Curs as a Copilului Aflat in Dificultate 2004

8/18/2019 Curs as a Copilului Aflat in Dificultate 2004

1/66

Asistenţa socială a copilului aflat în dificultate

lector Gabriela IRIMESCU

1. Protecţia socială a copilului aflat în dificultate

1.1. Sistemul de protecţie a copilului aflat în dificultate

1.2. Servicii sociale pentru protecţia copilului

1.. M!suri de protecţie a copilului aflat în dificultate

2. Categorii de copii aflaţi în dificultate

2.1. Copilul abandonat

2.2. Copilul instituţionali"at

2.. Copilul seropo"itiv

2.#. Copiii str!"ii

2.$. Copilul maltratat

3. Bibliografie

1


2/66

Scop:

% s! ofere studenţilor noţiuni& e'plicaţii (i aplicaţii necesare abord!rii problematicii

asistenţei sociale a copilului aflat în dificultate.

Obiectie:

- anali"a conceptelor fundamentale privind copilul aflat în dificultate)- cunoa(terea serviciilor (i m!surilor de protecţie a copilului aflat în dificultate)

- familiari"area studenţilor cu metodele specifice de intervenţie în ca"ul copiilor aflaţi

în dificultate.

!aluare

a* criterii+

- modul de înţele,ere a cuno(tinţelor)

- parcur,erea lucr!rilor biblio,rafice recomandate)

- aplicarea cuno(tinţelor în practic!.

b* modalit!ţi+

- conţinutul cursului+ e'amen scris& $- din nota final!)

- teme+ - din nota final!)

- recomand!ri biblio,rafice+ 1- din nota final!)

- din oficiu+ 1- din nota final!.

2


3/66

1. Protecţia socială a copilului aflat în dificultate

1.1. Siste"ul de protecţie a copilului aflat în dificultate

/n sens lar,& protecţia copilului repre"int! sistemul ,lobal prin care statul î(i asum!

responsabilitatea de a în,ri0i (i de a administra ceea ce este "ilnic necesar vieţii (i

de"volt!rii armonioase a copilului.

Sistemul de protecţie a copilului se refer! la toate activit!ţile prin care nevoile

copilului sunt satisf!cute de c!tre p!rinţi& tutori sau persoane de în,ri0ire& att în familie&

ct (i în instituţii de ocrotire.

ctivit!ţile de protecţie a copilului includ ,ri0a fi"ic! 3ad!post& 4ran!*& asi,urarea

s!n!t!ţii& formarea de obi(nuinţe 3de la i,iena personal! pn! la sociali"are*& deprinderide autocontrol 3disciplin!*& accesul la educaţia& dra,ostea (i ,ri0a celor ce îl în,ri0esc& iar

pe alt plan consilierea& tutela (i a0utorul în ca" de nevoie.

54oburn 31667* define(te sistemul ocrotirii copilului în vederea asi,ur!rii bun!st!rii

sale ca fiind ansamblul de servicii oferite de un stat& prin care li se asi,ur! copiilor suport

material& asistenţ! medical!& educaţie (i locuinţ!.

/n literatura de specialitate se face distincţie între sensul lar, (i cel restrns al

ocrotirii copilului. /n primul sens& asi,urarea bun!st!rii se refer! la între, evantaiul de

servicii menite s! asi,ure de"voltarea& s!n!tatea& educaţia (i ocrotirea copiilor& iar în cel

de%al doilea& protecţia copilului este o structur! separat! menit! s! ofere spri0in

cate,oriilor de copii aflaţi în situaţii speciale de dificultate& fiind e'pu(i unor condiţii de

cre(tere care le pun în pericol s!n!tatea psi4ic! sau fi"ic!. 8entru a completa înţelesul

noţiunii de sistem de protecţie a copilului& nu putem omite activit!ţile de prevenire a

riscurilor 9 activit!ţi menite s! reduc! impactul situaţiilor inadecvate pentru copil& care nu

corespund nevoilor sale ca personalitate în de"voltare.

/n acest sens& se remarc! interferenţele dintre dou! roluri fundamentale ale

sistemului de protecţie a copilului+

asi,urarea unor servicii directe& primare pentru copiii cu nevoi speciale)

influenţele politicilor sociale pentru a îmbun!t!ţi situaţia copiilor aflaţi în

dificultate.


4/66

:up! 166-& cadrul normativ (i administrativ de ocrotire a minorilor a suferit

modific!ri importante& în special prin modific!ri parţiale ale unor re,lement!ri anterioare

(i nu printr%o reconsiderare ,lobal! a între,ului sistem. stfel& au fost elaborate

numeroase acte normative referitoare la ameliorarea condiţiilor de viaţ! ale copiilor din

instituţii& la înfiinţarea de noi structuri administrative cu atribuţii în domeniul ocrotirii

copiilor+ crearea Comitetului ;aţional pentru 8rotecţia Copilului& corectarea unor

prevederi anterioare& ca& de e'emplu& cele privind adopţia& declararea 0udec!toreasc! a

abandonului& modificarea le,ii alocaţiilor de stat pentru copii etc.

u fost ratificate convenţii internaţionale& sistemul privitor la în,ri0irea copilului

prelund treptat re,lement!rile internaţionale de ba"!+ Convenţia ;aţiunilor Unite cu

privire la drepturile copilului 3aprobat! de 8arlament în 1661& prin 1662*& Convenţia European! privind adopţia copilului 31$>166*& Convenţia de la

?a,a cu privire la protecţia copilului (i colaborarea în domeniul adopţiei 37#>166#*.

8rincipiile de aplicare în Romnia a Convenţiei privind :repturile Copilului sunt+

respectarea primordialit!ţii interesului copilului& afirmarea dreptului acestuia de a cre(te

într%o familie& afirmarea principiului nediscrimin!rii copilului& luarea în considerare a

opiniei copilului în toate problemele care îl privesc& primordialitatea si,uranţei copilului

(i posibilitatea lu!rii unor m!suri de ur,enţ! pentru asi,urarea acestui de"iderat&necesitatea e'istenţei unei perspective (i a unei planific!ri pe termen lun, în privinţa

de"volt!rii copilului& asi,urarea particip!rii profesioni(tilor în activit!ţile de protecţie a

copilului& asi,urarea continuit!ţii relaţiilor copilului cu familia sa natural!& preferinţa

acord!rii unui ct mai mare spri0in pentru familiile cu dificult!ţi înaintea sau în locul

îndep!rt!rii copilului din familie 3Rot4%S"umos@A"i& Maria& 1666& p. 2B*.

Respectarea (i ,arantarea drepturilor copilului1 se reali"ea"! conform urm!toarelor

principii+

respectarea (i promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului)

e,alitatea (anselor (i nediscriminarea)

responsabili"area p!rinţilor cu privire la e'ercitarea drepturilor (i îndeplinirea

obli,aţiilor p!rinte(ti)

1 2--#& privind protecţia si promovarea drepturilor copilului.

#


5/66

primordialitatea responsabilit!ţii p!rinţilor cu privire la respectarea (i ,arantarea

drepturilor copilului)

descentrali"area serviciilor de protecţie a copilului& intervenţia multisectorial! (i

parteneriatul dintre instituţiile publice (i or,anismele private autori"ate)

asi,urarea unei în,ri0iri individuali"ate (i personali"ate pentru fiecare copil)

respectarea demnit!ţii copilului)

ascultarea opiniei copilului (i luarea în considerare a acesteia& ţinnd cont de

vrsta (i de ,radul s!u de maturitate)

asi,urarea stabilit!ţii (i continuit!ţii în în,ri0irea& cre(terea (i educarea copilului&

ţinnd cont de ori,inea sa etnic!& reli,ioas!& cultural! (i lin,vistic!& în ca"ul lu!rii

unei m!suri de protecţie)

celeritate în luarea oric!rei deci"ii cu privire la copil)

asi,urarea protecţiei împotriva abu"ului (i e'ploat!rii copilului)

interpretarea fiec!rei norme 0uridice referitoare la drepturile copilului în corelaţie

cu ansamblul re,lement!rilor din aceasta materie.

Structura serviciilor oferite de sistemul de bun!stare a copiilor poate fi de diferite

,rade de ,eneralitate& care depind de tipul de protecţie social!& mai mult sau mai puţin

universal!& pentru care optea"! la un moment dat un re,im politic. st!"i& în Romnia&

termenul de sistem de protecţie a copilului se folose(te într%o accepţie restrns! a

domeniului (i anume aceea de acordare de servicii acelor copii care nu pot atin,e& sau

este puţin probabil s! atin,! în lipsa unor servicii speciali"ate& standarde acceptabile de

s!n!tate (i de de"voltare. stfel& în sens lar,& asi,urarea bun!st!rii se refer! la între,

evantaiul de servicii menite s! asi,ure de"voltarea& s!n!tatea& educaţia (i ocrotirea tuturor

copiilor. /n sens restrns& protecţia copiilor este o structur! separat!& menit! s! ofere

spri0in cate,oriilor de copii aflaţi în situaţii speciale de dificultate& fiind e'pu(i unor

condiţii de cre(tere care le pun în pericol s!n!tatea psi4ic! sau fi"ic!. 8rin urmare& lanivelul sistemului de protecţie a copilului se produce interferenţa a dou! roluri importante

ale acestuia& (i anume+ asi,urarea unor servicii directe primare pentru copiii cu nevoi

speciale (i influenţarea politicilor sociale pentru a îmbun!t!ţi situaţia unor cate,orii

e'tinse de copii. :ac!& prin definiţie& sistemului de protecţie a copilului i se recunoa(te

rolul de a asi,ura prevenirea riscurilor care pot afecta copil!ria& atunci termenul se

$


6/66

apropie de cel de sistem de bun!stare. stfel înct într%o structur! de servicii sociale&

adecvat! în cel mai lar, sens nevoilor att de variate ale copiilor aflaţi în dificultate& poate

fi asi,urat un nivel corespun"!tor al calit!ţii vieţii& de"voltarea armonioas! (i prevenirea

abu"ului& a ne,li0!rii (i a abandonului copiilor.

Dilemele protecţiei copilului

:ilemele protecţiei copilului pornesc de la contradicţiile dintre drepturile (i

obli,aţiile p!rinţilor (i drepturile copiilor& dintre dreptul familial la intimitate (i obli,aţia

3nu numai dreptul* profesionistului de a interveni în interesul copiilor.


7/66

1.2. Sericii de asistenţă socială pentru copiii aflaţi în dificultate

Serviciile sociale pot fi definite ca pro,rame speciali"ate& activit!ţi or,ani"ate&

te4nici de intervenţie social!& metode de identificare a necesit!ţilor (i tipurilor specifice de

disfuncţionalit!ţi ce apar la nivel societal.

Cu a0utorul acestora& cei în dificultate pot obţine condiţii minime& necesare unei

vieţi decente (i pot s!%(i de"volte propriile capacit!ţi (i competenţe pentru o inte,rare

normal! în comunitate. Se aprecia"! c! obiectivul central al oric!rui serviciu social este

cunoa(terea>înv!ţarea social!& proces care se reali"ea"! pe ba"a unei relaţii directe între

client (i asistentul social.

