8/14/2019 curs 8 produse si servicii bancare

1/12

12CAMBIA SI PROCESULCAMBIAL12.1CAMBIA CA INSTRUMENT DE PLATA

Cambia este unul din cele mai vechi instrumente de plat6 folosit in activitateacomerciald nternd si internalionald.Prima atestaredocumentarda cambiei provine din Chinaprin anii 500-600,apoi apare n ldrile arabegi Europa (Italia), ca urmare a comerJuluidintreExtremul Orient gi Europamijlocit de arabi si italieni. In Rom6nia,primele informafii desprecambie apar ainceputul sec.XVIII, aceastaiind denumita .politd:'.

Pe plan internafional, cambia este reglementatdprin convenliile de la Geneva din1930,respectiv"Convenfia privind legeauniformd asupracambiei gi biletului la ordin,, qi"conventia menitd s5 reglementezeanumite conflicte de lege in materie de cambie gi bilet laordin". in RomAnia, cambiaeste reglementatd rin Legea nr. 58/1934 asupracambiei qibiletului la ordin, modificatdprin Legea t:lr.8311994 i de uneleregulamente i normeemisede Banca Na{ionald a Rom0niei. Notiunea de cambie vine de la cuvAntul italian ,,cambio,,.adicdschimb.

Cambia ca instrument de ptatI. Cambiaestedenumitdde normelebnacare nterneca un instrumentde platd ce exprimd obligalia asumatdde un debitor de a pl[ti la vederesaula scadenldo sumd de bani in favoareaunui beneficiar. In antichitate, cambia era singurulinstrument de platd fard numerar folosit pe plan intem gi internfional gi rdspundeacondiliilordin aceaperioadd. Importanfa cambiei s-a redus pe parcursul timpului, reprezentdndn anul2007, potrivit statisticii Bdncii Reglementelor ntemalionale,numai l%-3% din volumulpldlilor fdrd numerar n Europagi sub2%oinRomdnia.

Cambia ca instrument de platd,prezinta mai multe caracteristici, unele comune cllcecul qi biletul la ordin (titlu de credit, cesiunede creanfd),altele specifice numai cambiei(negociere,dspundere olidard,acliune uridicd de protest).Cambiaesteun titlu de credit,adicd este purtdtoareaunei obligalii pecuniare, care) a scadenfd,d6.dreptul la moneddposesorului.Prin gitarc, se realizeazdcesiunea de creanfi de la un creditor la altul,stingdndu-semai multe obligalii cu acelagi instrument de plati. Acest efect de rotalie acambiei 9i de transfer al titlului de credit intre diverqi creditori, cu stingereaobligaliilor devaloare egald',rrd sd fie nevoie de alte fonduri, reprezintd,insdgi senlacambiei ca instrumentde platd. Cu ocazia girdrii, valoareacambiei se poatenegocia, ntrucat aceasta uprindepel6ngd valoareattanzac[iei gi dobdndapdnd la scadenfd,carese recalculeazd.in unctie de

126

8/14/2019 curs 8 produse si servicii bancare

2/12

momentul girdrii qi de dobanda de pia[d. Ultima caracteristicdo constituie rispundereasolidard in sensulcd toatepersoanele are au avut calitateade posesori dspundsolidar ncazul de neplatd a cambiei la scaden{d.Pentru reducerea riscului se folosegte practicagarantdrii cambiei de cdtre o banc5, ceea ce inseamndun cost suplimentar care majorcazdvaloarea cambiei dar minimalizeazd riscul de neplatd,deci un elementde negociere.Acestecarcteristicidefinescmai bine cambiaca instrumentde platd.

