Curs Auditul

78
UNIVERSITATEA TEHNICǍ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI FACULTATEA ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR Departamentul Ingineria Materialelor și Securitate Industrială AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I Suport de curs

description

Curs_Auditul_--Baciu

Transcript of Curs Auditul

Page 1: Curs Auditul

UNIVERSITATEA TEHNICǍ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI

FACULTATEA ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR

Departamentul Ingineria Materialelor și Securitate Industrială

AUDITUL

SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN

MUNCĂ

I

Suport de curs

Page 2: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

1

Capitolul 1

Considerații generale privind auditul securității și sănătății în muncă

1.1. Noţiunea de audit a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ

Auditul securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ reprezintӑ un instrument esenţial, aflat la dispoziţia

angajatorilor destinat realizӑrii, la nivelul companiei, a cerinţelor specifice securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în

muncӑ.

Auditul SSM este considerat un proces sistematic, independent şi documentat pentru obţinerea

dovezilor necesare şi evaluarea obiectivitӑţii acestora, cu scopul stabilirii mӑsurii în care sunt

îndeplinite criteriile auditului [48, 54, 75]

Caracterul de “proces sistematic” presupune ca activitatea de audit sӑ fie programatӑ şi

planificatӑ în funcţie de tipul şi scopul auditului. Independenţa procesului de auditare impune, ca

activitӑţile sӑ fie realizate de persoane ce nu au responsabilitӑţi directe privind obiectivele auditate.

Auditorii nu sunt, în mod obligatoriu, persoane din exteriorul companiei auditate. Totuşi, nu trebuie

minimizat rolul consultanţei externe în acest domeniu. Un rol important în activitatea de auditare îl

are documentaţia specificӑ necesarӑ fiecӑrei etape a procesului.

Dovezile auditului fac referire atât la informaţiile iniţiale obţinute prin examinarea

documentelor specifice existente la nivelul companiei, cât şi la rapoartele finale realizate de

auditori. Criteriile auditului sunt reprezentate prin totalitatea prevederilor legale, standardelor şi a

cerinţelor specifice organizaţiei, faţӑ de care auditorul comparӑ dovezile de audit colectate şi care

fac referire la obiectivul audiat.

Rezultatele efectuӑrii activitӑţii de audit SSM includ identificarea punctelor slabe ale

obiectivului, creşterea eficienţei activitӑţilor preventive, creşterea nivelului de încredere a

partenerilor şi îmbunӑtӑţirea imaginii de piaţӑ a companiei.

1.2. Criterii de clasificare a auditurilor de securitate şi sӑnӑtate în muncӑ

Auditurile SSM pot fi clasificate în funcţie de obiectul lor şi de scopul pentru care au fost

realizate.

În funcţie de obiectul lor, auditurile SSM pot fi:

- Audituri ale sistemului de management al SSM:

- audit de pre-evaluare (preaudit sau audit etapa I), efectuat înaintea auditului de

certificare a sistemului de management al SSM;

- audit de certificare (audit etapa II), efectuat în vederea certificӑrii sistemului de

management al SSM de cӑtre un organism extern acreditat;

Page 3: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

2

- audit de supraveghere, efectuat periodic, dupӑ certificarea sistemului de management

al SSM

- Audituri de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul SSM:

- audituri privind conformitatea locurilor de muncӑ cu cerinţele de securitate şi

sӑnӑtate în muncӑ prevӑzute de reglementӑrile în domeniu (Legea nr 319/2006, H.G.

nr 1425/2006, H.G.-urile specifice SSM, instrucţiunile proprii);

- audit privind conformitatea ansamblului organizaţiei cu cerinţele din domeniu

securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ (Legea nr 319/2006, H.G. nr 1425/2006);

- audit privind conformitatea proceselor tehnologice şi a echipamentelor tehnice cu

cerințele prevӑzute în legislaţie (Legea nr 319/2006, H.G.-urile în domeniul SSM,

standardele de securitate în muncӑ) şi cu alte cerinţe (cӑrţi tehnice, ghiduri de bunӑ

practicӑ, proiecte etc.);

- audit privind conformitatea produselor cu cerinţele SSM prevӑzute în standardele de

securitate a muncii.

În funcţie de raportul existent între auditor şi auditat, auditurile SSM pot fi:

- de primӑ parte (audit intern), în care auditorul şi auditatul fac parte din interiorul aceleiaşi

organizaţii; acest tip de audit este efectuat de sau în numele organizaţiei însӑşi, pentru a

rӑspunde unei solicitӑri formulatӑ de echipa de management sau pentru alte interese interne

şi poate alcӑtui baza pentru declaraţia pe proprie rӑspundere a conformitӑţii.

- de secundӑ parte, în care auditorul este beneficiarul direct al auditului, dar nu face parte din

aceeaşi organizaţie cu auditatul (de exemplu clienţii sau alte persoane în numele acestora în

raport cu furnizorii)

- de terţӑ parte, în care auditorul realizeazӑ auditul la solicitarea beneficiarului auditului.

Acest tip de audit este condus de organizaţii de auditare externe independente, care pot

furniza înregistrarea sau certificarea conformitӑţii cu cerinţele ISO 9001, ISO 14001, ISO

18001.

Auditurile de secundӑ şi terţӑ parte reprezintӑ exemple de audit extern.

În funcţie de domeniul auditurilor SSM, ele pot fi:

- auditul orizontal, care urmӑreşte examinarea fiecӑrei arii funcţionale ale unei organizaţii

pentru a verifica gradul de corespondenţӑ şi implementare a cerinţelor; fiecare arie este

examinatӑ privind conformitatea cu cerinţele aplicabile

- auditul vertical, care urmӑreşte verificarea tuturor ariilor funcţionale ale unei organizaţii,

implicate într-o anumitӑ problematicӑ (de exemplu achiziţionarea şi instruirea privind

utilizarea echipamentelor individuale de protecţie);

Page 4: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

3

- auditul aleator, care implicӑ examinarea punctualӑ a unor aspecte, în funcţie de scopul

auditului.

Dupӑ sistemul de notare utilizat, auditurile pot fi:

- auditul care urmӑreşte o evaluare calitativӑ, la care indicatorii au aceeaşi importanţӑ şi sunt

apreciaţi prin: DA, NU, sau Nu e cazul.

- auditul care urmӑreşte o evaluare cantitativӑ, la care indicatorii pot avea diferite grade de

importanţӑ marcate prin coeficienţi de ponderare, iar aprecierea se face prin acordarea unui

punctaj sau a unei valori procentuale.

Alte tipuri de audit sunt:

- auditul combinat, când mai multe sisteme de management sunt audiate împreunӑ (de

exemplu: ISO 9001 şi ISO 14001; ISO 9001 şi ISO 18001; ISO 14001 şi ISO 18001;

- auditul comun, când douӑ sau mai multe organizaţii coopereazӑ pentru a audita un singur

auditat.

1.3. Rolul auditului în sistemul de management al securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ

Într-o accepţiune iniţialӑ a companiilor, managementul era reprezentat prin ansamblul

activitӑţilor de organizare şi conducere, în scopul adoptӑrii deciziilor optime în proiectarea şi

reglarea proceselor microeconomice [6]. Ulterior el a devenit o ştiinţӑ a organizӑrii şi conducerii

intreprinderii [51], pentru ca în prezent el sӑ reprezinte activitatea şi arta de a conduce [6]

1.3.1. Fazele procesului de management

În procesul de management sunt prezente trei faze principale:

- faza previzionalӑ, axatӑ pe anticiparea de modalitӑţi, metode, soluţii, cu caracter

organizatoric, motivaţional de evaluare corespunzӑtoare evoluţiei predeterminate a

companiei;

- faza de operaţionalizare, în care predominӑ organizarea, coordonarea şi antrenarea

personalului la realizarea obiectivelor curente prezente în planurile şi prognozele companiei;

- faza de comensurare şi interpretare a rezultatelor (faza finalӑ), în care predominӑ

exercitarea funcţiilor de evaluare şi control în raport cu obiectivele şi criteriile stabilite în

prima fazӑ; aici se stabilesc acţiunile de corectare şi adaptare permanentӑ a procesului de

management la necesitӑţile actuale ale companiei

Aceste faze corespund elementelor componente ale ciclului lui Deming (PDCA – Plan, Do,

Check, Act), concept introdus în anul 1986, iniţial în domeniul managementului calitӑţii şi preluat

ulterior în celelalte activitӑţi de management.

Elementele componente ale ciclului lui Daming [36] sunt:

Page 5: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

4

- Plan – planificӑ; se analizeazӑ situaţia existentӑ şi se stabilesc obiectivele de perspectivӑ. Se

evalueazӑ posibilitӑţile de indeplinire a obiectivelor, datele existente şi informaţiile ce sunt

necesare. Se stabilesc prioritӑţile şi, pe baza evaluӑrilor fӑcute, se realizeazӑ planul de

îmbunӑtӑţire.

- Do – executӑ; se aplicӑ planul de îmbunӑtӑţire şi se culeg primele informaţii asupra efectelor

(rezultatelor) obţinute.

- Check – Verificӑ; se evalueazӑ efectele aplicӑrii planului de îmbunӑtӑţire, identificându-se

punctele critice.

- Act – acţioneazӑ; se studiazӑ rezultatele şi dacӑ nu au fost obţinute îmbunӑtӑţirile

preconizate se iau mӑsuri privind efectuarea modificӑrilor necesare la nivelul procedurilor,

elaborarea unor noi standarde sau modificarea celor existente. Ulterior, se poate elabora un

nou Plan de îmbunӑtӑţire şi ciclul se va relua.

1.3.2 Funcțiile sistemului de management

Principalele funcţii ale mangementului sunt:

- funcţia de previziune, reprezentatӑ prin ansamblul proceselor de muncӑ prin intermediul

cӑrora se determinӑ principalele obiective ale companiei, resursele şi mijloacelepentru

realizarea lor;

- funcţia de organizare, reprezentatӑ prin ansamblul acţiunilor prin care se stabilesc şi se

delimiteazӑ procesele de muncӑ fizicӑ şi intelectualӑ, componentele acestora (mişcӑri, timpi,

operaţii, lucrӑri, etc.), gruparea lor pe posturi de lucru, formaţii de muncӑ, compartimente şi

modul de repartizare a acestora la nivelul angajaţilor respectând anumite criterii

manageriale, economii tehnice şi sociale cu scopul realizӑrii obiectivelor propuse.

- funcţia de coordonare, reprezentatӑ prin ansamblul proceselor de muncӑ prin care se

armonizeazӑ deciziile şi acţiunile angajaţilor companiei şi ale departamentelor sale, conform

previziunilor şi sistemului organizatoric anterior stabilite.

- funcţia de antrenare, reprezentatӑ prin ansamblul proceselor de muncӑ prin care angajaţii

companiei sunt antrenaţi şi motivaţi sӑ contribuie la realizarea obiectivelor propuse.

- funcţia de control – evaluare, reprezentatӑ prin ansamblul proceselor prin care

performanţele departamentelor şi ale companiei sunt evaluate şi comparate cu obiectivele şi

standardele impuse, eliminând astfel neconformitӑţile constatate şi integrând aspectele

pozitive.

Este unanim acceptat faptul cӑ auditul SSM reprezintӑ un element esenţial al sistemului de

management al SSM iar “ciclul lui Daming” constituie modelul general al acestui sistem. În cadrul

acestui ciclu, auditul SSM este inclus în acţiunea de verificare, rolul sӑu fӑcând referire la

asigurarea legӑturii de feedback privind funcţionarea sistemului de management. Astfel, prin

Page 6: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

5

metodologii specifice se obţin informaţii privind corespondenţa sistemului de management

implementat cu cerinţele referenţialului utilizat, cât şi în ceea ce priveşte conformitatea situaţiei

existente în cadrul obiectivului auditat, cu legislaţia în domeniul SSM aplicabilӑ.

Auditul de securitate şi sӑnӑtate în muncӑ are un rol important în construirea “culturii de

securitate”, un concept subliniat de multe sisteme de management.

Atunci când angajatorul are implementat un sistem de management al SSM, auditul sistemului

de management oferӑ informaţii privind corespondenţa acestui sistem cu cerinţele referenţialului

dupӑ care s-a fӑcut implementarea.

Auditul de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul SSM oferӑ informaţii privind

gradul de respectare a prevederilor legislaţiei şi o apreciere asupra eficienţei elementelor sistemului

de management al SSM.

În cazul în care angajatorul nu are implementat un sistem de management al SSM, auditul de

conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu poate servi şi ca instrument de analizӑ

preliminarӑ în vederea implementӑrii sistemului de management al SSM.

Auditul de securitate şi sӑnӑtate în muncӑ, prin componentele sale (calitativӑ şi cantitativӑ) este

prezent în toate fazele şi nivelurile de dezvoltare ale managementului securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în

muncӑ (fig. 1.1)

1.4. Sistemul de management al SSM, parte componentӑ a sistemului de management

integrat al companiei

Abordarea sistematicӑ a componentelor specifice managementului general al unei companii a

impus realizarea unor modele pe baza cӑrora sӑ se realizeze implementarea, menţinerea şi

verificarea sistemelor de management abordate. Relaţiile directe existente între componentele

managementului general au impus stabilirea unor corespondenţe şi la nivelul modelelor existente, în

special în cazul sistemelor de management al SSM, calitӑţii şi mediului (fig. 1.2.)

Managementul

calitӑţii

Managementul

mediului

Managementul

SSM

Alte sisteme de management Siguranţa alimentelor Domeniul medical Tehnologia informaţiei Industria automobilelor ISO 9001:2000

SREN ISO 9001:2001 ISO 14001:1996 SREN 14001:2005

ILO-OSH 2001 Standarde naţionale recomandӑri

Referenţiale specifice SREN ISO 22000 SR ISO 15189 şi SR ISO 13485 SR ISO/CEI 17799 SR ISO 16949

Figura 1.2. Sisteme de management şi referenţiale specifice

acestora

Page 7: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

6

Figura 1.1. Rolul auditului în cadrul sistemului de management al securitӑţii şi

sӑnӑtӑţii în muncӑ

Nivel de securitate

real Audit de conformitate

Neconformitӑţi Acţiuni corective/preventive

Certificare Audituri interne periodice de conformitate

Audituri interne periodice de sistem

Audit de pre-evaluare

Audit de supraveghere

Acţiuni corective/preventive

Acţiuni corective/preventive

Audituri interne periodice de conformitate

Audituri interne periodice de sistem

Audit de sistem

NU

Acţiuni corective/preventive

Audit de certificare

NU

NU

NU

DA

DA

DA

DA

DA

Nivel de securitate

conform legislației

Elaborarea şi implementarea sistemului de management al SSM

Neconformități

Neconformități

Neconformități

NU

Page 8: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

7

Sistemul de management al SSM este definit ca “un ansamblu de elemente cu caracter

decizional, organizatoric, informaţional, motivaţional etc. din cadrul firmei, prin intermediul cӑruia

se exercitӑ procesele şi relaţiile de management al SSM în vederea obţinerii nivelului dorit de

securitate şi sӑnӑtate în muncӑ [6]

Respectând ciclul lui Deming, procesul de implementare a sistemului de management al

SSM include:

- etapa de planificare, în care angajatorul trebuie sӑ defineascӑ politica sa în domeniul SSM,

sӑ contureze cadrul general pentru identificarea pericolelor, sӑ deţinӑ raportul de evaluare a

riscurilor şi sӑ aplice mӑsurile de control necesare [83]

- etapa de implementare propriu-zisӑ implicӑ urmӑtoarele acţiuni:

- stabilirea rolurilor şi responsabilitӑţilor;

- stabilirea procedurilor de comunicare a informaţiilor privind SSM cӑtre

angajaţi şi alte pӑrţi interesate;

- documentarea proceselor şi dezvoltarea unui sistem de control al

documentelor şi datelor;

- aplicarea unui sistem de control operaţional;

- stabilirea planurilor şi procedurilor pentru situaţii de urgenţӑ.

- etapa de verificare are ca scop principal îmbunӑtӑţirea continuӑ a sistemului prin:

- mӑsurarea şi monitorizarea performanţei în domeniul SSM;

- auditarea sistemului de management al SSM şi a conformitӑţii cu legislaţia în

domeniu;

- evaluarea riscurilor.

- etapa de acţiune efectivӑ în vederea îmbunӑtӑţirii necesitӑ analiza managementului SSM,

având la bazӑ rezultatele etapei de verificare. Concluziile acestei analize trebuie sӑ permitӑ

şi identificarea cӑilor de îmbunӑtӑţire a întregului sistem de management.

Page 9: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

8

Capitolul 2

Metode europene și international de auditare a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ

2.1. Metoda de audit Workwell

Aceasta este o metodӑ de audit extern, dezvoltatӑ la nivelul Comisiei de Securitate

Profesionalӑ şi Asigurare contra Accidentelor de Muncӑ (WSIB) din Canada şi este utilizatӑ pentru

determinarea conformitӑţii cu cerinţele legislative [87]. Ea este destinatӑ evaluӑrii managementului

SSM al companiei.

Metoda a fost introdusӑ de Workspace Safety and Insurance Board (WSIB) în anul 2002 de

agenţia guvernamentalӑ a provinciei Ontario. Cu ajutorul ei se efectueazӑ verificarea prin sondaj a

firmelor din punct de vedere a îndeplinirii cerinţelor privind SSM.

Selectarea firmelor pentru auditare se face pe baza unui set de 11 criterii de performanţӑ în

SSM. Probabilitatea de selectare a unei firme este cu atât mai mare cu cât frecvenţa şi gravitatea

accidentelor de muncӑ produse sunt mai ridicate.

Dupӑ selectarea firmei, aceasta este notificatӑ în scris şi auditorul programeazӑ efectuarea

primului audit. Acum se verificӑ prin observare, documentare şi interviuri toate componentele

obiectivului supus auditӑrii. Dupӑ finalizarea auditului, auditorul transmite firmei raportul de audit

în care sunt precizate deficienţele constatate. În cazul unui rezultat nesatisfӑcӑtor este planificat, în

termen de 6 luni, un al doilea audit. Dacӑ şi la al doilea audit firma obţine to un rezultat negativ

atunci este perceputӑ o penalizare financiarӑ, în funcţie de cota anualӑ de asigurare la risc

profesional.

Metoda de audit face parte din programul Workwell, adoptat în noiembrie 1989 de cӑtre

consiliul director al WSIB. Acest program are ca scop furnizarea de stimulente financiare pentru

angajatori în vederea îmbunӑtӑţirii nivelului de securitate şi sӑnӑtate la locurile de muncӑ [81]

Metoda Workwell este structuratӑ pe cele 12 capitole (indicatori):

1. Declaraţia de politicӑ în domeniul SSM

2. Responsabilitӑţile în domeniul SSM

3. Afişarea materialelor de informare în domeniul SSM

4. Regulile şi procedurile specifice SSM

5. Comitetul/reprezentanţii pentru SSM

6. Educarea/instruirea în domeniul SSM

7. Cerinţele privind acordarea primului ajutor

8. Inspecţiile pe linie de SSM

9. Activitatea de întreţinere

Page 10: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

9

10. Cercetarea accidentelor/incidentelor

11. Conducerea la cel mai înalt nivel

12. Reîncadrarea în muncӑ

Declaraţia de politicӑ în domeniul SSM vizeazӑ implicarea şi responsabilitӑţile angajatorului,

responsabilitӑţile managerilor de pe nivelele inferioare şi ale salariaţilor. Sunt verificate şi unele

aspecte formale ale declaraţiei: datarea, semnarea şi afişarea acesteia.

Responsabilitӑţile în domeniul SSM vizeazӑ principalele categorii de participanţi la asigurarea

unui management eficient: conducerea firmei, managerii de la nivelele inferioare, angajaţii pe

funcţii de execuţie. Existӑ şi cerinţe specifice lucrӑtorilor angajaţi temporar, contractori şi vizitatori.

Afişarea materialelor de informare în domeniul SSM se referӑ la existenţa în zonele principale

de acces şi la locurile de muncӑ a unor acte normative aplicabile, a fişelor de securitate pentru

substanţele chimice utilizate, a regulilor de acordare a primului ajutor, a listei cu numerele de apel

ale serviciilor de urgenţӑ etc.

