curs 5_2015

35
Curs 5 5.1 Relatia medicului cu societatea: a.binele individual vs. binele comunitar, b.dubla loialitate c.justitia actului medical si a ingrijirii medicale d.conflictul de interese e.alocarea resurselor limitate f.nondiscriminarea 5.2 Relatia medicului cu colegii George Cristian Curca MD, Ph.D. Prof. de medicina legala si etica medicala Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea Medicina UMFCD

description

etica

Transcript of curs 5_2015

  • Curs 5 5.1 Relatia medicului cu societatea: a.binele individual vs. binele comunitar, b.dubla loialitate c.justitia actului medical si a ingrijirii medicale d.conflictul de interese e.alocarea resurselor limitate f.nondiscriminarea 5.2 Relatia medicului cu colegii

    George Cristian Curca MD, Ph.D.

    Prof. de medicina legala si etica medicala

    Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea Medicina UMFCD

  • a.binele individual vs. binele comunitar

    Cum vedeti alegerea binelui intr-o astfel de dilema?

  • a.Binele individual vs. binele comunitar. Datoria fata de societate

    Medicina este o profesiune umanitara iar medicul isi proiecteaza aceleasi calitati morale pe care le datoreaza pacientului (beneficenta, fidelitate, non-maleficenta, justitie) si dincolo de persoana pacientului.

    Medicul nu poate sa ignore suferinta comunitara si sa abandoneze raspunderile sale sociale ori sa refuze implinirea binelui public daca aceasta ii sta la dispozitie.

    Binele public insa nu prevaleaza asupra binelui individual.

    Declaratia Drepturilor Pacientului, Asoc. Medicala Mondiala, Lisabona, 1981, amendata in 1995 si revizuita in 2005: Preambul: Ori de cate ori legislatia, actiunile guvernamentale sau oricare alte administratii ori institutii neaga drepturile pacientului, medicii vor lua masurile potrivite pentru a le asigura ori a le restaura .

  • b.dubla loialitate

    Cum va impartiti intre obligatiile morale? Cum faceti alegerea?

  • b.Dubla loialitate Dubla loialitate este o dubla datorie: datoria de a face bine

    pacientului dar si de a face bine si altor oameni Dubla loialitate este o sursa de conflicte etice (dileme etice) care

    poate aduce in balanta etica beneficenta (pacient) vs. non-maleficenta (terti/public) ori loialitatea (pacient) vs. beneficenta (tert/public) autonomia (pacient) vs. justitia (tert/public), etc.

    Codul International al Eticii Medicale, AMA, 1948, prevede ca: Un medic datoreaza pacientului sau loialitate completa.

    Declaratia AMM (WMA) privind promovarea sanatatii, Bali 1995:

    Art. 1. Medicii practicieni si asociatiile lor profesionale au o datorie etica si responsabilitate profesionala de a actiona in cel mai bun interes al pacientilor in orice moment si sa integreze aceasta responsabilitate largind preocuparea si implicarea lor in promovarea si asigurarea sanatatii publicului

  • In situatii exceptionale medicul poate pune interesele celorlalti deasupra intereselor pacientului sau.

    Declaratia AMM (WMA) privind promovarea sanatatii, Bali 1995 Art. 8. In regiuni si jursdictii in care serviciile publice de sanatate de baza nu sunt disponibile adecvat, asociatiile medicale vor conlucra cu alte agentii ori grupuri care promoveaza sanatatea pentru a stabili prioritati pentru legitimizare si actiune. De exemplu, intr-o tara sau regiune cu limitate resurse de apa si canalizare pentru cetateni, se vor prioritiza aceaste nevoi deasupra cheltuirii resurselor pentru a obtine tehnologii noi care pot aduce servicii doar la putini cetateni din cadrul acelei populatii).

    Declaratia drepturilor pacientului AMM (WMA) Lisabona, 1981Principii. 1. In circumstante in care o alegere trebuie facuta intre pacientii care pot beneficia de un anume tratament care se afla intr-o limitare a disponibilitatii sale, toti pacientii sunt indreptatiti la o selectie justa pentru acel tratament. Alegerea trebuie sa se bazeze pe criterii medicale si sa fie facuta fara discriminare.

  • Declaratia de la Geneva, 1948 amendata in 2006, non-discriminarea: Nu voi permite consideratiilor de varsta, boala, dizabilitati, credinta, origine etnica, sex, nationalitate, afiliere politica, rasa, orientare sexuala, statut social sau oricarui alt factor sa intervina intre datoria mea si pacientul meu.