Participan{ii la o cambie sunt cel pulin trei entitdti: trdgdtorul, trasul qi beneficiarul.Trig[torul este entitatea carc emite (trage)cambia n calitatede creditor (vdnzdtor, urnizor)pentru bunurile care se comercializeazd u plata amdnatd la un anumit termen). Trasul esteentitateacarepldtegtesuma nscrisd pe cambie, adicd debitorul care mandateazd anca sa s[onoreze cambia. Beneficiarul este entitatea care primegtebanii, fald de care trdgdtorulare oobligalie de platd gi ii cedeazdprin cambie drepturile bdnegti cuvenite din tranzactie.Rolulcambiei este de a asigura ransferul fondurilor de la cumpdrdtor a beneficiar prin ftnalizareaa cel pulin doud trarvacti i, una dintre vilnzdtor gi cumplrdtor gi alta dintre vilnzdtor gi o altdpersoand, ald de care are o datorie de achitat. Schema clasicd a relafiilor dintre cei treiparteneriseprezintd mai jos.

l2.lParticipanfii la o cambie3 Platdcambie

I Creanld asupratrdgdtorului 2Tragerecambie

Schemase refera la un tip de trarzacfie foarte frecventd n careproducdtorul a primitun credit de la banca sa pentru fabricarea unor mdrfuri, fa[d de care rdmdne obligat pentrurambursare.Producdtorul vinde marfa gi trage (emite) o cambie asupra cumpdrdtorului, nfavoarea bdncii sale, pentru stingerea datoriei din credit. Producdtorul-furnizor a devenittrdgdtor, cumpdrdtorul se afld in pozilie de tras, iar beneficiarul este banca creditoare. Inpracticd se ?nt6lnescmai multe variante n caretrdgdtorul poate deveni gi beneficiar (cambiade intoarcere)sau n comerlul angro n care angrosistuldevine trdgdtor,detailistul devine trassi producdtorul-v6nzdtordevinebeneficiar.

Tipuri de cambie. Diversitatea ftanzacliilor in careeste olositd cambia a determinatcAteva arianteale acesteia entrusitualii specifice,astfel:cambia financiarl

t27

8/14/2019 curs 8 produse si servicii bancare

3/12

este ipul clasic de cambiecarese ragede o bancdasupraaltei bdnci gi are a bazd,tranzaclie rnanciard;cambia in alb o variantdcarenu cuprinde numelebeneficiarului,acestafrind inscrisde ultimul posesor; ontracambia o cambienoud rasdde beneficiarasupraunuigirant in cazul in care cambia nu a fost pldtitd la scadenfdsau beneficiarul doreqtesd-qirecupereze anii c6tmai repede;cambia de complezen{I sau de favoare caresepoate rageasupraunei persoane hrd sd,sebazezepe o tranzaclie n scopul de a beneficia de un aiutorfinanciar temporar.

Emiterea cambiei. Cambia se emite de trdgdtor (vdnzdtor) asupra trasului(cumpdrdtor),potrivit unui formular standardizatcu formule consacratede redactare.ca infigurade mai os.

12.2 Cambia*friJH" .&** "dfi*lo*,&f:#",Ss#*"*,4$!Tiil"

-N,-,f

sF{

Cambiacuprindeun setde menfiuni obligatorii careau rolul de a satisface erin{elede informafii, precum qi cele privind relafiile cambiale dintre parteneri, a$acum se prezintdmai os.

Denumirea de cambie carese nscriepe documentnummaipe orizontal.Ordinul de a pllti care trebuie sd fie clar, precis gi necondifionat, olosindu-se

formula "pldtigl". Ordinul de a pldti se referd a o anumitdsumi de bani exprimatd n monedade la locul plafli, iar sumase nscrie n cifre si litere (dacdexistdneconcordantantre cifre siliterese considerd alabildsuma n litere).

Numele trigitorului care emite cambia, stabilegte ipul de cambie, nominalizeazd,ceilalli parteneri gi este plStitorul de ultimd instanfd dacd trasul nu-gi onoreazd obligaliaasumata.

