Curs 9 Tumori Cerebrale

download Curs 9 Tumori Cerebrale

of 7

Transcript of Curs 9 Tumori Cerebrale

  • 7/27/2019 Curs 9 Tumori Cerebrale

    1/7

    Tumorile Cerebrale(procese expansive intracraniene)

    - Tumorile primare dezvoltate din structuri cerebrale maligne sau benigne- Tumorile secundare metastaze cu punct de plecare extracranian(maligne)- Tumorile primitive cerebrale 90% din cazuri nu mestazeaza

    Tumorile primare pot fi :- Glioame (din tesut glial :glioblastom 20%, astrocitom 10%, ependimon, oligodentrocitom)- Meningiom 15%- Andenom hipofizar 7%- Craniofaringiom- Angiom- Sarcom- Limfom 3%

    Edemul cerebral in tumori = eden vasogenic: endoteliul vascular se deterioreaza si

    devine permeabil astfel incat proteinele din sange trec interstitiul tesutului cerebral

    atragand apa.- Endoteliul este deteriorat de proteazele eliberate de tesutul tumoral- Se dezvolta peritumoral- La CT/RMN au aspect digitiform- Raspunde bine la steroizi( cortizon si solumedrol) care scade permeabilitatea endoteliului

    vascular si reduce edemul

    - Este diferit edemul din AVC care este cel mai citotoxic fiind iresponsiv la steroiziAngajarile intracerebrale(herniile)

    - Datorita conurilor de presiune exercitate de tumori structurile cerebrale pot fi deplasate astfelincat sa patrunda, sa hernieze in anumite stramtori anatomointracraniene

    - Angajarea = complicatie grava , ireversibila, terminala (NIII- midriaza)Angajarea lobului temoporal

    - Coboara si intra intre marginile libere a cortului cerebelului si trunchiul cerebral- Midriaza unilaterala, ipsilaterala comprima NIII- Comprima trunchiul cerebral de marginea libera opusa corpului cerebral hemiplegie de

    aceeasi parte cu tumora

    - Compresia trunchiului comaAngajarea amigdalelor cerebeloase

    - Coboara in gaura occipitala- Inclinarea capului, arcuirea gatului, redoarea de ceafa- Comprimarea bulbului centrii respiratori si cardiovasculari- Coma si deces(anestezicele cresc edemul cerebral din cauza asta)- Nu se operaza persoanele in coma

    Atentie punctia lombara

    - Unde se termina maduva lombara L2- Poate determina angajarea la cei cu tumori/HIC

  • 7/27/2019 Curs 9 Tumori Cerebrale

    2/7

    - Scaderea brusca a presiunii LCR determina aspirarea/coborarea lobului temporar sauamigdalelor cerebeloase si angajarea acestora

    - Inainte de punctia lombara se face examenul fundului de ochi, CT cerebral- Edemul papilei optice sau tumora pe CT se interzice punctia lombara ( punctia se face in

    pozitie sezanda/ decubit lateral cu genunchii flectati

    Sindrom HTA intracraniana

    - Cefalee severa- Edem al papilei optice, in timp atrofia N optic, cecitate periferica- Varsaturi explozive, fara greata( dupa varsatura cefalee se amelioreaza)- Bradipsihie , alterarea starii de constiinta , variabil pana la coma

    Tipuri de manifestari clinice in tumori cerebrale

    - Pacientii cu alterarea starii starii generale , a functiei cerebrale , ceefalee, crize- Pacienta cu HTA intracraniana- Sindrom specific anumitor tipuri de tumori intracraniene

    Alterarea generala a functiilor mentale

    - Apatie , indiferenta , somnolenta- Dificultatea in activitatea cotidiana datorita iritabilitatii , labilitatii emotionale- Oboseala psihica, motorie- Reactii intarziate , raspunsuri verbale corecte , uneori mai inteligente , dar cu intarziere- Lipsa de atentie- Ameteli cu caracter de vertij- Se poate confunda cu depresia- Fara tratament , somnolenta se accentueaza , apare confuzia- stupor- coma

