Curs Auditul
-
Upload
roxana-balan -
Category
Documents
-
view
303 -
download
8
description
Transcript of Curs Auditul
UNIVERSITATEA TEHNICǍ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Departamentul Ingineria Materialelor și Securitate Industrială
AUDITUL
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN
MUNCĂ
I
Suport de curs
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
1
Capitolul 1
Considerații generale privind auditul securității și sănătății în muncă
1.1. Noţiunea de audit a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ
Auditul securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ reprezintӑ un instrument esenţial, aflat la dispoziţia
angajatorilor destinat realizӑrii, la nivelul companiei, a cerinţelor specifice securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în
muncӑ.
Auditul SSM este considerat un proces sistematic, independent şi documentat pentru obţinerea
dovezilor necesare şi evaluarea obiectivitӑţii acestora, cu scopul stabilirii mӑsurii în care sunt
îndeplinite criteriile auditului [48, 54, 75]
Caracterul de “proces sistematic” presupune ca activitatea de audit sӑ fie programatӑ şi
planificatӑ în funcţie de tipul şi scopul auditului. Independenţa procesului de auditare impune, ca
activitӑţile sӑ fie realizate de persoane ce nu au responsabilitӑţi directe privind obiectivele auditate.
Auditorii nu sunt, în mod obligatoriu, persoane din exteriorul companiei auditate. Totuşi, nu trebuie
minimizat rolul consultanţei externe în acest domeniu. Un rol important în activitatea de auditare îl
are documentaţia specificӑ necesarӑ fiecӑrei etape a procesului.
Dovezile auditului fac referire atât la informaţiile iniţiale obţinute prin examinarea
documentelor specifice existente la nivelul companiei, cât şi la rapoartele finale realizate de
auditori. Criteriile auditului sunt reprezentate prin totalitatea prevederilor legale, standardelor şi a
cerinţelor specifice organizaţiei, faţӑ de care auditorul comparӑ dovezile de audit colectate şi care
fac referire la obiectivul audiat.
Rezultatele efectuӑrii activitӑţii de audit SSM includ identificarea punctelor slabe ale
obiectivului, creşterea eficienţei activitӑţilor preventive, creşterea nivelului de încredere a
partenerilor şi îmbunӑtӑţirea imaginii de piaţӑ a companiei.
1.2. Criterii de clasificare a auditurilor de securitate şi sӑnӑtate în muncӑ
Auditurile SSM pot fi clasificate în funcţie de obiectul lor şi de scopul pentru care au fost
realizate.
În funcţie de obiectul lor, auditurile SSM pot fi:
- Audituri ale sistemului de management al SSM:
- audit de pre-evaluare (preaudit sau audit etapa I), efectuat înaintea auditului de
certificare a sistemului de management al SSM;
- audit de certificare (audit etapa II), efectuat în vederea certificӑrii sistemului de
management al SSM de cӑtre un organism extern acreditat;
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
2
- audit de supraveghere, efectuat periodic, dupӑ certificarea sistemului de management
al SSM
- Audituri de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul SSM:
- audituri privind conformitatea locurilor de muncӑ cu cerinţele de securitate şi
sӑnӑtate în muncӑ prevӑzute de reglementӑrile în domeniu (Legea nr 319/2006, H.G.
nr 1425/2006, H.G.-urile specifice SSM, instrucţiunile proprii);
- audit privind conformitatea ansamblului organizaţiei cu cerinţele din domeniu
securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ (Legea nr 319/2006, H.G. nr 1425/2006);
- audit privind conformitatea proceselor tehnologice şi a echipamentelor tehnice cu
cerințele prevӑzute în legislaţie (Legea nr 319/2006, H.G.-urile în domeniul SSM,
standardele de securitate în muncӑ) şi cu alte cerinţe (cӑrţi tehnice, ghiduri de bunӑ
practicӑ, proiecte etc.);
- audit privind conformitatea produselor cu cerinţele SSM prevӑzute în standardele de
securitate a muncii.
În funcţie de raportul existent între auditor şi auditat, auditurile SSM pot fi:
- de primӑ parte (audit intern), în care auditorul şi auditatul fac parte din interiorul aceleiaşi
organizaţii; acest tip de audit este efectuat de sau în numele organizaţiei însӑşi, pentru a
rӑspunde unei solicitӑri formulatӑ de echipa de management sau pentru alte interese interne
şi poate alcӑtui baza pentru declaraţia pe proprie rӑspundere a conformitӑţii.
- de secundӑ parte, în care auditorul este beneficiarul direct al auditului, dar nu face parte din
aceeaşi organizaţie cu auditatul (de exemplu clienţii sau alte persoane în numele acestora în
raport cu furnizorii)
- de terţӑ parte, în care auditorul realizeazӑ auditul la solicitarea beneficiarului auditului.
Acest tip de audit este condus de organizaţii de auditare externe independente, care pot
furniza înregistrarea sau certificarea conformitӑţii cu cerinţele ISO 9001, ISO 14001, ISO
18001.
Auditurile de secundӑ şi terţӑ parte reprezintӑ exemple de audit extern.
În funcţie de domeniul auditurilor SSM, ele pot fi:
- auditul orizontal, care urmӑreşte examinarea fiecӑrei arii funcţionale ale unei organizaţii
pentru a verifica gradul de corespondenţӑ şi implementare a cerinţelor; fiecare arie este
examinatӑ privind conformitatea cu cerinţele aplicabile
- auditul vertical, care urmӑreşte verificarea tuturor ariilor funcţionale ale unei organizaţii,
implicate într-o anumitӑ problematicӑ (de exemplu achiziţionarea şi instruirea privind
utilizarea echipamentelor individuale de protecţie);
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
3
- auditul aleator, care implicӑ examinarea punctualӑ a unor aspecte, în funcţie de scopul
auditului.
Dupӑ sistemul de notare utilizat, auditurile pot fi:
- auditul care urmӑreşte o evaluare calitativӑ, la care indicatorii au aceeaşi importanţӑ şi sunt
apreciaţi prin: DA, NU, sau Nu e cazul.
- auditul care urmӑreşte o evaluare cantitativӑ, la care indicatorii pot avea diferite grade de
importanţӑ marcate prin coeficienţi de ponderare, iar aprecierea se face prin acordarea unui
punctaj sau a unei valori procentuale.
Alte tipuri de audit sunt:
- auditul combinat, când mai multe sisteme de management sunt audiate împreunӑ (de
exemplu: ISO 9001 şi ISO 14001; ISO 9001 şi ISO 18001; ISO 14001 şi ISO 18001;
- auditul comun, când douӑ sau mai multe organizaţii coopereazӑ pentru a audita un singur
auditat.
1.3. Rolul auditului în sistemul de management al securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ
Într-o accepţiune iniţialӑ a companiilor, managementul era reprezentat prin ansamblul
activitӑţilor de organizare şi conducere, în scopul adoptӑrii deciziilor optime în proiectarea şi
reglarea proceselor microeconomice [6]. Ulterior el a devenit o ştiinţӑ a organizӑrii şi conducerii
intreprinderii [51], pentru ca în prezent el sӑ reprezinte activitatea şi arta de a conduce [6]
1.3.1. Fazele procesului de management
În procesul de management sunt prezente trei faze principale:
- faza previzionalӑ, axatӑ pe anticiparea de modalitӑţi, metode, soluţii, cu caracter
organizatoric, motivaţional de evaluare corespunzӑtoare evoluţiei predeterminate a
companiei;
- faza de operaţionalizare, în care predominӑ organizarea, coordonarea şi antrenarea
personalului la realizarea obiectivelor curente prezente în planurile şi prognozele companiei;
- faza de comensurare şi interpretare a rezultatelor (faza finalӑ), în care predominӑ
exercitarea funcţiilor de evaluare şi control în raport cu obiectivele şi criteriile stabilite în
prima fazӑ; aici se stabilesc acţiunile de corectare şi adaptare permanentӑ a procesului de
management la necesitӑţile actuale ale companiei
Aceste faze corespund elementelor componente ale ciclului lui Deming (PDCA – Plan, Do,
Check, Act), concept introdus în anul 1986, iniţial în domeniul managementului calitӑţii şi preluat
ulterior în celelalte activitӑţi de management.
Elementele componente ale ciclului lui Daming [36] sunt:
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
4
- Plan – planificӑ; se analizeazӑ situaţia existentӑ şi se stabilesc obiectivele de perspectivӑ. Se
evalueazӑ posibilitӑţile de indeplinire a obiectivelor, datele existente şi informaţiile ce sunt
necesare. Se stabilesc prioritӑţile şi, pe baza evaluӑrilor fӑcute, se realizeazӑ planul de
îmbunӑtӑţire.
- Do – executӑ; se aplicӑ planul de îmbunӑtӑţire şi se culeg primele informaţii asupra efectelor
(rezultatelor) obţinute.
- Check – Verificӑ; se evalueazӑ efectele aplicӑrii planului de îmbunӑtӑţire, identificându-se
punctele critice.
- Act – acţioneazӑ; se studiazӑ rezultatele şi dacӑ nu au fost obţinute îmbunӑtӑţirile
preconizate se iau mӑsuri privind efectuarea modificӑrilor necesare la nivelul procedurilor,
elaborarea unor noi standarde sau modificarea celor existente. Ulterior, se poate elabora un
nou Plan de îmbunӑtӑţire şi ciclul se va relua.
1.3.2 Funcțiile sistemului de management
Principalele funcţii ale mangementului sunt:
- funcţia de previziune, reprezentatӑ prin ansamblul proceselor de muncӑ prin intermediul
cӑrora se determinӑ principalele obiective ale companiei, resursele şi mijloacelepentru
realizarea lor;
- funcţia de organizare, reprezentatӑ prin ansamblul acţiunilor prin care se stabilesc şi se
delimiteazӑ procesele de muncӑ fizicӑ şi intelectualӑ, componentele acestora (mişcӑri, timpi,
operaţii, lucrӑri, etc.), gruparea lor pe posturi de lucru, formaţii de muncӑ, compartimente şi
modul de repartizare a acestora la nivelul angajaţilor respectând anumite criterii
manageriale, economii tehnice şi sociale cu scopul realizӑrii obiectivelor propuse.
- funcţia de coordonare, reprezentatӑ prin ansamblul proceselor de muncӑ prin care se
armonizeazӑ deciziile şi acţiunile angajaţilor companiei şi ale departamentelor sale, conform
previziunilor şi sistemului organizatoric anterior stabilite.
- funcţia de antrenare, reprezentatӑ prin ansamblul proceselor de muncӑ prin care angajaţii
companiei sunt antrenaţi şi motivaţi sӑ contribuie la realizarea obiectivelor propuse.
- funcţia de control – evaluare, reprezentatӑ prin ansamblul proceselor prin care
performanţele departamentelor şi ale companiei sunt evaluate şi comparate cu obiectivele şi
standardele impuse, eliminând astfel neconformitӑţile constatate şi integrând aspectele
pozitive.
Este unanim acceptat faptul cӑ auditul SSM reprezintӑ un element esenţial al sistemului de
management al SSM iar “ciclul lui Daming” constituie modelul general al acestui sistem. În cadrul
acestui ciclu, auditul SSM este inclus în acţiunea de verificare, rolul sӑu fӑcând referire la
asigurarea legӑturii de feedback privind funcţionarea sistemului de management. Astfel, prin
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
5
metodologii specifice se obţin informaţii privind corespondenţa sistemului de management
implementat cu cerinţele referenţialului utilizat, cât şi în ceea ce priveşte conformitatea situaţiei
existente în cadrul obiectivului auditat, cu legislaţia în domeniul SSM aplicabilӑ.
Auditul de securitate şi sӑnӑtate în muncӑ are un rol important în construirea “culturii de
securitate”, un concept subliniat de multe sisteme de management.
Atunci când angajatorul are implementat un sistem de management al SSM, auditul sistemului
de management oferӑ informaţii privind corespondenţa acestui sistem cu cerinţele referenţialului
dupӑ care s-a fӑcut implementarea.
Auditul de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul SSM oferӑ informaţii privind
gradul de respectare a prevederilor legislaţiei şi o apreciere asupra eficienţei elementelor sistemului
de management al SSM.
În cazul în care angajatorul nu are implementat un sistem de management al SSM, auditul de
conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu poate servi şi ca instrument de analizӑ
preliminarӑ în vederea implementӑrii sistemului de management al SSM.
Auditul de securitate şi sӑnӑtate în muncӑ, prin componentele sale (calitativӑ şi cantitativӑ) este
prezent în toate fazele şi nivelurile de dezvoltare ale managementului securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în
muncӑ (fig. 1.1)
1.4. Sistemul de management al SSM, parte componentӑ a sistemului de management
integrat al companiei
Abordarea sistematicӑ a componentelor specifice managementului general al unei companii a
impus realizarea unor modele pe baza cӑrora sӑ se realizeze implementarea, menţinerea şi
verificarea sistemelor de management abordate. Relaţiile directe existente între componentele
managementului general au impus stabilirea unor corespondenţe şi la nivelul modelelor existente, în
special în cazul sistemelor de management al SSM, calitӑţii şi mediului (fig. 1.2.)
Managementul
calitӑţii
Managementul
mediului
Managementul
SSM
Alte sisteme de management Siguranţa alimentelor Domeniul medical Tehnologia informaţiei Industria automobilelor ISO 9001:2000
SREN ISO 9001:2001 ISO 14001:1996 SREN 14001:2005
ILO-OSH 2001 Standarde naţionale recomandӑri
Referenţiale specifice SREN ISO 22000 SR ISO 15189 şi SR ISO 13485 SR ISO/CEI 17799 SR ISO 16949
Figura 1.2. Sisteme de management şi referenţiale specifice
acestora
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
6
Figura 1.1. Rolul auditului în cadrul sistemului de management al securitӑţii şi
sӑnӑtӑţii în muncӑ
Nivel de securitate
real Audit de conformitate
Neconformitӑţi Acţiuni corective/preventive
Certificare Audituri interne periodice de conformitate
Audituri interne periodice de sistem
Audit de pre-evaluare
Audit de supraveghere
Acţiuni corective/preventive
Acţiuni corective/preventive
Audituri interne periodice de conformitate
Audituri interne periodice de sistem
Audit de sistem
NU
Acţiuni corective/preventive
Audit de certificare
NU
NU
NU
DA
DA
DA
DA
DA
Nivel de securitate
conform legislației
Elaborarea şi implementarea sistemului de management al SSM
Neconformități
Neconformități
Neconformități
NU
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
7
Sistemul de management al SSM este definit ca “un ansamblu de elemente cu caracter
decizional, organizatoric, informaţional, motivaţional etc. din cadrul firmei, prin intermediul cӑruia
se exercitӑ procesele şi relaţiile de management al SSM în vederea obţinerii nivelului dorit de
securitate şi sӑnӑtate în muncӑ [6]
Respectând ciclul lui Deming, procesul de implementare a sistemului de management al
SSM include:
- etapa de planificare, în care angajatorul trebuie sӑ defineascӑ politica sa în domeniul SSM,
sӑ contureze cadrul general pentru identificarea pericolelor, sӑ deţinӑ raportul de evaluare a
riscurilor şi sӑ aplice mӑsurile de control necesare [83]
- etapa de implementare propriu-zisӑ implicӑ urmӑtoarele acţiuni:
- stabilirea rolurilor şi responsabilitӑţilor;
- stabilirea procedurilor de comunicare a informaţiilor privind SSM cӑtre
angajaţi şi alte pӑrţi interesate;
- documentarea proceselor şi dezvoltarea unui sistem de control al
documentelor şi datelor;
- aplicarea unui sistem de control operaţional;
- stabilirea planurilor şi procedurilor pentru situaţii de urgenţӑ.
- etapa de verificare are ca scop principal îmbunӑtӑţirea continuӑ a sistemului prin:
- mӑsurarea şi monitorizarea performanţei în domeniul SSM;
- auditarea sistemului de management al SSM şi a conformitӑţii cu legislaţia în
domeniu;
- evaluarea riscurilor.
- etapa de acţiune efectivӑ în vederea îmbunӑtӑţirii necesitӑ analiza managementului SSM,
având la bazӑ rezultatele etapei de verificare. Concluziile acestei analize trebuie sӑ permitӑ
şi identificarea cӑilor de îmbunӑtӑţire a întregului sistem de management.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
8
Capitolul 2
Metode europene și international de auditare a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ
2.1. Metoda de audit Workwell
Aceasta este o metodӑ de audit extern, dezvoltatӑ la nivelul Comisiei de Securitate
Profesionalӑ şi Asigurare contra Accidentelor de Muncӑ (WSIB) din Canada şi este utilizatӑ pentru
determinarea conformitӑţii cu cerinţele legislative [87]. Ea este destinatӑ evaluӑrii managementului
SSM al companiei.
Metoda a fost introdusӑ de Workspace Safety and Insurance Board (WSIB) în anul 2002 de
agenţia guvernamentalӑ a provinciei Ontario. Cu ajutorul ei se efectueazӑ verificarea prin sondaj a
firmelor din punct de vedere a îndeplinirii cerinţelor privind SSM.
Selectarea firmelor pentru auditare se face pe baza unui set de 11 criterii de performanţӑ în
SSM. Probabilitatea de selectare a unei firme este cu atât mai mare cu cât frecvenţa şi gravitatea
accidentelor de muncӑ produse sunt mai ridicate.
Dupӑ selectarea firmei, aceasta este notificatӑ în scris şi auditorul programeazӑ efectuarea
primului audit. Acum se verificӑ prin observare, documentare şi interviuri toate componentele
obiectivului supus auditӑrii. Dupӑ finalizarea auditului, auditorul transmite firmei raportul de audit
în care sunt precizate deficienţele constatate. În cazul unui rezultat nesatisfӑcӑtor este planificat, în
termen de 6 luni, un al doilea audit. Dacӑ şi la al doilea audit firma obţine to un rezultat negativ
atunci este perceputӑ o penalizare financiarӑ, în funcţie de cota anualӑ de asigurare la risc
profesional.
Metoda de audit face parte din programul Workwell, adoptat în noiembrie 1989 de cӑtre
consiliul director al WSIB. Acest program are ca scop furnizarea de stimulente financiare pentru
angajatori în vederea îmbunӑtӑţirii nivelului de securitate şi sӑnӑtate la locurile de muncӑ [81]
Metoda Workwell este structuratӑ pe cele 12 capitole (indicatori):
1. Declaraţia de politicӑ în domeniul SSM
2. Responsabilitӑţile în domeniul SSM
3. Afişarea materialelor de informare în domeniul SSM
4. Regulile şi procedurile specifice SSM
5. Comitetul/reprezentanţii pentru SSM
6. Educarea/instruirea în domeniul SSM
7. Cerinţele privind acordarea primului ajutor
8. Inspecţiile pe linie de SSM
9. Activitatea de întreţinere
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
9
10. Cercetarea accidentelor/incidentelor
11. Conducerea la cel mai înalt nivel
12. Reîncadrarea în muncӑ
Declaraţia de politicӑ în domeniul SSM vizeazӑ implicarea şi responsabilitӑţile angajatorului,
responsabilitӑţile managerilor de pe nivelele inferioare şi ale salariaţilor. Sunt verificate şi unele
aspecte formale ale declaraţiei: datarea, semnarea şi afişarea acesteia.
Responsabilitӑţile în domeniul SSM vizeazӑ principalele categorii de participanţi la asigurarea
unui management eficient: conducerea firmei, managerii de la nivelele inferioare, angajaţii pe
funcţii de execuţie. Existӑ şi cerinţe specifice lucrӑtorilor angajaţi temporar, contractori şi vizitatori.
Afişarea materialelor de informare în domeniul SSM se referӑ la existenţa în zonele principale
de acces şi la locurile de muncӑ a unor acte normative aplicabile, a fişelor de securitate pentru
substanţele chimice utilizate, a regulilor de acordare a primului ajutor, a listei cu numerele de apel
ale serviciilor de urgenţӑ etc.
Regulile şi procedurile specifice SSM vizeazӑ identificarea şi evaluarea riscurilor, elaborarea şi
implementarea unor proceduri de lucru, planuri şi echipamente pentru situaţii de urgenţӑ, utilizarea
echipamentului individual de protecţie etc.
