - semnătura conducătorului unităţii
Certificatul de garanţie are un dublu rol: confirmă calitatea produsului garantează cumpărătorului remedierea defectelor aparente sau
ascunse ivite în perioada de garanţie (care obligatoriu va fi înscrisa în certificat)
86
Concluzii
87
Concluzii
Standardul SR EN ISO 9001 : 2008 defineste asigurarea calitatii ca o componenta a managementului calitatii, concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele referitoare la calitate vor fi indeplinite.
control
imbunatatire
garantareinstruire
construire
ACTIVITATE
Fig. Functiile asigurarii calitatii
88
Concluzii
Masurile de asigurare a calitatii adoptate in cadrul unor activitati desfasurate in organizatie sunt transpuse in proceduri.
Procedura este un document care prezinta modul cum se desfasoara si se controleaza o activitate.
Structura procedurilor documentate ale sistemului calitatii cuprinde: politica / referiri la politica in domeniul calitatii (cerinte generale); domeniul de aplicare si obiectul (scopul) procedurii; definitii, prescurtari; documentatie / referinte; descrierea procedurii – actiuni / metode pentru satisfacerea
cerintelor referitoare la elementul sistemului calitatii; responsabilitati; inregistrari; anexe.
89
Concluzii
Forma concreta de detaliere a unei proceduri a sistemului calitatii sub aspectul unor documente de lucru detaliate, poarta denumirea de documentele calitatii.
Documentele calitatii se materializeaza in: formulare, rapoarte; instructiuni de lucru; proceduri si instructiuni de inspectie, incercare; fise tehnologice; desene; specificatii.
Inregistrarile referitoare la calitate sunt documente care furnizeaza dovezi obiective privind gradul de satisfacere a cerintelor referitoare la calitate sau cu privire la eficacitatea elementelor sistemului calitatii unei organizatii.
90
Manualul calităţii
(Nivelul A)
- Politica si obiective
Proceduri documentate ale sistemului de management al
calităţii(Nivelul B)
- Planuri de calitate
Instrucţiuni de lucru şi alte documente pentru sistemul de management al calităţii
(Nivelul C)
- Formulare
- Rapoarte - Specificatii
- Documente externe - Inregistrari
Conţinutul documentelor
A: Descrie sistemul de management al calităţii în concordanţă cu politica în domeniul calităţii şi cu obiectivele adoptate si cu standardul aplicabil
B: Descrie procesele intercorelate şi activităţile cerute pentru implementarea sistemului de management al calităţii
C: Constă în documente de lucru detaliate (in detaliu)
Structura ierarhica a documentelor sistemului de management al calităţii
91
Concluzii
Prin certificare se înţelege procedura şi activitatea desfăşurată de un organism autorizat (organism de certificare – neutru si oficial) pentru determinarea, verificarea şi atestarea scrisă a calităţii organizatiilor, respectiv a calitatii produselor, în concordanţă cu obiectivele stabilite.
Daca cercetarile sunt concludente se va acorda un certificat de conformitate, în conditii bine definite si cu valabilitate limitata în timp si spatiu. De asemenea, se confera dreptul de utilizare a marcii de conformitate (marcaj).
Marca trebuie sa fie vizibila, lizibila si usor accesibila autoritatilor si consumatorilor.
Marca trebuie aplicata in asa fel incat indepartarea totala a acesteia sa fie imposibila.
92
Concluzii
Procesul de evaluare şi certificare a conformităţii produselor se desfăşoară in mai multe etape, prin activităţi specifice detaliate in proceduri operaţionale:
iniţierea si contractarea certificării, activităţi de iniţiere şi contractare cerere pentru certificare chestionar de autoevaluare
evaluarea conformităţii produsului, auditul furnizorului, eşantionarea probelor de încercat, inspecţia, efectuarea încercărilor produsului,
evaluarea finală şi decizia de acordare/neacordare a certificării, acţiuni de supraveghere programate:
pentru o durată de valabilitate a certificatului acordat de 3 ani, sunt programate 2 etape de supraveghere;
intervalul dintre 2 etape de supraveghere nu poate depăşi 12 luni.
93
Concluzii
Acreditarea constituie recunoasterea oficiala a competentei unei organizatii (organism de certificare, laborator de încercari, organism de inspectie si control) de a efectua anumite activitati specificate, în raport cu un referential precizat, la un moment dat, cât şi a menţinerii în timp a acestei competenţe (pe durata de valabilitate a acreditării). Acreditarea este obligatorie si este realizata de un organism de acreditare.