    Cefaleea

    - Surda , ascutita, profunda, persistenta/ episodica, nepulsatila, uneori nocturna / la trezirea dinsomn

    - Poate fi un simptom precoce- De multe ori pacientii cu tumori cerebrale , daca nu este intrebat nu se plange de cefalee- Asociata cu varsaturi

    Crizele epileptice

    - O prima criza la un adult care nu este alcoolic , sugereaza o tumora cerebrala- Poate fi cel mai precoce semn , uneori precedend chiar cu alt diagnostic, in tumorile cu crestere

    lenta (meningiom, astrocitom , oligodendrogliom)

    - Pot fi crize focale (partiale) sau generalizate- Raspunde la tratament cu anticonvulsivant si la rejectia tumorii

    Tumori cu alterarea generala a functiilor cerebrale

    - Cefalee si crize cunvulsive- Glioblastomul multiform- Ependinomul- Mengingiomul

  • 7/27/2019 Curs 9 Tumori Cerebrale

    3/7

    - Astrocitom de gradul I sau II- Oligodendrogliom- Metastaze intracraniene

    Tumori cu HTA intracraniana

    - Meduloblastom( la copil cerebel)- Tumori intraventriculare(ependinom, papilom, chiste de ventriculi)- O tumora maligna supravietuire maxim 6 luni- O tumora benigna ce determina HTIsunt grave prin localizare si pronostic prost

    Tumori cu sindrome particulare

    - Neurinomul de acustic- Meningiom

    Tumori cu alterare generala

    - Mentala- Cefalee- Comvulsii- Glioblastom- Astrocitom

    Glioblastomul multiform (astrocitom grad IV) si astrocitom anaplazic ( grad III)

    - Cel mai frecvent intalnit gliom- 20% din tumorile cerebrale- Apare la varsta medie- Supravietuire 1-2 ani, rar mai mult- Crestere rapida-

    Dimensiuni mari la primul semn- Primele semne un frust deficit motor, hemoragie, necroza in tumora- Operatieeste ifiltrativ si greu de scos, iradiere, citostatice, creste cu cateva luni supravietuirea

    Astrocit de gradul 1 2

    - 25-30% din glioame- Crestere lenta, inflitrativa, tendinta de formare de cavitati( chisturi intratumorale) si la calcificari- Primul semn cel mai adesea criza focala ( I se zbate fata, mana, piciorul involuntar timp de

    cateva minute) care precede cu ani diagnosticul

    - Dupa rejectia portiunii chistice a tumorii supravietuire indelungata 10-30 de ani- Cel mai benign astrocitom chistic al cerebelului

    Oligodendrogliom- Gliom rar 5-7%- Varsta 30-40 ani, mai frecvent masculin- Tumora cu crestere lenta, cu calcificari si fara edem

    Meningiomul

    - Tuma benigna, crestere lenta, dezvoltata din meninge, bine delimitata, bine vascularizata,calcificata, rotunda

  • 7/27/2019 Curs 9 Tumori Cerebrale

    4/7

    - Frecventa la femei 60-70 de ani- Primul semn criza convulsiva de multe ori partiala- Localizare la suprafata creierului in relatie cu meningele silvian, parasagital, sant olfactiv, aripa

    mica de sfenoid

    Metastazele cerebrale

    - Multiple/ unice rotunde au edem periferic digitiform- Unele pot fi vizualizate numai cu contrast la CT- Pulmonar, san, prostata, melanom malign- Uneori primul semn al bolii maligne de baza

    Neurinomul de acustic (benigna)

    - Se dezvolta din teaca Schwan a N VIII in unghiul ponto cerebelos- Hipoacuzie , hipoestezie termoalgica la nivelul trigemenului de aceeasi parte , apoi tulburari de

    echilibru si vertij , pareza faciala periferica de aceeasi parte cu hipoacuzie

    - Compresia N acustc , facial , trigemen- Apare extranevraxial , dupa rezectia tumorii apare pareza faciala periferica , hipoacuzia ramane