Comitetul/reprezentanţii pentru SSM face referire la organizarea şi componenţa CSSM, afişarea
acestuia pentru a fi cunoscutӑ de angajaţi şi planificarea întrunirilor acestuia.
Educarea/instruirea în domeniul SSM se referӑ la identificarea necesitӑţilor de instruire şi
informare a angajaţilor privind: substanţele periculoase utilizate la locurile de muncӑ, sarcinile de
muncӑ pentru care sunt necesare autorizaţii speciale etc..
Cerinţele privind acordarea primului ajutor vizeazӑ existenţa şi verificarea truselor de prim
ajutor, instruirea unor angajaţi pentru acordarea primului ajutor etc..
Inspecţiile pe linie de SSM trebuie realizate pe baza unei programӑri prealabile; ele vor include
efectuarea de observaţii asupra activitӑţilor angajaţilor şi realizarea unor interviuri cu angajaţii pe
probleme de SSM.
Activitatea de întreţinere trebuie efectuatӑ conform unui program care sӑ ia în considerare
cerinţele legislative şi recomandӑrile tehnice specifice; se vor realiza înregistrӑri
privindechipamentul tehnic verificat, numele angajatului, data, deficienţele constatate, acţiuni
corective propuse şi efectuate.
Cercetarea accidentelor/incidentelor include aspecte privind identificarea cauzelor, modalitatea
de înregistrare şi raportare internӑ, stabilirea mӑsurilor corective şi preventive şi raportarea cӑtre
autoritӑţile competente.
Conducerea la cel mai înalt nivel trebuie sӑ realizeze planul de îmbunӑtӑţire continuӑ a SSM, sӑ
analizeze periodic evoluţia firmei din punct de vedere al SSM, sӑ comunice cu regularitate
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
10
înformaţii privind acest domeniu, sӑ faciliteze participarea activӑ a tuturor angajaţilor la rezolvarea
problematicii de SSM etc..
Reîncadrarea în muncӑ vizeazӑ modalitӑţile de reîncadrare rapidӑ în muncӑ a angajaţilor care
au suferit accidente de muncӑ.
Pentru fiecare indicator este realizată lista de verificare în care sunt precizate:
- explicaţii suplimentare privind capitolul verificat;
- scopul urmӑrit, care poate fi de ordin raţional (inducerea unei aptitudini, acţiuni,
comportament etc.cu efecte benefice asupra SSM la nivelul firmei) sau de ordin legal
(conformarea cu anumite cerinţe legislative);
- punctajul maxim ce poate fi acordat capitolului analizat;
- modalitӑţile de verificare: analiza documentelor (D), interviuri (I) şi observaţii directe (O).
Prin analiza documentelor (D) auditorul verificӑ şi unde este cazul ataşeazӑ documentaţiei
auditului copii dupӑ aceste documente. Angajatorul are obligaţia de a pune la dispoziţia auditorului
documentaţia solicitatӑ de acesta: declaraţii scrise privind politica SSM, reguli şi proceduri de lucru,
descrieri ale sarcinilor de muncӑ, rapoarte de inspecţie internӑ, procese verbale ale şedinţelor CSSM
etc..
Prin Interviuri (I) auditorul poartӑ discuţii cu reprezentanţii conducerii şi ai angajaţilor. În cursul
vizitelor la locurile de muncӑ auditorul trebuie sӑ aibӑ discuţii, prin sondaj, cu angajaţii de pe
diferite niveluri ierarhice: muncitori, conducӑtori ai locurilor de muncӑ, şefi de departamente, etc.
Scopul discuţiilor este de a verifica nivelul de implementare al programului în domeniul SSM,
cunoaşterea şi înţelegerea acestuia de cӑtre toţi angajaţii.
Prin observare directӑ (O) auditorul trebuie sӑ observe diferite aspecte privind securitatea şi
sӑnӑtatea în muncӑ: desfӑşurarea procesului de producţie, sarcinile de muncӑ, funcţionarea
echipamentelor tehnice, utilizarea echipamentului individual de protecţie şi a echipamentului de
lucru, curӑţenia la locurile de muncӑ etc..
În tab. 2.1. este prezentatӑ Lista de verificare pentru indicatorul nr. 1 “Declaraţia de politicӑ în
domenul SSM”.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
11
Tabelul 2.1.
Metoda de audit Workwell
1. Declaraţia de politicӑ în domeniul SSM punctaj total al indicatorului: 40
Elemente ale
declaraţiei de
politicӑ în domeniul
SSM
Explicaţii Scop
Punctaj
Da Nu Verif.
Angajamentul
conducerii
Angajamentul
pentru prevenirea
accidentelor de
muncӑ şi
îmbolnӑvirilor
profesionale
Raţional:
Demonstrarea asumӑrii de
cӑtre angajator a rolului de
lider în acţiunea de eliminare a
accidentelor de muncӑ şi
bolilor profesionale
5 0 D
Responsabilitӑţile
conducerii
Responsabilitatea
de implementare
şi menţinere a
condiţiilor de
SSM
Raţional:
confirmarea acceptӑrii de cӑtre
angajator a responsabilitӑţii
sale în prevenirea şi eliminarea
accidentelor de muncӑ şi a
bolilor profesionale
5 0 D
Responsabilitӑţile
conducӑtorilor
locurilor de muncӑ
responsabilitatea
de asigurare a
condiţiilor de
SSM în sectorul
pe care îl
coordoneazӑ
Raţional:
susţinerea cerinţei
angajatorului conform cӑreia
toţi angajaţii sunt responsabili
în prevenirea şi eliminarea
accidentelor de muncӑ şi
îmbolnӑvirilor profesionale
5 0 D
Data
copia afişatӑ
trebuie sӑ fie
datatӑ şi nu mai
veche de 12 luni
Raţional:
exprimarea dorinţei
angajatorului de a menţine
iniţiativele în domeniul SSM
5 0 D
Semnӑtura
copia afişatӑ
trebuie sӑ fie
semnatӑ de
managerul
general (sau de
membrii CSSM)
Raţional:
semnӑtura managerului
demonstreazӑ angajamentul
sӑu pentru problematica SSM
la locurile de muncӑ;
semnӑtura din partea
reprezentantului angajaţilor în
CSSM demonstreazӑ existenţa
spiritului de echipӑ în
asigurarea SSM la locurile de
muncӑ
5 0 D/O
Afişarea
Afişarea într-un
loc de circulaţie
intensӑ;
accesibilitate
pentru toţi
angajaţii
Raţional:
dorinţa angajatorului de a
dezvolta şi menţine o culturӑ a
SSM.
Legal:
afişarea într-un loc vizibil a
unei copii a politicii de SSM, a
legii nr 319/2006 a SSM
10 0 O
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
12
Se considerӑ cӑ firma audiatӑ a obţinut un rezultat satisfӑcӑtordacӑ nivelul de conformitate
este de cel puţin 75%.
2.2. Metoda de audit Alberta
Metoda a fost elaboratӑ în anul 2002 de cӑtre autoritӑţile provinciei canadiene Alberta, în
cadrul unui program de parteneriat cu angajatorii în vederea îmbunӑtӑţirii condiţiilor de securitate şi
sӑnӑtate în muncӑ [63].
Metoda este structuratӑ pe 9 capitole (indicatori):
1. Programul de management
2. Aprecierea pericolelor
3. Controlul pericolelor
4. Inspecţia
5. Cercetarea accidentelor/incidentelor
6. Materiale periculoase
7. Sӑnӑtate în muncӑ
8. Competenţa angajaţilor în domeniul SSM
9. Pregӑtirea pentru situaţii de urgenţӑ
Pentru fiecare indicator este realizată ”Lista de verificare” în care sunt precizate modalitӑţile de
verificare: documente (D), interviuri (I) şi observaţii (O). fiecare indicator este apreciat prin
acordarea unui punctaj care poate avea valori de la 0...40, sau poate avea o valoare fixӑ, fӑrӑ
posibilitatea acordӑrii unui punctaj intermediar.
În tabelul 2.2. este prezentatӑ Lista de verificare pentru indicatorul nr 1 “Programul de
management”.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
13
Tabelul 2.2.
Metoda de audit Alberta
1. Progamul de management
Elemente ale programului de management Punctaj
recomandӑri verificare
D/I/O
valoare
stabilitӑ
valoare
acordatӑ
Legislaţia relevantӑ de SSM este accesibilӑ
angajaţilor?
Legislaţia trebuie sӑ fie actualӑ şi sӑ includӑ:
- legea securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ
- reguli generale de securitate
- reguli de acordare a primului ajutor
- alte reglementӑri aplicabile activitӑţii
desfӑşurate
Angajaţii trebuie sӑ aibӑ acces la copii pe
suport de hârtie a legislaţiei aplicabile, fie sӑ
aibӑ acces la un computer şi sӑ fie instruiţi
asupra modului de accesare a informaţiilor
on-line
Punctajul se acordӑ pe baza procentajului
corespunzӑtor locaţiilor unde se gӑseşte
legislaţia relevantӑ
O 0 . . . 5
Angajaţii cunosc legislaţia SSM aplicabilӑ ?
Angajaţii trebuie sӑ explice în termeni
generali ce acte normative ale SSM sunt
aplicabile activitӑţii desfӑşurate
Punctajul se acordӑ în funcţie de procentajul
rӑspunsurilor corecte ale angajaţilor
I 0..10
Existӑ declaraţia scrisӑ a politicii de SSM?
este semnatӑ de conducere
este datatӑ în ultimii 3 ani
precizezӑ preocuparea firmei pentru
problemele de SSM
precizeazӑ obiectivele generale
precizeazӑ responsabilitӑţile generale pentru
manager, personalul cu rol de conducere,
muncitori
include cerinţa respectӑrii legislaţiei în
domeniul SSM
D 5
Pentru fiecare indicator se calculeazӑ punctajul obţinut şi procentul din punctajul maxim, iar
rezultatele sunt centralizate într-un tabel, unde se calculeazӑ punctajul general şi procentajul general
obţinut.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
14
Pentru fiecare indicator la care punctajul acordat a fost sub 80% din punctajul maxim, cât şi
pentru indicatorii care nu au obţinut punctajul fix trebuie identificate mӑsuri preventive/corective.
2.3. Metoda de audit CHASE
Aceastӑ metodӑ a fost elaboratӑ de firma britanicӑ HASTAM [88] şi este accesibilӑ sub
formӑ editatӑ sau ca aplicaţie software. (cea mai recentӑ versiune este cea din 2004).
Metoda are caracter modular, incluzând urmӑtoarele module de bazӑ:
- CHASE EME
- CHASE SMi 18001
- CHASE SMS 18001
- CHASE SMi HS(G)65
- CHASE SMS HS(G)65
- DSE Self Assessement
Metoda are caracter flexibil, utilizatorul având posibilitatea de a completa modulele existente
sau de a concepe module noi care sӑ îndeplineascӑ cerinţele sale privind criteriile de audit.
Modulul CHASE EME cuprinde indicatorii prin care se evalueazӑ managementul riscurilor
de mediu.
Modulul CHASE SMi 18001 este bazat pe specificaţiile britanice OHSAS 18001 şi OHSAS
18002. Scopul acestui modul este de a determina modalitӑţile de control a riscurilor specifice şi
corespondenţa acestora cu principiile formulate în specificaţiile menţionate.
Indicatorii din acest modul pun accentul pe controlul riscurilor specifice din activitatea
curentӑ a firmei.
Pe lângӑ cerinţele de bazӑ privind controlul riscurilor care decurg din OHSAS 18001,
indicatorii vizeazӑ şi alte aspecte, cum ar fi:
1. Locurile de muncӑ – din punct de vedere al evaluӑrii riscurilor, dotӑrilor social-sanitare,
curӑţeniei, etc.
2. Echipamente tehnice – din punct de vedere a evaluӑrii riscurilor, controlul modurilor de
funcţionare şi întreţinere, etc.
3. Terminale cu ecran – din punct de vedere al evaluӑrii riscurilor
4. Mijloace de transport – din punct de vedere al întreţinerii, operaţiilor de încӑrcare-
descӑrcare etc.
5. Manipularea manualӑ a maselor
6. Existenţa zonelor periculoase şi a spaţiilor închise
7. Lucrul cu agenţii chimici: gestionare, manipulare, evaluarea riscurilor, mӑsuri de prevenire;
8. Electricitate şi alte surse de enegie
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
15
9. Zgomot
10. Incendii: surse, prevenire, detectare, stingere, planuri de evacuare
11. Contractori şi vizitatori;
12. Construcţia şi întreţinerea clӑdirilor;
13. Primul ajutor;
14. Echipamentul individual de protecţie;
15. Sӑnӑtatea angajaţilor: control, monitorizare;
16. Situaţii de urgenţӑ.
Modulul CHASE SMS 18001 are ca scop auditarea unui sistem de management deja
implementat, stabilindu-se gradul de performanţӑ al acestuia şi conformitatea cu referenţialul.
Modulul CHASE SMi HS(G)65 are o structurӑ şi scom similare modulului CHASE SMi 18001,
fiind însӑ bazat pe referenţialul HS(G)65.
Modulul CHASE SMS HS(G)65 are ca scop auditarea unui sistem de management al SSM
implementat pe referenţialul HS(G)65, punând accentul pe documentaţia sistemului, stabilirea
gradului de performanţӑ şi conformitatea cu referenţialul.
Modulul DSE Self Assessment este destinat auditӑrii interne a locurilor de muncӑ unde se
utilizeazӑ PC-uri. Indicatorii analizaţi se referӑ la urmӑtoarele aspecte:
- Calitatea imaginii pe ecran;
- Tastatura
- Mobilierul
- Mediul de lucru
- Software
- Alte aspecte (pauzele din timpul lucrului, controlul medical)
Metoda de audit CHASE permite utilizarea unor sisteme de notare diferite, care pot fi selectate
în funcţie de obiectivele auditului şi modul de formulare a indicatorilor. Astfel, auditorul poate
alege unul din urmӑtoarele sisteme de notare:
- Da/Nu – la care “Da” semnificӑ îndeplinirea cerinţelor indicatorului;
- Procentaj – aprecierea indicatorului se face prin acordarea unei valori procentuale; 100%
semnificӑ deplina conformitate cu cerinţele indicatorului;
- Punctaj – îndeplinirea indicatorului este apreciatӑ prin acordarea unui punctaj de la 0 la 5;
Fiecare indicator este prevӑzut cu un coeficient de ponderare care are valoarea cuprinsӑ între 1
şi 5.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
16
Aplicaţia software, CHASE for WINDOWS, prezintӑ o serie de facilitӑţi suplimentare:
- Definirea obiectivelor auditate (secţii, ateliere, locuri de muncӑ etc.)
- Stocarea datelor de la auditurile efectuate pentru un anumit obiectiv şi posibilitatea de
comparare a rezultatelor obţinute la momente de timp diferite
- Compararea performanţelor în domeniul SSM pentru diferite obiective auditate
- Identificarea punctelor tari şi slabe la nivelul firmei;
- Sinteza auditurilor efectuate într-o anumitӑ perioadӑ de timp;
- Raportarea rezultatelor unui audit sub formӑ graficӑ sau numericӑ.
Aceastӑ metodӑ de audit satisface toatӑ gama de tipuri de audituri: audit de conformitate sau
de sistem de management, audit intern sau extern.
2.4. Metoda de audit intern OSHA (Ocupational Safety and Health Administration)
Metoda a fost elaboratӑ de cӑtre Administraţia pentru Securitate şi Sӑnӑtate în muncӑ din Statele
Unite şi este destinatӑ intreprinderilor mici pentru a fi utilizatӑ ca metodӑ de audit intern.
Metoda OSHA include checklisturi grupate pe urmӑtorii indicatori principali:
1. Prelucrarea, încadrarea, descӑrcarea şi depozitarea – fac referire la aspecte privind
echipamentele tehnice, sarcina de muncӑ, amenajarea locurilor de muncӑ, lucrul la înӑlţime,
principii de proiectare, metode de manipulare şi depozitare a materialelor, instruirea pentru
utilizarea echipamentelor destinate manipulӑrii;
2. Starea clӑdirii şi pardoselii – se referӑ la suprafeţele de circulaţie pietonalӑ şi auto, pereţi,
plafoane, platforme, etc.
3. Menţinerea curӑţeniei trateazӑ aspecte privind depozitarea deşeurilor, a sculelor şi
materialelor pentru curӑţenie, metode de curӑţare, planificarea curӑţeniei în zonele de lucru
şi de depozitare, curӑţarea scurgerilor accidentale.
4. Electricitatea – include probleme referitoare la echipamentele cu acţionare electricӑ,
întrerupӑtoare, comutatoare, siguranţe fuzibile, legӑturile de împӑmântare, respectarea
normelor pentru energie electricӑ.
5. Iluminat – abordeazӑ modurile de iluminare, condiţii, evitarea zonelor de umbrӑ.
6. Instalaţii de încӑlzire şi ventilaţie – tipuri de instalaţii, temperatura mediului de lucru,
umiditatea, întreţinerea instalaţiilor, ventilarea naturalӑ şi artificialӑ, exhaustarea
7. Echipamente tehnice – abordeazӑ alimentarea şi evacuarea, sisteme de comandӑ şi
semnalizare, angrenaje şi piese în mişcare, întreţinere, amplasare.
8. Personalul de deservire – se referӑ la instruirea profesionalӑ, instruirea privind identificarea
pericolelor, metode de verificare a echipamentelor tehnice (ET) înainte de utilizare, metode
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
17
de curӑţare, întreţinere şi reglare a ET, pӑstrarea uneltelor, utilizarea echipamentului
individual de protecţie, mijloace de protecţie colectivӑ
9. Unelte manuale şi mecanice – reglementӑri privind achiziţionarea, verificarea, utilizarea,
întreţinerea, repararea şi pӑstrarea.
10. Agenţii chimici – toxicitate sau alte efecte secundare periculoase, instruirea angajaţilor,
transport, depozitare, manipulare, etichetare, eliminarea deşeurilor.
11. Prevenirea incendiilor – atribuţiile personalului, depozitarea materialelor inflamabile,
efectuarea operaţiilor cu risc de incendiu, reguli privind fumatul, extinctoare, sprinklere,
sisteme de alarmare
12. Operaţii de întreţinere – instruirea personalului, materiale şi echipamente utilizate,
programarea activitӑţilor de întreţinere, controlul calitӑţii operaţiilor de întreţinere, metode
de prevenire pe durata reparaţiei, metode de prevenire la repunerea în funcţiune
13. Echipamentul individual de protecţie (EIP) – criterii de acordare, instruirea personalului
privind utilizarea EIP, reguli de pӑstrare, întreţinere şi reparare, reguli de achiziţionare.
14. Transport – reguli de securitate pentru transportul cu autovehicule, întreţinerea mijloacelor
de transport
Metoda urmӑreşte o evaluare calitativӑ a indicatorilor. Neconformitӑţile sunt identificate prin
compararea cerinţelor indicatorilor cu situaţia realӑ existentӑ şi marcarea indicatorilor, de exemplu
cu “v” în caz de conformitate şi cu “x” în caz de neconformitate.
Pentru neconformitӑţile identificate sunt stabilite mӑsuri preventive/corective principale care
sunt incluse în planul general de acţiune (tab 2.3.).
Pentru fiecare mӑsurӑ se stabileşte o prioritate, datӑ planificatӑ pentru realizare şi data efectivӑ a
realizӑrii.
Tabelul 2.3.
Planul general de acţiune
Mӑsuri principale
Prioritate
(atribuiţi un numӑr
fiecӑrei mӑsuri)
data planificatӑ pentru
realizare data realizӑrii
Pentru fiecare mӑsurӑ principalӑ se pot stabili o serie de mӑsuri specifice (paşi) care sӑ
permitӑ realizarea acţiunilor corective/preventive. Aceste mӑsuri specifice sunt incluse într-o fişӑ ce
se întocmeşte pentru fiecare mӑsurӑ principalӑ stabilitӑ, tab. 2.4.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
18
Tabelul 2.4.