Regulile şi procedurile specifice SSM vizeazӑ identificarea şi evaluarea riscurilor, elaborarea şi

implementarea unor proceduri de lucru, planuri şi echipamente pentru situaţii de urgenţӑ, utilizarea

echipamentului individual de protecţie etc.

Comitetul/reprezentanţii pentru SSM face referire la organizarea şi componenţa CSSM, afişarea

acestuia pentru a fi cunoscutӑ de angajaţi şi planificarea întrunirilor acestuia.

Educarea/instruirea în domeniul SSM se referӑ la identificarea necesitӑţilor de instruire şi

informare a angajaţilor privind: substanţele periculoase utilizate la locurile de muncӑ, sarcinile de

muncӑ pentru care sunt necesare autorizaţii speciale etc..

Cerinţele privind acordarea primului ajutor vizeazӑ existenţa şi verificarea truselor de prim

ajutor, instruirea unor angajaţi pentru acordarea primului ajutor etc..

Inspecţiile pe linie de SSM trebuie realizate pe baza unei programӑri prealabile; ele vor include

efectuarea de observaţii asupra activitӑţilor angajaţilor şi realizarea unor interviuri cu angajaţii pe

probleme de SSM.

Activitatea de întreţinere trebuie efectuatӑ conform unui program care sӑ ia în considerare

cerinţele legislative şi recomandӑrile tehnice specifice; se vor realiza înregistrӑri

privindechipamentul tehnic verificat, numele angajatului, data, deficienţele constatate, acţiuni

corective propuse şi efectuate.

Cercetarea accidentelor/incidentelor include aspecte privind identificarea cauzelor, modalitatea

de înregistrare şi raportare internӑ, stabilirea mӑsurilor corective şi preventive şi raportarea cӑtre

autoritӑţile competente.

Conducerea la cel mai înalt nivel trebuie sӑ realizeze planul de îmbunӑtӑţire continuӑ a SSM, sӑ

analizeze periodic evoluţia firmei din punct de vedere al SSM, sӑ comunice cu regularitate

Page 11: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

10

înformaţii privind acest domeniu, sӑ faciliteze participarea activӑ a tuturor angajaţilor la rezolvarea

problematicii de SSM etc..

Reîncadrarea în muncӑ vizeazӑ modalitӑţile de reîncadrare rapidӑ în muncӑ a angajaţilor care

au suferit accidente de muncӑ.

Pentru fiecare indicator este realizată lista de verificare în care sunt precizate:

- explicaţii suplimentare privind capitolul verificat;

- scopul urmӑrit, care poate fi de ordin raţional (inducerea unei aptitudini, acţiuni,

comportament etc.cu efecte benefice asupra SSM la nivelul firmei) sau de ordin legal

(conformarea cu anumite cerinţe legislative);

- punctajul maxim ce poate fi acordat capitolului analizat;

- modalitӑţile de verificare: analiza documentelor (D), interviuri (I) şi observaţii directe (O).

Prin analiza documentelor (D) auditorul verificӑ şi unde este cazul ataşeazӑ documentaţiei

auditului copii dupӑ aceste documente. Angajatorul are obligaţia de a pune la dispoziţia auditorului

documentaţia solicitatӑ de acesta: declaraţii scrise privind politica SSM, reguli şi proceduri de lucru,

descrieri ale sarcinilor de muncӑ, rapoarte de inspecţie internӑ, procese verbale ale şedinţelor CSSM

etc..

Prin Interviuri (I) auditorul poartӑ discuţii cu reprezentanţii conducerii şi ai angajaţilor. În cursul

vizitelor la locurile de muncӑ auditorul trebuie sӑ aibӑ discuţii, prin sondaj, cu angajaţii de pe

diferite niveluri ierarhice: muncitori, conducӑtori ai locurilor de muncӑ, şefi de departamente, etc.

Scopul discuţiilor este de a verifica nivelul de implementare al programului în domeniul SSM,

cunoaşterea şi înţelegerea acestuia de cӑtre toţi angajaţii.

Prin observare directӑ (O) auditorul trebuie sӑ observe diferite aspecte privind securitatea şi

sӑnӑtatea în muncӑ: desfӑşurarea procesului de producţie, sarcinile de muncӑ, funcţionarea

echipamentelor tehnice, utilizarea echipamentului individual de protecţie şi a echipamentului de

lucru, curӑţenia la locurile de muncӑ etc..

În tab. 2.1. este prezentatӑ Lista de verificare pentru indicatorul nr. 1 “Declaraţia de politicӑ în

domenul SSM”.

Page 12: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

11

Tabelul 2.1.

Metoda de audit Workwell

1. Declaraţia de politicӑ în domeniul SSM punctaj total al indicatorului: 40

Elemente ale

declaraţiei de

politicӑ în domeniul

SSM

Explicaţii Scop

Punctaj

Da Nu Verif.

Angajamentul

conducerii

Angajamentul

pentru prevenirea

accidentelor de

muncӑ şi

îmbolnӑvirilor

profesionale

Raţional:

Demonstrarea asumӑrii de

cӑtre angajator a rolului de

lider în acţiunea de eliminare a

accidentelor de muncӑ şi

bolilor profesionale

5 0 D

Responsabilitӑţile

conducerii

Responsabilitatea

de implementare

şi menţinere a

condiţiilor de

SSM

Raţional:

confirmarea acceptӑrii de cӑtre

angajator a responsabilitӑţii

sale în prevenirea şi eliminarea

accidentelor de muncӑ şi a

bolilor profesionale

5 0 D

Responsabilitӑţile

conducӑtorilor

locurilor de muncӑ

responsabilitatea

de asigurare a

condiţiilor de

SSM în sectorul

pe care îl

coordoneazӑ

Raţional:

susţinerea cerinţei

angajatorului conform cӑreia

toţi angajaţii sunt responsabili

în prevenirea şi eliminarea

accidentelor de muncӑ şi

îmbolnӑvirilor profesionale

5 0 D

Data

copia afişatӑ

trebuie sӑ fie

datatӑ şi nu mai

veche de 12 luni

Raţional:

exprimarea dorinţei

angajatorului de a menţine

iniţiativele în domeniul SSM

5 0 D

Semnӑtura

copia afişatӑ

trebuie sӑ fie

semnatӑ de

managerul

general (sau de

membrii CSSM)

Raţional:

semnӑtura managerului

demonstreazӑ angajamentul

sӑu pentru problematica SSM

la locurile de muncӑ;

semnӑtura din partea

reprezentantului angajaţilor în

CSSM demonstreazӑ existenţa

spiritului de echipӑ în

asigurarea SSM la locurile de

muncӑ

5 0 D/O

Afişarea

Afişarea într-un

loc de circulaţie

intensӑ;

accesibilitate

pentru toţi

angajaţii

Raţional:

dorinţa angajatorului de a

dezvolta şi menţine o culturӑ a

SSM.

Legal:

afişarea într-un loc vizibil a

unei copii a politicii de SSM, a

legii nr 319/2006 a SSM

10 0 O

Page 13: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

12

Se considerӑ cӑ firma audiatӑ a obţinut un rezultat satisfӑcӑtordacӑ nivelul de conformitate

este de cel puţin 75%.

2.2. Metoda de audit Alberta

Metoda a fost elaboratӑ în anul 2002 de cӑtre autoritӑţile provinciei canadiene Alberta, în

cadrul unui program de parteneriat cu angajatorii în vederea îmbunӑtӑţirii condiţiilor de securitate şi

sӑnӑtate în muncӑ [63].

Metoda este structuratӑ pe 9 capitole (indicatori):

1. Programul de management

2. Aprecierea pericolelor

3. Controlul pericolelor

4. Inspecţia

5. Cercetarea accidentelor/incidentelor

6. Materiale periculoase

7. Sӑnӑtate în muncӑ

8. Competenţa angajaţilor în domeniul SSM

9. Pregӑtirea pentru situaţii de urgenţӑ

Pentru fiecare indicator este realizată ”Lista de verificare” în care sunt precizate modalitӑţile de

verificare: documente (D), interviuri (I) şi observaţii (O). fiecare indicator este apreciat prin

acordarea unui punctaj care poate avea valori de la 0...40, sau poate avea o valoare fixӑ, fӑrӑ

posibilitatea acordӑrii unui punctaj intermediar.

În tabelul 2.2. este prezentatӑ Lista de verificare pentru indicatorul nr 1 “Programul de

management”.

Page 14: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

13

Tabelul 2.2.

Metoda de audit Alberta

1. Progamul de management

Elemente ale programului de management Punctaj

recomandӑri verificare

D/I/O

valoare

stabilitӑ

valoare

acordatӑ

Legislaţia relevantӑ de SSM este accesibilӑ

angajaţilor?

Legislaţia trebuie sӑ fie actualӑ şi sӑ includӑ:

- legea securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ

- reguli generale de securitate

- reguli de acordare a primului ajutor

- alte reglementӑri aplicabile activitӑţii

desfӑşurate

Angajaţii trebuie sӑ aibӑ acces la copii pe

suport de hârtie a legislaţiei aplicabile, fie sӑ

aibӑ acces la un computer şi sӑ fie instruiţi

asupra modului de accesare a informaţiilor

on-line

Punctajul se acordӑ pe baza procentajului

corespunzӑtor locaţiilor unde se gӑseşte

legislaţia relevantӑ

O 0 . . . 5

Angajaţii cunosc legislaţia SSM aplicabilӑ ?

Angajaţii trebuie sӑ explice în termeni

generali ce acte normative ale SSM sunt

aplicabile activitӑţii desfӑşurate

Punctajul se acordӑ în funcţie de procentajul

rӑspunsurilor corecte ale angajaţilor

I 0..10

Existӑ declaraţia scrisӑ a politicii de SSM?

este semnatӑ de conducere

este datatӑ în ultimii 3 ani

precizezӑ preocuparea firmei pentru

problemele de SSM

precizeazӑ obiectivele generale

precizeazӑ responsabilitӑţile generale pentru

manager, personalul cu rol de conducere,

muncitori

include cerinţa respectӑrii legislaţiei în

domeniul SSM

D 5

Pentru fiecare indicator se calculeazӑ punctajul obţinut şi procentul din punctajul maxim, iar

rezultatele sunt centralizate într-un tabel, unde se calculeazӑ punctajul general şi procentajul general

obţinut.

Page 15: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

14

Pentru fiecare indicator la care punctajul acordat a fost sub 80% din punctajul maxim, cât şi

pentru indicatorii care nu au obţinut punctajul fix trebuie identificate mӑsuri preventive/corective.

2.3. Metoda de audit CHASE

Aceastӑ metodӑ a fost elaboratӑ de firma britanicӑ HASTAM [88] şi este accesibilӑ sub

formӑ editatӑ sau ca aplicaţie software. (cea mai recentӑ versiune este cea din 2004).

Metoda are caracter modular, incluzând urmӑtoarele module de bazӑ:

- CHASE EME

- CHASE SMi 18001

- CHASE SMS 18001

- CHASE SMi HS(G)65

- CHASE SMS HS(G)65

- DSE Self Assessement

Metoda are caracter flexibil, utilizatorul având posibilitatea de a completa modulele existente

sau de a concepe module noi care sӑ îndeplineascӑ cerinţele sale privind criteriile de audit.

Modulul CHASE EME cuprinde indicatorii prin care se evalueazӑ managementul riscurilor

de mediu.

Modulul CHASE SMi 18001 este bazat pe specificaţiile britanice OHSAS 18001 şi OHSAS

18002. Scopul acestui modul este de a determina modalitӑţile de control a riscurilor specifice şi

corespondenţa acestora cu principiile formulate în specificaţiile menţionate.

Indicatorii din acest modul pun accentul pe controlul riscurilor specifice din activitatea

curentӑ a firmei.

Pe lângӑ cerinţele de bazӑ privind controlul riscurilor care decurg din OHSAS 18001,

indicatorii vizeazӑ şi alte aspecte, cum ar fi:

1. Locurile de muncӑ – din punct de vedere al evaluӑrii riscurilor, dotӑrilor social-sanitare,

curӑţeniei, etc.

2. Echipamente tehnice – din punct de vedere a evaluӑrii riscurilor, controlul modurilor de

funcţionare şi întreţinere, etc.

3. Terminale cu ecran – din punct de vedere al evaluӑrii riscurilor

4. Mijloace de transport – din punct de vedere al întreţinerii, operaţiilor de încӑrcare-

descӑrcare etc.

5. Manipularea manualӑ a maselor

6. Existenţa zonelor periculoase şi a spaţiilor închise

7. Lucrul cu agenţii chimici: gestionare, manipulare, evaluarea riscurilor, mӑsuri de prevenire;

8. Electricitate şi alte surse de enegie

Page 16: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

15

9. Zgomot

10. Incendii: surse, prevenire, detectare, stingere, planuri de evacuare

11. Contractori şi vizitatori;

12. Construcţia şi întreţinerea clӑdirilor;

13. Primul ajutor;

14. Echipamentul individual de protecţie;

15. Sӑnӑtatea angajaţilor: control, monitorizare;

16. Situaţii de urgenţӑ.

Modulul CHASE SMS 18001 are ca scop auditarea unui sistem de management deja

implementat, stabilindu-se gradul de performanţӑ al acestuia şi conformitatea cu referenţialul.

Modulul CHASE SMi HS(G)65 are o structurӑ şi scom similare modulului CHASE SMi 18001,

fiind însӑ bazat pe referenţialul HS(G)65.

Modulul CHASE SMS HS(G)65 are ca scop auditarea unui sistem de management al SSM

implementat pe referenţialul HS(G)65, punând accentul pe documentaţia sistemului, stabilirea

gradului de performanţӑ şi conformitatea cu referenţialul.

Modulul DSE Self Assessment este destinat auditӑrii interne a locurilor de muncӑ unde se

utilizeazӑ PC-uri. Indicatorii analizaţi se referӑ la urmӑtoarele aspecte:

- Calitatea imaginii pe ecran;

- Tastatura

- Mobilierul

- Mediul de lucru

- Software

- Alte aspecte (pauzele din timpul lucrului, controlul medical)

Metoda de audit CHASE permite utilizarea unor sisteme de notare diferite, care pot fi selectate

în funcţie de obiectivele auditului şi modul de formulare a indicatorilor. Astfel, auditorul poate

alege unul din urmӑtoarele sisteme de notare:

- Da/Nu – la care “Da” semnificӑ îndeplinirea cerinţelor indicatorului;

- Procentaj – aprecierea indicatorului se face prin acordarea unei valori procentuale; 100%

semnificӑ deplina conformitate cu cerinţele indicatorului;

- Punctaj – îndeplinirea indicatorului este apreciatӑ prin acordarea unui punctaj de la 0 la 5;

Fiecare indicator este prevӑzut cu un coeficient de ponderare care are valoarea cuprinsӑ între 1

şi 5.

Page 17: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

16

Aplicaţia software, CHASE for WINDOWS, prezintӑ o serie de facilitӑţi suplimentare:

- Definirea obiectivelor auditate (secţii, ateliere, locuri de muncӑ etc.)

- Stocarea datelor de la auditurile efectuate pentru un anumit obiectiv şi posibilitatea de

comparare a rezultatelor obţinute la momente de timp diferite

- Compararea performanţelor în domeniul SSM pentru diferite obiective auditate

- Identificarea punctelor tari şi slabe la nivelul firmei;

- Sinteza auditurilor efectuate într-o anumitӑ perioadӑ de timp;

- Raportarea rezultatelor unui audit sub formӑ graficӑ sau numericӑ.

Aceastӑ metodӑ de audit satisface toatӑ gama de tipuri de audituri: audit de conformitate sau

de sistem de management, audit intern sau extern.

2.4. Metoda de audit intern OSHA (Ocupational Safety and Health Administration)

Metoda a fost elaboratӑ de cӑtre Administraţia pentru Securitate şi Sӑnӑtate în muncӑ din Statele

Unite şi este destinatӑ intreprinderilor mici pentru a fi utilizatӑ ca metodӑ de audit intern.

Metoda OSHA include checklisturi grupate pe urmӑtorii indicatori principali:

1. Prelucrarea, încadrarea, descӑrcarea şi depozitarea – fac referire la aspecte privind

echipamentele tehnice, sarcina de muncӑ, amenajarea locurilor de muncӑ, lucrul la înӑlţime,

principii de proiectare, metode de manipulare şi depozitare a materialelor, instruirea pentru

utilizarea echipamentelor destinate manipulӑrii;

2. Starea clӑdirii şi pardoselii – se referӑ la suprafeţele de circulaţie pietonalӑ şi auto, pereţi,

plafoane, platforme, etc.

3. Menţinerea curӑţeniei trateazӑ aspecte privind depozitarea deşeurilor, a sculelor şi

materialelor pentru curӑţenie, metode de curӑţare, planificarea curӑţeniei în zonele de lucru

şi de depozitare, curӑţarea scurgerilor accidentale.

4. Electricitatea – include probleme referitoare la echipamentele cu acţionare electricӑ,

întrerupӑtoare, comutatoare, siguranţe fuzibile, legӑturile de împӑmântare, respectarea

normelor pentru energie electricӑ.

5. Iluminat – abordeazӑ modurile de iluminare, condiţii, evitarea zonelor de umbrӑ.

6. Instalaţii de încӑlzire şi ventilaţie – tipuri de instalaţii, temperatura mediului de lucru,

umiditatea, întreţinerea instalaţiilor, ventilarea naturalӑ şi artificialӑ, exhaustarea

7. Echipamente tehnice – abordeazӑ alimentarea şi evacuarea, sisteme de comandӑ şi

semnalizare, angrenaje şi piese în mişcare, întreţinere, amplasare.

8. Personalul de deservire – se referӑ la instruirea profesionalӑ, instruirea privind identificarea

pericolelor, metode de verificare a echipamentelor tehnice (ET) înainte de utilizare, metode

Page 18: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

17

de curӑţare, întreţinere şi reglare a ET, pӑstrarea uneltelor, utilizarea echipamentului

individual de protecţie, mijloace de protecţie colectivӑ

9. Unelte manuale şi mecanice – reglementӑri privind achiziţionarea, verificarea, utilizarea,

întreţinerea, repararea şi pӑstrarea.

10. Agenţii chimici – toxicitate sau alte efecte secundare periculoase, instruirea angajaţilor,

transport, depozitare, manipulare, etichetare, eliminarea deşeurilor.

11. Prevenirea incendiilor – atribuţiile personalului, depozitarea materialelor inflamabile,

efectuarea operaţiilor cu risc de incendiu, reguli privind fumatul, extinctoare, sprinklere,

sisteme de alarmare

12. Operaţii de întreţinere – instruirea personalului, materiale şi echipamente utilizate,

programarea activitӑţilor de întreţinere, controlul calitӑţii operaţiilor de întreţinere, metode

de prevenire pe durata reparaţiei, metode de prevenire la repunerea în funcţiune

13. Echipamentul individual de protecţie (EIP) – criterii de acordare, instruirea personalului

privind utilizarea EIP, reguli de pӑstrare, întreţinere şi reparare, reguli de achiziţionare.

14. Transport – reguli de securitate pentru transportul cu autovehicule, întreţinerea mijloacelor

de transport

Metoda urmӑreşte o evaluare calitativӑ a indicatorilor. Neconformitӑţile sunt identificate prin

compararea cerinţelor indicatorilor cu situaţia realӑ existentӑ şi marcarea indicatorilor, de exemplu

cu “v” în caz de conformitate şi cu “x” în caz de neconformitate.

Pentru neconformitӑţile identificate sunt stabilite mӑsuri preventive/corective principale care

sunt incluse în planul general de acţiune (tab 2.3.).

Pentru fiecare mӑsurӑ se stabileşte o prioritate, datӑ planificatӑ pentru realizare şi data efectivӑ a

realizӑrii.

Tabelul 2.3.

Planul general de acţiune

Mӑsuri principale

Prioritate

(atribuiţi un numӑr

fiecӑrei mӑsuri)

data planificatӑ pentru

realizare data realizӑrii

Pentru fiecare mӑsurӑ principalӑ se pot stabili o serie de mӑsuri specifice (paşi) care sӑ

permitӑ realizarea acţiunilor corective/preventive. Aceste mӑsuri specifice sunt incluse într-o fişӑ ce

se întocmeşte pentru fiecare mӑsurӑ principalӑ stabilitӑ, tab. 2.4.

Page 19: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

18

Tabelul 2.4.

