CURS - ANII

1.1. Date privind aparitia si evolutia jocului de baschet1.1. Date privind aparitia si evolutia jocului de baschet

- 1891 – James Naismith - colegiul Springfield, statul Massachusetts

- Luther Gulick , impreuna cu Naismith – prima carte de baschet: ,,Jocul de baschet-ball’’

- 1891 – James Naismith - colegiul Springfield, statul Massachusetts

- Luther Gulick , impreuna cu Naismith – prima carte de baschet: ,,Jocul de baschet-ball’’

1.2. Caracteristicile jocului de baschet1.2. Caracteristicile jocului de baschet

1. Poate fi practicat atat in scop competitional cât şi ca activitate fizică recreativă, de întreţine- re sau ludică; el poate fi practicat de copii şi tineri, de ambele sexe, de bărbaţi şi femei, de oameni în vârstă înaintată.

1. Poate fi practicat atat in scop competitional cât şi ca activitate fizică recreativă, de întreţine- re sau ludică; el poate fi practicat de copii şi tineri, de ambele sexe, de bărbaţi şi femei, de oameni în vârstă înaintată.

2. Baschetul este un joc sportiv ce dispune de o gamă variată de procedee tehnice, de acţiuni tactice de la cele mai simple până la cele mai complexe. Acest fapt solicită jucătorilor o pregă-tire continuă şi perseverentă, iar profesorilor, eşalonarea treptată în predarea succesiunii de învăţare şi perfecţionare a tehnicii şi tacticii.

2. Baschetul este un joc sportiv ce dispune de o gamă variată de procedee tehnice, de acţiuni tactice de la cele mai simple până la cele mai complexe. Acest fapt solicită jucătorilor o pregă-tire continuă şi perseverentă, iar profesorilor, eşalonarea treptată în predarea succesiunii de învăţare şi perfecţionare a tehnicii şi tacticii.

3. Baschetul oferă momente de o deosebită spectaculozitate; alternarea rapidă a situaţiilor ofensive cu cele defensive, posibilitatea jucătorilor de a-şi etala fantezia şi inventivitatea fazelor de joc, aruncările acrobatice, pasiunea întrecerii.

3. Baschetul oferă momente de o deosebită spectaculozitate; alternarea rapidă a situaţiilor ofensive cu cele defensive, posibilitatea jucătorilor de a-şi etala fantezia şi inventivitatea fazelor de joc, aruncările acrobatice, pasiunea întrecerii.

4. Baschetul determină dinamismul în desfăşurarea fazelor de joc. Dimensiunile relativ reduse ale terenului de joc, precum şi numărul mic de jucători, determină deplasări ale acestora şi o circulaţie a mingii foarte rapidă, jucătorii participând permanent atât la faza de atac, cât şi la cea de apărare.

4. Baschetul determină dinamismul în desfăşurarea fazelor de joc. Dimensiunile relativ reduse ale terenului de joc, precum şi numărul mic de jucători, determină deplasări ale acestora şi o circulaţie a mingii foarte rapidă, jucătorii participând permanent atât la faza de atac, cât şi la cea de apărare.

5. Baschetul asigură o lărgire a bagajului de cunoştinţe şi de stimulare a iniţiativei creatoare: varietatea procedeelor tehnice, concretizată prin multitudinea de acţiuni tactice, oferă mari posibilităţi de studiu practico-teoretic.

5. Baschetul asigură o lărgire a bagajului de cunoştinţe şi de stimulare a iniţiativei creatoare: varietatea procedeelor tehnice, concretizată prin multitudinea de acţiuni tactice, oferă mari posibilităţi de studiu practico-teoretic.

6. Baschetul influenţează pozitiv dezvoltarea multilaterală a tineretului, contribuind la întărirea sănătăţii şi la dezvoltarea calităţilor morale şi de voinţă, obligându-l pe sportiv la o comportare demnă, de sportivitate, de fair-play.

6. Baschetul influenţează pozitiv dezvoltarea multilaterală a tineretului, contribuind la întărirea sănătăţii şi la dezvoltarea calităţilor morale şi de voinţă, obligându-l pe sportiv la o comportare demnă, de sportivitate, de fair-play.

2.1. Tehnica jocului de baschet2.1. Tehnica jocului de baschet

Definitie: - tehnica jocului de baschet reprezinta ansamblul de miscari specifice ca forma si continut, folosite in scopul practicarii cu randament maxim a unui joc sportiv, in concordanta cu cerintele jocului competitional. - ea grupeaza elementele si procedeele tehnice si se refera in egala masura atat la manevrarea obiectului de joc ( mingea) cat si la deplasarile efectuate de jucatori in vederea acestei manevrari.

Definitie: - tehnica jocului de baschet reprezinta ansamblul de miscari specifice ca forma si continut, folosite in scopul practicarii cu randament maxim a unui joc sportiv, in concordanta cu cerintele jocului competitional. - ea grupeaza elementele si procedeele tehnice si se refera in egala masura atat la manevrarea obiectului de joc ( mingea) cat si la deplasarile efectuate de jucatori in vederea acestei manevrari.

Intre tehnica si ceilalti factori ai continutului pregatirii (fizic, tactic, psihic si teoretic) exista o stransa interdependenta si conditionare reciproca.Intre tehnica si ceilalti factori ai continutului pregatirii (fizic, tactic, psihic si teoretic) exista o stransa interdependenta si conditionare reciproca.

3.2. Elemente in subordine3.2. Elemente in subordine

Jocului de baschet îi corespund ca elemente în subordine:

•elementul tehnic

•procedeul tehnic

•stilul.

Jocului de baschet îi corespund ca elemente în subordine:

•elementul tehnic

•procedeul tehnic

•stilul.

Elementul tehnic

Reprezintă noţiunea de generalizare a execuţiei mai multor procedee tehnice având un caracter abstract şi materializat prin procedee tehnice, ca mijloace de realizare. Elementul tehnic se referă la mecanismul de bază al mişcărilor specifice. Procedeul tehnic

Reprezintă concretizarea şi adaptarea în joc a elementului tehnic, are un caracter concret în execuţie, cu un mecanism complex de mişcări, executate conştient, într-o succesiune raţională şi într-un scop precis.

Stilul

Însuşirea mecanismului de bază al tehnicii are un pronunţat caracter individual, determinat de particularităţile psiho-fizice ale fiecărui jucător. Această notă personală, cunoscută sub denumirea de stil, se datorează particularităţilor individuale ale jucătorului.

Elementul tehnic

Reprezintă noţiunea de generalizare a execuţiei mai multor procedee tehnice având un caracter abstract şi materializat prin procedee tehnice, ca mijloace de realizare. Elementul tehnic se referă la mecanismul de bază al mişcărilor specifice. Procedeul tehnic

Reprezintă concretizarea şi adaptarea în joc a elementului tehnic, are un caracter concret în execuţie, cu un mecanism complex de mişcări, executate conştient, într-o succesiune raţională şi într-un scop precis.

Stilul

Însuşirea mecanismului de bază al tehnicii are un pronunţat caracter individual, determinat de particularităţile psiho-fizice ale fiecărui jucător. Această notă personală, cunoscută sub denumirea de stil, se datorează particularităţilor individuale ale jucătorului.

Clasificarea elementelor tehniceClasificarea elementelor tehnice

Jocul fara minge:

- pozitia fundamentala

- deplasarile

- schimbarea de directie

- pirueta

- sariturile

Jocul fara minge:

- pozitia fundamentala

- deplasarile

- schimbarea de directie

- pirueta

- sariturile

Jocul cu minge:

- prinderea mingii

- tinerea mingii

- pasarea mingii

- opririle

- pivotarea

- driblingul

- aruncarea la cos

Jocul cu minge:

- prinderea mingii

- tinerea mingii

- pasarea mingii

- opririle

- pivotarea

- driblingul

- aruncarea la cos

Metodica învăţării tehnicii jocului de baschetMetodica învăţării tehnicii jocului de baschet

1. PREGĂTIREA TEORETICĂ

- Explicaţie (prezentarea modelului): poziţia iniţială, lucrul propriu-zis al segmentelor, poziţia finală, caracteristici de execuţie, greşeli frecvente, utilizarea tactică.

- Demonstraţie: kinograme, film video, ilustraţii foto.

2. PREGĂTIREA PRACTICĂ

- Execuţii individuale –pe loc, apoi deplasare (cu diferite formaţii, distanţe, unghiuri);

- Execuţii cu partener şi în grup;

- Structuri tehnice (complexe tehnice);

- Exerciţii sub formă de concurs;

- Jocuri pregătitoare.

