Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

download Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

of 54

Transcript of Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    1/54

    SCHITA CURSULUI DE CARIOLOGIE SI

    ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE

    Rezidentiat de Endodontie

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    2/54

    CONCEPTE MODERNE INETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE

    Tema 1.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    3/54

    1. Noiuni de etiopatogenie n caria dentarTeoria plurifactoriala a lui KeyesKeyes, n 1968, a imaginat o diagram n care erau indicai principalii factori implicai netiologia cariei dentare i care prin aciune concomitent pot determina apariia cariei

    dentare. Aceti factori erau: gazda (dintele i mediul su, lichidul bucal); substratul(hidraii de carbon fermentabili); placa bacterian (microorganismele cariogene). Ulterior,Knig a adugat i factorul timp de demineralizare (durata de aciune a acizilor). Factorul dinte

    dini cu morfologie accentuat( la nivelul premolarilor i a molarilor, n zonele cu fisuri igropie adnci, la nivelul punctului de contact cu dinii vecini, n zona cervical a dinilor

    boselai);incongruena dento-alveolar cu nghesuire;dini cu malpoziii(versii, rotai);dini cu abrazie accentuat, cu eroziuni dentare determinate de diferii acizi; dini cu dentinogenez imperfect, cu distrofii dentare secundare de tipul cariilorcirculare la frontalii superiori (caria de biberon), sau sindromul dentar Dubreuil;

    dini cu obturaii debordante, cu restaurri protetice la care depunerea de placbacterian se poate face n zona coletului acolo unde exist o adaptare defectuoas; la pacienii cu boal parodontal(gingivite, parodontopatii) la care datorit prezeneiinflamaiei gingivale, igiena este precar i favorizeaz apariia de carii, n special n zonacoletului, precum i pe suprafeele radiculare ce devin expuse plcii bacteriene cariogene;la pacienii ce sufer de un sindrom disfuncional al sistemului stomatognat, cu tulburri

    musculare, ocluzale, ale A.T.M., ce creaz condiii favorabile depunerii de plac bacteriani a ari iei cariilor.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    4/54

    Caria dentara este mult i factor iala

    Conceptiamoderna

    Determinanatiecologici

    Factori socio-economici

    Clasa Sociala

    EducatiaVenituri

    Comportament

    Cunoastere

    Atitudine

    FactorMicrobian

    SalivaFlux salivarCapacitatetampon

    Compozitie

    Biofilm Dinte Fluoruri

    GeneticTimp

    DietaCompozitieFrecventazaharului

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    5/54

    Caria dentar este o boal localizatpe sedii specifice, care apare ca urmare a dishomeostazieiecosistemului oral.

    Factorul cauzal este placa bacteriancariogencare coninepreponderent bacterii acidogene iacidofile, a crordezvoltare este favorizatde o serie de factori care joacrolul de determinaniiecologici. Acetia condiioneaz iniierea i evoluia bolii, controlnd condiiile de habitat inutrienidisponibili din fiecare niecologic. Astfel ei moduleazcaracteristicile comunitare aleplcii bacteriene (compoziia, structura, i virulena acesteia) prin limitarea sau stimulareadezvoltrii anumitor specii bacteriene, caracterizate prin necesiti specifice de nutriie i dehabitat.

    Principalii determinani ecologici ai plcii bacteriene cariogene sunt:Habitatulreprezint spaiul n care populaia niei este adpostit, principalele caracteristici ceinflueneaz colonizare lui cu o anumit specie bacterian fiind legate de :- diniofer condiii optime de colonizare bacterian n zonele retentive.fluidul oral - are un rol esenial n vehicularea bacteriilor i a nutritienilor bacterieni (clearance) ireprezent mediul lichid ce scald fiecare ni ecologic.controlul plcii bacterieneurmreste indepartarea temporara a sp. bacteriene cariogene irecolonizarea suprafeelor dentare cu o plac bacterian nepatogen(ex. igiena oral).Substratul nutritival populaiei bacteriene- este asigurat prin aportul alimentar al pacientului

    (hidrocarbonatele fermentabile).

