Curs 7 - Sarcina

8/17/2019 Curs 7 - Sarcina

1/87

Alimentaţia femeii însărcinate

Şef lucr. dr. Laura MIHALACHE

2016


2/87


3/87

Implicațiile stării de sănătate asupradescendenților

Derbyshire E, 2011


4/87

Funcțiile placentei

E-estrogen, EGF-endothelial growth factor, hACTH-human chorionic adrenocorticotropin, hCT-humanchorionic thyrotropin, hCG-human chorionicgonadotropin, hPL-human placental lactogen, IGF-insulin-like growth factor, P-progesteron, R-relaxin

Derbyshire E, 2011


5/87

Influența factorilor de mediu în timpul viețiiintrauterine asupra stării de sănătate ulterioare

Derbyshire E, 2011


6/87

Dezvoltarea sistemului nervos central – începe din ziua 20

În ziua 21 apar bătăile cordului fetal.

Până în săptămâna 4, începe formarea sistemului osos şi muscular.

Se dezvoltă mugurii membrelor, ochii şi urechile.

Sarcina - Luna I


7/87

în săptămâna 5 sunt vizibile degetele

pot fi detectate şi înregistrate unde ale activităţii cerebrale

în săptămâna 6 – dezvoltarea ficatului

creierul preia controlul mişcărilor

Sarcina – săptămânile 5,6


8/87

săptămâna 8 – trecerea la stadiul de f ăt

bătăile cordului fetal au fost deja înregistrate

există funcţie excretorie

stomacul produce suc gastric

fătul răspunde la atingere

Sarcina – săptămâna 8


9/87

Perioadele critice în dezvoltarea fetală

Smolin L, Grosvenor M, 2010


10/87

Organogeneza umană

Organ Începutulorganogenezei

Formareacompletă

Creier 3 săpt 38 săpt

Inima 3 săpt 6-8 săpt

Plămâni 5 săpt 24-28 săpt Ficat 3-4 săpt 12 săpt

Tract gastrointestinal 3 săpt 24 săpt

Rinichi 4-5 săpt 12 săpt

Membre 4-5 săpt 8 săpt

Globi oculari 3 săpt 20-24 săpt

Organe genitale 5 săpt 37 săpt

Măduva spinării 3-4 săpt 2 săpt


11/87

Formarea tubului neural


12/87

MODIFICĂRI FIZIOLOGICE ÎN SARCINĂ modificări hormonale

Hormonul gonadotrop corionic (HCG)

menţine corpul galben de sarcină (luteotrop) imunodepresor matern diferenţierea gonadei masculine în sinteza de testosteron

Hormonul lactogenplacentar

• favorizează creşterea fătului • rol metabolic (stimulează lipoliza, antagonizează acţiunea insulineişi este implicat în menţinerea fluxului de nutrienţi spre făt)• acţiune mamogenetică împreună cu prolactina.

Placenta • principala sursă de hormoni steroizi în săptămâna 8-10 de gestaţie.• progesteron


13/87

MODIFICĂRI FIZIOLOGICE ÎN SARCINĂmodificări hemodinamice şi ale volumului sangvin

Volumul plasmatic creşte cu 50% la sfârşitul sarcinii

Volumul eritrocitar creşte numai cu 20%,

hemodiluţie

↓ valorii hemoglobinei

↓ valorii hematocritului ↓ concentraţiei serice a albuminelor ↓ concentraţiei vitaminelor hidrosolubile.

↑ valorii hemoglobinei şi hematocritului în sarcină indică alterareaexpansiunii volemice şi se corelează cu alterarea creşterii intrauterine afătului

Anemia la gravide: Hb < 10,5 g/dl în T2 şi < 11 g/dl în T3


14/87

MODIFICĂRI FIZIOLOGICE ÎN SARCINĂmodificări metabolice

• MB ↑ cu 15% din trimestrul 2

• Creştere paralelă cu G

• Scade activitatea fizică

• ↑ răspuns insulinic la glucoză – favorizează lipogeneza

• ↑ producţia hepatică de glucoză la 30%

• Insulinorezistenţa se instalează progresiv, hiperinsulinism

• ↑ lipidele – necesare sintezei membranelor celulare şi steroizilor

placentari

http://perfecte.md/article/family/afla-de-cate-calorii-ai-nevoie-in-timpul-sarcinii-2.html


