7/30/2019 Curs 8 BGK

1/47

BAZELE GENERALEALE

KINETOTERAPIEI

CURS VIII

7/30/2019 Curs 8 BGK

2/47

8.2. Exerciii de gimnastic pegrupe de muschi

Orice activitate cu caracter fizic constituieun exerciiu pentru muschi, chiar dacefortul este static sau miscarea este

executat pasiv.Lucrnd analitic, fiecare muschi n parte,vom folosi Gimnastica grupelor si alanurilor de muschi, caracterizat de fapt

prin contracia uneia sau a mai multorgrupe de muschi, independente din punctde vedere funcional.

7/30/2019 Curs 8 BGK

3/47

n aceast gimnastic a grupelor si lanurilor

de muschi, preocuparea principal este:

- de a exercita, dezvolta si perfecionafunciile motoare normale,-de a reeduca si recupera funciile slbite

sau afectate de diverse cauze

patologice,- de a contribui la echilibrarea funcional a

ntregului organism.

Ca si n Gimnastica articular,n Gimnasticagrupelor si a lanurilor de muschi este nevoie deo modalitate bine stabilit de lucru, care implic

cunoasterea exact a efectelor, dar si respectareaunor re uli, astfel:

7/30/2019 Curs 8 BGK

4/47

a. Cunoasterea:-structurii funcionale a muschilor,- grosimii si lungimii lor,

- inseriilor pe segmentele osoase,- sensului si forei miscrii pe care orealizeaz.b.Examenul morfologic si funcional al

acestor grupe de muschi trebuie s sefac prinprobe simple si la ndemna tuturor.

n cazurile patologice, de modificri morfologice si funcionale, folosim examenul clinic si oserie de probe funcionale:

- dinamometria,- examenul electric etc.

n acest caz este nevoie de o metod unicade examinare,bilantul muscular.

7/30/2019 Curs 8 BGK

5/47

c.Exerciiile pe grupe de muschi vor fi executatedup necesiti;

- ex. pentru cresterea volumului si forei

muschilor, se vor folosi mijloacele cele maipotrivite de ngreuiere;-ex.pentru scurtarea sau alungirea fibrelor

musculare, se pot folosi contraciile concentrice

sau excentrice.d.Rezistena muschilor se dezvolt printr-un nr.mare de repetri ale contraciilor izometrice sauizotonice, prin autorezsten si rezistenmanualsau mecanic.e.Elasticitatea muschilor se pstreaz, dezvoltsau se reface prin miscri ample si ntinderi ale

muschilor, executate excentric si n afarase mentului de contrac ie.

7/30/2019 Curs 8 BGK

6/47

f.Viteza miscrilor se dezvolt prin exerciii dedurat scurt si executate rapid si ritmic,repetate des.

g.Proprietile fiziologice ale muschilor nu pot fiexercitate separat una de cealaltsi nici fr aine seama de contribuia lanului nervos senziti-vomotor sau de centrii nervosi coordonatori;

Exerciiile pentru muschi sunt n acelasi timpcele mai bune exerciii pentru nervii motorirespectivi.

Prin repetare ndelungat, funciilemuschilorsi nervilor se mbuntesc progresiv,iar miscrilese execut mai economic si mai coordonat.

7/30/2019 Curs 8 BGK

7/47

h.Odat cu fortificarea muschilor creste si rezis-tena tendoanele si a celorlalte formaiuniaponevrotice.i.Exerciiile musculare produc efecte secundare

care se rsfrng asupra funciilor circulatorii,trofice, locale si generale ale corpului.Indicaiile terapeutice ale gimnasticii

musculare sunt dictate de necesitatea urgent

de a reface volumul si fora muschilor atrofiaidin cauza unor leziuni sau tulburri alemuschilor si nervilor motori.

7/30/2019 Curs 8 BGK

8/47

Exercitarea analitic a grupelor de muschise aplic n pareze si paralizii, contracturi situlburri de coordonare a miscrilor, localizatemai ales la membre.

Odat cu funciile neuromotoare suntstimulate si funciile vasculare si trofice.Gimnastica analitic a muschilor este

contraindicatn afeciunile inflamatorii locale

ale muschilor, articulaiilor si oaselor, ntraumatismele grave si dup interveniilechirurgicale recente.