Numele plltitorului (trasul) trebuiesd ie complet,agacum aparen acteleofrciale.Scadenfaestenecesard entrua se cunoa;tedata a carecambia rebuie pIdtrtd,,ardac5. u se nscrie, cambiasepldteqte a vedere,adicd,laoricedatd a carebeneficiarul

'.d

128

8/14/2019 curs 8 produse si servicii bancare

4/12

solicitAplata.Locul unde se efectueazl plata este necesar entru a se cunoagte nde se prezintd

cambiapentruonorare.De regul[, se ndicdbancapl[titorului cu adresa a,adicd rasul.Numele beneficiarului se scrie clar gi complet; beneficiarulpoate desemnao altd

persoan[,purtitor, prin inscrierea umelui acestuia e cambie.Data gi locul emiterii. Data trebuiesd fie unic6, posibild gi certd. n funcfie de data

emiterii se stabilegte scadenfa, se calculeazd,perioada de dobAndd,se stabilesc termenelepentruprotestsi regresgi se delimiteazd. lte specteuridice. Locul sescrie I d datagi aremaimult o importanfd uridicd.

Semn[tura trigitorului trebuie sd f,tea persoaneinominalizate, olografd si redactatdcu cerneal5 neagrd sau albastrd; pentru persoanele uridice, ldnga semndturd se aplicd qiqtampila irmei.

Deosebitde menliunileobligatorii,prin lege seprevddgi unelementiuni acultative cade ex. rata dobdnzii, domicilierea (alta decAt cea uzuald,,din anumite raliuni), mandataruldesemnatprin procurd intocmitd la notariat, clauza"nu la ordin" (negirabild) fard acceptarc(trdgdtorul este exonerat de plata inainte de scadenlddacd trasul nu mai are capacitatedeplatd), dup6, viz (ca o masurdde siguranfd,, rdgdtorul trebuie s6, vizezeplata in prealabil),fdrd protesLf.ard egres, hrd cheltuieli de udecatd,expresiiprin care rdgdtorulse obligd s[asigureplatacambiei dacd rasul arefuzat.

Acceptarea cambiei. Acceptareaesteactul prin care rasul se obligd sdpldteascd,ascadenfd,posesorului titlului suma inscrisd pe acesta. La emiterea cambiei, trdgbtorulstabileqteun termen pentru acceptare,perioadd in care beneficiarul trebuie sd o prezintetrasului la acceptare.Dacd nu se stabilegte n termen, acceptareaepoateda p6na a scaden{d.

Acceptareaeste momentul cel mai important din ciclul unei cambii, intrucdt trasul seobligd ferm, sub semndturd,cd va onora cambia a scadenld,ar trasul este de reguld o bancdcare nu iqi permite sd nu indeplineascdobligafiile asumate.Aceastd garanlie a bdncii daincrederebeneficiarului in instrumentul deplatd folosit prin care seasigurd ncasareasumei atermen.Acceptarea e dd pe fafa titlului prin una din formulele:"acceptat"r"voi pldti", "voionora" urmatd de semndturd. n unele cazuri acceptareaesteobligatorie, ca la cambiile cuscadenla a un anumit termen de la vedere, intrucAt prin acceptarese confirmd momentulvederii qi deci se stabilegte data scadenfei.Ca qi obligalia de platd, acceptareaesteneconditionati qi orice limitare determindrcfuzde platd,cu o singurdexcepliecarepermiterestr6ngereaacceptdrri a o sumd mai micd decdt aceeaprevdzttd,n cambie.Prin acceptare,trasuldevineobligatulprincipal n lanful obligafiilor cambiale.