    Teoria ecologica plciibacteriene

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    6/54

    FLORANORMAL SALIVAR

    Lactobacili S.mutans

    PLACA DENTAR

    Placparodontopat

    Plac cariopat

    Actinobacil

    actinomicetemcomitans(Aa)Porphiromonas gingivalis(Pg)

    Prevotela intermedia(Pi)

    S.mutans Lactobacili

    (Actinomices)

    TARTRU GINGIVITCARIE SMAL CARIE CEMENT

    Parodontite,Pierdere os

    AaPgPi

    Lactobacili

    Carie de dentin,Pulpit

    Necroz Pulpar,Parodontite, Periapicale,

    AbcesPrezentarea schematic a cilor de infecie n dini i parodoniu(Ghiorghe Angela- Elemente de cariologie,2008)

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    7/54

    Factorii favorizani interni majori n legtur cu boala carioas suntreprezentai de un flux salivar sczut, o calitate slab a salivei, factoridefavorizani n legtur cu gazda, boli cronice, o anatomie dentar

    defavorabil la nivel micro- imacro, un stadiu periculos n erupiadentar,etc.Printre factorii favorizani externi putem include alimentaia cariogen, unstatus socio-economic sczut,o medicaiedefavorabilct ivizite neregulatela cabinetul dentarFactorii socio-economici icomportamentali

    Aceti factori in special cel educaional,sunt cei mai importani lanivel de grup sau populaie. n mod clar, modificrile sociale (rzboaie,urbanizare, industrializare) au influenat tiparul de apariie i evoluie alcariei. Este bine stabilit c o igien bun, obiceiuri alimentare corecte iutilizarea regulata pastelor de dinicu fluor n special la copii sunt n strnscorelaie cu nivelul social al prinilor (nivel educaional), status dentar,regularitatea ngrijirilor dentare( n special programe preventive) imotenirea etnic-important pentru emigrani. Nivelul socio-economic ieducaionalal priniloreste mult mai strns legat de incidenacariei la copiidect de exemplu, frecvenaaportului de produse ce coninzahr.Clasa social, igiena oral, obiceiurile alimentare i utilizarea fluorului sunt

    factori legain mod convenionalde prevalenacariei.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    8/54

    METODE UZUALE SI SPECIALE DE PREPARARE ACAVITATII IN CARIA DENTARA SIMPLA, IMPUSE DEUTILIZAREA MATERIALELOR DE OBTURATIECORONARE BAZATE PE ADEZIUNE

    Tema 2

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    9/54

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    10/54

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    11/54

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    12/54

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    13/54

    Terapia LASER

    Sistemele laser hidrokinetice tipErbium:Yttrium-Aluminium(Er:YAG) i Erbium, chromium:yttrium-scandium-gallium(Er,Cr:YSGG) au fost introduse nmedicina dentar cu scopul de andeprta esuturile dure dentare,acestea mpreun cu un jet deaer/ap dovedindu-se eficiente neliminarea att a substratului durct i demineralizat.

    Preparaiile sunt ntru-ctva

    similare cu cele realizate prin Aa,fiind necesar aplicarea uneirestaurri din materialebioadezive.

    http://jada.ada.org/content/vol131/issue6/images/large/777fig1.jpeg
  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    14/54

    Abraziunea cu aerO tehnic alternativ de intervenie minim invaziv o

    reprezint abraziunea cu aer.R.Black n 1940, a introdus aceast tehnic n practica

    stomatologic, iar S.S. White Company, n 1951, a introdussistemul aerabraziv Airdent, care ns nu s-a bucurat de

    aprecierea practicienilor, deoarece avea anumitedezavantaje:

    nu era capabil s prepare caviti cu perei i marginibine definite att de necesare pentru realizarea formei dereteniea materialelor existente;

    n 1950 a fost introdus turbina care s-a doveditmult mai eficient n efectuarea tuturor preparaiilor;

    sistemul de aspiraie cu putere mare nu era binedezvoltat, astfel nct evacuarea pulberii se fcea dificil;

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    15/54

    OZONO-TERAPIA

    Avantaje: fr anestezie, durerei preparare mecanic,

    fr complicaii,

    reduce considerabilnevoia pentrurestaurri,

    economie tisular

    maxim, suprafeele restantesunt mai rezistente la

    atacul cariogen

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    16/54

    TRATAMENTUL ACTUAL AL PLAGIIDENTINARE SI ADEZIUNEA LASTRUCTURILE DURE DENTARE

    Tema 3

    d d li i i

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    17/54

    Metode de realizare a protecieiorganului pulpo-dentinar n diferite

    situaii clinice.Consideratii clinico-terapeutice

    Nici un material nu asigur o protecie pulpar maibun dect dentina.