Descrierea mӑsurii principale:
mӑsuri specifice
necesare
persoane
desemnate data planificatӑ
probleme/întârzieri
apӑrute data realizӑrii
Metoda OSHA prezintӑ douӑ avantaje importante:
- Sistemul simplu de notare, care permite o aplicare uşoarӑ, fӑrӑ a fi necesare alte prelucrӑri în
afara stabilirii mӑsurilor preventive/corective;
- Aria largӑ a problematicilor tratate, fapt ce permite utilizarea metodei în majoritatea
domeniilor de activitate.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
19
Capitolul 3
Metode de realizare a auditului de conformitate
specifice prevederilor legislative anterioare anului 2006
3.1. Metoda INCDPM de audit de conformitate
3.1.1. Prezentarea metodei
3.1.1.1. Scopul metodei
3.1.1.2. Criteriile de audit
3.1.1.3. Obiectivele auditului de conformitate
3.1.1.4. Rolul auditului de conformitate
3.1.2. Structura metodei
3.1.3. Structura fişelor
3.1.3.1. Fişele privind riscurile generale
3.1.3.2. Fişele privind riscurile specific
3.1.3.3. Fişele pentru auditul managementului securitӑţii în muncӑ la nivelul firmei
3.1.4. Modul de utilizare a fişelor
3.1.5. Constatӑrile auditului şi documente rezultate
3.1.6. Avantajele şi dezavantajele metodei
3.2. Metoda de evaluare a pericolelor generate de echipamente tehnice
3.2.1. Prezentarea metodei
3.2.2. Scopul şi criteriile metodei
3.2.3. Structura metodei
3.2.4. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice mecanice (ETM)
3.2.4.1. Criteriile de audit
3.2.4.2. Problematici abordate
3.2.4.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor
3.2.5. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice electrice (ETE)
3.2.5.1. Criteriile de audit
3.2.5.2. Problematici abordate
3.2.5.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor
3.2.6. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice hidraulice (ETH)
3.2.6.1. Criteriile de audit
3.2.6.2. Problematici abordate
3.2.6.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor
3.2.7. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice pneumatice (ETP)
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
20
3.2.7.1. Criteriile de audit
3.2.7.2. Problematici abordate
3.2.7.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor
3.2.8. Evaluarea pericolelor generate de sistemele de comandӑ
3.2.8.1. Criteriile de audit
3.2.8.2. Problematici abordate
3.2.8.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor
3.2.9. Modul de utilizare al fişelor
3.2.10. Constatӑrile auditului şi documente rezultate
3.3. Metoda de expertizare a locurilor de muncӑ în condiţii deosebite
3.3.1. Prezentarea metodei
3.3.1.1. Scopul metodei
3.3.1.2. Criteriile de audit
3.3.1.3. Obiectivele metodei
3.3.1.4. Rolul metodei
3.3.2. Structura metodei
3.3.3. Structura fişelor
3.3.4. Modul de lucru
3.3.5. Constatӑrile auditului şi documente rezultate.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
21
Metode de realizare a auditului de conformitate specifice prevederilor legislative
anterioare anului 2006
Pentru realizarea auditului de conformitate, în România, au fost realizate și utilizate
urmӑtoarele metode:
- metoda elaboratӑ în cadrul INCDPM – Bucureşti;
- metoda de expertizare a locurilor de muncӑ cu condiţii deosebite;
- metode de evaluare a pericolelor generate de echipamente tehnice.
3.1. Metoda INCDPM de audit de conformitate
3.1.1. Prezentarea metodei
Aceastӑ metodӑ specificӑ auditului de conformitate a fost elaboratӑ înainte de anul 2006,
fapt pentru care ea raporteazӑ condiţiile existente într-o firmӑ la cerinţele impuse de Legea 90/1996
a Protecţiei Muncii, la Normele generale de protecţie a muncii (NGPM) şi Normpele specifice de
protecţie a muncii (NSPM), [7,8].
3.1.1.1. Scopul metodei
Deşi în Normele generale de protecţie a muncii nu sunt precizate existenţa a douӑ tipuri de
audituri, totuşi aici se fac diferenţieri între auditul sistemului de management şi auditul de
conformitate. Astfel, auditul de sistem de management reprezintӑ un instrument pentru control şi
evaluare (conform art 9), iar auditul de conformitate este inclus între obligaţiile angajatorului (art.
11, lit c) şi atribuţiile personalului din cadrul serviciului de securitate a muncii (art. 31, lit b).
Metoda INCDPM permite efectuarea a douӑ tipuri distincte de audituri de conformitate:
- Auditul locurilor de muncӑ;
- Auditul managementului securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ.
Ambele audituri constau în examinarea şi analiza sistematicӑ, independentӑ şi documentatӑ,
efectuatӑ cu scopul de a determina dacӑ şi în ce mӑsurӑ condiţiile existente într-o companie
corespund cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Deşi au domenii diferite, cele douӑ tipuri de audituri oferӑ o imagine completӑ a situaţiei
unei companii, ea fiind analizatӑ din punct de vedere a factorilor cu rol de execuţie, a factorilor cu
rol de decizie, a fluxului informaţional, infrastructurii etc.
3.1.1.2. Criteriile de audit
Criteriile de efectuare a aduitӑrii de conformitate sunt reprezentate prin:
- Legea nr 90/1996 a Protecţiei Muncii;
- Normele generale de protecţie a muncii (NGPM);
- Normele specifice de protecţie a muncii (NSPM).
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
22
3.1.1.3. Rolul auditului de conformitate
Auditul de conformitate trebuie efectuat în duӑ etape principale a activitӑţilor specifice
securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ din cadrul unei firme:
- La analiza condiţiilor iniţiale care preced elaborarea şi implementarea unui sistem de
management al SSM;
- Pe parcursul funcţionӑrii sistemului de management al SSM, pentru a evalua nivelul de
performanţӑ a acestuia.
3.1.1.4. Obiectivele auditului de conformitate
Evaluarea conformitӑţii cu cerinţele legislaţiei în vigoare permite stabilirea:
- Gradului în care criteriile auditului sunt efectiv implementate; nivelul de securitate
determinat va exprima starea de securitate a muncii în sistemul de muncӑ considerat;
- Neconformitӑţilor faţӑ de criteriile auditului.
3.1.2. Structura metodei
Metoda INCDPM de auditare a conformitӑţii este structuratӑ în patru pӑrţi:
- Partea I – Prezentarea metodei
- Partea a-II-a – Fişele pentru riscuri generale
- Partea a-III-a – Fişele pentru riscuri specifice
- Partea a-IV-a – Fişele pentru auditul managementului securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ la
nivelul firmei.
3.1.3. Structura fişelor
3.1.3.1. Fişele privind riscurile generale
Metoda cuprinde 17 fişe de riscuri generale utilizate pentru auditul de conformitate a
locurilor de muncӑ (tab. 3.1.)
Tabelul 3.1.
Fişele privind riscurile generale
Cod fişӑ Tematicӑ Cod fişӑ Tematicӑ
I Iluminat X Amenajarea locurilor de muncӑ
II Zgomot XI Amenajarea spaţiilor de lucru
(clӑdirilor)
III Vibraţii XII Incendii şi explozii
IV Ambianţa termicӑ XIII Electrosecuritate
V Materiale
periculoase
XIV Riscuri speciale
VI Ventilaţie XV Circulaţie, riscuri orizontale şi
verticale
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
23
VII Echipamente
tehnice
XVI Protecţia colectivӑ şi individualӑ
VIII Manipularea
sarcinilor
XVII Organizarea primului ajutor
IX Terminale cu ecran
3.1.3.2. Fişele privind riscurile specifice
Fişele privind riscurile specifice fac referire la prevederile Normelor de protecţie a muncii,
precum şi la aspecte facultative cu caracter de recomandare, rezultate din “buna practicӑ” în
domeniu.
De regulӑ, dintre fişele de riscuri specifice se utilizeazӑ 1..2 fişe care corespund activitӑţii
desfӑşurate la locul de muncӑ analizat.
3.1.3.3. Fişele pentru auditul managementului securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ la nivelul
firmei
Fişele privind managementul SSM se axeazӑ pe 5 obiective principale:
- Implicarea conducerii – fişa A
- Strategia, planurile şi procedurile privind securitatea şi sӑnӑtatea în muncӑ – Fişa B
- Consultarea salariaţilor – fişa C
- Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor – fişa D
- Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului şi propaganda în domeniul securitӑţii şi
sӑnӑtӑţii în muncӑ – fişa E
3.1.4. Modul de utilizare al fişelor
Constatӑrile auditului se înregistreazӑ prin completarea şi cuantificarea rӑspunsurilor la
indicatorii din fiecare fişӑ, obţinute prin interviuri (I) cu angajaţii de la locul de muncӑ analizat, prin
observarea directӑ (O) a locului de muncӑ sau prin analiza documentelor corespunzӑtoare.
Pentru fiecare indicator, audituorul poate acorda un numӑr de puncte în funcţie de situaţia
existentӑ la locul de muncӑ:
- 4..5 puncte, în cazul unei situaţii foarte bune
- 2..3 puncte, în cazul unei situaţii medii;
- 1 punct sau 0 puncte în cazul unei situaţii negative
Punctajul se acordӑ în funcţie de importanţa fiecӑrui indicator, din punct de vedere al gravitӑţii
sau frecvenţei accidentelor de muncӑ sau îmbolnӑvirilor profesionale determinate de nerespectarea
lot. Coeficienţii por avea valori cuprinse între 0.5..2.0. în cazul indicatorilor fӑrӑ relevanţӑ pentru
locul de muncӑ analizat, aceştia vor fi marcaţi cu “Nue este cazul” şi nu se va acorda punctaj.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
24
Punctajul obţinut (PO) al unei fişe este suma produselor dintre punctajul acordat(Pi) şi
coeficientul de ponderare (Ci) pentru fiecare indicator (i) al fişei considerate:
PO=∑Pi. Ci
Punctajul maxim posibil (PM) al unei fişe se obţine în ipoteza în care fiecӑrui indicator i s-a
acordat punctajul maxim (5 puncte)
PM=∑5. Ci
Pentru fiecare fişӑ de riscuri se calculeazӑ cele douӑ punctaje (PO) şi (PM).
Nivelul de securitate (Ns) se obţine ca raport între punctajul obţinut şi punctajul maxim posibil
şi se exprimӑ în procente:
𝑁𝑠 =𝑃𝑂
𝑃𝑀∙ 100, [%]
Pentru calculul celor duӑ punctaje nu se iau în considerare indicatorii care nu au relevanţӑ şi
care au fost apreciaţi cu “Nu este cazul”
În funcţie de rezultatul obţinut, nivelul de securitate se încadreazӑ în una din cele şase clase:
Ns=91..100% - Excelent, (E)
Ns=81..90% - Foarte bun, (FB)
Ns= 71-80% - Bun, (B)
Ns=61..70% - Mediu, (Me)
Ns=51..60% - Mic, (Mi)
Ns< 50% - Nesatisfӑcӑtor (N).
3.1.5. Constatӑrile auditului şi documente rezultate
Pentru fiecare fişӑ de riscuri, nivelul de securitate (Ns) este un indicator global privind
starea de securitate raportatӑ la factorul de risc analizat.
S-a convenit ca indicatorii cӑrora li s-au acordat 0.1 sau 2 puncte sӑ fie consideraţi ca
neconformitӑţi în raport cu prevederile legale, aceştia fiind transferaţi în “Fişa de sintezӑ a
neconformitӑţilor”, tab. 3.2.
Tabelul 3.2
Intreprinderea.....
Atelierul (secţia)...
Locul de muncӑ...
Data…
Fişa de sintezӑ a neconformitӑţilor
Cod
fişӑ
Denumire
Fişӑ
Nivel
securitate,
[%]
cod
ind.
Neconformitate
constatatӑ
mӑsuri propuse
pentru
eliminarea
neconformitӑţilor
Criterii de prioritate
A B C D
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
25
Categoriile de prioritate (A,B,C,D) privind aplicarea mӑsurilor propuse se clasificӑ astfel:
- A – mӑsuri de prevenire pentru factorii de risc care nu afecteazӑ integritatea fizicӑ şi psihicӑ
a angajaţilor;
- B – mӑsuri pentru factorii de risc care afecteazӑ în micӑ mӑsurӑ integritatea fizicӑ şi psihicӑ
a angajaţilor;
- C – mӑsuri pentru factorii de risc care pot afecta integritatea fizicӑ şi psihicӑ a angajaţilor,
valoarea lor fiind aproape de limitele admise de reglementӑrile în vigoare;
- D – mӑsuri pentru factorii de risc care pot afecta integritatea fizicӑ şi psihicӑ a angajaţilor,
cu o posibilitate ridicatӑ de accidentare sau îmbolnӑvire profesionalӑ, valorile lor depӑşind
limitele admise de reglementӑrile în vigoare.
Pe baza constatӑrilor din Fişa de sintezӑ a neconformitӑţilor se întocmeşte Programul de
mӑsuri tehnico-organizatorice, tab. 3.3.
Tabelul 3.3.
Intreprinderea.....
Atelierul (secţia)...
Locul de muncӑ...
Data…
Programul de mӑsuri tehnico-organizatorice
Cod fişӑ Denumire
fişӑ cod ind.
mӑsura
propusӑ Termen Rӑspunde
costuri
estimate,
[lei]
Observaţii
0 1 2 3 4 5 6 7
I Iluminat
II Zgomot
III Vibraţii
...
XVII
Organizarea
primului
ajutor
3.1.6. Avantajele şi dezavantajele metodei
Aplicarea metodei INCDPM de realizare a auditului de conformitate a evidenţiat atât
avantajele cât şi dezavantajele acesteia:
a) Avantaje
- Are o structurӑ flexibilӑ
- Acoperӑ principalele reglementӑri legislative în domeniul SSM;
- Poate fi aplicatӑ la orice loc de muncӑ şi la nivelul oricӑrei intreprinderi, indiferent de
domeniul de activitate şi de mӑrimea acesteia;
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
26
- Are caracter deschis, care permite efectuarea auditurilor interne – cu condiţia ca angajatorul
sӑ aibӑ personal format ca auditor, conform cerinţelor NGPM, cât şi pentru efectuarea
auditurilor externe – de cӑtre instituţii abilitate
b) Dezavantaje
- Sistemul de notare al indicatorilor şi de prelucrare a constatӑrilor. Relaţiile de calcul ale
punctajului obţinut şi a punctajului maxim posibil creeazӑ posibilitatea apariţiei unor erori
de calcul în cazul prelucrӑrii manuale a datelor, fapt pentru care se impune prelucrarea pe
calculator a acestora;
- Nu oferӑ indicaţii privind modul de apreciere a fiecӑrei întrebӑri din fişe. Structura actualӑ a
fişelor lasӑ posibilitatea ca auditorul sӑ aprecieze incomplet un indicator, prin omiterea
uneia din cele trei modalitӑţi de culegere a informaţiilor D/I/O (uneori este necesarӑ
combinarea celor trei modalitӑţi de culegere a informaţiilor);
- Prelucrarea finalӑ a rezultatelor (realizarea Fişei de sintezӑ a neconformitӑţilor, a
Programului de mӑsuri tehnico- organizatorice şi stabilirea gradelor de prioritate a
mӑsurilor); este destul de laborioasӑ, iar descrierea neconformitӑţilor are un caracter
redundant, apӑrând în ambele documente (Fişӑ şi Program).
3.2. Metoda de evaluare a pericolelor generate de echipamentele tehnice
3.2.1. Prezentarea metodei
Metoda de evaluare a pericolelor generate de echipamentele tehnice permite auditarea de
conformitate cu legislaţia şi poate fi utilizatӑ atât în cazul unui audit intern cât şi în cazul unui audit
extern.
Domeniile de auditare ale metodei sunt reprezentate de:
- echipamente tehnice mecanice (ETM);
- echipamente electrice (ETE);
- echipamente hidraulice (ETH);
- echipamente pneumatice (ETP);
- sisteme de comandӑ (SC).
3.2.2 Scopul şi criteriile metodei
În cadrul auditurilor interne şi externe bazate pe aceastӑ metodӑ, criteriile de audit fac referire
la:
- Cerinţele minime de securitate şi sӑnӑtate privind utilizarea în muncӑ de cӑtre lucrӑtori a
echipamentelor de muncӑ;
- Cerinţele prevӑzute în standardele privind securitatea maşinilor.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
27
Din punct de vedere legislativ, criteriile de audit sunt reprezentate de cerinţe ale Normelor
generale de protecţie a muncii, corelate cu reglementӑri europene în domeniu şi de standarde de
securitate a muncii referitoare la maşini, cum ar fi:
- SREN 292-1:1996 Securitatea maşinilor. Concepte de bazӑ, principii generale de proiectare.
Partea 1: terminologie de bazӑ, metodologie (abrogat în prezent).
- SREN 292-2:1998 Securitatea maşinilor. Concepte de bazӑ, principii generale de proiectare.
Partea 2: principii tehnice şi specificaţii.
- SREN 1050:1996 Securitatea maşinilor. Aprecierea riscului. Metodologie [9].
3.2.3. Structura metodei
În conformitate cu standardul SREN 1050:1996, aprecierea riscurilor la maşini se realizeazӑ
printr-o serie de demersuri logice care permit proiectanţilor şi personalului de specialitate sӑ
examineze în mod sistematic pericolele rezultate din utilizarea echipamentelor tehnice (ET), pentru
a fi stabilite mӑsurile de securitate cele mai adecvate. Aprecierea riscurilor specifice unui
echipament tehnic presupune:
- Determinarea limitelor de utilizare a echipamentului tehnic;
- Identificarea şi evaluarea pericolelor;
- Evaluarea riscurilor.
Se constatӑ cӑ identificarea şi evaluarea pericolelor generate de echipamente tehnice reprezintӑ
o etapӑ anterioarӑ acţiunii de evaluare a riscurilor în vederea punerii în conformitate cu cerinţele
minime de securitate prevӑzute de Directiva “Cadru” 89/391/CEE şi Directiva specificӑ
89/655/CEE, transpuse în prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
3.2.4. Evaluarea pericolelor generate de echipamente tehnice mecanice (ETM)
3.2.4.1. Criteriile de audit pentru aceste echipamente tehnice sunt:
- Directiva 89/655/CEE (actualizatӑ în Directiva 95/63/CE şi ulterior în Directiva 2001/45/CE)
care prevedea cerinţele minime de securitate şi sӑnӑtate pentru utilizarea, de cӑtre lucrӑtori, a
echipamentelor de muncӑ. Aceste cerinţe au fost transpuse iniţial în NGPM – ediţia 2002, şi ulterior
în H.G. nr. 1146/2006;
- standardele naţionale armonizate privind securitatea maşinilor: SREN 292-1:1996 (actual
SREN ISO 12100-1:2004) şi SREN 292-2:1996+A1:1998 (actual SREN ISO 12100-
2:2004+A1:2009)
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
28
3.2.4.12. Problematici abordate
Problematicile abordate prin evaluarea pericolelor generate de ETM se regӑsesc în “Fişa pentru
evaluarea pericolelor” si ele fac referire la:
1. Pericole mecanice
2. Pericole electrice
3. Pericole termice
4. Pericole generate de zgomot
5. Pericole generate de vibraţii
6. Pericole generate de câmpuri electromagnetice
7. Pericole generate de materiale prelucrate, utilizate şi degajate de ETM
8. Pericole generate de defectarea alimentӑrii cu energie electricӑ, de ruperea elementelor
ETM şi de alte defectӑri funcţionale
9. Pericole generate de absenţa temporarӑ a mӑsurilor/mijloacelor legate de securitate şi/sau
poziţionarea lor incorectӑ
3.2.4.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor
Realizatӑ pe baza acestor criterii, “fişa pentru evaluarea pericolelor (tabel 3.4.) poate asigura:
- Modalitatea de evidenţiere unitarӑ a pericolelor;
- Posibilitatea de clasificare a ETM, din punct de vedere a pericolelor generate;
- Stabilirea unui program de mӑsuri pentru eliminarea pericolelor.
Tabelul 3.4.
Fişa pentru evaluarea pericolelor
reglementӑri
1. SREN 292-
1:1996
2. SREN 292-
2:1998
3. NGPM
Echipamente tehnice
mecanice (ETM)
nu e
cazul punctaj – pericole
coeficient
de
ponderare
scazut mediu
foarte
ridicat
Cod reglementare
şi articol Pericole mecanice
1) 4.2.