    Medicul trebuie sa rezolve orice conflict aparut intre propriile sale interese si cele ale pacientului lui, intotdeauna in favoarea pacientului

  • c.justitia actului medical si a ingrijirii medicale

    Medicul se afla in serviciu public medical?

    Medicul este un functionar public? Sanatatea este publica? Este un drept public?

    Legal medicina privata poate oferi servicii dedicate? Dar moral?

    Actul medical trebuie sa fie just? Egal si catre toti? Sau doar egal? De ce?

  • c. Justitia actului medical si a ingrijirii medicale. Nondiscriminarea

    Actul medical trebuie sa se desfasoare: Egalitarian: catre toti egal pentru ca toti sunt egali intre ei Echitabil: catre toti la fel (fiecare este indreptatit la acelasi standard minim

    de ingrijire) Non discriminarea este un imperativ al practicii medicale atestat atat de

    Juramantul Hipocratic cat si de Declaratia de la Geneva. In cercetarea stiintifica:

    Distributie echitabila a riscurilor si beneficiilor Recrutare echitabila a subiectilor Protectie speciala grupurilor vulnerabile Este echitate in cercetarea intreprinsa?

    1. Cauta cine are beneficiile si cine are riscurile si vei afla echitate cat timp se regasesc de aceeasi parte (cel ce risca este si cel ce afla beneficiu)

    2. Cauta daca exista o distributie egala si echitabila a riscurilor si beneficiilor: cei ce au beneficii au si riscuri? Dar cei ce au riscuri au si beneficii?

    3. Afla cum se face inrolarea (cum sunt alese persoanele care beneficiaza ori cele care raman in afara studiului): criteriile sunt aleatorii, le sunt cunoscute, le accepta?

  • d.conflictul de interese

    Cand v-ati simti intr-un conflict de interese? Ce interese ar veni in conflict?

    Cand se poate afla un medic in conflict de interese?

  • d.Conflict de interese; incompatibilitate

    Conflictul de interese implica o intersectie intre interesele personale si cele publice decurgand din pozitia de decizie pe care o are cel in cauza.

    Poate apare atunci cand interese proprii ori ale unor terti apropriati ori membrii ai familiei (pana la gradul III) se intersecteaza cu datoria

    oficiala/publica putand influenta indeplinirea cu obiectivitate a datoriei

    publice (art. 70 din Legea 161/2003 ).

    Incompatibilitatea este starea in care se gaseste/regaseste o persoana cu atributii/functii publice de natura sa intre/va putea intra/a intrat in

    conflict de interese

    Binele personal loialitatea (fata de sine)

    Binele pacientului loialitatea (fata de pacient)

    Conflictul de interese in medicina se poate manifesta in:

    Alegeri pentru o functie Ingrijirea medicala a pacientului vs. interese proprii Luarea unei decizii Cercetarea stiintifica (intersul public ori al

    finantatorului vs. interesul pacientului)

    Evolutia carierei profesionale, promovare, publicare : interes propriu vs. interesul pacientului ex. interes propriu vs.loialitate, confidentiaiitate

  • e.Alocarea resurselor limitate

    Cum ati alege cui sa dati ceea ce este nu ajunge la toti?

  • e.Alocarea resurselor limitate

    Nu exista un sistem medical cu resurse nelimitate. Orice sistem medical poate ajunge a fi fara resurse.

    Este echitabil a stabili aprioric modalitatea de distribuire a resurselor limitate.

    Contagion (2011). Un film care discuta problematica alocarii resurselor limitate (de vazut) Soon after her return from a business trip to Hong Kong, Beth Emhoff dies from what is a flu or some other type of infection. Her young son dies later the same day. Her husband Mitch however seems immune. Thus begins the spread of a deadly infection. For doctors and administrators at the U.S. Centers for Disease Control, several days pass before anyone realizes the extent or gravity of this new infection. They must first identify the type of virus in question and then find a means of combating it, a process that will likely take several months. As the contagion spreads to millions of people worldwide, societal order begins to break down as people [IMDB].

  • Modele de alocare

    Modelul ce decurge din datoria restransa fata de pacient (Hipocratic, deontologic)

    Are la baza exercitiul datoriei medicului fata de pacient. Modelul se intemeiaza pe prevalenta datoriei fata de pacient vs. datoriei fata de societate, pe drepturile individului (i.e. pacientului) vs. drepturile comunitare. Binele individual este prevalent.