    0,5mm dentin restant reduce cu 75% efectulsubstanelor toxice asupra pulpei; 1mm reduce cu 90%efectul toxic; dentina are o capacitate tamponexcelent.

    Conservarea dentinei restante este mai importantpentru sntatea pulpar dect nlocuirea esutuluipierdut cu un material de substituie fie el liner saubaz.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    18/54

    Obiectivele protectiei pulpo-dentinare Stoparea evolutiei cariei prin:

    Sterilizarea dentinei; Remineralizarea dentinei

    Prevenirea afectarii pulpei prin :

    Sigilarea dentinei; Izolarea pulpei prin materialul utilizat si prin stimulareaneodentinogenezei;

    Inhibarea inflamatiei incipiente

    Caracteristicile plagii dentinare

    Nesangeranda;

    Expusa m. oral;

    Infectata; Permeabila;

    Umeda (limfa dentinara);

    Acoperita de smear layer.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    19/54

    Clasificarea materialelor destinate tratamentului plagiidentinare (dupa McCoy)

    Sigilani: varnish-uri sau lacuri (lineri tip solutie):

    rini naturale sau sintetrice dizolvate ntr-un solvent organice de tipul acetonei; cloroformuluisau eterului

    2-5 grosime; utilizai pentru reducerea permeabilitatii dentinare; prevenirea infiltrrii marginale pn cnd

    se produce autosigilarea i pentru prevenirea penetrrii iritanilor din materialul de baz.

    Sisteme adezive pe baz de rini Lineri:

    suspensii de tip cementuri sau rini de acoperire; grosime de 20- 0,5mm; asigura o barier fizic mpotriva bacteriilor i produselor lor; un efect terapeutic antibacterial,

    de remineralizare sau de stimulare a vindecrii pulpare antiinflamator.

    Baze: materiale destinate nlocuirii dentinei absente

    1-2mm grosime; utilizate pentru restaurri ale volumului dentar; n scopul cptuirii, consolidrii pereilor sauderetentivizrii acestora n cazul restaurrilor indirecte.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    20/54

    Factori de care depinde tratamentul plagii

    dentinare

    Tipul de evolutie al cariei

    Caracteristicile dentinei restante

    Raportul cu camera pulpara Localizarea leziunii

    Varsta pacientului si disponibilitate sa pentru

    un anumit tip de tratament Tipul de restaurare finala

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    21/54

    Carii cu evolutie lent progresiva Tratamentul plagii dentinare implica:

    Sigilarea plagii dentinare; Reconstructia volumui dentinar absent (obligatorie doar in cazulamalgamului), care asigura izolarea pulpei si rezistentasubstructurii dentare restante;

    Adeziunea la materialul de obturatie (obligatorie in cazulcompozitelor)

    Carii cu evolutie acuta Tratamentul plagii dentinare implica:

    Sterilizarea dentinei infectate in cavitatile profunde; Remineralizarea dentinei afectate; Sigilarea plagii dentinare; Izolarea plagii dentinare Stimularea neodentinogenezei (in cazul cariilor profunde)

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    22/54

    Materiale utilizate pentru sterilizarea si

    remineralizarea dentinei

    Materiale pe baza de hidroxid de calciu Materiale pe baza de ZOE Materiale pe baza de cimenturi ionomere de sticla Substante pe baza de clorhexidina

    Substante pe baza de fluorura de staniu

    Materiale utilizate in scopneodentinogenetic

    Hidroxidul de calciu Hidroxiapatita; matrice pentru formarea dentinei MTA Molecule semnal pentru vindecarea pulpara

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    23/54

    Rolul hidroxidului de calciu n inducerea dentinogenezei dereparaie

    Ph-ul puternic alcalin pare s fie principalul contributor.

    Iniial se produce necroza local a esutului pulpar n jurul locului lezat. Migrarea celulelor pulpare spre aceast zon se observ dup 2 sptmni (Scroeder).

    Dei pH-ul alcalin nu determin de obicei activitate biologic, n acest caz poate preveniinfecia bacterian i astfel domoli inflamaia creind condiiile favorabile vindecrii.

    Pe msur ce celulele migraz spre zona de necroz, ncepe diferenierea odontoblastelor ise formeaz o punte de dentin de reparatie mineralizat.