Elemente mobile din
ETM sun proiectate,
construite şi amplasate
astfel înct sӑ se evite
riscurile
2.0
Aceastӑ fişӑ de evaluare ia în considerare toate pericolele generate de ETM (mecanice,
electrice, termice, etc.).
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
29
3.2.5. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice electrice (ETE)
3.2.5.1. Criteriile de audit
Criteriile de audit pentru aceste echipamente tehnice sunt:
- Directiva 89/655/CEE actualizatӑ în directiva 95/63/CE şi ulterior în Directiva 2001/45/CE
privind cerinţele minime de securitate şi sӑnӑtate pentru utilizarea, de cӑtre lucrӑtori, a
echipamentelor de muncӑ. Aceste cerinţe au fost transpuse iniţial în NGPM – ediţia 2002 şi
ulterior în H.G. nr 1146/2006;
- Standarde naţionale armonizate privind securitatea maşinilor: SREN 292-1:1996 (actual
SREN ISO 12100-1:2004), SREN 292-2:1998+A1:2008 (actual SREN ISO 12100-
2:2004+A1:2009), SREN 60204-1:1998 (revizuit în anul 2000), SREN 60204-11:2002,
SREN 60204-21:2003, SREN 60204-32:2003.
3.2.5.2. Problematici abordate
Problematicile abordate prin evaluarea pericolelor generate de ETE se regӑsesc în
“Fişa pentru evaluarea pericolelor” şi ele fac referire la:
- Prescripţii generale privind alegerea echipamentelor electrice, alimentarea cu energie
electricӑ, condiţii de mediu şi de funcţionare, transport şi depozitare, condiţii de manipulare,
instalare şi funcţionare;
- Conexiuni de alimentare şi dispozitive pentru conectare şi separare (de ex. Bornele
conductoarelor de alimentare, borna conductorului de protecţie exterior), dispozitive de
deconectare a alimentӑrii şi dispozitive de întrerupere pentru prevenirea pornirii neaşteptate;
- Protecţia echipamentului electric, cu referire la protecţia conductoarelor împotriva
supracurenţilor, protecţia motoarelor împotriva suprasolicitӑrilor, protecţia împotriva
întreruperii sau reducerii tensiunii de alimentare;
- Circuite şi funcţii de comandӑ, interblocare de protecţie, funcţii de comandӑ în caz de
defectare;
- Interfaţa dintre operator şi dispozitivele de comandӑ montate pe echipamentul tehnic;
- Aparatura de comandӑ, amplasare, montare şî carcase;
- Cabluri şi conductoare;
- Motoare electrice şi echipamente asociate;
- Semnale de avertizare şi repere de identificare.
3.2.5.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor
Realizatӑ pe baza criteriilor specifice, “Fişa pentru evaluarea pericolelor” are structura
asemanatoare structura asemӑnӑtoare cazului echipamentelor tehnice mecanice (tabel 3.4.)
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
30
3.2.6. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice hidraulice (ETH)
3.2.6.1. Criteriile de audit
Criteriile de audit pentru aceste echipamente tehnice sunt:
- Directiva 89/655/CEE (actualizatӑ în Directiva 95/63/CE şi ulterior în Directiva
2001/45/CE) privind cerinţele minime de securitate şi sӑnӑtate pentru utilizarea, de cӑtre
lucrӑtori, a echipamentelor de muncӑ. Aceste cerinţe au fost transpuse iniţial în NGPM –
ediţia 2002 şi ulterior în H.G. nr 1146/2006;
- Standarde naţionale armonizate privind securitatea maşinilor: SREN 292-1:1996 (actual
SREN ISO 12100-1:2004), SREN 292-2:1998+A1:2008 (actual SREN ISO 12100-
2:2004+A1:2009), SREN 60204-1:1998 (revizuit în anul 2000), SREN 60204-11:2002,
SREN 60204-21:2003, SREN 60204-32:2003.
3.2.6.2. Problematici abordate
Problematicile abordate prin evaluarea pericolelor generate de ETE se regӑsesc în “Fişa
pentru evaluarea pericolelor” şi ele fac referire la:
- Pericole mecanice, electrice şi termice;
- Pericole generate de zgomot, vibraţii şi câmpuri electromagnetice;
- Pericole generate de materiale prelucrate, utilizate şi degajate de echipamentul tehnic;
- Pericole generate de defectarea alimentӑrii cu energie, ejectarea neasteptatӑ de elemente de
maşinӑ sau de fluid, defectarea sistemului de comandӑ;
- Pericole generate de conceperea necorespunzӑtoare a dispozitivelor de pornire şi de oprire, a
semnalelor şi indicatoarelor de securitate, a dispozitivelor de deconectare a surselor de
energie şi a dispozitivelor de oprire de urgenţa.
3.2.6.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor
Realizatӑ pe baza criteriilor specifice, “Fişa pentru evaluarea pericolelor” are structura
asemanatoare structura asemӑnӑtoare cazului echipamentelor tehnice mecanice (tabel 3.4.)
3.2.7. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice pneumatice (ETP)
3.2.7.1. Criteriile de audit
Criteriile de audit pentru aceste echipamente tehnice sunt:
- Directiva 89/655/CEE (actualizatӑ în Directiva 95/63/CE şi ulterior în Directiva
2001/45/CE) privind cerinţele minime de securitate şi sӑnӑtate pentru utilizarea, de cӑtre
lucrӑtori, a echipamentelor de muncӑ. Aceste cerinţe au fost transpuse iniţial în NGPM –
ediţia 2002 şi ulterior în H.G. nr 1146/2006;
- Standarde naţionale armonizate privind securitatea maşinilor: SREN 292-1:1996 (actual
SREN ISO 12100-1:2004), SREN 292-2:1998+A1:2008 (actual SREN ISO 12100-
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
31
2:2004+A1:2009), SREN 418:1996, SREN 1037:1996 (revizuit în anul 2000), SREN
983:1999, SREN 954-1:1998 (revizuit în anul 2000).
3.2.7.2. Problematici abordate
Problematicile abordate prin evaluarea pericolelor generate de ETP se regӑsesc în “Fişa
pentru evaluarea pericolelor” şi ele sunt asemӑnӑtoare cu cele prezentate în cazul ETH.
3.2.7.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor
Realizatӑ pe baza criteriilor specifice, “Fişa pentru evaluarea pericolelor” are structura
asemanatoare structura asemӑnӑtoare cazului echipamentelor tehnice mecanice (tabel 3.4.)
3.2.8. Evaluarea pericolelor generate de sistemele de comandӑ (SC)
3.2.8.1. Criteriile de audit
Criteriile de audit pentru evaluarea pericolelor generate de sistemele de comandӑ sunt:
- Directiva 89/655/CEE (actualizatӑ în Directiva 95/63/CE şi ulterior în Directiva
2001/45/CE) privind cerinţele minime de securitate şi sӑnӑtate pentru utilizarea, de cӑtre
lucrӑtori, a echipamentelor de muncӑ. Aceste cerinţe au fost transpuse iniţial în NGPM –
ediţia 2002 şi ulterior în H.G. nr 1146/2006; SREN 292-1:1996 (actual SREN ISO 12100-
1:2004), SREN 292-2:1998+A1:2008 (actual SREN ISO 12100-2:2004+A1:2009), SREN
418:1996, SREN 1037:1996 (revizuit în anul 2000); SREN 954-1:1998 (revizuit în anul
2000);SREN 60204-1:1998 (revizuit în anul 2000),
3.2.8.2. Problematici abordate
Problematicile abordate pentru evaluarea pericolelor generate de sistemele de comandӑ se
referӑ la:
- Descrierea sistemului de comandӑ şi de protecţie;
- Analiza sistemului de comandӑ;
- Analiza funcţiilor de securitate, cum ar fi: oprirea de urgenţӑ, alegerea modului de
funcţionare, protecţia contra pornirii neaşteptate, turaţia sigurӑ, închiderea automatӑ
temporarӑ şi anihilarea manualӑ a funcţiilor de securitate;
- Analiza dispozitivelor de protecţie si a celor de acceptanţӑ.
3.2.8.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor
Realizatӑ pe baza criteriilor specifice, “Fişa pentru evaluarea pericolelor” are structura
asemanatoare structura asemӑnӑtoare cazului echipamentelor tehnice mecanice (tabel 3.4.)
3.2.9. Modul de utilizare al fişelor
Toate fişele de evaluare a pericolelor au acelaşi mod de apreciere a indicatorilor specifici şi
de prelucrare a constatӑrilor auditului. Fiecare indicator (pericol menţionat într-o fişӑ) poate fi
evaluat prin acordarea unui punctaj între 0 şi 5 puncte, în funcţie de situaţia realӑ constatatӑ:
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
32
- 0 sau 1 punct – în cazul unui pericol scӑzut
- 2 sau 3 puncte – în cazul unui pericol mediu
- 4 sau 5 puncte – în cazul unui pericol ridicat.
Existӑ şi posibilitatea aprecierii unui indicator cu “Nu e cazul”, în situaţia în care acesta nu
are relevanţӑ pentru cazul analizat.
Pentru fiecare indicator, punctajul acordat (PA) se înmulţeşte cu coeficientul sӑu de
ponderare (CP), rezultând punctajul real sau punctajul obţinut (PO) pentru indicatorul respectiv.
În final, pentru fiecare fişӑ pentru evaluarea pericolelor generate de un echipament tehnic, se
calculeazӑ:
- Punctajul obţinut (PO) ;
- Punctajul maxim posibil (PMP);
- Nivelul de pericol (NP) pentru echipamentul tehnic analizat din punct de vedere al
securitӑţii muncii.
Punctajul obţinut este suma produsului dintre punctajul acordat şi coeficientul de ponderare:
PO=∑PA.CP (3.4.)
Punctajul maxim posibil este suma produsului dintre 5 (punctajul maxim) şi coeficientul de
ponderare, fӑrӑ a lua în caonsiderare indicatorii apreciaţi cu “Nu e cazul”
PMP=∑5.CP (3.5.)
Nivelul de pericol (NP) al echipamentului tehnic se obţine ca raport între punctajul obţinut
(PO) şi punctajul maxim posibil (PMP)
𝑁𝑃 =𝑃𝑂
𝑃𝑀𝑃 (3.6.)
Constatându-se cӑ NP ≤ 1 (3.7.)
În funcţie de valoarea determinatӑ, nivelul de pericol obţinut se încadreazӑ într-una din
urmӑtoarele şase clase:
0.91...1.00 – extrem de ridicat (ER)
0.81..0.90 – foarte ridicat (FR)
0.71...0.80 – ridicat (R)
0.61...0.70 – mediu (ME);
0.51...0.60 – mic (MI)
Sub 0.50 – satisfӑcӑtor (S)
3.2.10. Constatӑrile auditului şi documente rezultate
Indicatorii din fişele pentru evaluare a pericolelor care au fost notaţi cu 3,4 sau 5 se
considerӑ cӑ se încadreazӑ în clasele de pericol mediu (ME), ridicat (R), foarte ridicat (FR) sau
extrem de ridicat (ER).
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
33
Aceşti indicatori se transferӑ în “Fişa de sintezӑ pentru eliminarea pericolelor” (tab 3.5).
pentru fiecare neconformitate identificatӑ în aceastӑ fişӑ se stabileşte modul de remediere, constând
în una sau mai multe mӑsuri corective/preventive, precum şi ordinea de prioritate în funcţie de clasa
de pericol în care se încadreazӑ neconformitatea respectivӑ.
Tabelul 3.5.
Denumirea ET: ...
Producӑtor ET: ...
Evaluator: ...
Data evaluӑrii: …
Fişa de sintezӑ pentru eliminarea pericolelor
nr.
crt.
nr.
indicator
descrierea
neconformitӑţii
generatoare de pericol
modul de remediere
ordinea de prioritate
ER FR R ME
0 1 2 3 4 5 6 7
3.3. Metoda de expertizare a locurilor de muncӑ în condiţii deosebite
3.3.1. Prezentarea metodei
3.3.1.1. Scopul metodei
Aceastӑ metodӑ permite realizarea unui audit de conformitate cu caracter special privind
încadrarea locurilor de muncӑ în condiţii deosebite.
Scopul metodei este de a consilia angajatorii în vederea elaborӑrii programului de mӑsuri
tehnico-organizatorice pentru normalizarea condiţiilor de muncӑ, în conformitate cu prevederile
legislaţiei în vigoare.
3.3.1.2. Criteriile de audit
Din punct de vedere legislativ, criteriile de audit sunt reprezentate de:
- HG nr 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncӑ în
condiţii deosebite, modificatӑ şi completatӑ prin HG nr 676/2001, HG nr 1337/2001 şi HG
nr 613/2002, abrogatӑ prin HG nr 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de
încadrare a locurilor de muncӑ în condiţii deosebite, modificatӑ şi completatӑ prin HG nr
1622/2008, modificatӑ prin HG nr 1627/2009
- Ordinul ministrului muncii şi solidaritӑţii sociale (MMSS) nr 352/2001 privind criteriile şi
metodologia de încadrare a locurilor de muncӑ în condiţii deosebite.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
34
3.3.1.3. Obiectivele metode
Conform HG nr 261/2001, cerinţele precizate pentru încadrarea locurilor de ,uncӑ în condiţii
deosebite erau prevӑzute la art.2, al.1:
Prezenţa în mediul de muncӑ a:
- Noxe profesionale fizice neprotejate: zgomot, vibraţii, unde electromagnetice, presiune,
radiaţii ionizante, radiaţii laser, de putere;
- Noxe profesionale chimice sau biologice prevӑzute de NGPM, care nu respectӑ limitele
admise prevӑzute de aceste norme;
Rӑspunsul specific al organismului la agresiunea noxelor profesionale, evidenţiat prin
indicatori de expunere şi/sau efect biologic, stabiliţi prin documente legislative;
Morbiditatea exprimatӑ prin boli profesionale înregistrate la locul de muncӑ în ultimii 15
ani.
Încadrarea locurilor de muncӑ în condiţii deosebite necesitӑ parcurgerea unei succesiuni de
operaţiuni specifice:
- Nominalizarea locurilor de muncӑ propuse a fi încadrate în condiţii deosebite;
- Efectuarea determinӑrilor de noxe profesionale;
- Solicitarea de cӑtre angajator, de la instituţiile abilitate de Ministerul Sӑnӑtӑţii, a listei
cuprinzând bolile profesionale înregistrate sau a listei cu rezultatele controlului medical
privind rӑspunsul specific al organismului la noxa profesionalӑ;
- Evaluarea locurilor de muncӑ în baza rezultatelor obţinute prin aplicarea cumulativӑ a
criteriilor prevӑzute de HG 261/2001;
- Expertizarea tehnicӑ a locurilor de muncӑ din punct de vedere al protecţiei muncii, efectuatӑ
de cӑtre angajator, pe baza metodologiei elaborate de cӑtre INCDPM – Bucureşti.
Expertizarea tehnicӑ se va efectua numai pentru locurile de muncӑ la care sunt îndeplinite
criteriile de încadrare în condiţii deosebite. Rezultatul fişelor de expertizӑ tehnicӑ se va
concretiza într-un program de mӑsuri tehnice şi organizatorice, eşalonat pe cel mult 6 ani, în
vederea eliminӑrii sau reducerii noxelor profesionale şi a efectelor acestora
- Avizul ITM-urilor privind încadrarea locurilor de muncӑ în condiţii deosebite.
3.3.1.4. Rolul metodei
Prin metodologia abordatӑ permite încadrarea ca:
- Metodӑ de audit intern, deoarece este destinatӑ a fi aplicatӑ de cӑtre angajatori;
- Metodӑ de audit extern, în cazul în care angajatorul solicitӑ consultanţӑ tehnicӑ în vederea
realizӑrii repartizӑrii.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
35
3.3.2. Structura metodei
Metodologia specificӑ metodei permite o evaluare a conformitӑţii condiţiilor existente la
locurile de muncӑ analizate, cu prevederile NGPM referitoare la mediul de muncӑ, dar şi cu
cerinţele şi prevederile rezultate din Normele specifice de securitate a muncii (NSSM).
Evaluarea “conformitӑţii” sau a “neconformitӑţii” situaţiilor existente la locul de muncӑ se
face cu ajutorul indicatorilor prezenţi în cele trei tipuri de seturi de fişe:
Set de fişe care derivӑ din NGPM, referitoare la mediul de muncӑ:
I – noxe chimice
II – Ventilaţie industrialӑ
III – Zgomot
IV – Vibraţii
XI – Presiune atmosfericӑ crescutӑ
XII – Noxe biologice
Set de fişe corespunzӑtoare unor cerinţe din NGPM şi din NSSM:
V – Radiaţii ultraviolete
VI – Radiaţii electromagnetice din spectrul vizibil şi infraroşu apropiat;
VII – Radiaţii laser
VIII – Plasma
IX – Câmpuri electrice şi magnetice
X – Radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţӑ şi microunde
Set de fişe care derivӑ din prevederile unor NSSM:
XIII – Activitӑţi de vopsire;
XIV – Tratamente termice şi termochimice
XV – Sudarea şi tӑierea metalelor;
XVI – Acoperiri metalice
XVII – Industria poligraficӑ
XVIII – Laboratoare de analize fizico-chimice şi mecanice
XIX – Activitӑţi în domeniul sӑnӑtӑţii
XX – Activitӑţi în turnӑtorii
XXI – Elaborarea şi turnarea fontei
XXII – Elaborarea şi turnarea oţelului.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
36
3.3.3. Structura fişelor
În conţinutul fişelor se regӑsesc doar acele prevederi ale NGPM şi NSSM care se referӑ la
factorii de risc de îmbolnӑvire profesionalӑ, deoarece factorii de risc de accidentare nu fac obiectul
criteriilor de încadrare a locurilor de muncӑ în condiţii deosebite.
Deoarece expertizarea locurilor de muncӑ în condiţii deosebite se realizeazӑ, de obicei, de
cӑtre angajator, s-a optat pentru o variantӑ simplӑ de evaluare a conformitӑţii prin aprecierea
indicatorilor cu “Da”, “Nu” sau “Nu este cazul”. A fost introdusӑ şi o coloanӑ de “Observaţii” în
care se pot face anumite precizӑri privind neconformitatea constatatӑ. Structura fişelor este
prezentatӑ în tab 3.6 [59]
Tabelul 3.6.
Intreprinderea...
Locul de muncӑ...
Data…
I. Noxe chimice
Prevederi ale normelor generale de protecţia muncii (NGPM – ediţia 1996)
Cod Ind. Indicatori Da Nu Nu este
cazul Observaţii
0 1 2 3 4 5
I.1.
La locul de muncӑ expertizat este practic
exclusӑ expunerea la substanţele notate cu
indicativul Fp, menţionate în anexele 17 şi 18,
conform art.417
I.2.
în cazul expunerii la substanţele care au
indicativul (P), anexa 14, care pӑtrund în
organism prin piele sau mucoase, pentru
prevenirea intoxicaţiilor cronice, pe lângӑ
respectarea concentraţiilor admisibile s-au
asociat şi alte mӑsuri speciale de protecţie a
pielii şi a mucoaselor (unguente, mijloace
individuale de protecţie etc.) conform
art.418?
I.10.
în vederea cunoaşterii riscurilor profesionale
şi prevenirii îmbolnӑvirilor cauzate de noxele
existente la locul de muncӑ, angajaţii au fost
instruiţi periodic de medicul de medicina
muncii sau de medicul de întreprindere,
conform art.425?
Notӑ: Metodologia de expertizare a locurilor de muncӑ pentru încadrarea în condiţii deosebite a fost
elaboratӑ pe baza prevederilor NGPM – ediţia 1996, care în prezent nu mai este în vigoare.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
37
3.3.4. Modul de lucru
Fiecӑrui indicator al unei fişe îi va fi atribuit un rӑspuns: Da, Nu sau Nu este cazul.
Întrebӑrile din fişe sunt formulate astfel încât un rӑspuns negativ semnificӑ existenţa unei
neconformitӑţi.