15/87

MODIFICĂRI FIZIOLOGICE ÎN SARCINĂmodificări ale funcţiei renale

• ↑ rata de filtrare glomerulară • ↑ flux plasmatic renal• alterarea absorbţiei tubulare

Tendinţa de pierdere urinară a: - glucozei- aa- vitaminelor hidrosolubile

↑ concentraţiei hormonilor SR ↑ reabsorbţiei tubulare a:

- Na- Cl- apei

http://delcentromedico.com/medicina-despre-rinichi


16/87

MODIFICĂRI FIZIOLOGICE ÎN SARCINĂsistemul gastrointestinal

relaxarea musculaturii netede gastro-intestinale

↓ peristaltismului – întârzierea evacuării gastrice, ↑ timp de tranzit intestinal relaxarea sfincterului esofagian inferior

- pirozis- senzaţie de plenitudine gastrică - ↑ absorbţiei intestinale - constipaţie

- ↑ apetitului pentru alimente aromate, condimente, dulciuri

- aversiune pentru alte categorii – ceai, cafea

- frecvența crescută hemoroizi


17/87

Sarcina sănătoasă

relaxarea musculaturii netede a tractului gastrointestinal;

reducerea aportului caloric (grețuri, vărsături);

creşterea absorbţiei calciului şi fierului; expansiunea volumului sanguin;

creşterea volumului eritrocitelor (↓Hb, Ht);

scăderea concentraţiei proteinelor totale şi a multor nutrienţi.


18/87

Obiective nutriţionale

Roman G, 2010.


19/87

Antecedente obstetricale

• Infertilitatea

• Interval 35 ani

Antecedente personale


20/87

Antecedente obstetricale

Antecedente medicale cronice

Pattern alimentar actual

Aport de vitamine şi minerale, suplimente

PICA: pământ, gheaţă, detergent, lipici...

Consum de cafea, alcool, tutun, droguri

Greaţă, vărsături, pirozis, constipaţie

Antecedente de TCA

Diete speciale urmate în sarcină

Sarcina nedorită

Sarcina actuală


21/87

Evaluarea nutrițională

• Factori de risc nutrițional:

- Resurse financiare reduse cu acces limitat la alimente

- Vârsta mică a mamei

- Evitarea anumitor grupe alimentare, datorită intoleranțelor sau practicilorculturale

- Aderența la o dietă vegană

- Consumul unor cantități mari de băuturi alcoolice, tabagismul, drogurile

- Stil de viață incapabil de a asigura aport nutrițional adecvat, prepararecorespunzătoare

- Restricții alimentare în scopul controlului ponderal

- Nivel educațional redus

- Sarcina nedorită


22/87

Evaluarea fizică

• Subponderea şi câştigul G mic sunt factori de risc pentru: – Întârziere în creşterea intrauterină – Copii cu greutate mică la naştere

– Incidenţă crescută a morţii perinatale

• De evaluat: – G presarcină (IMC) – G actuală (IMC) – Câştigul G la fiecare vizită


23/87

Evaluarea antropometrică a gravidei

Greutatea pregestaţională - greutatea declarată de gravidă saugreutatea înregistrată prima dată, în primele două luni de sarcină.

Creşterea ponderală totală (CPT) reprezintă diferenţa dintre greutatea

înregistrată înaintea

naşterii şi

greutateapregestaţională

.

CPT = Greutatea finală – Greutatea pregestaţională CPT = Greutatea finală – Greutatea la prima vizită prenatală CPT = Greutatea la naştere - Greutatea iniţială

CPT = Greutatea la ultima vizită prenatală – Greutatea iniţială


24/87


Creşterea ponderală netă - diferenţa dintre greutatea gravidei înaintea naşterii şi greutatea nou

născutului - diferenţa dintre greutatea gravidei înaintea naşterii şi greutatea gravidei

după naştere

Rata creşterii ponderale - raportul dintre creşterea ponderală totală saucreşterea ponderală netă şi durata sarcinii exprimată în săptămâni, exprimându-se în grame pe săptămână.

IMC pregestaţional este un predictor independent al prognosticului

materno-fetal.

http://depici.ro/sarcina/sarcina-pe-saptamani-saptamana-1/


25/87


• Circumferinţe - circumferinţa braţului este relativ stabilă pe parcursulsarcinii şi reflectă greutatea pregestaţională.