7/30/2019 Curs 8 BGK

9/47

8.3. Educarea si reeducarea neuromotorie.Educarea miscrii sau reeducarea neuromotoare

nseamn perfecionarea mecanismelor dinamice,cresterea capacitii de adaptare a organismuluila sarcini noi, mai grele sau mai complexe.

Cnd aciunile necesare ndeplinirii unor acte

motorii elementare ,,deprinderile motrice de bazsau executarea unui exerciiu fizic ct de simplu,dar mai ales cnd activitile profesionale nu maipot fi executate sau se execut defectuos, fiind

limitate din punct de vedere al forei sau vitezei,al amplitudinii si coordonrii, al preciziei siabilitii, trebuie s ne gndim la restabilireafunciilor si capacitilor dinamice prin reeducarea

neuromotoare" (Ionescu, A.,1994).

7/30/2019 Curs 8 BGK

10/47

Reeducarea este necesar uneori dup m-bolnviri si accidente care altereaz structuraelementelor anatomice si tulbur funciile fiziolo

gice,: -ale aparatului locomotor,-ale celorlalte organe si funcii,- circulatorii,- trofice,

- de sensibilitate,- secretorii etc.

Aceste tulburrifiziopatologice, continu sse manifeste,mult vreme, chiar dup ce leziunilesau mbolnvirile s-au vindecat.

Ele se datoreaz, n general, unor tulburriale sistemului nervos vegetativ si se trateaz prin

reeducare funcional, care const n miscrimetodice, masa si fiziotera ie.

7/30/2019 Curs 8 BGK

11/47

Atunci cnd si componentele psihice alemiscrii:- voina,- curajul,- perseverena etc.suntalterate, este necesar Reeducarea psihomotric.

Reeducarea neuromotoare si psihomotoare serealizeaz prin: - exerciii fizice pasive,- active si- active cu rezisten,

prin care se:- nva din nou miscrile ce nu se mai pot

executa,-se corecteaz cele ce se execut defectuos,- se controleaz si se stpnescmiscrile

anormale,- se compenseaz miscrile care lipsesc,

- se instituie o disciplin si o coordonaresihomotoare nou si normal.

7/30/2019 Curs 8 BGK

12/47

Activitatea de reeducare funcional este

dominat de trei probleme mari:

A. reeducarea echilibrului corpului,

B. reeducarea miscrilor membrelor

superioare si n special a abilitii manuale,

C. reeducarea miscrilor membrelorinferioare si, mai ales, reeducarea mersului

7/30/2019 Curs 8 BGK

13/47

A. Reeducarea funciei de echilibru acorpului

Tulburrile de echilibru au cauze foarte

variate,g rupa schematic, n trei categorii:1. uoare pierderea obisnuinei de a sta npicioare, sau cu capul ridicat, n urma unei lungiperioade de imobilizare n poziia culcat,la care se

adaug deseori starea de slbiciune si de anemieprovocate de boal.

2. de intensitate medie, sunt cele de naturortopedic, determinate, n special, de asimetrian lungimea si n puterea de sprijin a membrelorinferioare.

3. grave, cele mai grave si mai frecvente

tulburri de echilibru sunt de naturneurogen.

7/30/2019 Curs 8 BGK

14/47

n orice poziie si n orice miscare a corpuluiexist elemente de echilibru careasigur:

- stabilitatea corpului,

- orientarea pe coordonatele spaiale,- coordonarea miscrilor.Aceste elemente au o importan variabil,

n raport cu:

- poziile si miscrile corpului,- factorii patologici care scad stabilitatea s

produc dezechilibrul.Organismul face fa solicitrilor exerciiilor

de gimnastic de echilibru, printr-o activitatereflex neuromuscular prompta i fin, ce semanifest prin corectarea continu a poziiei

corpului, printr-o precis orientare n spaiu si oerfect coordonare a miscrilor.

7/30/2019 Curs 8 BGK

15/47

Exerciiile de echilibru din kinetoterapiencep:

- de la cele mai simple si mai stabile poziii,

din culcat si asezat, cu variantele lor,- la poziiile derivate din poziia stnd,- pn la ngreuiate progresivprin miscrisi procedee tehnice foarte variate.

