Curs 3 Drept_2015

download Curs 3 Drept_2015

of 17

description

curs drept

Transcript of Curs 3 Drept_2015

  • Curs 3

    Definitia mortii. Moartea cerebrala. Semnele mortii. Tanatocronologia si intervalul

    postmortem. Reactia vitala. Examinarea antropologica medico-legala, entomologia

    medico-legala.

  • 1. CONCEPTUALITATEA MORTII Exista doua intrebari conceptuale importante care privesc moartea:

    1.Ce este moartea?

    2.Cum se determina moartea?

    Ce este moartea?

    Def. conceptuala: Moartea ca incetare a vietii. (o definire prin negatie a vietii o definitie incompleta care exprima ca moartea nu are aspecte caracteristice decat numai prin incetarea vietii-). Din situatia pierderii vietii rezulta semnele cadaverice (lividitati, rigiditate, racire, deshidratare, autoliza, putrefactie), semne ca viata a incetat.

    Ce este viata? O calitate ce separa viata de moarte, un principiu (vital) care anima, o stare a organismului caracterizata prin proprietati biologice:

    1.Structura celulara si organizare

    2.Metabolism

    3.Homeostazie

    4.Adaptare, schimburi

    5.Reactie la stimuli

    6.Crestere

    7.Reproducere

  • Def. organismica: Moartea ca incetare a functionarii organismului (prin functiile organismului biologic- concept organismic): incetarea ireversibila, iresuscitabila a functiilor cardio-respiratorii si/sau cerebrale.

    1) Incetarea functionarii organismului ca intreg (moartea biologica) sau doar a unor parti ale sale? De ex. in moartea cerenbrala creierul este mort si o data cu el viata rde relatie este incetata dar la acel moment restul tesuturilor poate prezenta inca metabolism activ si transplantate pot continua sa activeze in noul organism gazda (deci nu sunt moarte).

    2) Incetarea functionarii unei parti a organismului. Care parte? Care parte este mai importanta? Notiunea de functii vitale: cardio-circulatorie, respiratorie, cerebrala criticata medical (toate functiile sunt vitale, oricare dintre functiile organismuliu daca ar fi definitiv incetate ar altera functionalitatea intregului.

    3) Incetare definitiva (permanenta) sau ireversibila? Oprire ori incetare? Este vorba de incetare: oprirea este de moment, incetarea este definitiva. Reversibila ori ireversibila? Este vorba de ireversibilitate: o data functiile cardio-circulatorie ori cerebrale oprite si constatarea opririi lor, masura imediata este de resuscitare a functiilor orpite, (resucitare cardio-circulatorie) iar numai dupa constatarea ireversibilitatii opririi ceea ce o face a deveni definitiva, ireversibila, se constata decesul.

    4) Incetarea ca un moment sau ca un proces?

    Moartea ca pierdere ireversibila a starii de persoana: Moartea ca incetare a starii de persoana. O persoana care nu mai este o persoana este decedata. Definitie nelegalizata.

  • 2. Cadrul legal

    Legea 95/2006, titlu VI, Art. 147. Prelevarea de organe, esuturi i celule de la donatorul decedat se face n urmtoarele condiii:

    1. se definete ca donator decedat fr activitate cardiac persoana la care s-a constatat oprirea cardiorespiratorie iresuscitabil i ireversibil, confirmat n spital de 2 medici primari. Confirmarea donatorului decedat fr activitate cardiac se face conform protocolului de resuscitare, prevzut n anexa nr. 6, excepie fcnd situaiile fr echivoc;

    2. se definete ca donator decedat cu activitate cardiac persoana la care s-a constatat ncetarea ireversibil a tuturor funciilor creierului, conform protocolului de declarare a morii cerebrale prevzut n anexa nr. 3;

    3. declararea morii cerebrale se face de ctre medici care nu fac parte din echipele de coordonare, prelevare, transplant de organe, esuturi i celule de origine uman;

  • 3.STANDARDE DE DG. ALE MORTII, CRITERIOLOGIE

    1) Standardul semnelor cadaverice

    2)Standardul cardio-pulmonar (concept organismic): legalizat in toata lumea

    3) Standardul creierului ca intreg (moartea cerebrala): legalizat in toata lumea (sta la baza legalitatii transplantului de tesuturi si organe)