3.3.5. Constatӑrile auditului şi documente rezultate
Neconformitӑţile identificate în fişele utilizate sunt centralizate în “Fişa de sintezӑ a
neconformitӑţilor”, tab 3.7, unde sunt prevӑzute şi mӑsurile propuse pentru eliminarea acestora
precum şi eşalonarea de termene (semestrial, în perioada 2001-2006)
Tabelul 3.7
Intreprinderea...
Locul de muncӑ...
Data...
Fişa de sintezӑ a neconformitӑţilor
cod
indicator
neconformitatea
constatatӑ
mӑsura
propusӑ eşalonӑri termene
2001 2002 2003 2004 2005 2006
I II I II I II I II I II I II
Fişa de sintezӑ a neconformitӑţilor constituie suportul pentru elaborarea “Programului de
mӑsuri tehnico-organizatorice” – tabelul 3.8.
Tabelul 3.8.
Intreprinderea...
Locul de muncӑ...
Data...
Program de mӑsuri tehnico-organizatorice
cod
indicator
mӑsura
propusӑ
termen
calendaristic
cine
rӑspunde
Costuri
estimative
[lei]
Observaţii
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
38
Capitolul 4
Metode de autoevaluare (self-audit) a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ în
întreprinderile mici şi mijlocii
4.1. Metoda de evaluare a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ
4.1.1. Prezentarea metodei
4.1.2. Scopul metodei
4.1.3. Structura metodei
4.1.4. Modul de lucru
4.1.4.1. Metoda de autoevaluare calitativӑ;
Prezentarea sistemului de autoevaluare;
Notarea rezultatelor
Documente rezultate
4.1.4.2. Metode de autoevaluare cantitativӑ relativӑ
Prezentarea sistemului de autoevaluare
Notarea rezultatelor
Aprecierea rezultatelor
Documente rezultate
4.2. Metoda de autoevaluare a mediului de lucru în IMM-uri
4.2.1. Scopul şi obiectivul metodei
4.2.2. Structura metodei
4.2.3. Structura listei de control
4.2.4. Aprecierea rezultatelor
4.2.5. Documente rezultate
4.3. Metoda de autoevaluare cu ajutorul checklist-urilor
4.3.1. Scopul şi obiectivul metodei
4.3.2. Structura metodei
4.3.3. Structura listei de control
4.3.4. Modul de lucru
4.3.4.1. Controlul general
4.3.4.2. Activitӑţi specifice
4.3.5. Aprecierea rezultatelor
4.3.6. Documente rezultate
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
39
Metode de autoevaluare (self-audit) a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ în
întreprinderile mici şi mijlocii
Sistemul de autoevaluare reprezintӑ un ansamblu de metode simple şi eficiente care pot fi
utilizate de angajaţii unei societӑţi comerciale cu atribuţii în domeniu, în vederea evaluӑrii nivelului
de securitate a muncii.
Metodele de autoevaluare (self-audit) a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ în IMM-uri sunt
reprezentate prin:
- Metoda de autoevaluare a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ
- Metoda de autoevaluare a mediului de lucru;
- Metoda de autoevaluare a SSM cu ajutorul checklist-urilor.
4.1. Metoda de autoevaluare a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ
4.1.1. Prezentarea metodei
Aceastӑ metodӑ este destinatӑ realizӑrii auditurilor interne (self-audit) la nivelul tuturor
agenţilor economici şi în special întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor).
Având în vedere aceastӑ destinaţie, metoda este uşor de aplicat, ţinând cont de faptul cӑ, în
cele mai multe cazuri, IMM-urile nu dispun de personal specializat în domeniul securitӑţii şi
sӑnӑtӑţii în muncӑ.
4.1.2. Scopul metodei
Scopul metodei de self-audit constӑ în posibilitatea de identificare cu uşurinţӑ a
neconformitӑţilor în domeniul securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ existente la nivelul unui agent
economic.
Acest avantaj genereazӑ şi un dezavantaj reprezentat prin caracterul general al rezultatelor
obţinute, care nu conduc la identificarea precisӑ a riscurilor ca în cazul metodelor detaliate.
4.1.3. Structura metodei
Metoda de autoevaluare a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ este structuratӑ pe patru pӑrţi:
Partea I Prezentarea sistemului de autoevaluare;
Partea II Caietul de notare a rezultatelor evaluӑrii;
Partea III Caietul de apreciere a rezultatelor (caiet cu grilele etalon);
Partea IV Indrumӑtor pentru elaborarea programului de mӑsuri
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
40
Prima parte cuprinde un numӑr de 119 indicatori (întrebӑri) care acoperӑ toate aspectele
esenţiale referitoare la SSM şi care sunt grupaţi 14 capitole, fiecare avnd tematici specifice, tab. 4.1.
Partea a II-a reprezintӑ caietul în care se trec aprecierile evaluatorului pentru fiecare din
indicatorii existenţi.
Partea a III-a este caietul ce conţine grilele etalon cu ajutorul cӑrora se comparӑ valorile
apreciate de evaluator pentru fiecare indicator cu valorile standard corespunzӑtoare.
Partea a IV-a prezintӑ un ghid util evaluatorului pentru a-şi elabora programul de mӑsuri
tehnico-organizatorice în vederea eliminӑrii deficienţelor.
Tabelul 4.1.
Capitolele, tematicile specifice şi indicatorii (întrebӑrile) metodei de autoevaluare a securitӑţii şi
sӑnӑtӑţii în muncӑ
Capitolul Tematici specifice, observaţii
numӑrul
indicatorilor
(întrebӑrilor)
1.Capacitatea
de a controla
riscurile
1.1 Evitarea riscurilor 1;2
1.2 Evitarea riscurilor inevitabile 3;4
1.3 Combaterea riscurilor la sursӑ 5
1.4 Fiind în pas cu tehnologia 6
1.5 Prevenirea riscurilor prin organizarea corespunzӑtoare a
lucrului, înlocuind factorii de risc cu factori nepericuloşi sau mai
puţin periculoşi
7
1.6 Adaptarea sarcinii de muncӑ la factorul uman (aspecte
ergonomice) 8
1.7 Protecţia colectivӑ şi individualӑ 9
1.8 Informarea şi pregӑtirea lucrӑtorilor în domeniul securitӑţii şi
sӑnӑtӑţii în muncӑ 10
1.9 Organizarea şi delegarea responsabilitӑţilor 11
1.10 Participarea lucrӑtorilor 12
2. Politica de
prevenire a
riscurilor
Politica de prevenire a riscurilor intereseazӑ pe toţi angajaţii
companiei, implicând toate departamentele acesteia.
Doar în acest capitol, întrebӑrile care nu se aplicӑ companiei
trebuie punctate cu 0
13; 14; 15; 16;
17; 18; 19; 20;
3. Circulaţie,
riscuri
orizontale şi
verticale
3.1 Circulaţie 21; 22; 23; 24;
25
3.2 Riscul orizontal 26; 27; 28;
3.3 Riscul vertical 29; 30; 31; 32;
4. Protecţia
maşinilor
Protecţia integratӑ este introdusӑ din faza de proiectare. Maşinile
trebuie certificate în conformitate cu cerinţele în vigoare 33; 34; 35; 36;
5. Zgomot şi
vibraţii
5.1 Zgomotul 37; 38; 39; 40;
41; 42;
5.2 Vibraţii 43; 44; 45; 46
6. Temperatura
şi
reîmprospӑtarea
Temperatura şi ventilaţia sunt intercondiţionate reciproc.
Temperaturile excesive deranjeazӑ fizic şi psihic. Ventilaţia
(reîmprospӑtarea aerului) asigurӑ reglarea temperaturii şi calitӑţii
aerului.
47; 48; 49; 50;
51; 52;
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
41
7. Iluminatul
Iluminatul influenţeazӑ prin: intensitate, direcţie şi calitate.
Iluminatul insuficient genereazӑ oboseala, erorile în muncӑ şi
stressul.
53; 54; 55; 56;
57; 58; 59; 60;
Capitolul Tematici specifice/ Observaţii Numӑrul
indicatorilor
8. Riscuri de
incendiu,
explozie şi
riscuri electrice
8.1 Incendii şi explozii
61; 62; 63; 64;
65; 66; 67; 68;
69; 70;
8.2 Riscuri electrice 71; 72; 73; 74;
75; 76; 77
9. Materiale
periculoase:
riscuri faţӑ de
securitatea şi
sӑnӑtatea în
muncӑ
Materialele periculoase includ: substanţele periculoase şi produşii
periculoşi.
Unele substanţe folosite în muncӑ sunt periculoase (acizii), altele
pot cauza boli profesionale.
78; 79; 80; 81;
82; 83; 84; 85;
86; 87; 88; 89;
10. Protecţia
colectivӑ şi
individualӑ la
locul de muncӑ
şi în
împrejurimi
10.1 Protecţia colectivӑ 90; 91; 92; 93;
94; 95;
10.2 Protecţia individualӑ 96; 97; 98;
11. Transportul
greutӑţilor
11.1 Transportul manual al greutӑţilor 99; 100; 101;
102;
11.2 Transportul mecanic al greutӑţilor 103; 104; 105;
12. Activitatea
de întreţinere
Activitӑţi de întreţinere: reparaţiile planificate, controalele,
reparaţiile regulate, controlul zilnic al dispozitivelor de securitate
106; 107; 108;
109; 110;
13. Organizarea
primului ajutor
Organizarea primului ajutor trebuie încorporatӑ în organizarea
generalӑ a companiei. Primul ajutor rapid şi eficient poate ajuta la
evitarea consecinţelor grave
111; 112; 113;
114; 115; 116;
14. Participarea
lucrӑtorilor la
procesul de
asigurare al
sӑnӑtӑţii în
muncӑ
Securitatea şi sӑnӑtatea în muncӑ este o obligaţie a tuturor
angajaţilor şi ei trebuie sӑ se implice în asigurarea locurilor de
muncӑ protejate de riscuri
117; 118; 119;
4.1.4. Modul de lucru
Fiecare indicator presupune efectuarea unei evaluӑri reprezentatӑ prin acordarea unui
punctaj, ţinând cont de situaţia realӑ existentӑ în cadrul firmei.
Evaluarea rӑspunsurilor acordate tuturor indicatorilor poate avea caracter calitativ sau
cantitativ.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
42
4.1.4.1. Metoda de autoevaluare calitativӑ
Metoda de autoevaluare calitativӑ permite stabilirea punctelor tari şi a punctelor slabe care
au rolul de a prezenta managerului o imagine privind starea de securitate şi sӑnӑtate în muncӑ din
cadrul companiei pe care o conduce.
Prezentarea sistemului de autoevaluare
Pentru autoevaluarea calitativӑ sunt utilizate cele 119 întrebӑri principale, putând fi
formulate şi întrebӑri ajutӑtoare (subîntrebӑri) care fac referire la riscurile specifice agentului
economic auditat.
Întrebӑrile relevante acceptӑ ca rӑspuns “Da” sau “Nu”, în timp ce întrbӑrile irelevante au ca
rӑspuns variantӑ “Neaplicabil”.
Notarea rezultatelor
Notarea calificativelor acordate fiecӑreia din cele 119 întrebӑri principale se face pe o grilӑ
(scalӑ) cu plaja de la 0...5, fig. 4.1.
Corespondenţa dintre notaţiile de pe grilӑ şi calificativele acordate este urmӑtoarea:
0 – situaţie total negativӑ;
1 – situaţie negativӑ;
2 – situaţie medie;
3 – situaţie medie;
4 – situaţie bunӑ;
5 – situaţie excelentӑ.
Aprecierea rezultatului autoevaluӑrii fiecӑruie din cei 119 indicatori se face prin compararea
grile de notare a rezultatului obţinut, ca grila etalon a indicatorului respectiv.
O grilӑ etalon prezintӑ duӑ pӑrţi distincte (fig. 4.2.):
- Partea stângӑ (haşuratӑ), corespunzӑtoare punctelor slabe;
- Partea dreaptӑ ( nehaşuratӑ), corespunzӑtoare punctelor tari.
Negativӑ
0 1 2 3 4 5
Medie Excelentӑ
Figura 4.1 Grila de notare a rezultatelor
5 4 3 2 1 0
Figura 4.2. Grila etalon pentru aprecierea rezultatelor
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
43
Prin suprapunerea grilei de notare peste grila etalon se va stabili dacӑ marcajul
corespunzӑtor rezultatului evaluӑrii se va plasa direct peste zona haşuratӑ sau peste zona nehaşuratӑ
a grilei etalon.
Dacӑ marcajul este situat în zona haşuratӑ, atunci indicatorul corespunzӑtor va reprezenta un
punct slab şi se impune stabilirea unor mӑsuri pentru eliminarea neconformitӑţilor.
Dacӑ marcajul este situat în zona nehaşuratӑ, atunci indicatorul corespunzӑtor va reprezenta
un punct tare.
Documente rezultate
Punctele tari şi punctele slabe rezultate în finalul autoevaluӑrii calitative se grupeazӑ într-un
tabel centralizator “Puncte slabe – Puncte tari”.
Pe baza punctelor slabe determinate, managerul sau lucrӑtorul desemnat va trebui sӑ
întocmeascӑ “Planul de mӑsuri”, care va preciza responsabilitӑţile şi termenele de îndeplinire a
acestora.
Planul de mӑsuri se va realiza pe cele 14 tematici, având ca scop eliminarea punctelor slabe.
În acest mod va fi posibilӑ îmbunӑtӑţirea condiţiilor de lucru prin îndeplinirea cerinţelor legislative
specifice securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ.
4.1.4.2 Metoda de autoevaluare cantitativӑ relativӑ
Metoda de autoevaluare cantitativӑ relativӑ permite determinarea calificativelor (scorurilor)
corespunzӑtoare fiecӑrei componente a sistemului de muncӑ şi formularea mӑsurilor de prevenire
adecvate.
Prezentarea sistemului de autoevaluare
Pentru autoevaluarea cantitativӑ sunt utilizate 116 întrebӑri, specifice celor patru
componente ale sistemului de muncӑ: executant, sarcina de muncӑ, mijloacele de muncӑ şi mediul
de muncӑ. Gruparea întrebӑrilor este realizatӑ astfel:
Executantul: 28 de întrebӑri
1 3 10 12 14 20 34 41 46 67
76 77 84 85 85 89 92 97 101 102
105 109 110 114 115 116 117 119
Sarcina de muncӑ: 43 de întrebӑri
2 5 6 7 8 9 19 21 23 24
25 26 27 28 31 32 35 36 39 47
52 58 63 64 65 66 68 70 75 82
83 90 93 94 98 99 100 104 107 108
111 113 118
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
44
Mijloacele de producţie: 31 de întrebӑri
6 8 9 22 29 30 33 38 40 45
48 49 50 59 60 61 62 69 71 72
73 74 78 79 80 81 91 96 103 106
112
Mediul de muncӑ: 13 întrebӑri
37 42 43 44 51 53 54 55 56 57
87 88 95
Aceste întrebӑri sunt din cadrul celor 119 întrebӑri aparţinând metodei de autoevaluare
calitativӑ. Se constatӑ cӑ unele întrebӑri sunt comune mai multor componente ale sistemului de
muncӑ (de ex întrebӑrile 6, 8 şi 9 se regӑsesc atât la sarcina de muncӑ cât şi la mijloacele de
producţie), iar altele nu prezintӑ relevanţӑ pentru autoevaluarea cantitativӑ (întrebӑrile 4,11, 13, 15,
16, 17 şi 18).
Notarea rezultatelor
Metoda conţine grile cu plaja 0..5, aferente fiecӑrei întrebӑri din cele grupate pe
componentele sistemului de muncӑ. Fiecare grilӑ area acelaşi numӑr cu întrebarea corespunzӑtoare,
similar autoevaluӑrii calitative.
Aprecierea rezultatelor
Efectuarea aprecierilor asupra rezultatelor autoevaluӑrii se face prin compararea modului de
notare a rezultatelor în grile, cu grilele etalon. În acest mod se vor evidenţia punctele tari, punctele
slabe şi întrebӑrile irelevante.
În grupele cu întrebӑrile alocate componentelor sistemului de muncӑ se încercuieşte numӑrul
corespunzӑtor fiecӑrei întrebӑri apreciatӑ cu”punct tare” şi se noteazӑ cu “x”, numӑrul
corespunzӑtor fiecӑrei întrebӑri irelevante (neaplicabilӑ) cazului analizat.
Aprecierea cantitativӑ a rezultatelor constӑ în stabilirea calificativӑ (scorului) ca raport între
numӑrul întrebӑrilor încercuite (A) şi diferenţa dintre numӑrul total de întrebӑri (B) şi numӑrul
întrebӑrilor barate (C):
𝑆𝑐 =𝐴
𝐵−𝐶 (4.1)
În acest mod, pentru fiecare dintre cele patru componente ale sistemului de muncӑ, vor
corespunde urmӑtoarele relaţii:
- Pentru executant: 𝑆𝑐 =𝐴
28−𝐶∙ 100, % (4.2)
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
45
- Pentru sarcina de muncӑ:
𝑆𝑐 =𝐴
43−𝐶∙ 100, % (4.3) (4.3)
- Pentru mijloacele de muncӑ:
𝑆𝑐 =𝐴
31−𝐶∙ 100, % (4.4) (4.4)
- Pentru mediul de muncӑ:
𝑆𝑐 =𝐴
13−𝐶∙ 100, % (4.5)
Documente rezultate
În funcţie de valoarea procentualӑ a scorului obţinut se acordӑ calificative şi se formuleazӑ
mӑsurile de prevenire adecvate (acţiuni viitoare planificate), tab 4.2.
Tabelul 4.2.
Dependenţa dintre valoarea scorului – calificativ- mӑsuri de prevenire
Valoarea scorului Calificativ Mӑsuri de prevenire
75… 100 % foarte bine
Menţineţi situaţia actualӑ a
componentei având în vedere
cӑ unele aspecte pot fi
îmbunӑtӑţite
50… 75 % mediu Trebuie acordatӑ mai multӑ
atenţie acestei componente
25… 50% situaţie criticӑ
Cât mai rapid trebuie sӑ
aduceţi îmbunӑtӑţiri acestei
componente
≤ 25% este timpul sӑ acţionaţi sunt multe mӑsuri de realizat
pentru a îmbunӑtӑţi situaţia
Pe baza scorurilor mici înregistrate, managerul sau lucrӑtorul desemnat vor trebui sӑ
întocmeascӑ Planul de mӑsuri care va preciza responsabilitӑţile şi termenele de îndeplinire ale
acestora. În acest mod va fi posibilӑ îmbunӑtӑţirea condiţiilor de lucru prin îndeplinirea cerinţelor
legislative specifice securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
46
4.2. Metoda de autoevaluare a nediului de lucru în IMM-uri
Aceastӑ metodӑ de autoevaluare reprezintӑ un instrument simplu şi eficace, la îndemâna
personalului unei firme în vederea evaluӑrii nivelului de securitate a muncii din cadrul IMM-urilor.
Ea este uşor de aplicat ţinând cont de faptul cӑ, în cele mai multe cazuri, IMM-urile nu
dispun de personal specializat în domeniul SSM.
4.2.1. Scopul şi obiectivul metodei
Metoda de autoevaluare a mediului de lucru permite realizarea auditurilor interne (self-
audit) pe problematica mediului de lucru.
Obiectivul metodei constӑ în crearea unui mediu de lucru care sӑ respecte cerinţele
legislative în vigoare.
4.2.2. Structura metodei
Din punct de vedere structural, metoda include listele de control specifice activitӑţilor din
diferite domenii de activitate. De exemplu:
- Lista de control privind activitatea de transport mӑrfuri;
- Lista de control privind activitatea în domeniul construcţiilor de maşini, industria fontei,
oţelului şi a obiectelor din metal;
- Lista de control privind activitatea desfӑşuratӑ în magazine şi supermarketuri;
- Lista de control privind activitatea desfӑşuratӑ în domeniul echipamentelor electrice şi
electronice;
- Lista de control privind activitatea desfӑşuratӑ în transportul feroviar şi auto.