Exerciiile din poziia culcat constau n:- ridicarea capului,- ridicarea trunchiului,- trecerea treptat n poziia culcat rezemat,- trecerea n culcat pe o latur,- trecerea pe partea anterioar a corpului.

7/30/2019 Curs 8 BGK

16/47

Exerciiile din poziia asezat:-ncep din poziia asezat rezemat,- dup care se trece la derivatele ei:

- asezat nclinat,- aplecat cu trunchiul ndoitnainte sau lateral si, cutrunchiul rsucit ntr-o parte

sau alta.Aceste exerciii sunt ngreuiate prin diferite

miscri simetrice sau asimetrice ale membrelorsuperioare.Exerciii din poziia pe genunchi este folosit,a. la nceput, cele mai stabile variante;

- pe genunchi pe clcie asezat,- pe genunchii deprtai,

7/30/2019 Curs 8 BGK

17/47

7/30/2019 Curs 8 BGK

18/47

Din poziia stnd se pot executaurmtoarele categorii de exerciii:

-Exerciii de echilibru cu reducerea suprafeei desprijin:

stnd cu picioarele apropiate; stnd cu un picior nainte, n prelungireaceluilalt; stnd pe vrful unui singur picior;mers pe o linie sinuoas; mers ascendent, descendent, trecnd peste miciobstacole;

d h l b d

7/30/2019 Curs 8 BGK

19/47

- Exerciii de echilibru cu deprtarea centrului de greutate al corpului sau al segmente lorsale de baza de susinere:

stnd pe vrfuri, cu membrele superioare sus;mers pe o banc ngust, pe o brn etc. mers pe vrfuri cu membrele superioare n

diferite poziii.

nlarea nivelului de sprijin n poziii si nmers, n raport cu solul,determin, la majoritateaoamenilor, o serie de tulburri de echilibru, maiales subiective, care influeneaz negativ stabilita

tea corpului,precizia si sigurana miscrilor.n gimnastic, nlimea sprijinului poate

creste progresiv; la aceasta se poate adugangustarea sprijinului, alungirea distanei dearcurs, nclinarea antei etc.

E i ii d hilib di l i d

7/30/2019 Curs 8 BGK

20/47

- Exerciii de echilibru cu dispunerea centrului degreutate al corpului sau al segmentelor sale nafara suprafeei de sprijin:

stnd pe vrfuri pe o brn: ducerea unuimembru superior n sus si aceluilalt lateral.Mna dus lateral poate susine un obiect(greutate, mciuc, baston).

- Exerciii de echilibru folosind poziii neobisnuiteale corpului:mers pe brn cu capul mult nclinat nainte,cu capul pe spate, nclinat lateral sau rsucit;mers cu trunchiul ndoit nainte sau rsucit.

- Exerciii de echilibru prin schimbarea procedeului obisnuit de deplasare: mers lateral; mers napoi; mers hemuit; mers e atru labe.

E iii d hilib difi it i i

7/30/2019 Curs 8 BGK

21/47

- Exerciii de echilibru cu modificarea vitezei siritmului:

mers lent;

mers cu schimbarea pasilor (mersul repedeeste favorabil meninerii echilibrului).- Mers n echilibru cu trecerea peste obstacolesau cu transport de greuti:

mers cu trecerea peste obstacole diverse; mers cu o greutate pe cap, pe spate sau nbrae.

- Exerciii de echilibru cu scderea controlului

senzorial: meninerea echilibrului n stnd (pe sol, la

nlime) cu ochii nchisi;mersul la nlime cu distragerea ateniei.

I t bilit t t l i d iji d

7/30/2019 Curs 8 BGK

22/47

Instabilitatea aparatului de sprijin scadesigurana n exerciiile de echilibru, iar schimba-rea condiiilor de lucru le ngreuiaz.

Exerciiile de echilibru se sistematizeazdup poziiile de baz si dup tehnicafolosit:

- exerciii individuale si exerciii n doi, treisau mai muli parteneri;- exerciii pe sol sau pe aparate;- exerciii simple (ca mersul) sau complexe

(ca mersul cu diverse miscri de brae, decap si trunchi).- exerciii speciale de echilibru, care se

ncadreaz n gimnastica artistic, sportivsau acrobatic.