Descrierea mӑsurii principale:

mӑsuri specifice

necesare

persoane

desemnate data planificatӑ

probleme/întârzieri

apӑrute data realizӑrii

Metoda OSHA prezintӑ douӑ avantaje importante:

- Sistemul simplu de notare, care permite o aplicare uşoarӑ, fӑrӑ a fi necesare alte prelucrӑri în

afara stabilirii mӑsurilor preventive/corective;

- Aria largӑ a problematicilor tratate, fapt ce permite utilizarea metodei în majoritatea

domeniilor de activitate.

Page 20: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

19

Capitolul 3

Metode de realizare a auditului de conformitate

specifice prevederilor legislative anterioare anului 2006

3.1. Metoda INCDPM de audit de conformitate

3.1.1. Prezentarea metodei

3.1.1.1. Scopul metodei

3.1.1.2. Criteriile de audit

3.1.1.3. Obiectivele auditului de conformitate

3.1.1.4. Rolul auditului de conformitate

3.1.2. Structura metodei

3.1.3. Structura fişelor

3.1.3.1. Fişele privind riscurile generale

3.1.3.2. Fişele privind riscurile specific

3.1.3.3. Fişele pentru auditul managementului securitӑţii în muncӑ la nivelul firmei

3.1.4. Modul de utilizare a fişelor

3.1.5. Constatӑrile auditului şi documente rezultate

3.1.6. Avantajele şi dezavantajele metodei

3.2. Metoda de evaluare a pericolelor generate de echipamente tehnice

3.2.1. Prezentarea metodei

3.2.2. Scopul şi criteriile metodei

3.2.3. Structura metodei

3.2.4. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice mecanice (ETM)

3.2.4.1. Criteriile de audit

3.2.4.2. Problematici abordate

3.2.4.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor

3.2.5. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice electrice (ETE)

3.2.5.1. Criteriile de audit

3.2.5.2. Problematici abordate

3.2.5.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor

3.2.6. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice hidraulice (ETH)

3.2.6.1. Criteriile de audit

3.2.6.2. Problematici abordate

3.2.6.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor

3.2.7. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice pneumatice (ETP)

Page 21: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

20

3.2.7.1. Criteriile de audit

3.2.7.2. Problematici abordate

3.2.7.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor

3.2.8. Evaluarea pericolelor generate de sistemele de comandӑ

3.2.8.1. Criteriile de audit

3.2.8.2. Problematici abordate

3.2.8.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor

3.2.9. Modul de utilizare al fişelor

3.2.10. Constatӑrile auditului şi documente rezultate

3.3. Metoda de expertizare a locurilor de muncӑ în condiţii deosebite

3.3.1. Prezentarea metodei

3.3.1.1. Scopul metodei

3.3.1.2. Criteriile de audit

3.3.1.3. Obiectivele metodei

3.3.1.4. Rolul metodei

3.3.2. Structura metodei

3.3.3. Structura fişelor

3.3.4. Modul de lucru

3.3.5. Constatӑrile auditului şi documente rezultate.

Page 22: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

21

Metode de realizare a auditului de conformitate specifice prevederilor legislative

anterioare anului 2006

Pentru realizarea auditului de conformitate, în România, au fost realizate și utilizate

urmӑtoarele metode:

- metoda elaboratӑ în cadrul INCDPM – Bucureşti;

- metoda de expertizare a locurilor de muncӑ cu condiţii deosebite;

- metode de evaluare a pericolelor generate de echipamente tehnice.

3.1. Metoda INCDPM de audit de conformitate

3.1.1. Prezentarea metodei

Aceastӑ metodӑ specificӑ auditului de conformitate a fost elaboratӑ înainte de anul 2006,

fapt pentru care ea raporteazӑ condiţiile existente într-o firmӑ la cerinţele impuse de Legea 90/1996

a Protecţiei Muncii, la Normele generale de protecţie a muncii (NGPM) şi Normpele specifice de

protecţie a muncii (NSPM), [7,8].

3.1.1.1. Scopul metodei

Deşi în Normele generale de protecţie a muncii nu sunt precizate existenţa a douӑ tipuri de

audituri, totuşi aici se fac diferenţieri între auditul sistemului de management şi auditul de

conformitate. Astfel, auditul de sistem de management reprezintӑ un instrument pentru control şi

evaluare (conform art 9), iar auditul de conformitate este inclus între obligaţiile angajatorului (art.

11, lit c) şi atribuţiile personalului din cadrul serviciului de securitate a muncii (art. 31, lit b).

Metoda INCDPM permite efectuarea a douӑ tipuri distincte de audituri de conformitate:

- Auditul locurilor de muncӑ;

- Auditul managementului securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ.

Ambele audituri constau în examinarea şi analiza sistematicӑ, independentӑ şi documentatӑ,

efectuatӑ cu scopul de a determina dacӑ şi în ce mӑsurӑ condiţiile existente într-o companie

corespund cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Deşi au domenii diferite, cele douӑ tipuri de audituri oferӑ o imagine completӑ a situaţiei

unei companii, ea fiind analizatӑ din punct de vedere a factorilor cu rol de execuţie, a factorilor cu

rol de decizie, a fluxului informaţional, infrastructurii etc.

3.1.1.2. Criteriile de audit

Criteriile de efectuare a aduitӑrii de conformitate sunt reprezentate prin:

- Legea nr 90/1996 a Protecţiei Muncii;

- Normele generale de protecţie a muncii (NGPM);

- Normele specifice de protecţie a muncii (NSPM).

Page 23: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

22

3.1.1.3. Rolul auditului de conformitate

Auditul de conformitate trebuie efectuat în duӑ etape principale a activitӑţilor specifice

securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ din cadrul unei firme:

- La analiza condiţiilor iniţiale care preced elaborarea şi implementarea unui sistem de

management al SSM;

- Pe parcursul funcţionӑrii sistemului de management al SSM, pentru a evalua nivelul de

performanţӑ a acestuia.

3.1.1.4. Obiectivele auditului de conformitate

Evaluarea conformitӑţii cu cerinţele legislaţiei în vigoare permite stabilirea:

- Gradului în care criteriile auditului sunt efectiv implementate; nivelul de securitate

determinat va exprima starea de securitate a muncii în sistemul de muncӑ considerat;

- Neconformitӑţilor faţӑ de criteriile auditului.

3.1.2. Structura metodei

Metoda INCDPM de auditare a conformitӑţii este structuratӑ în patru pӑrţi:

- Partea I – Prezentarea metodei

- Partea a-II-a – Fişele pentru riscuri generale

- Partea a-III-a – Fişele pentru riscuri specifice

- Partea a-IV-a – Fişele pentru auditul managementului securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ la

nivelul firmei.

3.1.3. Structura fişelor

3.1.3.1. Fişele privind riscurile generale

Metoda cuprinde 17 fişe de riscuri generale utilizate pentru auditul de conformitate a

locurilor de muncӑ (tab. 3.1.)

Tabelul 3.1.

Fişele privind riscurile generale

Cod fişӑ Tematicӑ Cod fişӑ Tematicӑ

I Iluminat X Amenajarea locurilor de muncӑ

II Zgomot XI Amenajarea spaţiilor de lucru

(clӑdirilor)

III Vibraţii XII Incendii şi explozii

IV Ambianţa termicӑ XIII Electrosecuritate

V Materiale

periculoase

XIV Riscuri speciale

VI Ventilaţie XV Circulaţie, riscuri orizontale şi

verticale

Page 24: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

23

VII Echipamente

tehnice

XVI Protecţia colectivӑ şi individualӑ

VIII Manipularea

sarcinilor

XVII Organizarea primului ajutor

IX Terminale cu ecran

3.1.3.2. Fişele privind riscurile specifice

Fişele privind riscurile specifice fac referire la prevederile Normelor de protecţie a muncii,

precum şi la aspecte facultative cu caracter de recomandare, rezultate din “buna practicӑ” în

domeniu.

De regulӑ, dintre fişele de riscuri specifice se utilizeazӑ 1..2 fişe care corespund activitӑţii

desfӑşurate la locul de muncӑ analizat.

3.1.3.3. Fişele pentru auditul managementului securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ la nivelul

firmei

Fişele privind managementul SSM se axeazӑ pe 5 obiective principale:

- Implicarea conducerii – fişa A

- Strategia, planurile şi procedurile privind securitatea şi sӑnӑtatea în muncӑ – Fişa B

- Consultarea salariaţilor – fişa C

- Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor – fişa D

- Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului şi propaganda în domeniul securitӑţii şi

sӑnӑtӑţii în muncӑ – fişa E

3.1.4. Modul de utilizare al fişelor

Constatӑrile auditului se înregistreazӑ prin completarea şi cuantificarea rӑspunsurilor la

indicatorii din fiecare fişӑ, obţinute prin interviuri (I) cu angajaţii de la locul de muncӑ analizat, prin

observarea directӑ (O) a locului de muncӑ sau prin analiza documentelor corespunzӑtoare.

Pentru fiecare indicator, audituorul poate acorda un numӑr de puncte în funcţie de situaţia

existentӑ la locul de muncӑ:

- 4..5 puncte, în cazul unei situaţii foarte bune

- 2..3 puncte, în cazul unei situaţii medii;

- 1 punct sau 0 puncte în cazul unei situaţii negative

Punctajul se acordӑ în funcţie de importanţa fiecӑrui indicator, din punct de vedere al gravitӑţii

sau frecvenţei accidentelor de muncӑ sau îmbolnӑvirilor profesionale determinate de nerespectarea

lot. Coeficienţii por avea valori cuprinse între 0.5..2.0. în cazul indicatorilor fӑrӑ relevanţӑ pentru

locul de muncӑ analizat, aceştia vor fi marcaţi cu “Nue este cazul” şi nu se va acorda punctaj.

Page 25: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

24

Punctajul obţinut (PO) al unei fişe este suma produselor dintre punctajul acordat(Pi) şi

coeficientul de ponderare (Ci) pentru fiecare indicator (i) al fişei considerate:

PO=∑Pi. Ci

Punctajul maxim posibil (PM) al unei fişe se obţine în ipoteza în care fiecӑrui indicator i s-a

acordat punctajul maxim (5 puncte)

PM=∑5. Ci

Pentru fiecare fişӑ de riscuri se calculeazӑ cele douӑ punctaje (PO) şi (PM).

Nivelul de securitate (Ns) se obţine ca raport între punctajul obţinut şi punctajul maxim posibil

şi se exprimӑ în procente:

𝑁𝑠 =𝑃𝑂

𝑃𝑀∙ 100, [%]

Pentru calculul celor duӑ punctaje nu se iau în considerare indicatorii care nu au relevanţӑ şi

care au fost apreciaţi cu “Nu este cazul”

În funcţie de rezultatul obţinut, nivelul de securitate se încadreazӑ în una din cele şase clase:

Ns=91..100% - Excelent, (E)

Ns=81..90% - Foarte bun, (FB)

Ns= 71-80% - Bun, (B)

Ns=61..70% - Mediu, (Me)

Ns=51..60% - Mic, (Mi)

Ns< 50% - Nesatisfӑcӑtor (N).

3.1.5. Constatӑrile auditului şi documente rezultate

Pentru fiecare fişӑ de riscuri, nivelul de securitate (Ns) este un indicator global privind

starea de securitate raportatӑ la factorul de risc analizat.

S-a convenit ca indicatorii cӑrora li s-au acordat 0.1 sau 2 puncte sӑ fie consideraţi ca

neconformitӑţi în raport cu prevederile legale, aceştia fiind transferaţi în “Fişa de sintezӑ a

neconformitӑţilor”, tab. 3.2.

Tabelul 3.2

Intreprinderea.....

Atelierul (secţia)...

Locul de muncӑ...

Data…

Fişa de sintezӑ a neconformitӑţilor

Cod

fişӑ

Denumire

Fişӑ

Nivel

securitate,

[%]

cod

ind.

Neconformitate

constatatӑ

mӑsuri propuse

pentru

eliminarea

neconformitӑţilor

Criterii de prioritate

A B C D

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Page 26: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

25

Categoriile de prioritate (A,B,C,D) privind aplicarea mӑsurilor propuse se clasificӑ astfel:

- A – mӑsuri de prevenire pentru factorii de risc care nu afecteazӑ integritatea fizicӑ şi psihicӑ

a angajaţilor;

- B – mӑsuri pentru factorii de risc care afecteazӑ în micӑ mӑsurӑ integritatea fizicӑ şi psihicӑ

a angajaţilor;

- C – mӑsuri pentru factorii de risc care pot afecta integritatea fizicӑ şi psihicӑ a angajaţilor,

valoarea lor fiind aproape de limitele admise de reglementӑrile în vigoare;

- D – mӑsuri pentru factorii de risc care pot afecta integritatea fizicӑ şi psihicӑ a angajaţilor,

cu o posibilitate ridicatӑ de accidentare sau îmbolnӑvire profesionalӑ, valorile lor depӑşind

limitele admise de reglementӑrile în vigoare.

Pe baza constatӑrilor din Fişa de sintezӑ a neconformitӑţilor se întocmeşte Programul de

mӑsuri tehnico-organizatorice, tab. 3.3.

Tabelul 3.3.

Intreprinderea.....

Atelierul (secţia)...

Locul de muncӑ...

Data…

Programul de mӑsuri tehnico-organizatorice

Cod fişӑ Denumire

fişӑ cod ind.

mӑsura

propusӑ Termen Rӑspunde

costuri

estimate,

[lei]

Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 7

I Iluminat

II Zgomot

III Vibraţii

...

XVII

Organizarea

primului

ajutor

3.1.6. Avantajele şi dezavantajele metodei

Aplicarea metodei INCDPM de realizare a auditului de conformitate a evidenţiat atât

avantajele cât şi dezavantajele acesteia:

a) Avantaje

- Are o structurӑ flexibilӑ

- Acoperӑ principalele reglementӑri legislative în domeniul SSM;

- Poate fi aplicatӑ la orice loc de muncӑ şi la nivelul oricӑrei intreprinderi, indiferent de

domeniul de activitate şi de mӑrimea acesteia;

Page 27: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

26

- Are caracter deschis, care permite efectuarea auditurilor interne – cu condiţia ca angajatorul

sӑ aibӑ personal format ca auditor, conform cerinţelor NGPM, cât şi pentru efectuarea

auditurilor externe – de cӑtre instituţii abilitate

b) Dezavantaje

- Sistemul de notare al indicatorilor şi de prelucrare a constatӑrilor. Relaţiile de calcul ale

punctajului obţinut şi a punctajului maxim posibil creeazӑ posibilitatea apariţiei unor erori

de calcul în cazul prelucrӑrii manuale a datelor, fapt pentru care se impune prelucrarea pe

calculator a acestora;

- Nu oferӑ indicaţii privind modul de apreciere a fiecӑrei întrebӑri din fişe. Structura actualӑ a

fişelor lasӑ posibilitatea ca auditorul sӑ aprecieze incomplet un indicator, prin omiterea

uneia din cele trei modalitӑţi de culegere a informaţiilor D/I/O (uneori este necesarӑ

combinarea celor trei modalitӑţi de culegere a informaţiilor);

- Prelucrarea finalӑ a rezultatelor (realizarea Fişei de sintezӑ a neconformitӑţilor, a

Programului de mӑsuri tehnico- organizatorice şi stabilirea gradelor de prioritate a

mӑsurilor); este destul de laborioasӑ, iar descrierea neconformitӑţilor are un caracter

redundant, apӑrând în ambele documente (Fişӑ şi Program).

3.2. Metoda de evaluare a pericolelor generate de echipamentele tehnice

3.2.1. Prezentarea metodei

Metoda de evaluare a pericolelor generate de echipamentele tehnice permite auditarea de

conformitate cu legislaţia şi poate fi utilizatӑ atât în cazul unui audit intern cât şi în cazul unui audit

extern.

Domeniile de auditare ale metodei sunt reprezentate de:

- echipamente tehnice mecanice (ETM);

- echipamente electrice (ETE);

- echipamente hidraulice (ETH);

- echipamente pneumatice (ETP);

- sisteme de comandӑ (SC).

3.2.2 Scopul şi criteriile metodei

În cadrul auditurilor interne şi externe bazate pe aceastӑ metodӑ, criteriile de audit fac referire

la:

- Cerinţele minime de securitate şi sӑnӑtate privind utilizarea în muncӑ de cӑtre lucrӑtori a

echipamentelor de muncӑ;

- Cerinţele prevӑzute în standardele privind securitatea maşinilor.

Page 28: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

27

Din punct de vedere legislativ, criteriile de audit sunt reprezentate de cerinţe ale Normelor

generale de protecţie a muncii, corelate cu reglementӑri europene în domeniu şi de standarde de

securitate a muncii referitoare la maşini, cum ar fi:

- SREN 292-1:1996 Securitatea maşinilor. Concepte de bazӑ, principii generale de proiectare.

Partea 1: terminologie de bazӑ, metodologie (abrogat în prezent).

- SREN 292-2:1998 Securitatea maşinilor. Concepte de bazӑ, principii generale de proiectare.

Partea 2: principii tehnice şi specificaţii.

- SREN 1050:1996 Securitatea maşinilor. Aprecierea riscului. Metodologie [9].

3.2.3. Structura metodei

În conformitate cu standardul SREN 1050:1996, aprecierea riscurilor la maşini se realizeazӑ

printr-o serie de demersuri logice care permit proiectanţilor şi personalului de specialitate sӑ

examineze în mod sistematic pericolele rezultate din utilizarea echipamentelor tehnice (ET), pentru

a fi stabilite mӑsurile de securitate cele mai adecvate. Aprecierea riscurilor specifice unui

echipament tehnic presupune:

- Determinarea limitelor de utilizare a echipamentului tehnic;

- Identificarea şi evaluarea pericolelor;

- Evaluarea riscurilor.

Se constatӑ cӑ identificarea şi evaluarea pericolelor generate de echipamente tehnice reprezintӑ

o etapӑ anterioarӑ acţiunii de evaluare a riscurilor în vederea punerii în conformitate cu cerinţele

minime de securitate prevӑzute de Directiva “Cadru” 89/391/CEE şi Directiva specificӑ

89/655/CEE, transpuse în prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

3.2.4. Evaluarea pericolelor generate de echipamente tehnice mecanice (ETM)

3.2.4.1. Criteriile de audit pentru aceste echipamente tehnice sunt:

- Directiva 89/655/CEE (actualizatӑ în Directiva 95/63/CE şi ulterior în Directiva 2001/45/CE)

care prevedea cerinţele minime de securitate şi sӑnӑtate pentru utilizarea, de cӑtre lucrӑtori, a

echipamentelor de muncӑ. Aceste cerinţe au fost transpuse iniţial în NGPM – ediţia 2002, şi ulterior

în H.G. nr. 1146/2006;

- standardele naţionale armonizate privind securitatea maşinilor: SREN 292-1:1996 (actual

SREN ISO 12100-1:2004) şi SREN 292-2:1996+A1:1998 (actual SREN ISO 12100-

2:2004+A1:2009)

Page 29: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

28

3.2.4.12. Problematici abordate

Problematicile abordate prin evaluarea pericolelor generate de ETM se regӑsesc în “Fişa pentru

evaluarea pericolelor” si ele fac referire la:

1. Pericole mecanice

2. Pericole electrice

3. Pericole termice

4. Pericole generate de zgomot

5. Pericole generate de vibraţii

6. Pericole generate de câmpuri electromagnetice

7. Pericole generate de materiale prelucrate, utilizate şi degajate de ETM

8. Pericole generate de defectarea alimentӑrii cu energie electricӑ, de ruperea elementelor

ETM şi de alte defectӑri funcţionale

9. Pericole generate de absenţa temporarӑ a mӑsurilor/mijloacelor legate de securitate şi/sau

poziţionarea lor incorectӑ

3.2.4.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor

Realizatӑ pe baza acestor criterii, “fişa pentru evaluarea pericolelor (tabel 3.4.) poate asigura:

- Modalitatea de evidenţiere unitarӑ a pericolelor;

- Posibilitatea de clasificare a ETM, din punct de vedere a pericolelor generate;

- Stabilirea unui program de mӑsuri pentru eliminarea pericolelor.

Tabelul 3.4.

Fişa pentru evaluarea pericolelor

reglementӑri

1. SREN 292-

1:1996

2. SREN 292-

2:1998

3. NGPM

Echipamente tehnice

mecanice (ETM)

nu e

cazul punctaj – pericole

coeficient

de

ponderare

scazut mediu

foarte

ridicat

Cod reglementare

şi articol Pericole mecanice

1) 4.2.