    Procesele de semnalizare celular responsabile pentru activitatea Ca(OH)2 de inducere adiferenieirii celulelor odontoblast-like sunt puin cunoscute.

    S-a sugerat ca Ca(OH)2 este capabil s solubilizeze molecule bioactive cu funcii de semnaldin matricea dentinei (TZiafas i col. 2000). Alterarea nivelelor de calciu din mediul celular arputea determina rspunsuri de apoptoz sau difereniere celular a celulelor odontoblast-like(Kardos i col, 1998).

    Exist probabil aberaii in semnalizare demonstrate de aspectul apparent anormal al matriciidin puntea iniial de dentin, care este de obicei de tipul osteodentinei i nu al ortodentineitubulare. Discontinuitile din formarea punii de dentin determin aa zisele defecte tiptunel (Cox i col., 1996) care diminu proprietile de izolare. Ulterior structura matricealdevine mai regulat, asemntoiare ortodentinei tubulare.

    Ca(OH)2 pare s aib efecte relative non-specifice ca inductor al dentinogenezei de reparaiei o heterogenitate considerabil n aciune.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    24/54

    MTACompozitie: silicat tricalcic+ aluminat tricalcic+oxid tricalcic + oxid desiliciu care amestecate cu apa determina un gel coloidal

    Proprietati: pH crescut -12,5; Proprietati hidrofile; sigilare bun; proprieti mecanice asemntoare ZOE ranforsat (IRM) proprieti antibacteriene; formare de puni de dentin; timp de priz prelungit

    Efectul iniial const n formarea unui strat superficial de structuri cristalinepe suprafaa pulpar a materialului de coafaj.

    Pe aceast structur cristalin se aranjeaz colaoane de celule care sufer opolarizare nuclear i citoplasmic i prezinta o organizare citoplasmicdezvoltat.

    Aceast reacie rapid indic stimularea activitii de biosintez a celulelorpulpare.

    Formarea unei matrici atubulare cu incluzii celulare se observ la 2sptmni dup aplicarea MTA.

    Dentina reparativ se observ dup 3 sptmni

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    25/54

    Posibiliti de adeziune a materialelor derestaurare la esuturile dure dentare

    Mecanismele adeziunii si rolul adezivilor amelo-dentinari.

    Adeziunea la smalt

    Adeziunea la dentina

    Clasificarea sistemelor adezive in functie demecanismul de actiune

    - Sisteme adezive pro-smear layer- Sisteme adezive anti-smear layer:

    - Sistemele bazate pe mordansare si indepartarea smear-layer;

    - Sistemele gravante.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    26/54

    Mecanisme implicate in adeziunearasinilor compozite la dentina:-micro-retentia mecanica se obtine prin utilizarea agentilor deconditionare dentinara, care altereaza, dizolva sau indeparteaza smear-layer-ul si deschid tubulii dentinari.- aderenta chimica realizeaza legaturi chimice la calciul sau colagenulexpus.- monomerul utilizat trebuie sa prezinte o portiune hidrofila (apta de

    legaturi cu dentina) si o portiune hidrofoba ce va realiza legaturi cumaterialul.

    Adeziunea dentinara: etape de bazaI. Agent de conditionare dentinara:

    - substanta acida sau chelatoare cu rol de modificare a smear

    layer-ului sau a suprafetei dentinare.II. Primer:

    - monomer hidrofil care creste umectabilitatea dentinei sipotenteaza penetrarea monomerilor si legatura acestora cu dentina.III. Adeziv:

    - monomer hidrofob care adera la dentina pregatita in etapele

    anterioare, si asigura legatura cu materialul compozit.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    27/54

    Mecanisme implicate in adeziunearasinilor compozite la dentina:-micro-retentia mecanica se obtine prin utilizarea agentilor deconditionare dentinara, care altereaza, dizolva sau indeparteaza smear-layer-ul si deschid tubulii dentinari.- aderenta chimica realizeaza legaturi chimice la calciul sau colagenulexpus.- monomerul utilizat trebuie sa prezinte o portiune hidrofila (apta de

    legaturi cu dentina) si o portiune hidrofoba ce va realiza legaturi cumaterialul.