Sistemul de asistenţ! social! cuprinde att serviciile sociale oferite de instituţiilede stat& ct (i de or,ani"aţiile private ne,uvernamentale sau voluntare. Serviciile de

asistenţ! social! se adresea"! doar acelor indivi"i& ,rupuri sau comunit!ţi aflate temporar

în dificultate.

Confi,uraţia sistemului serviciilor de asistenţ! social! este structural dependent!

de profilul or,ani"!rii social%economice& de modele culturale pre"ente în comunitate& ct

(i de opţiunile politice. Serviciile de asistenţ! social!+

pot avea caracter ,eneral oferind spri0in iniţial celor aflaţi în nevoie& dar pot fi (ispeciali"ate cu adresabilitate direct! asupra problemei 3abandon& abu" etc.*)

pot fi ,rupate în 0urul unor instituţii ,uvernamentale sau ne,uvernamentale& iar

beneficiarii pot primi a0utorul speciali"at fie în mediul lor natural de viaţ!& fie în

instituţii speciali"ate de asistenţ! social!)

intervin în situaţii de ur,enţ! 3de e'emplu& inte,ritatea fi"ic! (i psi4ic! a copilului

este ,rav periclitat!* sau în situaţii cronici"ate 3de e'emplu& deficitul financiar se

suprapune cu deteriorarea capacit!ţii de a duce o viaţ! independent!*.

/n ceea ce prive(te protecţia copilului serviciile sociale pot fi oferite de centrele de

plasament& dar (i de servicii alternative funcţionale de"voltate de Serviciul 8ublic

Speciali"at pentru 8rotecţia Copilului 9 S8S8C .

B


8/66

2--- 2--1 2--2Iunie2--

$u"ăr de sericii alternatie funcţionale de%oltate de SPSPC2 131 22& 3'( )*&

din care& Centru de îngri+ire de %i3 1= $- 7$ 111Centru "aternal( 2# #1 #6 $$

Centru de consiliere ,i spri+in pentru părinţi) 1 2 #- $#Sericiu de asistenţă ,i spri+in a tinerilor de peste 1- ani & careur"ea%ă o for"ă de educaţie ,colară

= 11 $- =B

Sericiu de preenire a abandonului copilului în perioadapreconceptiă.

2 = 1# 2-

2 Sursa+ FFF.copii.ro& /n interesul copilului& site al ;8:C. Centre de %i pentru copiii / form! de serviciu de asistenţ! social! acordat! copiilor din familii aflate îndificultate& ce presupune în,ri0ire pe timpul "ilei sau dup! orele de (coal!& pentru copilul (colar& pro,rameeducative& de sociali"are (i de petrecere a timpului liber& consiliere. Centrele de "i sunt servicii comunitarede spri0in la care pot apela urm!toarele tipuri de familii aflate în dificultate+ în care ambii p!rinţi lucrea"! (inu e'ist! spri0inul familiei l!r,ite& monoparentale& în curs de divorţ& paupere& familii care nu manifest!

preocupare pentru cre(terea (i în,ri0irea copiilor 3risc de ne,li0are*& familii ai c!ror copiii au nevoi

educative speciale.Scopul acestui centru este de menţinere a copilului în familia natural!& de"voltarea unor relaţii armonioaseîntre copil (i p!rinţi& (i de prevenire a abandonului familial (i (colar.Centrele de "i se pot or,ani"a pentru diverse cate,orii de vrst! ale copilului& iar pentru copiii cu 4andicapca centre de "i terapeutice.Centrele de "i terapeutice sunt tot servicii sociale comunitare& dar care ofer! (i pro,rame recuperatorii (i deinte,rare social!.# Centru "aternal 3noţiunea de Centru maternal este introdus! de ?G 11B> 1666* / centru de tip re"idenţialce ofer! protecţie mamei (i copilului& prin prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea (i de"voltareacopilului. Serviciul se adresea"! mamelor cu risc crescut de abandon& care se confrunt! cu dificult!ţi denatur! material!& social!& profesional! sau relaţional!. /n centru se ofer! posibilitatea mamei de a seacomoda (i de a%(i cunoa(te copilul (i a%(i consolida ata(amentul faţ! de propriul copil. Mamele care pot

beneficia de acest serviciu sunt+ ,ravidele cu risc crescut de abandon& cuplul mam!%copil abu"at sau ne,li0at&

cuplul mam!%copil inclus într%un pro,ram de restabilire a le,!turilor familiale 3ve"i (i :ificult!ţi familiale.Monoparentalitatea& cap. .2.1.*.$ Centrul de consiliere ,i spri+in pentru părinţi / este un serviciu care acord! p!rinţilor 3naturali (i>sausubstitutivi* spri0inul 3consiliere social!& psi4olo,ic!& 0uridic! sau de alt! natur!* (i suportul material (i>saufinanciar necesare pentru a%i asi,ura copilului un nivel de viaţ! corespun"!tor de"volt!rii sale fi"ice&mentale& spirituale& morale (i sociale& promovnd dreptul acestuia la p!strarea relaţiilor familiale. Centrelede consiliere (i spri0in pentru p!rinţi sunt structuri de spri0in (i intervenţie pluridisciplinar!& care acţionea"!în toate cele trei fa"e ale procesului de ocrotire a copilului+ pentru a preveni intrarea copilului în sistemul de

protecţie& pentru a de"volta relaţia copil%familie (i pentru a pre,!ti reinte,rarea (i inte,rarea familial! acopilului pe parcursul desf!(ur!rii m!surii de protecţie (i pentru a facilita>monitori"a>evalua inte,rarea (ir einte,rarea copilului& la ie(irea din sistem.= Sericiul de asistenţă ,i spri+in a persoanelor cu capacitate deplin! de e'erciţiu care beneficia"! de

prevederile art. 16>UG 2=>166B 9 numit& pe scurt& Serviciu de asistenţ! (i spri0in pentru tinerii în

dificultate 9 pre,!te(te reinte,rarea socio%profesional! a tinerilor care au dep!(it vrsta de 17 ani (i care pn! la aceast! vrst! au beneficiat de una dintre m!surile de protecţie a copilului în dificultate prev!"utede le,e. Serviciul are un rol important în dep!(irea situaţiei dificile ,enerate de p!r!sirea mediului prote0atal instituţiei& în de"voltarea autonomiei tinerilor& în ,!sirea unor soluţii de perspectiv! pentru viitorul social(i profesional al tinerilor.


9/66

Sericiu de "onitori%are0 asistenţă ,i spri+in al fe"eii graidepredispusă la abandonul copilului-.

7 1 1B 21

Centru de pregătire ,i spri+inire a reintegrării ,i integrăriicopilului în fa"ilie'.

1- 1$ - #$

Centru de îngri+ire de %i ,i recuperare pentru copilul cuandicap1*.

11 1= B #B

Centru de asistenţă ,i spri+in pentru readaptarea psiologică acopilului cu proble"e psiosociale.

= = B

Sericiu de orientare0 supraegere ,i spri+inire a reintegrăriisociale a copilului delincent.

= = 6 11

Sericiu de asistenţă a copilului pentru eercitarea dreptului sau laepri"area liberă a opiniei sale11.

1 7 $ B

Centru de consiliere ,i spri+in pentru copilul "altratat0 abu%at0negli+at12.

- $ B

Centru pentru anali%a ,i sinte%a datelor priind siste"ul deprotecţie a drepturilor copilului.

# 2 # #

Sericiu de orientare0 supraegere ,i spri+inire a copiilor stră%ii13. 1 1 1 2

Sericii pentru copii stră%ii1(. - 1 $ B

B Sericiul de preenire a abandonului de copii prin planificare fa"ilială / serviciul asi,ur! femeiiaflate în incapacitate de a%(i asuma responsabilit!ţile parentale consiliere de specialitate& mi0loacecontraceptive (i asistenţ! corespun"!toare& cu scopul de a preveni abandonul copilului (i de a promovadreptul s!u la viaţ! (i la o stare de s!n!tate ct mai bun!.7 Sericiul de onitori%are0 Asistenţă ,i Spri+in al 4e"eii 5raide predispuse să abandone%e copilul

/serviciul asi,ur! femeii îns!rcinate consiliere 3social!& 0uridic! (i>sau de alta natur!*& suport 3material (i>sau

financiar* (i facilitea"! accesul la servicii medicale de specialitate& cu scopul de a preveni abandonulcopilului (i de a promova dreptul s!u la viaţ! (i la o stare de s!n!tate ct mai bun!. Serviciul se înscrie încate,oria serviciilor de prevenire care acţionea"! pentru sc!derea num!rului de copii p!r!siţi în maternit!ţi.6 Centrul de pregătire ,i spri+inire a reintegrării ,i integrării copilului în fa"ilie / pre,!te(te& asi,ur!(i evaluea"! de"voltarea relaţiilor familiale ale copilului pe parcursul unor contacte directe cu aceasta& cuscopul de a promova reinte,rarea copilului în familia sa natural! sau m!surile de plasament familial>adopţie. cest centru este complementar centrului de plasament (i are un rol important în sc!derea lama'imum a duratei instituţionali"!rii copilului. eneficiarii sunt copii plasaţi în centre de plasament.1- He"i 1.11 Sericiul de asistenta ,i spri+in pentru copil în epri"area liberă a opiniei sale 9 SE


10/66

Centrul de preenire ,i consiliere antidrog pentru tineri. - - 2 2odul pentru copilul seropo%iti. - - 1 2Centrul pentru "a"ă ,i copil supu,i iolenţei do"estice1). - - 2 Sericiul "obil de terapie ,i spri+in pentru copii cu andicap dinasistenţa "aternală.

- - 1 -

Centrul de urgenţă ,i spri+in pentru "a"e cu copii cu neoi

speciale.

- - 1 1

Centrul de preenire a infracţionalităţii în r6ndul eleilor din,coli.

- - 1 1

Centrul de art7terapie. - - 2 Alte sericii / nespecificat1&. 16 1= 1# 1#

$u"ărul centrelor de plasa"ent1 831 iulie 2**39: '1&.

e%i ,i:

rdonanţa nr. =7> 2-- privind serviciile sociale.

2--# privind protecţia (i promovarea drepturilor copilului.