• Măsurarea pliurilor cutanate – - diminuarea grosimii pliului cutanat la nivelul abdomenului

– - creştere a acestuia la nivelul braţelor, membrelor inferioare şi a spatelui.

http://www.123rf.com/photo_2779862_green-apple-with-centimeter-isolated-on-white.html


26/87

Nutriţia optimă în sarcină

Regula de bază pentru asigurarea aportului caloric optim într-o

sarcină normală este moderaţia, respectiv consum alimentarmoderat, din toate grupele alimentare.


27/87

Energia şi sarcina

Necesar energetic alfetusului şi anexelor sale

(10 000 kcal)

Noi ţesuturi (35 000 kcal)

Ţesut adipos matern (35 000 kcal)

Teoretic - costul energetic al unei sarcini~ 80 000 kcal

Centre de Recherche et D’Information Nutritionnelle. Paris, France.


28/87

Componentele creşterii ponderale în sarcină

făt 3400 grame placenta 650 grame

lichid amniotic 800 grame

volum extracelular 1680 grame

sânge 1250 grame

uter şi glande mamare 1375 grame ţesut adipos 3345 grame

TOTAL 13 KG


29/87

Energia şi sarcina

Practic – diferenţe mari între costul teoretic şi cantitateaenergetică efectiv consumată de către femeile însărcinate

Adaptabilitatea costurilor metabolice în cursul gestaţiei



30/87

Energia şi sarcina

Gravida normoponderală - 30 kcal/kg

Gravida subponderală - 35-40 kcal/kg

Gravida cu obezitate - 25 kcal/kg

Roman G, 2010.


31/87

Necesar energetic în sarcină


32/87

Energia şi sarcina

SUA Franţa România

I trim. - + 150 kcal/zi -

Al II-lea trim. + 340 kcal/zi + 250 kcal/zi + 350 kcal/zi

Al III-lea trim. + 450 kcal/zi + 250 kcal/zi + 112 kcal/zi

Centre de Recherche et D’Information Nutritionnelle. Paris, France.Institute of Medicine. Weight Gain During Pregnancy. National Academy Press. 1999.

Roman G, 2010.


33/87

Creşterea ponderală recomandată

30.0

15-256.8-11.4

IMC 25-29.9

25-3511.4-15.9IMC 18.5-24.9

28-4012.7-18.2

IMC < 18.5

Creştere G (lbs)Creştere G (kg)IMC G (kg)

Î (m2)

Institute of Medicine. Weight Gain During Pregnancy. National Academy Press. 1999.


34/87

Subponderală 14 - 16 kg

Normoponderală11,5 – 13 kg

Supraponderală

7 - 10 kg

Obeză6 - 7 kg

Creşterea ponderală recomandată



35/87

Creşterea ponderală

Roman G, 2010.


36/87

G copilului la naştere

Depinde de:

Greutatea mamei înainte de sarcină

Câştigul ponderal al mamei peparcursul sarcinii



37/87

Câştigul ponderal în sarcină

În trimestrele I şi II - ↑G < 4,5 kg în total dublează riscul de întârziere încreşterea intrauterină, triplează riscul de G mică la naştere

În trimestrul III - ↑G < 350 g/săptămână dublează riscul deprematuritate


- întârziere în creșterea intrauterină

- naștere prematură - greutate mică la naștere

- morbi-mortalitate perinatală

- risc cardiovascular la vârsta adultă

G mică și câștig ponderal insuficient pe parcursul sarcinii – riscuri:


38/87

Excesul ponderal matern - riscuri

• La mamă: - HTA- toxemia gravidică - diabet gestaţional - infecţii urinare - accidente trombo-embolice- necesitatea unei cezariene

La făt: - macrosomia fetală - spitalizare în TI

- risc crescut mortalitate neonatală

În post-partum

- incontinenţă urinară - HTA- diabet zaharat


39/87

Conduita practică

• Prevenirea excesului ponderal la femeile aflate la vârsta procreerii

• Reducere ponderală prealabilă sarcinii la femeile cu exces ponderal

• Limitarea creşterii ponderale pe parcursul sarcinii fără a periclita

dezvoltarea normală a fătului • Atenţie asocierea obezitate maternă – diabet gestaţional


40/87

Proteinele şi sarcina

Necesar proteic fetal suplimentar

Reducerea oxidării proteice pe parcursul sarcinii

Mecanism adaptativ – conservarea pool-ului proteic

Aport recomandat

Necesare pentru

P animale, calitate nutriţională crescută


60 g/zi (CERIN, Franţa)

70 g/zi (Pennsylvania, SUA)

0,9 g/kg/zi, 10-15% din total caloric (OMS)