4.2.3. Sturctura listei de control
O listӑ de control este realizatӑ pe baza unor criterii specifice domeniului de activitate supus
autoevaluӑrii şi ea conţine întrebӑri la care angajatorul trebuie sӑ rӑspundӑ cu “Da” sau “Nu”. Toate
întrebӑrile la care angajatorul rӑspunde cu “Da” reprezintӑ probleme din punct de vedere al
mediului de lucru, care se vor regӑsi în “Planul de acţiune” ce trebuie elaborat de angajator.
În tabelul 4.3. este prezentatӑ Lista de control privind activitatea de transport mӑrfuri.
Tabelul 4.3.
Lista de control privind activitatea de transport mӑrfuri generale
Nr. Ind. Criteriul Analizat Da Nu NA Obs
ACCIDENTE
1 Existӑ lucrӑtori care îşi asumӑ riscuri inutile sau nu folosesc
centurile de siguranţӑ?
2 Existӑ accidente care nu sunt investigate în scopul prevenirii
reapariţiei unor accidente similare?
3 Existӑ lucrӑtori care nu au fost instruiţi şi educaţi cu privire
la activitatea lor?
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
47
4 Existӑ echipamente de protecţie care nu sunt examinate în
mod frecvent pentru descoperirea defectelor?
5 Existӑ lucrӑtori care nu au timpul necesar pentru executarea
sarcinilor într-un mod corect şi sigur?
Nr. Ind. Criteriul Analizat Da Nu NA Obs
ECHIPAMENTE
6
Este posibil sӑ nu existe instrucţiuni pentru echipamente,
care furnizeazӑ informaţii asupra utilizӑrii corecte,
întreţinerii, etc?
7 Existӑ echipamente care nu sunt întreţinute în conformitate
cu instrucţiunile fabricantului?
8 Se constatӑ o lipsӑ a inspecţiei obligatorii la macarale,
camioane, etc.?
TRANSPORTURI SI ACTIVITATI INTERNE
9
Existӑ condiţii de lucru care pot expune lucrӑtorii la riscul de
alunecare, de ex. Din cauza obiectelor de pe pardosealӑ sau a
pardoselilor cu suprafeţe accidentate?
10 Existӑ pericolul ca persoanele sӑ fie lovite sau strivite de
vehicule, de ex maşini, camioane sau remorci?
11 Existӑ lucrӑtori care utilizeazӑ echipamentul atunci când nu
sunt autorizaţi sӑ facӑ acest lucru?
SOLICITARI MOTORII, CADERI ETC.
12 Existӑ situaţii în care lucrӑtorii efectueazӑ rӑsuciri sau
întoarceri necorespunzӑtoare corpului?
13 Existӑ o lipsӑ de dispozitive de ridicare pentru greutӑţi de
peste 11 KG?
14 Pardoselile şi cӑile de acces sunt alunecoase?
ALTE PERICOLE DE PRODUCERE ALE ACCIDENTELOR
15 Existӑ obiecte la înӑlţime care nu sunt asigurate sau în orice
alt mod neprotejate împotriva cӑderii?
CLIMATUL INTERIOR
Temperatura
16 Temperatura din camera de lucru este mai mare de 25
OC sau
sub 18OC pentru temperaturile normale exterioare?
17 Existӑ curenţi de aer?
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
48
Calitatea aerului
18 Existӑ risc de expunere la gaze de eşapament?
Umezealӑ şi mucegai
19 Existӑ infiltraţii în acoperiş, pereţi sau pardoseli?
Iluminat
20 Iluminatul posturilor de lucru este insuficient?
21 Existӑ o strӑlucire orbitoare cauzatӑ de corpurile de iluminat
sau geamuri?
Acustica
22 Existӑ poluare de la zgomotul exterior?
ERGONOMIE
Ridicarea greutӑţilor mari
23 Obiectle sau sarcinile grele sunt ridicate manual?
24
Obiectele sau uneltele grele sunt cӑrate manual în cursul
deplasӑrilor?
25 Existӑ multe obiecte peste 3 Kg care sunt ridicate pe durata
unei zile de lucru?
26
Greutӑţile sunt ridicate în poziţii necorespunzӑtoare, de ex.
Departe de corp, peste înӑlţimea umӑrului sau sub înӑlţimea
genunchiului?
Activitӑţi de tras şi împins greutӑţi
27
Este necesar sӑ se foloseascӑ forţa atunci când sunt împinse
sau trase echipamentele, cum ar fi, de ex. Scripeţii,
camioanele pentru saci sau încӑrcӑtoarele de paleţi?
28 Pardoseala este neregulatӑ, în pantӑ, moale, netedӑ sau existӑ
trepte?
29 Existӑ zone în care activitatea de tras sau împins se executӑ
în condiţii de contracţie muscularӑ?
30 Existӑ multe situaţii de pornire, oprire sau întoarcere atunci
când sarcinile urmeazӑ sӑ fie trase sau împinse?
31 Lucrӑtorii au senzaţia de greutate a lucrurilor care sunt
împinse sau trase?
32 Echipamentul este defectuos sau existӑ o lipsӑ în activitatea
de întreţinere?
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
49
Poziţii de lucru
33 Persoanele lucreazӑ în poziţii neconfortabile?
34 Persoanele lucreazӑ cu spatele îndoit spre spate sau înainte
sau cu gâtul îndoit spre spate?
35 Persoanele lucreazӑ în aceeaşi poziţie pentru o perioadӑ
lungӑ de timp?
36 Spaţiul locului de muncӑ este compact?
ZGOMOT
37
Existӑ lucrӑtori care sunt expuşi la un zgomot atât de
puternic încât trebuie sӑ strige pentru a vorbi cu o persoanӑ
situatӑ la o distanţӑ de 0.5-1m?
VIBRATII
38 Lucrӑtorii utilizeazӑ vehicule în care sunt expuşi la vibraţii
puternice atunci când le conduc?
FRIG SI CALDURA
39 Lucrӑtorii se deplaseazӑ frecvent în zonele cu temperaturi
foarte scӑzute sau cu temperaturi ridicate?
COPII SI LUCRATORI TINERI
Instruire şi supraveghere
40 Existӑ lucrӑtori tineri care nu au fost instruiţi, educaţi
corespunzӑtor?
41
Persoanele tinere sub 18 ani lucreazӑ fӑrӑ sӑ fie supravegheate
de un adult?
Echipamente
42 Existӑ lucrӑtori tineri sub 15 ani care lucreazӑ cu echipamentele
sau în zona de pericol a acestora?
43
Existӑ lucrӑtori tineri sub 18 ani care lucreazӑ cu echipamente
periculoase, de exemplu cu dispozitive de ridicat paleţi sau cu
platforme de ridicat plӑci?
Ergonomie
44 Existӑ lucrӑtori tineri sub 19 ani care ridicӑ obiecte peste 12 Kg
de mai multe ori pe zi?
Program de lucru etc.
45 Existӑ lucrӑtori tineri sub 18 ani care lucreazӑ între opt seara şi
şase dimineaţa?
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
50
46
Existӑ lucrӑtori cu vârsta între 13-14 ani şi lucrӑtori tineri care
urmeazӑ învӑţӑmântul obligatorie şi care lucreazӑ mai mult de
douӑ ore în zilele de şcoalӑ sau 12 ore în timpul unei sӑptӑmâni
de şcoalӑ?
MEDIUL PSIHOLOGIC DE LUCRU
Sarcini excesive
47 Este necesar ca lucrӑtorii sӑ munceascӑ foarte repede?
48 Este necesar ca lucrӑtorii sӑ munceascӑ deseori ore
suplimentare?
49 Se întâmplӑ deseori ca lucrӑtorii sӑ nu îşi îndeplineascӑ
sarcinile?
50 Existӑ lucrӑtori care, în mod constant au un volum mare de
muncӑ sau sunt supuşi unei considerabile presiuni a timpului?
51 Activitatea necesitӑ o atenţie şi o concentrare permanentӑ?
Sarcini insuficiente
52
Este posibil ca activitatea sӑ fie caracterizatӑ prin sarcini
monotone şi nesolicitante pe perioade lungi, astfel încât durata
de reacţie a lucrӑtorilor scade?
53 Este posibil ca lucrӑtorii sӑ aibӑ o inflenţӑ redusӑ asupra unei
pӑrţi importante a muncii lor?
Lipsa sprijinului din partea colegilor şi a conducerii
54 Existӑ o lipsӑ de sprijin şi ajutor din partea colegilor?
55 Existӑ o lipsӑ de sprijin şi ajutor din partea conducerii?
Lipsa varietӑţii muncii
56 Munca este puţin variatӑ sau nu variazӑ de loc?
Munca de unul singur
57 Lucrӑtorii care muncesc singuri nu au ocazia de a avea legӑturi
cu colegii lor sau cu conducerea?
Posibilitӑţi de dezvoltare
58 Lucrӑtorii au şanse reduse sӑ înveţe lucruri noi ca urmare a
activitӑţii lor?
Lucrul în schimburi
59
Existӑ lucrӑtori care muncesc în exterior majoritatea
programului de lucru, de ex. Dimineaţa devreme sau pe timpul
nopţii?
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
51
Violenţӑ şi ameninţӑri
60 Sunt lucrӑtori expuşi la riscuri determinate de violenţӑ,
ameninţӑri sau insulte din partea clienţilor?
Absenţa pe caz de boalӑ
61 Existӑ condiţii în mediul de lucru care ar putea contribui la
absenţe pe caz de boalӑ
62 Ar putea modificӑrile mediului de lucru sӑ reducӑ absenţele
pe caz de boalӑ?
Notӑ: NA – întrebare neaplicabilӑ
În ceea ce priveşte lista de control, angajatorul are urmӑtoarele obligaţii:
- Sӑ rӑspundӑ la toate întrebӑrile formulate;
- Sӑ ia în consideraţie cauzele care ar putea influenţa problemele mediului de lucru
menţionate.
4.2.4. Aprecierea rezultatelor
În urma completӑrii Listei de control rezultӑ cӑ dintr-un numӑr total de întrebӑri, unele sunt
neaplicabile (cele notate cu NA), iar restul sunt aplicabile (cele notate cu Da sau Nu)
Dintre întrebӑrile aplicabile unele sunt neconforme (cele notate cu Da) şi restul sunt
conforme (cele notate cu Nu).
Considerând cӑ toate cerinţele formulate au aceeaşi importanţӑ, deci nu sunt afectate de
coeficienţi de ponderare, rezultӑ cӑ procentul de conformitate (p) se va calcula cu relaţia:
𝑝 =𝐷𝑎
𝐷𝑎+𝑁𝑢∙ 100, % (4.6.)
4.2.5 Documente rezultate
Pentru toţi indicatorii notaţi cu Da în Lista de control, angajatorul va trebui sӑ elaboreze
Programul de mӑsuri şi acţiuni (tab 4.4), care va conţine:
- Indicatorii (întrbӑrile) la care rӑspunsul a fost Da;
- Nominalizarea persoanelor responsabile pentru rezolvarea fiecӑrei probleme de mediu
menţionate;
- Termenul acordat pentru finalizarea fiecӑrei probleme;
- Valoarea resurselor financiare necesare rezolvӑrii fiecӑrei problem.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
52
Tabelul 4.4.
Programul de mӑsuri şi acţiuni
Neconformitӑţi
constatate Mӑsuri propuse
Persoana
responsabilӑ
Resurse
financiare Termen
4.3.1. Scopul şi obiectivul metodei
Metoda de autoevaluare cu ajutorul checklist-urilor are ca scop realizarea auditurilor interne
(self-audit).
- Liste de control pentru activitӑţi generale:
1. Suprafeţe denivelate şi alunecoase;
2. Autovehicule şi maşini;
3. Organe de maşini în mişcare;
4. Instalaţii şi echipamente electrice;
5. Incendii;
6. Explozii;
7. Substanţe chimice;
8. Zgomot;
9. Vibraţii;
10. Iluminat.
- Liste de control pentru activitӑţi specifice, eleaborate pentru mai multe domenii de
activitate:
1. Activitate de birou;
2. Construcţii;
3. Prelucrarea alimentelor;
4. Prelucrarea lemnului;
5. Reparaţii vehicule;
Îmbunӑtӑţirea acestei metode de self-audit este posibilӑ prin:
- Introducerea unor noi liste de contol general
- Extinderea listelor de control pentru activitӑţi specifice şi în alte domenii de lucru
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
53
4.3.3 Structura listelor de control
O listӑ de control reprezintӑ un chestiona (check-list) de auditare a conformitӑţii. Un model
pentru formularul de control general este prezentat în tab. 4.5.
Tabelul 4.5.
Chestionar de auditare a conformitӑţii
Control general Lista de control nr. ....
Domeniul 1,2...,10
Data:
Zona/Procesul:
Intocmit Semnӑtura
Legendӑ:
Neconform (N)
Conform (C)
Neaplicabil (NA)
Rӑspuns bifat în câmpul marcat cu *
Rӑspuns bifat în câmpul marcat cu o
nr ind Indicator (întrebare) Da Nu Situaţia existentӑ Obs
C N NA
o *
* o
Pentru lista de control a activitӑţilor specifice, modelul chestionarului de auditare a
conformitӑţii este prezentat în tabelul 4.6.
Tabelul 4.6.
Chestionar de auditare a conformitӑţii
Activitӑţi specifice Lista de control nr. ….
Domeniul 1,2...,7
Data:
Zona/Procesul:
Intocmit Semnӑtura
Legendӑ:
Neconform (N)
Conform (C)
Neaplicabil (NA)
Rӑspuns bifat în câmpul marcat cu *
Rӑspuns bifat în câmpul marcat cu o
nr ind Indicator (întrebare) Da Nu Situaţia existentӑ
Obs C N NA
o *
* o
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
54
4.3.4. Modul de lucru
4.3.4.1. Contolul general
Pentru efectuarea autoevaluӑrii prin metoda checklist-urilor în cazul controlului general,
angajatorul va utiliza lista de control specificӑ domeniului de activitate analizat. De ex. În tab 4.7
este prezentatӑ lista de control general, “Lista de control nr.1” care se referӑ la chestionarul de
auditare a conformitӑţii pentru domeniul nr 1 “Suprafeţe denivelate şi alunecoase”
Tabelul 4.7.
Chestionar de auditare a conformitӑţii
Control general Lista de control nr. 1
Domeniul Suprafeţe denivelate şi
alunecoase
Data:
Zona/Procesul:
Intocmit Semnӑtura
Legendӑ:
Neconform (N)
Conform (C)
Neaplicabil (NA)
Rӑspuns bifat în câmpul
marcat cu *
Rӑspuns bifat în câmpul
marcat cu o
nr
ind Indicator (întrebare) Da Nu
Situaţia
existentӑ Obs
C N NA
1 Prezintӑ pardoselile denivelӑri, finisaje
neglijente, gӑuri, scurgeri de lichide, etc.? * o
2
Sunt pardoselile uneori alunecoase, de ex
atunci când acestea sunt umede ca urmare a
curӑţӑrii, scurgerii de lichide, ploaie, noroi,
provenite din procesele de lucru
* o
3 Existӑ praguri sau alte modificӑri de nivel
pe pardoseli? * o
4 Existӑ cabluri pe pardosealӑ * o
5
Este posibil ca lucrӑtorii sӑ cadӑ sau sӑ
alunece din cauza încӑlţӑmintei
necorespunzӑtoare?
* o
6 Sunt pӑstrate pardoselile în stare de
curӑţenie? o *
7
Existӑ obstacole şi obiecte (cu excepţia
celor care nu pot fi îndepӑrtate) lӑsate pe jos
în jurul zonelor de lucru?
* o
8 Sunt semnalizate obstacolele care nu pot fi
îndepӑrtate? o *
9 Sunt semnalizate corespunzӑtor toate cӑile
de circulaţie? o *
10 Este corespunzӑtor iluminatul pardoselilor şi
a cӑilor de circulaţie? o *
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
55
Pe lângӑ chestionarul referitor la controlul general pot fi formulate şi întrebӑri suplimentare,
de exemplu:
1. Existӑ criterii de alegere a pardoselii, în funcţie de caracteristicile procesului de lucru?
2. Este necesarӑ testarea chimicӑ prin metode specifice a suprafeţelor alunecoase?
3. Se impune verificarea periodicӑ a pardoselilor şi a cӑilor de circulaţie?
4. Este necesarӑ asigurarea încӑlţӑmintei adecvate pentru lucrӑtori?
5. Trebuie îndepӑrtate pragurile şi îmbunӑtӑţitӑ vizibilitatea acestora?
6. Poate fi modificatӑ dispunerea echipamentelor pentru a se evita existenţa cablurilor care
traverseazӑ cӑile pietonale?
7. Se impune utilizarea materialelor anti-derapante pentru cӑile de circulaţie?
4.3.4.2. Activitӑţi specifice
Pentru efectuarea autoevaluӑrii prin metoda checklist-urilor în cazul activitӑţilor specifice,
angajatorul va utiliza lista de control adecvatӑ domeniului analizat. De ex, în tabelul 4.8 este
prezentatӑ lista de control pentru activitӑţi specifice care se referӑ la chestionarul de auditare a
conformitӑţii pentru domeniul nr 5 “Reparaţii vehicule”.
Tabelul 4.8.
Chestionar de auditare a conformitӑţii
Control general Lista de control nr 5
Domeniul REPARATII VEHICULE
Data:
Zona/Procesul:
Intocmit Semnӑtura
Legendӑ:
Neconform (N)
Conform (C)
Neaplicabil (NA)
Rӑspuns bifat în câmpul marcat cu *
Rӑspuns bifat în câmpul marcat cu o
nr
ind Indicator (întrebare) Da Nu
Situaţia
existentӑ Obs
C N NA
227 Suprafeţele plane (podele, cӑmin de control, etc)
sunt curӑţate în mod periodic? o *
228 Lucrӑtorii au obligaţia de a face curӑţenie la locul de
muncӑ o *
229
Vopseaua utilizatӑ pe suprafeţe plane (podea, cӑmine
de control, etc.) este rezistentӑ la produsele folosite?
(de ex. Uleiuri, motorinӑ, benzinӑ)?
o *
230 Uleiul uzat este colectat în containere adecvate? o *
231 Treptele cӑminului de contol sunt executate din
material antiderapant? o *
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
56
232 Lucrӑtorii poartӑ încӑlţӑminte antiderapantӑ o *
233 Platformele sunt prevӑzute cu balustrade? o *
234 Lucrӑtorii sunt avertizaţi sӑ nu calce pe cilindrii de
testare a frânelor? o *
235 Lucrӑtorii sunt avertizaţi sӑ nu treacӑ pe sub
autovehiculele ridicate? o *
236 Cӑminul de control este acoperit în condiţii de
securitate, dupӑ terminarea lucrului? o *
237
Cӑminul de control este semnalizat corespunzӑtor
sau împrejmuit cu balustrade în scopul prevenirii
cӑderii persoanelor?
o *
238 Existӑ lucrӑri care se desfӑşoarӑ în spaţii înguste? * o
239
Semnalele acustice şi alte semnalizӑri pot fi uşor
identificate în spaţiile înguste de lucru (de ex
aparatele de mӑsurӑ)?
o *
240 Existӑ un loc fix pentru pӑstrarea uneltelor de lucru? o *
241 Sunt marcate (de ex pe pardosealӑ) cӑile de acces
pentru vehicule în service-ul auto o *
242 Existӑ instrucţiuni de securitate pentru intrarea şi
ieşirea vehiculelor în/din zona de diagnostic? o *
243
Sunt implementate mӑsuri de prevenire a
accidentelor pentru activitӑţile de întreţinere şi
reparare a caroseriei (de ex sudurӑ, şlefuire, vopsire)
o *
244 Existӑ instrucţiuni de securitate pentru activitatea de
asamblare (de ex caroserie, motor) o *
245 Existӑ instrucţiuni de securitate pentru activitӑţi la
rezervoarele de benzinӑ (de ex reparaţii) o *
246
Existӑ instrucţiuni de securitate pentru prevenirea
cӑderii pieselor din vehicule (de ex când o maşinӑ
este ridicatӑ)?
o *
247
Sunt implementate mӑsuri de prevenire a contactului
lucrӑtorilor cu pӑrţile rotative (de ex în cazul
balansului unei roţi în mişcare)?
o *
248
sunt implementate mӑsuri de prevenire a antrenӑrii
lucrӑtorilor de pӑrţile rotative (de ex în cazul reglӑrii
motorului)?
o *
249
Poarta service-ului este prevӑzutӑ cu sistem de
prevenire a închiderii accidentale (de ex din cauza
vântului puternic atunci când maşinile sunt conduse
spre interior, sau spre exterior)?
o *
250
Existӑ mӑsuri organizatorice şi tehnice de prevenire
a incendiului şi transmiterii cӑldurii din camera în
care se aflӑ maşinile pentru uscarea vopselii?
o *
251 Existӑ instrucţiuni de prevenire a incendiilor în
camera în care sunt depozitate bateriile? o *
252 Existӑ mӑsuri de prevenire a exploziilor atunci când
se încarcӑ bateriile? o *
253 Existӑ mӑsuri de protejare a echipamentului electric
faţӑ de apӑ? o *
254
Sunt utilizate mӑsuri de protecţie corespunzӑtoare
pentru prevenirea sau reducerea expunerii la praf şi
alte microparticule rezultate din procesele de muncӑ,
de ex şlefuire, sudurӑ sau vopsire?
o *
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
57
255 Iluminatul în interiorul cӑminului de control este
corespunzӑtor pentru efectuarea sarcinii de muncӑ? o *
256
Temperatura în cadrul staţiei de service este potrivitӑ
pentru lucrul atât în timpul iernii cât şi în timpul
verii?
o *
257
Este suficientӑ ventilarea pentru efectuarea lucrӑrilor
în cӑminul de control (de ex. operaţii de sudurӑ,
şlefuire)?
o *
258 Lucrӑtorii au pregӑtirea şi calificarea necesare pentru
realizarea sarcinilor de muncӑ? o *
Pe lângӑ chestionarul referitor la activitӑţile specifice pot fi formulate şi întrebӑri
suplimentare, de exemplu:
1. Menţinerea pardoselii, a cӑminului de control etc sigure şi nealunecoase este efectuatӑ
prin curӑţarea periodicӑ a zonei de lucru?