Prin omologare se înţelege totalitatea activităţilor - încercări, verificări - efectuate de comisia de omologare pe baza cărora aceasta declară în scris - certificat de omologare - că produsul respectiv îndeplineşte toate cerinţele prevăzute în standarde sau alte specificaţii tehnice. De asemenea, se recunoaste aptitudinea producatorului de a realiza produse conforme cu tipul omologat.
Lista produselor pentru care este obligatorie omologarea este aprobată de guvern.
94
Concluzii Prin termen de garanţie se înţelege intervalul de timp prevăzut
în standarde, norme sau contracte, în cadrul căruia remedierea sau înlocuirea produsului se realizează pe seama şi cheltuiala unităţii producătoare sau prestatoare.
Termenul de valabilitate reprezintă intervalul de timp în care anumite tipuri de produse - conservate, depozitate, transportate în condiţiile stabilite prin documente tehnico-economice - îşi păstrează nemodificate toate caracteristicile calitative iniţiale.
Prin durata de utilizare normată se înţelege intervalul de timp în cadrul căruia produsul - în condiţii de utilizare, depozitare şi transport stabilite prin documente tehnico-economice - îşi menţine nemodificate toate caracteristicile funcţionale.
Legislaţia prevede obligaţia înscrierii termenului de garanţie sau de valabilitate şi a duratei de utilizare normată, după caz, pe produse, ambalaje individuale sau documente de însoţire a mărfurilor.
95
Anexe
96
Anexe
Documente de referinta: SR EN 45011:2001 – cerinte generale pentru organisme care
aplica sisteme de certificare a produselor (ISO/CEI Ghid 65/1996);
SR EN ISO/CEI 17000:2005 – Evaluarea conformitatii. Vocabular si principii generale;
SR Ghid ISO/CEI 67:2006 – Evaluarea conformitatii. Principii fundamentale ale certificarii produselor;
SR Ghid ISO/CEI 7:2006 – Linii directoare pentru redactarea standardelor utilizabile pentru evaluarea conformitatii;
SR Ghid ISO/CEI 27:2006 – Linii directoare pentru actiunile corective pe care trebuie sa le intreprinda un organism de certificare in caz de utilizare abuziva a marcii de conformitate;
97
Anexe
SR Ghid ISO/CEI 23:2006 – Metode pentru indicarea conformitãţii cu standardele în sistemele de certificare de terţã parte;
IAF GD 5:2006 – Issue 2 – General requirements for Bodies operating Product Certification System;
EA-2/17:2009 - Ghid EA privind cerintele orizontale pentru acreditatea organismelor de evaluare a conformitatii in vederea notificarii;
SR ISO 10005:1999 – Managementul calitaţii. Ghid pentru planurile calitaţii;
SR EN ISO 19011:2003 – Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si al mediului;
98
Anexe
Legea 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu modificarile şi completarile ulterioare;
HG 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale;
HG 457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune, cu modificarile şi completarile ulterioare;
HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, cu modificarile şi completarile ulterioare.
99
Anexe
Domeniu reglementat - ansamblul activităţilor economice şi produselor asociate acestora, pentru care se emit reglementări tehnice specifice privind condiţiile de introducere pe piaţă şi/sau de punere în funcţiune
Lista domeniilor reglementate din Anexa 1 a Legii 608/2001, republicată in 2006 şi a fost modificată prin Legea nr. 62/2007 pentru alin. (3) al art. 29: 1. Echipamente de joasă tensiune 2. Recipiente sub presiune 3. Jucării 4. Produse pentru construcţii 5. Compatibilitatea electromagnetică 6. Maşini industriale
100
Anexe
7. Echipamente individuale de protecţie 8. Aparate de cântărit cu funcţionare neautomată 9. Dispozitive medicale implantabile active 10. Arzătoare cu combustibili gazoşi 11. Cazane pentru apă caldă 12. Explozibili utilizaţi în scopuri civile 13. Dispozitive medicale 14. Medii potenţial explozive 15. Ambarcaţiuni de agrement 16. Ascensoare 17. Echipamente de refrigerare 18. Echipamente sub presiune
101
Anexe
19. Dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro 20. Echipamente terminale de radio şi telecomunicaţii 21. Ambalaje şi deşeuri de ambalaje 22. Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane 23. Interoperativitatea sistemului de transport feroviar de
mare viteză transeuropean 24. Echipamente maritime 25. Echipamente sub presiune transportabile 26. Emisiile de zgomot în mediu produse de către
echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor 27. Interoperativitatea sistemului de transport feroviar
convenţional transeuropean 28. Mijloace de măsurare
102
Anexe
Definitii: organism de certificare - organism independent fata de clientul
lui si alte parti interesate, care aplica regulile unui sistem de certificare in scopul evaluarii, certificarii si supravegherii conformitatii;