    Adeziunea dentinara: etape de bazaI. Agent de conditionare dentinara:

    - substanta acida sau chelatoare cu rol de modificare a smear

    layer-ului sau a suprafetei dentinare.II. Primer:

    - monomer hidrofil care creste umectabilitatea dentinei sipotenteaza penetrarea monomerilor si legatura acestora cu dentina.III. Adeziv:

    - monomer hidrofob care adera la dentina pregatita in etapele

    anterioare, si asigura legatura cu materialul compozit.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    28/54

    Sisteme adezive bazate pe ndeprtarea detritusului dentinar(condiionare total)

    Mecanism de aciune Componente Caracteristici

    Agentul de condiionare

    determin deschiderea

    tubulilor dentinari i

    demineralizarea dentinei pe o

    profunzime de pnla 10m.

    Primer-ul hidrofil ptrunde n

    reeaua de colagen, o re-

    expandeaz i creaz

    premizele penetrrii i legrii

    riniihidrofobe.

    Rina penetreaz n tubuliidentinari permeabilizai i nmicroporozitile reelei decolagen din dentina

    intertubular expus ipregtitde primer.

    Agent de condiionaredentinar : H3PO4 (20-40%)sau EDTA.

    Primer hidrofil

    Rinadezivhidrofob

    Mordansarea se face simultan

    pentru dentinismal.

    ndeprtarea detritusuluidentinar remanent, dizolvat

    prin splareabundentcu ap.

    Aplicarea primer-ului sau

    primer-adeziv-ului pe dentina

    umed pentru a mpiedica

    prbuireareeleide colagen.

    Agent de condiionare amelo-

    dentinarPrimer-Rin adeziv cucaracter amfoter

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    29/54

    Sisteme adezive bazate pe dizolvarea detritusului dentinar remanent(autogravante).

    Mecanism de aciune Componente Caracteristici

    Sistemul dizolv fr s

    ndeprteze detritusului

    dentinar remanent iar

    componente acestuia sunt

    incluse n stratul hibrid

    format prin impregnarea cu

    rin.

    Nu exist riscul colapsuluireelei de colagen prin

    desicare.

    Profunzimea demineralizriieste egal cu cea apenetrriicu monomer.

    Primeri auto-mordansani,preparai anterior aplicrii,prin amestecul componentei

    coninnd HEMA cucomponenta ce conine acidmaleic (0,8-4%)

    Condiionarea selectiv asmalului ntr-o etapdistinct

    Monomeri acizi

    Condiionarea selectiv asmalului ntr-o etapdistinct

    Condiionarea i adeziuneaau loc simultan pentru smalidentin.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    30/54

    CONCEPTUL DE ADEZIUNE IN MEDIU UMED

    Desicarea dentinei demineralizate determin un colaps alreelei de colagen (30% in volumul iniial), urmat descderea permebilitii (10% din valoarea iniial) irigidizarea acestuia.

    Sistemele cu primeri ce conin solveni pe baz de acetonsau alcool concentrat se evapor rapid i nu asigurrehidratarea reelei de colagen prbuite prin desicare. Inastfel de situaii, meninerea umiditii dentinare n timpulaplicrii primer-ului este obligatorie.

    In cazul primerilor cu coninut de ap mai mare de 20%,aplicarea n mediu umed este facultativ, acetia avndcapacitatea de a re-expanda reteaua de colagen datoritcapacitii lor intrinseci de hidratare.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    31/54

    MODALITATI TERAPEUTICE DEREFACERE A MORFOLOGIEI DENTARECU MATERIALE ADEZIVE ESTETICE

    Tema 4

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    32/54

    GI RMGI COMPOMERI COMPOZITE

    PRIZA Autoindus

    (reacie acid-az)

    Reacie acid-bazAuto-, fotopolimerizarearinii

    Fotoindus Fotoindus

    PREP

    ARAREA Sistem

    bicomponent(necesitamesteccomponente)

    Sistem bicomponent(necesit amesteccomponente)

    Sistemmonocomponent(nu necesitamesteccomponente)

    Sistem monocomponent(nu necesit amestec)Compozitele duale sau

    autopolimerizabile(necesit amesteccomponente)

    PREZENTARE

    Capsule saunecesitspatulare

    Capsule sau necesitspatulare

    Carpule, seringisau aplitipuri

    Carpule, seringi sauaplitipuri

    ELIBERARE

    DEFLUOR

    Mare Moderat-mare Moderat Mic sau nul

    ADEZIUNE

    Legturichimice(autoadeziv)

    Legturi chimice(autoadeziv, unelenecesit primer)