- Jocuri cu tema

Pozitia fundamentala

Pregătirea teoreticăPregătirea teoretică

Explicaţie – prezentarea modelului de execuţie

Demonstraţie:- nemijlocită ( demonstrează antrenorul sau profesorul)- mijlocită: prin anumiţi elevi care execută bine, kinograme, film video, ilustraţii



Prezentarea modelului:

Prezentarea modelului

Reprezintă poziţia iniţială a tuturor procedeelor tehnice ale jocului de baschet

Ea trebuie să asigure jucătorului:

o poziţie convenabilă, lejeră şi echilibrată; stabilitate şi posibilitate de trecere de la acţiuni tehnico-tactice defensive la cele ofensive; un consum energetic minimal, în cursul desfăşurării jocului

Prezentarea modelului

Reprezintă poziţia iniţială a tuturor procedeelor tehnice ale jocului de baschet

Ea trebuie să asigure jucătorului:

o poziţie convenabilă, lejeră şi echilibrată; stabilitate şi posibilitate de trecere de la acţiuni tehnico-tactice defensive la cele ofensive; un consum energetic minimal, în cursul desfăşurării jocului

picioarele cu genunchii uşor îndoiţi şi depărtaţi aproximativ la proiecţia lăţimii umerilor;

gleznele îndoite;

greutatea corpului repartizată egal pe suprafaţa fiecărei tălpi, aşezate paralel pe sol;

echilibrarea anteroposterioară este realizată prin ducerea înainte, cu jumătate de talpă a unuia din picioare( dreptul-dreptacii, stângul-stângacii);

trunchiul- spatele arcuit este uşor aplecat înainte, coborârea centrului de greutate al corpului este realizată prin flexia articulaţiilor, gleznelor, genunchilor şi şoldului;

umerii relaxaţi, cu braţele uşor depărtate lateral;

capul şi bărbia se menţin în sus, privirea căutând să cuprindă o zonă cât mai maredin teren.

picioarele cu genunchii uşor îndoiţi şi depărtaţi aproximativ la proiecţia lăţimii umerilor;

gleznele îndoite;

greutatea corpului repartizată egal pe suprafaţa fiecărei tălpi, aşezate paralel pe sol;

echilibrarea anteroposterioară este realizată prin ducerea înainte, cu jumătate de talpă a unuia din picioare( dreptul-dreptacii, stângul-stângacii);

trunchiul- spatele arcuit este uşor aplecat înainte, coborârea centrului de greutate al corpului este realizată prin flexia articulaţiilor, gleznelor, genunchilor şi şoldului;

umerii relaxaţi, cu braţele uşor depărtate lateral;

capul şi bărbia se menţin în sus, privirea căutând să cuprindă o zonă cât mai maredin teren.

Greseli frecvente

depărtarea sau apropierea picioarelor modifică nefavorabil baza de susţinere a corpului;

articulaţiile gleznelor şi ale genunchilor prea îndoite, determină o poziţie cu centrul de greutate prea ridicat, sau o aplecare exagerată a trunchiului;

crisparea musculaturii determină o atitudine rigidă şi mai putin mobilă;

Greseli frecvente

depărtarea sau apropierea picioarelor modifică nefavorabil baza de susţinere a corpului;

articulaţiile gleznelor şi ale genunchilor prea îndoite, determină o poziţie cu centrul de greutate prea ridicat, sau o aplecare exagerată a trunchiului;

crisparea musculaturii determină o atitudine rigidă şi mai putin mobilă;

Utilizarea tactica

Poziţia fundamentală în apărare reprezintă mijlocul prin care se realizează marcajul, specific apărării om la om.

Utilizarea tactica

Poziţia fundamentală în apărare reprezintă mijlocul prin care se realizează marcajul, specific apărării om la om.

Pregătirea practicăPregătirea practică

Execuţii individuale ( pe loc şi apoi din deplasare):Execuţii individuale ( pe loc şi apoi din deplasare):

Gasirea pozitiei optime (stabilirea bazei de sustinere)

Balans vertical, lateral si antero posterior

Sarituri cu aterizare in pozitie fundamentala – fara si cu schimbarea planului de aterizare

La fel cu inchiderea ochilor

Sarituri pe, de pe si peste obstacole cu aterizare in pozitie fundamentala

Gasirea pozitiei optime (stabilirea bazei de sustinere)

Balans vertical, lateral si antero posterior

Sarituri cu aterizare in pozitie fundamentala – fara si cu schimbarea planului de aterizare

La fel cu inchiderea ochilor

Sarituri pe, de pe si peste obstacole cu aterizare in pozitie fundamentala

Executii individuale de pe loc:Executii individuale de pe loc:

Din alergare, la semnal, oprire in pozitie fundamentala

Din alergare, oprire in pozitie fundamentala la semn

Din alergare, la semnal, saritura cu aterizare in pozitia fundamentala

Din alergare, individual oprire in poz fundamentala.

Din alergare, la semnal, oprire in pozitie fundamentala

Din alergare, oprire in pozitie fundamentala la semn

Din alergare, la semnal, saritura cu aterizare in pozitia fundamentala

Din alergare, individual oprire in poz fundamentala.

Executii individuale din deplasare:Executii individuale din deplasare:

Execuţii in perechiExecuţii in perechi

Dezechilibrari: unu jucator in pozitie fundamentala, celalalt incearca sa l dezechilibreze

Dezechilibrari: ambii jucatori aflati fata-n fata in pozitie fundamentala incearca sa se dezichilibreze

Pe perechi, mentinand o pozitie fundamentala joasa, jucatorii incearca sa atinga unul altuia genunchii ( leapsa cu atingerea genunchilor)

Dezechilibrari: unu jucator in pozitie fundamentala, celalalt incearca sa l dezechilibreze

Dezechilibrari: ambii jucatori aflati fata-n fata in pozitie fundamentala incearca sa se dezichilibreze

Pe perechi, mentinand o pozitie fundamentala joasa, jucatorii incearca sa atinga unul altuia genunchii ( leapsa cu atingerea genunchilor)

Structuri tehnice (complexe tehnice)Structuri tehnice (complexe tehnice)

-alergare – oprire in pozitie fundamentala – deplasare laterală – oprire - 3 sarituri înalte - alergare – oprire – pirueta – deplasare laterala;

- alergare – oprire in poz fundamentala - primirea mingii – pasarea – alergare in partea opusa;

Pozitia fundamentala

Prezentarea modelului:

Pozitia fundamentala in aparare

Pozitia fundamentala in atac - sau pozitia triplei amenintari

Deplasarile in teren

Alergare specifica inapoi

Alergare specifica inainte Pasul adaugat inainte si inapoi

Alergare normala

Pasul adaugat lateral Jocul de brate si picioare

Deplasările laterale






Prezentarea modelului de executie

Este folosit pentru urmarirea adversarului Din poziţie fundamentală joasă, deplasarea începe prin ducerea spre lateral a piciorului dinspre direcţia deplasării. Talpa piciorului se ridică uşor de la sol deplasându –se spre noua direcţie, în timp ce talpa celuilalt picior se apropie de acesta alunecând pe sol. În timpul deplasării corpul rămâne orientat lateral faţă de direcţia de deplasare. Braţele sunt puţin îndoite din coate, orientate lateral, lucrează activ pentru stânjenirea circulaţiei mingii. Poziţia rămâne joasă prin îndoirea articulaţiilor gleznelor şi genunchilor, trunchiul păstrând verticalitatea.

Este folosit pentru urmarirea adversarului Din poziţie fundamentală joasă, deplasarea începe prin ducerea spre lateral a piciorului dinspre direcţia deplasării. Talpa piciorului se ridică uşor de la sol deplasându –se spre noua direcţie, în timp ce talpa celuilalt picior se apropie de acesta alunecând pe sol. În timpul deplasării corpul rămâne orientat lateral faţă de direcţia de deplasare. Braţele sunt puţin îndoite din coate, orientate lateral, lucrează activ pentru stânjenirea circulaţiei mingii. Poziţia rămâne joasă prin îndoirea articulaţiilor gleznelor şi genunchilor, trunchiul păstrând verticalitatea.

Greşeli frecvente:

Utilizarea tactică:

- încrucişarea picioarelor;

- ridicarea centrului de greutate care determină dezechilibrări;

- jucătorul face balans vertical sau lateral, dând impresia de sărituri;

- piciorul opus deplasării nu alunecă pe sol ci se ridică.

- acest tip de procedeu tehnic se foloseşte în acţiunile de marcaj, în urmărirea adversarului ce se deplasează.