↑ făt dezvoltare ţesuturi materne ↑ volum circulant menţinerea presiunii oncotice formare lichid amniotic


41/87

Glucidele şi sarcina

• Glucoza – sursa energetică esenţială pentru ţesuturile fetale

• Tranferul materno-fetal depinde de gradientul de concentraţie mamă-făt

• Status hormonal → modificarea metabolismului glucidic

• 50% din aport caloric zilnic

• G lente, repartizate în mai multe mese

• Micul dejun – importanţă vitală, ~ 40-50 g amidon

trim. I şi II – hiperinsulinism

trim. III - insulinorezistenţă



42/87

Glucidele şi sarcina

• Minim 180 - 200 g G/zi la femeia gravidă • Necesar dezvoltării cerebrale fetale • Cetoza prelungită – alterarea dezvoltării neuropsihice • Postul prelungit - ↑ riscului naştere prematură

• Fibre – 28 g/zi

http://www.lookfordiagnosis.com/mesh_info.php?term=Glucide+Alimentaire&lang=4


43/87

Lipidele şi sarcina

• Au 3 funcţii esenţiale: – sursă energetică – sursă de vitamine liposolubile – rol structural (membrane nervoase).

• Nivelul AG esenţiali la nn depinde total de cel al mamei • Aportul matern de acid α-linolenic este asociat pozitiv cu creşterea fetală

• Aportul matern de acid linoleic este asociat cu circumf. craniană a nn

• Practic – fără restricţii dar surse variate



44/87

Acizii graşi polinesaturaţi

• Creştere şi dezvoltare fetală

• Dezvoltarea SNC

• Dezvoltarea acuităţii vizuale - retina

• Scad riscul de întârziere în creşterea intrauterină

• Scad riscul greutăţii mici la naştere • Previn preeclampsia la mamă

Roluri

Important

Pe perioada sarcinii

Primele luni de viaţă

Recomandat 200 mg/zi acid docosahexanoic (DHA)

2 porţii peşte/săptămână


45/87

Sarcina și starea de hidratare

• Hidratarea corespunzătoare în sarcină asociată cu:

• Aport recomandat - +300 ml/zi

↓ constipației ↓ infecții urinare prevenire oligohidramnios

Referința SursaAport recomandat 14-50 ani (ml/zi)

în afara sarcinii sarcină lactație

EFSA (2010)

Benelam șiWyness (2010)

apa totală (alimente+băuturi)

doar băuturi

2000

1200 (6-8 pahare)

+300

-

+700

-

EFSA – European Food Safety Authority


46/87

Calciu şi sarcina

• Fătul acumulează ~ 30 g Ca pe parcursul dezvoltării sale

• Mai ales la sfârşitul sarcinii → 200-300 mg/zi în trim. III

• Mecanisme adaptative ale organismului matern

• Aport recomandat în sarcină – 1000-1200 mg/zi



47/87

Metabolismul calciului în sarcină

• Mecanisme adaptative pentru necesar crescut:

• 1 pahar de lapte/zi (~300 mg calciu) - ↓ resorbția osoasă în sarcină

creșterea aportului de calciu

creșterea absorbției intestinale de calciu reducerea excreției renale de calciu

mobilizarea și utilizarea calciului de la nivel scheletic


48/87

Roluri Ca

• Mineralizare osoasă şi formarea scheletului

• Prevenirea HTA gravidice

• Transmiterea impulsurilor nervoase

• Activitatea cardiacă normală

• Îmbogăţirea în Ca a laptelui matern

• Reducerea riscului de depresie post-partum

- relaţie inversă între aport Ca – risc de HTA gravidică, pre-eclampsie şi eclampsie - mecanisme neclare- important mai ales la adolescente şi femei cu aport spontan redus



49/87


50/87

Vitamina D şi sarcina

• Rezervele materne diminuă progresiv pe parcursul sarcinii

• Rezervele fetale depind de cele materne

• Carenţa de vitamina D frecventă la sfârşitul sarcinii, mai ales iarna şi primăvara

• Relaţie directă între deficit vitaminic – hipocalcemii neo-natale, risc pre-eclampsie• Carenţa severă → osteomalacie simptomatică la mamă

• Recomandat aport zilnic la toate femeile însărcinate:

- 400 UI/zi pe tot parcursul sarcinii

- sau 1 000 UI/zi în trim. III

- sau 100 000 UI în doză unică în luna a 7-a



51/87

Fierul şi sarcina

• În sarcină, volumul sanguin matern creşte

• Sarcina creşte necesarul de Fe, mai ales în ultimele 6 luni • f ormare de noi ţesuturi • pierdere de sânge la naştere