Elemente mobile din

ETM sun proiectate,

construite şi amplasate

astfel înct sӑ se evite

riscurile

2.0

Aceastӑ fişӑ de evaluare ia în considerare toate pericolele generate de ETM (mecanice,

electrice, termice, etc.).

Page 30: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

29

3.2.5. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice electrice (ETE)

3.2.5.1. Criteriile de audit

Criteriile de audit pentru aceste echipamente tehnice sunt:

- Directiva 89/655/CEE actualizatӑ în directiva 95/63/CE şi ulterior în Directiva 2001/45/CE

privind cerinţele minime de securitate şi sӑnӑtate pentru utilizarea, de cӑtre lucrӑtori, a

echipamentelor de muncӑ. Aceste cerinţe au fost transpuse iniţial în NGPM – ediţia 2002 şi

ulterior în H.G. nr 1146/2006;

- Standarde naţionale armonizate privind securitatea maşinilor: SREN 292-1:1996 (actual

SREN ISO 12100-1:2004), SREN 292-2:1998+A1:2008 (actual SREN ISO 12100-

2:2004+A1:2009), SREN 60204-1:1998 (revizuit în anul 2000), SREN 60204-11:2002,

SREN 60204-21:2003, SREN 60204-32:2003.

3.2.5.2. Problematici abordate

Problematicile abordate prin evaluarea pericolelor generate de ETE se regӑsesc în

“Fişa pentru evaluarea pericolelor” şi ele fac referire la:

- Prescripţii generale privind alegerea echipamentelor electrice, alimentarea cu energie

electricӑ, condiţii de mediu şi de funcţionare, transport şi depozitare, condiţii de manipulare,

instalare şi funcţionare;

- Conexiuni de alimentare şi dispozitive pentru conectare şi separare (de ex. Bornele

conductoarelor de alimentare, borna conductorului de protecţie exterior), dispozitive de

deconectare a alimentӑrii şi dispozitive de întrerupere pentru prevenirea pornirii neaşteptate;

- Protecţia echipamentului electric, cu referire la protecţia conductoarelor împotriva

supracurenţilor, protecţia motoarelor împotriva suprasolicitӑrilor, protecţia împotriva

întreruperii sau reducerii tensiunii de alimentare;

- Circuite şi funcţii de comandӑ, interblocare de protecţie, funcţii de comandӑ în caz de

defectare;

- Interfaţa dintre operator şi dispozitivele de comandӑ montate pe echipamentul tehnic;

- Aparatura de comandӑ, amplasare, montare şî carcase;

- Cabluri şi conductoare;

- Motoare electrice şi echipamente asociate;

- Semnale de avertizare şi repere de identificare.

3.2.5.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor

Realizatӑ pe baza criteriilor specifice, “Fişa pentru evaluarea pericolelor” are structura

asemanatoare structura asemӑnӑtoare cazului echipamentelor tehnice mecanice (tabel 3.4.)

Page 31: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

30

3.2.6. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice hidraulice (ETH)

3.2.6.1. Criteriile de audit

Criteriile de audit pentru aceste echipamente tehnice sunt:

- Directiva 89/655/CEE (actualizatӑ în Directiva 95/63/CE şi ulterior în Directiva

2001/45/CE) privind cerinţele minime de securitate şi sӑnӑtate pentru utilizarea, de cӑtre

lucrӑtori, a echipamentelor de muncӑ. Aceste cerinţe au fost transpuse iniţial în NGPM –

ediţia 2002 şi ulterior în H.G. nr 1146/2006;

- Standarde naţionale armonizate privind securitatea maşinilor: SREN 292-1:1996 (actual

SREN ISO 12100-1:2004), SREN 292-2:1998+A1:2008 (actual SREN ISO 12100-

2:2004+A1:2009), SREN 60204-1:1998 (revizuit în anul 2000), SREN 60204-11:2002,

SREN 60204-21:2003, SREN 60204-32:2003.

3.2.6.2. Problematici abordate

Problematicile abordate prin evaluarea pericolelor generate de ETE se regӑsesc în “Fişa

pentru evaluarea pericolelor” şi ele fac referire la:

- Pericole mecanice, electrice şi termice;

- Pericole generate de zgomot, vibraţii şi câmpuri electromagnetice;

- Pericole generate de materiale prelucrate, utilizate şi degajate de echipamentul tehnic;

- Pericole generate de defectarea alimentӑrii cu energie, ejectarea neasteptatӑ de elemente de

maşinӑ sau de fluid, defectarea sistemului de comandӑ;

- Pericole generate de conceperea necorespunzӑtoare a dispozitivelor de pornire şi de oprire, a

semnalelor şi indicatoarelor de securitate, a dispozitivelor de deconectare a surselor de

energie şi a dispozitivelor de oprire de urgenţa.

3.2.6.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor

Realizatӑ pe baza criteriilor specifice, “Fişa pentru evaluarea pericolelor” are structura

asemanatoare structura asemӑnӑtoare cazului echipamentelor tehnice mecanice (tabel 3.4.)

3.2.7. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice pneumatice (ETP)

3.2.7.1. Criteriile de audit

Criteriile de audit pentru aceste echipamente tehnice sunt:

- Directiva 89/655/CEE (actualizatӑ în Directiva 95/63/CE şi ulterior în Directiva

2001/45/CE) privind cerinţele minime de securitate şi sӑnӑtate pentru utilizarea, de cӑtre

lucrӑtori, a echipamentelor de muncӑ. Aceste cerinţe au fost transpuse iniţial în NGPM –

ediţia 2002 şi ulterior în H.G. nr 1146/2006;

- Standarde naţionale armonizate privind securitatea maşinilor: SREN 292-1:1996 (actual

SREN ISO 12100-1:2004), SREN 292-2:1998+A1:2008 (actual SREN ISO 12100-

Page 32: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

31

2:2004+A1:2009), SREN 418:1996, SREN 1037:1996 (revizuit în anul 2000), SREN

983:1999, SREN 954-1:1998 (revizuit în anul 2000).

3.2.7.2. Problematici abordate

Problematicile abordate prin evaluarea pericolelor generate de ETP se regӑsesc în “Fişa

pentru evaluarea pericolelor” şi ele sunt asemӑnӑtoare cu cele prezentate în cazul ETH.

3.2.7.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor

Realizatӑ pe baza criteriilor specifice, “Fişa pentru evaluarea pericolelor” are structura

asemanatoare structura asemӑnӑtoare cazului echipamentelor tehnice mecanice (tabel 3.4.)

3.2.8. Evaluarea pericolelor generate de sistemele de comandӑ (SC)

3.2.8.1. Criteriile de audit

Criteriile de audit pentru evaluarea pericolelor generate de sistemele de comandӑ sunt:

- Directiva 89/655/CEE (actualizatӑ în Directiva 95/63/CE şi ulterior în Directiva

2001/45/CE) privind cerinţele minime de securitate şi sӑnӑtate pentru utilizarea, de cӑtre

lucrӑtori, a echipamentelor de muncӑ. Aceste cerinţe au fost transpuse iniţial în NGPM –

ediţia 2002 şi ulterior în H.G. nr 1146/2006; SREN 292-1:1996 (actual SREN ISO 12100-

1:2004), SREN 292-2:1998+A1:2008 (actual SREN ISO 12100-2:2004+A1:2009), SREN

418:1996, SREN 1037:1996 (revizuit în anul 2000); SREN 954-1:1998 (revizuit în anul

2000);SREN 60204-1:1998 (revizuit în anul 2000),

3.2.8.2. Problematici abordate

Problematicile abordate pentru evaluarea pericolelor generate de sistemele de comandӑ se

referӑ la:

- Descrierea sistemului de comandӑ şi de protecţie;

- Analiza sistemului de comandӑ;

- Analiza funcţiilor de securitate, cum ar fi: oprirea de urgenţӑ, alegerea modului de

funcţionare, protecţia contra pornirii neaşteptate, turaţia sigurӑ, închiderea automatӑ

temporarӑ şi anihilarea manualӑ a funcţiilor de securitate;

- Analiza dispozitivelor de protecţie si a celor de acceptanţӑ.

3.2.8.3. Fişa pentru evaluarea pericolelor

Realizatӑ pe baza criteriilor specifice, “Fişa pentru evaluarea pericolelor” are structura

asemanatoare structura asemӑnӑtoare cazului echipamentelor tehnice mecanice (tabel 3.4.)

3.2.9. Modul de utilizare al fişelor

Toate fişele de evaluare a pericolelor au acelaşi mod de apreciere a indicatorilor specifici şi

de prelucrare a constatӑrilor auditului. Fiecare indicator (pericol menţionat într-o fişӑ) poate fi

evaluat prin acordarea unui punctaj între 0 şi 5 puncte, în funcţie de situaţia realӑ constatatӑ:

Page 33: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

32

- 0 sau 1 punct – în cazul unui pericol scӑzut

- 2 sau 3 puncte – în cazul unui pericol mediu

- 4 sau 5 puncte – în cazul unui pericol ridicat.

Existӑ şi posibilitatea aprecierii unui indicator cu “Nu e cazul”, în situaţia în care acesta nu

are relevanţӑ pentru cazul analizat.

Pentru fiecare indicator, punctajul acordat (PA) se înmulţeşte cu coeficientul sӑu de

ponderare (CP), rezultând punctajul real sau punctajul obţinut (PO) pentru indicatorul respectiv.

În final, pentru fiecare fişӑ pentru evaluarea pericolelor generate de un echipament tehnic, se

calculeazӑ:

- Punctajul obţinut (PO) ;

- Punctajul maxim posibil (PMP);

- Nivelul de pericol (NP) pentru echipamentul tehnic analizat din punct de vedere al

securitӑţii muncii.

Punctajul obţinut este suma produsului dintre punctajul acordat şi coeficientul de ponderare:

PO=∑PA.CP (3.4.)

Punctajul maxim posibil este suma produsului dintre 5 (punctajul maxim) şi coeficientul de

ponderare, fӑrӑ a lua în caonsiderare indicatorii apreciaţi cu “Nu e cazul”

PMP=∑5.CP (3.5.)

Nivelul de pericol (NP) al echipamentului tehnic se obţine ca raport între punctajul obţinut

(PO) şi punctajul maxim posibil (PMP)

𝑁𝑃 =𝑃𝑂

𝑃𝑀𝑃 (3.6.)

Constatându-se cӑ NP ≤ 1 (3.7.)

În funcţie de valoarea determinatӑ, nivelul de pericol obţinut se încadreazӑ într-una din

urmӑtoarele şase clase:

0.91...1.00 – extrem de ridicat (ER)

0.81..0.90 – foarte ridicat (FR)

0.71...0.80 – ridicat (R)

0.61...0.70 – mediu (ME);

0.51...0.60 – mic (MI)

Sub 0.50 – satisfӑcӑtor (S)

3.2.10. Constatӑrile auditului şi documente rezultate

Indicatorii din fişele pentru evaluare a pericolelor care au fost notaţi cu 3,4 sau 5 se

considerӑ cӑ se încadreazӑ în clasele de pericol mediu (ME), ridicat (R), foarte ridicat (FR) sau

extrem de ridicat (ER).

Page 34: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

33

Aceşti indicatori se transferӑ în “Fişa de sintezӑ pentru eliminarea pericolelor” (tab 3.5).

pentru fiecare neconformitate identificatӑ în aceastӑ fişӑ se stabileşte modul de remediere, constând

în una sau mai multe mӑsuri corective/preventive, precum şi ordinea de prioritate în funcţie de clasa

de pericol în care se încadreazӑ neconformitatea respectivӑ.

Tabelul 3.5.

Denumirea ET: ...

Producӑtor ET: ...

Evaluator: ...

Data evaluӑrii: …

Fişa de sintezӑ pentru eliminarea pericolelor

nr.

crt.

nr.

indicator

descrierea

neconformitӑţii

generatoare de pericol

modul de remediere

ordinea de prioritate

ER FR R ME

0 1 2 3 4 5 6 7

3.3. Metoda de expertizare a locurilor de muncӑ în condiţii deosebite

3.3.1. Prezentarea metodei

3.3.1.1. Scopul metodei

Aceastӑ metodӑ permite realizarea unui audit de conformitate cu caracter special privind

încadrarea locurilor de muncӑ în condiţii deosebite.

Scopul metodei este de a consilia angajatorii în vederea elaborӑrii programului de mӑsuri

tehnico-organizatorice pentru normalizarea condiţiilor de muncӑ, în conformitate cu prevederile

legislaţiei în vigoare.

3.3.1.2. Criteriile de audit

Din punct de vedere legislativ, criteriile de audit sunt reprezentate de:

- HG nr 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncӑ în

condiţii deosebite, modificatӑ şi completatӑ prin HG nr 676/2001, HG nr 1337/2001 şi HG

nr 613/2002, abrogatӑ prin HG nr 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de

încadrare a locurilor de muncӑ în condiţii deosebite, modificatӑ şi completatӑ prin HG nr

1622/2008, modificatӑ prin HG nr 1627/2009

- Ordinul ministrului muncii şi solidaritӑţii sociale (MMSS) nr 352/2001 privind criteriile şi

metodologia de încadrare a locurilor de muncӑ în condiţii deosebite.

Page 35: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

34

3.3.1.3. Obiectivele metode

Conform HG nr 261/2001, cerinţele precizate pentru încadrarea locurilor de ,uncӑ în condiţii

deosebite erau prevӑzute la art.2, al.1:

Prezenţa în mediul de muncӑ a:

- Noxe profesionale fizice neprotejate: zgomot, vibraţii, unde electromagnetice, presiune,

radiaţii ionizante, radiaţii laser, de putere;

- Noxe profesionale chimice sau biologice prevӑzute de NGPM, care nu respectӑ limitele

admise prevӑzute de aceste norme;

Rӑspunsul specific al organismului la agresiunea noxelor profesionale, evidenţiat prin

indicatori de expunere şi/sau efect biologic, stabiliţi prin documente legislative;

Morbiditatea exprimatӑ prin boli profesionale înregistrate la locul de muncӑ în ultimii 15

ani.

Încadrarea locurilor de muncӑ în condiţii deosebite necesitӑ parcurgerea unei succesiuni de

operaţiuni specifice:

- Nominalizarea locurilor de muncӑ propuse a fi încadrate în condiţii deosebite;

- Efectuarea determinӑrilor de noxe profesionale;

- Solicitarea de cӑtre angajator, de la instituţiile abilitate de Ministerul Sӑnӑtӑţii, a listei

cuprinzând bolile profesionale înregistrate sau a listei cu rezultatele controlului medical

privind rӑspunsul specific al organismului la noxa profesionalӑ;

- Evaluarea locurilor de muncӑ în baza rezultatelor obţinute prin aplicarea cumulativӑ a

criteriilor prevӑzute de HG 261/2001;

- Expertizarea tehnicӑ a locurilor de muncӑ din punct de vedere al protecţiei muncii, efectuatӑ

de cӑtre angajator, pe baza metodologiei elaborate de cӑtre INCDPM – Bucureşti.

Expertizarea tehnicӑ se va efectua numai pentru locurile de muncӑ la care sunt îndeplinite

criteriile de încadrare în condiţii deosebite. Rezultatul fişelor de expertizӑ tehnicӑ se va

concretiza într-un program de mӑsuri tehnice şi organizatorice, eşalonat pe cel mult 6 ani, în

vederea eliminӑrii sau reducerii noxelor profesionale şi a efectelor acestora

- Avizul ITM-urilor privind încadrarea locurilor de muncӑ în condiţii deosebite.

3.3.1.4. Rolul metodei

Prin metodologia abordatӑ permite încadrarea ca:

- Metodӑ de audit intern, deoarece este destinatӑ a fi aplicatӑ de cӑtre angajatori;

- Metodӑ de audit extern, în cazul în care angajatorul solicitӑ consultanţӑ tehnicӑ în vederea

realizӑrii repartizӑrii.

Page 36: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

35

3.3.2. Structura metodei

Metodologia specificӑ metodei permite o evaluare a conformitӑţii condiţiilor existente la

locurile de muncӑ analizate, cu prevederile NGPM referitoare la mediul de muncӑ, dar şi cu

cerinţele şi prevederile rezultate din Normele specifice de securitate a muncii (NSSM).

Evaluarea “conformitӑţii” sau a “neconformitӑţii” situaţiilor existente la locul de muncӑ se

face cu ajutorul indicatorilor prezenţi în cele trei tipuri de seturi de fişe:

Set de fişe care derivӑ din NGPM, referitoare la mediul de muncӑ:

I – noxe chimice

II – Ventilaţie industrialӑ

III – Zgomot

IV – Vibraţii

XI – Presiune atmosfericӑ crescutӑ

XII – Noxe biologice

Set de fişe corespunzӑtoare unor cerinţe din NGPM şi din NSSM:

V – Radiaţii ultraviolete

VI – Radiaţii electromagnetice din spectrul vizibil şi infraroşu apropiat;

VII – Radiaţii laser

VIII – Plasma

IX – Câmpuri electrice şi magnetice

X – Radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţӑ şi microunde

Set de fişe care derivӑ din prevederile unor NSSM:

XIII – Activitӑţi de vopsire;

XIV – Tratamente termice şi termochimice

XV – Sudarea şi tӑierea metalelor;

XVI – Acoperiri metalice

XVII – Industria poligraficӑ

XVIII – Laboratoare de analize fizico-chimice şi mecanice

XIX – Activitӑţi în domeniul sӑnӑtӑţii

XX – Activitӑţi în turnӑtorii

XXI – Elaborarea şi turnarea fontei

XXII – Elaborarea şi turnarea oţelului.

Page 37: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

36

3.3.3. Structura fişelor

În conţinutul fişelor se regӑsesc doar acele prevederi ale NGPM şi NSSM care se referӑ la

factorii de risc de îmbolnӑvire profesionalӑ, deoarece factorii de risc de accidentare nu fac obiectul

criteriilor de încadrare a locurilor de muncӑ în condiţii deosebite.

Deoarece expertizarea locurilor de muncӑ în condiţii deosebite se realizeazӑ, de obicei, de

cӑtre angajator, s-a optat pentru o variantӑ simplӑ de evaluare a conformitӑţii prin aprecierea

indicatorilor cu “Da”, “Nu” sau “Nu este cazul”. A fost introdusӑ şi o coloanӑ de “Observaţii” în

care se pot face anumite precizӑri privind neconformitatea constatatӑ. Structura fişelor este

prezentatӑ în tab 3.6 [59]

Tabelul 3.6.

Intreprinderea...

Locul de muncӑ...

Data…

I. Noxe chimice

Prevederi ale normelor generale de protecţia muncii (NGPM – ediţia 1996)

Cod Ind. Indicatori Da Nu Nu este

cazul Observaţii

0 1 2 3 4 5

I.1.

La locul de muncӑ expertizat este practic

exclusӑ expunerea la substanţele notate cu

indicativul Fp, menţionate în anexele 17 şi 18,

conform art.417

I.2.

în cazul expunerii la substanţele care au

indicativul (P), anexa 14, care pӑtrund în

organism prin piele sau mucoase, pentru

prevenirea intoxicaţiilor cronice, pe lângӑ

respectarea concentraţiilor admisibile s-au

asociat şi alte mӑsuri speciale de protecţie a

pielii şi a mucoaselor (unguente, mijloace

individuale de protecţie etc.) conform

art.418?

I.10.

în vederea cunoaşterii riscurilor profesionale

şi prevenirii îmbolnӑvirilor cauzate de noxele

existente la locul de muncӑ, angajaţii au fost

instruiţi periodic de medicul de medicina

muncii sau de medicul de întreprindere,

conform art.425?

Notӑ: Metodologia de expertizare a locurilor de muncӑ pentru încadrarea în condiţii deosebite a fost

elaboratӑ pe baza prevederilor NGPM – ediţia 1996, care în prezent nu mai este în vigoare.

Page 38: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

37

3.3.4. Modul de lucru

Fiecӑrui indicator al unei fişe îi va fi atribuit un rӑspuns: Da, Nu sau Nu este cazul.

Întrebӑrile din fişe sunt formulate astfel încât un rӑspuns negativ semnificӑ existenţa unei

neconformitӑţi.