    4) Standardul creierului inferior (moartea trunchiului cerebral): legalizat in Anglia

    5) Standardul creierului superior (starea de persoana): nelegalizat

    4. Conceptualizare disjunctiva: 1) Oricare standard primul dintre primele doua 2) Fiecare cu aceeasi valoare 3) Fiecare are valoare separat de celelalt

  • 1. STANDARDUL SEMNELOR CADAVERICE sunt expresia absentei vietii Avantaje: accesibile obervatiei, sunt semne de certitudine Dezavantaje: apar tardiv (se instaleaza dupa o perioadade timp), pot sa lipseasca (unele imprejurari de boala, etc.),

    necesita cunostiinte pentru a fi evaluate

    2. STANDARDUL CARDIOCIRCULATOR SI PULMONAR (definitie organismica definirea opririi unui organ- oprirea inimii, oprirea respiratiei). Consta in demonstrarea opririi ireversibile, iresuscitabile a functiilor cardiocirculatorie, respiratorie

    Avantaje: bazate pe observatie, usor de detectat, de investigat. Dezavantaje: nesigure, valoare incerta, necesita cunostiinte, are la baza o evaluare biologista a corpului uman (in

    care functiile cerebrale, rationale sunt neglijate), definirea standardului ca definitiv vs. ireversibil (definitiv inseamna pentru totdeauna, iar ireversibil inseamna dupa verificarea potentiated reversibilitati-), moartea ca proces sau ca moment, in corpul decedatului la scurt timp dupa oprirea definitiva a functiilor vitale organele si tesuturile au inca activitate metabolica (daca se apreciaza ca sunt vii atunci conceptual ele nu pot fi extrase);

    3. STANDARDUL MOARTII CEREBRALE (definitia mortii cerebrale: incetarea ireversibila a tuturor functiilor cerebrale): absenta constientei, absenta miscarilor voluntare, absenta miscarilor reflexe, absenta respiratiei, absenta activitatii nervoase superioare (atentie: toate sunt absente ceea ce demonstreaza inca o data ca stanrdele se bazeaza pe cercetarea vietii si in lipsa acesteia ca moartea este absenta vietii)

    Avantaje: permite un dg. de deces cat timp restul organelor sunt inca vii si astfel transplantologia Dezavantaje; concept neunitar, functiile creierului nu sunt in mod real in totalitate pierdute (ex. termoreglarea,

    functiile endocrine, excretia, metabolismul sunt pastrate); daca respiratia este suplinita extern, artificial iar restul tesuturilor si organelor sunt vii atunci conceptual corpul in ansamblul lui este viu (moartea creierului nu mai este necesara definitiei vietii).

    Testul de apnee pentru a defini moartea cerebrala. EEG obligatoriu. 4. STANDARDUL TRUNCHIULUI CEREBRAL. Intrucat ceea ce este definitoriu pentru starea de deces este absenta

    respiratiei (fara respiratie nu are oxigen, fara oxigen nu va mai avea activitate cardiaca, fara activitate cardiaca nu va mai avea circulatie in tesuturi si organe iar fara circulatie nu va mai avea viata), cat timp respira spontan este viu, cat timp nu respira spontan este mort. In trunchiul cerebral (bulbul rahidian) se afla centrul respirator. Daca acesta este viu si omul respira fara aparate (chiar deficient) este viu si se va institui de urgenta respiratia asistata ca mijloc de tratament.

  • Stari terminale

    Moarte aparenta: organismul este viu

    dar cu aparenta mortii (semne clinice nedetectabile)

    Moarte vegetativa: organismul este viu, scoarta cerebrala

    este moarta dar restul creierului este viu inclusiv centrii cardio-respiratori:

    respira spontan

    Sunt stari care preced instalarea mortii: preagonia, agonia (vita minima, lat. viata redusa): cu constienta pastrata, absenta, alternanta, fara insa a constituie moarte.