    Modelul ce decurge din datoria extinsa fata de societate (utilitarian)

    Are la baza datoria extinsa a medicului fata de societate. Medicul este un produs al societatii, un membru al ei. El intoarce societatii ce a dobandit, calitatea expertizei sale.

    Toti indivizii sunt pacientii sai (pacienti indirecti). Ii va avea in ingrijire pe toti si in mod particular pe unul (pacient direct): cat timp ingrijirea acestuia nu contravine intereselor celorlalti el va beneficia de calitatea expertizei sale. Binele comunitar este prevalent.

  • Modelul practicii medicale aflate sub actiunea conditionalitatilor economice Coordonatele deciziei medicale si a indreptarii resurselor limitate se fac pe criterii economice iar nu pe criterii profesionale, medicale. Pacientii sunt consumatori de servicii medicale iar medicii furnizori ai acestor servicii. Medicina este un domeniu social al serviciilor iar scopul sau este deservirea publicului: pentru ca sistemul sa functioneze datorita numarului mare de persoane implicate trebuie sa se autofinanteze si astfel castigul din sistem este important (fereste de limitarea resurselor sau ofera directii de alocare) Cu cat pacientii sunt mai sanatosi cu atat venitul sistemului (dar si castigul economic) este mai mare si sistemul este mai bogat intrucat serviciile preventive sunt permanente (si ele tin pacientii sanatosi). Cu cat indivizii sunt mai sanatosi cu atat sistemul este mai sarac. Cu cat pacientii sunt mai bolnavi cu atat venitul sistemului (dar si castigul economic) este mai redus si sistemul este mai sarac pentru ca pacientii nu ajung la serviciile preventive (nu le platesc) iar o data ce ajung resursele se consuma incercand salvarea fiecaruia, ceea ce apare doar posibil dar nu si sigur dat fiiind gravitatea bolilor. Cu cat indivizii sunt mai bolnavi cu atat sistemul este mai sarac.

    CMCMR, ART. 6 Independena profesional. Medicul este dator s struie i s i apere independena profesional, fiind interzis orice determinare a actului medical ori a deciziei profesionale de raiuni de rentabilitate economic sau de ordin administrativ.

  • Principii de alocare

    Principiul filozofic al distributivitatii in societate: societatea are o datorie catre indivizi iar indivizii au o datorie unii catre ceilalti.

    Justitia distributiva (you can tell the justice of a society by how it treats its least well-off members , J.Rawles; celui care beneficiaza mai mult: discriminare, (discriminare pozitiva) vs. principiul distributiei juste (egal celor egali). Justitia distributiva este totuna cu distributivitate justa? Justa distributie este totuna cu distributie justa ?

    Distributivitate echitabila: standardul minim de ingrijire Principii filozofice care stau la baza alocarii: libertarian,

    utilitarian, egalitarian, restaurativ

  • 1.Intr-un spital exista 100 de bolnavi cu o anumita boala care necesita o doza terapeutica standard, unica, de 1 pastila. Daca nu tratati mor toti, daca tratati corect traiesc toti (eficienta 100%). Aveti 50 pastile: cum le impartiti?

    2.Intr-un spital exista 100 de pacienti dar este nevoie de 2

    pastile pentru salvarea unei vieti. Aveti 100 de pastile. Cum le impartiti? Dati cate una la fiecare?

    3.Intr-un spital exista 100 de bolnavi din care 50 au nevoie

    de 1 pastila si 50 de 2 pastile. Aveti 50 de pastile la dispozitie. Cum le impartiti?

  • 1. Principiul egalitarian Toti oamenii sunt egali (tratament egal): principiul loteriei,

    principiul primul venit-primul servit

    2. Principiul prioritarian Prioritarianism (a favoriza pe cel vulnerabil sau fr anse):

    mai nti cei bolnavi, mai nti cei tineri, mai intai cei cu o contributie sociala mai mare

    3. Principiul utilitarian Maximizarea beneficiilor (utilitarianism): eficienta salvrii

    vieii (numrul de viei salvate), prognostic si numrul de ani inc de trait

    4. Principiul recompensei Promovarea si recompensarea utilitii sociale: valoarea

    instrumental, reciprocitatea

  • Declaratia Drepturilor Pacientului, AMA, Lisabona, 1981, amendata in 1995 si revizuita in 2005, engl. original:

    In circumstante in care trebuie sa se faca o alegere intre pacienti potentiali pentru un tratament anume care se afla limitat , toti pacientii sunt indreptatiti la o selectie justa. Aceasta alegere trebuie facuta pe criterii medicale si fara discriminare

  • P. egalitarian Tratament egal ctre toi oamenii

    Presupune non-discriminare

    Consta in egalitatea accesului i a ansei egale de a dispune de o nevoie limitata (ex. un transplant).