3.3.5. Constatӑrile auditului şi documente rezultate

Neconformitӑţile identificate în fişele utilizate sunt centralizate în “Fişa de sintezӑ a

neconformitӑţilor”, tab 3.7, unde sunt prevӑzute şi mӑsurile propuse pentru eliminarea acestora

precum şi eşalonarea de termene (semestrial, în perioada 2001-2006)

Tabelul 3.7

Intreprinderea...

Locul de muncӑ...

Data...

Fişa de sintezӑ a neconformitӑţilor

cod

indicator

neconformitatea

constatatӑ

mӑsura

propusӑ eşalonӑri termene

2001 2002 2003 2004 2005 2006

I II I II I II I II I II I II

Fişa de sintezӑ a neconformitӑţilor constituie suportul pentru elaborarea “Programului de

mӑsuri tehnico-organizatorice” – tabelul 3.8.

Tabelul 3.8.

Intreprinderea...

Locul de muncӑ...

Data...

Program de mӑsuri tehnico-organizatorice

cod

indicator

mӑsura

propusӑ

termen

calendaristic

cine

rӑspunde

Costuri

estimative

[lei]

Observaţii

Page 39: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

38

Capitolul 4

Metode de autoevaluare (self-audit) a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ în

întreprinderile mici şi mijlocii

4.1. Metoda de evaluare a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ

4.1.1. Prezentarea metodei

4.1.2. Scopul metodei

4.1.3. Structura metodei

4.1.4. Modul de lucru

4.1.4.1. Metoda de autoevaluare calitativӑ;

Prezentarea sistemului de autoevaluare;

Notarea rezultatelor

Documente rezultate

4.1.4.2. Metode de autoevaluare cantitativӑ relativӑ

Prezentarea sistemului de autoevaluare

Notarea rezultatelor

Aprecierea rezultatelor

Documente rezultate

4.2. Metoda de autoevaluare a mediului de lucru în IMM-uri

4.2.1. Scopul şi obiectivul metodei

4.2.2. Structura metodei

4.2.3. Structura listei de control

4.2.4. Aprecierea rezultatelor

4.2.5. Documente rezultate

4.3. Metoda de autoevaluare cu ajutorul checklist-urilor

4.3.1. Scopul şi obiectivul metodei

4.3.2. Structura metodei

4.3.3. Structura listei de control

4.3.4. Modul de lucru

4.3.4.1. Controlul general

4.3.4.2. Activitӑţi specifice

4.3.5. Aprecierea rezultatelor

4.3.6. Documente rezultate

Page 40: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

39

Metode de autoevaluare (self-audit) a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ în

întreprinderile mici şi mijlocii

Sistemul de autoevaluare reprezintӑ un ansamblu de metode simple şi eficiente care pot fi

utilizate de angajaţii unei societӑţi comerciale cu atribuţii în domeniu, în vederea evaluӑrii nivelului

de securitate a muncii.

Metodele de autoevaluare (self-audit) a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ în IMM-uri sunt

reprezentate prin:

- Metoda de autoevaluare a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ

- Metoda de autoevaluare a mediului de lucru;

- Metoda de autoevaluare a SSM cu ajutorul checklist-urilor.

4.1. Metoda de autoevaluare a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ

4.1.1. Prezentarea metodei

Aceastӑ metodӑ este destinatӑ realizӑrii auditurilor interne (self-audit) la nivelul tuturor

agenţilor economici şi în special întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor).

Având în vedere aceastӑ destinaţie, metoda este uşor de aplicat, ţinând cont de faptul cӑ, în

cele mai multe cazuri, IMM-urile nu dispun de personal specializat în domeniul securitӑţii şi

sӑnӑtӑţii în muncӑ.

4.1.2. Scopul metodei

Scopul metodei de self-audit constӑ în posibilitatea de identificare cu uşurinţӑ a

neconformitӑţilor în domeniul securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ existente la nivelul unui agent

economic.

Acest avantaj genereazӑ şi un dezavantaj reprezentat prin caracterul general al rezultatelor

obţinute, care nu conduc la identificarea precisӑ a riscurilor ca în cazul metodelor detaliate.

4.1.3. Structura metodei

Metoda de autoevaluare a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ este structuratӑ pe patru pӑrţi:

Partea I Prezentarea sistemului de autoevaluare;

Partea II Caietul de notare a rezultatelor evaluӑrii;

Partea III Caietul de apreciere a rezultatelor (caiet cu grilele etalon);

Partea IV Indrumӑtor pentru elaborarea programului de mӑsuri

Page 41: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

40

Prima parte cuprinde un numӑr de 119 indicatori (întrebӑri) care acoperӑ toate aspectele

esenţiale referitoare la SSM şi care sunt grupaţi 14 capitole, fiecare avnd tematici specifice, tab. 4.1.

Partea a II-a reprezintӑ caietul în care se trec aprecierile evaluatorului pentru fiecare din

indicatorii existenţi.

Partea a III-a este caietul ce conţine grilele etalon cu ajutorul cӑrora se comparӑ valorile

apreciate de evaluator pentru fiecare indicator cu valorile standard corespunzӑtoare.

Partea a IV-a prezintӑ un ghid util evaluatorului pentru a-şi elabora programul de mӑsuri

tehnico-organizatorice în vederea eliminӑrii deficienţelor.

Tabelul 4.1.

Capitolele, tematicile specifice şi indicatorii (întrebӑrile) metodei de autoevaluare a securitӑţii şi

sӑnӑtӑţii în muncӑ

Capitolul Tematici specifice, observaţii

numӑrul

indicatorilor

(întrebӑrilor)

1.Capacitatea

de a controla

riscurile

1.1 Evitarea riscurilor 1;2

1.2 Evitarea riscurilor inevitabile 3;4

1.3 Combaterea riscurilor la sursӑ 5

1.4 Fiind în pas cu tehnologia 6

1.5 Prevenirea riscurilor prin organizarea corespunzӑtoare a

lucrului, înlocuind factorii de risc cu factori nepericuloşi sau mai

puţin periculoşi

7

1.6 Adaptarea sarcinii de muncӑ la factorul uman (aspecte

ergonomice) 8

1.7 Protecţia colectivӑ şi individualӑ 9

1.8 Informarea şi pregӑtirea lucrӑtorilor în domeniul securitӑţii şi

sӑnӑtӑţii în muncӑ 10

1.9 Organizarea şi delegarea responsabilitӑţilor 11

1.10 Participarea lucrӑtorilor 12

2. Politica de

prevenire a

riscurilor

Politica de prevenire a riscurilor intereseazӑ pe toţi angajaţii

companiei, implicând toate departamentele acesteia.

Doar în acest capitol, întrebӑrile care nu se aplicӑ companiei

trebuie punctate cu 0

13; 14; 15; 16;

17; 18; 19; 20;

3. Circulaţie,

riscuri

orizontale şi

verticale

3.1 Circulaţie 21; 22; 23; 24;

25

3.2 Riscul orizontal 26; 27; 28;

3.3 Riscul vertical 29; 30; 31; 32;

4. Protecţia

maşinilor

Protecţia integratӑ este introdusӑ din faza de proiectare. Maşinile

trebuie certificate în conformitate cu cerinţele în vigoare 33; 34; 35; 36;

5. Zgomot şi

vibraţii

5.1 Zgomotul 37; 38; 39; 40;

41; 42;

5.2 Vibraţii 43; 44; 45; 46

6. Temperatura

şi

reîmprospӑtarea

Temperatura şi ventilaţia sunt intercondiţionate reciproc.

Temperaturile excesive deranjeazӑ fizic şi psihic. Ventilaţia

(reîmprospӑtarea aerului) asigurӑ reglarea temperaturii şi calitӑţii

aerului.

47; 48; 49; 50;

51; 52;

Page 42: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

41

7. Iluminatul

Iluminatul influenţeazӑ prin: intensitate, direcţie şi calitate.

Iluminatul insuficient genereazӑ oboseala, erorile în muncӑ şi

stressul.

53; 54; 55; 56;

57; 58; 59; 60;

Capitolul Tematici specifice/ Observaţii Numӑrul

indicatorilor

8. Riscuri de

incendiu,

explozie şi

riscuri electrice

8.1 Incendii şi explozii

61; 62; 63; 64;

65; 66; 67; 68;

69; 70;

8.2 Riscuri electrice 71; 72; 73; 74;

75; 76; 77

9. Materiale

periculoase:

riscuri faţӑ de

securitatea şi

sӑnӑtatea în

muncӑ

Materialele periculoase includ: substanţele periculoase şi produşii

periculoşi.

Unele substanţe folosite în muncӑ sunt periculoase (acizii), altele

pot cauza boli profesionale.

78; 79; 80; 81;

82; 83; 84; 85;

86; 87; 88; 89;

10. Protecţia

colectivӑ şi

individualӑ la

locul de muncӑ

şi în

împrejurimi

10.1 Protecţia colectivӑ 90; 91; 92; 93;

94; 95;

10.2 Protecţia individualӑ 96; 97; 98;

11. Transportul

greutӑţilor

11.1 Transportul manual al greutӑţilor 99; 100; 101;

102;

11.2 Transportul mecanic al greutӑţilor 103; 104; 105;

12. Activitatea

de întreţinere

Activitӑţi de întreţinere: reparaţiile planificate, controalele,

reparaţiile regulate, controlul zilnic al dispozitivelor de securitate

106; 107; 108;

109; 110;

13. Organizarea

primului ajutor

Organizarea primului ajutor trebuie încorporatӑ în organizarea

generalӑ a companiei. Primul ajutor rapid şi eficient poate ajuta la

evitarea consecinţelor grave

111; 112; 113;

114; 115; 116;

14. Participarea

lucrӑtorilor la

procesul de

asigurare al

sӑnӑtӑţii în

muncӑ

Securitatea şi sӑnӑtatea în muncӑ este o obligaţie a tuturor

angajaţilor şi ei trebuie sӑ se implice în asigurarea locurilor de

muncӑ protejate de riscuri

117; 118; 119;

4.1.4. Modul de lucru

Fiecare indicator presupune efectuarea unei evaluӑri reprezentatӑ prin acordarea unui

punctaj, ţinând cont de situaţia realӑ existentӑ în cadrul firmei.

Evaluarea rӑspunsurilor acordate tuturor indicatorilor poate avea caracter calitativ sau

cantitativ.

Page 43: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

42

4.1.4.1. Metoda de autoevaluare calitativӑ

Metoda de autoevaluare calitativӑ permite stabilirea punctelor tari şi a punctelor slabe care

au rolul de a prezenta managerului o imagine privind starea de securitate şi sӑnӑtate în muncӑ din

cadrul companiei pe care o conduce.

Prezentarea sistemului de autoevaluare

Pentru autoevaluarea calitativӑ sunt utilizate cele 119 întrebӑri principale, putând fi

formulate şi întrebӑri ajutӑtoare (subîntrebӑri) care fac referire la riscurile specifice agentului

economic auditat.

Întrebӑrile relevante acceptӑ ca rӑspuns “Da” sau “Nu”, în timp ce întrbӑrile irelevante au ca

rӑspuns variantӑ “Neaplicabil”.

Notarea rezultatelor

Notarea calificativelor acordate fiecӑreia din cele 119 întrebӑri principale se face pe o grilӑ

(scalӑ) cu plaja de la 0...5, fig. 4.1.

Corespondenţa dintre notaţiile de pe grilӑ şi calificativele acordate este urmӑtoarea:

0 – situaţie total negativӑ;

1 – situaţie negativӑ;

2 – situaţie medie;

3 – situaţie medie;

4 – situaţie bunӑ;

5 – situaţie excelentӑ.

Aprecierea rezultatului autoevaluӑrii fiecӑruie din cei 119 indicatori se face prin compararea

grile de notare a rezultatului obţinut, ca grila etalon a indicatorului respectiv.

O grilӑ etalon prezintӑ duӑ pӑrţi distincte (fig. 4.2.):

- Partea stângӑ (haşuratӑ), corespunzӑtoare punctelor slabe;

- Partea dreaptӑ ( nehaşuratӑ), corespunzӑtoare punctelor tari.

Negativӑ

0 1 2 3 4 5

Medie Excelentӑ

Figura 4.1 Grila de notare a rezultatelor

5 4 3 2 1 0

Figura 4.2. Grila etalon pentru aprecierea rezultatelor

Page 44: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

43

Prin suprapunerea grilei de notare peste grila etalon se va stabili dacӑ marcajul

corespunzӑtor rezultatului evaluӑrii se va plasa direct peste zona haşuratӑ sau peste zona nehaşuratӑ

a grilei etalon.

Dacӑ marcajul este situat în zona haşuratӑ, atunci indicatorul corespunzӑtor va reprezenta un

punct slab şi se impune stabilirea unor mӑsuri pentru eliminarea neconformitӑţilor.

Dacӑ marcajul este situat în zona nehaşuratӑ, atunci indicatorul corespunzӑtor va reprezenta

un punct tare.

Documente rezultate

Punctele tari şi punctele slabe rezultate în finalul autoevaluӑrii calitative se grupeazӑ într-un

tabel centralizator “Puncte slabe – Puncte tari”.

Pe baza punctelor slabe determinate, managerul sau lucrӑtorul desemnat va trebui sӑ

întocmeascӑ “Planul de mӑsuri”, care va preciza responsabilitӑţile şi termenele de îndeplinire a

acestora.

Planul de mӑsuri se va realiza pe cele 14 tematici, având ca scop eliminarea punctelor slabe.

În acest mod va fi posibilӑ îmbunӑtӑţirea condiţiilor de lucru prin îndeplinirea cerinţelor legislative

specifice securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ.

4.1.4.2 Metoda de autoevaluare cantitativӑ relativӑ

Metoda de autoevaluare cantitativӑ relativӑ permite determinarea calificativelor (scorurilor)

corespunzӑtoare fiecӑrei componente a sistemului de muncӑ şi formularea mӑsurilor de prevenire

adecvate.

Prezentarea sistemului de autoevaluare

Pentru autoevaluarea cantitativӑ sunt utilizate 116 întrebӑri, specifice celor patru

componente ale sistemului de muncӑ: executant, sarcina de muncӑ, mijloacele de muncӑ şi mediul

de muncӑ. Gruparea întrebӑrilor este realizatӑ astfel:

Executantul: 28 de întrebӑri

1 3 10 12 14 20 34 41 46 67

76 77 84 85 85 89 92 97 101 102

105 109 110 114 115 116 117 119

Sarcina de muncӑ: 43 de întrebӑri

2 5 6 7 8 9 19 21 23 24

25 26 27 28 31 32 35 36 39 47

52 58 63 64 65 66 68 70 75 82

83 90 93 94 98 99 100 104 107 108

111 113 118

Page 45: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

44

Mijloacele de producţie: 31 de întrebӑri

6 8 9 22 29 30 33 38 40 45

48 49 50 59 60 61 62 69 71 72

73 74 78 79 80 81 91 96 103 106

112

Mediul de muncӑ: 13 întrebӑri

37 42 43 44 51 53 54 55 56 57

87 88 95

Aceste întrebӑri sunt din cadrul celor 119 întrebӑri aparţinând metodei de autoevaluare

calitativӑ. Se constatӑ cӑ unele întrebӑri sunt comune mai multor componente ale sistemului de

muncӑ (de ex întrebӑrile 6, 8 şi 9 se regӑsesc atât la sarcina de muncӑ cât şi la mijloacele de

producţie), iar altele nu prezintӑ relevanţӑ pentru autoevaluarea cantitativӑ (întrebӑrile 4,11, 13, 15,

16, 17 şi 18).

Notarea rezultatelor

Metoda conţine grile cu plaja 0..5, aferente fiecӑrei întrebӑri din cele grupate pe

componentele sistemului de muncӑ. Fiecare grilӑ area acelaşi numӑr cu întrebarea corespunzӑtoare,

similar autoevaluӑrii calitative.

Aprecierea rezultatelor

Efectuarea aprecierilor asupra rezultatelor autoevaluӑrii se face prin compararea modului de

notare a rezultatelor în grile, cu grilele etalon. În acest mod se vor evidenţia punctele tari, punctele

slabe şi întrebӑrile irelevante.

În grupele cu întrebӑrile alocate componentelor sistemului de muncӑ se încercuieşte numӑrul

corespunzӑtor fiecӑrei întrebӑri apreciatӑ cu”punct tare” şi se noteazӑ cu “x”, numӑrul

corespunzӑtor fiecӑrei întrebӑri irelevante (neaplicabilӑ) cazului analizat.

Aprecierea cantitativӑ a rezultatelor constӑ în stabilirea calificativӑ (scorului) ca raport între

numӑrul întrebӑrilor încercuite (A) şi diferenţa dintre numӑrul total de întrebӑri (B) şi numӑrul

întrebӑrilor barate (C):

𝑆𝑐 =𝐴

𝐵−𝐶 (4.1)

În acest mod, pentru fiecare dintre cele patru componente ale sistemului de muncӑ, vor

corespunde urmӑtoarele relaţii:

- Pentru executant: 𝑆𝑐 =𝐴

28−𝐶∙ 100, % (4.2)

Page 46: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

45

- Pentru sarcina de muncӑ:

𝑆𝑐 =𝐴

43−𝐶∙ 100, % (4.3) (4.3)

- Pentru mijloacele de muncӑ:

𝑆𝑐 =𝐴

31−𝐶∙ 100, % (4.4) (4.4)

- Pentru mediul de muncӑ:

𝑆𝑐 =𝐴

13−𝐶∙ 100, % (4.5)

Documente rezultate

În funcţie de valoarea procentualӑ a scorului obţinut se acordӑ calificative şi se formuleazӑ

mӑsurile de prevenire adecvate (acţiuni viitoare planificate), tab 4.2.

Tabelul 4.2.

Dependenţa dintre valoarea scorului – calificativ- mӑsuri de prevenire

Valoarea scorului Calificativ Mӑsuri de prevenire

75… 100 % foarte bine

Menţineţi situaţia actualӑ a

componentei având în vedere

cӑ unele aspecte pot fi

îmbunӑtӑţite

50… 75 % mediu Trebuie acordatӑ mai multӑ

atenţie acestei componente

25… 50% situaţie criticӑ

Cât mai rapid trebuie sӑ

aduceţi îmbunӑtӑţiri acestei

componente

≤ 25% este timpul sӑ acţionaţi sunt multe mӑsuri de realizat

pentru a îmbunӑtӑţi situaţia

Pe baza scorurilor mici înregistrate, managerul sau lucrӑtorul desemnat vor trebui sӑ

întocmeascӑ Planul de mӑsuri care va preciza responsabilitӑţile şi termenele de îndeplinire ale

acestora. În acest mod va fi posibilӑ îmbunӑtӑţirea condiţiilor de lucru prin îndeplinirea cerinţelor

legislative specifice securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ.

Page 47: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

46

4.2. Metoda de autoevaluare a nediului de lucru în IMM-uri

Aceastӑ metodӑ de autoevaluare reprezintӑ un instrument simplu şi eficace, la îndemâna

personalului unei firme în vederea evaluӑrii nivelului de securitate a muncii din cadrul IMM-urilor.

Ea este uşor de aplicat ţinând cont de faptul cӑ, în cele mai multe cazuri, IMM-urile nu

dispun de personal specializat în domeniul SSM.

4.2.1. Scopul şi obiectivul metodei

Metoda de autoevaluare a mediului de lucru permite realizarea auditurilor interne (self-

audit) pe problematica mediului de lucru.

Obiectivul metodei constӑ în crearea unui mediu de lucru care sӑ respecte cerinţele

legislative în vigoare.

4.2.2. Structura metodei

Din punct de vedere structural, metoda include listele de control specifice activitӑţilor din

diferite domenii de activitate. De exemplu:

- Lista de control privind activitatea de transport mӑrfuri;

- Lista de control privind activitatea în domeniul construcţiilor de maşini, industria fontei,

oţelului şi a obiectelor din metal;

- Lista de control privind activitatea desfӑşuratӑ în magazine şi supermarketuri;

- Lista de control privind activitatea desfӑşuratӑ în domeniul echipamentelor electrice şi

electronice;

- Lista de control privind activitatea desfӑşuratӑ în transportul feroviar şi auto.