    Legturimecanice ladinte, necesitageni adezivi, nueste autoadeziv

    Legturi mecanice ladinte, necesit ageniadezivi, nu esteautoadeziv

    ESTETICA

    Opacitate Bun Foarte bun Excelent

    PROP

    RIETI

    FIZICE

    Bune Bune-foarte bune Foarte bune Excelente

    MANIPULARE

    DificilIniial sensibilila umezeal,relativ puineetape, prizncetinit

    BunPuin sensibili laumezeal, relativ puineetape

    ExcelentTolereaz maimult umiditate,necesit agentadeziv

    Foarte bunTehnic pretenioas,necesit dig,mordansare acid,condiionare dentinar iadeziv

    SO

    LUBILITATE

    Sczut Moderat-sczut Moderat Sczut

    Caracteristicilematerialelor

    restaurative

    moderne

    ( dup Berg).

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    33/54

    CAVITATE MATERIAL INDICAII

    GI

    RMGI

    COMPOMERI

    Dentiie temporar Dentiie definitiv (leziuni mici)CLASA I

    COMPOZITE Toate situaiile n care este necesar o estetic

    optim

    GI Dentiie temporar (leziuni mici)RMGI Dentiie temporar

    COMPOMERI

    Dentiie temporar Dentiie permanent (leziuni mici sau tratament

    tranzitoriu)

    CLASA A II-A

    COMPOZITE Toate situaiile unde izolarea optim este posibilGI

    Dentiie temporar (tranzitoriu) unde este necesar oeliberare de fluor mare

    RMGI Dentiie temporar (leziuni mici)

    Dentiie definitiv (tranzitoriu)COMPOMERI

    Dentiie temporar Dentiie definitiv (situaii selectate)

    CLASA A III-A

    COMPOZITE Toate situaiile unde izolarea optim este posibil i

    este esenial estetica.

    GI Dentiie temporar (provizoriu)RMGI Dentiie temporar (tranzitoriu)

    COMPOMERI Dentiie temporar (leziuni mici)

    Dentiie definitiv (tranzitoriu)

    CLASA A IV-A

    COMPOZITE Necesar pentru estetica cea mai bun i bun pentru

    zona de stress incizal

    GI Dentiia de lapte i definitiv cnd eliberarea de fluor

    este mai important dect estetica

    RMGI Dentiia de lapte i definitivCOMPOMERI

    Toate situaiile unde este posibil o izolare bun ieste necesar o bun estetic.

    CLASA A V-A

    COMPOZITE Toate situaiile unde este posibil o izolare excelent

    i este esenial o foarte bun estetic.

    Selectarea indicaiilor de utilizare pentru cavitile Black (dup Berg).

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    34/54

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    35/54

    Procedurile resturative sunt fundamental mptite n 2 categorii: restaurritradiionale i restaurri adezive

    Restaurrile adezive implic utilizarea unei tehnici de gravare a subtratului amelar identinar i ulterior utilizarea unui sistem adeziv eficient/rin de cimentare pentru ale lipi de structura dentar restant. Gravarea acestor substraturi poate fi realizatn unele situaii utiliznd sistemul adeziv nsui, eliminnd pasul separat de gravarecu acid fosforic. Aceste restaurri pot fi mprite n directe, semidirecte iindirecte.

    Restaurrile adezive directe:ele implic numai procedurile intraorale la fotoliuldentar i de obicei necesit numai o singur edin

    Restaurrile adezive semidirecte:restaurrile care implic att proceduri intraoralect i extraorale pentru realizarea restaurrilor adezive. Ele pot fi realizate n cabineti de obicei necesit o singur edin

    Restaurrile adezive indirecte: restaurri care implic mai mult de o edin inecesit asistena laboratorului dentar

    Restaurrile pot fi clasificate i n funcie de metod (tradiional sau sistemulCAD/CAM) i dup tipul de material: metalice, mixte i nemetalice

    Restaurrile adezive directe sunt de obicei recomandate, atunci cnd defectul esteminor, supragingival i implic, preferabil unul sau mai puini dini. Ele pot fi ocazional, plasate cu succes la dinii care prezint o uoar modificare de

    culoare. Astfel dac suntei studeni sau tineri absolveni, va trebui s ncepei curestaurri mai uoare.