129

8/14/2019 curs 8 produse si servicii bancare

5/12

Scontarea cambiei. Scontareaeste operaliuneade vdnzarea unei cambii cdtre o bancdcomercialS n scopul de a obline lichiditate inainte de scadenfd.Notiunea de scontvine de lacuvdntul italian "sconto" care inseamndsuma de bani reprezentdnddobAnda a un imprumutpe care o bancd o refine cu anticipalie la acordarea mprumutului. Ydnzarea cambiei serealizeazd a valoareaactuald care estemai micd decat valoareanominald cu dobAndaaferent[perioadei amasdpdnd a scadenld, upd formula:

Va: Vn - ScVa: valoareaactualdVn: valoareanominald Sc: scontulDe exemplu, un exportator este posesorul unei cambii de 10 mii lei pe care o

sconteazd a o bancdcu 30 zile inainte de scadenld.Dob6nda practicatd, e bancd a creditelepe termenscurtestede l0% pe an.Scontulva fi:

10.0,1.30Sc= = 0,83mii ei Va: 10 0,83 -9,17mii ei360Banca comercialdva pl5ti 9,17 mh lei pe cambie gi va incasa a scdenfd10 mii lei.

Totuqi, bdncile comerciale sunt destul de prudente gi nu acceptdcu uqurinld cambii traseasupraunor debitori necunoscufi,preferdnd cambiile in care trasul este o bancd cu care arerelalii de corespondent.

Bdncile comerciale pot vinde cambiile scontate cdtre banca centrald in vedereaobfinerii de lichiditdfi, iar operafiunea se numeste rescontare, dobAnda fiind cea derefinanlare care, n principiu, estemai micd decdt ceapracticatdpe piala monetard.

Scadenfa gi plata cambiei. Scadenlaeste un elementcheie in procesulcambial qipentru a se evita unele interpretdri, aceasta rebuie sd ndeplineascdanumite condilii, adicdsdfie certd(o datdprecisd),unicd (nu se admit scadenfe uccesive) i posibild (sdnu fre o zineindentificabild). Diversitatea situaliilor in care este folositA cambia, a determinat cdtevavariante ale scadenfei,ca: scaden{a a vedere, adicd la prezentarca eneficiarului, carepoatefi la orice datd dupaemitere, dar nu mai tdrziu de un an de zile, termenul maxim prevdzutdelege;scaden{a a un anumit timp de la vedere stabilitdde trdgdtorpentrua da posibihtateatrasr"rlui d constituie fondurile pentru platd; scadenfa la un anumit termen de la emitere(zile, sdptdmdni, uni) stabilitd tot de trdgdtor n funcfie de specificul tranzac[iei; scaden{a ao dati fixi.

Plata cambiei. Plata cambiei este actul final in circuitul cambial. Plata se face lascaden![gi la locul indicatpe titlu prin prezentareaambiei.Momentul pldlii esteziua n carese face plata sau n urmdtoareledoud zile lucrdtoare.Dacd plata se face prin cont, momentul

130

8/14/2019 curs 8 produse si servicii bancare

6/12

este data cand cambia se prezintd la compensaresau data de platd in timp real. Locul pldliieste cel indicat pe titlu, iar dacd acestanu este precizat se considera locul trasului. Oparticularitatea procedurii de platd o constituie faptul cd posesorulesteobligat sd acceptegiplata par{ialil dacd' rasul este n incapacitatede platd pentru diferen}d urmdnd sd iniliezeacfiuni in justilie de protestgi regres.La primirea cambiei,trasul are obligalia sdpldteascd,ardacd este o bancd sd parcurgd" fazele de recepfie, autentificare (verificarea identit6fiposesoruluilaplatain numerarsau a bdncii remitente a plataprin cont), validareade back-office (verificarea disponibilului in contul pldtitorului si autorizarea) si ultima fazd.executarea.Cambia pldtitd sepdstreazd e trasca documentde ustifi careapl6fii.

Circuitul cambiei. Relafiile cambialesunt mai complexe, atdt datorittinumdrului departicipanfi,mimm trei, dar de regul5 sunt mai mul1i, cdt si poziliei diferite in care pot apareacegtia ttd'gdtor, ras,beneficiar, girant, giratar.Schematic,circuitul unei cambii seprezintdmai os.