    Primul venit-primul servit: aduce egalitate, oportunitate dar favorizeaza pe cei bogati care vor putea fi in capul listelor cu mai mare probabilitate

  • P. Prioritarian A favoriza pe cel vulnerabil sau lipsit de anse

    Mai inti celui slab (well-off) : regula salvrii considernd ca limitarea resursei este temporar iar aciune medical este o datorie prezent permanent; ingrijirea trebuie indreptata proportional catre cel ce are mai mare nevoie de ea

    Mai inti celui tnr: exist prioritizri de vaccinare ctre cei tineri sau ctre copii.

    Dar intre cel slab si cel fara sustinere, pe cine ati sustine prioritar? Apare corect sa se ia de la cel slab (well-off) i sa se dea celui fr susinere (worst-off) favoritism-? (Daca raspundeti da, este o alegere obisnuita a societatii oricat de nedreapta apare; de fapt este o falsa dilema intrucat aduce alegere intre cei defavorizati ceea ce nu ar trebui sa constituie o alegere, cei bine, bogati, etc. ar fi reprezentat moral rezolvarea dilemei).

  • P. utilitarian Maximizarea beneficiului (utilitarianismul)

    Resursa limitata se indreapta catre cel ce beneficiaza maxim de pe urma ei. Cum poate fi definit acesta? Indicatorul este Valoarea in ani de trait.

    Cum s-ar putea stabili moral valoarea a 10 de ani de trait a unui tnr de 25 de ani student la medicin (avand o boala hematologic) comparativ cu valoarea a 10 ani de trait a unui medic de 55 de ani (avand aceeai boala hematologic)?

    Dar daca luam in considerare si alte criterii apare mai usor de facut deosebirea? Primul nu are nici un copil n ngrijire si nu a tratat inc nici un bolnav dar daca ar fi sanatos si ar putea sa-si incheie o cariera medicala completa atunci ar trata cca. 80.000 pacienti pe care cu probabilitate i-ar face bine; al doilea are 2 copii n ngrijire, a tratat deja cu succes 70.000 de bolnavi (este un medic cunoscut) si mai are de tratat in medie doar 10.000 pacienti pn la pensie? Primul deci are potential mai mare impliniri mai reduse si nu are responsabilitati sociale, al doilea invers. Cui i-ati da resursa limitate dupa acest principiu?

  • Se consider c este mai echitabil s indrepti resursele catre cei care au anse reale de a supravieui pe baza prognosticului decat catre toti deodata, reducand sansele tuturor. Adica sa distribui dupa prognostic decat dupa numarul de vieti ce pot sa fie salvate.

    n fapt salvnd dup prognostic se salveaza ct mai multe viei, ntruct numai cele ce se pot salva se vor salva.

    A oferi o ans real n plus celui care e mai puin bine vs. celui care e mai vulnerabil este considerat a fi neetic

    A da ctiva ani n plus celui care are prognostic mai bun (adic va tri nc si mai mult) este neetic vs. cel care are prognostic mai prost (i care astfel va tri si mai puin) intrucat aceasta inseamna a lua ani de la unul si a-i da la altul lasand pe cel cu prognostic mai prost fara nici o sansa (sacrificiu individual fara voie)

    Ce ai alege ntre posibilitatea ca prin masurile medicale ntreprinse s aducei ctiva ani in plus dar pentru ct mai muli dintre pacientii dvs. fa de situaia n care prin masurile ntreprinse ati putea oferi mai muli ani dar numai pentru cativa pacienti sau poate doar pentru unul?

  • Promovarea si rsplata valorii sociale

    Valoarea instrumental. Acest principiu prioritizeaz anumii indivizi pentru calitile lor, implinirile lor, valoarea lor sociala, locul ocupat in constructia societatii si valoarea lor social viitoare (ex. cei de a cror supravieuire depinde supravieuirea altora, etc.).