- executarea individuală a deplasării laterale între două linii paralele;

- executarea deplasării laterale la semne;

- executarea deplasării laterale la semnal ( colectivul în faţa antrenorului exe-cută sărituri pe loc iar la semnal se deplasează lateral);

-în funcţie de direcţia în care face dribling antrenorul, se va deplasa colectivul;

- alergare usoara, la semnal deplasare laterala;

- executarea individuală a deplasării laterale între două linii paralele;

- executarea deplasării laterale la semne;

- executarea deplasării laterale la semnal ( colectivul în faţa antrenorului exe-cută sărituri pe loc iar la semnal se deplasează lateral);

-în funcţie de direcţia în care face dribling antrenorul, se va deplasa colectivul;

- alergare usoara, la semnal deplasare laterala;

Execuţii cu partener şi în grupExecuţii cu partener şi în grup

- pe perechi faţă-n faţă: deplasări laterale cu lovire palma-n palmă;

- pe perechi faţa-n faţă sprijiniţi cu mâinile pe umerii colegului: deplasare laterală

- jocul ,,oglinda”: un coleg încearca sa fie oglinda coechipierului ( adica sa nu l scapeşi să fie tot timpul în faţa lui;

- pe perechi: un jucator face dribling in zig-zag, partenerul se deplaseaza lateral, efectuand marcarea acestuia;

- leapsa cu lovirea genunchilor ( pentru obligarea mentinerii unei pozitii joase)

- pe perechi faţă-n faţă: deplasări laterale cu lovire palma-n palmă;

- pe perechi faţa-n faţă sprijiniţi cu mâinile pe umerii colegului: deplasare laterală

- jocul ,,oglinda”: un coleg încearca sa fie oglinda coechipierului ( adica sa nu l scapeşi să fie tot timpul în faţa lui;

- pe perechi: un jucator face dribling in zig-zag, partenerul se deplaseaza lateral, efectuand marcarea acestuia;

- leapsa cu lovirea genunchilor ( pentru obligarea mentinerii unei pozitii joase)


-alergare – schimbare de direcţie – deplasare laterală – oprire - 3 sarituri înalte-sprint – deplasare cu paşi adăugaţi înainte;

-Pe perechi cu o minge: un coleg are mingea, celalalt executa deplasări laterale cu pase la cel cu minge;

- deplasare cu paşi adăugaţi înainte – 3 sărituri – deplasare cu paşi adăugaţi lateral-3 sărituri – deplasare cu paşi adăugaţi înapoi – 3 sărituri – deplasare cu paşi adăugaţi lateral

- deplasare cu paşi adăugaţi – sprint - deplasare cu paşi adăugaţi – sprint

- deplasare cu paşi adăugaţi lateral – alergare – schimbare de direcţie – primireamingii – dribling- aruncare;

- alergare - oprire – 4 pase – alergare – 3 sarituri cu lovire palmă-n palmă – pas adăugat lateral; - alergare - oprire – 4 pase – alergare – 3 sarituri cu lovire palmă-n palmă – pas adăugat lateral;

Exerciţii sub formă de concursExerciţii sub formă de concurs

- pe perechi: leapşa cu lovirea genunchilor;

- pe perechi: leapşa cu lovirea gleznelor;

- pe teren limitat: atingerea gleznelor colegilor;

- ştafete cu alergare laterala cu plecare din diferite pozitii: stând, aşezat, culcat facial pe 10,15,20, 30 m;

-ştafete cu pas adăugat înainte, înapoi, lateral, pe jumătate sau pe tot terenul;

- cine execută mai multe trasee în ,,n” secunde;

- cine execută mai repede 2 trasee cu paşi adăugaţi

- pe perechi: leapşa cu lovirea genunchilor;

- pe perechi: leapşa cu lovirea gleznelor;

- pe teren limitat: atingerea gleznelor colegilor;

- ştafete cu alergare laterala cu plecare din diferite pozitii: stând, aşezat, culcat facial pe 10,15,20, 30 m;

-ştafete cu pas adăugat înainte, înapoi, lateral, pe jumătate sau pe tot terenul;

- cine execută mai multe trasee în ,,n” secunde;

- cine execută mai repede 2 trasee cu paşi adăugaţi

Schimbarea de directie

Schimbarea de directie reprezinta un element tehnic folosit in special de atacantiin realizarea actiunii de demarcaj individual.

Deosebim doua tipuri de procedee tehnice :

- schimbarea de directie cu franare pe un picior;

- schimbarea de directie cu franare pe doua picioare.

Schimbarea de directie - cu franare pe un picior -



Demonstraţie:- nemijlocită ( demonstrand dupa explicatia modelului de executie sau concomitent cu explicatia);- mijlocită: prin anumiţi elevi care execută bine, kinograme, film video, ilustraţii


Demonstraţie:- nemijlocită ( demonstrand dupa explicatia modelului de executie sau concomitent cu explicatia);- mijlocită: prin anumiţi elevi care execută bine, kinograme, film video, ilustraţii

Din alergare, schimbarea de directie se declanseaza printr-o pasire mai lunga si usoaraghemuire pe piciorul opus noii directii. Talpa piciorului se aseaza oblic pe sol si orientatspre noua directie. Apare un moment de franare, miscarea fiind amortizata printr-o indoiredin articulatia gleznei , genunchiului si coxo-femurala a piciorului. Centrul de greutate estecoborat, greutatea fiind repartizata pe acest picior. Urmeaza un impuls puternic si deplasarea spre noua directie.

Din alergare, schimbarea de directie se declanseaza printr-o pasire mai lunga si usoaraghemuire pe piciorul opus noii directii. Talpa piciorului se aseaza oblic pe sol si orientatspre noua directie. Apare un moment de franare, miscarea fiind amortizata printr-o indoiredin articulatia gleznei , genunchiului si coxo-femurala a piciorului. Centrul de greutate estecoborat, greutatea fiind repartizata pe acest picior. Urmeaza un impuls puternic si deplasarea spre noua directie.


Greşeli frecvente:


- pozitia inalta determina dezechilibrari;

- nu se orienteaza talpa piciorului de impuls spre noua directie;

- lipsa amortizarii din articulatii, care pot duce la accidentari.

- acest tip de procedeu tehnic se foloseşte în acţiunile de demarcaj.- acest tip de procedeu tehnic se foloseşte în acţiunile de demarcaj.



- deplasare pe toata suprafata terenului cu efectuarea individuala a schimbarilor de directie;

- deplasare pe un teren prestabilit, cu efectuarea de schimbari de directie la diferite semne (jaloane, linii, jucatori pasivi);

- deplasare pe un teren prestabilit, cu efectuarea de schimbari de directie la diferitesemnale;

- schimbari de directie efectuate printre elevii care se deplaseaza in sir, in alergare, executand schimbari de directie pana ajunge in fata sirului

- deplasare pe toata suprafata terenului cu efectuarea individuala a schimbarilor de directie;

- deplasare pe un teren prestabilit, cu efectuarea de schimbari de directie la diferite semne (jaloane, linii, jucatori pasivi);

- deplasare pe un teren prestabilit, cu efectuarea de schimbari de directie la diferitesemnale;

- schimbari de directie efectuate printre elevii care se deplaseaza in sir, in alergare, executand schimbari de directie pana ajunge in fata sirului

Execuţii cu partener şi în grupExecuţii cu partener şi în grup

- leapsa in doi pe tot terenul sau pe suprafata limitata de teren;

- leapsa pe perechi. Jucatorii se tin cate doi de mana, joaca leapsa cu celelalte perechi similar alcatuite, pe tot terenul sau pe suprafata limitata de teren;

- leapsa in doi pe tot terenul sau pe suprafata limitata de teren;

- leapsa pe perechi. Jucatorii se tin cate doi de mana, joaca leapsa cu celelalte perechi similar alcatuite, pe tot terenul sau pe suprafata limitata de teren;


-alergare – schimbare de direcţie – sprint– oprire - 3 sarituri înalte - sprint – deplasare cu spatele;-alergare – schimbare de direcţie – sprint– oprire - 3 sarituri înalte - sprint – deplasare cu spatele;

- alergare – schimbare de directie – alergare - alergare – schimbare de directie – alergare

-alergare – schimbare de directie– alergare – schimbare de direcţie – alergare - primireamingii – dribling- aruncare;-alergare – schimbare de directie– alergare – schimbare de direcţie – alergare - primireamingii – dribling- aruncare;

alergare - oprire – 2 pase – alergare – 3 sarituri cu lovire palmă-n palmă – alergare cu ocolirea jalonului;

Exerciţii sub formă de concursExerciţii sub formă de concurs

- stafete, sub toate formele

- culesul cartofilor;

- stafete, sub toate formele

- culesul cartofilor;

Joc cu temaJoc cu tema

- prinderea mingii precedata de o schimbare de directie valoreaza 3 puncte

- aruncarea la cos precedata de schimbarea de directie si prinderea mingii de la coechipier valoreaza 4 puncte

- prinderea mingii precedata de o schimbare de directie valoreaza 3 puncte

- aruncarea la cos precedata de schimbarea de directie si prinderea mingii de la coechipier valoreaza 4 puncte

Sariturile


Explicaţie – prezentarea modelului de execuţieDemonstraţie:- nemijlocită ( demonstrează antrenorul sau profesorul)- mijlocită: prin anumiţi elevi care execută bine, kinograme, film video, ilustraţii



Sunt foarte frecvent folosite in jocul de baschet, ele asigurand un grad sporit de spectaculozitate. Sariturile sunt folosite in:

- urmarirea si recuperarea mingii ricosate din panou, atat in atac cat si in aparare;

- executia aruncarii la cos din saritura, din deplasare, din dribling sau din voleibolare;

-In executia procedeelor tehnice de capac impotriva aruncarii la cos;

- angajarea mingii la 1 x 1.

Sunt foarte frecvent folosite in jocul de baschet, ele asigurand un grad sporit de spectaculozitate. Sariturile sunt folosite in:

- urmarirea si recuperarea mingii ricosate din panou, atat in atac cat si in aparare;

- executia aruncarii la cos din saritura, din deplasare, din dribling sau din voleibolare;

-In executia procedeelor tehnice de capac impotriva aruncarii la cos;

- angajarea mingii la 1 x 1.