#eco"andări bibliografice

sociali"are& 3re*inte,rare familial!> social!.1$ He"i 1#1= Centrul de pri"ire a copilului în regi" de urgenţă ,i de ealuare 9 este un serviciu al c!rui rol

principal este asi,urarea unei intervenţii eficiente în beneficiul copiilor& pentru a promova urm!toarele

cate,orii de drepturi+ % dreptul la protecţie împotriva oric!rei forme de violenţ!& pedeaps! sau brutalitatefi"ic! (i>sau mental!& de abandon sau ne,li0enţ!& de maltratare sau e'ploatare& inclusiv de violenţ! se'ual!)% dreptul de a fi prote0at prin plasament familial sau& în ca" de necesitate& prin plasament într%o instituţieadecvat!& atunci cnd este privat de mediul s!u familial) % dreptul de a fi prote0at împotriva oric!rei formede abu" (i de a beneficia de asistenţ! corespun"!toare pe parcursul procedurilor. Caracteristici + % caracter re"idenţial+ copilul este prote0at (i ,!"duit (i i se ofer! condiţii de ca"are& 4ran!& în,ri0ire& educaţie) în acestserviciu copilul în dificultate este primit imediat& f!r! a a(tepta re"ultatele unei proceduri îndelun,ate destabilirea unei m!suri de protecţie) copilul este prote0at în acest centru pe o perioada de timp determinat!&ct mai scurt! 3ma'imum 1$ "ile 9 aceasta perioad! poate fi prelun,it! din motive întemeiate& prin4ot!rrea C8C*) centrul este or,ani"at astfel înct s! asi,ure permanenţa serviciilor de primire (i intervenţie

primar! în ca" de ur,enţ!) o dat! cu ,!"duirea copilului în centru începe procedura de evaluare comple'! asituaţiei acestuia& în vederea reinte,r!rii familiale sau a pre,!tirii aplic!rii unor m!suri de protecţie vi"ndcopilul (i familia sa.1B

Centru de plasa"ent 9 instituţie re"idenţial! care acord! protecţie copilului aflat în dificultate pe o perioad! determinat! de timp 3pn! la împlinirea vrstei de 17 ani* a celui asistat sau pn! la împlinireavrstei de 2= în ca"ul continu!rii studiilor. Centrele de plasament& spre deosebire de centrele re"idenţialeclasice 3orfelinate& lea,!ne etc.* ofer! copilului condiţii de de"voltare mai apropiate de mediul familial (i oabordare individuali"at! a ca"urilor. 8e durata plasamentului în centru copilului i se ofer! condiţii de locuit&în,ri0ire& educare& sociali"are& 3re*inte,rare familial!> social!. Cu toate acestea& menţinerea copilului înfamilia biolo,ic! (i spri0inirea p!rinţilor în e'ercitarea drepturilor (i obli,aţiilor p!rinte(ti sau plasareacopilului într%o familie substitut sunt mai benefice pentru copil (i mai puţin costisitoare& de aceea se dore(teca ocrotirea copilului într%un centru de plasament s! fie ultima soluţie la care se recur,e dup! ce au fostanali"ate celelalte soluţii de tip familial.

1-


11/66

FFF.copii.ro& În interesul copilului& site al ;8:C 9 reţeaua serviciilor

sociale.

8a(a& M.) 8a(a& .& Asistenţa socială în România& Editura 8olirom& Ia(i& 2--#.

1.3. ăsuri de protecţie a copilului aflat în dificultate

aţ! de copilul aflat în dificultate& Comisia pentru 8rotecţia :repturilor Copilului&

stabile(te m!suri de protecţie (i asi,ur! aplicarea corespun"!toare a acestora prin serviciul

public speciali"at pentru protecţia copilului sau printr%un or,anism privat autori"at.

ceste m!suri sunt+

încredinţarea copilului unei familii& unei persoane sau unui or,anism privat

autori"at)

încredinţarea copilului în vederea adopţiei)

încredinţarea provi"orie a copilului c!tre serviciul public speciali"at)

plasamentul copilului la o familie sau la o persoan!)

plasamentul copilului la serviciul public speciali"at sau la un or,anism privat

autori"at)

plasamentul copilului în re,im de ur,enţ!)

plasamentul copilului într%o familie asistat!.

a9 enţinerea copilului în propria fa"ilie

cest serviciu acţionea"! la nivel primar (i are drept scop prevenirea abandonului

(i instituţionali"!rii copilului.

Costurile le,ate de oferirea unui asemenea serviciu social sunt relativ reduse&

implicnd spri0inirea familiei în vederea p!str!rii unit!ţii familiale prin acţiuni de tipul+oferirea de suport financiar în funcţie de nevoile familiei& consiliere& terapie individual!&

de ,rup (i familial!& pro,rame educative de de"voltare a competenţelor adultului în

domenii cum ar fi educarea copiilor& mana,ementul veniturilor (i c4eltuielilor& ,rupuri de

suport etc.

11

http://www.copii.ro/http://www.copii.ro/http://www.copii.ro/


12/66

8rin acest serviciu se asi,ur! de"voltarea copilului în propria familie c4iar dac!

condiţiile materiale sunt precare.

:avid ?oFe 31662* ar!ta c! Dc4iar (i familia cea mai carenţat! material (i afectiv&

familia care nu reu(e(te s! asi,ure condiţii optime de în,ri0ire (i formare a copilului&

constituie totu(i o soluţie mai bun! dect cea mai dotat! (i mai adecvat! a,enţie de

protecţie& care nu va reu(i s! suplineasc! funcţiile ,rupului familial& al fraţilor& bunicilor

(i în primul rnd ale ima,inii p!rinţilor în persoana copilului. 3?oFe apud Miftode& H.&

1666& p. 21B*. /n situaţia în care acest lucru nu este posibil& asistentul social urm!re(te

plasarea copilului în familia l!r,it! 3bunici& unc4i& m!tu(i*.

b9 Plasa"entul copilului la o persoană sau la o fa"ilie este o m!sur! de

ocrotire cu caracter temporar ce se aplic! în ca"ul în care securitatea& de"voltarea sauinte,ritatea moral! a copilului este periclitat! în familie din motive independente de

voinţa p!rinţilor. amilia de primire poate fi compus! din membri ai familiei l!r,ite sau ai

comunit!ţii locale din care face parte copilul (i î(i asum! responsabilitatea cre(terii (i

educ!rii copilului. 8lasamentul se face cu încuviinţarea p!rinţilor sau tutorelui& ace(tia

avnd dreptul s! menţin! le,!turi permanente (i nemi0locite pe toat! durata

plasamentului.

c9 ;ncredinţarea "inorului unei fa"ilii sau persoane spre deosebire de

plasamentul familial nu necesit! acordul p!rinţilor sau a tutorelui& ci numai al familiei sau

al persoanei c!reia i se încredinţea"! minorul. 8ot fi încredinţaţi minorii ai c!ror p!rinţi

sunt decedaţi& necunoscuţi& pu(i sub interdicţie& declaraţi 0udec!tore(te morţi ori disp!ruţi

sau dec!"uţi din drepturile p!rinte(ti (i pentru care nu a fost instituit! tutela. 8rioritate la

încredinţarea copilului o au rudele pn! la ,radul patru inclusiv. 8!rinţii pot s! p!stre"e

le,!turi personale cu copilul dac! este respectat interesul superior al copilului.

d9 Plasa"entul în regi" de urgenţă se aplic! în situaţiile e'cepţionale în care

p!rinţii sau unul din ace(tia pun în pericol securitatea& de"voltarea sau inte,ritatea moral!

a copilului prin e'ercitarea în mod abu"iv a drepturilor p!rinte(ti sau prin ne,li0enţ!

,rav! în îndeplinirea obli,aţiilor de p!rinte. 8ersoana sau familia care prime(te în

12


13/66

plasament în re,im de ur,enţ! este atestat! în acest scop. 8e perioada plasamentului în

re,im de ur,enţ! se suspend! e'erciţiul drepturilor pe care p!rinţii le au faţ! de copil& dar

nu (i îndatoririle acestora 3ilipescu& I.& 1667& pp. =2%=2$*.

(adar& plasamentul în re,im de ur,enţ! se constituie& cel puţin teoretic& într%o

măsură temporară& e'cepţional! în ce prive(te circumstanţele în care se poate adopta

3rele tratamente la care este supus copilul de c!tre p!rinţii s!i sau ne,li0enţa ,rav! a

acestora*& în ce prive(te intervenţia direct! a statului prin or,anele abilitate& ct (i prin

efecte 3plasamentul temporar al copilului într%un centru de primire ori la o persoan! sau

familie atestat! în acest scop*.

Unul dintre primele efecte ale plasamentului în re,im de ur,enţ! vi"ea"!

înl!turarea st!rii de pericol în care este copilul. /n acest scop& le,ea prevede suspendarea

e'erciţiului drepturilor pe care p!rinţii le au faţ! de copil pe durata plasamentului înre,im de ur,ent!.

Serviciul public speciali"at are obli,aţia de a sesi"a Comisia pentru 8rotecţia

Copilului 3C8C* în vederea încredinţ!rii copilului& în condiţiile le,ii& sau a menţinerii

m!surii de plasament pn! la identificarea p!rinţilor copilului.

C8C trebuie s! se pronunţe în ma'imum 1$ "ile de la plasamentul copilului în

re,im de ur,enţ!.

:e asemenea& în acord cu prevederile le,ii& C8C trebuie s! sesi"e"e instanţa 0udec!toreasc! competent!& pentru dec!derea p!rinţilor sau& dup! ca"& a unuia din& ace(tia

din drepturile p!rinte(ti.

/n situaţia în care& pentru un copil aflat în dificultate& nu se poate aplica m!sura

plas!rii>încredinţ!rii copilului unei persoane sau familii& se recur,e& în ultim! instanţ!& la

plasarea copilului într%o instituţie de ocrotire social!.

e%i ,i:


e9 Plasa"entul


14/66

care copilul este ocrotit în cadrul unei familii& alta dect cea biolo,ic!& de c!tre o

persoan! special selectat! (i pre,!tit! în acest scop.

Este o m!sur! de în,ri0ire familial! temporar! 3limitat! în timp* planificat!& care se

încadrea"! în sistemul de servicii oferite copilului aflat în dificultate de c!tre Serviciile

8ublice Speciali"ate pentru 8rotecţia Copilului 3S8S8C* sau r,anismele 8rivate

utori"ate 38*. Ea ofer! copilului posibilitatea de a tr!i într%un mediu familial în timp

ce se e'plorea"! identificarea unei familii permanente.

/n aceast! definiţie sunt cuprinse mai multe concepte+

în,ri0irea familial! temporar! este planificat!)

în,ri0irea familial! temporar! este limitat! în timp. cesta este un serviciu

temporar oferit copilului (i familiei sale pentru o perioad! de timp stabilit! în

funcţie de particularit!ţile fiec!rui ca". inalitatea acestei m!suri trebuie s! fie

asi,urarea unui mediu stabil& permanent pentru copil.

resursa esenţial! este asistentul maternal care acord! în,ri0ire în propria familie

unui copil care nu îi este rud!)

în,ri0irea familial! temporar! implic! munca în ec4ip! cu toţi profesioni(tii din

reţeaua de servicii e'istente.

e%i ,i: ?ot!rrea nr. =B6>12 iulie 2-- privind condiţiile de obţinere a atestatului& procedurile

de atestare (i statutul asistentului maternal profesionist)

rdinul nr. 1B>2-- privind aprobarea 8ro,ramei analitice a cursurilor de formare

profesional! pentru asistenţii maternali profesioni(ti)

rdinul nr. $ din 1$ mai 2-- privind aprobarea Standardelor minime obli,atorii

pentru asi,urarea protecţiei copilului la asistentul maternal profesionist (i a ,4idului

metodolo,ic de implementare a acestor standarde)

rdinul nr. = din 16 mai 2-- privind modalitatea de decontare a c4eltuielilor

efectuate de c!tre asistenţii maternali profesioni(ti pentru cre(terea (i în,ri0irea

copiilor aflaţi în plasament sau încredinţare)

7 iulie 2-- privind drepturile de care beneficia"! copiii (i tinerii

ocrotiţi de serviciile publice speciali"ate pentru protecţia copilului& mamele prote0ate

1#


15/66

în centre maternale& precum (i copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi

maternali profesioni(ti.

f9 Adopţia este o m!sur! special! de protecţie a drepturilor copilului& prin care se

stabile(te filiaţia dintre cel care adopt! (i copil& precum (i rudenia dintre copil (i rudele

adoptatorului. dopţia se reali"ea"! în e'clusivitate pentru prote0area drepturilor (i

intereselor copilului& eliminndu%se de la început orice intenţie de a folosi acest act pentru

satisfacerea unor dorinţe subiective din partea persoanei care adopt!. /n acest sens

folosirea adopţiei cu scopul de a intra în posesia sau de a beneficia de e'ploatarea

bunurilor imobile ale unui copil sau pentru obţinerea unor foloase morale (i materiale de

adoptator e ile,al! (i lovit! de nulitate. :in momentul stabilirii filiaţiei prin adopţie 3pe

care o putem numi filiaţie adoptiv!& spre a o deosebi de filiaţia fireasc! sau natural!re"ultat! din c!s!torie sau din afara c!s!toriei*& încetea"! filiaţia natural! dintre copilul

adoptat (i p!rinţii s!i fire(ti. 8rin adopţie& adoptatorii î(i asum! obli,aţiile (i r!spunderea

ce revin p!rinţilor fire(ti.