organism notificat - laborator de incercari, de etalonare, organism de certificare sau organism de inspectie, persoana juridica cu sediul in Romania, care a fost desemnat de o autoritate competenta sa efectueze evaluarea conformitatii intr-un domeniu reglementat si care este inscris in Registrul organismelor notificate;
domeniu reglementat - ansamblul activitatilor economice si al produselor asociate acestora, pentru care se emit reglementari tehnice specifice privind conditiile de introducere pe piata si de utilizare;
103
Anexe
certificare a conformităţii - acţiune a unei terţe părţi care dovedeşte existenţa încrederii adecvate, că un produs (termen care include un proces sau serviciu) identificat corespunzător este conform cu un anumit standard sau cu un alt document ;
evaluare a conformităţii - activitatea al cărei obiect este determinarea în mod direct sau indirect a faptului că sunt îndeplinite condiţiile specificate;
supraveghere - reluarea sistematică a activităţilor de evaluarea a conformităţii, ca o bază pentru menţinerea validităţii declaraţiei de conformitate;
sistem de certificare - un sistem care are propriile sale reguli, proceduri şi management pentru a realiza evaluarea conformităţii produselor. Acesta include urmatoarele elemente: selecţia, determinarea, analiza şi în final certificarea;
104
Anexe
certificat de conformitate - document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare şi care indică existenţa încrederii adecvate că un produs, identificat corespunzător este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ ;
declaratie de conformitate - procedura prin care un producator sau un reprezentant autorizat al acestuia da o asigurare scrisa ca un produs este conform conditiilor specificate;
furnizor - parte responsabilă pentru a se asigura că produsele îndeplinesc si după caz continuă să îndeplinească, cerinţele pe care se bazează certificarea;
producător - persoană fizică autorizată sau persoană juridică, responsabilă pentru proiectarea şi realizarea unui produs, în scopul introducerii pe piaţă;
105
Anexe
reprezentant autorizat al producatorului - persoană fizică sau juridică cu domiciliul, producătorului respectiv cu sediul, în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, împuternicită de producător să acţioneze în numele acestuia;
solicitant - persoană sau organism care solicită o licenţă de certificare la organismul de certificare;
document normativ - document care furnizează reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele acestora;
produs pentru X (domeniu) – orice produs realizat in scopul de a fi incoroporat, in mod permanent in X.
familie de produse – grup de produse generice care au utilizari prevazute similare, cum ar fi: finisaje pentru pereti interiori sau invelitori de acoperis;
106
Anexe
standard - document stabilit prin consens şi aprobat de către un organism recunoscut, care furnizează, pentru utilizări comune şi repetate, reguli, îndrumări sau caracteristici pentru activităţi şi rezultate, menite să asigure un grad optim de ordine într-un context dat;
specificatii tehnice armonizate – standarde romane care adopta standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru X sau standarde nationale ale statelor membre ale Uniunii Europene care adopta standarde europene armonizate in domeniul produselor pentru X si agremente tehnice europene;
documente oficiale de certificare - documente emise în cadrul procedurilor unui sistem certificare şi care atestă că s-a demonstrat că produsul satisface cerinţele specificate;
107
Anexe
marcaj de conformitate - simbol care se aplica de producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia, inainte de introducerea pe piata si / sau de utilizare, pe un produs, pe ambalajul acestuia si/sau pe documentele insotitoare si care are semnificatia conformitatii produsului cu toate cerintele aplicabile, prevazute in de standardul de referinta;
neconformitate – neindeplinirea unei cerinte a documentelor de referinta, care afecteaza functionarea si eficacitatea controlului productiei in fabrica in asa fel incat, produse care nu sunt conforme cu standardul relevant ar putea fi introduse pe piata; acest tip de abatere, necesita in principiu, repetarea integrala sau partiala a evaluarii controlului productiei in fabrica; neconformitatile influenteaza acordarea certificarii;
108
Anexe
incercare - operaţiune tehnică ce constă în determinarea uneia sau mai multor caracteristici ale unui produs, în concordanţă cu o procedură specificată;
observatie – oportunitate de imbunatatire; evidentierea unei probleme pentru care auditorul nu a gasit dovezi obiective pentru a o declara neconformitate, dar este susceptibila de a deveni neconformitate fata de o cerinta a standardului daca nu se intreprind actiuni preventive; auditatul decide daca trebuie sau nu intreprinse actiuni corective; pentru auditat, observatia constituie o oportunitate pentru imbunatatire; observatia nu conditioneaza acordarea certificarii;