• hematopoeza maternă şi fetală

• Sarcina – asoc. cu o creştere imp. a capacităţii de absorbţie a Fe

• Necesarul poate fi acoperit prin alimente

• An feriprivă – creşte riscul de: • prematuritate şi hipotrofie fetală,• deces neo-natal şi matern



52/87

Diagnosticul de An feriprivă

• Criteriile diagnostice de An feriprivă în sarcină:

• Carenţa marţială – feritina < 12µg/l

I trimestru Hb < 11.0 g/dl sau Ht < 33%

al II-lea trimestru Hb < 10.5 g/dl sau Ht < 32%

al III-lea trimestru Hb < 11.0 g/dl sau Ht < 33%

http://ibstreatmentcenter.com/2012/07/how-ibs-can-cause-iron-deficiency-anemia.html


53/87

Conduita practică

• Suplimentare ţintită

• Suplimentare sistematică

• Încurajarea aportului de alimente bogate în Fe

- femei cu risc crescut de An (adolescente, multiparitatea, sarciniapropiate, veganism, mediu social defavorizat)

- după depistarea An: 30-60 mg Fe/zi până la corecţia anemiei

- de la debutul sarcinii – 30-50 mg Fe/zi- An persistentă în trim. II – 60-120 mg Fe/zi

- carne, peşte, pui, ouă, spanac, legume uscate, fructe uscate şioleaginoase, cereale integrale sau fortifiate



54/87

Acidul folic şi sarcina

• Rol esenţial în dezvoltarea embrionară şi fetală

• Intervine în sinteza acizilor nucleici

• Aport recomandat în sarcină 400 µg/zi

• Aport real 300 µg/zi

• Carenţa în folaţi creşte riscul de:

prematuritate

întârziere în creşterea intrauterină anemie anomalii tub neural (encefalocel, spina bifida, anencefalie) avort spontan



55/87

Acidul folic și sarcina


56/87


57/87

Conduita practică

Antecedente de anomalii de tub neural – suplimentarea cu folaţi,doză terapeutică, se va face în perioada preconcepţională şi înprimul trimestru, 4 mg/zi.

Alte cazuri – se recomandă femeilor însărcinate şi celor la vârstaprocreerii de a creşte consumul de fructe bogate în folaţi. Dacăalimentaţia este insuficientă – suplimentare 0,1-0,2 mg/zi mai alesla femeile cu risc crescut de carenţă.



58/87

Conduita practică

• Alimente bogate în folaţi:


-legume verzi

-salata verde

-fructe

-cereale fortifiate

-porumb-năut

-ouă

-brânzeturi

Categorii cu risc ↑

- adolescente

- multiparitatea

- sarcina după CO

- abuz de alcool

- fumat


59/87

Vitamina A şi sarcina

• Indispensabilă diferenţierii celulare a embrionului şi fătului, dezvoltarea și

maturizarea plămânilor fetali

• Alimentaţia acoperă necesarul din sarcină

• Surse: ficat, lapte integral, unt, ouă • Surse de carotenoizi – legume verzi, fructe

• Hipervitaminoza A – teratogenă

• Atenţie suplimente vitaminice cu aport crescut de vitamina A



60/87

Vitamine grup B şi sarcina

• Dezvoltarea și maturizarea neuromotorie • Necesar de vitamine B acoperit de surse alimentare

• Surse: cereale, legume, carne, peşte, produse lactate, ouă

• La vegetarieni – deficit de B12



61/87

Vitamina C şi sarcina

• Rol antioxidant, sistemul imun al gravidei

• Necesarul de vitamina C uşor crescut în sarcină

• Surse: legume verzi, fructe proaspete

• Excesul de vitamina C – reduce asimilarea mineralelor



62/87

Conduita practică

• Alimentaţia corespunzătoare cantitativ şi calitativ asigură cupluluimaterno-fetal vitaminele necesare

• Situaţii cu risc crescut de deficit vitaminic: CO prelungită, regimurivegane sau hipocalorice

• De preferat utilizarea complexelor multivitaminice ce conţin cantităţide vitamine apropiate de cantităţile recomandate – evitareatoxicităţii



63/87

Magneziu şi sarcina

• Aportul de Mg – suficient necesarului fetal şi dezvoltării noilor ţesuturi materne