Executii individualeExecutii individuale

De pe loc, sarturi cu desprindere de pe doua picioare, cu atingerea unui reper

Sarituri pe doua picioare, pe loc, stanga dreapta, inainte inapoi, cu intoarceri

Sarituri pe un picior, stanga-dreapta, inainte, inapoi, cu intoarceri

Saritura cu desprindere de pe un picior, cu atingerea unui reper Sarituri repetate de pe doua picioare pe doua picioare, la semnal, saritura cu ridicarea genunchilor la piept

Voleibalari repetate la panou

De pe loc, sarturi cu desprindere de pe doua picioare, cu atingerea unui reper

Sarituri pe doua picioare, pe loc, stanga dreapta, inainte inapoi, cu intoarceri

Sarituri pe un picior, stanga-dreapta, inainte, inapoi, cu intoarceri

Saritura cu desprindere de pe un picior, cu atingerea unui reper Sarituri repetate de pe doua picioare pe doua picioare, la semnal, saritura cu ridicarea genunchilor la piept


Executii in perechi sau grupExecutii in perechi sau grup

Sarituri cu desprindere de pe doua picioare cu bratele ridicate si atingerea palmelor intreParteneri

Pe perechi, deplasare cu pasi adaugati lateral, la semnal sarituri cu bratele ridicate si atingerea palmelor intre parteneri

In sir, distanta de 3 m intre elevi, deplasare in alergare pe liniile terenului de baschet, la fiecare linie executandu se 3-sarituri

Pe perechi: pase n doi din saritura

Pase voleibolate in formatie de cerc, patrat in anumite directii, pe numere, la semnal schimbarea sensului.

In sir: pase voleibolate la panou, deplasare in spatele sirului.

Sarituri cu desprindere de pe doua picioare cu bratele ridicate si atingerea palmelor intreParteneri

Pe perechi, deplasare cu pasi adaugati lateral, la semnal sarituri cu bratele ridicate si atingerea palmelor intre parteneri

In sir, distanta de 3 m intre elevi, deplasare in alergare pe liniile terenului de baschet, la fiecare linie executandu se 3-sarituri

Pe perechi: pase n doi din saritura

Pase voleibolate in formatie de cerc, patrat in anumite directii, pe numere, la semnal schimbarea sensului.

In sir: pase voleibolate la panou, deplasare in spatele sirului.

Complex tehnicComplex tehnic

Pasa din saritura – trecerea la coada sirului propriu sau sirului opus

Joc de brate si lucru de picioare, al semnal 2 sarituri cu bratele sus si apoi reluareajocului aparatorului

Alergare – 3 sarituri ca mingea – alergare 2 pase voleibolate – alergare – oprire in pozitiefundamentala - alergare

3 sarituri inalte – sprint- 3 sarituri inalte –sprint etc

Aruncarea mingii in panou-saritura-prindre-aruncare la cos


Pe grupe – voleibolari a mingii la panou pe jumatate sau pe tot terenul

Pase in doi din voleibalare din deplasare pe lungimea terenului si finalizare in apropierea cosului prin aruncare la cos din saritura sau voleibalare

Pasa din saritura – trecerea la coada sirului propriu sau sirului opus

Joc de brate si lucru de picioare, al semnal 2 sarituri cu bratele sus si apoi reluareajocului aparatorului

Alergare – 3 sarituri ca mingea – alergare 2 pase voleibolate – alergare – oprire in pozitiefundamentala - alergare

3 sarituri inalte – sprint- 3 sarituri inalte –sprint etc

Aruncarea mingii in panou-saritura-prindre-aruncare la cos


Pe grupe – voleibolari a mingii la panou pe jumatate sau pe tot terenul

Pase in doi din voleibalare din deplasare pe lungimea terenului si finalizare in apropierea cosului prin aruncare la cos din saritura sau voleibalare

Cosul marcat precedat de o recuperare ofensiva din saritura valoreaza 4 puncte Cosul marcat precedat de o recuperare ofensiva din saritura valoreaza 4 puncte

Joc scoalaJoc scoala

Cosul marcat din voleibolare valoreaza 5 puncte Cosul marcat din voleibolare valoreaza 5 puncte

Cosul marcat precedat de o pasa din saritura valoreaza 4 puncte Cosul marcat precedat de o pasa din saritura valoreaza 4 puncte

Tinerea mingii – priza simetrica





Ţinerea mingii cu două mâini de la piept – priză simetrică mingea este ţinută pe calota sa inferioară, din lateral şi puţin înapoi;

degetele desfăcute se aşează pe minge cu toată suprafaţa lor;degetele trebuie să cuprindă mingea în aşa fel încât degetele inelare să stea chiar pe axa mingii; degetele mari formează prin prelungirea lor un unghi sub 90 grade,fiind depărtate unul de celălalt la 4-7 cm.palmele se vor găsi în prelungirea antebraţelor, într-o flexie radio-dorsală din articulaţia pumnilor, evitându-se lipirea podului palmei de

minge;antebraţele, îndoite din coate, fac ca mingea să fie ţinută la nivelul pieptului permiţând privirea peste minge;coatele sunt puţin depărtate de corp, într-o postură cât mai relaxată şi convenabilă comformaţiei fiecărui jucător.

Ţinerea mingii cu două mâini de la piept – priză simetrică mingea este ţinută pe calota sa inferioară, din lateral şi puţin înapoi;

degetele desfăcute se aşează pe minge cu toată suprafaţa lor;degetele trebuie să cuprindă mingea în aşa fel încât degetele inelare să stea chiar pe axa mingii; degetele mari formează prin prelungirea lor un unghi sub 90 grade,fiind depărtate unul de celălalt la 4-7 cm.palmele se vor găsi în prelungirea antebraţelor, într-o flexie radio-dorsală din articulaţia pumnilor, evitându-se lipirea podului palmei de

minge;antebraţele, îndoite din coate, fac ca mingea să fie ţinută la nivelul pieptului permiţând privirea peste minge;coatele sunt puţin depărtate de corp, într-o postură cât mai relaxată şi convenabilă comformaţiei fiecărui jucător.


Alunecarea palmelor si degetelor pe mingea aflata pe sol

Ridicarea mingii de pe sol, controlul prizei corecte

Preluarea mingii din mainile partenerului si controlul tinerii ei

Aruncarea mingii sus – prindere (pe loc , apoi din saritura) si controlul prizei corecte

Prinderea mingii dupa ricosarea ei in sol

Alunecarea palmelor si degetelor pe mingea aflata pe sol

Ridicarea mingii de pe sol, controlul prizei corecte

Preluarea mingii din mainile partenerului si controlul tinerii ei

Aruncarea mingii sus – prindere (pe loc , apoi din saritura) si controlul prizei corecte

Prinderea mingii dupa ricosarea ei in sol

Executii in perechi sau grupExecutii in perechi sau grup

Elevii in sir, transmiterea mingii din mana partenerului. Controlul prizei.

Pe perechi..transmiterea mingii prin rostogolire, preluarea corecta amingii

Elevii in sir, transmiterea mingii din mana partenerului. Controlul prizei.

Pe perechi..transmiterea mingii prin rostogolire, preluarea corecta amingii


Oprirea intr-un timp





Oprirea este elementul specific jocului de baschet si este precedată întotdeauna de prinderea mingii – fie din pasarea mingii fie din dribling.

în momentul care precede prinderea mingii, jucătorul execută o uşoară săritură înainte, aterizarea efectuându-se pe ambele picioare care vor fi proiectate înainte; centrul de greutate al corpului rămânând înapoia poligonului de sprijin al tălpilor; gleznele, genunchii, şi trunchiul se flexează foarte mult, jucătorul intrând în poziţie fundamentală;

Oprirea este elementul specific jocului de baschet si este precedată întotdeauna de prinderea mingii – fie din pasarea mingii fie din dribling.

în momentul care precede prinderea mingii, jucătorul execută o uşoară săritură înainte, aterizarea efectuându-se pe ambele picioare care vor fi proiectate înainte; centrul de greutate al corpului rămânând înapoia poligonului de sprijin al tălpilor; gleznele, genunchii, şi trunchiul se flexează foarte mult, jucătorul intrând în poziţie fundamentală;

Greşeli frecvente:


- dupa saritura, corpul este lasat pe spate

-picioarele nu sunt destul de departate la oprire, fapt ce duce la dezechilibru

-dupa oprire, centrul de greutate nu e repartizat egal pe ambele picioare

oprirea în doi timpi este procedeul folosit ori de câte ori jucătorul, aflat în alergare, primeştemingea, sau driblând trebuie să se oprească;

oprirea precedată de prinderea mingii este folosită ca fentă pentru realizarea demarcajului individual, înaintea executării unei acţiuni individuale de depăşire;

oprirea reprezintă totodată elementul component al acţiunii de „ieşire la minge” în vederea asigurării prinderii mingii.

oprirea în doi timpi este procedeul folosit ori de câte ori jucătorul, aflat în alergare, primeştemingea, sau driblând trebuie să se oprească;

oprirea precedată de prinderea mingii este folosită ca fentă pentru realizarea demarcajului individual, înaintea executării unei acţiuni individuale de depăşire;

oprirea reprezintă totodată elementul component al acţiunii de „ieşire la minge” în vederea asigurării prinderii mingii.