;oţiunea de adopţie poate fi înţeleas! în urm!toarele sensuri+ instituţie juridică 9

repre"int! ansamblul normelor 0uridice cu privire la na(terea& efectele (i desfacerea

c!s!toriei& norme ce re,lementea"! cerinţele le,ale la adopţie& actul adopţiei&

încuviinţarea acestuia& raportul (i efectele sale)act juridic

9 acordul de voinţ! al persoanelor care trebuie s! consimt! la adopţie (i care& prin încuviinţarea instanţei

0udec!tore(ti& d! na(tere la raportul 0uridic de adopţie& respectiv la le,!turi de rudenie

prev!"ute de le,e) raport juridic 9 prin care se evidenţia"! le,!turile de rudenie care se

stabilesc între adoptat pe de o parte& (i adoptator (i rudele acestuia pe de alt! parte

3ilipescu& I.& 1667& p. #7*.

dopţia se aseam!n! cu ocrotirea p!rinteasc! deoarece& în conformitate cu

prevederile le,ale& adoptatorii îndeplinesc toate drepturile (i îndatoririle p!rinte(ti& iar

adoptatul va avea faţ! de adoptatori drepturile (i îndatoririle pe care le%ar avea un copil

firesc faţ! de ace(tia. /n acest sens interesul adoptatului poate fi+ nepatrimonial 9 referitor

la aspectele personale ale ocrotirii p!rinte(ti 3condiţii afective (i spirituale& de cre(tere&

educare (i pre,!tire profesional!*) patrimonial 9 3condiţii materiale necesare e'istenţei (i

întreţinerii sale*.

1$


16/66

dopţia se caracteri"ea"! prin urm!toarele+ între cel care adopt! (i copil se

stabile(te filiaţia) între copil (i rudele adoptatorului se stabile(te rudenia 9 în ba"a

4ot!rrii 0udec!tore(ti de încuviinţare a adopţiei& serviciul de stare civil! competent va

întocmi un nou act de na(tere al copilului& în care adoptatorii vor fi trecuţi ca p!rinţii s!i

fire(ti) filiaţia între copilul adoptat (i p!rinţii s!i fire(ti încetea"! ca (i rudenia dintre

copilul adoptat (i rudele sale fire(ti precum (i rudenia între descendenţii copilului

adoptat (i rudele sale fire(ti. :e specificat c! se menţine impedimentul la c!s!torie între

adoptat (i rudele sale fire(ti) indiferent de felul adopţiei 3naţional! sau internaţional!*&

copiii trebuie s! se afle pe lista Comitetului Romn pentru dopţii& cu e'cepţia

urm!toarelor situaţii+ soţul care adopt! copilul celuilalt soţ& adoptatorii care sunt rude

pn! la ,radul patru inclusiv cu unul din p!rinţii copilului& persoana sau familia care

adopt! persoana care a dobndit capacitate deplin! de e'erciţiu (i pe care au crescut%o.

e%i ,i:

2--# privind înfiinţarea& or,ani"area (i funcţionarea ficiului Romn

pentru dopţii)

2--# privind re,imul 0uridic al adopţiei)

7 iulie 2-- privind aprobarea rdonanţei de ur,enţ! a Guvernului nr.

2$>2-- pentru modificarea (i completarea art. 2- din rdonanţ! de ur,enţ! a

Guvernului nr. 2=>166B privind protecţia copilului aflat în dificultate)

2. Copii în dificultate

Conceptul de copil în dificultate este utili"at pentru cate,oriile de copii care

necesit! protecţie (i asistenţ! social!. Convenţia ;U privind drepturile copilului1-

define(te cate,oria copiilor care necesit! o protecţie deosebit! prin Dcopil care tr!ie(te în

situaţii deosebit de dificile& iar le,islaţia din domeniu1' stipulea"! faptul c! un copil se17 Ratificat! de Romnia prin le,ea 17> 166-.16 2--#.

1=


17/66

afl! în dificultate dac! de"voltarea sau inte,ritatea sa fi"ic!>moral! este periclitat!.

mbele abord!ri se refer! la limitarea sau ine'istenţa resurselor (i condiţiilor

pentru ca un copil s! se de"volte din punct de vedere fi"ic& intelectual& spiritual sau moral

conform vrstei sale.

Cate,oriile de copii la care se refer! în mod special sistemele de protecţie a

copilului sunt+

copii aflaţi în plasament familial sau adopţie)

copii abandonaţi temporar sau permanent în instituţii de ocrotire)

copii supu(i unor rele tratamente 3abu"aţi sau ne,li0aţi*)

copii cu boli cronice 3SI:& n!scuţi dependenţi de dro,uri*& cu tulbur!ri de

de"voltare& deficienţe (.a.)

copiii din familiile paupere)

copiii din comunit!ţile minoritare mar,inali"ate)

copiii orfani de unul sau de ambii p!rinţi)

copiii victime ale calamit!ţilor naturale& r!"boaielor.

2.1. Copilul abandonat

Semantic& cuvntul abandon înseamn! Drenunţare. abandona ceva sau pe cineva

înseamn! a renunţa la un lucru sau la un drept (i& de asemenea& într%un sens corelat sau

independent are înţelesul de p!r!sire voit! a familiei sau a copiilor.

/n limba0 0uridic& se declar! abandonat copilul care& în condiţiile le,ii& se afl! în

,ri0a unei instituţii de ocrotire social! sau medical! de stat ori privat! sau a unei persoane

fi"ice& ca urmare a faptului c! p!rinţii sau orice rud! pn! la ,radul patru inclusiv s%a

de"interesat în mod voit de el pe o perioad! mai mare de (ase luni.

:in punct de vedere medical& copilul este considerat abandonat în spital& dac! elr!mne în unitatea sanitar! mai mult de dou! s!pt!mni peste perioada necesar! acord!rii

în,ri0irii specifice.

:in punct de vedere psi4olo,ic& abandonul este definit ca o acţiune de p!r!sire a

unei fiinţe& de lips! de preocupare& de de"interes pentru soarta acesteia. rice situaţie care

duce la sl!birea sau ruperea le,!turilor afective poate fi tr!it! ca abandon. :e"interesul&

1B


18/66

în acest conte't& este definit ca încetarea oric!ror le,!turi care s! dovedeasc! e'istenţa

unor raporturi afective normale. stfel& definiţia abandonului se situea"! într%un dublu

re,istru+ cel al psi4olo,iei (i cel al socialului. desea se manifest! o a treia implicare&

aceea a psi4iatriei. :in aceast! perspectiv! . 8arot descrie abandonul ca fiind absenţa&

sl!birea sau ruptura unei le,!turi afective de susţinere& antrennd cel mai adesea

falimentul obli,aţiilor morale sau naturale care sunt le,ate de acestea.

:in punctul de vedere al protecţiei copilului& abandonul este definit de 8ecora ca

fiind p!r!sirea copilului f!r! ca p!rintele s! se asi,ure de formele adecvate pentru

în,ri0irea copilului. Conceptul de abandon definit de 8ecora se potrive(te ca"urilor de

copii abandonaţi în maternitate sau în spitale. 5oţi ace(ti copii sunt lipsiţi& de obicei& de

acte de identitate (i petrec perioade îndelun,ate de timp în instituţiile în care au fost

p!r!siţi. /n spitale& personalul medical nu poate asi,ura copiilor în,ri0ire adecvat!& iar lipsa actelor de identitate face ca transferul copiilor spre alte forme mai adecvate de

ocrotire s! fie mult încetinit 3Radulian& H.& Jitaru& M.& ;ova@& C.& 166& p.1#*.

5abloul abandonului este comple' (i umbrit de multitudinea aspectelor care se

intersectea"!& adesea comportnd o dubl! funcţie de cau"! (i efect. Un fapt se desprinde

ca fiind sursa primar! a tuturor evenimentelor ce au loc fie în plan social& fie psi4olo,ic 9

ruperea le,!turii afective.

bandonul poate îmbr!ca forme diferite+ situaţia de abandon ca stare de fapt 9 copilul este realmente p!r!sit& p!rinţii s!i

naturali ori cei în ,ri0a c!rora se afl! nu vor sau nu pot s! se ocupe de el)

starea de semi-abandon& cnd copilul tr!ie(te cu p!rinţii& dar în fapt este ne,li0at

sau c4iar respins de c!tre ace(tia)

sentimentul de abandon ce poate ap!rea la un copil cu sau f!r! le,!tur! cu

realitatea) uneori acest sentiment este tr!it în le,!tur! cu situaţia de abandon sau

semi%abandon& alteori frica operea"! în plan pur ima,inativ. Cnd acest sentiment

devine cople(itor (i complet necontrolabil de c!tre copil& se poate a0un,e la

nevroza de abandon& care poate avea sau nu cau"e în realitatea concret! e'terioar!

(i care face obiectul psi4iatriei infantile)

anoasa primară de abandon 9 este o alt! form! a tr!irii p!r!sirii. Ea este

normal! la copilul mic& care o manifest! ori de cte ori una dintre nevoile sale

17


19/66

imediate nu este satisf!cut!. Ea se poate (ter,e complet (i definitiv ori numai

temporar& putnd s! apar! mai tr"iu& cu intensitate& atunci cnd copilul va trebui

s! se confrunte cu situaţiile conflictuale.

:iferenţierile conceptuale sunt departe de a re"olva situaţia concret!& totu(i ele

determin! clarific!ri utile ale aspectelor ei (i sursele ,eneratoare de asemenea situaţii. /n

acest conte't se evidenţia"! e'istenţa urm!toarelor posibilit!ţi+

palierul psi4ic ori,inal influenţat prin crearea situaţiei reale sau ima,inare de

abandon& este cel constituit de afectivitate)

producerea st!rii sau a sentimentului de abandon este determinat! de absenţa fi"ic!

sau afectiv! a p!rintelui)

consecinţele situaţiei sau ale sentimentului de abandon se înscriu întotdeauna pe

direcţia tulbur!rilor psi4ice ale subiectului (i pot adesea evolua în direcţii

antisociale.

stfel& aria abandonului este divi"at! în dou! mari sectoare+ cel al situaţiei de

abandon (i cel al sentimentului de abandon& al tr!irii st!rii de p!r!sire.

tt copilul aflat în situaţia de abandon& ct (i cel care se simte tr!ind aceast!

situaţie f!r! ca ea s! aib! o realitate fi"ic! trec& f!r! îndoial!& prin st!ri la fel de intense)

este necesar! totu(i diferenţierea celor dou! conte'te ,eneratoare ale sentimentului de

abandon& de(i consecinţele pot fi în cele din urm! similare 3:umitrana& M.& 1667& p. =*.Studiile reali"ate în ultimii ani au scos în evidenţ! frecvenţa mediului stabili"at de

tensiune (i conflict& de suferinţ! fi"ic! (i moral! în relaţiile de convieţuire familial!& acest

mediu fiind denumit desertism familial .