P iiil i i il d hilib tit i

7/30/2019 Curs 8 BGK

23/47

Poziiile si miscrile de echilibru constituie ometod de gimnastic folosit pentru dezvoltareaacestei funcii, necesar la toate vrstele, dar

mai ales la copiii mici si persoanele n vrstnaintat.Aceste exerciii sunt ncadraten gimnastica

de corectare a deficienelor fizice, cu scopul de a

menine atitudinea corecta a corpului si de andrepta deviaiile capului si gtului, ale coloaneivertebrale si ale membrelor.

Exerciiile de echilibru au devenit mijloace

specifice de reeducare funcional n asimetriilefuncionale prin inegalitatea membrelor inferioa-re, prin paralizii flasce sau spastice, prin miscrinecoordonate si prin alte tulburri funcionale,orto edice si neurolo ice.

B R d i il b l

7/30/2019 Curs 8 BGK

24/47

B. Reeducarea miscrilor membrelorsuperioare

Importana membrelor superioare si mai

ales a minilor n viaa si activitatea omuluieste incontestabil.ntre miscrile membrelor superioare si

activitile de instruire si educare, de munc,

exist cele mai strnse legturi de naturfuncional.Deficienele morfologice si funcionale ale

membrelor superioare:

- tulburrile de coordonare- lipsa unei legturi funcionale perfecte

ntre gndire si miscare, mpiedic folosireaminilor n toate aciunile practice ale omului.

E i t d ibiliti d lt

7/30/2019 Curs 8 BGK

25/47

Existnd numeroase posibiliti de alteraremorfologic si de apariie a unor tulburri funci-onale ale membrelor superioare, s-au putut dez-

volta numeroase procedee de reeducare si recu-perare funcional a lor.Exerciiile pentru reeducarea funcional a

membrelor superioare pot fi grupate n:

- simple sau complexe,- simetrice sau asimetrice;Ele pot s dezvolte:

- fora,

- rezistena,- viteza,- coordonarea miscrilor.

l i i il l t

7/30/2019 Curs 8 BGK

26/47

n unele cazuri, miscrile anormale, nest-pnite, necoordonate, ca:

-ticurile,-tremurturile,-spasmele,-miscrile anormale

acesteatrebuie s fie mai ntistpnite si apoiorientate n sens

normal.

C Reeducarea miscrilor membrelor

7/30/2019 Curs 8 BGK

27/47

C. Reeducarea miscrilor membrelorinferioare

Reeducarea funcional a membrelor inferi-

oare se ncepe, n cazurile de pierdere a funciilorneuromotoare, dina.poziia culcat si asezat, continundu-se nb.poziiile pe genunchi si stnd.

Din poziia culcat dorsal se ncepe cu:- exerciii simple de flexie si extensie a

picioarelor,

- circumducie a gleznelor,- flexia si extensia genunchilor,- flexia si extensia, abducia si adducia, ro-

taia si circumducia soldurilor.

Pentru exercitarea sensibilitii cinetice se

7/30/2019 Curs 8 BGK

28/47

Pentru exercitarea sensibilitii cinetice seapas cu tlpile pe un plan vertical, montat npatul pacientului.

Cele mai importante sunt:- ridicarea n asezat,- pe genunchi,- stnd,

cnd pacienii au nevoie de sprijin mecanic saude sprijin viu.Din poziia stnd cu sprijin, se nva:- trecerea greutii corpului pe un picior sau

pe altul,- legnarea corpului cu diferite miscri ale

membrelor superioare.

Exerciiile de mers sunt cele mai importante

7/30/2019 Curs 8 BGK

29/47

Exerciiile de mers sunt cele mai importantemiscri de reeducare neuromotoare.

Mersul nu poate fi nvat sau recptat fr

s se fi obinut, prin exerciii prealabile:- posibilitatea de luare si meninere, frsprijin, a poziiei stnd n stare de echilibrustabil,

- posibilitatea de miscare alternativ apicioarelor.Primele exerciii de mers se nva:

- cu sprijin viu,

- ntre bare paralele,- cu crje si bastoane,- cu ajutorul unor crucioare sau al altordispozitive mecanice.