exerciţii imitative (fără minge) din mers şi din alergare, de voie sau la semnal;

deplasare, săritură, oprire (fără sau cu schimbarea planului de aterizare).

aruncarea mingii sus – saritura-prindere-oprire

prindere-oprire, dupa ricosarea mingii in sol

aruncarea mingii in perete –prindere-oprire

exerciţii imitative (fără minge) din mers şi din alergare, de voie sau la semnal;

deplasare, săritură, oprire (fără sau cu schimbarea planului de aterizare).

aruncarea mingii sus – saritura-prindere-oprire

prindere-oprire, dupa ricosarea mingii in sol

aruncarea mingii in perete –prindere-oprire

Complexe tehniceComplexe tehnice

Structuri de procedee tehnice un jucator paseaza, celalalt executa iesire la minge – prindere-oprire-pasa

formatie cu capitan, cu aplicarea structurii: iesire la minge – prindere-oprire-pasa-deplasare

Iesire laminge – prindere – pivotare – pasa-deplasare

dribling-oprire-pivotare-pasa-deplasare

exercitiu in perechi cu doua mingi cu aplicarea structurii: dribling-oprire-pivotare-pasa

Structuri de procedee tehnice un jucator paseaza, celalalt executa iesire la minge – prindere-oprire-pasa

formatie cu capitan, cu aplicarea structurii: iesire la minge – prindere-oprire-pasa-deplasare

Iesire laminge – prindere – pivotare – pasa-deplasare

dribling-oprire-pivotare-pasa-deplasare

exercitiu in perechi cu doua mingi cu aplicarea structurii: dribling-oprire-pivotare-pasa


Pivotarea este specifică numai jocului de baschet, fiind unul dintre elementele tehnice a căror execuţie este condiţionată de prevederile regulamentului. Ea reprezintă realizarea poziţiei fundamentale în diferite condiţii de execuţie, asigurând echilibrarea jucătorului ca urmare a unei opriri, protecţia individuală a mingii în atac sau fentă ofensivă în realizarea acţiunii de depăşire sau a unei aruncări la coş. Din punct de vedere al metodicii generale de învăţare a jocului, pivotarea constituie elementul de bază în tehnica jocului şi în acţiunile tactice individuale cu minge. Mingea este tinuta in functie de pozitia aparatorului, dar se deosebesc 3 tipuri de tinere a mingii: jos cu mingea tinuta din lateral cu coatele departate, mingea tinuta lateral, si mingea tinuta sus. In toate ele trei cazuri mingea este stransa.

Pivotarea se clasifică:

din punct de vedere al execuţiei:pivotare prin păşire;pivotare prin întoarcere.

din punct de vedere tactic:pivotare ofensivă (spre înainte);pivotare defensivă (spre înapoi).

Pivotarea este specifică numai jocului de baschet, fiind unul dintre elementele tehnice a căror execuţie este condiţionată de prevederile regulamentului. Ea reprezintă realizarea poziţiei fundamentale în diferite condiţii de execuţie, asigurând echilibrarea jucătorului ca urmare a unei opriri, protecţia individuală a mingii în atac sau fentă ofensivă în realizarea acţiunii de depăşire sau a unei aruncări la coş. Din punct de vedere al metodicii generale de învăţare a jocului, pivotarea constituie elementul de bază în tehnica jocului şi în acţiunile tactice individuale cu minge. Mingea este tinuta in functie de pozitia aparatorului, dar se deosebesc 3 tipuri de tinere a mingii: jos cu mingea tinuta din lateral cu coatele departate, mingea tinuta lateral, si mingea tinuta sus. In toate ele trei cazuri mingea este stransa.

Pivotarea se clasifică:

din punct de vedere al execuţiei:pivotare prin păşire;pivotare prin întoarcere.

din punct de vedere tactic:pivotare ofensivă (spre înainte);pivotare defensivă (spre înapoi).

Pivotarea Pivotarea

Pivotarea





Jucătorul în poziţie fundamentală, cu mingea în mână, protejând-o prin lucrul de braţele: trece greutatea corpului pe piciorul ales ca pivot, executând o uşoară flexie în toate articulaţiile acestui picior; în timpul execuţiei pivotării, se urmăreşte menţinerea poziţiei fundamentale, concomitent cu realizarea protecţiei mingii; piciorul oscilant-mobil nu se va deplasa niciodată până în poziţia de a fi pe aceeaşi lungime de linie cu piciorul pivot; labele picioarelor trebuie să fie paralele şi cu sprijin pe pingea, pentru a realiza o poziţie echilibrată; articulaţiile gleznelor şi genunchilor sunt permanent flexate , indiferent de acţiune şi distanţele dintre labele picioarelor.

Jucătorul în poziţie fundamentală, cu mingea în mână, protejând-o prin lucrul de braţele: trece greutatea corpului pe piciorul ales ca pivot, executând o uşoară flexie în toate articulaţiile acestui picior; în timpul execuţiei pivotării, se urmăreşte menţinerea poziţiei fundamentale, concomitent cu realizarea protecţiei mingii; piciorul oscilant-mobil nu se va deplasa niciodată până în poziţia de a fi pe aceeaşi lungime de linie cu piciorul pivot; labele picioarelor trebuie să fie paralele şi cu sprijin pe pingea, pentru a realiza o poziţie echilibrată; articulaţiile gleznelor şi genunchilor sunt permanent flexate , indiferent de acţiune şi distanţele dintre labele picioarelor.

Greşeli frecvente:


centrul de greutate nu este coborat

trunchiul nu este usor inclinat

privirea este orientata in jos

picioarele sunt prea apropiate

In timpul pivotarii nu se realizeaza protectia mingii

in atac ca fenta de plecare in dribling , pasare sau aruncare:

protejarea mingii in cadrul relatiei cu aparatorul dupa dribling si oprire

in atac ca fenta de plecare in dribling , pasare sau aruncare:

protejarea mingii in cadrul relatiei cu aparatorul dupa dribling si oprire


exerciţii imitative (fără minge) pasiri inainte, inapoi, lateral cu revenire in pozitia fundamentala intoarceri prin pasiri repetate la indicatia profesorului aruncarea mingii sus – saritura- oprire – pivotarea aruncarea mingii sus – o lasam sa cada – prindere – oprire - pivotare aruncarea mingii in perete – prindere – oprire - pivotare

exerciţii imitative (fără minge) pasiri inainte, inapoi, lateral cu revenire in pozitia fundamentala intoarceri prin pasiri repetate la indicatia profesorului aruncarea mingii sus – saritura- oprire – pivotarea aruncarea mingii sus – o lasam sa cada – prindere – oprire - pivotare aruncarea mingii in perete – prindere – oprire - pivotare

Executii in grupExecutii in grup

formatii de minge la capitan, cu executia opririi si pivotarii in linie, semicerc,in cerc formatii de minge la capitan, cu executia opririi si pivotarii in linie, semicerc,in cerc


• dribling-oprire-pivotare-pasa

• iesire la minge-prindere-oprire-dribling

• desenati singuri

• dribling-oprire-pivotare-pasa

• iesire la minge-prindere-oprire-dribling

• desenati singuri

Stafete cu aplicarea elementului tehnic: pivotareStafete cu aplicarea elementului tehnic: pivotare

Joc cu tema Joc cu tema

Pasarea mingii este elementul determinant in rezolvarea scopului jocului de baschet asigurand caracterul colectiv prin legatura e o face intre actiunile individuale si cele colective.• Pe langa faptul ca prezinta o gama larga de procedee, presupune neaparat prezenta partenerului, fiind conditionata de:

•poziţia şi viteza de deplasare a acestuia;

•specificul fazei de joc;

•plasamentul adversarului.

Pasarea mingii este elementul determinant in rezolvarea scopului jocului de baschet asigurand caracterul colectiv prin legatura e o face intre actiunile individuale si cele colective.• Pe langa faptul ca prezinta o gama larga de procedee, presupune neaparat prezenta partenerului, fiind conditionata de:

•poziţia şi viteza de deplasare a acestuia;

•specificul fazei de joc;

•plasamentul adversarului.

Pasarea mingii Pasarea mingii

Pentru ca o pasă să fie utilizabilă este necesar a se respecta o serie de condiţii:

• să aibă adresă;

• să aibă adâncime;

• să aibă forţă de transmitere;

• să nu i se imprime efect;

• procedeul de pasare să corespundă situaţiei tactice.

Pentru ca o pasă să fie utilizabilă este necesar a se respecta o serie de condiţii:

• să aibă adresă;

• să aibă adâncime;

• să aibă forţă de transmitere;

• să nu i se imprime efect;

• procedeul de pasare să corespundă situaţiei tactice.

Jucătorul care efectuează pasa trebuie:

să fie atent cu pasa pe care o execută să fie transmisă unui coechipier demarcat;

să determine rapid ,,culoarul” de pasare;

să asigure protecţia mingii în timpul pasării;

să stie sa aplice atat pasele scurte cat si cele lungi;

să lucreze cu ambele mâini(ambidextrie). Jucătorul căruia i se adresează pasa trebuie:

să se demarce;

să participe la obţinerea unui plan mai avansat;

să folosească momentul intrării în posesia mingii ca fază iniţială pentru acţiunea viitoare.