• Deficitul – întârziere în creşterea intrauterină, deficit neurologic și vizual

• Surse:


- ciocolata- legumele şi fructele uscate

- produse cerealiere

- anumite ape minerale

- carnea

- laptele


64/87

Zincul şi sarcina

• Indispensabil creşterii şi multiplicării celulare

• Deficitul de Zn - afectează creşterea fetală,• - deficit al sistemului imun

• Alimentaţia echilibrată, bogată în P animale, asigură necesarul de Zn • Surse:


- carne

- peşte

- produse lactate


65/87

Fluorul şi sarcina

• Nu există nici o dovadă că administrarea de fluor la

femeia însărcinată ar avea un beneficiu suplimentar

pentru dentiţia copilului.



66/87

Iodul şi sarcina

• Sarcina creşte necesarul de iod

• Sarcina contribuie la apariţia sau agravarea situaţiilor de deficienţă

uşoară sau moderată, retard mental • Surse:

• Suplimentarea medicamentoasă – în situaţiile cu risc ↑ de carenţă

• Aport recomandat – 200 μg/zi


- sare iodată - peşte - ouă - lapte

Creşte sinteza tiroxinei materne Transferul iodului la făt, mai ales în ultima parte a sarciniiCreşte clearance-ul renal al iodului.


67/87

Iodul și sarcina

• Deficitul de iod – consecințe:

– Mamă

– Sarcină

– Făt

- creșterea volumului tiroidian

- creșterea riscului gușogen, noduli tiroidieni

- creșterea riscului de hipotiroidie

- creșterea riscului avort spontan

- creșterea riscului mortalitate perinatală

- greutate mică la naștere

- hipotiroidie

- deficit intelectual

- î ntârziere dezvoltarea neurologică


68/87

Riscurile alimentaţiei “necontrolate”

Presarcină În sarcină

Alimentaţia excesivă (hipercalorică) Alimentaţia deficitară(hipocalorică)

Mamă • avorturi• creştere în greutate• diabet gestaţional• HTA, pre-/eclampsie• complicaţii la naştere /cezariană• tromboembolism venos

• scădere în greutate – cetone !!!• hipovitaminoze• anemie• naşteri premature

Făt • mortalitate fetală şi neonatală • macrosomie, LGA

- distocia umărului - hipoxie

- hipoglicemie

• greutate mică (SGA – IUGR)(


69/87

Risc nutriţional crescut

• Femei însărcinate: • consumatoare de alcool sau droguri

• vegane

• fumătoare

• cu tulburări de comportament alimentar, subponderale sau obeze

• Femei însărcinate cu:• hiperemezis

• insuficientă ↑ G sau ↓ G

• deshidratare, constipaţie • afecţiuni medicale preexistente


70/87

Sarcina la adolescente

• Limitarea voită a aporturilor nutriționale – risc crescut de deficite curisc pentru făt

• Capacitatea de adaptare metabolică – limitată

• Risc de demineralizare osoasă pe perioada alăptării – necesar

suplimentare sistematică

• Riscuri asociate:

- toxemia gravidică

- întărziere în creșterea intrauterină - greutate mică la naștere

- mortalitate perinatală

l î â ă


71/87

Primiparele în vârstă

• Frecvent cu exces ponderal

• Restricții energetice – risc de dezechilibre nutriționale


- greutate mică la naștere - HTA la mamă

- diabet gestațional

- hemoragie în cursul trimestrului 3

i i fi i ă î i ă


72/87

Activitatea fizică în sarcină

• În absența complicațiilor medicale sau obstetricale

• Activități fizice de intensitate moderată (natație, plimbare)

• Evitarea activităților fizice de intensitate crescută și practicate

la altitudine, a celor cu risc de deshidratare sau traumatism• Asigurarea necesarului energetic

• Post-partum – contribuie la control ponderal

Bă il l li î i ă


73/87

Băuturile alcoolice în sarcină

• Alcool – agent teratogen

• SNC al fătului – sensibil la expunerea la alcool

• Efect toxic direct + deficit energetic și nutrițional:

• Sindrom de ”alcoolism fetal” – alcoolism prelungit și important

• Intoxicația alcoolică acută - risc de depresie respiratorie la făt - sindrom de sevraj în perioada postnatală

- proteine- vitamine B- acid folic- zinc- vitamina A

- întârziere în creșterea intrauterină - dismorfii faciale- retard psihomotor


74/87

Băuturi alcoolice în sarcină

• Cantitatea???