8 4 Exerciii fizice cu caracter aplicativ

7/30/2019 Curs 8 BGK

30/47

8.4. Exerciii fizice cu caracter aplicativMersul si alergarea. Cura de teren

Mersul este exerciiul cel mai simplu si mai

util dintre exerciiile aplicative; el poate varia dela plimbarea scurt de cteva minute pe zi, lamersul pe jos pe distane lungi, care poate sdureze ore ntregi.

Mersul constituie un stimulent moderat alfunciilor organice si un procedeu de linistire asistemului nervos.

Plimbrile n aer liber si excursiile n mijlocul

naturii sunt recomandate, pentru efectele lorlinistitoare si derivative, oamenilor obosii deprea multmunc intelectual sau alte activitisedentare.

Alergrile sunt exerciii aplicative mai

7/30/2019 Curs 8 BGK

31/47

Alergrile sunt exerciii aplicative maicomplexe si mai obositoare, care stimuleazmai intens marile funciuni organice si consum o

cantitate mai mare de energie.n kinetoterapie se pot folosi alergri foartescurte (de nclzire) n partea de nceput a sedin-ei de exercitare si alergri mai lungi, n partea

fundamental, atunci cnd seurmreste stimula-rea intens a dezasimilaiei sau mbuntireacapacitii de efort.

Cura de teren este un procedeu curativo-pro

filactic, folosit n staiuni balneoclimaterice si nsanatorii, acolo unde se poate aplica mersul peteren variat. Cura de teren const din mers ncetsi linistit, ritmic si uniform, pe poteci sau drumuriascendente,n latou sau descendente.

7/30/2019 Curs 8 BGK

32/47

Lungimea distanelor, bine msurat si marcat cu stlpi indicatori, variaz de la cteva sutede metri la civa kilometri; nclinarea panteloreste foarte mic si variaz ntre 5 si 20*.

Din loc n loc, pe parcurs, sunt prevzutepopasuri cu bnci pentru odihn, iar ntre

traseele principale se fac drumuri de legturpentru a scurta sau a lungi, a usura sau angreuia, a varia si grada mersul.

Cura se practic n toate anotimpurile, pe

timp frumos, fr vnt, ploaie, frig saucldurexcesiv.Plimbrile se fac o dat sau de dou ori pe

zi, cu o or naintea meselor principale sau cu 3-

4 ore dup mas.

7/30/2019 Curs 8 BGK

33/47

Cura de teren este un exerciiu de durat,pentru c funciile mari ale organismului seantreneaz sau se recupereaz foarte ncet, iarefortul trebuie s fie bine dozat pentru a nuproduce oboseal.

Cura de teren se recomand bolnavilor

cronici sau convalescenilor dup boli pulmonare,bolnavilor cu afeciuni compensate de cord sivase, n tratamentul bolilor de nutriie si al unorboli psihice si n unele forme de reumatism

cronic.Acest procedeu este contraindicat n fazeleacute si febrile ale bolilor aparatului respirator, nstrile de insuficien accentuat a cordului si n

timpul crizelor de hipertensiune.

Exerciiile de trre

7/30/2019 Curs 8 BGK

34/47

Exerciiile de trreExerciiile de trre, ca si cele de echilibru,

pot fi folosite pentru educarea si reeducarea neu-

romotorie, datorit caracterului aplicativ si al soli-citrilor la care supun organismele implicate nefectuarea lor.

Exerciiile de trre constau din deplasri

ale corpului executate n poziii cu bazlarg desusinere si cu centrul de greutate foarte apropiatde aceast baz.

Poziiile fundamentale din care se execut

trrea sunt trei: -pe genunchi,- asezat,- culcat.

Aceste poziii ofer corpului o mare stabilitate, nschimb de lasrile se fac cu un efort intens.