Desertismul familial se poate pre"enta sub forme u(oare în familii de"or,ani"ate

3avnd drept cau"e principale imposibilitatea respect!rii îndatoririlor de familie (i refu"ul

îndeplinirii acestor îndatoriri*& consecinţele fiind suportate de fiecare membru al familiei

(i de copii& în special din cau"a atmosferei tensionate& a conflictelor ce determin! uneori

ne,li0area sau abandonarea copiilor. /ntr%o atmosfer! familial! tensionat!& copilul este

a,itat& instabil& nervos& din care cau"! de"voltarea (i maturi"area lui psi4o%

comportamental! într"ie sau devia"!. Copilul este derutat de relaţiile conflictuale dintre

p!rinţi& este timorat (i comple'at în colectiv din cau"a situaţiei familiale. formă severă

a desertismului familial o constituie abandonul de familie& care& din punct de vedere

16


20/66

psi4o%sociolo,ic& este pre"ent în dou! iposta"e+ abandonul real (i abandonul aparent .

bandonul real apare în+ divorţ& nerecunoa(terea (i p!r!sirea copilului& anularea adopţiei&

iar abandonul aparent este pre"ent în situaţii de ne,li0are a relaţiilor de familie. cest

fenomen de desertism familial (i abandonul de familie afectea"! unitatea (i ec4ilibrul

acesteia& att sub aspect material& ct (i sub aspect moral& ,enernd tensiuni incluse în

sindromul Dnevro"ei de abandon 3lorescu&


21/66

copii n!scuţi în familii a c!ror situaţie familial! se înr!ut!ţise rapid)

copii cu 4andicap& a c!ror abandonare era ,enerat! în primul rnd de absenţa unor

mi0loace speciale de în,ri0ire.

Cau"ele cre(terii num!rului de copii abandonaţi sunt de natur! economico%social!

(i educaţional!.

:in punct de vedere economic& factorul principal este repre"entat de perpetuarea

(i c4iar accentuarea fenomenului de s!r!cie a populaţiei& iar din punct de vedere social se

constat! un proces de de"a,re,are a familiei sub acţiunea unor factori economici.

Rolul acestor factori este subliniat de un studiu efectuat de Ministerul S!n!t!ţii&

IMC (i U;ICE în lea,!ne (i secţii de distrofici& care a ar!tat c! B# dintre p!rinţii

care (i%au abandonat copiii erau (omeri& =2 aveau venituri insuficiente& $7 aveau

condiţii improprii de locuit (i în #- dintre ca"uri era vorba de mame nec!s!torite.

:in punct de vedere educaţional& rata crescut! a abandonului ar putea fi cau"at!

de o adresabilitate sc!"ut! la mi0loacele contraceptive& nu att din motive economice& ct

din cau"a lipsei de informare.

Abandonul în maternitate

8entru anali"a abandonului nou%n!scuţilor în maternitate s%a reali"at în 166B unstudiu multicentric cuprin"nd maternit!ţi din ra(ov& Craiova& Ia(i& 8loie(ti& radea&

Sibiu (i ucure(ti. /n cadrul acestei cercet!ri a fost urm!rit! amploarea fenomenului de

p!r!sire a nou%n!scuţilor& structura ,rupului de nou%n!scuţi cu risc de abandon& structura

,rupului de mame care î(i abandonea"! copiii& e'plorarea ca"urilor de abandon 3Ionescu&

L.& 2--1& p.#*.

aternitatea $u"ăr nou7născuţi $u"ăr abandonaţi #ata abandonuluira(ov 226 =2 1&=B

Craiova 12 B 2&#=a,i 3--1 2' *0)

8loie(ti 2=$$ - 1&1

radea 267 $ 1&-=Sibiu 226$ B 1&=1

Maternitatea D8anait Srbu 216B $6 2&=6

Maternitatea Dilantropia 1=12 2&-$Maternitatea DSf. 8antelimon 1B-- 26 1&B1

21


22/66

>otal 23'** 3- 10&1

"rofilul mamei cu risc de abandon# Studiul multicentric a determinat urm!torii

factori materni de risc+

starea civilă a mamei $ s%a remarcat c! din 7B de ca"uri de copii abandonaţi&12 provin din afara c!s!toriei& faţ! de B$ care provin din familii le,al constituite)

vârsta mică a mamei este un alt factor de risc pentru abandonul copilului. Se

observ! c! un num!r mare de nou%n!scuţi abandonaţi provin de la mame tinere

31$%16 ani*.


23/66

8ornind de la acela(i studiu multicentric pot fi evidenţiate ,rupele de copii la care

riscul de abandon în maternitate este mai mare+

reutatea la naştere 9 se remarc! faptul c! fenomenul abandonului în maternitate

are o amploare mai mare în rndul copiilor cu ,reutate mic! (i foarte mic! la

na(tere. Rata abandonului copiilor cu ,reutate mai mic! de 1$--, este de 1-&-&

în timp ce la copii cu ,reutatea cuprins! între 1$-1, (i 2$--, este de #&-=& iar la

cei cu ,reutatea peste 2$--, este de 1&2#)

ranul copilului abandonat diferă în funcţie de etnie 9 astfel& în ca"ul rromilor& se

abandonea"! preferenţial copiii cu ran, înalt 3III (i IH*& în timp ce în ca"ul

familiilor neaparţinnd acestei etnii sunt abandonaţi de obicei copii de ran, I (i II)

starea de sănătate sau !andicap a copilului 9 pre"int! un risc crescut de abandon

copii care se nasc cu un 4andicap sever sau cu boli ce afectea"! mai tr"iu att

de"voltarea fi"ic! ct (i psi4ic!. ce(ti copii& se (tie& au nevoie de o în,ri0ire

special! faţ! de copiii ce se nasc normali din punct de vedere fi"ic (i psi4ic& iar

abandonul se produce fie pentru c! p!rinţii nu (tiu s! le acorde în,ri0irea necesar!&

fie pentru c! nu vor s!%(i asume aceast! r!spundere.

Abandonul în instituţiile de ocrotire

bandonul înseamn! pentru cei mai mulţi dintre copii internarea într%un centru de

plasament sau instituţionali"are. Studiile relev! faptul c! întrea,a evoluţie fi"ic! (i

psi4ic! a copilului dintr%o instituţie este profund dependent! de distorsiunile introduse de

aceast! condiţie fundamental! a vieţii sale& aceea de a fi privat de afectivitatea adultului&

de a fi complet lipsit de posibilitatea de a%(i îndeplini trebuinţele de ba"! ale vieţii sale

psi4osociale& trebuinţa de dependenţ! (i nevoia de afiliaţie. 8re"enţa (i ,ravitatea acestor

fenomene ne,ative nu se înre,istrea"! la toţi copiii în mod uniform. :e asemenea& foarte

probabil& ele nu sunt inte,ral efectele instituţionali"!rii. actorii ereditari precum (i cei

socio%culturali ai familiei de provenienţ! pot afecta situaţia copilului.


24/66

Multitudinea factorilor implicaţi face dificil! depistarea cau"elor directe ale

tabloului psi4ic ne,ativ al copilului instituţionali"at& precum (i ponderea diferitelor cau"e.

Cu toate acestea& nu se poate i,nora faptul c!& din punct de vedere statistic& fenomenele

psi4ice adverse apar în mod frecvent la copiii instituţionali"aţi& intense (i cu tendinţ! de

manifestare pe termen lun,& în timp ce& comparativ& la copiii crescuţi în familii aceste

fenomene apar mult mai rar (i cu severitate redus!.

Cercet!rile efectuate în acest domeniu evidenţia"! consecinţele ne,ative ale

abandonului asupra de"volt!rii capacit!ţii fi"ice (i mai ales intelectuale a copilului.

stfel& în literatura de specialitate& se pot re,!si anali"e privind deprivarea maternă&

deprivarea de stimulare& deprivarea culturală& precum (i cea le,at! de nivelul socio-

economic în care cre(te copilul. /n ca"ul abandonului& diferite forme de deprivare apar

simultan& determinnd tablouri psi4ice comple'e& în care cu ,reu se pot decela ca"uri primare ale unor simptome.

Efectele depriv!rii materne& ale separ!rii copiilor de mam! sau de o persoan! care

s! poat! înlocui fi,ura matern!& oferind copilului o relaţie stabil!& personal!& afectiv! au

fost descrise dup! cel de%al doilea r!"boi mondial de R. . Spit" 316#=*& iar mai tr"iu de

c!tre J. oFlbK 316$1& 16$7& 16B$* (i alţii.

/n condiţii instituţionale ale cre(terii su,arilor (i copiilor mici& în mod

nediferenţiat& lipsiţi de afecţiune& copiii observaţi de Spit" au pre"entat un sindrom denede"voltare& de apatie& pe care autorul l%a denumit Ddepresie analitică& adic! depresie

datorat! lipsei de suport. Copiii caracteri"aţi de Spit"& de(i aflaţi la vrsta cnd ar fi

trebuit s! se ridice (i s! p!(easc!& st!teau imobili& cu oc4ii ine'presivi. Ei pre"entau

adesea comportamente autostimulative& autoerotice.

ceast! descriere a fost recunoscut! ca fiind tipic! pentru cei crescuţi în condiţii

de !ospitalism& într%un sistem instituţional cu caracter medical& dar care nu sunt trataţi ca

persoane autonome& cu trebuinţe (i cu tendinţe proprii& avnd o istorie personal!.

Completnd aceast! descriere& s%a ar!tat c!& în mediile în care interacţiunile adult%

copil au o intensitate redus!& în,ri0irea copiilor afectaţi de deprivarea matern! poate

evolua spre psi4opatie.

J. oFlbK& poate cel mai renumit cercet!tor al relaţiei mam!%copil (i al

consecinţelor depriv!rii materne& aduce înc! din 16$1 date importante privind efectele

2#


25/66

depriv!rii materne considerate de el practic irecuperabile& în special cele din copil!ria

timpurie 3-% ani*.

Consecinţele primordiale ale unei astfel de separ!ri sunt sta,narea (i într"ierea în

de"voltare. oFlbK demonstrea"! c!& pe m!sur! ce perioada de sta,nare dintre un copil

de vrst! fra,ed! (i mama lui 3sau alt! fi,ura matern! constant!* este mai mare& cu att va

fi mai mare (i posibilitatea ca de"voltarea psi4ic! s! fie alterat!. DSunt motive pentru a

crede c!& dup! o separare foarte prelun,it! sau repetat!& survenit! în primii trei ani de

viaţ!& deta(area copilului poate persista pe o perioad! nedefinit! 3:umitrana& 1667*.