• Concentrația de alcool în lichidulamniotic este mai mare decâtalcoolemia mamei

N t iţi ti ă

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAcQjRw&url=http://www.lagravidanza.net/alcol-in-gravidanza.html&ei=GrQJVbXJDcPBOcv8gagI&bvm=bv.88198703,d.ZWU&psig=AFQjCNGKr9B0BNCRldrlrNuFPaRCqTFSbw&ust=1426785598354202


75/87

Nutriţia optimă

• Consumul zilnic de alcool - trebuie evitat, datorită riscului crescut deavort şi de malformaţii specifice – sindromul de alcool la făt

• Consumul de cofeină, mai ales în primul trimestru, se poate asocia cu risc

crescut de avort.• max. 200 mg/zi

Roman G, 2010.

- deficit de dezvoltare fetală şi postnatală - microcefalie- anomalii faciale şi oculare- anomalii ale articulaţiilor

F t l l i ii

http://www.ghid-culinar.ro/retete-culinare/tag/bauturi-cu-cafeahttp://taniabastos.com/blog/index.php/impactos-do-alcool-na-gravidez-sao-invisiveis-no-brasil/


76/87

Fumatul pe parcursul sarcinii


• Reducerea cantității de oxigen la făt (monoxid de carbon fixat de

hemoglobina fetală) • Nicotina – vasoconstricție cu reducerea flux sanguin placentar • ↑ metab. anumitor nutrienți (folat, vitamine B, C, E)• Interferența cu comportamentul alimentar

- greutate mică la naștere

- avort spontan

- malformații congenitale

- întârziere în creșterea intrauterină

- naștere prematură



77/87

Sarcina la persoane obeze


• Diete – minim 1500 kcal/zi

• Atenție - regimuri restrictive repetate- deficite nutriționale anterioare

- malformații congenitale

- HTA

- DG

- macrosomie fetală


Sarcina la persoane cu deficit


78/87

Sarcina la persoane cu deficitponderal/malnutriție

• Morbi-mortalitate perinatală

• Hipotrofie neonatală

• Carențe frecvent asociate – deficit Fe

R dă i t iţi l î it ţii ifi

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0CAcQjRw&url=http://www.copilul.ro/nastere/dupa-nastere/Mentinerea-sanatatii-intime-pe-perioada-sarcinii-si-dupa-nastere-a15708.html&ei=v7kJVdLaCYTXPO-LgbAM&bvm=bv.88198703,d.ZWU&psig=AFQjCNHH03OE2ZJ8OW36aMOa30QDbG4vGg&ust=1426787103296682


79/87

Recomandări nutriţionale în situaţii specifice

Disgravidie precoce

Se recomandă:

multe lichide mese mici şi frecvente alimente uscate/reci/sărate alimente bogate în vitamina B6, fier

suplimente nutritive

consum de ceai de ghimbir evitarea cafelei

evitarea alimentelor condimentate, acide sau puternic mirositoare

bomboane

Roman G, 2010.

complică sarcina în primele 14-16 S

greaţă în aproximativ 70% din sarcini

vărsături în 35-58% din sarcini.

R dă i t iţi l î it ţii ifi


80/87

Recomandări nutriţionale în situaţii specifice

Hiperemezis - duce la ↓ G, deshidratare, acidoză/alcaloză, hipo-potasemie.Tratament - hidratare, echilibrare acido-bazică şi electrolitică.

Constipaţie - datorată reducerii motilităţii tractului gastro-intestinal,suplimentării cu fier, aportului redus de lichide şi fibre alimentare.

Recomandări : aport lichidian suficient şi fibre alimentare, asociate cuactivitate fizică în măsura posibilităţilor .

Pirozis - în ultima parte a sarcinii, poate fi diminuat prin evitarea meselor maricantitativ şi a poziţiei de clinostatism postprandial.

Roman G, 2010.