Jucătorul care efectuează pasa trebuie:

să fie atent cu pasa pe care o execută să fie transmisă unui coechipier demarcat;

să determine rapid ,,culoarul” de pasare;

să asigure protecţia mingii în timpul pasării;

să stie sa aplice atat pasele scurte cat si cele lungi;

să lucreze cu ambele mâini(ambidextrie). Jucătorul căruia i se adresează pasa trebuie:

să se demarce;

să participe la obţinerea unui plan mai avansat;

să folosească momentul intrării în posesia mingii ca fază iniţială pentru acţiunea viitoare.

Pasarea mingii Pasarea mingii

Pasa cu doua maini de la piept





Acest procedeu face parte din grupa paselor fundamentale, fiind folosit pentru pasarea mingii la distanţe mici şi medii (6-8 metri).Prezentarea modelului Din poziţia fundamentală, mingea ţinută în dreptul pieptului, în priză cu două mâini, se începe mişcarea de extindere a braţelor spre înainte. Partea finală a execuţiei dă un ultim impuls mingii, printr-o mişcare de biciuire executată din articulaţiile pumnilor şi de împingere din degete (mai puţin degetele mari). Datorită impulsului dat mingii(care părăseşte mâinile jucătorului)braţele, în partea finală a execuţiei sunt întinse înainte, la înălţimea umerilor, către direcţia de pasare, cu palmele orientate în jos şi cu degetele răsfirate.

Acest procedeu face parte din grupa paselor fundamentale, fiind folosit pentru pasarea mingii la distanţe mici şi medii (6-8 metri).Prezentarea modelului Din poziţia fundamentală, mingea ţinută în dreptul pieptului, în priză cu două mâini, se începe mişcarea de extindere a braţelor spre înainte. Partea finală a execuţiei dă un ultim impuls mingii, printr-o mişcare de biciuire executată din articulaţiile pumnilor şi de împingere din degete (mai puţin degetele mari). Datorită impulsului dat mingii(care părăseşte mâinile jucătorului)braţele, în partea finală a execuţiei sunt întinse înainte, la înălţimea umerilor, către direcţia de pasare, cu palmele orientate în jos şi cu degetele răsfirate.

Greşeli frecvente:


ţinerea mingii în poziţie pasivă;

executarea din articulaţiile pumnilor a unor mişcări suplimentare cu mingea, înainte de pasare, sau a unei mişcări de rotare din braţe prin coborârea mingii spre abdomen;

palmele nu coboara in jos in partea finala a executiei;

depărtarea exagerată a coatelor în lateral, în timpul execuţiei, ceea ce duce la anularea forţeide pasare şi la efectuarea unei mişcări rigide;

bratele nu se intind in partea finala a executiei.

în atacul poziţional, rapid si contraatac;

în special împotriva apărărilor om la om;

in special împotriva apărării în zonă;

în atacul poziţional, rapid si contraatac;

în special împotriva apărărilor om la om;

in special împotriva apărării în zonă;


Pase de pe locExerciţii imitative(fără minge):

de pe loc, imitarea pasei cu două mâini de la piept,insistând asupra mişcării finale – debiciuire- din articulaţia pumnilor;

din mers şi apoi uşoară alergare, săritură imitând prinderea mingii, aterizare pe ambelepicioare, pasă;

Pase de pe locExerciţii imitative(fără minge):

de pe loc, imitarea pasei cu două mâini de la piept,insistând asupra mişcării finale – debiciuire- din articulaţia pumnilor;

din mers şi apoi uşoară alergare, săritură imitând prinderea mingii, aterizare pe ambelepicioare, pasă;

Executii in perechi/ grupExecutii in perechi/ grup

pe perechi, elevii situati la 3-4 m distanta unul fata de celalalt, pase in doi cu 2 maini de la piept pasarea mingii in formatii de capitan , in linie, semicerc, cerc, sir (cu ghemuire dupa pasare) pase in triunghi – spre dreapta,stanga pase in patrat

pe perechi, elevii situati la 3-4 m distanta unul fata de celalalt, pase in doi cu 2 maini de la piept pasarea mingii in formatii de capitan , in linie, semicerc, cerc, sir (cu ghemuire dupa pasare) pase in triunghi – spre dreapta,stanga pase in patrat


iesire la minge – prindere – oprire – pasa –deplasare iesire la minge – prindere-oprire-fenta-pasa-deplasare iesire la minge-prindere-oprire-pivotare-pasa-deplasare in partea opusa iesire la minge-prindere-oprire-pivotare-dribling-oprire-pasa-deplasare pasa-deplasare-prindere-oprire-pasa prindere-oprire-dribling-oprire-aruncare la cos dribling-oprire-pasa-deplasare-prindere-oprire-aruncare la cos

iesire la minge – prindere – oprire – pasa –deplasare iesire la minge – prindere-oprire-fenta-pasa-deplasare iesire la minge-prindere-oprire-pivotare-pasa-deplasare in partea opusa iesire la minge-prindere-oprire-pivotare-dribling-oprire-pasa-deplasare pasa-deplasare-prindere-oprire-pasa prindere-oprire-dribling-oprire-aruncare la cos dribling-oprire-pasa-deplasare-prindere-oprire-aruncare la cos

Concursuri aplicand acest element tehnicConcursuri aplicand acest element tehnic


Driblingul





Driblingul constă dintr-o serie de impulsuri imprimate mingii, care o fac să ricoşeze din sol în raport cu direcţia impulsiei şi vitezei de deplasare a jucătorului. Ca urmare, deosebim dribling înalt sau jos, executat pe loc sau în alergare, toate acestea fiind determinate de situaţia tactică impusă de momentul jocului. de pe loc sau din deplasare, mecanismul de execuţie al mişcării este acelaşi, singuradeosebire constă în impulsia mingii. in driblingul pe loc impulsia imprimată mingii va fi pe verticală, iar în driblingul din alergare impulsia va fi înapoia axei verticale a mingii, pe partea dinspre executant; palma cu degetele răsfirate ia contact cu mingea încă pe traiectoria sa ascendentă (din ricoşeul solului) acoperind o parte din calota superioară, înapoia mingii; prin flexarea braţului din articulaţia cotului şi a mâinii din cea a pumnului, se amortizează forţa ascensională a mingii care este totodată controlată; palma imprimă mingii o nouă impulsiespre sol, printr-o mişcare a antebraţului din articulaţia cotului,a pumnului şi a degetelor, conducând mingea spre această traiec-torie descendentă;

Driblingul constă dintr-o serie de impulsuri imprimate mingii, care o fac să ricoşeze din sol în raport cu direcţia impulsiei şi vitezei de deplasare a jucătorului. Ca urmare, deosebim dribling înalt sau jos, executat pe loc sau în alergare, toate acestea fiind determinate de situaţia tactică impusă de momentul jocului. de pe loc sau din deplasare, mecanismul de execuţie al mişcării este acelaşi, singuradeosebire constă în impulsia mingii. in driblingul pe loc impulsia imprimată mingii va fi pe verticală, iar în driblingul din alergare impulsia va fi înapoia axei verticale a mingii, pe partea dinspre executant; palma cu degetele răsfirate ia contact cu mingea încă pe traiectoria sa ascendentă (din ricoşeul solului) acoperind o parte din calota superioară, înapoia mingii; prin flexarea braţului din articulaţia cotului şi a mâinii din cea a pumnului, se amortizează forţa ascensională a mingii care este totodată controlată; palma imprimă mingii o nouă impulsiespre sol, printr-o mişcare a antebraţului din articulaţia cotului,a pumnului şi a degetelor, conducând mingea spre această traiec-torie descendentă;

impulsul dat mingii spre sol va fi orientat lateral, oblic şi înainte faţă de jucător, unghiul de contact al mingii cu solul depinzând de viteza de deplasare a jucătorului; sensul impulsiei este controlat de lucrul din articulaţia pumnului şi degetelor printr-o mişcare fermă, dar suplă, ceea ce determină şi înălţimea la care va ricoşa mingea, viteza cu care va ricoşa din sol ca şi distanţa pe care o va căpăta; în timpul execuţiei corpul nu se balansează, lucrul braţelor fiind independent de mişcările celorlalte segmente, corpul păstrând o poziţie echilibrată, uşor aplecată, înclinarea fiind raportată la viteza de deplasare a jucătorului; în dribling, corpul trebuie să constituie principalul element de protecţie a mingii, fiind interpus între minge şi adversar; braţul opus celui cu care se driblează este uşor îndoit din cot şi constituie elementul de protecţie a mingii din lateral; capul este ridicat, cu privirea cuprinzând un câmp vizual cât mai mare pentru a observa atât coechipierii cât şi adversarii şi niciodată mingea.

impulsul dat mingii spre sol va fi orientat lateral, oblic şi înainte faţă de jucător, unghiul de contact al mingii cu solul depinzând de viteza de deplasare a jucătorului; sensul impulsiei este controlat de lucrul din articulaţia pumnului şi degetelor printr-o mişcare fermă, dar suplă, ceea ce determină şi înălţimea la care va ricoşa mingea, viteza cu care va ricoşa din sol ca şi distanţa pe care o va căpăta; în timpul execuţiei corpul nu se balansează, lucrul braţelor fiind independent de mişcările celorlalte segmente, corpul păstrând o poziţie echilibrată, uşor aplecată, înclinarea fiind raportată la viteza de deplasare a jucătorului; în dribling, corpul trebuie să constituie principalul element de protecţie a mingii, fiind interpus între minge şi adversar; braţul opus celui cu care se driblează este uşor îndoit din cot şi constituie elementul de protecţie a mingii din lateral; capul este ridicat, cu privirea cuprinzând un câmp vizual cât mai mare pentru a observa atât coechipierii cât şi adversarii şi niciodată mingea.