    Epilepsia

    1) Criza epileptica- Manifestare paroxistica cerebrala , cu diverse tablouri clinice datorita descarcarii electrice

    hipersincrone a unui grup de neuroni, hiperexcitabile, descarcarea care se propaga la intreg

    creierul/numai la anumite arii ale acestuia

    - Daca pacientul a facut cel putin 2 crize epileptice la interval de 3-4 saptamani poate fidiagnosticat cu epilepsie

    - Este o boala caracteristica copilului- Daca in 5 ani sub tratament anticonvulsivant nu a mai facut nici o criza incepi si scazi

    tratamentul iar pacientul se poate vindeca ( foarte rar) atunci cand regimul de viata este foarte

    strict

    2) Manifestari clinice. Propagarea excitatiei la intreg creierul si la substanta reticulata dintrunchiul cerebral determina pierderea constiintei

    - Criza generalizata cu pierdere a constiintei insotita sau nu de alte manifestari motorii- Crize posibile diverse manifestari motirii senzitive senzoriale, psihice, psihomotorii in care starea

    de constienta fie nu este pierduta fie este doar partial modificata.

    3) Manifestari epileptice- Jaksonisme motorii/ senzoriale: contractii clonice sau parestezii intr-un segment de hemicorp si

    apoi se extind in pata de ulei in hemicorpul respectiv

    - Deviatii de cap si globi oculari si ridicarea unui membru superior ( crize adversive)- Halucinatii auditive, vizuale si olfactive- Trairi psihice cu caracter de obicei neplacut/placut- senzatie de familiaritate/stranietate(dj vu, deja connu, j`aime vu)- automatisme motorii: plescait, inghitit, mestecat- tremor al pleoapelor, pafonarea globilor oculari- manifestari psihomotorii complexe: executa activitati complexe cum ar fi calatoria la mari

    distante fara sa-si aminteasca ulterior aceste actiuni( automatism ambulator)

  • 7/27/2019 Curs 9 Tumori Cerebrale

    5/7

    4) Criza tonicoclonica generalizata( grand mal)- Debut brusc prin pierderea constientei cu caderi- EEC polivarfuri urmate de desincronizare lenta de 1-3 secunde- Faza tonica 10-20 secunde, contractie in flexie a trunchiului si membru superior cu abductia

    lor, apoi extensia puternica a trunchiului si membrului inferior, expir fortat zgomotos,

    manifestari vegetative importante

    - Faza clonica aproximativ 1 minut, convulsii cronice generalizate, manifestari vegetative inregresie

    - Faza de coma aproximativ 20 de secunde pana la 5 minute midriaza, tahicardie, polipnee,relaxare sfincteriana, ROT exagerata

    - Faza postritica 15 minute, hipotonie musculara generalizata, incetarea tulburarilor vegetative,RCP in extensie, recaptarea progresiva a constientei

    - Faza somnului postscriptic- inconstanta cu durata cateva ore- Dupa criza cefalee astenie fizica, mialgii, amnezie completa a episodului

    5) Diagnosticul diferential al crizelor tonicoclonice- Sincopa - criza izolata cu transpiratii din insuficenta cardiaca, bloc AV, tulburari paroxistice ale

    ritmului, vasovagala

    - AIT( boli cerebrovasculare) durata 15 minute pana la 1 ora nu isi pierde constiinta- Migrena bazilara( cefalee urmata de PC)- Crize de rigiditate prin decerebrare sau decorticare din starile de coma- Dezechilibre metabolice hipoglicemia ( glicemie 40 intra in coma ireversibil) si hiponatremie (

    deshidratare, diaree, febra.