    Nu ncercai s facei chiar de la nceputul carierei profesionale ceea ce colegilormai experimentai le-a luat ani ca s nvee.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    36/54

    n ciuda faptului c dentina este considerat principalul esutdentar care influeneaz culoarea dinilor naturali, estefoarte important s nelegem c smalul funcioneaz ca untip de filtru care este capabil s schimbe expresia cromatic

    a dinilor naturali.n plus, este deasemeni important s nelegem c la corpurile

    translucide, ca n cazul dentinei, smalului i al rinilorcompozite , opacitatea i transluciditatea sunt puternicinfluenate de grosimea lor.

    Iat de ce, trebuie s reproducem dentina cu o rin maiopac i smalul cu o rin mai translucid.

    Rinile compozite se clasific n funcie de tipul particulelor

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    37/54

    Rinile compozite se clasific, n funcie de tipul particulelorde ncrcare, ca microhibrid, microfill i cu nanoparticule.

    n plus, n funcie de gradul cresctor de transluciditate, ele

    pot fi mprii din punct de vedere didactic in:1) -rini pentru dentin

    2) -rini pentru miezul dentinei: body dentin

    3) -rini pentru smalRinile pentru smal pot fi imprite n:

    1) -smal opalescent (translucent, rini incizale, trans-enamel, effects)

    2) -smal generic (smal perlat sau sidefiu i value enamel

    3) -smal intens alb (opac)

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    38/54

    METODE DE RESTAURARE ODONTALA ADINTILOR TRATATI ENDODONTIC CUDISTRUCTII CORONARE INTINSE

    Tema 5

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    39/54

    Este cunoscut faptul ca o restaurare din compozit dedimensiuni mari, in special cele de pe molari si premolari pot aveao serie de neajunsuri, cauzate de contractia de priza a materialului

    ce determina o adaptare inadecvata la marginile cavitatii cauzind

    micropercolari marginale, carii secundare s.a. De asemeneasufera modificari de imbatrinire a materialulu, devenind inadecvate

    in 2-3 ani.

    Deoarece contractia de priza este strict proportionala cu

    volumul de material folosit, a fost indicata utilizarea combinata a

    restaurarilor din material compozit asociat cu inserturi ceramice

    (insert), care vor micsora astfel nivelul de contractie, determinind outilizare mult mai indelungata a restaurarilor.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    40/54

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    41/54

    1) -creaz o separare bine definit pentru inserarea primului strat de

    rin n zona smalului palatinal, proximal i incizal2) -faciliteaz determinarea grosimii rinii pentru smalul palatin

    3) -faciliteaz crearea unui halou opac n regiunea marginii incizale

    4) -permite operatorului s prevad lungimea dintelui

    5) -faciliteaz crearea unor mameloane dentinare i zone translucide nregiunile proximale i incizale

    6) -face posibil vizualizarea grosimii rinii pentru dentin

    7) -minimalizeaz riscul interferenelor ocluzale permind o

    ajustareanterioar, preliminar a restaurrii8) -faciliteaz definirea suprafeei palatinale a restaurrii

    9) -minimalizeaz etapele de finisare i lustruire n regiunea palatinala restaurrilor

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    42/54

    Pivotii dentinari = sunt dispozitive metalice care sefixeaza in puturi preparate in dentina

    Indicatii:atunci cand retentia materialului de restaurare ladinte este deficitara si necesita a fi suplimentata.

    In functie de modul de agregare la dentina se utilizeaza3 tipuri de pivoti:

    1. Pivoti fixati prin cimentare2. Pivoti fixati prin frictiune3. Pivoti fixati prin infiletare

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    43/54

    Avantaje:

    Retentie net imbunatatita;

    Prepararea dintilor mult maiconservatoare, decat de ex.: coroane

    de invelis;

    Restaurare intr-o sedinta(economiede timp);

    O metoda relativ mai eftina.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    44/54

    Dezavantaje:

    Inserarea materialului, asigurarea rezistentei simodelarea mai dificila;

    Prepararea puturilor si fixarea pivotilor poatedetermina stress si fisuri in tesutul dentar si/sau in

    compozit;

    Risc de afectare pulpara prin deschiderea accidentalain timpul prepararii puturilor sau ulterior prinactiunea altor factoti iritativ-inflamatori (variiatii

    termice, solicitari ocluzale; Risc de percolare marginala (in obturatiile neetanse); Diminuarea rezistentei amalgamului.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    45/54