Greşeli frecvente:


mingea este plesnită sau lovită şi nu împinsă prin lucrul braţelor şi al palmei; trunchiul prea aplecat din flexia bazinului micşorează câmpul de vizibilitate al jucătorului; corpul se balansează vertical în timpul execuţiei driblingului; se priveşte mingea şi nu jocul în ansamblul lui.

în trecerea mingii din terenul de apărare în atac; ca element de organizare a sistemului de atac; în superioritate numerică, în acţiunile de depăşire, pe contraatac; împotriva apărării agresive; pentru scoaterea mingii din zone aglomerate şi după recuperarea la panou.

în trecerea mingii din terenul de apărare în atac; ca element de organizare a sistemului de atac; în superioritate numerică, în acţiunile de depăşire, pe contraatac; împotriva apărării agresive; pentru scoaterea mingii din zone aglomerate şi după recuperarea la panou.


dribling, oprire, pasă;

dribling, pasă, deplasare;

dribling, oprire, pivotare, pasă;

dribling, oprire, aruncare la coş din săritură;

dribling-oprire-pasa-alergare-reprimire-aruncare la cos.

dribling, oprire, pasă;

dribling, pasă, deplasare;

dribling, oprire, pivotare, pasă;

dribling, oprire, aruncare la coş din săritură;

dribling-oprire-pasa-alergare-reprimire-aruncare la cos.

Stafete cu driblingStafete cu dribling


Aruncarea la coş reprezintă elementul cel mai important al jocului de baschet, prin care se concretizează scopul final al jocului : înscrierea de puncte. În joc, aruncarea la coş nu trebuie să fie o acţiune întâmplătoare. Ea trebuie:să aibă la bază un procedeu tehnic de aruncare bine însuşit;să aibă o justificare tactică a execuţiei în momentul dat al jocului. Clasificarea aruncărilor la coş 1.din punct de vedere al poziţiei jucătorului: aruncări de pe loc; aruncări din alergare: precedate de prinderea mingii din pasă; precedată de prindereamingii din dribling; aruncări din săritură.2. din punct de vedere al distanţei: aruncări din apropierea coşului (sub 2 metri); aruncări de la semidistanţă (2-5 metri); aruncări de la distanţă (peste 5 metri).

Aruncarea la coş reprezintă elementul cel mai important al jocului de baschet, prin care se concretizează scopul final al jocului : înscrierea de puncte. În joc, aruncarea la coş nu trebuie să fie o acţiune întâmplătoare. Ea trebuie:să aibă la bază un procedeu tehnic de aruncare bine însuşit;să aibă o justificare tactică a execuţiei în momentul dat al jocului. Clasificarea aruncărilor la coş 1.din punct de vedere al poziţiei jucătorului: aruncări de pe loc; aruncări din alergare: precedate de prinderea mingii din pasă; precedată de prindereamingii din dribling; aruncări din săritură.2. din punct de vedere al distanţei: aruncări din apropierea coşului (sub 2 metri); aruncări de la semidistanţă (2-5 metri); aruncări de la distanţă (peste 5 metri).

Aruncarea la cos Aruncarea la cos

3. din punct de vedere al execuţiei: aruncări la coş cu două mâini; aruncări la coş cu o mână; aruncări la coş cu panoul; aruncări la coş cu inelul-directe; procedee de bază; procedee speciale.

3. din punct de vedere al execuţiei: aruncări la coş cu două mâini; aruncări la coş cu o mână; aruncări la coş cu panoul; aruncări la coş cu inelul-directe; procedee de bază; procedee speciale.

Aruncarea la cos de pe loc





- nu mai au pondere mare datorită apărărilor care au devenit mai active, mai agresive;ele rămân procedee de bază în formarea mecanismului şi a stereotipiei mişcării deAruncare la coş în etapa de iniţiere;

- nu mai au pondere mare datorită apărărilor care au devenit mai active, mai agresive;ele rămân procedee de bază în formarea mecanismului şi a stereotipiei mişcării deAruncare la coş în etapa de iniţiere;

În poziţia iniţială:

mingea este ţinută în priză asimetrică, în dreptul pieptului,la nivelul bărbiei; palma mâinii care execută aruncarea se află înapoi şi puţin sub minge; degetele răsfirate şi cu cotul orientat în jos; flexia braţului pe antebraţ, formând un unghi de aproximativ 90°; cealaltă mână sprijină mingea din lateral; privirea este îndreptată spre inel şi panou.

Jucătorul în poziţie fundamentală mediu: este orientat către coş; cu trunchiul puţin aplecat înainte; cu tălpile paralele şi depărtate la lăţimea umerilor; piciorul de pe partea braţului de aruncare este cu o jumătate de talpă înaintea celuilalt; greutatea corpului este egal repartizată pe ambele picioare, pe întreaga suprafaţă a tălpilor. Execuţia aruncării: începe printr-o triplă flexie a membrelor inferioare care fac ca centrul de greutate al corpului să coboare; în acest timp mingea rămâne la nivelul bărbiei jucătorului.

În poziţia iniţială:

mingea este ţinută în priză asimetrică, în dreptul pieptului,la nivelul bărbiei; palma mâinii care execută aruncarea se află înapoi şi puţin sub minge; degetele răsfirate şi cu cotul orientat în jos; flexia braţului pe antebraţ, formând un unghi de aproximativ 90°; cealaltă mână sprijină mingea din lateral; privirea este îndreptată spre inel şi panou.

Jucătorul în poziţie fundamentală mediu: este orientat către coş; cu trunchiul puţin aplecat înainte; cu tălpile paralele şi depărtate la lăţimea umerilor; piciorul de pe partea braţului de aruncare este cu o jumătate de talpă înaintea celuilalt; greutatea corpului este egal repartizată pe ambele picioare, pe întreaga suprafaţă a tălpilor. Execuţia aruncării: începe printr-o triplă flexie a membrelor inferioare care fac ca centrul de greutate al corpului să coboare; în acest timp mingea rămâne la nivelul bărbiei jucătorului.

În poziţia intermediară

mingea continuă să fie ţinută cu ambele mâini (priză asimetrică) până ce cotul braţului de aruncare ajunge la nivelul umărului; în continuarea mişcării în sus, mingea este ţinută pe palma braţului de aruncare ( care se găseşte acum sub minge) şi părăseşte mâna ca urmare a unei ultime impulsii date printr-o flexie palmară pronunţată din articulaţia pumnului; braţul stâng rămâne undeva în lateral şi în sus, constituind elementul de protecţie a mingii pe ultima parte a aruncării În poziţia finală:

corpul este extins uşor pe vârfuri cu greutatea deplasată pe piciorul din faţă; braţul de aruncare este întins în sus şi înainte, cu palma şi degetele răsfirate, orientate în jos şi în afară; degetele index şi mijlociu sunt orientate către direcţia aruncării.

În poziţia intermediară

mingea continuă să fie ţinută cu ambele mâini (priză asimetrică) până ce cotul braţului de aruncare ajunge la nivelul umărului; în continuarea mişcării în sus, mingea este ţinută pe palma braţului de aruncare ( care se găseşte acum sub minge) şi părăseşte mâna ca urmare a unei ultime impulsii date printr-o flexie palmară pronunţată din articulaţia pumnului; braţul stâng rămâne undeva în lateral şi în sus, constituind elementul de protecţie a mingii pe ultima parte a aruncării În poziţia finală:

corpul este extins uşor pe vârfuri cu greutatea deplasată pe piciorul din faţă; braţul de aruncare este întins în sus şi înainte, cu palma şi degetele răsfirate, orientate în jos şi în afară; degetele index şi mijlociu sunt orientate către direcţia aruncării.

Greşeli frecvente priza la minge nu este asimetrică, mingea fiind ţinută în palme în formă de pâlnie; cotul braţului de aruncare este orientat lateral şi nu pe direcţia aruncării; degetele mâinii care aruncă nu acoperă o suprafaţă cât mai mare, nefiind răsfirate suficient pe minge; poziţia iniţială incorectă: jucătorul ţine înainte piciorul opus mâinii de aruncare, iar greutatea corpului este repartizată pe piciorul din faţă; nu se imprimă mingii, în partea finală a aruncării, mişcarea de biciuire care trebuie să fie dată prin impulsia din articulaţia pumnului, iar planul palmei nu este perpendicular pe direcţia aruncării.