4.2.3. Sturctura listei de control

O listӑ de control este realizatӑ pe baza unor criterii specifice domeniului de activitate supus

autoevaluӑrii şi ea conţine întrebӑri la care angajatorul trebuie sӑ rӑspundӑ cu “Da” sau “Nu”. Toate

întrebӑrile la care angajatorul rӑspunde cu “Da” reprezintӑ probleme din punct de vedere al

mediului de lucru, care se vor regӑsi în “Planul de acţiune” ce trebuie elaborat de angajator.

În tabelul 4.3. este prezentatӑ Lista de control privind activitatea de transport mӑrfuri.

Tabelul 4.3.

Lista de control privind activitatea de transport mӑrfuri generale

Nr. Ind. Criteriul Analizat Da Nu NA Obs

ACCIDENTE

1 Existӑ lucrӑtori care îşi asumӑ riscuri inutile sau nu folosesc

centurile de siguranţӑ?

2 Existӑ accidente care nu sunt investigate în scopul prevenirii

reapariţiei unor accidente similare?

3 Existӑ lucrӑtori care nu au fost instruiţi şi educaţi cu privire

la activitatea lor?

Page 48: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

47

4 Existӑ echipamente de protecţie care nu sunt examinate în

mod frecvent pentru descoperirea defectelor?

5 Existӑ lucrӑtori care nu au timpul necesar pentru executarea

sarcinilor într-un mod corect şi sigur?

Nr. Ind. Criteriul Analizat Da Nu NA Obs

ECHIPAMENTE

6

Este posibil sӑ nu existe instrucţiuni pentru echipamente,

care furnizeazӑ informaţii asupra utilizӑrii corecte,

întreţinerii, etc?

7 Existӑ echipamente care nu sunt întreţinute în conformitate

cu instrucţiunile fabricantului?

8 Se constatӑ o lipsӑ a inspecţiei obligatorii la macarale,

camioane, etc.?

TRANSPORTURI SI ACTIVITATI INTERNE

9

Existӑ condiţii de lucru care pot expune lucrӑtorii la riscul de

alunecare, de ex. Din cauza obiectelor de pe pardosealӑ sau a

pardoselilor cu suprafeţe accidentate?

10 Existӑ pericolul ca persoanele sӑ fie lovite sau strivite de

vehicule, de ex maşini, camioane sau remorci?

11 Existӑ lucrӑtori care utilizeazӑ echipamentul atunci când nu

sunt autorizaţi sӑ facӑ acest lucru?

SOLICITARI MOTORII, CADERI ETC.

12 Existӑ situaţii în care lucrӑtorii efectueazӑ rӑsuciri sau

întoarceri necorespunzӑtoare corpului?

13 Existӑ o lipsӑ de dispozitive de ridicare pentru greutӑţi de

peste 11 KG?

14 Pardoselile şi cӑile de acces sunt alunecoase?

ALTE PERICOLE DE PRODUCERE ALE ACCIDENTELOR

15 Existӑ obiecte la înӑlţime care nu sunt asigurate sau în orice

alt mod neprotejate împotriva cӑderii?

CLIMATUL INTERIOR

Temperatura

16 Temperatura din camera de lucru este mai mare de 25

OC sau

sub 18OC pentru temperaturile normale exterioare?

17 Existӑ curenţi de aer?

Page 49: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

48

Calitatea aerului

18 Existӑ risc de expunere la gaze de eşapament?

Umezealӑ şi mucegai

19 Existӑ infiltraţii în acoperiş, pereţi sau pardoseli?

Iluminat

20 Iluminatul posturilor de lucru este insuficient?

21 Existӑ o strӑlucire orbitoare cauzatӑ de corpurile de iluminat

sau geamuri?

Acustica

22 Existӑ poluare de la zgomotul exterior?

ERGONOMIE

Ridicarea greutӑţilor mari

23 Obiectle sau sarcinile grele sunt ridicate manual?

24

Obiectele sau uneltele grele sunt cӑrate manual în cursul

deplasӑrilor?

25 Existӑ multe obiecte peste 3 Kg care sunt ridicate pe durata

unei zile de lucru?

26

Greutӑţile sunt ridicate în poziţii necorespunzӑtoare, de ex.

Departe de corp, peste înӑlţimea umӑrului sau sub înӑlţimea

genunchiului?

Activitӑţi de tras şi împins greutӑţi

27

Este necesar sӑ se foloseascӑ forţa atunci când sunt împinse

sau trase echipamentele, cum ar fi, de ex. Scripeţii,

camioanele pentru saci sau încӑrcӑtoarele de paleţi?

28 Pardoseala este neregulatӑ, în pantӑ, moale, netedӑ sau existӑ

trepte?

29 Existӑ zone în care activitatea de tras sau împins se executӑ

în condiţii de contracţie muscularӑ?

30 Existӑ multe situaţii de pornire, oprire sau întoarcere atunci

când sarcinile urmeazӑ sӑ fie trase sau împinse?

31 Lucrӑtorii au senzaţia de greutate a lucrurilor care sunt

împinse sau trase?

32 Echipamentul este defectuos sau existӑ o lipsӑ în activitatea

de întreţinere?

Page 50: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

49

Poziţii de lucru

33 Persoanele lucreazӑ în poziţii neconfortabile?

34 Persoanele lucreazӑ cu spatele îndoit spre spate sau înainte

sau cu gâtul îndoit spre spate?

35 Persoanele lucreazӑ în aceeaşi poziţie pentru o perioadӑ

lungӑ de timp?

36 Spaţiul locului de muncӑ este compact?

ZGOMOT

37

Existӑ lucrӑtori care sunt expuşi la un zgomot atât de

puternic încât trebuie sӑ strige pentru a vorbi cu o persoanӑ

situatӑ la o distanţӑ de 0.5-1m?

VIBRATII

38 Lucrӑtorii utilizeazӑ vehicule în care sunt expuşi la vibraţii

puternice atunci când le conduc?

FRIG SI CALDURA

39 Lucrӑtorii se deplaseazӑ frecvent în zonele cu temperaturi

foarte scӑzute sau cu temperaturi ridicate?

COPII SI LUCRATORI TINERI

Instruire şi supraveghere

40 Existӑ lucrӑtori tineri care nu au fost instruiţi, educaţi

corespunzӑtor?

41

Persoanele tinere sub 18 ani lucreazӑ fӑrӑ sӑ fie supravegheate

de un adult?

Echipamente

42 Existӑ lucrӑtori tineri sub 15 ani care lucreazӑ cu echipamentele

sau în zona de pericol a acestora?

43

Existӑ lucrӑtori tineri sub 18 ani care lucreazӑ cu echipamente

periculoase, de exemplu cu dispozitive de ridicat paleţi sau cu

platforme de ridicat plӑci?

Ergonomie

44 Existӑ lucrӑtori tineri sub 19 ani care ridicӑ obiecte peste 12 Kg

de mai multe ori pe zi?

Program de lucru etc.

45 Existӑ lucrӑtori tineri sub 18 ani care lucreazӑ între opt seara şi

şase dimineaţa?

Page 51: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

50

46

Existӑ lucrӑtori cu vârsta între 13-14 ani şi lucrӑtori tineri care

urmeazӑ învӑţӑmântul obligatorie şi care lucreazӑ mai mult de

douӑ ore în zilele de şcoalӑ sau 12 ore în timpul unei sӑptӑmâni

de şcoalӑ?

MEDIUL PSIHOLOGIC DE LUCRU

Sarcini excesive

47 Este necesar ca lucrӑtorii sӑ munceascӑ foarte repede?

48 Este necesar ca lucrӑtorii sӑ munceascӑ deseori ore

suplimentare?

49 Se întâmplӑ deseori ca lucrӑtorii sӑ nu îşi îndeplineascӑ

sarcinile?

50 Existӑ lucrӑtori care, în mod constant au un volum mare de

muncӑ sau sunt supuşi unei considerabile presiuni a timpului?

51 Activitatea necesitӑ o atenţie şi o concentrare permanentӑ?

Sarcini insuficiente

52

Este posibil ca activitatea sӑ fie caracterizatӑ prin sarcini

monotone şi nesolicitante pe perioade lungi, astfel încât durata

de reacţie a lucrӑtorilor scade?

53 Este posibil ca lucrӑtorii sӑ aibӑ o inflenţӑ redusӑ asupra unei

pӑrţi importante a muncii lor?

Lipsa sprijinului din partea colegilor şi a conducerii

54 Existӑ o lipsӑ de sprijin şi ajutor din partea colegilor?

55 Existӑ o lipsӑ de sprijin şi ajutor din partea conducerii?

Lipsa varietӑţii muncii

56 Munca este puţin variatӑ sau nu variazӑ de loc?

Munca de unul singur

57 Lucrӑtorii care muncesc singuri nu au ocazia de a avea legӑturi

cu colegii lor sau cu conducerea?

Posibilitӑţi de dezvoltare

58 Lucrӑtorii au şanse reduse sӑ înveţe lucruri noi ca urmare a

activitӑţii lor?

Lucrul în schimburi

59

Existӑ lucrӑtori care muncesc în exterior majoritatea

programului de lucru, de ex. Dimineaţa devreme sau pe timpul

nopţii?

Page 52: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

51

Violenţӑ şi ameninţӑri

60 Sunt lucrӑtori expuşi la riscuri determinate de violenţӑ,

ameninţӑri sau insulte din partea clienţilor?

Absenţa pe caz de boalӑ

61 Existӑ condiţii în mediul de lucru care ar putea contribui la

absenţe pe caz de boalӑ

62 Ar putea modificӑrile mediului de lucru sӑ reducӑ absenţele

pe caz de boalӑ?

Notӑ: NA – întrebare neaplicabilӑ

În ceea ce priveşte lista de control, angajatorul are urmӑtoarele obligaţii:

- Sӑ rӑspundӑ la toate întrebӑrile formulate;

- Sӑ ia în consideraţie cauzele care ar putea influenţa problemele mediului de lucru

menţionate.

4.2.4. Aprecierea rezultatelor

În urma completӑrii Listei de control rezultӑ cӑ dintr-un numӑr total de întrebӑri, unele sunt

neaplicabile (cele notate cu NA), iar restul sunt aplicabile (cele notate cu Da sau Nu)

Dintre întrebӑrile aplicabile unele sunt neconforme (cele notate cu Da) şi restul sunt

conforme (cele notate cu Nu).

Considerând cӑ toate cerinţele formulate au aceeaşi importanţӑ, deci nu sunt afectate de

coeficienţi de ponderare, rezultӑ cӑ procentul de conformitate (p) se va calcula cu relaţia:

𝑝 =𝐷𝑎

𝐷𝑎+𝑁𝑢∙ 100, % (4.6.)

4.2.5 Documente rezultate

Pentru toţi indicatorii notaţi cu Da în Lista de control, angajatorul va trebui sӑ elaboreze

Programul de mӑsuri şi acţiuni (tab 4.4), care va conţine:

- Indicatorii (întrbӑrile) la care rӑspunsul a fost Da;

- Nominalizarea persoanelor responsabile pentru rezolvarea fiecӑrei probleme de mediu

menţionate;

- Termenul acordat pentru finalizarea fiecӑrei probleme;

- Valoarea resurselor financiare necesare rezolvӑrii fiecӑrei problem.

Page 53: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

52

Tabelul 4.4.

Programul de mӑsuri şi acţiuni

Neconformitӑţi

constatate Mӑsuri propuse

Persoana

responsabilӑ

Resurse

financiare Termen

4.3.1. Scopul şi obiectivul metodei

Metoda de autoevaluare cu ajutorul checklist-urilor are ca scop realizarea auditurilor interne

(self-audit).

- Liste de control pentru activitӑţi generale:

1. Suprafeţe denivelate şi alunecoase;

2. Autovehicule şi maşini;

3. Organe de maşini în mişcare;

4. Instalaţii şi echipamente electrice;

5. Incendii;

6. Explozii;

7. Substanţe chimice;

8. Zgomot;

9. Vibraţii;

10. Iluminat.

- Liste de control pentru activitӑţi specifice, eleaborate pentru mai multe domenii de

activitate:

1. Activitate de birou;

2. Construcţii;

3. Prelucrarea alimentelor;

4. Prelucrarea lemnului;

5. Reparaţii vehicule;

Îmbunӑtӑţirea acestei metode de self-audit este posibilӑ prin:

- Introducerea unor noi liste de contol general

- Extinderea listelor de control pentru activitӑţi specifice şi în alte domenii de lucru

Page 54: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

53

4.3.3 Structura listelor de control

O listӑ de control reprezintӑ un chestiona (check-list) de auditare a conformitӑţii. Un model

pentru formularul de control general este prezentat în tab. 4.5.

Tabelul 4.5.

Chestionar de auditare a conformitӑţii

Control general Lista de control nr. ....

Domeniul 1,2...,10

Data:

Zona/Procesul:

Intocmit Semnӑtura

Legendӑ:

Neconform (N)

Conform (C)

Neaplicabil (NA)

Rӑspuns bifat în câmpul marcat cu *

Rӑspuns bifat în câmpul marcat cu o

nr ind Indicator (întrebare) Da Nu Situaţia existentӑ Obs

C N NA

o *

* o

Pentru lista de control a activitӑţilor specifice, modelul chestionarului de auditare a

conformitӑţii este prezentat în tabelul 4.6.

Tabelul 4.6.

Chestionar de auditare a conformitӑţii

Activitӑţi specifice Lista de control nr. ….

Domeniul 1,2...,7

Data:

Zona/Procesul:

Intocmit Semnӑtura

Legendӑ:

Neconform (N)

Conform (C)

Neaplicabil (NA)

Rӑspuns bifat în câmpul marcat cu *

Rӑspuns bifat în câmpul marcat cu o

nr ind Indicator (întrebare) Da Nu Situaţia existentӑ

Obs C N NA

o *

* o

Page 55: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

54

4.3.4. Modul de lucru

4.3.4.1. Contolul general

Pentru efectuarea autoevaluӑrii prin metoda checklist-urilor în cazul controlului general,

angajatorul va utiliza lista de control specificӑ domeniului de activitate analizat. De ex. În tab 4.7

este prezentatӑ lista de control general, “Lista de control nr.1” care se referӑ la chestionarul de

auditare a conformitӑţii pentru domeniul nr 1 “Suprafeţe denivelate şi alunecoase”

Tabelul 4.7.

Chestionar de auditare a conformitӑţii

Control general Lista de control nr. 1

Domeniul Suprafeţe denivelate şi

alunecoase

Data:

Zona/Procesul:

Intocmit Semnӑtura

Legendӑ:

Neconform (N)

Conform (C)

Neaplicabil (NA)

Rӑspuns bifat în câmpul

marcat cu *

Rӑspuns bifat în câmpul

marcat cu o

nr

ind Indicator (întrebare) Da Nu

Situaţia

existentӑ Obs

C N NA

1 Prezintӑ pardoselile denivelӑri, finisaje

neglijente, gӑuri, scurgeri de lichide, etc.? * o

2

Sunt pardoselile uneori alunecoase, de ex

atunci când acestea sunt umede ca urmare a

curӑţӑrii, scurgerii de lichide, ploaie, noroi,

provenite din procesele de lucru

* o

3 Existӑ praguri sau alte modificӑri de nivel

pe pardoseli? * o

4 Existӑ cabluri pe pardosealӑ * o

5

Este posibil ca lucrӑtorii sӑ cadӑ sau sӑ

alunece din cauza încӑlţӑmintei

necorespunzӑtoare?

* o

6 Sunt pӑstrate pardoselile în stare de

curӑţenie? o *

7

Existӑ obstacole şi obiecte (cu excepţia

celor care nu pot fi îndepӑrtate) lӑsate pe jos

în jurul zonelor de lucru?

* o

8 Sunt semnalizate obstacolele care nu pot fi

îndepӑrtate? o *

9 Sunt semnalizate corespunzӑtor toate cӑile

de circulaţie? o *

10 Este corespunzӑtor iluminatul pardoselilor şi

a cӑilor de circulaţie? o *

Page 56: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

55

Pe lângӑ chestionarul referitor la controlul general pot fi formulate şi întrebӑri suplimentare,

de exemplu:

1. Existӑ criterii de alegere a pardoselii, în funcţie de caracteristicile procesului de lucru?

2. Este necesarӑ testarea chimicӑ prin metode specifice a suprafeţelor alunecoase?

3. Se impune verificarea periodicӑ a pardoselilor şi a cӑilor de circulaţie?

4. Este necesarӑ asigurarea încӑlţӑmintei adecvate pentru lucrӑtori?

5. Trebuie îndepӑrtate pragurile şi îmbunӑtӑţitӑ vizibilitatea acestora?

6. Poate fi modificatӑ dispunerea echipamentelor pentru a se evita existenţa cablurilor care

traverseazӑ cӑile pietonale?

7. Se impune utilizarea materialelor anti-derapante pentru cӑile de circulaţie?

4.3.4.2. Activitӑţi specifice

Pentru efectuarea autoevaluӑrii prin metoda checklist-urilor în cazul activitӑţilor specifice,

angajatorul va utiliza lista de control adecvatӑ domeniului analizat. De ex, în tabelul 4.8 este

prezentatӑ lista de control pentru activitӑţi specifice care se referӑ la chestionarul de auditare a

conformitӑţii pentru domeniul nr 5 “Reparaţii vehicule”.

Tabelul 4.8.

Chestionar de auditare a conformitӑţii

Control general Lista de control nr 5

Domeniul REPARATII VEHICULE

Data:

Zona/Procesul:

Intocmit Semnӑtura

Legendӑ:

Neconform (N)

Conform (C)

Neaplicabil (NA)

Rӑspuns bifat în câmpul marcat cu *

Rӑspuns bifat în câmpul marcat cu o

nr

ind Indicator (întrebare) Da Nu

Situaţia

existentӑ Obs

C N NA

227 Suprafeţele plane (podele, cӑmin de control, etc)

sunt curӑţate în mod periodic? o *

228 Lucrӑtorii au obligaţia de a face curӑţenie la locul de

muncӑ o *

229

Vopseaua utilizatӑ pe suprafeţe plane (podea, cӑmine

de control, etc.) este rezistentӑ la produsele folosite?

(de ex. Uleiuri, motorinӑ, benzinӑ)?

o *

230 Uleiul uzat este colectat în containere adecvate? o *

231 Treptele cӑminului de contol sunt executate din

material antiderapant? o *

Page 57: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

56

232 Lucrӑtorii poartӑ încӑlţӑminte antiderapantӑ o *

233 Platformele sunt prevӑzute cu balustrade? o *

234 Lucrӑtorii sunt avertizaţi sӑ nu calce pe cilindrii de

testare a frânelor? o *

235 Lucrӑtorii sunt avertizaţi sӑ nu treacӑ pe sub

autovehiculele ridicate? o *

236 Cӑminul de control este acoperit în condiţii de

securitate, dupӑ terminarea lucrului? o *

237

Cӑminul de control este semnalizat corespunzӑtor

sau împrejmuit cu balustrade în scopul prevenirii

cӑderii persoanelor?

o *

238 Existӑ lucrӑri care se desfӑşoarӑ în spaţii înguste? * o

239

Semnalele acustice şi alte semnalizӑri pot fi uşor

identificate în spaţiile înguste de lucru (de ex

aparatele de mӑsurӑ)?

o *

240 Existӑ un loc fix pentru pӑstrarea uneltelor de lucru? o *

241 Sunt marcate (de ex pe pardosealӑ) cӑile de acces

pentru vehicule în service-ul auto o *

242 Existӑ instrucţiuni de securitate pentru intrarea şi

ieşirea vehiculelor în/din zona de diagnostic? o *

243

Sunt implementate mӑsuri de prevenire a

accidentelor pentru activitӑţile de întreţinere şi

reparare a caroseriei (de ex sudurӑ, şlefuire, vopsire)

o *

244 Existӑ instrucţiuni de securitate pentru activitatea de

asamblare (de ex caroserie, motor) o *

245 Existӑ instrucţiuni de securitate pentru activitӑţi la

rezervoarele de benzinӑ (de ex reparaţii) o *

246

Existӑ instrucţiuni de securitate pentru prevenirea

cӑderii pieselor din vehicule (de ex când o maşinӑ

este ridicatӑ)?

o *

247

Sunt implementate mӑsuri de prevenire a contactului

lucrӑtorilor cu pӑrţile rotative (de ex în cazul

balansului unei roţi în mişcare)?

o *

248

sunt implementate mӑsuri de prevenire a antrenӑrii

lucrӑtorilor de pӑrţile rotative (de ex în cazul reglӑrii

motorului)?

o *

249

Poarta service-ului este prevӑzutӑ cu sistem de

prevenire a închiderii accidentale (de ex din cauza

vântului puternic atunci când maşinile sunt conduse

spre interior, sau spre exterior)?

o *

250

Existӑ mӑsuri organizatorice şi tehnice de prevenire

a incendiului şi transmiterii cӑldurii din camera în

care se aflӑ maşinile pentru uscarea vopselii?

o *

251 Existӑ instrucţiuni de prevenire a incendiilor în

camera în care sunt depozitate bateriile? o *

252 Existӑ mӑsuri de prevenire a exploziilor atunci când

se încarcӑ bateriile? o *

253 Existӑ mӑsuri de protejare a echipamentului electric

faţӑ de apӑ? o *

254

Sunt utilizate mӑsuri de protecţie corespunzӑtoare

pentru prevenirea sau reducerea expunerii la praf şi

alte microparticule rezultate din procesele de muncӑ,

de ex şlefuire, sudurӑ sau vopsire?

o *

Page 58: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

57

255 Iluminatul în interiorul cӑminului de control este

corespunzӑtor pentru efectuarea sarcinii de muncӑ? o *

256

Temperatura în cadrul staţiei de service este potrivitӑ

pentru lucrul atât în timpul iernii cât şi în timpul

verii?

o *

257

Este suficientӑ ventilarea pentru efectuarea lucrӑrilor

în cӑminul de control (de ex. operaţii de sudurӑ,

şlefuire)?

o *

258 Lucrӑtorii au pregӑtirea şi calificarea necesare pentru

realizarea sarcinilor de muncӑ? o *

Pe lângӑ chestionarul referitor la activitӑţile specifice pot fi formulate şi întrebӑri

suplimentare, de exemplu:

1. Menţinerea pardoselii, a cӑminului de control etc sigure şi nealunecoase este efectuatӑ

prin curӑţarea periodicӑ a zonei de lucru?