    - Catalepsie in cadrul narcolepsiei somnolenta excesiva, paralizii de somn- Criza psihogene neepileptice si simularile

    6) Criza de absenta ( petit mal)- Criza fara cadere fara convulsii- Apare la copii, una/mai multe crize intr-o zi- Pentru cateva secunde maxim un minut copilul ramane absent, isi intrerupe activitatea, dupa

    care isi revine la situatia normala relunadu-si activitatea.

    - Este confundata la scoala cu neatentia la ore- EEG complexe varfunda

    7) Crize partiale simple- Tonicoclonica- Motorii/senzitiva ( ii amorteste mana o secunda pana la 1 minut)- Crize vizuale , auditive( diagnostic diferential cu migrena)- Automatisme senzatie durereaoasa, gastrice

  • 7/27/2019 Curs 9 Tumori Cerebrale

    6/7

    8)

    8) Crize partiale complete- starea de vis de scurta durata9) Starea de rau ?

    - Precipitat de intreruperea tratamentului anticonvulsivant, intoxicatia- Criza tonicoclonice repetate timp de cateva ore pana la 6-23 ore fara recapatarea starii de

    constienta

    - Tulburari vegetative importante ce pot determina decesul, tahipnee, EPA, HTA in criza,hipertermie

    - Coma postcritica prelungita pana la 24 de ore urmata de revenire lenta a starii de constienta- EEG , unde lente si complicatii complexe varf unda

    10)Clasificare sindromurilor epileptice- Idiopatice plus/minus anomalie genetica epilepsie primara generalizata, epilepsie partiala

    benigna a copilului

    - Criptogenica suferinta cerebrala generala dobandita pe parcurs de cauza necunoscuta- Simptomatica are ca si cauza traumatism cerebral, tumora/ metastaza cerebrala, abces

    cerebral, hemoragie cerebrala , encefalita, droguri, alcool sau sevraj de la acestea

    11)Regimul de viata- Interzicerea alcoolului, cofeinei.- Evitarea de privarii de somn- Evitarea excitatiilor luminoase intermitente- Evitarea efortului fizic cu hiperpnee

    12)Tratarea crizei- Pentru cuplarea convulsiilor- diazepam ( pana la 7 -8 fiole) sau medazepam( IV)- Pentru prevenirea unei noi crize fenitoin ( IV)- Solutii glucozate, vitamina B6, B11- Daca nu pot fi stopate convulsiile, bolnavul este anestezit si curarizat( intubatie orotraheala plus

    curarizare)

    - Exista pompita cu diazepam administrare intrarectala- Antiepileptice orale( carbamazepina, lamotrigina, benzodiazepine)- Nicodata nu se intrerupe tratamentul

    Boala PARKINSON

    - A doua boala neurodegenerativa ca frecventa dupa alzheimer- Varsta de debut a bolii intre 40-70 de ani cu un varf in decada a 6-a de varsta- Prevalenta 35% la 85 de ani- Clinic prezinta : * tremur de repaus cu frecventa de 4-7 cicli/secunda

    Bradichinezie / hipochinezie ( lentoare in activitatile cotidiene,dificultate in initierea actelor motorii)

    Rigiditate musculara : fenomen de roata dintata, hipertonieextrapiramidala proba noice

  • 7/27/2019 Curs 9 Tumori Cerebrale

    7/7

    Posturi inflexe, mers pasi mici, nu are miscare de acompaniament amembrului superior.

    Fenomen de blocaj motor ( freezing)- Apare si in alte boli degenerative : dementa, sindrom overlap, alzheimer, sindrom parkinsonian,

    SLA, dementa GUAM, atrofii)

    - Parkinsonisumul secundar poate fi : * toxic : mangan sau monoxid de carbon Indus mecanic : neuroleptic (aroperidol),

    metoclopramid, blocantii canalelor de calciu

    Vascular, lacune multiple si ganglionu bazali, si boalaBIRSWANGER

    Hidrocefalii TCC Infectii HIV,SIDA

    - Etiopatogenie degenerarea celuleor dopaminergice din subsanta neagra mezencefalica, proteinaalfa sinucleina