Trrea propriu zis rezult din miscrile de

7/30/2019 Curs 8 BGK

35/47

Trrea propriu-zis rezult din miscrile detrunchi, la care contribuie membrele superioare siinferioare. Ex.de trre sunt foarte obositoare,

dar al ternnd miscarea corpului cu a membrelorsi efortul cu pauzele, pot deveni exerciii dedurat. Deplasarea se poateface simetric sauasimetric;

- prin miscrilesimetrice se obinetrrea nainte saunapoi,

-prin miscri asimetrice se obine trrea oblic,n cercsau n zigzag.

a Exerciii de trre din poziia pe genunchi

7/30/2019 Curs 8 BGK

36/47

a.Exerciii de trre din poziia pe genunchiPoziia pe genunchi este foarte incomod,de

aceea exerciiile din aceast poziie sunt destul

de rar indicate. Se folosesc mai des variantele:1. pe genunchi i pe genunchi pe clcie asezat,2. pe genunchi cu sprijin pe palme,

Acestea care constituie poziia de baza a unor

exerciii importante de trre din metoda Klapp.Miscrile de pe loc sunt pregtitoare pentrutrrea propriu-zis si se execut prin modificarea poziiei trunchiului si a membrelor:

- nclinarea trunchiului nainte,- aplecarea spre orizontal si sub orizontal,

asigurnd sprijinul gambelor napoi;-ndoiri si rsuciri de truchi, cu miscri ale

membrelor su erioare si inferioare.

1 Trrea pe genunchi se execut spre

7/30/2019 Curs 8 BGK

37/47

1.Trrea pe genunchi se execut spre- nainte- lateral,

- n cerc etc;cu trunchiul: -vertical,- nclinat sau- aplecat,

cu minile: -pe solduri,- la umeri,- la ceaf

cu membrele superioare ntinse:

-n sus,- nainte,- lateral.

2 Poziia pe genunchi cu sprijin pe palme

7/30/2019 Curs 8 BGK

38/47

2. Poziia pe genunchi cu sprijin pe palmepune trunchiul n plan orizontal.

Greutatea capului, a centurii scapulare si a

membrelor superioare, a toracelui si a abdomenului, care n poziia vertica l se sprijin pe coloa-na vertebral, scade foarte mult,usurnd sarcinilemecanice ale coloanei; greutatea acestor pri ale

corpului se sprijin acum pe membrele superioa-re si inferioare.Graie acestui fapt, mobilitatea coloanei

vertebrale creste, iar miscrile de trunchi executa

te din aceast poziie sunt mai ample n toatesensurile.

Poziia orizontal a trunchiului favorizeazcirculaia sngelui, iar cordul are de luptat maiu in m otriva ravita iei dect n ozi ia stnd.

7/30/2019 Curs 8 BGK

39/47

Poziia pe genunchi cu sprijin pe palme are

trei variante principale:

- cu trunchiul deasupra liniei orizontale,- cu trunchiul la orizontal,- cu trunchiul sub orizontal.n prima poziie, cu trunchiul deasupra

orizontalei, capul este puin ridicat, trunchiuloblic de sus n jos si dinainte napoi, membrelesuperioare ntinse, cu palmele aplicate n faagenunchilor, coapsele usor nclinate dinante

napoi.n poziia a doua, cu trunchiul la orizontal,

capul se menine usor ridicat, membrelesuperioare si inferioare sunt verticale.

7/30/2019 Curs 8 BGK

40/47

n poziia a treia cu trunchiul sub orizontal

7/30/2019 Curs 8 BGK

41/47

n poziia a treia, cu trunchiul sub orizontalcapul si trunchiul coboar sub linia orizontal,membrele superioare sunt ndoite, sau ntinse n-

ainte, oblic nainte sau lateral; coloana vertebraltinde s-si inverseze curburile, cifoznd regiunealombar si lordoznd pe cea toracal.

Din patrupedie se pot executa miscri de pe

loc sau dindeplasare ale trunchiului, membrelorsuperioare si inferioare.b.Exerciii de trre din poziia asezatPoziia asezat este fixatoare pentru bazin si

coloana vertebral lombar, darcifozant pentruntreg spatele. Trrea din poziia asezat antre-neaz muschii din jurul bazinului, muschii memb.inferioare si ai spatelui, mai puin ai membrelorsu erioare si ai lanului anterior al trunchiului.

Miscrile se execut din poziia asezat cu

7/30/2019 Curs 8 BGK

42/47

Miscrile se execut din poziia asezat cumembrele inferioare ntinse pe sol sau cu ghenunchii flectai si tlpile n sprijin pe sol.