Ca urmare a depriv!rii materne& v!"ut! prin prisma carenţelor afective cronice

provocate copilului& Nreisler descrie în 166- sindromul dezoranizării structurale&

manifestat att printr%o deficienţ! relaţional! ,rav!& ct (i printr%una funcţional!. ceasta

este considerat! ca fiind consecinţa insuficienţei cronice de ata(ament& a lipsei relaţiilor stabile (i a unei structur!ri a mediului social neinteli,ibil pentru copil.

Efectele acestui sindrom se re,!sesc pe diferite planuri+ la nivelul conduitelor

alimentare& tulbur!ri de somn& reacţii imunolo,ice deficitare& boli psi4ice cronice&

într"ieri în de"voltarea psi4ic!. 8e plan psi4ic apare incapacitatea de a stabili relaţii&

re"istenţa la solicitare sau încercarea de apropiere de orice fel& incapacitatea de a

comunica& apatia& atonia& contact vi"ual deficitar& retra,erea din faţa contactului fi"ic.


26/66

Co0ocaru& L.& D8revenirea abandonului (i de"instituţionali"area copiilor& în

Miftode& H.& 3coord.*& "opulaţii vulnerabile şi fenomene de auto-marinalizare&

Editura


27/66

J. oFlbK notea"!+ Dcopilul sub vrsta de = luni (i care se afl! în instituţie de

ctva timp pre"int! un tablou bine definit. 5r!s!turile sale cele mai evidente sunt apatia (i

paloarea& o relativ! imobilitate& lini(te e'cesiv!& absenţa cre(terii în ,reutate în pofida

meselor consistente cu diet! adecvat!& somn insuficient& o e'presie de nefericire&

înclinaţii spre episoade febrile& absenţa deprinderilor de supt. ceste sc4imb!ri sunt

vi"ibile dup! vrsta de 2%# s!pt!mni (i uneori apar e'trem de rapid& doar la cteva "ile

dup! separarea su,arului de mama sa. S%a mai demonstrat c!& dac! la copiii sub trei ani

nu ap!rea nici o diferenţiere observabil! consecutiv! instituţionali"!rii& în sc4imb la

copiii aflaţi în instituţii de mai mult de 7 luni în timpul primului an de viaţ! apar tulbur!ri

pediatrice severe& iar dup! trei ani de instituţionali"are efectele ne,ative asupra psi4icului

au un caracter ireversibil. Ireversibilitatea se instalea"! iremediabil la copiii

instituţionali"aţi în timpul primului lor an de viaţ!& în timp ce la copiii internaţi în aldoilea sau în al treilea an& tulbur!rile au (anse de corectare 3:umitrana& M.& 1667& p.1#*.

'tarea de sănătate a copilului instituţionalizat

nomalia relaţiei p!rinte%copil se traduce clinic printr%un comple' de simptome&

simulnd uneori boli somatice sau tulbur!ri de comportament& dificil de dia,nosticat (i

încadrat etiolo,ic.8rintre bolile care apar datorit! desp!rţirii definitive de p!rinţi& putem enumera+

malnutriţia $ cu e'cepţia unor cau"e or,anice demonstrabile 3aport proteic caloric

inadecvat cantitativ (i calitativ*& este întlnit! adeseori la copilul instituţionali"at

ca urmare a ne,li0!rii emoţionale a copilului)

tulburări somatoforme 9 se caracteri"ea"! prin pre"enţa unor suferinţe somatice

care nu sunt e'plicate prin boli or,anice& ci reflect! Dsomati"area unor suferinţe

din sfera psi4ic!. Ele apar sau se precipit! dup! un stres psi4osocial e'trem& cum

ar fi separarea de p!rinţi)

tulburări diestive $ anore&ia sau sc!derea poftei de mncare. 8oate de,enera în

ca"uri ,rave& pn! la refu"ul complet al alimentaţiei (i poate fi determinat! att de

boli or,anice& ct (i de cau"e psi4o,ene 3deprivare emoţional!*. nore'ia de

natur! anor,anic! este strns le,at! de frustr!ri în planul psi4olo,ic& cau"ate de

2B


28/66

conflictul dintre ceea ce dore(te (i ceea ce poate obţine individul& precum (i de

slaba percepţie a ima,inii de sine (i ruminaţia 9 constituie un simptom de afectare

psi4ic! ,rav! a su,arului& care const! în posibilitatea reducerii anormale a

alimentelor in,erate din stomac în ,ur! pentru a fi remestecate (i reîn,4iţite.

Cau"ele cele mai frecvente sunt climatul emoţional de insecuritate& lipsa de

interes a celor din 0ur& lipsa de ata(ament)

tulburări de eliminare şi consistenţă sfincteriană $ enurizisul presupune o

micţiune involuntar!& ap!rut! în timpul somnului în absenţa oric!rei afecţiuni

or,anice identificabile. S%a constatat c! b!ieţii sufer! mai frecvent de enure"is.

8rincipalele cau"e ale acestei boli sunt deprivarea emoţional! (i separarea pe

termen lun, a copilului de p!rinţi în perioada ma'im! de ata(ament#

Un alt aspect pre"entat în literatura de specialitate este fenomenul de piticism

întlnit la copiii instituţionali"aţi. 8iticismul se caracteri"ea"! printr%o statur! foarte mic!&

într"iere în de"voltarea sc4eletului& a or,anismului în ,eneral& a funcţiilor sale biolo,ice

3marcant! într"iere a maturi"!rii se'uale*. :iverse studii conc4id c! deprivarea afectivă

duce la piticism c4iar în condiţiile în care 4rana este adecvat!. S%a observat c! dieta

adecvat! nu conduce automat la recuperarea într"ierii în de"voltare dect în momentul în

care tulbur!rile emoţionale sunt corectate.

Dezvoltarea personalităţii copilului instituţionalizat

ceast! direcţie este studiat! în strns! le,!tur! cu tulburările emoţionale (i cu

distorsiunile de relaţionare socială. Comportamentul manifestat al depriv!rii este asociat

cu manifest!ri care atest! tulbur!rile ec4ilibrului emoţional+ an'ietate& 4iperactivitatea 3ce

poate fi& de asemenea& semn al an'iet!ţii*& la care se adau,! efectele adiacente ca

incapacitatea de concentrare (i re"ultatele (colare foarte slabe.

(a cum am mai ar!tat& toate aceste caracteristici ale copilului abandonat în

instituţie pot fi efectele directe ale cu totul altor cau"e+ ,enetice& standard sc!"ut al

nucleului socio%cultural de provenienţ!& caracteristicile ener,etice ale sistemului psi4ic ce

includ 4iper (i 4ipoactivism& dificult!ţi de concentrare (.a.

Re"ultatele (colare slabe î(i pot avea (i ele sursa într%o varietate de factori

27


29/66

independenţi de instituţia propriu%"is!. :in p!cate& este cert c! manifest!rile cu caracter

de tulburare afectiv! apar la ma0oritatea copiilor proveniţi din instituţiile de ocrotire.

Referitor la personalitate& se înre,istrea"! în rndul acestei cate,orii de copii

numeroase tulbur!ri ca+ incapacitate de conceptualizare& tendinţa de a oferi r!spunsuri

arbitrare& fabularea& lipsa de control asupra r!spunsurilor emoţionale& motivaţia

diminuat! de a se conforma cerinţelor sociale.

S%au stabilit de0a cteva trăsături tipice ale copiilor instituţionali"aţi+ relaţii

superficiale& nici un sentiment real 9 o anumit! incapacitate de a simpati"a oamenii ori de

a%(i face prieteni adev!raţi 9 & o inaccesibilitate care e'asperea"! pe cei care încearc! s!%i

a0ute& nici un r!spuns emoţional în situaţii în care acesta ar fi normal s! apar! 3o sup!rare

stranie*& pref!c!torie (i încercarea de eva"iune& adesea f!r! rost& furt& lips! de implicare la

(coal!.


30/66

drepturile celorlalţi& trecnd la acţiuni a,resive (i antisociale. /n tulbur!rile de

comportament individul acţionea"! nea(teptat dnd impresia de neadaptat. lc!tuite din

deficit de atenţie (i intelect sau memorie& tulbur!rile de comportament afectea"! în mod

final activitatea relaţional!& dar nu atin,e ,radul de afectare a persoanelor di"armonice.

Un studiu al U;ICE 3166#*& desf!(urat pe populaţia romneasc!& consider! c!

una dintre cau"ele importante de apariţie a comportamentului deviant al minorului este

abandonul acestuia de c!tre familie (i internarea lui în centrul de plasament. :intre copiii

investi,aţi ca avnd comportament deviant& s%au dovedit c! =7 provin din centrele de

ocrotire.

Comportamentul deviant cu referinţ! la adaptarea social! cap!t!& dup! ;eFitt (i

Jen@ins 31671*& trei structuri& avnd fiecare coerenţa unui sindrom+

sindromul comportamentului nesocializat, aresiv& constnd în sfidare& cru"ime&

iniţierea de b!t!i& sentimente de nevinov!ţie inadecvate st!rilor. cest sindrom

apare la copiii a c!ror situaţie este cau"at! de respin,erea parental!& fie c! este

vorba de nele,itimitate& de respin,ere pe faţ! sau de ostilitate f!ţi(!)

sindromul comportamentului socializat delincvent & constnd în furturi& activit!ţi

ale bandei& va,abonda0& este asociat cu fenomenul ne,li0enţei (i delincvenţei în

familie)

sindromul comportamentului supra-in!ibat sau nevrotic este le,at fie de defecteale suferinţei cronice a copilului& fie de reprimare suferit! din partea familiei prin

abandonare.

Se observ! aici c! dou! dintre cele trei tipuri de comportamente deviante se

datorea"!& în primul rnd& unui mediu cu un nivel de sociali"are sc!"ut& determinat& în

principiu& de abandonarea copilului de c!tre familie fie prin respin,ere desc4is!& fie prin

ne,li0are cronic!.

Copiii instituţionali"aţi& abandonaţi sunt capabili s! se an,a0e"e în relaţii

semnificative de dependenţ! cu alte persoane care s!%i ,4ide"e spre adaptare social!.

Instituţionali"area prin efectele sale secundare de deprivare matern! (i social! determin!

cre(terea sentimentelor de insecuritate (i de lips! de valoare& resimţite de copii& antrennd

în acela(i timp sc!derea respectului de sine 3


31/66

oameni (i care este una din trebuinţele sociale de ba"! este nevoia de dependenţă. Copiii

instituţionali"aţi care nu au fost niciodat! în în,ri0irea p!rinţilor au o nevoie de

dependenţ! foarte sc!"ut!& în timp ce aceia care au avut e'perienţa în,ri0irii de c!tre

p!rinţi& c4iar (i pentru o perioad! scurt! de timp& manifest! mult mai puternic trebuinţa de

a depinde de alt! persoan!.

alt! trebuinţ! social! fundamental! este nevoia de afiliere& e'primat! prin

preocuparea de a stabili (i de a menţine relaţii afective po"itive cu alte persoane& precum

(i prin dorinţa de a fi pl!cut (i acceptat.