    Moarte somatica oprirea unei functii vitale: cardiovasculara/respiratorie

    Moarte clinica perioada ce succede opririi functiei cardio-circulatoriie si/sau

    respiratorie pana la moartea creierului

    Moartea cerebrala moartea creierului in totalitatea sa: lipsa constientei, lipsa

    oricaror miscari voluntare, lipsa oricaror miscari reflexe, lipsa

    respiratiei spontane, lipsa activitatii nervoase superioare (a

    scoartei cerebrale, EEG plat)

    Moartea celulara (moleculara) Moartea celulelor si tesuturilor (15-17 ore spermatozoizi si

    ovule, 20-36 ore oase, tendoane) Moartea biologica Moartea intregului organism: moartea tuturor celulelor si

    tesuturilor

    Moartea este un moment (legal) si este un proces (medical)

    Coma: Organismul este viu, constienta absenta, restul functiilor creierului sunt prezente

    (inclusiv respiratia) dar alterate

  • Semnele cadaverice (numite ale mortii reale spre a se deosebi de moartea aparenta in care

    lipsesc)

    In primele 24 de ore

    Lividitati

    Rigiditate

    Racire

    Deshidratare

    Autoliza

    Dupa 24 ore

    Distructive: Putrefactia

    Distrugerea cadavrului

    Conservatoare: Mumificarea *

    Saponificarea (adipoceara)

    Lignificarea**

    Inghetare ***

    *** *

    **

  • Modificari cadaverice precoce Lividitatile cadaverice (livor mortis)

    Etape

    Sangele se afla continuu sub actiunea gravitatiei. O data cu oprirea cordului, sangele care stagneaza in vase este atras gravitational spre zone declive (situate inferior) fenomen ce se instaleaza lent dupa circa 1-2 ore de la oprirea cordului si apare complet instalat dupa circa 10-12 ore: tegumentele apar de culoare violacee (culoarea sangelui lipsit de O2).

    Lividitati declive pe fata dorsala a corpului de culoare violacee

    Lividitate sectionata: curge sange din capilarele pline cu sange

    Lividitate sectionata: nu curge sange din capilare pentru ca inca nu s-a acumulat pasiv sangele

    Lividitati declive pe fata dorsala a corpului de culoare ciresie: culoarea anormala e data de culoarea anormala a sangelui (intox. cu CO)

    Echimoza sectionata: nu curge sange pt. ca sangerarea nu este in capilare ci in tesuturi

  • Rigiditatea cadaverica (rigor mortis)

    Mecanism: scaderea si in f. scurt timp absenta (prin consum) a ATP (adenozintrifosfat, element biochimic esential al reactiei producerii de energie)

    In lipsa ATP muschii sufera modificari biochimice prin care fibra musculara se modifica structural si biochimic devenind dupa 2-5 ore nefunctionala

    Debuteaza la toti muschii deodata

    Rigiditate la nivelul genunchiului

    Rigiditate la foliculilor pilosi (firele de par)

  • Racirea cadaverica (algor mortis)

    Cadavrul va stabili un echilibru termic cu mediul injurator cu o rata de circa 1 grad C /ora in primele 12 ore si 0,8 grad C /ora in urmatoarele 12-18 ore (de 2 ori mai repede in clima tropicala).

    Pentru aprecierea intervalului postmortem, IPM se poate folosi formula Moritz (pentru usurint cu aplicabilitate in grade Fahrenheit):

    98,6 gr. F - temperatura rectala [gr. F] X ore de la moarte (IPM) = __________________________ 1,5

    Conversie Fahrenheit-Celsius, Fahrenheit= (Celsius x 9/5) + 32 (aprox. 33,8 F = 1 C).

    Ex. la temperatura rectala de 25 grade Celsius (25x 9/5 +32 = 77 F ) IPM este

    (98,6-77) / 1,5 =21,6 /1,5 = 14,4 ore.

  • Deshidratarea

    Mecanism pasiv: evaporarea apei Determina pergamentarea pielii

    care apare uscata, maronie (dg. diferential cu plagi cu caracter vital: in acestea din urma se constata prezenta hemoragiei in grosimea tegumentului si nu doar a deshidratarii)

    Excoriatie (zgarietura) cu dehidratare

    Excoriatie la nivelul santului de spanzurare

  • Autoliza

    Proces intravital localizat (sinucidere celulara) precum si postvital generalizat (cu incepere de la 3-5 ore IPM)

    Proces de autodigestie enzimatica indus de activarea hidrolazelor lizozomale fara consum de energie (spre deosebire de apoptoza) si abacterian (spre deosebire de putrefactie).