Greşeli frecvente priza la minge nu este asimetrică, mingea fiind ţinută în palme în formă de pâlnie; cotul braţului de aruncare este orientat lateral şi nu pe direcţia aruncării; degetele mâinii care aruncă nu acoperă o suprafaţă cât mai mare, nefiind răsfirate suficient pe minge; poziţia iniţială incorectă: jucătorul ţine înainte piciorul opus mâinii de aruncare, iar greutatea corpului este repartizată pe piciorul din faţă; nu se imprimă mingii, în partea finală a aruncării, mişcarea de biciuire care trebuie să fie dată prin impulsia din articulaţia pumnului, iar planul palmei nu este perpendicular pe direcţia aruncării.

Utilizarea tactică reprezintă procedeul cel mai folosit în jocul actual de baschet, pentru aruncările efectuate de la distanţe mici şi mijlocii; reprezintă mecanismul de bază pentru aruncările cu o mână executate din deplasare şi din săritură; acest procedeu trebuie să fie însuşit de toţi jucătorii, indiferent de sex sau vârstă.

Utilizarea tactică reprezintă procedeul cel mai folosit în jocul actual de baschet, pentru aruncările efectuate de la distanţe mici şi mijlocii; reprezintă mecanismul de bază pentru aruncările cu o mână executate din deplasare şi din săritură; acest procedeu trebuie să fie însuşit de toţi jucătorii, indiferent de sex sau vârstă.

Pregatirea practicaPregatirea practica

imitarea lucrului din braţ şi palmă;

imitarea lucrului de coordonare dintre braţe şi picioare;

imitarea integrală a procedelului de aruncare.

pasarea mingii coechipierului, stand asezat pe banca( pentru a se concentra doar la brate);

aruncare la cos de pe loc din apropierea panoului (1,5m), din unghi de 45 de grade, din cele 3 unghiuri de baza;

aruncarea la cos de pe loc, din cele 3 unghiuri de mai sus cu marirea distantei de aruncare la cos;

aruncare la cos dintr opozitie si trecere la alt sir.

imitarea lucrului din braţ şi palmă;

imitarea lucrului de coordonare dintre braţe şi picioare;

imitarea integrală a procedelului de aruncare.

pasarea mingii coechipierului, stand asezat pe banca( pentru a se concentra doar la brate);

aruncare la cos de pe loc din apropierea panoului (1,5m), din unghi de 45 de grade, din cele 3 unghiuri de baza;

aruncarea la cos de pe loc, din cele 3 unghiuri de mai sus cu marirea distantei de aruncare la cos;

aruncare la cos dintr opozitie si trecere la alt sir.

Structuri de procedee tehnice

aruncarea mingii în sus şi înainte, săritură şi prindere, oprire şi aruncare la coş de pe loc; dribling, oprire, aruncare la coş de pe loc; variante: la oprire, aruncarea la coş va fi precedată de: fentă de pasă; fentă de depăşire. alergare, prindere, oprire, pivotare, aruncare la coş de pe loc; jucătorii aşezaţi pe un şir cu faţa la coş, sub panou un recuperator – distribuitor cu o minge pe care o pasează în diferite direcţii. Fiecare jucător din şir se va deplasa după minge, executând oprire, pivotare şi aruncare la coş de pe loc. După un număr de repetări se va schimba jucătorul recuperator. jucătorii dispuşi pe două şiruri, un şir pasează, celălalt execută ieşire la minge, prindere, oprire, pivotare, aruncare la coş, urmărire, recuperare şi deplasare în dribling la coada şirului.

Structuri de procedee tehnice

aruncarea mingii în sus şi înainte, săritură şi prindere, oprire şi aruncare la coş de pe loc; dribling, oprire, aruncare la coş de pe loc; variante: la oprire, aruncarea la coş va fi precedată de: fentă de pasă; fentă de depăşire. alergare, prindere, oprire, pivotare, aruncare la coş de pe loc; jucătorii aşezaţi pe un şir cu faţa la coş, sub panou un recuperator – distribuitor cu o minge pe care o pasează în diferite direcţii. Fiecare jucător din şir se va deplasa după minge, executând oprire, pivotare şi aruncare la coş de pe loc. După un număr de repetări se va schimba jucătorul recuperator. jucătorii dispuşi pe două şiruri, un şir pasează, celălalt execută ieşire la minge, prindere, oprire, pivotare, aruncare la coş, urmărire, recuperare şi deplasare în dribling la coada şirului.

Concursul de aruncări la coş de pe loc Concursul de aruncări la coş de pe loc

individual sau pe echipe de 2-4 jucători;

cu adiţionare: cine înscrie mai multe coşuri în ,,n” minute; cine înscrie mai multe coşuri din 20 de aruncări; cine înscrie mai multe coşuri la rând; cine termină mai repede circuitul (5 poziţii).

prin eliminare: esti obligat ca din una, două sau trei aruncări executate să înscrii acelaşi număr de coşuri ca cei din înaintea ta.

individual sau pe echipe de 2-4 jucători;

cu adiţionare: cine înscrie mai multe coşuri în ,,n” minute; cine înscrie mai multe coşuri din 20 de aruncări; cine înscrie mai multe coşuri la rând; cine termină mai repede circuitul (5 poziţii).

prin eliminare: esti obligat ca din una, două sau trei aruncări executate să înscrii acelaşi număr de coşuri ca cei din înaintea ta.


Învăţarea aruncării la coş din dribling din apropierea coşului (1,5 metri) din unghi de 45° faţă de panou, cu mingea ţinută înpriză asimetrică cu două mâini, se execută păşire pe piciorul stâng, desprindere în săritură şi aruncare la coş; acelaşi exerciţiu de la distanţa de 2,5 metri de coş, cu păşire pe piciorul drept, apoi pestângul, desprindere în săritură, aruncare şi aterizare simultană pe ambele picioare; se măreşte distanţa de la care se pleacă, la circa 3 metri de coş: păşire pe piciorul stâng, se execută o singură bătaie a mingii în dribling după care păşirea pe picioruldrept, se prinde mingea, păşire pe piciorul stâng, desprindere în săritură şi aruncarela coş. Formaţii de bază

un şir, fiecare jucător cu câte o minge, se execută dribling şi aruncare din apropierea coşului, după aruncare fiecare jucător îşi urmăreşte mingea cu care revine în dribling la coada şirului; un şir, cu o minge, primul jucător din şir pleacă în dribling, aruncă la coş, recupereazămingea pe care o pasează următorului din şir, după pasă revenind la coada şirului; formaţii de două şiruri, fiecare jucător al şirului 1 cu o minge, se execută dribling şi aruncare din apropierea coşului, după aruncare, deplasare la coada şirului 2, fiecarejucător din acest şir după recuperare trece în dribling la coada şirului opus.

Învăţarea aruncării la coş din alergare - subiectul aflat in pozitie fundamentala de aruncare la cos, la aproximativ 3 m de cos, executa pasire cu piciorul drept peste o banca aflata transversal, apoi cu stangul si desprindere in saritura si aruncare la cos. – deci se executa 2 pasiri: dreptul-stangul si aruncare la cos

- acelasi lucru (cele doua pasiri), dar se preia mingea din mainile colegului (la inceput de pe loc, apoi din mers, si la final din alergare);

-acelasi lucru, dar colegul ii paseaza mingea ( la inceput direct la piept, apoi cu pamantul).

Jocuri pregatitoare pentru dezvoltarea vitezeiJocuri pregatitoare pentru dezvoltarea vitezei

- leapsa;

- al treilea fuge;

- soarecele si pisica;

- sarpele isi prinde coada;

- ultimul alearga in fata;

- de-a prinselea cu ajutor;

- cursa spate-n spate;

- mingea in cerc.

- leapsa;

- al treilea fuge;

- soarecele si pisica;

- sarpele isi prinde coada;

- ultimul alearga in fata;

- de-a prinselea cu ajutor;

- cursa spate-n spate;

- mingea in cerc.

Jocuri pregatitoare pentru driblingJocuri pregatitoare pentru dribling

Stafete cu dribling pe ½ si pe tot terenul:

- cu mana dreapta dus-intors;- cu mana stanga dus-intors;- cu mana dreapta dus, cu mana stg intors;- dribling inainte-dribling cu spatele;- dribling cu modificari de pozitii ale corpului:semigenuflexiune, ghemuit;- dribling cu variatii de ritm;- dribling cu trecerea mingii pe la spate, etc

Stafete cu dribling pe ½ si pe tot terenul:

- cu mana dreapta dus-intors;- cu mana stanga dus-intors;- cu mana dreapta dus, cu mana stg intors;- dribling inainte-dribling cu spatele;- dribling cu modificari de pozitii ale corpului:semigenuflexiune, ghemuit;- dribling cu variatii de ritm;- dribling cu trecerea mingii pe la spate, etc

Dribling cu doua mingi:

- in linie dreapta;

- cu ocolirea unor jaloane;

- cu variatii de ritm;

- cu modificari de pozitii ale corpului.

Dribling cu doua mingi:

- in linie dreapta;

- cu ocolirea unor jaloane;

- cu variatii de ritm;

- cu modificari de pozitii ale corpului.

Joc cu dribling numai cu mana dreapta

Joc cu dribling numai cu mana stanga

Joc cu dribling numai cu mana dreapta

Joc cu dribling numai cu mana stanga

CURS - ANII

Documents

Transcript of CURS - ANII