2. Are loc curӑţarea cu atenţie a pardoselii dupӑ operaţiile de şlefuire, vopsire, etc.?
3. Pardoseala este realizatӑ din materiale neporoase (neabsorbante pentru substanţe
lichide)?
4. Existӑ interdicţiile de a cӑlca pe cilindrii de testare a frânelor, de a sta aproape de zona
de diagnosticare pe durata testӑrii frânei?
5. Este interzisӑ deplasarea pe sub vehiculelor ridicate?
6. Circuitele electrice, hidraulice şi pneumatice sunt protejate şi menţinute în afara cӑilor
de acces a persoanelor?
7. Existӑ marcajul (de ex pe pardosealӑ) a cӑilor de acces pentru vehicule şi a cӑilor de
transport?
8. Este asiguratӑ realizarea tuturor activitӑţilor de cӑtre personal bine instruit, cu
respectarea instrucţiunilor de lucru şi de securitate?
9. Toate zonele de lucru sunt echipate cu dispozitive de încӑlzire/rӑcire, în scopul asigurӑrii
condiţiilor adecvate?
10. Este utilizat un sistem eficient de ventilare şi de evacuare a aerului în scopul eliminӑrii
vaporilor sau a gazelor periculoase?
11. Este efectuatӑ examinarea medicalӑ periodicӑ?
În ceea ce priveşte listele de control, angajatorul are urmӑtoarele obligaţii:
- Sӑ rӑspundӑ la toate întrebӑrile formulate;
- Sӑ ia în consideraţie cauzele care ar putea influenţa în ansamblu nivelul de securitate şi
sӑnӑtate în muncӑ în cadrul companiei.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
58
4.3.5 Aprecierea rezultatelor
În urma completӑrii Listei de control general sau a Listei activitӑţilor specifice rezultӑ cӑ
dintr-un numӑr total de întrebӑri, unele sunt neaplicabile (cele notate cu NA), iar restul sunt
aplicabile (cele notate cu C sau N).
Dintre întrebӑrile aplicabile, unele sunt neconforme (cele notate cu N) şi marcate cu *).
Considerând cӑ toţi indicatorii au aceeaşi importanţӑ, deci nu sunt afectaţi de coeficienţi de
ponderare, rezultӑ cӑ procentul de conformitate (p), pentru lista analizatӑ, se va calcula cu relaţia:
𝑝 =𝑁
𝐶+𝑁∙ 100, % (4.7)
4.3.6 Documente rezultate
Pentru toţi indicatorii notaţi cu N în listele de control, angajatorul va trebui sӑ elaboreze
Planul de mӑsuri pentu eliminarea neconformitӑţilor, care include: responsabilitӑţi, termene,
resurse financiare estimate, tab 4.8.
Tabelul 4.8.
Planul de mӑsuri pentu eliminarea neconformitӑţilor
Neconformitatea Mӑsura Persoana
responsabilӑ
Resurse
financiare Termen
Pentru a creşte valoarea procentului de conformitate se vor lua mӑsuri şi în ceea ce priveşte
îndeplinirea indicatorilor (întrebӑrile) prezentaţi prin întrebӑrile suplimentare listelor de control
general sau de control pentru activitӑţile specifice.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
59
Capitolul 5
Metoda de auditare a conformitӑţii cu prevederile legislaţiei în domeniul securitӑţii şi
sӑnӑtӑţii în muncӑ
5.1. Prezentarea metodei
5.1.1. Scopul metodei
5.1.2. Criterii de audit
5.1.3. Obiectivele auditului de conformitate
5.1.4. Rolul auditului de conformitate
5.2. Structura metodei
5.3. Structura fişelor
5.3.1. Fişele privind riscurile generale
5.3.2. Fişele privind riscurile specifice
5.3.3. Fişele privind managementul SSM
5.4. Modul de utilizare a fişelor
5.5. Constatӑrile auditului şi documente rezultate
5.5.1. Constatӑrile auditului
5.5.2. Documente rezultate
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
60
Metoda de auditare a conformitӑţii cu prevederile legislaţiei în domeniul securitӑţii şi
sӑnӑtӑţii în muncӑ
5.1. Prezentarea metodei
Strategia de dezvoltare economicӑ a României şi procesul de integrare în Uniunea
Europeanӑ au impus adoptarea aquis-ului comunitar în domeniul SSM în perspectiva asigurӑrii
cerinţelor minime de securitate şi sӑnӑtate în muncӑ.
Obligativitatea implementӑrii sistemului de management al securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ
de cӑtre toţi angajaţii care au în structura companiei Serviciul Intern de Prevenire şi Protecţie (SIPP)
evidenţiazӑ rolul important al auditului SSM ca o componentӑ esenţialӑ şi indispensabilӑ a
sistemului de management al SSM.
Metoda de auditare a conformitӑţii cu prevederile legislaţiei în domeniul SSM are la bazӑ
metoda de evaluare a nivelului de securitate elaboratӑ de INCAPM Bucureşti.
Principalele modificӑri aduse metodei elaborate de INCAPM Bucureşti au fost impuse de:
- Actualizarea tuturor fişelor privind riscurile generale şi cele specifice, precum şi a fişelor
privind mangementul SSM în raport cu modificӑrile din legislaţia actualӑ (Legea
319/2006, H.G. nr 1425/2006, HG-urile din domeniul SSM);
- Precizarea modalitӑţilor prin care trebuie culese informaţiile în vederea stabilirii
constatӑrilor auditului (conform cu SR EN ISO 19011:2003)
- Schimbarea modului de acordare a punctajelor pentru fiecare indicator, a modului de
calcul al punctajului obţinut şi al punctajului maxim posibil, în scopul asigurӑrii unei
mai mari flexibilitӑţi în aprecierea indicatorilor şi a unei mai bune adaptӑri la cerinţele
metodei de audit;
- Conceperea de modele pentru Raportul de acţiuni corective/preventive şi pentru calculul
nivelului de securitate/conformitate în finalul efectuӑrii auditului de securitate şi sӑnӑtate
în muncӑ.
5.1.1. Scopul metodei
Auditul de conformitate realizat pe baza acestei metode permite stabilirea mӑsurii în care
condiţiile existente la un agent economic corespund cerinţelor legislative în vigoare
Metoda permite efectuarea a douӑ tipuri de audit de conformitate:
- Auditul locurilor de muncӑ, adicӑ evaluarea conformitӑţii locurilor de muncӑ
- Auditul managementului SSM, adicӑ evaluarea conformitӑţii la nivelul întregii societӑţi
comerciale
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
61
Ambele tipuri de audituri se finalizeazӑ cu urmӑtoarele documente importante:
- Fişa de sintezӑ a neconformitӑţilor;
- Programul de mӑsuri tehnico-organizatorice, a cӑrui implementare trebuie sӑ asigure
îmbunӑtӑţirea condiţiilor de muncӑ.
5.1.2. Criteriile de audit
Caracterul de proces permanent documentat al aduitului SSM necesitӑ:
- Compararea situaţiei concrete dintr-o companie cu cerinţele prevӑzute de documente cu
rol de referinţӑ
- Înregistrarea efectuӑrii auditului
Aceste documente pot include:
- Liste de verificare a criteriilor auditului
- Formulare pentru înregistrarea informaţiilor: constatӑri ale auditului, înregistrӑri ale
întâlnirilor cu auditatul etc.
- Formulare pentru înregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de neconformitate,
raportul de acţiuni peventive/corective, raportul de audit.
Criteriile de audit sunt reprezentate prin:
- Legea nr 319/2006 a Securitӑţii şî Sӑnӑtӑţii în Muncӑ;
- HG nr 1425/2006 privind Normele Metodologice de aplicare a prevederilor legii nr
319/2006;
- HG-urile din domeniul SSM ( acte normative care transpun directivele europene derivate
din Directiva-cadru 89/391/CEE referitoare la securitatea şi sӑnӑtatea în muncӑ;
- Alte reglementӑri aplicabile unitӑţii audiate (cerinţe organizaţionale specifice).
5.1.3. Obiectivele auditului de conformitate
Prin evaluarea conformitӑţii se determinӑ:
- Gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate, reprezentând nivelul de
securitate/conformitate, indicator convenţional care exprimӑ starea de securitate a
muncii într-un sistem de muncӑ;
- Neconformitӑţile faţӑ de criteriile auditului şi mӑsurile corective/preventive care trebuie
luate pentru eliminarea neconformitӑţilor.
5.1.4. Rolul auditului de conformitate
Auditul de conformitate trebuie efectuat în douӑ faze importante ale atcivitӑţilor pe linie de
SSM ale unei companii:
- În cazul analizei iniţiale care precede elaborarea şi implementarea unui sistem de
management al SSM. Auditul de conformitate va stabili starea iniţialӑ a companiei din
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
62
punct de vedere a SSM şi se va constitui în element de referinţӑ pentru mӑsurarea şi
monitorizarea performanţelor ulterioare ale sistemului de mangement;
- Pe parcursul funcţionӑrii sistemului de management al SSM, având rolul de a evalua
nivelul de respectare a prevederilor legislaţiei şi de a aprecia calitativ eficienţa
elementelor sistemului de management al SSM. În acest mod, nivelul de
securitate/conformitate va reprezenta unul din indicatorii de performanţӑ pe baza cӑruia
se va realiza analiza managementului SSM.
5.2. Structura metodei
Metoda de auditare a conformitӑţii este structuratӑ pe parcursul a patru pӑrţi (fig. 5.1.):
- Partea I : Prezentarea metodei
- Partea a II-a: Fişele pentru riscuri generale
- Partea a III-a: Fişele pentru riscuri specifice
- Partea a IV-a: Fişele pentru auditul managementului SSM la nivelul companiei.
Figura 5.1. Structura metodei de audit a conformitӑţii
Partea I.
Prezentarea metodei
Legea nr 319/2006
HG nr 1425/2006
Norme metodologice Partea a II-a
Fişe privind riscuri generale HG-uri în domeniul
SSM
Instrucţiuni proprii Partea a III-a
Fişe privind riscuri specifice
Auditarea de conformitate a
locurilor de muncӑ
Legea nr 319/2006 a
SSM
HG nr 1425/2006
Norme metodologice
Partea a IV-a
Managementul SSM
Auditarea managementului
SSM la nivelul companiei
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
63
5.3. Structura fişelor
Fişele privind riscurile generale şi fişele privind riscurile specifice se utilizeazӑ ca liste de
verificare în cadrul auditurilor de conformitate efectuate la nivelul locurilor de muncӑ.
5.3.1. Fişele privind riscurile generale
Fişele privind riscurile generale fac referire la prevederile legislative prezentate în legea
319/2006 a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ şi HG nr 1425/2006 privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr 319/2006.
Metoda cuprinde 17 fişe de riscuri generale care au fost modificate faţӑ de metoda
INCAPM Bucureşti, pentru a asigura conformitatea cu actuala legislaţie în domeniul SSM. Cele 17
fişe de riscuri generale sunt:
I – Iluminat
II – Zgomot
III – Vibraţii
IV – Ambianţa termicӑ
V – Agenţi chimici
VI – Agenţi cancerigeni şi mutageni
VII – Agenţi biologici
VIII – Ventilare industrialӑ
IX – Echipamente de muncӑ
X – Amenajarea locului de muncӑ
XI – Amenajarea spaţiilor de lucru
XII – Incendii şi explozii
XIII – Electrosecuritate
XIV – Sarcinile de muncӑ
XV – Circulaţie riscuri orizontale şi verticale
XVI – Protecţia colectivӑ şi individualӑ
XVII – Organizarea primului ajutor
5.3.2. Fişele privind riscurile specifice
Fişele privind riscurile specifice fac referire la prevederi ale instrucţiunilor proprii pentru
completarea şi/sau aplicarea reglementӑrilor de securitate şi sӑnӑtate în muncӑ, precum şi la aspecte
facultative, cu caracter de recomandare, rezultate din “buna-practicӑ” în domeniu.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
64
5.3.3. Fişele privind managementul SSM
Aceste fişe au ca scop evaluarea gradului în care angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care-
i revin, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Aceste fişe se axeazӑ pe cinci obiective de bazӑ:
- Implicarea conducerii – Fişa A
- Strategia, planurile şi procedurile privind SSM – fişa B
- Consultarea angajaţilor – fişa C
- Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor – fişa D
- Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului şi transmiterea informaţiilor în
domeniul SSM – fişa E
Cerinţele acestor cinci fişe sunt în concordanţӑ cu obiectivele de bazӑ ale oricӑrui sistem de
management al SSM.
5.4. Modul de utilizare a fişelor
Fişele sunt prezentate sub formӑ de check-list-uri (liste de verificare) care includ indicatori
(întrebӑri) ce fac referire la diferite aspecte ale riscului analizat, sau la modul în care sunt respectate
prevederile legislative cu privire la acest risc.
Structura unei fişe include urmӑtoarele informaţii (Tab. 5.1.):
- Codul indicatorului, format din: numӑrul fişei şi numӑrul de ordine al indicatorului în
cadrul fişei;
- Textul referitor la indicator;
- Modalitatea de verificare a indicatorului: D/I/O;
- Punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;
- Punctajul acordat.
Tabelul 5.1. Fişa...
Denumirea fişei
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
De ex. I.1. Numӑrul de ordine al
indicatorului
Numӑrul fişei
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
65
Dovezile auditului reprezintӑ totalitatea informaţiilor care se evalueazӑ în raport cu
obiectivele de audit. Metodele utilizate pentru obţinerea acestor informaţii sunt: analiza
documentelor (D), interviuri cu angajaţii de la diferite niveluri (I) şi observarea directӑ a
activitӑţilor desfӑşurate (O).
Deoarece nu toţi indicatorii au aceeaşi importanţӑ din punct de vedere al gravitӑţii sau
frecvenţei accidenteloe de muncӑ sau îmblonӑvirilor profesionale care pot sӑ aparӑ în cazul
nerespectӑrii lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui indicator a fost stabilit în mod
diferenţiat:
- 5 puncte – pentru indicatorii mai puţin importanţi
- 10 puncte – pentru indicatorii de importanţӑ medie
- 15 puncte – pentru indicatorii importanţi
- 20 puncte – pentru indicatorii foarte importanţi
În cazul în care într-o fişӑ analizatӑ existӑ indicatori care nu au relevanţӑ în legӑturӑ cu
obiectivul auditat se va face precizarea “Neaplicabil”.
Pentru fiecare fişӑ utilizatӑ se calculeazӑ punctajul obţinut, prin însumarea punctajelor
acordate fiecӑrui indicator. În cazul în care în cadrul fişei existӑ indicatori notaţi cu “Neaplicabil” se
va recalcula punctajul maxim posibil al fişei prin scӑderea punctajelor maxime corespunzӑtoare
indicatorilor neaplicabili.
5.5. Constatӑrile auditului şi documente rezultate
5.5.1. Constatӑrile auditului
Prin evaluarea dovezilor auditului în raport cu criteriile de audit se genereazӑ constatӑrile
auditului care cuprind douӑ categorii de rezultate:
- Identificarea eventualelor observaţii şi/sau neconformitӑţi în raport cu criteriile de audit
şi identificarea mӑsurilor corective/preventive;
- Determinarea nivelului de securitate/conformitate a obiectivului auditat
5.5.2. Documentele rezultate
Documentele rezultate sunt specifice fiecӑrui tip de audit:
a) Pentru auditarea de conformitate a locurilor de muncӑ se vor realiza:
- Raportul de acţiuni corective/preventive, care conţine observaţiile şi neconformitӑţile
identificate pentru fiecare obiectiv auditat (loc de muncӑ) (tab.5.2.)
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
66
Tabelul 5.2.
Firma:
Obiectiv auditat:
Data:
Raport de acţiuni corective/preventive
cod indicator Descrierea
neconformitӑţii
Acţiuni
corective/preventive
Responsabilitӑţi Termen de
realizare
- Tabelul privind nivelul de securitate general pentru obiectivul auditat, care conţine
punctajele maxime obţinute pentru fiecare fişӑ utilizatӑ (tab 5.3.)
Tabelul 5.3.
Firma:
Obiectiv auditat:
Data:
Nivelul de securitate general
Cod fişӑ Denumire Punctaj Nivel de
securitate maxim acordat
Riscuri generale
I Iluminat 175
II Zgomot 295
III Vibraţii 175
IV Ambianţa termicӑ 260
V Agenţi chimici 870
VI Agenţi cancerigeni şi mutageni 285
VII Agenţi biologici 365
VIII Ventilare Industrialӑ 495
IX Echipamente tehnice 590
X Amenajarea locului de muncӑ 160
XI Amenajarea spaţiilor de lucru 370
XII Incendii şi explozii 280
XIII Electrosecuritate 420
XIV Sarcinile de muncӑ 495
XV Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale 295
XVI Protecţia colectivӑ şi individualӑ 215
XVII Organizarea Primului ajutor 135
Riscuri specifice
TOTAL Nivel de securitate general
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
67
Capitolul 6
Metodologie privind auditarea în domeniul securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ
În prezent nu existӑ, pe plan european şi internaţional, un standard special destinat
procesului de auditare în domeniul securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ. Asemӑnӑrile existente între
auditul în domeniile calitӑţii şi/sau al mediului şi cel al SSM au permis ca pentru auditarea SSM sӑ
se utilizeze metodologia pentru domeniile calitӑţii şi mediului.
În acest mod, pentru o abordare unitarӑ a proceselor de auditare s-a utilizat standardul ISO
19011:2002 transpus şi în legislaţia româneascӑ sub forma SREN ISO 19011:2003 [75]. Acest
standard furnizeazӑ îndrumӑri referitoare la principiile de auditare, managementul programelor de
audit, efectuarea auditurilor, competenţele auditorilor. Standardul este aplicabil atât pentru
auditurile externe cât şi pentru auditurile interne.
