Curs 9 nuante si tonuri cromatice

5
Educaţie plastică şi metodică Cursul 9 Nuanţe şi tonuri A. Nuanţa poate fi definită ca fiind culoarea obţinută (sau culorile obţinute) prin amestecul a două sau mai multe culori care păstrează calitatea aceleia din ele a cărei tonalitate domină. Cu primele nuanţe de culori ne-am întâlnit la cercul culorilor, şi anume culorile compuse de gradul II, (terţiare sau nuanţe), adică: GVe,GO,RO,RVi,AVe,AVi. Observăm că în cazurile de mai sus amestecul s-a realizat mereu între o culoare primară (G,R,A) şi una binară (O,Ve,Vi). Ştiind că o culoare binară este obţinută din amestecul a două primare (ex: G+R=O, A+G=Ve), putem adăuga în amestec, de exemplu de G+O, unde oranjul e de fapt obţinut din R+G, mai mult galben şi atunci oţinem galben/oranj(o nuanţă de galben); sau putem pune mai mult roşu şi obţinem un oranj/gălbui(o nuanţă de oranj); sau putem pune atât roşu încât să treacă de oranj spre roşu /oranj (adică o nuanţă de roşu). Deducem că acea culoare care domină ca tonalitate în amestec, va oţine o nuanţă a sa. Aşa se întâmplă şi cu amestecul de trei culori, sau atunci când mai intervin şi culorile neutre, adică acromatice(alb, negru, cenuşiu). Se obţin, astfel o mulţime de nuanţe pentru fiecare culoare în parte. Trecerea gradată a negrului spre alb printr-o scară valorică de cenuşiuri, este socotită de unii specialişti a fi nuanţe de griuri, nuanţe asa zise acromatice. Amestecul altor culori şi nuanţe de culori cu fiecare din aceste cenuşiuri dau alte griuri, care sunt şi ele considerate a fi nuanţe. 1

Transcript of Curs 9 nuante si tonuri cromatice

Page 1: Curs 9 nuante si tonuri cromatice

Educaţie plastică şi metodică

Cursul 9

Nuanţe şi tonuri

A. Nuanţa poate fi definită ca fiind culoarea obţinută (sau culorile obţinute) prin amestecul a două sau mai multe culori care păstrează calitatea aceleia din ele a cărei tonalitate domină. Cu primele nuanţe de culori ne-am întâlnit la cercul culorilor, şi anume culorile compuse de gradul II, (terţiare sau nuanţe), adică: GVe,GO,RO,RVi,AVe,AVi.

Observăm că în cazurile de mai sus amestecul s-a realizat mereu între o culoare primară (G,R,A) şi una binară (O,Ve,Vi). Ştiind că o culoare binară este obţinută din amestecul a două primare (ex: G+R=O, A+G=Ve), putem adăuga în amestec, de exemplu de G+O, unde oranjul e de fapt obţinut din R+G, mai mult galben şi atunci oţinem galben/oranj(o nuanţă de galben); sau putem pune mai mult roşu şi obţinem un oranj/gălbui(o nuanţă de oranj); sau putem pune atât roşu încât să treacă de oranj spre roşu /oranj (adică o nuanţă de roşu). Deducem că acea culoare care domină ca tonalitate în amestec, va oţine o nuanţă a sa. Aşa se întâmplă şi cu amestecul de trei culori, sau atunci când mai intervin şi culorile neutre, adică acromatice(alb, negru, cenuşiu). Se obţin, astfel o mulţime de nuanţe pentru fiecare culoare în parte.

Trecerea gradată a negrului spre alb printr-o scară valorică de cenuşiuri, este socotită de unii specialişti a fi nuanţe de griuri, nuanţe asa zise acromatice.

Amestecul altor culori şi nuanţe de culori cu fiecare din aceste cenuşiuri dau alte griuri, care sunt şi ele considerate a fi nuanţe.

Nuanţe de griuri acromatice Nuanţe de griuri cromatice

1

Page 2: Curs 9 nuante si tonuri cromatice

Educaţie plastică şi metodică

Cursul 9

Nuanţe ale amestecului de culori collaterale

Nuanţe ale amestecului de culori cu roşu şi cu galben

B. Tonurile cromatice se obţin prin amestecul culorilor, ale nuanţelor şi ale griurilor cromatice cu alb (în cazul tonurilor deschise) sau cu negru (în cazul tonurilor închise).

a. Tonuri deschise.

Amestecul culorilor şi a nuanţelor cu alb dau tonuri deschise de culori, de nuanţe, de griuri cromatice.

2

Page 3: Curs 9 nuante si tonuri cromatice

Educaţie plastică şi metodică

Cursul 9

Obtinerea de tonuri gradate deschise prin amestec cu alb

Culorile luminoase; precum galbenul şi oranjul, se dechid mai rapid, datorită apropierii tonalităţii lor de cea a albului; pe când culorile mai întunecoase, precum albastrul şi violetul o fac mai greu.

Prin deschiderea culorilor reci cu alb, aceste tonalităţi mai deschise ale lor, primesc o oarecare căldură.

b. Tonuri închise.

Culorile, nuanţele, griurile cromatice, amestecate cu negrul dau tonuri închise de culoare, de nuanţe, de griuri cromatice:

3

Page 4: Curs 9 nuante si tonuri cromatice

Educaţie plastică şi metodică

Cursul 9

Culorile luminoase precum galbenul, oranjul se închid mai greu, pe când cele mai întunecoase precum albastrul, violetul se închid rapid, fiind mai aproape de tonalitatea negrului.

Culorile calde se răcesc, odată cu amestecul cu negrul.

4