12.3Circuitul cambieil0 Decontare

9 Soldurinete

5 Transfcentald

4 Prezentarealaplatd prin cont2 Debit.nomin.bancaB ca tras3 Girarecambie

Cambiase rage n favoareabenef I Trigdtorul trageo cambieasupradebitoruluiCircuitul se referd a o plat[ prin cont gi prin casade compensafii. n cazul n care

plata se face in timp real, din circuit dispare casa de compensafii, relafiile de decontaredesfdqurdndu-seumai prin bancacentrald.

Creditor (trdgdtor)

lJ I

8/14/2019 curs 8 produse si servicii bancare

7/12

10.2BILETUL LA ORDINBiletul la ordin esteo variantd a cambiei care pune in legdturdnumai doud persoane,

debitor qi creditor, spre deosebirede cambie care stabilea relalii intre trei persoane. prindefini1ie,biletul la ordin este un titlu de credit, sub semndturd, rivatd,carepune in legdturddoudpersoane, mitentul (subscriitorul)qi beneficiarul. Biletul la ordin esteemis gi subscris(completatgi semnat)de emitent care n calitatea ui de debitor se obligd sd pl[teascdo sumdde bani, la un anumit termen sau a vedere,beneficiarului in calitatede creditor al emitentuluisau al orcdrui posesor legitim al titlului. Deci, debitorul emite o instrucfiune de platd lacerereacreditorului ca o recunoagtere datoriei pentrubunurile/serviciile livrate. Din punctdevedere al relaliilor cambiale, debitorul apare n dubl6 ipostazd., e trdgdtor si de tras, iarcreditorul npozilia de beneficiar;Laemitere,biletul la ordin esteo promisiunescrisd ormald(oficiala) carese ranformd in instrumentde platd in momentul introducerii in sistemulbancarpentru ncasarea umei cuvenite.

Ca gi cambia, biletul la ordin trebuie sd satisfacd anumite condilii exprimate informule consacratede redactarea textului careexprimd clauzecu valoare uridicd. In toateredactdrile, biletul la ordin trebuie s[ cuprindd menfiunile obligatorli prevdzutede lege:denumireade bilet la ordin, tipul titlului (la ordin saunu la ordin), dispozifiade platdprinexpresia oi pliti sau mi oblig si plitesc, suma (in cifre gi litere),moneda, emitent (nume,adresd,bancd,, ont), data si locul emiterii, scadenfa, ocul plI{ii, beneficiar (nume) qisemnitura emitentului. La acestea se adaugd eventuale menliuni facultative, potrivitpracticilor comercialegi financiare.

12.4Biletul a ordin, p(aon k

8/14/2019 curs 8 produse si servicii bancare

8/12

folositd are mai pufind importanfd, ntrucdt ambele nstrumentesunt tratale n mod egal, adicdtransferul se efectueazd i.ard, mai fi necesaracordul debitorului care este dat prin titlu subsemnf,turd,nsd din punct de vedere uridic rcprezintdo nuanfdcarepoatediminua incredereacreditorului in debitor. Dispozilia deplatd rdmdne nsd necondi{ionati de diverse clauze,carear putea fi menJionate cu titlu facultativ. Spre deosebirede cambie, biletul la ordin esteindivizibil, adrcd. u se acceptdpld{i parfiale.Circuitul ordinului deplatd este similar cu cel alcambiei.

Biletul la ordin fiind o cambie i sunt specifice toate procedurile procesului cambial,respectiv girul, avalul, protestul, regresul, execulia cambiald, alterarea,prescripfia. Existdtotuqi o excepfie, acceptarea, are nu mai este necesarS,ntrucdt emitentul este n acelagi impgi acceptant.

I2.3 GIRULGirul este actul prin care posesorul titlului numit girant, transferd altei persoane

numitf, giratar, printr-o declaralie scrisdgi subscrisdpe titlu, odatd cu predareaacestuia, oatedrepturile decurgdnddin acest itlu. Pentru a circula prin gir este necesarsd existeacordul devoinld al tr[gdtorului exprimat prin inscriereape cambiea menliunii "la ordin" sau nu se facenicio menliune.