    Indicatii:

    1. Distructii coronare extinse la care retentia

    obturatiei nu poate fi suficienta prin

    prepararea retentiva a cavitatii si aplicarea

    tehnicii de adeziune amelo-dentinara:

    - Dinti vitali pivoti parapulpari(dentinari)

    - Dinti devitali pivoti corono-radiculari.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    46/54

    TRATAMENTUL LEZIUNILOR CORONAREPRIN INCRUSTATII METALICE SINEMETALICE

    Tema 6

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    47/54

    Avantajele si dezavantajele

    inlay-ului compozit fata de restaurarea prin

    metoda directa

    polimerizare completa extraorala

    acces si vizibilitate imbunatatita contractie de priza compensata rezistenta mecanica imbunatatita tensiuni scazute in peretii cavitatii percolare marginala diminuata (?) contacte adecvate cu dintii adiacenti si

    antagonisti adaptare cervicala corecta sensibilitate postoperatorie scazuta (?) minimalizarea manoperelor de fininsare

    intraorala timp de lucru mai redus in cabinet (?)

    preparare putin

    conservatoare cutesuturile duredentare

    pret de costcrescut

    sensibilitatetehnica crescuta

    risc de coloratiemarginala (?)

    Avantaje: Dezavantaje:

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    48/54

    Indicatii

    Distructii coronare medii si intinse la niveluldintilor laterali vitali

    Pacienti cu igiena orala buna si risc cariogenscazut

    Zone accesibile si vizibile

    Conditii de izolare perfecta

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    49/54

    Contraindicatii

    distructii coronare reduse, la care sacrificiul de tesutsanatos pentru preparare ar fi exagerat

    distructii coronare foarte mari, unde nu se asigura conditiiminime de retentie a inlay-ului;

    in zone de suprasolicitare ocluzala; pacienti cu bruxism; pacienti cu igiena orala deficitara; pacienti a caror stare generala, varsta sau grad de

    educatie sanitara nu permite un tratament cu sedinteprelungite si laborioase

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    50/54

    Etapele restaurarii prin inlay compozit

    Prepararea

    cavitatii

    IndirectAmprenta si

    fabricare in laborator

    Direct/indirect(semidirect)

    Fabricare in cabinet

    pe baza

    amprentei siliconice

    DirectFabricarea intra-orala

    Procesare secundara (activare luminoasa si/sau termica)

    Tratamentul suprafetelor inlay-ului

    Cimentare adeziva

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    51/54

    Reguli de preparare a cavitatii:

    -preparare neretentiva;

    -divergenta ocluzala si proximala de 8-10o;

    -profunzime de 1,5-2mm la nivelul fosetei;

    -latime de 1-1,5mm a pragului gingival;

    -latime istm de 2mm;

    -margine nebizotata;

    -contur rotunjit

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    52/54

    Metoda directa

    Cabinet

    1. Prepararea cavitatii

    2. Izolarea cavitatii cu o lubrifiant hidrosolubil

    3. Introducerea materialului compozit in cavitate si modelarea

    4. Fotoactivarea intraorala

    5. Dezinsertia din cavitate

    6. Completarea (daca este necesar)

    7. Fotoactivarea extraorala

    8. Tratamentul suprafetelor inlay-ului9. Cimentarea adeziva

    10. Finisarea.

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    53/54

    Metoda semidirecta

    Cabinet1. Prepararea cavitatii

    2. Amprentarea

    3. Turnarea modelului

    4. Modelarea inaly-ului

    5. Fotoactivarea6. Dezinsertia si verificarea

    7. Procesarea secundara (fotoactivarea si/sau tratament termic)

    8. Verificarea intraorala

    9. Tratamentul suprafetelor inlay-ului

    10. Cimentarea adeziva11. Finisarea

    M t d i di t

  • 8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie

    54/54

    Metoda indirecta

    Cabinet

    1. Prepararea cavitatii

    2. Amprenta

    8. Verificare intraorala

    9. Tratament suprafete inlay

    10. Cimentare adeziva

    11. Finisare

    Laborator

    3. Model de lucru (bont mobil)

    4. Modelare inlay

    5. Fotoactivare inlay6. Dezinsertia si verificarea

    7. Procesare termica (luminoasa

    si termica)

    Materiale: ESTENIA; BELLEGLASS HP; TESCERA ATL; SIMFONY; SCULPTURE