Studiile efectuate au demonstrat e'istenţa la copiii instituţionali"aţi a unei

puternice tendinţe de afiliere. 5otu(i& este o mare diferenţ! între sursele nevoilor de

afiliere ale copilului abandonat faţ! de cel crescut în familie) la cel din urm!& tendinţa de

afiliere se manifest! prin stabilirea de contacte prietene(ti (i prin preocuparea privinddiferitele activit!ţi sociale& ca urmare a e'perienţei anterioare. /n sc4imb& nevoia de

afiliere la copilul instituţionali"at apare din tema de respin,ere& ap!rut! în urma

repetatelor e'perienţe de interacţiuni interpersonale e(uate.

Conclu"iile par a stipula faptul c! deprivarea socială determinat! de

instituţionali"are determin! cre(terea nevoii de afiliere& împreun! cu sc!derea

sentimentului propriei valori 3Oootton& .& apud :umitrana& M.& 1667& p. =*.

Studii importante relev! faptul c! întrea,a evoluţie a copilului& att fi"ic!& ct (i psi4ic!& dintr%o instituţie de ocrotire& este profund dependent! de distorsiunile introduse

de aceast! condiţie fundamental! a vieţii sale& aceea de a fi privat de afectivitatea

adultului& de a fi complet lipsit de posibilitatea de a%(i împlini trebuinţele de ba"! ale

vieţii sale psi4osociale& trebuinţa de dependenţ!& nevoia de afiliaţie.

rieli (i euerstein 3167B* pre"int! probleme instituţiei de ocrotire ca fiind+

probleme ale copiilor + e'punere permanent!& control e'cesiv& relaţii insuficiente

cu adulţii semnificativi& dep!rtare de mediile sociale naturale ca familia (i

comunitatea)

probleme ale adulţilor & ale personalului de în,ri0ire+ pre"enţa permanent! a

sarcinilor care sunt multe (i dificile precum (i la e'punerea fiec!ruia& în orice

clip!& pre"enţei (i opiniei celorlalţi cole,i.

(&punerea permanent! la care este supus copilul în instituţie limitea"! posibilit!ţile

1


32/66

de a se rela'a (i de a se an,a0a în activit!ţi de eliberare a tensiunii. El se simte ca (i cum

ar fi aproape întotdeauna pe scen!& supus vederii membrilor personalului& dar (i oc4ilor

prietenilor s!i& care par 3(i c4iar o fac* s!%i str!pun,! intimitatea. 8e de alt! parte& e(ecul

copiilor în a%(i îndeplini rolul într%un sector al vieţii 3de e'emplu& menţinerea i,ienei

personale* nu poate fi ascuns celor care sunt partenerii s!i în alt sector al vieţii 3de

e'emplu& activit!ţi instructive de ,rup* (i în mod clar& aceast! cunoa(tere tinde s!

influenţe"e modul în care ace(ti parteneri îi percep identitatea& precum (i a(tept!rile lor

privind posibilit!ţile (i capacit!ţile sale.

'upracontrolul este o alt! tr!s!tur! ne,ativ! a vieţii în instituţie. 8ersonalul fiind în

,eneral insuficient pentru ,rupul de copii& instituţia tinde s! structure"e timpul copiilor (i

s! le unifice activit!ţile. ceast! structurare se manifest! în re,ula de a se reali"a orare

strict planificate (i detaliate& care definesc ceea ce copiii trebuie s! fac! în fiecare unitatede timp. cest tip de or,ani"are determin! aproape automat lipsa relaţiilor cu adulţii

semnificativi. dultul stabile(te cu copilul& în ,eneral& relaţii secundare& de ,rup& relaţii

autoritare& de manevrare& (i nu relaţii primare.

Instituţiile pre"int! anumite riscuri pentru copil din cau"! c! acestea funcţionea"! la

distanţ! faţ! de entit!ţile sociale ale familiei (i comunit!ţii. :in acest punct de vedere& s%a

considerat de c!tre unii autori c! cea mai rea familie este mai bun! dect cea mai bun!

instituţie.:avid (i ppell 316B* consider! c! principalii factori de risc le,aţi de viaţa în

instituţie sunt+

sc!imbările multiple ale mediilor de viaţ! (i a în,ri0itorilor& ceea ce determin! la

copii o an,oas! crescut!& teama de necunoscuţi (i str!ini din cau"a pierderilor

repetate a persoanelor de care se ata(ea"!)

înrijirile depersonali"ate (i depersonali"ante& prin care copiii sunt luaţi brusc (i

du(i la baie& pentru 4r!nire& sc4imbarea len0eriei& la plimbare& f!r! a fi preveniţi&

f!r! a li se e'plica ce se întmpl!& f!r! a li se vorbi (i c4iar f!r! a fi priviţi (i a se

ţine cont de reacţiile lor. Copilul este tratat ca un obiect (i este manipulat ca atare&

el nu are cum s! se manifeste ca persoan! pentru c! nimeni nu%l prive(te altfel)

imposibilitatea cre!rii unei relaţii afective privile,iate& tratarea impersonal! a

copilului (i lipsa ofertelor pentru stabilirea unei relaţii umane stabile& precum (i

2


33/66

un r!spuns afectiv specific determin! o incapacitate a copilului de a simţi

continuitatea e'istenţei sale (i a personalit!ţii sale& contribuind la persistenţa unei

ima,ini fra,mentate a lumii din 0urul lui (i la imposibilitatea de a se situa în timp

(i spaţiu& de a%i ,!si un loc în aceast! lume)

!ipostimularea de"volt!rii psi4omotorii este o alt! caracteristic! a mediului

instituţional pe care foarte mulţi autori o consider! ca unul dintre factorii

determinanţi ai într"ierilor (i tulbur!rilor de de"voltare. :e multe ori& s!r!cia

mediului este voit construit!& fie dintr%o înţele,ere ,re(it! a r!spunderii faţ! de

copil& fie dintr%o dorinţ! a adultului de a avea mai puţin! b!taie de cap+ din

camerele în care tr!iesc copiii sunt îndep!rtate toate obiectele ce conţin un risc&

astfel înct copilul instituţionali"at duce o viaţ! mult mai prote0at! dect copilul

din familie& obiectele r!mase fiind& de obicei& lucruri c!tre care copiii nu au de ce

s!%(i îndrepte atenţia)

absenţa desc!iderii spre lumea e&terioară este o alt! caracteristic! considerat! de

speciali(ti ca fiind profund nociv!. /n multe instituţii& copiii trec rar pra,ul

instituţiei sau e'ist! foarte puţin! stimulare a intereselor active derivate din

contactul cu lumea obi(nuit!)

monotonia cadrului de viaţ! (i s!r!cia relaţiilor sociale.

E'ist! trei caracteristici inerente vieţii într%o instituţie care sunt responsabile pentru apariţia ma0orit!ţii tulbur!rilor+ anonimatul & standardizarea (i autoritarismul .

:in cele menţionate mai sus& o contribuţie esenţial! la tarele instituţiei ca atare o

aduce personalul din în,ri0ire.

ici ar putea fi urm!rite dou! direcţii+ caracteristicile adulţilor primiţi s! lucre"e

în centrele de plasament (i efectele ne,ative pe care instituţia le are asupra personalului

an,a0at.

/ntr%un studiu reali"at de U;ICE în 166 se anali"a perceperea personalului din

centrul de plasament de c!tre copiii instituţionali"aţi (i au fost pre"entate urm!toarele

re"ultate 3Radulian& H.& Jitaru& M.& ;ova@& C.& 166& p. 2*+ 7 dintre subiecţi declar! c!

se simt ata(aţi) 2$ manifest! indiferenţ!) =B respin, orice relaţie cu acei adulţi.

/n ceea ce prive(te modul în care copiii percep atitudinea personalului 16 dintre

subiecţi consider! c! adulţii sunt înţele,!tori& c4iar afectuo(i) # îi v!d pe adulţi


34/66

indiferenţi) $- dintre copii se consider! respin(i de personal.

e%i ,i:

166- pentru ratificarea Convenţiei ;U cu privire la :repturile

Copilului)

7 iulie 2-- privind drepturile de care beneficia"! copiii (i tinerii

ocrotiţi de serviciile publice speciali"ate pentru protecţia copilului& mamele

prote0ate în centre maternale& precum (i copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la

asistenţi maternali profesioni(ti)


#eco"andări bibliografice

Loitu& C.& )nstituţionalizarea copilului $ formă istorică de protecţie socială& în

"opulaţii vulnerabile şi fenomene de auto-marinalizare& Editura


35/66

epidemie mondial!& ci trei+ infecţia ?IH& boala SI: (i reacţia> r!spunsul comunitar&

social& cultural& economic& politic& la primele dou!. Ca"uri de boal! SI: (i alte

manifest!ri clinice ale infecţiei ?IH au fost comunicate pentru prima dat! în Statele Unite

în 1671. /ncepnd din acest moment& date privitoare la infecţia ?IH (i boala SI: nu au

contenit s! apar!.

1671 9 sunt raportate în SU primele ca"uri de pneumonie cu "neumocstis

%arinii 3$ la num!r* (i de 'arcom aposi 32= la num!r* la 4omose'uali 3în

revistele de specialitate apar articole despre Dcancerul 4omose'ualilor (i

Dpneumonia 4omose'ualilor*& apare ipote"a etiolo,iei virale corelat! cu un

deficit imunitar)

1672 9 se raportea"! primele ca"uri în Europa (i U,anda& se raportea"! primele

ca"uri pediatrice& apare denumirea de Sindromul Imunodeficienţei :obndite

3SI:*)

167 9 se descoper! virusul ?IH 3de c!tre


36/66

:ate furni"ate de MS arat! c! infecţia ?IH (i boala SI: sunt înc! în ofensiv! în

multe p!rţi ale ,lobului. stfel& 2#&7 milioane de oameni au murit de SI: de la

declan(area epidemiei pn! la sfr(itul anului 2--1& num!rul total al copiilor ai c!ror

p!rinţi au murit de SI: era de 1&2 milioane la sfr(itul lui 2--1.

/n Romnia& primul ca" de infecţie cu ?IH a fost dia,nosticat în anul 167$& ca"

care nu a fost declarat oficial& iar pn! în 1676 num!rul ca"urilor raportate la MS era de

1$ 3adulţi*.

/n 166- s%au înre,istrat 1.-B persoane infectate cu ?IH& ma0oritatea fiind copii&

cel mai adesea abandonaţi. 8n! în iunie 2--- s%au înre,istrat =.-1 ca"uri de SI:

3.=21 b!rbaţi (i 2.=7- femei*. :intre ace(tia& $.#27 sunt copii& din care .2$ mai sunt în

viaţ!2-.

/n 2--1 situaţia infecţiei cu ?IH> SI: în Europa de Est situa Romnia pe primulloc cu un procent de -&27 din num!rul total de ca"uri la nivel mondial.

2883971514513899221004

2297

7700

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

R o m a n i a

U c r a i n a

P o l o n i a

I u g o s l a v i a

U n g a r i a

R u s i a

C e h i a

S l o v e n i a

B u l g a r i a

S l o v a c i a

/n martie 2--21& în ţara noastr! num!rul bolnavilor seropo"itivi era de #.77 de

copii (i 1.1- adulţi& iar num!rul bolnavilor de SI: era de =.$2 copii (i 1.$= adulţi.

5ot în 2-- s%a înre,istrat un num!r de 2.6$ de decese la copiii bolnavi de SI: (i $7&

la adulţi.