  • Data mortii este o problema juridica importanta. Doar pe criterii medico-legale

    nu se poate aprecia cu caracter de certitudine momentul mortii (ora si minutul).

    De aceea in practica medico-legala se discuta despre data probabila a mortii,

    DPM sau IPM (intervalul postmortem).

    DPM se evalueaza pe criterii medico-legale complexe:

    semnele cadaverice: lividitatile, rigiditatea, putrefactia, determinarea temperaturii corpului.

    1ora 2 ore 8 ore 10 ore 12 ore .. 18 ore 36 ore livor rigor algor livid. mobile livor palesc la pres. livor fixe flaccid

    corp cald, flaccid, fara lividitati: nu e mort sau e mort in prima ora 1 ora. corp cald, flaccid, cu lividitati: mort de ( ora 1 ora)-2 ore. corp cald, cu lividitati si rigid: mort de 2-8 ore corp rece cu lividitati si rigid : mort de 8-36 ore corp rece cu lividitati ce dispar la digitopresiune si reapar si rigid: < 10 ore corp rece, cu lividitati ce palesc la digitopresiune si rigid: 12-18 ore (dupa unii 10-12 ore) corp rece, cu lividitati ce nu se modifica la digitopresiune (lividitati fixe) si rigid: 18ore-36 ore (dupa unii >12 ore) corp rece si flaccid cu lividitati fixe: > 36 ore.

  • Reactia vitala

    Funingine in caile respiratorii superioare; a respirat in timpul incendiului deci era viu

    Hemoragie (infiltrat hemroagic) in interiorul tesutului: scalp; era viu la momentul loviturii

    Hemoragie (infiltrat hemoragic) in interiorul muschiului temporal: era viu la momentul loviturii

    Hemoragie (infiltrat hemroagic) in interiorul tesutului: scalp; era viu la momentul loviturii

    Def. : Totalitatea modificarilor ce au loc in corpul uman dupa producerea unui traumatism cat timp corpul uman este inca viu. Existenta reactiei vitale atesta viata la momentul traumatismului (agresiunii) si a producerii leziunii traumatice (vatamarii)

  • Examinarea antropologica medico-legala

    Definitie: disciplina care se ocupa cu studiul medico-legal al resturilor scheletale. La omul viu aplica masuratorile antropometrice in scopul stabilirii caracterelor

    fenotipice pentru identificare sau in expertiza filiatiei (dupa virsta de 3 ani). Pe resturi scheletale expertiza medico-legala trebuie sa raspunda la urmatoarele

    intrebari: diagnosticul pozitiv de os caracteristici de grup: diagnosticul de specie (de natura umana sau nu?) rasa caracteristici individuale: identificarea sub raportul datelor individuale generale: sex, talie, virsta. identificare serologica si genetica (grup de singe, profil ADN) felul mortii si forma juridica a mortii cauza, mecanismele, imprejurarile mortii data probabila a inhumarii felul inhumarii: inhumare primara/secundara.

  • Entomologia medico-legala Definitie: disciplina care se ocupa cu studiul medico-legal al

    insectelor (grup din familia artropodelor) si altor artropode in sensul lamuririi unor cauze judiciare in mortile violente sau suspecte (data probabila a mortii, arealul in care s-a produs moartea si eventualele deplasari ale corpului, cauza mortii prin identificarea unor toxice cadaverice ce nu se mai pot gasi in cadavru-ex.droguri-, etc.).

    Se pot formula 5 principii generale: 1. estimarea varstei insectelor nou formate permite estimarea

    IPM 2. un cadavru fara larve (doar cu oua) are un IPM de maximum

    48 ore si minim 8 ore (in general). 3. larvele devoratoare (std. tertiar): minim 4-5 zile 4. larvele care se deplaseaza = minim 7-8 zile 5. puparium gol = 18-20 zile