81/87

Siguranța alimentației

• Toxoplasmoza

- boală parazitară – Toxoplasma gondii

- consum de

- contact direct cu pisici

- F însărcinate neimunizate

- carne/preparate din carne insuficient preparate

- crudități insuficient spălate - apă contaminată

- avort, moarte fetală - afecțiuni neurologice, retiniene

- surditate, retard mental- hepato-splenomegalie

- evitarea consumului de carne crudă - spălare corectă a alimentelor - curățarea cojii

- evitarea manipulării lucrurilor pisicilor (+ mănuși)


82/87


• Listerioza

- Listeria monocytogenes – rezistentă la frig, sensibilă la căldură

- consum de alimente contaminate

- F însărcinate - avort spontan- naștere prematură - f ăt mort in utero

- evitarea consumului de carne crudă, pateuri - evitarea consumului lapte, brânzeturi crude- spălare corectă a alimentelor, frigiderului, mâinilor - î ncălzirea corectă a alimentelor


83/87


• Salmoneloza

- Salmonella enterica – febră, simptome gastrointestinale

- consum de ouă contaminate (contaminare internă sau externă)

- F însărcinate

- evitarea consumului de ouă crude - evitarea consumului produse alimentare cu ouă crude – maioneza, sosuri de salate,

înghețata

- evitarea consumului de carne crudă, mai ales de pui - spălarea corectă a ustensilelor de bucătărie

Siguranţa alimentaţiei


84/87


• Păstrarea igienei personale

• Consum de alimente proaspete, din sursă cunoscută şi sigură

• Consum de alimente bine preparate termic

• Spălarea cu apă potabilă a fructelor şi legumelor

• Evitarea alimentelor cu risc de a fi contaminate cu Listeria monocytogenes(pate-uri, brânzeturi de tip brie şi camembert) sau toxoplasmă (carneinsuficient gătită, lapte nepasteurizat)

• Evitarea alimentelor ce se consumă nepreparate termic (sushi, somon afumat, creme, maioneze)

• Evitarea supradozării de vitamină A, prin consum crescut de alimente ce oconţin în cantitate mare (ficat, produse derivate)

Roman G, 2010.

Si ţ li t ţi i


85/87


• Evitarea tipurilor de peşte cu posibil conţinut crescut de mercur (rechin, peşte spadă, macrou) – retard mental, convulsii, alterarea dezvoltării neurologice

• În condiţiile existenţei în familie a alergiilor se recomandă evitarea alimenteloralergenice (alune)

• Evitarea utilizării preparatelor a căror compoziţie nu este cunoscută

• Citirea etichetelor

Roman G, 2010.

http://blog.directorweb1.net/2011/10/rechinul/http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=ygzbdSNC_gDNOM&tbnid=CrF9F3t-qjan7M:&ved=0CAUQjRw&url=http://inspiritpt.com/pregnancy-nutrition/2010/2/16/good-nutrition-for-pregnant-women.html&ei=pc0UU_zaDonZtAbAoYDQCA&bvm=bv.61965928,d.Yms&psig=AFQjCNFZ689iqZnrdlJupclnZn7tLh8SxQ&ust=1393958339732272


86/87

Dicţionar

http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=cIRljCqc-RXHgM&tbnid=DDmnamwy9B4yfM:&ved=0CAUQjRw&url=http://tsnenty.blogspot.com/2012/12/healthy-food-pyramid-pregnancy.html&ei=zs0UU5KzI8HVtAaKxoHIDg&bvm=bv.61965928,d.Yms&psig=AFQjCNFZ689iqZnrdlJupclnZn7tLh8SxQ&ust=1393958339732272http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=ygzbdSNC_gDNOM&tbnid=CrF9F3t-qjan7M:&ved=0CAUQjRw&url=http://inspiritpt.com/pregnancy-nutrition/2010/2/16/good-nutrition-for-pregnant-women.html&ei=pc0UU_zaDonZtAbAoYDQCA&bvm=bv.61965928,d.Yms&psig=AFQjCNFZ689iqZnrdlJupclnZn7tLh8SxQ&ust=1393958339732272


87/87

Dicţionar

• Periconcepţional – perioada de la 1 lună la 3 luni înainte de sarcină, până laprimele 6 săptămâni după naştere

• Teratogen – orice agent care determină malformaţii fetale, anomalii congenitale

• Tub neural – format în perioada embrionică, se va dezvolta creier şi măduvaspinării

• Naştere prematură – naşterea ce apare după o perioadă de gestaţie < 37săptămâni

• Gestaţie – perioada de la concepţie la naştere (delivrare)

• Greutate mică la naştere – greutate < 2500 g

• Perinatal – perioada dintre săptămâna 28 de gestaţie şi ziua 28 de la naştere

• Postmatur – naşterea după o gestaţie de 42 săptămâni

• Organogeneza – dezvoltarea ţesuturilor specifice (rinichi, creier, cord...)

Curs 7 - Sarcina

Documents

Transcript of Curs 7 - Sarcina