2. Are loc curӑţarea cu atenţie a pardoselii dupӑ operaţiile de şlefuire, vopsire, etc.?

3. Pardoseala este realizatӑ din materiale neporoase (neabsorbante pentru substanţe

lichide)?

4. Existӑ interdicţiile de a cӑlca pe cilindrii de testare a frânelor, de a sta aproape de zona

de diagnosticare pe durata testӑrii frânei?

5. Este interzisӑ deplasarea pe sub vehiculelor ridicate?

6. Circuitele electrice, hidraulice şi pneumatice sunt protejate şi menţinute în afara cӑilor

de acces a persoanelor?

7. Existӑ marcajul (de ex pe pardosealӑ) a cӑilor de acces pentru vehicule şi a cӑilor de

transport?

8. Este asiguratӑ realizarea tuturor activitӑţilor de cӑtre personal bine instruit, cu

respectarea instrucţiunilor de lucru şi de securitate?

9. Toate zonele de lucru sunt echipate cu dispozitive de încӑlzire/rӑcire, în scopul asigurӑrii

condiţiilor adecvate?

10. Este utilizat un sistem eficient de ventilare şi de evacuare a aerului în scopul eliminӑrii

vaporilor sau a gazelor periculoase?

11. Este efectuatӑ examinarea medicalӑ periodicӑ?

În ceea ce priveşte listele de control, angajatorul are urmӑtoarele obligaţii:

- Sӑ rӑspundӑ la toate întrebӑrile formulate;

- Sӑ ia în consideraţie cauzele care ar putea influenţa în ansamblu nivelul de securitate şi

sӑnӑtate în muncӑ în cadrul companiei.

Page 59: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

58

4.3.5 Aprecierea rezultatelor

În urma completӑrii Listei de control general sau a Listei activitӑţilor specifice rezultӑ cӑ

dintr-un numӑr total de întrebӑri, unele sunt neaplicabile (cele notate cu NA), iar restul sunt

aplicabile (cele notate cu C sau N).

Dintre întrebӑrile aplicabile, unele sunt neconforme (cele notate cu N) şi marcate cu *).

Considerând cӑ toţi indicatorii au aceeaşi importanţӑ, deci nu sunt afectaţi de coeficienţi de

ponderare, rezultӑ cӑ procentul de conformitate (p), pentru lista analizatӑ, se va calcula cu relaţia:

𝑝 =𝑁

𝐶+𝑁∙ 100, % (4.7)

4.3.6 Documente rezultate

Pentru toţi indicatorii notaţi cu N în listele de control, angajatorul va trebui sӑ elaboreze

Planul de mӑsuri pentu eliminarea neconformitӑţilor, care include: responsabilitӑţi, termene,

resurse financiare estimate, tab 4.8.

Tabelul 4.8.

Planul de mӑsuri pentu eliminarea neconformitӑţilor

Neconformitatea Mӑsura Persoana

responsabilӑ

Resurse

financiare Termen

Pentru a creşte valoarea procentului de conformitate se vor lua mӑsuri şi în ceea ce priveşte

îndeplinirea indicatorilor (întrebӑrile) prezentaţi prin întrebӑrile suplimentare listelor de control

general sau de control pentru activitӑţile specifice.

Page 60: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

59

Capitolul 5

Metoda de auditare a conformitӑţii cu prevederile legislaţiei în domeniul securitӑţii şi

sӑnӑtӑţii în muncӑ

5.1. Prezentarea metodei

5.1.1. Scopul metodei

5.1.2. Criterii de audit

5.1.3. Obiectivele auditului de conformitate

5.1.4. Rolul auditului de conformitate

5.2. Structura metodei

5.3. Structura fişelor

5.3.1. Fişele privind riscurile generale

5.3.2. Fişele privind riscurile specifice

5.3.3. Fişele privind managementul SSM

5.4. Modul de utilizare a fişelor

5.5. Constatӑrile auditului şi documente rezultate

5.5.1. Constatӑrile auditului

5.5.2. Documente rezultate

Page 61: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

60

Metoda de auditare a conformitӑţii cu prevederile legislaţiei în domeniul securitӑţii şi

sӑnӑtӑţii în muncӑ

5.1. Prezentarea metodei

Strategia de dezvoltare economicӑ a României şi procesul de integrare în Uniunea

Europeanӑ au impus adoptarea aquis-ului comunitar în domeniul SSM în perspectiva asigurӑrii

cerinţelor minime de securitate şi sӑnӑtate în muncӑ.

Obligativitatea implementӑrii sistemului de management al securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ

de cӑtre toţi angajaţii care au în structura companiei Serviciul Intern de Prevenire şi Protecţie (SIPP)

evidenţiazӑ rolul important al auditului SSM ca o componentӑ esenţialӑ şi indispensabilӑ a

sistemului de management al SSM.

Metoda de auditare a conformitӑţii cu prevederile legislaţiei în domeniul SSM are la bazӑ

metoda de evaluare a nivelului de securitate elaboratӑ de INCAPM Bucureşti.

Principalele modificӑri aduse metodei elaborate de INCAPM Bucureşti au fost impuse de:

- Actualizarea tuturor fişelor privind riscurile generale şi cele specifice, precum şi a fişelor

privind mangementul SSM în raport cu modificӑrile din legislaţia actualӑ (Legea

319/2006, H.G. nr 1425/2006, HG-urile din domeniul SSM);

- Precizarea modalitӑţilor prin care trebuie culese informaţiile în vederea stabilirii

constatӑrilor auditului (conform cu SR EN ISO 19011:2003)

- Schimbarea modului de acordare a punctajelor pentru fiecare indicator, a modului de

calcul al punctajului obţinut şi al punctajului maxim posibil, în scopul asigurӑrii unei

mai mari flexibilitӑţi în aprecierea indicatorilor şi a unei mai bune adaptӑri la cerinţele

metodei de audit;

- Conceperea de modele pentru Raportul de acţiuni corective/preventive şi pentru calculul

nivelului de securitate/conformitate în finalul efectuӑrii auditului de securitate şi sӑnӑtate

în muncӑ.

5.1.1. Scopul metodei

Auditul de conformitate realizat pe baza acestei metode permite stabilirea mӑsurii în care

condiţiile existente la un agent economic corespund cerinţelor legislative în vigoare

Metoda permite efectuarea a douӑ tipuri de audit de conformitate:

- Auditul locurilor de muncӑ, adicӑ evaluarea conformitӑţii locurilor de muncӑ

- Auditul managementului SSM, adicӑ evaluarea conformitӑţii la nivelul întregii societӑţi

comerciale

Page 62: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

61

Ambele tipuri de audituri se finalizeazӑ cu urmӑtoarele documente importante:

- Fişa de sintezӑ a neconformitӑţilor;

- Programul de mӑsuri tehnico-organizatorice, a cӑrui implementare trebuie sӑ asigure

îmbunӑtӑţirea condiţiilor de muncӑ.

5.1.2. Criteriile de audit

Caracterul de proces permanent documentat al aduitului SSM necesitӑ:

- Compararea situaţiei concrete dintr-o companie cu cerinţele prevӑzute de documente cu

rol de referinţӑ

- Înregistrarea efectuӑrii auditului

Aceste documente pot include:

- Liste de verificare a criteriilor auditului

- Formulare pentru înregistrarea informaţiilor: constatӑri ale auditului, înregistrӑri ale

întâlnirilor cu auditatul etc.

- Formulare pentru înregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de neconformitate,

raportul de acţiuni peventive/corective, raportul de audit.

Criteriile de audit sunt reprezentate prin:

- Legea nr 319/2006 a Securitӑţii şî Sӑnӑtӑţii în Muncӑ;

- HG nr 1425/2006 privind Normele Metodologice de aplicare a prevederilor legii nr

319/2006;

- HG-urile din domeniul SSM ( acte normative care transpun directivele europene derivate

din Directiva-cadru 89/391/CEE referitoare la securitatea şi sӑnӑtatea în muncӑ;

- Alte reglementӑri aplicabile unitӑţii audiate (cerinţe organizaţionale specifice).

5.1.3. Obiectivele auditului de conformitate

Prin evaluarea conformitӑţii se determinӑ:

- Gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate, reprezentând nivelul de

securitate/conformitate, indicator convenţional care exprimӑ starea de securitate a

muncii într-un sistem de muncӑ;

- Neconformitӑţile faţӑ de criteriile auditului şi mӑsurile corective/preventive care trebuie

luate pentru eliminarea neconformitӑţilor.

5.1.4. Rolul auditului de conformitate

Auditul de conformitate trebuie efectuat în douӑ faze importante ale atcivitӑţilor pe linie de

SSM ale unei companii:

- În cazul analizei iniţiale care precede elaborarea şi implementarea unui sistem de

management al SSM. Auditul de conformitate va stabili starea iniţialӑ a companiei din

Page 63: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

62

punct de vedere a SSM şi se va constitui în element de referinţӑ pentru mӑsurarea şi

monitorizarea performanţelor ulterioare ale sistemului de mangement;

- Pe parcursul funcţionӑrii sistemului de management al SSM, având rolul de a evalua

nivelul de respectare a prevederilor legislaţiei şi de a aprecia calitativ eficienţa

elementelor sistemului de management al SSM. În acest mod, nivelul de

securitate/conformitate va reprezenta unul din indicatorii de performanţӑ pe baza cӑruia

se va realiza analiza managementului SSM.

5.2. Structura metodei

Metoda de auditare a conformitӑţii este structuratӑ pe parcursul a patru pӑrţi (fig. 5.1.):

- Partea I : Prezentarea metodei

- Partea a II-a: Fişele pentru riscuri generale

- Partea a III-a: Fişele pentru riscuri specifice

- Partea a IV-a: Fişele pentru auditul managementului SSM la nivelul companiei.

Figura 5.1. Structura metodei de audit a conformitӑţii

Partea I.

Prezentarea metodei

Legea nr 319/2006

HG nr 1425/2006

Norme metodologice Partea a II-a

Fişe privind riscuri generale HG-uri în domeniul

SSM

Instrucţiuni proprii Partea a III-a

Fişe privind riscuri specifice

Auditarea de conformitate a

locurilor de muncӑ

Legea nr 319/2006 a

SSM

HG nr 1425/2006

Norme metodologice

Partea a IV-a

Managementul SSM

Auditarea managementului

SSM la nivelul companiei

Page 64: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

63

5.3. Structura fişelor

Fişele privind riscurile generale şi fişele privind riscurile specifice se utilizeazӑ ca liste de

verificare în cadrul auditurilor de conformitate efectuate la nivelul locurilor de muncӑ.

5.3.1. Fişele privind riscurile generale

Fişele privind riscurile generale fac referire la prevederile legislative prezentate în legea

319/2006 a securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ şi HG nr 1425/2006 privind aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Legii nr 319/2006.

Metoda cuprinde 17 fişe de riscuri generale care au fost modificate faţӑ de metoda

INCAPM Bucureşti, pentru a asigura conformitatea cu actuala legislaţie în domeniul SSM. Cele 17

fişe de riscuri generale sunt:

I – Iluminat

II – Zgomot

III – Vibraţii

IV – Ambianţa termicӑ

V – Agenţi chimici

VI – Agenţi cancerigeni şi mutageni

VII – Agenţi biologici

VIII – Ventilare industrialӑ

IX – Echipamente de muncӑ

X – Amenajarea locului de muncӑ

XI – Amenajarea spaţiilor de lucru

XII – Incendii şi explozii

XIII – Electrosecuritate

XIV – Sarcinile de muncӑ

XV – Circulaţie riscuri orizontale şi verticale

XVI – Protecţia colectivӑ şi individualӑ

XVII – Organizarea primului ajutor

5.3.2. Fişele privind riscurile specifice

Fişele privind riscurile specifice fac referire la prevederi ale instrucţiunilor proprii pentru

completarea şi/sau aplicarea reglementӑrilor de securitate şi sӑnӑtate în muncӑ, precum şi la aspecte

facultative, cu caracter de recomandare, rezultate din “buna-practicӑ” în domeniu.

Page 65: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

64

5.3.3. Fişele privind managementul SSM

Aceste fişe au ca scop evaluarea gradului în care angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care-

i revin, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Aceste fişe se axeazӑ pe cinci obiective de bazӑ:

- Implicarea conducerii – Fişa A

- Strategia, planurile şi procedurile privind SSM – fişa B

- Consultarea angajaţilor – fişa C

- Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor – fişa D

- Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului şi transmiterea informaţiilor în

domeniul SSM – fişa E

Cerinţele acestor cinci fişe sunt în concordanţӑ cu obiectivele de bazӑ ale oricӑrui sistem de

management al SSM.

5.4. Modul de utilizare a fişelor

Fişele sunt prezentate sub formӑ de check-list-uri (liste de verificare) care includ indicatori

(întrebӑri) ce fac referire la diferite aspecte ale riscului analizat, sau la modul în care sunt respectate

prevederile legislative cu privire la acest risc.

Structura unei fişe include urmӑtoarele informaţii (Tab. 5.1.):

- Codul indicatorului, format din: numӑrul fişei şi numӑrul de ordine al indicatorului în

cadrul fişei;

- Textul referitor la indicator;

- Modalitatea de verificare a indicatorului: D/I/O;

- Punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;

- Punctajul acordat.

Tabelul 5.1. Fişa...

Denumirea fişei

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Maxim Acordat

De ex. I.1. Numӑrul de ordine al

indicatorului

Numӑrul fişei

Page 66: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

65

Dovezile auditului reprezintӑ totalitatea informaţiilor care se evalueazӑ în raport cu

obiectivele de audit. Metodele utilizate pentru obţinerea acestor informaţii sunt: analiza

documentelor (D), interviuri cu angajaţii de la diferite niveluri (I) şi observarea directӑ a

activitӑţilor desfӑşurate (O).

Deoarece nu toţi indicatorii au aceeaşi importanţӑ din punct de vedere al gravitӑţii sau

frecvenţei accidenteloe de muncӑ sau îmblonӑvirilor profesionale care pot sӑ aparӑ în cazul

nerespectӑrii lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui indicator a fost stabilit în mod

diferenţiat:

- 5 puncte – pentru indicatorii mai puţin importanţi

- 10 puncte – pentru indicatorii de importanţӑ medie

- 15 puncte – pentru indicatorii importanţi

- 20 puncte – pentru indicatorii foarte importanţi

În cazul în care într-o fişӑ analizatӑ existӑ indicatori care nu au relevanţӑ în legӑturӑ cu

obiectivul auditat se va face precizarea “Neaplicabil”.

Pentru fiecare fişӑ utilizatӑ se calculeazӑ punctajul obţinut, prin însumarea punctajelor

acordate fiecӑrui indicator. În cazul în care în cadrul fişei existӑ indicatori notaţi cu “Neaplicabil” se

va recalcula punctajul maxim posibil al fişei prin scӑderea punctajelor maxime corespunzӑtoare

indicatorilor neaplicabili.

5.5. Constatӑrile auditului şi documente rezultate

5.5.1. Constatӑrile auditului

Prin evaluarea dovezilor auditului în raport cu criteriile de audit se genereazӑ constatӑrile

auditului care cuprind douӑ categorii de rezultate:

- Identificarea eventualelor observaţii şi/sau neconformitӑţi în raport cu criteriile de audit

şi identificarea mӑsurilor corective/preventive;

- Determinarea nivelului de securitate/conformitate a obiectivului auditat

5.5.2. Documentele rezultate

Documentele rezultate sunt specifice fiecӑrui tip de audit:

a) Pentru auditarea de conformitate a locurilor de muncӑ se vor realiza:

- Raportul de acţiuni corective/preventive, care conţine observaţiile şi neconformitӑţile

identificate pentru fiecare obiectiv auditat (loc de muncӑ) (tab.5.2.)

Page 67: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

66

Tabelul 5.2.

Firma:

Obiectiv auditat:

Data:

Raport de acţiuni corective/preventive

cod indicator Descrierea

neconformitӑţii

Acţiuni

corective/preventive

Responsabilitӑţi Termen de

realizare

- Tabelul privind nivelul de securitate general pentru obiectivul auditat, care conţine

punctajele maxime obţinute pentru fiecare fişӑ utilizatӑ (tab 5.3.)

Tabelul 5.3.

Firma:

Obiectiv auditat:

Data:

Nivelul de securitate general

Cod fişӑ Denumire Punctaj Nivel de

securitate maxim acordat

Riscuri generale

I Iluminat 175

II Zgomot 295

III Vibraţii 175

IV Ambianţa termicӑ 260

V Agenţi chimici 870

VI Agenţi cancerigeni şi mutageni 285

VII Agenţi biologici 365

VIII Ventilare Industrialӑ 495

IX Echipamente tehnice 590

X Amenajarea locului de muncӑ 160

XI Amenajarea spaţiilor de lucru 370

XII Incendii şi explozii 280

XIII Electrosecuritate 420

XIV Sarcinile de muncӑ 495

XV Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale 295

XVI Protecţia colectivӑ şi individualӑ 215

XVII Organizarea Primului ajutor 135

Riscuri specifice

TOTAL Nivel de securitate general

Page 68: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

67

Capitolul 6

Metodologie privind auditarea în domeniul securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ

În prezent nu existӑ, pe plan european şi internaţional, un standard special destinat

procesului de auditare în domeniul securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ. Asemӑnӑrile existente între

auditul în domeniile calitӑţii şi/sau al mediului şi cel al SSM au permis ca pentru auditarea SSM sӑ

se utilizeze metodologia pentru domeniile calitӑţii şi mediului.

În acest mod, pentru o abordare unitarӑ a proceselor de auditare s-a utilizat standardul ISO

19011:2002 transpus şi în legislaţia româneascӑ sub forma SREN ISO 19011:2003 [75]. Acest

standard furnizeazӑ îndrumӑri referitoare la principiile de auditare, managementul programelor de

audit, efectuarea auditurilor, competenţele auditorilor. Standardul este aplicabil atât pentru

auditurile externe cât şi pentru auditurile interne.