2- Sursa + Ministerul S!n!t!ţii (i al amiliei.21 sursa+ Ministerul S!n!t!ţii& Comisia de lupt! anti%SI:& 4ttp+>>FFF.raa.ro

=

http://www.raa.ro/http://www.raa.ro/


37/66

Calea de transmitere a virusului este cea 4eterose'ual! 9 $1&6 din ca"uri 9& la

adulţi& în timp ce la copii& în $-&6 din ca"uri calea de transmitere a virusului este cea

no"ocomial! 3transfu"ii de sn,e& instrumente medicale& na(teri*.

Judeţele cu un num!r mare de infecţii cu ?IH sunt+ Constanţa& Galaţi& Giur,iu&

:ol0 (i municipiul ucure(ti.

Ca o caracteristic! a infecţiei cu ?IH în Romnia& se remarc! pre"enţa mare a

ca"urilor pediatrice în perioada 167B%1676& pe cale de transmitere no"ocomial!.

:up! 166- s%a înre,istrat o sc!dere continu! a num!rului infecţiilor no"ocomiale&

dar (i o cre(tere a consumului de dro,uri in0ectabile& posibil! surs! de infecţie cu ?IH.

%aracteristici ale copilului seropozitiv

Infecţia ?IH distru,e pro,resiv sistemul imunitar al individului& afectnd în

paralel (i imunitatea psi4olo,ic! a acestuia (i a familiei acestuia& dnd na(tere la o

diversitate de sentimente ne,ative+ i"olare& ru(ine& culpabili"are& de",ust& disperare&

an,oas! 3Mc8erson Carole& 1667& p. #1*.

olnavul seropo"itiv trece prin diferite reacţii psi4ice& ce sunt intensificate de

multitudinea de incertitudini le,ate de apariţia simptomelor& de perioada de trecere de la

infecţie la boal!& de calitatea vieţii dup! stabilirea dia,nosticului. ceste reacţii apar într%un conte't social format din familie& cole,i& prieteni. Impactul cu boala& precum (i

reacţiile la dia,nosticul SI: sunt asem!n!toare celor e'primate în oricare alt! fa"!

determinat! de o boal! cronic!& e'istnd totu(i unele deosebiri 3clinice*& ceea ce face din

receptarea dia,nosticului de SI: o dificultate particular! 3?efe"& Ser,e& 166=& p. 1-*.

Este important s! fie avute în vedere+

vârsta la care se preci"ea"! dia,nosticul 9 cele mai multe persoane infectate cu

?IH sunt foarte tinere (i nu au suficient timp s!%(i accepte moartea ca pe o parte a

vieţii)

B


38/66

descoperirea unui secret 22 9 34omose'ualitate& bise'ualitate& prostituţie& folosirea

dro,urilor* pe care persoana l%a ţinut ascuns. :intre consecinţele p!str!rii unui

secret menţion!m pe cele+ informaţionale 3decepţie*& emoţionale 3disconfort*&

relaţionale 3înstr!inare*& practice 3neanticiparea pierderilor*. :e puţine ori

consecinţele p!str!rii secretului sunt pur ne,ative sau pur po"itive& în ,eneral

acestea se întrep!trund& limita de înţele,ere a celor dou! noţiuni fiind u(or

sesi"abil!)

stimatizarea şi izolarea socială 9 persoanele infectate sunt adesea e'cluse din

familie (i societate tocmai în momentul în care au nevoie de a0utor& spri0in& suport.

E'perienţa clinic! (i de cercetare în acest domeniu evidenţia"! anumite pattern%uri de

reacţie la cei infectaţi+ o trecere de la (oc la ne,are& depresie& panic! spre culpabili"area (i

lupta pentru ,!sire unui sens în viaţ!. 8ierderile suferite de aceste persoane sunt

catastrofale+ ener,ie psi4ic!& s!n!tate& status comunitar& control în luarea deci"iilor&

independenţ! financiar! etc.

8si4olo,ul american E. Nbler& în studiul psi4olo,iei bolnavilor cu afecţiuni

cronice& evidenţia"! etapele pe care le parcur,e fiecare pacient+

.earea / se instalea"! dup! starea iniţială de şoc (i este foarte important ca

profesionistul ce se ocup! de copil s! respecte acest stadiu f!r! îns! s!%l întreţin!.ici (i acum este pus în acţiune mecanismul de ap!rare)

/uria / copilul caut! un vinovat pentru situaţia sa (i î(i manifest! revolta a,resiv

prin sentimente variate (i contradictorii& de cele mai multe ori ,reu de acceptat de

antura0. /ntrebarea predominant! a acestei etape este+ D:e ce tocmai eu 3Dnu

sunt 4omose'ual& Dnu%mi in0ecte" dro,uri*)

.eocierea / acum se trece la acţiune& c!utndu%se posibilit!ţi de acomodare.

Copilul încearc! s! fie pre"ent din ce în ce mai mult în viaţa social!& implicndu%

se în diferite acţiuni a c!ror scop nu este altul dect acela de ridicare a moralului)

22 5ipuri de secret 3u"ducea& :.&166B& pp. B%B#*+ Individual 9 informaţia ascuns! faţ! de ceilalţi) Intern 9 cnd un individ din ,rupul persoanei în cau"! p!strea"! informaţia faţ! de cel puţin un

membru al ,rupului) /mp!rt!(it 9 informaţia este împ!rt!(it! într%un anumit cadru relaţional& aceasta fiind p!strat!

secret! faţ! de cel puţin o persoan! din e'teriorul ,rupului.

7


39/66

Depresia / moment decisiv pentru persoana în cau"!. Se poate induce o stare

bun! ce poate contribui la refacerea forţelor sau se poate a0un,e la sinucidere.

actorul decisiv poate fi repre"entat de mediu& de aceea implicarea în ,rupurile de

suport este benefic!)

Acceptarea / persoana în cau"! dore(te cu orice preţ s!%(i continue viaţa) este

caracteristic! dorinţa de a profita de orice clip!. Este indicat ca p!rinţii s!

încura0e"e reali"area proiectelor copiilor.

(ste oare necesar să fie informat copilul despre boala sa0

Mulţi speciali(ti susţin c! da. Informarea trebuie s! se reali"e"e într%o perioad! de

timp nu foarte îndelun,at! (i s! nu induc! o stare de an'ietate. Informaţia trebuie s! fie

interiori"at! de copil (i s!%l determine s! doreasc! a (ti ct mai multe despre boala sa. /n

acest proces& un rol decisiv îl are persoana care îl informea"!& de aceea trebuie s! fie o

persoan! care se afl! în contact direct cu copilul& faţ! de care a de"voltat o relaţie ba"at!

pe afecţiune (i care ofer! si,uranţ! (i protecţie. :iscursul trebuie s! fie mulat pe vrsta (i

capacitatea de înţele,ere a copilului2. :e asemenea& acesta nu trebuie s! ia sfr(it o dat!

cu pre"entarea situaţiei& din contra& trebuie s! devin! un direct (i continuu dialo,.

flarea dia,nosticului poate fi iniţiat! de copil 9 copilul adresea"! întreb!ridirecte referitoare la boal!& b!nuie(te dia,nosticul (i este pre,!tit s! afle adev!rul 9 sau

de c!tre p!rinte> profesionist& oferindu%se suport emoţional în mod ,radual.

2 /n primii ani de viaţ!& comunicarea informaţiilor referitoare la boal! este limitat!. Copiii cu vrste mai

mici de B ani nu pot înţele,e de ce e'ist! boli care nu se pot vindeca. /n perioada (colar! mic!& stadiul,ndirii este concret& iar informaţiile comunicate trebuie s! fie în concordanţ! cu nivelul de înţele,ere acopilului. :esenul liber sau tematic constituie o modalitate eficient! de lucru cu copilului& evidenţiindu%se

problemele sale emoţionale& relaţiile cu familia& traumele pe care le%a suferit& nivelul de an'ietate&capacit!ţile (i dificult!ţile de a se adapta la mediul social. Mecanismul psi4olo,ic prin care conflicte

incon(tiente nere"olvate& probleme incomunicabile& atitudini (i sentimente faţ! de persoanele importantedin viaţa sa& frustr!ri (i an'iet!ţi& bloca0e (i suferinţe reprimate sunt de"v!luite îl constituie proiecţia. stfel&

problemele ascunse& necon(tienti"ate& reprimate sau ne,ate& sunt e'primate într%o manier! simbolic!&adesea transparent!. 8ersona0ele unei pove(ti inventate de copil& dramati"ate de el& prin 0ocul cumarionetele sau redate ,rafic& sunt investite cu semnificaţii& emoţii& sentimente (i ,nduri pe care copilul letr!ie(te în le,!tur! direct! cu evenimentele vieţii sale& cu relaţiile sale cu familia (i alte persoanesemnificative din viaţa sa.


40/66

/n ca"ul în care copilul (tia de0a despre infecţie& povara p!str!rii secretului nu ar

face dect s!%i înr!ut!ţeasc! situaţia (i nu le%ar permite p!rinţilor s! controle"e mediul în

care copilul învaţ! despre boal!.

Informarea copilului despre boala sa este una dintre principalele preocup!ri ale

profesioni(tilor. E'perienţa în domeniu a ar!tat c! un copil face faţ! mai bine la boal!

atunci cnd este informat cu privire la starea or,anismului s!u. Este de dorit ca

informarea s! fie f!cut! de c!tre profesioni(ti (i p!rinţi. /n ,eneral& p!rinţii sunt reticenţi

la numirea bolii tocmai din cau"! c! ridicarea cortinei poate de"v!lui fapte 9 nu tocmai

pl!cute 9 din viaţa lor.

Informarea parţial! este un nivel intermediar& foarte utili"at de c!tre medici& (i

repre"int! un compromis între necesitatea copilului de a avea un minimim de repere

asupra a ceea ce se întmpl! în or,anismul s!u (i& în acela(i timp& preocuparea de amena0a reticenţele p!rinţilor în a spune copilului despre boala sa. Medicul informea"!

copilul pornind de la simptomele pe care le pre"int! (i e'plic! într%o manier! concret!

noţiunea de prevenţie& 0ustificnd astfel necesitatea tratamentului re,ulat.

/n funcţie de atitudinea medicului (i a p!rinţilor faţ! de boal! copilul se poate

e'teriori"a sau& din potriv!& se poate autoe'clude. titudinile antura0ului adncesc (i mai

mult la copii sentimentul de Daltfel. 8rin autoe'cludere se pune în funcţiune mecanismul

de ap!rare a copilului. utoe'cluderea este de fapt prote0area de o lume care îi este ostil!./n ca"ul în care copilul are con(tiinţa unui deces al unei persoane apropiate& sentimentul

de culpabilitate se accentuea"!. Gri0a e'a,erat! provenit! din partea celor maturi poate

induce copilului o stare de an'ietate cu caracter episodic& manifestndu%se sub form! de

e'plo"ii emoţionale. :ac! copilul nu se simte în si,uranţ!& momentele de an'ietate au un

debut brusc& pot dura minute (i se pot repeta în aceea(i "i& fiind însoţite de manifest!ri&

cum ar fi+ tremur& al,ii precordia

Curs as a Copilului Aflat in Dificultate 2004

Documents

Transcript of Curs as a Copilului Aflat in Dificultate 2004