Pentru corectarea deviaiilor scolioticelombare se folosesc exerciii din poziia asezatasimetric pe unul dintre solduri si pe o coaps:- cu genunchii flectai si cu gambele apropiate,

- cu un genunchi flectat si cu cellalt ntins,- cu un genunchi flectat si cu cellalt ntins napoiPrimele exerciii se fac pe loc si constau, mai

ales, din treceri din poziia fundamental n pozi

ii derivate.Trrea propriu-zis se realizeaz prin

schimbarea greutii de pe un sold pe altul simpingerea nainte a membrelor inferioare.

Exerciiile de trre din poziia asezat sunt

7/30/2019 Curs 8 BGK

43/47

Exerciiile de trre din poziia asezat suntutilizate pentru tonifierea muschilor bazinului simembrelor inferioare, pentru corectarea atitudinii

lordotice sau a scoliozelor lombare; ele suntfoarte eficiente n tratamentul obezitii localizaten regiunea abdominal, a bazinului si coapselor.

c.Exerciii de trre din poziia culcatPoziia culcat (decubit), cu toate derivatelesale, permite executarea adevratelor exerciii detrre.

Trrea din aceast poziie se face prinalunecarea corpului pe sol, cu sau fr ajutorulmembrelor superioare si inferioare.

1 Poziia culcat dorsal este relativ improprie

7/30/2019 Curs 8 BGK

44/47

1.Poziia culcat dorsal este relativ improprieexerciiilor de trre, dar poate fi mult usuratprin mpingerea tlpilor pe sol(trre nainte), sau

prin tragerea cu palmele(trre napoi).2.Poziia culcat facial este mai avantajoaspentru exerciiile de trre.

3.Poziia culcat lateral permite o trre

greoaie, asimetric, n direcia capului sau apicioarelor.Exerciiile de trre constituie o metod

dintre cele mai apreciate; ele se execut fie

individual, fie n grupuri mici si omogene, lacomanda kinetoterapeutului, sau dup exemplulsi ritmul primului executant; dup muzic.

Trrile sunt exerciii grele de for rezisten

7/30/2019 Curs 8 BGK

45/47

Trrile sunt exerciii grele de for, rezisten si coordonare. Sunt monotone si destul deobositoare, mai ales pentru copii.

Deoarece necesit contracia static si dina-mic a unui mare numr de muschi ai trunchiuluisi blocheaz uneori miscrile toracelui, exerciiilede trre se vor executa n ritm lent si vor fi

ntrerupte de pauze dese, pentru respiraie si relaxare; odihna se va face n poziie corect, culcatdorsal.Exerciiile de trre pot fi introduse npartea fundamental a sedinelor de recuperare;

se ncepe cu exerciii de mobilitate, se continucu exerciii corective si se ncheie cu exerciii defor sau de rezisten; pentru a nveseli si nviora aceste sedine,exerciiile se completeaz, maiales entru co ii, cu ntreceri si ocuri.

Exerciiile de trre se folosesc pentru corec

7/30/2019 Curs 8 BGK

46/47

Exerciiile de trre se folosesc pentru corectarea deficienelor morfologice si funcionale,fortificarea musculaturii si diminuarea rezervelor

grsoase.Aceste exerciii contribuie la:- corectarea atitudinilor coloanei vertebrale- corectarea deformatiilor toracelui si

bazinului,- tonifiaz muschii trunchiului si membrelor;- tratamentul obezitii.Efortul intens care puse n aciune marile

mase de muschi consum o bun parte dinrezervele de grsime ale corpului, de aceea suntindicate n programele de slbire.

Exerciiile de trre sunt contraindicate n:

7/30/2019 Curs 8 BGK

47/47

Exerciiile de trre sunt contraindicaten:- cazurile de debilitate si slbire accentuata forelor pacientului,

-n tulburrile si bolile aparatului respiratorsi cardiovascular,- n tuberculoza vertebral("morbul lui Pott")- n alte afeciuni dureroase si evolutive ale

aparatului locomotor.Pentru a practica corect exerciile de trre,avem nevoie de o sal special de kinetoterapie,spaioas,luminoas, bine aerisit si mai ales

foarte curat. Mrimea ei depinde de numrulparticipanilor; o sal mijlocie are dimensiunile de8-16 m. Podeaua slii (de scndur sau parchet)trebuie s fie acoperit n ntregime cu un covor