Pentru gir, in sistemul bancar circuld doua expresii, una de origine italiand "giro" gialta de origine francezd" endossement",ambele cu acelaqi nfeles, iar in legislalia noastrdsefolosegte oliuneade gir gi respectivde girare.

Caracteristicile cambiei rdmdn, in continuare, aceLeaqi i in operaliunile de girare.Specificepentru gir suntnecondifionalitatea gi indivizibilitatea, adicddispozilradeplatdqupoate fi condilionatd gi nici fracfionatd,orice operafiunede acest el devenind nuld. Girul seda pe verso-ul cambiei sub forma unor menliuni scrisegi semnatecare din punct de vederejuridic inseamnd declaraliescrisdqi subscrisd i carecuprinde:numele girantului, numelegiratarului, data gi semnitura girantului. Prin gir se transmitedreptulde creanldcdtreunalt benhciar (giratar) carepoate ncasasuma nscrisdpe titlu la vederesau a termen.

Cambia ntrd in circuitul cambial prin girare, trecdndde la o persoand a alta.Numdrulcircuitelor nu este imitat, acesteadesfbgurdndu-sen funcfie de relaliile dintre parteneri qi deperioada pAnd a scadenld.Rolul cambiei estede a circula cdt mai mult gi de a contribui lastingereamai multor raporturi financiare, drgind astfel ariade utllizare.

Forma standarda girului seprezintd n figura 12.5.

IJ J

8/14/2019 curs 8 produse si servicii bancare

9/12

8/14/2019 curs 8 produse si servicii bancare

10/12

De cele mai multe ori avalul se dd de cdtre bdnci, caresunt institulii cu capacitate inanciardrecunoscutd, au experienld in domeniul cambial qi al garanliilor qi inspird mai multdincredere.

Avalul se dd pe fala cambiei prin nominalizarea persoanei avalizate urmatd desemndtura avalistului sau pe verso-ul cambiei prin formula "pentru aval" sau "pentrugaranlie",de asemenea u nominalizarea avaltzatvlui si semndturaavalistului. in cazul in carecambia are o valoare mai mare se pot da mai multe avaluri pentru aceiaqipersoand,deciavaluri pe sumeparfiale. Ca qi dispozilia de pIatd,avalul nu poate fi condilionat de anumiterestricfii gi se ncadreazdinreglementdrile enerale le cambiei. n caz de neplat5,posesorulcambiei sepoate ndrepta direct asupraavalistului in limita sumei garantate.Dupd efectuareapldlii, avalistul dobdndegteoate drepturile cambiale alecelui garurfiat.

In practicd, cele mai multe avaluri se dau de bdncile la carepartenerii de tranzaclieaudeschiseconturile. Bdncile avalizeazd, ambiile (tratele) prezentatede clienli pe baza unorgarantii depuse de clienli - depozite, titluri, inclusiv cambii - contra unui comision care sdacoperecheltuielile de administraresi gradul de risc. in cazul in care avalul seexecut[, bancase poate indrepta impotriva garanfiei sau poate acorda un credit pe termen scurt pentrurecuperarea umeipldtite.

12.5ACTIUNI JURIDICE PENTRU RECUPERAREA CAMBIEIin materie judiciard privind cambiile, obligatul principal este trasul carea acceptat

plata si avaliqtii acestuia, afd de care se ntreprinde o acfiunecambiald directd (protestul), ardacd debitul nu se hchideazd"acfiunea cambiald (regresul) se indreaptd,cdtre trdgdtor, iaracestacdtregiranfi.