Dacӑ se acceptӑ extinderea prevederilor standardului SREN ISO 19011:2003 şi la auditarea

în domeniul SSM, putem considera cӑ efectuarea unui audit de SSM presupune parcurgerea

urmӑtoarelor etape principale:

- Iniţierea auditului;

- Analiza documentaţiei;

- Pregӑtirea pentru efectuarea auditului;

- Efectuarea auditului;

- Pregӑtirea, aprobarea şi distribuirea raportului de audit;

- Încheierea auditului

6.1 Iniţierea auditului

În aceastӑ etapӑ se realizeazӑ:

- Desemnarea şefului echipei de audit;

- Definirea obiectivelor, domeniului şi a criteriilor auditului;

- Stabilirea echipei de audit;

- Stabilirea contactului iniţial cu auditatul;

Declanşarea auditului poate avea loc:

Din iniţiativa angajatorului

- În cazul unui audit intern efectuat conform unei planificӑri a acestor activitӑţi;

- În cazul unui audit extern, efectuat de un organism acreditat de Ministerul Muncii

Page 69: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

68

Din iniţiativa unei alte pӑrţi interesate sau îndreptӑţite sӑ facӑ acest lucru, de ex ITM-

urile.

Desemnarea auditorului-şef trebuie fӑcutӑ având în vedere o serie de criterii: capacitatea,

experienţa şi autoritatea decizionalӑ în conducerea auditului în toate fazele de desfӑşurare a

acestuia.

O atribuţie principalӑ a auditorului şef face referire la participarea în acţiunea de selectare a

membrilor echipei de audit. Procesul de selectare trebuie sӑ asigure competenţa echipei în toate

obiectivele auditate. Pentru aceasta ar trebui identificate cunoştinţele şi aptitudinile necesare în

funcţie de obiectivele auditului, iar apoi selectaţi membrii echipei de audit.

Obiectivele auditului sunt stabilite de cӑtre partea care a solicitat efectuarea acestuia, de

exemplu:

- Examinarea conformitӑţii cu criteriile de audit;

- Evaluarea capacitӑţii angajatorului de a asigura conformitatea cu cerinţele legislative în

domeniul SSM;

- Evaluarea eficacitӑţii echipei de management de a îndeplini obiectivele impuse de

angajator;

- Identificarea punctelor slabe a activitӑţii în domeniul SSM, pentru a elabora şi

implementa mӑsurile de îmbunӑtӑţire sau de eliminare a neconformitӑţilor constatate.

Prin stabilirea domeniului auditului vor fi precizate obiectivele supuse auditӑrii (activitӑţi,

procese, locuri de muncӑ, echipamente tehnice, produse, etc.) şi durata desfӑşurӑrii auditului.

Stabilirea domeniului auditului trebuie sӑ asigure:

- Intervalul de timp necesar evaluӑrii fiecӑrui obiectiv auditat;

- Intervalul de timp suficient pentru colectarea de informaţii şi verificarea corectitudinii

acestora;

- Întâlniri între conducӑtorii sau responsabilii obiectivelor audiate şi membrii echipei de

audit;

- Posibilitӑţi ca angajatorul auditat sӑ însoţeascӑ echipa de audit pe parcursul vizitӑrii

obiectivelor auditate.

Stabilirea criteriilor de audit presupune identificarea tuturor prevederilor legislative, a

standardelor şi a cerinţelor organizaţionale specifice domeniului SSM, care sunt aplicabile

obiectivelor auditate şi care corespund obiectivelor auditului.

Page 70: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

69

6.2. Analiza documentaţiei

Principalele documente care trebuie analizate în aceastӑ etapӑ sunt:

- Manualul SSM;

- Procedurile operaţionale sau instrucţiunile proprii de securitate a muncii.

6.3. Pregӑtirea pentru efectuarea auditului

În aceastӑ etapӑ se elaboreazӑ Planul de audit, se organizeazӑ echipa de audit şi se stabilesc

documentele de lucru care vor fi utilizate pe parcursul desfӑşurӑrii auditului.

Pregӑtirea planului de audit este o responsabilitate a auditorului-şef şi care trebuie realizatӑ

în comun cu echipa de audit şi cu echipa auditatului. Planul de audit va conţine [8,19,36,75]:

- Obiectivele şi domeniul auditului de SSM;

- Identificarea obiectivelor auditate (locuri de muncӑ, ateliere, secţii, echipamente tehnice

etc.);

- Identificarea membrilor echipei de audit;

- Identificarea documentelor de referinţӑ;

- Data şi durata fiecӑrei activitӑţi desfӑşurate în cadrul auditului;

- Cerinţe privind confidenţialitatea informaţiilor;

- Resurse necesare;

- Lista de difuzare a Raportului de audit şi data prevӑzutӑ pentru difuzare.

Principalele responsabilitӑţi ale auditorului şef sunt:

- Participarea la selectarea membrilor echipei de audit;

- Pregӑtirea planului de audit;

- Pregӑtirea şi selectarea documentelor de lucru (listele de verificare);

- Reprezentarea echipei de control în faţa conducerii auditatului;

- Conducerea discuţiilor din cadrul şedinţei de deschidere a auditului, şedinţelor

intermediare şi a şedinţei de închidere a auditului;

- Evaluarea şi prezentarea rezultatelor auditului;

- Elaborarea raportului de audit, împreunӑ cu membrii echipei de audit.

Auditul SSM poate fi efectuat de cӑtre o singurӑ persoanӑ, de douӑ, de trei, sau de mai multe

persoane în funcţie de obiectivele auditului şi complexitatea activitӑţilor. Efectuarea auditului de

cӑtre doi auditori este, în majoritatea cazurilor, soluţia optimӑ deoarece un auditor pune întrebӑri şi

ascultӑ rӑspunsurile, iar celӑlalt auditor va observa modul în care se desfӑşoarӑ activitatea în cadrul

obiectivului auditat.

Page 71: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

70

În echipa de audit trebuie incluşi experţii tehnici, care pot sprijini auditorii la evaluarea

tehnicӑ a obiectivului auditat.

Pentru a realiza un audit de SSM eficient, se recomandӑ pregӑtirea şi utilizarea listelor de

verificare (check-lisst-uri) [8,16,75]. Aceste liste de verificare sunt specifice tipului de audit

desfӑşurat şi pot fi elaborate în cadrul acestei etape sau pot fi elaborate înainte de începerea

auditului, mai ales în cazul auditului de conformitate cu prevederile legislative în domeniul SSM.

În funcţie de tipul şi scopul auditului, listele de verificare pot urmӑri o apreciere calitativӑ

şi/sau cantitativӑ privind respectarea unor cerinţe.

Este utilӑ folosirea unor formulare pentru înregistrarea informaţiilor obţinute de auditoriu pe

parcursul activitӑţilor, prin aceasta fiind mai uşoarӑ întocmirea raportului final. Se recomandӑ

pӑstrarea acestor documente, cel puţin pânӑ la finalizarea auditului. Pӑstrarea în continuare a

documentelor este recomandatӑ în situaţia în care, dupӑ finalizarea auditului, pot apӑrea divergenţe

între pӑrţi privind unele observaţii sau neconformitӑţi identificate pe parcursul auditului.

Lista de verificare şi formularele trebuie concepute astfel încât sӑ permitӑ desfӑşurarea şi a

unor activitӑţi suplimentare celor prevӑzute iniţial în planul de audit, dacӑ acestea se impun.

6.4 Efectuarea auditului

Efectuarea auditului SSM presupune urmӑtoarele etape:

- Şedinţa de deschidere;

- Examinarea (auditul propriu-zis);

- Şedinţele intermediare;

- Şedinţa de închidere

6.4.1 Sedinţa de deschidere

Şedinţa de deschidere reprezintӑ prima întâlnire între echipa de audit şi reprezentanţii

angajatorului. Se recomandӑ ca la şedinţa de deschidere sӑ participe managerul general al unitӑţii

auditate, sau, în cazul în care din motive obiective acest lucru nu este posibil, va participa un

reprezentant al acestuia, din echipa de conducere a firmei.

Acesta este momentul în care se prezintӑ modul de efectuare şi de desfӑşurare a auditului

SSM. Se recomandӑ ca durata şedinţei de deschidere sӑ nu depӑşeascӑ 30..45 minute.

Punctele de pe ordinea de zi a şedinţei de deschidere sunt:

- Prezentarea participanţilor: membrii echipei de audit şi reprezentanţii angajatorului;

- Precizareaa obiectivelor şi a domeniului auditului de SSM;

- Prezentarea sumarӑ a documentaţiei care va fi utilizatӑ pentru auditare;

- Prezentarea sumarӑ a metodelor şi procedurilor care se vor utiliza pentru efectuarea

auditului: listele de verificare, modul de notare al indicatorilor, etc.;

Page 72: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

71

- Prezentarea modului de testare a eventualelor neconformitӑţi care vor fi constatate;

- Precizarea cӑilor oficiale de realizare a legӑturilor între echipa de audit şi auditat;

- Precizarea modului de asigurare a însoţirii echipei de audit pe parcursul vizitӑrii

obiectivelor auditate;

- Confirmarea disponibilitӑţii resurselor şi a facilitӑţilor necesare echipei de audit;

- Clarificarea detaliilor planului de audit;

- Precizӑri privind asigurarea confidenţialitӑţii din partea echipei de audit, atât în timpul,

cât şi dupӑ încheierea auditului.

6.4.2 Examinarea (auditul propriu-zis)

În cadrul examinӑrii, sau auditului propriu-zis, au loc acţiunile de strângere a dovezilor

auditului şi formularea constatӑrilor auditului.

Culegerea dovezilor auditului are loc în trei moduri:

- Analiza documentelor (D) şi a înregistrӑrilor relevante pentru obiectivele auditului;

- Discuţii directe (I) cu personalul din cadrul obiectivului auditat (atât personalul din

conducere, cât şi cel cu rol de execuţie);

- Observarea directӑ (O) efectuatӑ de cӑtre auditor a activitӑţilor din cadrul obiectivului

auditat, relevante pentru obiectivele auditului.

Cele trei modalitӑţi vor fi utilizate în egalӑ mӑsurӑ, ele având caracter complementar laa

stabilirea corectitudinii dovezilor auditului.

6.4.3 Raportul de audit

Raportul de audit constituie documentul principal care se elaboreazӑ dupӑ efectuarea unui

audit de SSM. El are rolul de a asigura informarea în scris, atât a celui care a solicitat efectuarea

auditului, cât şi a auditatului privind rezultatele auditului.

În anumite situaţii este posibilӑ difuzarea raportului de audit cӑtre terţi, dar numai dupӑ

obţinerea acordului firmei auditate.

Raportul de audit va fi elaborat sub directa coordonare a auditorului şef, care rӑspunde de

corectitudinea şi completitudinea acestui document.

Raportul de audit va conţine urmӑtoarele elemente:

- Data efectuӑrii auditului;

- Obiectivele şi domeniul auditului;

- Identitatea organismului care a cerut efectuarea auditului, în cazul în care acesta este

altul decât firma auditatӑ;

- Identitatea membrilor echipei de audit şi a reprezentaţilor auditatului;

Page 73: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

72

- Identificarea obiectivelor auditate;

- Identificarea documentelor de referinţӑ ale auditului;

- Numӑrul rapoartelor de neconformitate întocmite în cadrul auditului;

- Evaluarea generalӑ a obiectivelor auditate;

- Lista de difuzare a raportului de audit.

Tabelul 6.1.

Model pentru raportul de audit

Organizaţia....

Audit nr....

Perioada.....

RAPORT DE AUDIT pag.1

din 2

LISTA DE DIFUZARE

Exemplar nr... Pӑrţile interesate Responsabil Data difuzӑrii Semnӑtura

1

2

3

4

1. Obiectivele şi domeniul auditului

2. Reprezentanţii obiectivelor auditate

3. Documentele de referinţӑ

4. Numӑrul rapoartelor de neconformitate

5. Evaluarea generalӑ a obiectivelor auditate

6. Concluziile auditului

6.4.4 Incheierea auditului

Auditul se considerӑ încheiat atunci când toate punctele din planul de audit au fost rezolvate.

În cazul unui audit extern, acesta se poate considera ca fiind încheiat odatӑ cu stabilirea

acţiunilor corectiv/preventive.

Organizaţia....

Audit nr....

Perioada.....

RAPORT DE AUDIT pag.2

din 2

Page 74: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

73

Celelalte responsabilitӑţi prevӑzute în planul de mӑsuri pentru eliminarea neconformitӑţilor

(mӑsuri propuse, persoanele responsabile, resursele necesare, termenele de realizare revin factorilor

cu rol de decizie din cadrul companiei auditate.

6.5. Raportul de neconformitate

Indicatorii din lista de verificare apreciaţi prin “Da” aratӑ cӑ cerinţele sunt îndeplinite

complet sau într-o mӑsurӑ suficientӑ încât sӑ poatӑ fi consideraţi ca fiind conforme. Indicatorii pot fi

apreciaţi cu “Nu” în cazul în care cerinţele nu sunt deloc îndeplinite sau sunt îndeplinite într-o

mӑsurӑ insuficientӑ, astfel cӑ indicatorii respectivi trebuie apreciaţi ca neconformi.

Ca o apreciere intermediarӑ între conformitӑţi şi neconformitӑţi sunt prevederile de tipul

observaţiilor, pentru care sunt necesare mӑsuri corective şi/sau de îmbunӑtӑţire.

Pentru fiecare neconformitate identificatӑ trebuie întocmit câte un raport de neconformitate

care va cuprinde toate detaliile necesare pentru a realiza o analizӑ detaliatӑ a cauzelor ce au condus

la apariţia neconformitӑţii respective şi stabilirea mӑsurilor corective şi preventive necesare.

Raportul de neconformitate trebuie sӑ conţinӑ:

- Denumirea obiectivului sau a domeniului auditat;

- Data efectuӑrii auditului;

- Identitatea auditorilor;

- Cerinţa din referenţial care nu este îndeplinitӑ;

- Descrierea neconformitӑţii constatate.

Dupӑ caz, raportul de neconformitate mai poate conţine:

- Mӑsurile corective/preventive întreprinse, ca urmare a mӑsurilor stabilite;

- Rezultatul verificӑrii îndeplinirii mӑsurilor corective/preventive stabilite.

Modelul unui astfel de raport este prezentat în tabelul 6.2.

Page 75: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

74

Tabelul 6.2.

Model pentru raportul de neconformitate

Organizaţia RAPORT DE NECONFORMITATE Nr. …

pag... din ...

Audit nr Ecgipa de audit Numele şi prenumele Semnӑtura

Auditor şef

Perioada: Auditor

Obiectiv auditat: Auditor

Auditor

Cerinţa neîndeplinitӑ: Neconformitate:

Observaţie:

Descrierea neconformitӑţii

Mӑsuri corective/preventive Termen de realizare Persoana responsabilӑ

Acţiuni corective/preventive

Rezultatele verificӑrii

îndeplinirii mӑsurilor

Data verificӑrii Numele şi semnӑtura

Page 76: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

75

BIBLIOGRAFIE

1. ASRO-STANDARD ROMAN-SR EN ISO 9000-Sisteme de management al calitatii Principii

fundamentale si vocabular, aprilie 2006.

2. ASRO-STANDARD ROMAN-SR EN ISO 9001-Sisteme de management al calitatii Cerinte,

noiembrie 2008.

3. ASRO-STANDARD ROMAN-SR EN ISO 19011-Ghid pentru auditarea sistemelor de

management al calitatii si/sau mediu, iunie 2003.

4. ASRO-STANDARD ROMAN-SR OHSAS 18001-Sisteme de management al sanatatii si

securitatii ocupationale Cerinte, martie 2008.

5. ASRO-STANDARD ROMAN-SR OHSAS 18002-Sisteme de management al sanatatii si

securitatii ocupationale Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001:2007, martie

2009.

6. Bauer Nigel&Associates-Evaluarea sistemelor de management OH&S-Curs de formare

auditori pentru Sisteme de Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale.

7. C.N.F.P.A.-Standard ocupational-Auditor de sistem de management pentru sanatate si

securitate ocupationala Cod COR 242317.

8. Crisu Traian-Auditul calitate-mediu Elemente teoretice si aplicatii, Editura Agir, Bucuresti,

2008.

9. Darabont Alexandru, Nisipeanu Steluta, Darabont Doru- Auditul securitatii si sanatatii in

munca, Editura AGIR, Bucuresti, 2002.

10. Darabont Alexandru-Ghid de autoevaluare a securitatii in munca pentru intreprinderile mici

si mijlocii, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii.

11. Darabont Doru-Auditarea de securitate si sanatate in munca. Editura Virom, Constanta,

2005.

12. Darabont, Al., Nisipeanu, S., Darabont, D., Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura

AGIR, Bucureşti, 2002.

13. Darabont, D., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă. Ghid de evaluare a

conformităţii cu cerinţele legale, Editura Agir, Bucureşti, 2010.

14. Darabont, D., Auditarea de securitate şi sănătate în muncă, Editura Universităţii „Lucian

Blaga” din Sibiu, 2004.

15. . Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă

(vol. I şi II), Editura AGIR, Bucureşti, 2002.

16. Darabont, Al., Pece, Şt., Protecţia muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.

Page 77: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

76

17. Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G., Darabont, D., Evaluarea calităţii de securitate a

echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucureşti, 2001.

18. Darabont, Al. ş.a., Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă, Institutul de

Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii, Bucureşti, 1997.

19. Darabont, Al., Kovacs, Şt., Darabont, D., Ghid pentru autoevaluarea securităţii în muncă la

nivelul unităţilor economice mici şi mijlocii, Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia

Muncii, Bucureşti, 1997.

20. Darabont, D., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă. Ghid de evaluare a

conformităţii cu cerinţele legale, Editura Agir, Bucureşti, 2010.

21. Darabont, D., Auditarea de securitate şi sănătate în muncă, Editura Universităţii „Lucian

Blaga” din Sibiu, 2004.

22. European Agency for Safety and Health at Work-Instrument pentru evaluarea riscurilor.

23. Neacsu Eugen-Auditori triplu integrat calitate mediu sanatate si securitate ocupationala-

Suport curs.

24. Nisipeanu Steluta Elisabeta-Formare auditori interni pentru Sistemul de Management de

securitate si Sanatate in Munca-Suport de curs, 2006.

25. Popa Firica- Formare auditori SMI-Suport curs, Eforie Nord, 2011.

26. Revista Calitatea-acces la succes, aprilie 2008.

27. Revista Jurnal de Prevenire, numarul 5-2008.

28. Revista Jurnal de Prevenire, numarul 11-2010.

29. Stomff Speranta-Ghid pentru implementarea sistemului de management al sanatatii si

securitatii ocupationale, Editia a-II-a revizuita si imbunatatita, Editura Standardizarea,

Bucuresti, 2009.

30. Zidarescu Ion-Auditor securitate şi sănătate în muncă, Suport curs, 2010.

31. Băbuţ, G., Moraru, R., Evaluarea şi managementul participativ al riscurilor. Ghid practic,

Editura Focus, Petroşani, 2010.

32. Băbuţ, G., Băbuţ, Monica, Crişan, G., Integrarea actelor de rea-voinţă în procesul de

evaluare a riscurilor de producere a accidentelor majore, Editura Universitas, Petroşani, 2009.

33. Băbuţ, G., Moraru, R., Matei, I., Băncilă, N., Sisteme de management al securităţii şi

sănătăţii în muncă, Editura Focus, Petroşani, 2002.

34. Basuc, Mariana., ş.a., Securitate şi Sănătate în Muncă. Cerinţe legale şi bune practici,

Editura CPPPIM, Botoşani, 2008.

35. Basuc, Mariana, ş.a., Reglementări şi bune practici în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă, Editura Copertex, Bucureşti, 2004.

36. Vasilescu, G., Metode de calcul probabilistic utilizate în diagnoza şi prognoza riscului

industrial, Editura Insemex, Petroşani, 2008.

Page 78: Curs Auditul

AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ I

77

37. Vasilescu, G., Metode neconvenţionale de analiză şi evaluarea riscului profesional, Editura

Insemex, Petroşani, 2008.

38. Nicu, M., Riscuri profesionale generate de mediul de muncă, Editura Ecozone, Iaşi, 2007.

39. * *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 646/26.07.2006.

40. * *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 882/30.10.2006.

41. * * *, SR OHSAS 18001: 2008.

42. * * *, SR OHSAS 18002:2009.

43. * * *, ISO 19011:2002.

44. Teodoru, T., Auditul sistemelor de management, Editura Conteca 94, Bucureşti, 2005.

45. Nisipeanu, S., Ştepa, R., Implementarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii

în muncă, Editura Fundaţiei Culturale Libra, Bucureşti, 2003.

46. Nicu, M., Riscuri profesionale generate de mediul de muncă, Editura Ecozone, Iaşi, 2007.