Dacӑ se acceptӑ extinderea prevederilor standardului SREN ISO 19011:2003 şi la auditarea
în domeniul SSM, putem considera cӑ efectuarea unui audit de SSM presupune parcurgerea
urmӑtoarelor etape principale:
- Iniţierea auditului;
- Analiza documentaţiei;
- Pregӑtirea pentru efectuarea auditului;
- Efectuarea auditului;
- Pregӑtirea, aprobarea şi distribuirea raportului de audit;
- Încheierea auditului
6.1 Iniţierea auditului
În aceastӑ etapӑ se realizeazӑ:
- Desemnarea şefului echipei de audit;
- Definirea obiectivelor, domeniului şi a criteriilor auditului;
- Stabilirea echipei de audit;
- Stabilirea contactului iniţial cu auditatul;
Declanşarea auditului poate avea loc:
Din iniţiativa angajatorului
- În cazul unui audit intern efectuat conform unei planificӑri a acestor activitӑţi;
- În cazul unui audit extern, efectuat de un organism acreditat de Ministerul Muncii
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
68
Din iniţiativa unei alte pӑrţi interesate sau îndreptӑţite sӑ facӑ acest lucru, de ex ITM-
urile.
Desemnarea auditorului-şef trebuie fӑcutӑ având în vedere o serie de criterii: capacitatea,
experienţa şi autoritatea decizionalӑ în conducerea auditului în toate fazele de desfӑşurare a
acestuia.
O atribuţie principalӑ a auditorului şef face referire la participarea în acţiunea de selectare a
membrilor echipei de audit. Procesul de selectare trebuie sӑ asigure competenţa echipei în toate
obiectivele auditate. Pentru aceasta ar trebui identificate cunoştinţele şi aptitudinile necesare în
funcţie de obiectivele auditului, iar apoi selectaţi membrii echipei de audit.
Obiectivele auditului sunt stabilite de cӑtre partea care a solicitat efectuarea acestuia, de
exemplu:
- Examinarea conformitӑţii cu criteriile de audit;
- Evaluarea capacitӑţii angajatorului de a asigura conformitatea cu cerinţele legislative în
domeniul SSM;
- Evaluarea eficacitӑţii echipei de management de a îndeplini obiectivele impuse de
angajator;
- Identificarea punctelor slabe a activitӑţii în domeniul SSM, pentru a elabora şi
implementa mӑsurile de îmbunӑtӑţire sau de eliminare a neconformitӑţilor constatate.
Prin stabilirea domeniului auditului vor fi precizate obiectivele supuse auditӑrii (activitӑţi,
procese, locuri de muncӑ, echipamente tehnice, produse, etc.) şi durata desfӑşurӑrii auditului.
Stabilirea domeniului auditului trebuie sӑ asigure:
- Intervalul de timp necesar evaluӑrii fiecӑrui obiectiv auditat;
- Intervalul de timp suficient pentru colectarea de informaţii şi verificarea corectitudinii
acestora;
- Întâlniri între conducӑtorii sau responsabilii obiectivelor audiate şi membrii echipei de
audit;
- Posibilitӑţi ca angajatorul auditat sӑ însoţeascӑ echipa de audit pe parcursul vizitӑrii
obiectivelor auditate.
Stabilirea criteriilor de audit presupune identificarea tuturor prevederilor legislative, a
standardelor şi a cerinţelor organizaţionale specifice domeniului SSM, care sunt aplicabile
obiectivelor auditate şi care corespund obiectivelor auditului.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
69
6.2. Analiza documentaţiei
Principalele documente care trebuie analizate în aceastӑ etapӑ sunt:
- Manualul SSM;
- Procedurile operaţionale sau instrucţiunile proprii de securitate a muncii.
6.3. Pregӑtirea pentru efectuarea auditului
În aceastӑ etapӑ se elaboreazӑ Planul de audit, se organizeazӑ echipa de audit şi se stabilesc
documentele de lucru care vor fi utilizate pe parcursul desfӑşurӑrii auditului.
Pregӑtirea planului de audit este o responsabilitate a auditorului-şef şi care trebuie realizatӑ
în comun cu echipa de audit şi cu echipa auditatului. Planul de audit va conţine [8,19,36,75]:
- Obiectivele şi domeniul auditului de SSM;
- Identificarea obiectivelor auditate (locuri de muncӑ, ateliere, secţii, echipamente tehnice
etc.);
- Identificarea membrilor echipei de audit;
- Identificarea documentelor de referinţӑ;
- Data şi durata fiecӑrei activitӑţi desfӑşurate în cadrul auditului;
- Cerinţe privind confidenţialitatea informaţiilor;
- Resurse necesare;
- Lista de difuzare a Raportului de audit şi data prevӑzutӑ pentru difuzare.
Principalele responsabilitӑţi ale auditorului şef sunt:
- Participarea la selectarea membrilor echipei de audit;
- Pregӑtirea planului de audit;
- Pregӑtirea şi selectarea documentelor de lucru (listele de verificare);
- Reprezentarea echipei de control în faţa conducerii auditatului;
- Conducerea discuţiilor din cadrul şedinţei de deschidere a auditului, şedinţelor
intermediare şi a şedinţei de închidere a auditului;
- Evaluarea şi prezentarea rezultatelor auditului;
- Elaborarea raportului de audit, împreunӑ cu membrii echipei de audit.
Auditul SSM poate fi efectuat de cӑtre o singurӑ persoanӑ, de douӑ, de trei, sau de mai multe
persoane în funcţie de obiectivele auditului şi complexitatea activitӑţilor. Efectuarea auditului de
cӑtre doi auditori este, în majoritatea cazurilor, soluţia optimӑ deoarece un auditor pune întrebӑri şi
ascultӑ rӑspunsurile, iar celӑlalt auditor va observa modul în care se desfӑşoarӑ activitatea în cadrul
obiectivului auditat.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
70
În echipa de audit trebuie incluşi experţii tehnici, care pot sprijini auditorii la evaluarea
tehnicӑ a obiectivului auditat.
Pentru a realiza un audit de SSM eficient, se recomandӑ pregӑtirea şi utilizarea listelor de
verificare (check-lisst-uri) [8,16,75]. Aceste liste de verificare sunt specifice tipului de audit
desfӑşurat şi pot fi elaborate în cadrul acestei etape sau pot fi elaborate înainte de începerea
auditului, mai ales în cazul auditului de conformitate cu prevederile legislative în domeniul SSM.
În funcţie de tipul şi scopul auditului, listele de verificare pot urmӑri o apreciere calitativӑ
şi/sau cantitativӑ privind respectarea unor cerinţe.
Este utilӑ folosirea unor formulare pentru înregistrarea informaţiilor obţinute de auditoriu pe
parcursul activitӑţilor, prin aceasta fiind mai uşoarӑ întocmirea raportului final. Se recomandӑ
pӑstrarea acestor documente, cel puţin pânӑ la finalizarea auditului. Pӑstrarea în continuare a
documentelor este recomandatӑ în situaţia în care, dupӑ finalizarea auditului, pot apӑrea divergenţe
între pӑrţi privind unele observaţii sau neconformitӑţi identificate pe parcursul auditului.
Lista de verificare şi formularele trebuie concepute astfel încât sӑ permitӑ desfӑşurarea şi a
unor activitӑţi suplimentare celor prevӑzute iniţial în planul de audit, dacӑ acestea se impun.
6.4 Efectuarea auditului
Efectuarea auditului SSM presupune urmӑtoarele etape:
- Şedinţa de deschidere;
- Examinarea (auditul propriu-zis);
- Şedinţele intermediare;
- Şedinţa de închidere
6.4.1 Sedinţa de deschidere
Şedinţa de deschidere reprezintӑ prima întâlnire între echipa de audit şi reprezentanţii
angajatorului. Se recomandӑ ca la şedinţa de deschidere sӑ participe managerul general al unitӑţii
auditate, sau, în cazul în care din motive obiective acest lucru nu este posibil, va participa un
reprezentant al acestuia, din echipa de conducere a firmei.
Acesta este momentul în care se prezintӑ modul de efectuare şi de desfӑşurare a auditului
SSM. Se recomandӑ ca durata şedinţei de deschidere sӑ nu depӑşeascӑ 30..45 minute.
Punctele de pe ordinea de zi a şedinţei de deschidere sunt:
- Prezentarea participanţilor: membrii echipei de audit şi reprezentanţii angajatorului;
- Precizareaa obiectivelor şi a domeniului auditului de SSM;
- Prezentarea sumarӑ a documentaţiei care va fi utilizatӑ pentru auditare;
- Prezentarea sumarӑ a metodelor şi procedurilor care se vor utiliza pentru efectuarea
auditului: listele de verificare, modul de notare al indicatorilor, etc.;
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
71
- Prezentarea modului de testare a eventualelor neconformitӑţi care vor fi constatate;
- Precizarea cӑilor oficiale de realizare a legӑturilor între echipa de audit şi auditat;
- Precizarea modului de asigurare a însoţirii echipei de audit pe parcursul vizitӑrii
obiectivelor auditate;
- Confirmarea disponibilitӑţii resurselor şi a facilitӑţilor necesare echipei de audit;
- Clarificarea detaliilor planului de audit;
- Precizӑri privind asigurarea confidenţialitӑţii din partea echipei de audit, atât în timpul,
cât şi dupӑ încheierea auditului.
6.4.2 Examinarea (auditul propriu-zis)
În cadrul examinӑrii, sau auditului propriu-zis, au loc acţiunile de strângere a dovezilor
auditului şi formularea constatӑrilor auditului.
Culegerea dovezilor auditului are loc în trei moduri:
- Analiza documentelor (D) şi a înregistrӑrilor relevante pentru obiectivele auditului;
- Discuţii directe (I) cu personalul din cadrul obiectivului auditat (atât personalul din
conducere, cât şi cel cu rol de execuţie);
- Observarea directӑ (O) efectuatӑ de cӑtre auditor a activitӑţilor din cadrul obiectivului
auditat, relevante pentru obiectivele auditului.
Cele trei modalitӑţi vor fi utilizate în egalӑ mӑsurӑ, ele având caracter complementar laa
stabilirea corectitudinii dovezilor auditului.
6.4.3 Raportul de audit
Raportul de audit constituie documentul principal care se elaboreazӑ dupӑ efectuarea unui
audit de SSM. El are rolul de a asigura informarea în scris, atât a celui care a solicitat efectuarea
auditului, cât şi a auditatului privind rezultatele auditului.
În anumite situaţii este posibilӑ difuzarea raportului de audit cӑtre terţi, dar numai dupӑ
obţinerea acordului firmei auditate.
Raportul de audit va fi elaborat sub directa coordonare a auditorului şef, care rӑspunde de
corectitudinea şi completitudinea acestui document.
Raportul de audit va conţine urmӑtoarele elemente:
- Data efectuӑrii auditului;
- Obiectivele şi domeniul auditului;
- Identitatea organismului care a cerut efectuarea auditului, în cazul în care acesta este
altul decât firma auditatӑ;
- Identitatea membrilor echipei de audit şi a reprezentaţilor auditatului;
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
72
- Identificarea obiectivelor auditate;
- Identificarea documentelor de referinţӑ ale auditului;
- Numӑrul rapoartelor de neconformitate întocmite în cadrul auditului;
- Evaluarea generalӑ a obiectivelor auditate;
- Lista de difuzare a raportului de audit.
Tabelul 6.1.
Model pentru raportul de audit
Organizaţia....
Audit nr....
Perioada.....
RAPORT DE AUDIT pag.1
din 2
LISTA DE DIFUZARE
Exemplar nr... Pӑrţile interesate Responsabil Data difuzӑrii Semnӑtura
1
2
3
4
1. Obiectivele şi domeniul auditului
2. Reprezentanţii obiectivelor auditate
3. Documentele de referinţӑ
4. Numӑrul rapoartelor de neconformitate
5. Evaluarea generalӑ a obiectivelor auditate
6. Concluziile auditului
6.4.4 Incheierea auditului
Auditul se considerӑ încheiat atunci când toate punctele din planul de audit au fost rezolvate.
În cazul unui audit extern, acesta se poate considera ca fiind încheiat odatӑ cu stabilirea
acţiunilor corectiv/preventive.
Organizaţia....
Audit nr....
Perioada.....
RAPORT DE AUDIT pag.2
din 2
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
73
Celelalte responsabilitӑţi prevӑzute în planul de mӑsuri pentru eliminarea neconformitӑţilor
(mӑsuri propuse, persoanele responsabile, resursele necesare, termenele de realizare revin factorilor
cu rol de decizie din cadrul companiei auditate.
6.5. Raportul de neconformitate
Indicatorii din lista de verificare apreciaţi prin “Da” aratӑ cӑ cerinţele sunt îndeplinite
complet sau într-o mӑsurӑ suficientӑ încât sӑ poatӑ fi consideraţi ca fiind conforme. Indicatorii pot fi
apreciaţi cu “Nu” în cazul în care cerinţele nu sunt deloc îndeplinite sau sunt îndeplinite într-o
mӑsurӑ insuficientӑ, astfel cӑ indicatorii respectivi trebuie apreciaţi ca neconformi.
Ca o apreciere intermediarӑ între conformitӑţi şi neconformitӑţi sunt prevederile de tipul
observaţiilor, pentru care sunt necesare mӑsuri corective şi/sau de îmbunӑtӑţire.
Pentru fiecare neconformitate identificatӑ trebuie întocmit câte un raport de neconformitate
care va cuprinde toate detaliile necesare pentru a realiza o analizӑ detaliatӑ a cauzelor ce au condus
la apariţia neconformitӑţii respective şi stabilirea mӑsurilor corective şi preventive necesare.
Raportul de neconformitate trebuie sӑ conţinӑ:
- Denumirea obiectivului sau a domeniului auditat;
- Data efectuӑrii auditului;
- Identitatea auditorilor;
- Cerinţa din referenţial care nu este îndeplinitӑ;
- Descrierea neconformitӑţii constatate.
Dupӑ caz, raportul de neconformitate mai poate conţine:
- Mӑsurile corective/preventive întreprinse, ca urmare a mӑsurilor stabilite;
- Rezultatul verificӑrii îndeplinirii mӑsurilor corective/preventive stabilite.
Modelul unui astfel de raport este prezentat în tabelul 6.2.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
74
Tabelul 6.2.
Model pentru raportul de neconformitate
Organizaţia RAPORT DE NECONFORMITATE Nr. …
pag... din ...
Audit nr Ecgipa de audit Numele şi prenumele Semnӑtura
Auditor şef
Perioada: Auditor
Obiectiv auditat: Auditor
Auditor
Cerinţa neîndeplinitӑ: Neconformitate:
Observaţie:
Descrierea neconformitӑţii
Mӑsuri corective/preventive Termen de realizare Persoana responsabilӑ
Acţiuni corective/preventive
Rezultatele verificӑrii
îndeplinirii mӑsurilor
Data verificӑrii Numele şi semnӑtura
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
75
BIBLIOGRAFIE
1. ASRO-STANDARD ROMAN-SR EN ISO 9000-Sisteme de management al calitatii Principii
fundamentale si vocabular, aprilie 2006.
2. ASRO-STANDARD ROMAN-SR EN ISO 9001-Sisteme de management al calitatii Cerinte,
noiembrie 2008.
3. ASRO-STANDARD ROMAN-SR EN ISO 19011-Ghid pentru auditarea sistemelor de
management al calitatii si/sau mediu, iunie 2003.
4. ASRO-STANDARD ROMAN-SR OHSAS 18001-Sisteme de management al sanatatii si
securitatii ocupationale Cerinte, martie 2008.
5. ASRO-STANDARD ROMAN-SR OHSAS 18002-Sisteme de management al sanatatii si
securitatii ocupationale Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001:2007, martie
2009.
6. Bauer Nigel&Associates-Evaluarea sistemelor de management OH&S-Curs de formare
auditori pentru Sisteme de Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale.
7. C.N.F.P.A.-Standard ocupational-Auditor de sistem de management pentru sanatate si
securitate ocupationala Cod COR 242317.
8. Crisu Traian-Auditul calitate-mediu Elemente teoretice si aplicatii, Editura Agir, Bucuresti,
2008.
9. Darabont Alexandru, Nisipeanu Steluta, Darabont Doru- Auditul securitatii si sanatatii in
munca, Editura AGIR, Bucuresti, 2002.
10. Darabont Alexandru-Ghid de autoevaluare a securitatii in munca pentru intreprinderile mici
si mijlocii, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii.
11. Darabont Doru-Auditarea de securitate si sanatate in munca. Editura Virom, Constanta,
2005.
12. Darabont, Al., Nisipeanu, S., Darabont, D., Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura
AGIR, Bucureşti, 2002.
13. Darabont, D., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă. Ghid de evaluare a
conformităţii cu cerinţele legale, Editura Agir, Bucureşti, 2010.
14. Darabont, D., Auditarea de securitate şi sănătate în muncă, Editura Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu, 2004.
15. . Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă
(vol. I şi II), Editura AGIR, Bucureşti, 2002.
16. Darabont, Al., Pece, Şt., Protecţia muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
76
17. Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G., Darabont, D., Evaluarea calităţii de securitate a
echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucureşti, 2001.
18. Darabont, Al. ş.a., Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă, Institutul de
Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii, Bucureşti, 1997.
19. Darabont, Al., Kovacs, Şt., Darabont, D., Ghid pentru autoevaluarea securităţii în muncă la
nivelul unităţilor economice mici şi mijlocii, Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia
Muncii, Bucureşti, 1997.
20. Darabont, D., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă. Ghid de evaluare a
conformităţii cu cerinţele legale, Editura Agir, Bucureşti, 2010.
21. Darabont, D., Auditarea de securitate şi sănătate în muncă, Editura Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu, 2004.
22. European Agency for Safety and Health at Work-Instrument pentru evaluarea riscurilor.
23. Neacsu Eugen-Auditori triplu integrat calitate mediu sanatate si securitate ocupationala-
Suport curs.
24. Nisipeanu Steluta Elisabeta-Formare auditori interni pentru Sistemul de Management de
securitate si Sanatate in Munca-Suport de curs, 2006.
25. Popa Firica- Formare auditori SMI-Suport curs, Eforie Nord, 2011.
26. Revista Calitatea-acces la succes, aprilie 2008.
27. Revista Jurnal de Prevenire, numarul 5-2008.
28. Revista Jurnal de Prevenire, numarul 11-2010.
29. Stomff Speranta-Ghid pentru implementarea sistemului de management al sanatatii si
securitatii ocupationale, Editia a-II-a revizuita si imbunatatita, Editura Standardizarea,
Bucuresti, 2009.
30. Zidarescu Ion-Auditor securitate şi sănătate în muncă, Suport curs, 2010.
31. Băbuţ, G., Moraru, R., Evaluarea şi managementul participativ al riscurilor. Ghid practic,
Editura Focus, Petroşani, 2010.
32. Băbuţ, G., Băbuţ, Monica, Crişan, G., Integrarea actelor de rea-voinţă în procesul de
evaluare a riscurilor de producere a accidentelor majore, Editura Universitas, Petroşani, 2009.
33. Băbuţ, G., Moraru, R., Matei, I., Băncilă, N., Sisteme de management al securităţii şi
sănătăţii în muncă, Editura Focus, Petroşani, 2002.
34. Basuc, Mariana., ş.a., Securitate şi Sănătate în Muncă. Cerinţe legale şi bune practici,
Editura CPPPIM, Botoşani, 2008.
35. Basuc, Mariana, ş.a., Reglementări şi bune practici în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, Editura Copertex, Bucureşti, 2004.
36. Vasilescu, G., Metode de calcul probabilistic utilizate în diagnoza şi prognoza riscului
industrial, Editura Insemex, Petroşani, 2008.
AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I
77
37. Vasilescu, G., Metode neconvenţionale de analiză şi evaluarea riscului profesional, Editura
Insemex, Petroşani, 2008.
38. Nicu, M., Riscuri profesionale generate de mediul de muncă, Editura Ecozone, Iaşi, 2007.
39. * *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 646/26.07.2006.
40. * *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 882/30.10.2006.
41. * * *, SR OHSAS 18001: 2008.
42. * * *, SR OHSAS 18002:2009.
43. * * *, ISO 19011:2002.
44. Teodoru, T., Auditul sistemelor de management, Editura Conteca 94, Bucureşti, 2005.
45. Nisipeanu, S., Ştepa, R., Implementarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii
în muncă, Editura Fundaţiei Culturale Libra, Bucureşti, 2003.
46. Nicu, M., Riscuri profesionale generate de mediul de muncă, Editura Ecozone, Iaşi, 2007.