Protestul reprezintd"constatarea printr-un act autentic a rezultatului negativ alprezentdrii cambiei spre acceptaresau platd gi se indreaptd contra acceptantului.Actul deprotest se intocmegte a judecdtoriaunde este locul pl51ii la cerereaposesoruluicambiei.Protestul se adreseazd rasului prin executorul judecdtoresc care constatd in mod public(oficial) refuzul de platd din partea obligatului principal gi il consemneazdpe cambie.Protestul e nregistreazdntr-txr egistruspecial a udecdtorie.Periodic,udecdtoria ransmiteinformaliile cStreCamerade Industrie gi Comer! a udelului pentruuzuloamenilorde afaceriqi a bdncilor.

Regresul este acliunea cambiald prin care posesorul cambiei se indreaptd contracelorlalli obligali cambiali gi a avaliqtilor acestora, allii decAt acceptantul gi avaliqtii sli.

135

8/14/2019 curs 8 produse si servicii bancare

11/12

Regresul presupune cd posesorul s-a indreptat mai inainte, prin acliune directd, asupraacceptantuluigi avaligtilor sdi, dar rezultatelenu sunt satisfbc5toare debitul persistd otal sauparlial) gi acum se indreaptdcdtre ceilalfi participanli (trdgdtor, giranfi, avaliqti). Actiunea deregres se desfbqoard,n principiu, dupd expirarea scadenleicAnd plata a fost refuzatd sauneonoratd,dar in practicd,ntervin situafii (refuz acceptare,ncapacitatede platd, falirnent) incare acliuneade regresnu trebuie sdmai a$teptescadenfa.Actiunea de regresse adreseaz[deposesor mpotriva trdgdtorului, acestacontra girantului, apoi girantul contra alt girant,deci osuccesiune e acfiunide regres.

Pentru a face mai atractivd cambia, trdgdtorul, giranlii sau avaliqtii pot inscrie pecambie "fbrd protest" sau "fbrd cheltuieli", ceeace inseamndcd acegtiasunt de acord sd setreacd, irect la acfiuneade regres.

Executarea silitl. Cambia este un titlu executor pentru suma inscrisd pe titluimpreund cu dobdndade la scaden[dpdnd.Iadataexecufiei gi cheltuielile aferente nscrise ncontul de intoarcere (un document adilional in care se consemneazd,, ontra documente,cheltuielile pretinse).Executareasilitd se face pe cale juridicd, la cerereaposesoruluiqipresupuneo anumitdprocedurd.

12.6 ALTE. REGLEMENTARI JURIDICE.

Intervenientul esteo persoand erfd carenu a participat la procesul cambial, dar careare un interes uridic ca acceptarea auplata sd nu fie rcfuzatd. i intervine printr-o notificarescrisdsd a locul persoanei bligateprin cambie.

Alterarea reprezintd,degradarea,$tergerea,modificarea unor cuvinte, date saumenliuni din cambie. Alterarea nu duce la nulitate dacdnu schimbd esenlacambiei (suma,parteneri,scadenfa)dar modificlrile nu se au in considerare.

Anularea are loc atunci cdnd cambiile sunt pierdute, sustrasesau distruse qi se ddprin hotdrdre udecdtoreascda cerereaposesorului.Posesorulnotificd trasului cerereadeanulare introdusd la judecdtorie. Prin hotdrdre judecdtoreascd se recunoagte dreptulposesoruluide a incasa suma intr-o perioaddde 30 de zile de la publicareahotdrdrii inMonitorul Oficial.

Prescrip{ia este modul de stingere a dreptului la acliune in mod material prinneexercitareaacestui drept in intervalul de timp stabilit de lege. Practic, prin prescriptie,posesorul ambieipierdedreptulde a mai solicitadebitoruluiplata qi de a-l acliona n justilie

136

8/14/2019 curs 8 produse si servicii bancare

12/12

pentru executarea ilit5. Prescriplia inalrzeazdo stare n carepdrlile nu au mai ac{ionatdindiversemotive,nemaifiind nteresaten solulionarea roblemelor.

131