    Reciprocitatea. Acest principiu prioritizeaza datoria pe care societatea o are fata de valoarea social a celor in nevoie si a celor deja oferite de acestia societii care se afla in datorie fata de ei (principiu alocativ sau de justiie reparatorie/rectificativ)

  • Sistemele de alocare a resurselor limitate In SUA pentru organe in vederea transplantului funcioneaz

    sistemul UNOS.

    Sistemul combin 3 principii (2 inconsistente/1 consistent):

    a) mai ntai celui mai bolnav (situatia medicala prezent): nevoia

    b) primul venit-primul servit (timpul de ateptare)

    c) prognosticul (Ag, Ac, HLA)

    n funcie de organul implicat pentru transplant cele 3 principii nu au aceeasi greutate si importan, particulariznd evaluarea:

    Rinichi i pancreas: b)

    Inim: a)

    Plmn: b), a), c)

  • QUALY (quality-adjusted life-years). Include o masurare a prognosticului evaluat in calitate ani-via (ex. reducere moderat a mobilitii echivaleaz cu 0.85 ani de sntate perfect).

    O apendicit tratat aduce mai mult QALY pentru mai puini

    oameni (cei care au apendicit) dect aduce tratamentul unei carii pentru mai muli oameni

    DALY (disability-adjusted life-year). DALY ncorporeaza QALY

    (ex. 1 an de orbire echivaleaz cu 0.6 ani de via). Dar nu ia in considerare distributia interpersonal si

    considera ca 1 an trait de catre un tnr valoreaz mai mult dect 1 an trait de catre un adult/batran

  • Sanatatea publica si dreptul la ingrijire

    Este sanatatea un drept fundamental?

    Este sanatatea un drept?

    Ingrijirea medicala este totuna cu sanatatea?

    Ce parere aveti?

  • RELATIA MEDIC-COLEGI Problemele:

    Ierarhie profesionala

    Modele relationale

    Model paternalist-model autoritarian

    Model autonomist-model cooperativ

    Modul de rezolvare a diferendelor

    The WMA Declaration of Geneva includes the pledge, My colleagues will be my sisters and brothers.

    WMA International Code of Medical Ethics : (1) Paying or receiving any fee or any other consideration solely to procure the referral of a patient; (2) stealing patients from colleagues. (3) to report unethical or incompetent behaviour by colleagues,

  • Modele profesionale ca modele individuale

    Importanta modelului profesional uman: Ce are de invatat studentul/rezidentul?

    Ce are de oferit medicul care il coordoneaza?

    Ce se transmite? Modelul profesional de succes/de cariera?

    Modelul umanist/de bun samaritean/medicul in folosul social?

    Modelul bazat pe eficienta/expertul medic?

    Cat de diferite sunt cele de mai sus? Care model l-ati dori prezentat pt. dvs.?

  • Medicina bazata pe dovezi Se refera la constituirea rationamentului medical bazat pe cele mai clare dovezi medicale ce pot decurge din cercetarea stiintifica, examinare clinica, paraclinica ori investigatii. Este opusa argumentatiei ex catedra ori autoritatii ca dovada si nu deriva din experienta profesionala proprie. Practica medicala bazata pe dovezi are la baza ghidurile medicale bazate pe: dovezi (statistice, stiintifice) decizia individuala bazata pe dovezi (de tip stiintific precum citarea literaturii

    stiintifice, analiza risc-beneficiu, metaanaliza, trialuri randomizate controlate) Medicina bazata pe dovezi are la baza integrarea valorii probelor/dovezilor stiintifice medicale. Este in discutie rationalizarea excesiva si indepartarea simtului clinic din constructia rationamentului medical. Este in discutie sistemul de valori si raportarea la datoria exercitiului. Este in discutie modelul profesional. De ce?

  • 1. Sustinatorii medicinii bazate pe dovezi reclama ca medicina este o profesiune a creierului (rationala).

    2. Ei reclama ca orice medic bine informat poate fi un medic bun si are implicit chemare: valoarea profesionala decurge din a fi un bun om de stiinta. Abordare stiintifica.

    3. Experienta proprie poate fi substituita de experienta altora asa dupa cum rezulta din statistici ori publicatii stiintifice. Abordarea individuala este prioritara.

