Curs AMTU II 2011 7 Creativitate

8/3/2019 Curs AMTU II 2011 7 Creativitate

1/32

DEZVOLTAREA SPATIALA DURABILA

- DE LA PLANIFICAREA TERITORIALA LA PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR

CONFERINTA A.T.U.A.C.

Morfologia urbana

si dezvoltarea creativa a oraselor

Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu- Bucuresti.

DR. ARH. ANGELICA STAN


2/32


3/32

PREMISE:

-Tendinta actuala de a cunoaste orasul tot mai mult prin

intermediul limbajului (grafic/tehnic, dar si text)

- Discursul despre oras, limbajul/ limbajele orasului

determina hotarator perceptia si cunoasterea formeiurbane.

- Cuvintele orasului > nume, locuri, imagini, evenimente,

istorie, etc. au dat nastere conceptului de oras-text /meta-text / hiper-text


4/32

Limbajul orasuluiLimbajul despre oras


5/32

STAREA ACTUALA A LIMBAJULUI DESPRE ORAS(in Romania):

O suma de invectiveOpinii exprimate istericLimbaje impropriiIntoleranta

Atitudine ostilaOpacitateLipsa de argumenteAutism

INFLATIA DISCURSULUI DESPRE ORASeste in directa relatiecu EXPANSIUNEA ORASULUI INSUSI (sprawl, urbanizaredifuza, rurban, etc)


6/32

Discursul despre oras

risca sa devina un Turn Babel.

Orasul risca sa devina

INCOMUNICABILatunci cand limbajele folosite

pentru a-l explica

sunt ireconciliabile.


7/32

PERICOLUL STANDARDIZARII EXCESIVE

PERICOLUL CONVENTIONALISMULUI

LIPSA EXPRESIEI AUTENTICE

LIPSA TRANSPARENTEI

LIPSA MECANISMELOR DE SUGESTIE, COMPARATIE,ALUZIE, METAFORA

LIMBAJUL despre ORAS:

.un limbaj codificat si

echivoc ce pierdecontactul cu realitatea.


8/32

Sanatatea LIMBAJULUI DESPRE ORAS= sanatatea ORASULUI


9/32

plin de merite, si totusi in chip poetic locuieste omul...

Martin Heidegger - in Originea operei de arta(poem al lui Fr. Holderlin- 1770-1843)

SFERA SEMNIFICATIILORcunoastere i-mediata,simbolizare,intuitie,

gandire creativainovare

SFERA MATERIALAproductia de bunuri,imagini,Constructii,

Obiecte


10/32

Spatiile definite prin substantiveSTRADA, PIATA, CARTIERUIL, CENTRUL,PERIFERIA, etc

Locurile definite prin prepozitiiAICI/ ACOLO/DINCOLO, SUS/JOS, etc

Caracterul definit prin adjectiveFRUMOS/URAT, AGREABIL/DEZAGREABIL

GRAMATICA ORASULUI

Morfologia


11/32

morfeme - decupaje primare dintr-un anumit tesuturban

cuvinte - unitati de spatiu urban cu caractere

morfologice similare

propozitii fragmente de tesut urban cu intelesuridiferite

fraze - secvente epice, locuri care contin mesaje/povesti/ istorii

Sintaxa


12/32

Putem cunoaste un oras asa cumputem cunoaste o limba - doarpracticand-o si niciodata pe deplin.

LEXICLECTURA

EXPERIENTACONEXIUNI

LIMBA(JUL) ORASULUI


13/32

explorarea fizicacalatoria, parcursul, vizitarea locurilorcu un set de intrebari calauzitoare

identificarea entitatilorprin auto-intrebari, evaluari, decizii,

adnotari, conexiuni intre lecturi sispatii/peisaje, relatii intre citit si vazut

rememorare si re-lecturaconfruntare intre diferitele faze ale

lecturii, selectia valorica, critica,interpretarea

Cum citim orasul?

LECTURA ORIENTATA

LECTURA ORASULUI


14/32

FORMA ORASULUI = FORMA LIMBAJULUI


15/32

LIMBAJESUT / esatur / textur urbana

combinatie, impletitura, amestesc

Ansamblu de elemente (celule, piese...) care functioneaza impreunasi formeaza un intreg


16/32

.ancrucia, a ntretia, a mpleti,

.ambina, a urzi CREATIVITATE


17/32

PARCELAR/ sistem parcelar

>>> aspecte ale modului de viata, calitatea locuirii,eficienta folosirii terenului, cresterea/ devenirea,intensitatea vietii urbane

Mark Bradford...mapping the urban space


18/32

STRADA/ sistem viar

- limbajul strazii >>> normativitatea spatiului public

(respectarea legii, interdictia, mecanismul opinieipublice), modul in care functioneaza relatia public-privat, supravegherea spatiului public, libertatea sianonimitatea, etc.


19/32

CONSTRUCTII / sistem construit

LIMBAJ ARHITECTURAplastica arhitecturala, expresivitatea, noutatea, racordareala modele autohtone sau straine, absorbtia tehnologieiGlobal / local/ glocal


20/32

(DIA LOGOS)

PRIN LIMBAJ

A cunoaste ORASUL

...a-i intelege limbajul

.... a-i respecta vocile

.... a-i pune intrebari

si a-i raspunde

.... a tolera opinia diferita

C i i b


21/32

- O abordare fenomenologica

- O reactie senzoriala la calitatea formei urbane

- O iesire din logica de tip diagrama /

cartograma

- O recunoastere a faptului ca planificareaurbana nu poate acoperi in mod obiectivintreaga realitate a orasului

- O intoarcere la subiectivismul lecturii siexperientei orasului transpus in act creativ

Creativitatea urbana

C ti it t li b j l i C ti it t l i


22/32

Creativitatea limbajului = Creativitatea orasului

Creativitatea urbana muta

accentul pe procesulcreatiei, ca act depregatire a deciziei.

CREATIVITATEA ORASULUI =

CULTURA + COMUNITATE

www.creativecities.com

C ti it t f t ti l ti i d lt b


23/32

Creativitatea urbana = stimularea energiei si asensibilitatii noastre indreptate catre orasul inteles caentitate vie, evolutiva.

Creativitatea ca factor stimulativ in dezvoltarea urbana

Creativitatea orasuluise poate pierde inconditiile unuicontext indiferent si

nestimulativ.


24/32

scrierea creativa a orasului

SpontaneitateSensibilitateStimulare

Un cadru urban anume pregatit pentru exercitiul creativInainte de scriere creativa lectura creativaStrategii urbane care includ aportul creativ al artistilorO asociere intre profesionisti si ne-profesionisti:limbaje diferite, dar tolerate reciprocDiseminarea experientelor, a dialogurilor


25/32

PASEISMULUI

MUZEIFICARII

DE-VITALIZARII

CONFLICTULUI INTREGENERATII

MONOTONIEI

LIPSEI DE COMPETITIVITATE

INCHISTARII

IZOLARII

Creativitatea orasuluiimpotriva:


26/32

CREATIVITATEA ORASULUI= factor soft in dezvoltarea regionala

Implicatii in competitivitatea urbana

Workshopuri si conferinte, proiecte culturale injurul unor teme /probleme ale orasului,implicand inmod real cetateni- simpli locuitori

sau artisti ai orasului

Conceptul deORASE DESCHISE- Atragerea de investitori

- Revitalizarea spatiuluipublic- Atragerea elitelor- Mobilizarea atentieicomunitatii locale


27/32

A exploata potentialulneutilizat A conta pedisponibilitatea

comunitatilor A implica atatindustriile culturale

cat si pe cele

economice

.... a privi ambiana urban n ntreaga sa dimensiune

.... a nelege dialectic relaia NOU- VECHI

.... a accepta diversitatea oraului

a crede in autenticitatea cotidianului

Exemple:


28/32

Take Me To The River: West Harlem Project - 2008

Exemple:

Nautilus International

Development Consulting, Inc. inassociation with DonnaWalcavage LandscapeArchitecture + Urban Design

- Proiect de stimulare a resurselor culturale si economice locale in

West Harlem si southern Washington Heights> printr-o serie deevenimente subsumate temei respective > re-crearea atractivitatiiprin utilizarea parcurilor Raului Hudson, imbunatatind imaginea sifacilitatile, signalectica, etc.
http://www.mbpo.org/free_details.asp?id=94http://www.mbpo.org/free_details.asp?id=94


29/32

http://creativecities.britishcouncil.org/knowledge-and-ideas-bank/element/189/divercity__learning_from_istanbul

Divercity. Learning from Istanbul.

Video, fotografie, instalatie2010

Expozitia a utilizatorasul ca pe un teritoriudeopotriva social, politic sieconomic, fundal penttruactivitati cotidiene siinspiratie pentru fictiune,naratiune sau poezie, istorii,vise si dorinte - personalesau colective.

Mai mult,

evenimentul a interogatasupra modului in careenergia orasului sischimbarile pe care acesta lestimuleaza sau suporta ii

influenteaza pe locuitorii sai.


30/32

http://www.creativecitiesproject.eu/en/actions/index.shtml


31/32

http://www.creativecities.org/forums.html


32/32

Curs AMTU II 2011 7 Creativitate

Documents

Transcript of Curs AMTU II 2011 7 Creativitate