    4. Orice medic poate fi un medic bun atata timp cat este un competent.

    a. Detractorii medicinii bazate pe dovezi reclama ca medicina este o profesiune a

    sufletului (beneficenta, compasiune, devotament, datorie si credinta). b. Ei reclama ca un medic poate fi un medic bun doar daca are chemare si are

    chemare daca are sau isi dezvolta virtutile necesare practicii adica este un medic care in mod constient a ales sa ajute, sa indrepte, sa vindece boala si oamenii: valoarea profesionala inseamna a fi empatic, altruist, un bun samaritean.

    c. Experienta proprie primeaza, abordarea umanista (comunitara) este prioritara. d. Orice medic poate fi un medic bun atata timp cat are compasiune pentru semeni

    (este un bun samaritean)

  • Aveti o datorie fata de profesor sau cel ce va invata? Daca da, de ce? Daca nu, de ce?

    Completati motivatia

    Credeti ca vi se cere sa declarati colegul care greseste? Daca da, de ce? Daca nu, de ce?

    Completati motivatia

    WMA Declaration on the Rights of the Patient, The physician has an obligation to cooperate in the coordination of medically indicated care with other healthcare providers treating the patient.

  • Conflictele cu colegii: etapizare; negociere, discutie personala (masuri informale).

    Masuri formale numai dupa esecul masurilor informale Toate opiniile trebuie respectate si ascultate. Optiunea pacientului (ori a familiei daca acesta nu

    poate prezenta decizii) primeaza Intre optiuni inguste si potiuni largi se prefera optiuni

    largi si potiuni inguste. Colegiul medicilor si codul deontologic reglementeaza

    modalitatea de rezolvare a acestor conflicte (vezi Codul deontologic)

  • Un tanar specialist anestezist intr-un spital public mare este indignat de comportamentul unui chirurg cu mare experienta, in varsta, in prag de pensie care vorbeste direct, dur cu pacientii indiferent de sex glumind mereu crud pe baza bolilor lor si moralizandu-i si care isi ridiculizeaza colegii mai tineri atunci cand gresesc, indiferent de specialitate. Este considerat un guru al spitalului, toate operatiile oricat de dificile ii reusesc chiar si acum si nimeni nu indrazneste sa zica nimic. Toti il apreciaza dar deopotriva il urasc pentru ca fiind atat de mare experienta lui, limitele lor sunt prea vizibile. Totusi tanarului medic care nu e chirurg si deci e neimplicat din punct de vedere al coleguli in specialitate i se pare imoral acest comportament fata de pacienti si este nemultumit ca restul colegilor sunt toleranti si neimplicati desi toata lumea este nemultumita de comportamentul medicului in cauza. Se gandeste daca nu cumva este mai bine sa il reclame la administratia spitalului si apoi la Colegiul Medicilor. Spune unui coleg tanar ce il framanta si ii cere opinia: acesta ii spune sa se gandeasca bine pt. ca tocmai se fac reduceri de personal si o astfel de reclamatie, daca se dovedeste intemeiata, ar putea sa il scoata la pensie pe colegul lor si atunci are el puterea sa poarte restul vietii aceasta povara (abordare kantiana)? Mai mult chiar, spune colegul, e ciudat si antipatic, dar e cu adevarat cel mai bun chiar si acum si avem inca de invatat de la el (abordare utilitariana). Ce sa faca? Ce ati face?

  • Codul deontologic al Colegiului Medicilor, 2012

    ART. 37 Semnalarea erorilor profesionale (1) Medicul care ia cunotin despre fapte care, n opinia lui, ar putea constitui erori

    profesionale va informa prin scrisoare medical medicul autor al faptei. (2) Dac eroarea nu este corectat ori apreciaz c nu s-au ntreprins toate

    msurile adecvate situaiei, medicul va informa n mod ct mai detaliat organismele corpului profesional i, cu excepia situaiilor prevzute de lege, nu va face publice datele dect dup ce corpul profesional s-a pronunat.

    ART. 38 Primordialitatea concilierii n orice situaie litigioas ori divergen profesional, naintea oricrui demers public

    este obligatorie procedura de conciliere din cadrul corpului profesional. ART. 39 Obligaia de sprijin reciproc i de loialitate

    n toate situaiile i mprejurrile legate de exercitarea obligaiilor profesionale,

    medicii i vor acorda sprijin reciproc i vor aciona cu loialitate unul fa de cellalt.

    Obligaia de sprijin i loialitate subzist i fa de corpul profesional i organismele sale.