Curs 13- Elemente Componente Ale Amenajarilor Peisagistice -1

8/16/2019 Curs 13- Elemente Componente Ale Amenajarilor Peisagistice -1

1/9

ELEMENTE COMPONENTE ALE AMENAJARILOR PEISAGISTICE

1. Elemente naturale: A. o parte nu se pot schimba sub interventia umana

B. o parte se pot schimba

A. Elemente care nu se schimba:

- macrorelieful

- elemente hidro-geografice: fluvii, rauri, lacuri mari, marile, panza freatica, constitutia geografica

- conditiile de clima

- succesiunea anotimpurilor

Dintre acestea: - unele au valoare peisagistica directa

- altele sunt conditii determinante pentru peisaj

Elemente diaane!

-lumina astrala: soarele, luna

-element natural cu rol particular

-element compozitional utilizat in arta peisajului

-situarea in lumina, penumbra sau umbra influenteaza perceperea spatiilor si volumelor

Kenya, Africa Allgu, Bavaria, !ermany

"rientarea locului amenajat peisagistic fata de:

-punctele cardinale

-latitudine geografica

-anotimpurile

-timpul diurn

-conditiile atmosferice, determina calitati diferite ale luminii.

#eabec$, %ashington &ibet


2/9

'verglades (ational )ar$, *lorida Aituta$i +agoon at #unrise, oo$ slands

ntensitatea si unghiul de incidenta al razelor genereaza efecte diferite de umbra si lumina.

'fecte de lumina si umbra sunt determinate si de:

-componentele tridimensionale ale peisajului roci, vegetatie, constructii etc./

-refle0ii, scanteieri ale apelor si zapezii

+umina:

-imprima varietate compozitiilor peisagere

-difera si fata de momentele zilei: dimineata, amiaza, seara

-regleaza: perceptia culorilor, volumetriei si te0turii componentelor peisajului

*unctie de componentele si tipul luminii:

-se orienteaza si organizeaza perspectivele

-orientarea cladirilor inclusiv fata de punctele cardinale/

-pozitia si densitatea plantatiilor

-talia arborilor -sortimentul general al vegetatiei utilizate

". Elemente naturale care se #$t schimba!

-microrelieful

-cursurile de apa

-mlastinile

-stancile

-solul

-vegetatia: cel mai plastic, cel mai manevrabil element

%. Elemente artiiciale!-construite

-functionale

-ornamentale

omponente:

-alei si drumuri

-pavilioane cu diferite destinatii

-terenuri de joaca si sport

-instalatii

-fantani

-bazine

-pergole


3/9

Elemente materiale in alcatuirea amena&aril$r #eisa'ere:

-terenul

-rocile

-apele

-vegetatia

-caile de comunicatii, circulatia

-constructii si obiective decorative

-constructii si amenajari utilitare

-mobilier de e0terior

-instalatii si echipamente tehnico-edilitare

Bro1n ounty #tate )ar$, ndiana Azaleas, 2apanese !arden, "regon

Augustusburg astle, (orth 3hine-%estfalia, !ermany 'iffel &o1er, )aris, *rance

Terenul

Sit: terenul si ambianta acestuia ca rezultat al-conditiilor naturale

-actiunii umane: constructii, instalatii, poluare, circulatie

Situl natural 4 neprelucrat foarte rar/

Situl rural 4 situl cu limite fizice ce favorizeaza perceptia peisajului pro0im sau indepartat

Situl urban!

-inchis

-limitat

-fara legatura cu perspective naturale e0terioare

Terenul urban:

-ca sit trebuie creat in cadrul compozitiei peisagistice

-creat in compozitia proiectata

-armonizarea cu spatiile urbane e0istente

-integrarea functionala cu structura urbana


4/9

-corelarea cu vecinatatile imediate: accese, spatii tampon, instalatii tehnico-edilitare

&erenul in sine ca element material al amenajarii peisagistice intervine direct in solutia compozitionala

prin:

-marime

-forma

-relief

-conditii hidro-geologice

Marimea terenului conditioneaza tipul amenajarii si scara.

&erenuri mari:

-spatii verzi cu functiuni comple0e

-mare afluenta a publicului

-scara compozitionala adecvata marimii

&erenuri mici:

-anumite amenajari peisagere

-capacitate de acces restransa

-scara adecvata

-armonizare functiuni 4 dimensiuni teren

($rma terenului influenteaza direct compozitia peisagistica.

'0.: fasiile verzi stradale

-foarte inguste 4 plantatii de aliniament

-mai late 4 introducerea de: circulatii, elemente decorative, mobilier stradal, plantatii

&erenurile lungi si inguste:

-necesita tratari diferentiate in raport cu cele largi si profunzime redusa

-raportul intre lungime si latime favorabil lungimii este avantajos compozitional 4 a0ial

-este necesara o corelare armonioasa a dimensiunilor in ansamblul compozitiei: a0e, perspective orientate

Relieul terenului-formele de microrelief 4 factor compozitional uneori determinant

-relieful ca suport material al: vegetatiei, elementelor construite

-relieful determinant in: ordonarea generala a compozitiei, orientarea privelistilor, perspectivelor,

decupajelor, varietatea spatiilor si volumelor

a. terenul $ri)$ntal!

-pentru amenajari de mici dimensiuni, e0.: scuar

-vecinatatile influenteaza puternic compozitia

-pentru amenajarile mari parcuri/ poate fi monoton

-permite imagini de ansamblu din afara amplasamentului

-necesita compozitional utilizarea de elemente suplimentare subtile: cromatica, relatia umbra-lumina,detaliere, materiale

-volumetria se bazeaza in general pe vegetatia lemnoasa

-au mai putine valente peisagistice

-se intalnesc mai des in siturile urbane

b. terenul in #anta!

-restrange libertatea conceptiei la: amplasare constructii, trasare alei

-ofera oportunitati si accente: dominante, perspective, modalitati de tratare a apei

-se citesc greselile compozitionale mai ales cand panta creste

-mai e0pus intemperiilor

-panta continua neatractiva

-de preferat panta cu discontinuitati-calitate dinamica

c. terenuri cu deni*elari si #ante dierite!

-favorizeaza diversitatea amenajarilor peisagistice


5/9

-subliniaza e0presivitatea vegetalului desen/

-compozitii dinamice, inedite

-nu avantajeaza compozitiile monumentale

-nu permite sesizarea imaginii de ansamblu arh. Kuro$ava: 5*iintei umane nu i-a displacut niciodata

ambiguitatea.6/

-imbina avantajele terenului in panta cu cele ale terenului orizontal

d. terenul c$nca*!

-poate fi 5citit6 in ansamblu

-dar si greselile compozitionale se 5citesc7 usor

-lipsa de intimitate

-lipsa ineditului 4 vezi totul de la inceput

-de obicei ocupat de apa

e. terenul c$n*e+!

-colina, deal

-poate fi utilizat la: parcuri, gradini publice, nu e indicat pentru amenajari sportive sau echipamente

tehnice pentru distractii

-poate personaliza un peisaj prin diverse amenajari

Tratarea $rmel$r de relie!-vaile si colinele pot fi valoroase pentru amenajarea parcurilor

-trebuie avut in vedere armonia ansamblului concav-conve0

-concavitatile favorizeaza liniile de vedere

-conve0itatile creeaza bariere vizuale: fundaluri, ecrane de protectie

-denivelarile pot fi modificate: amplificate, atenuate, sacrificate, crearea de noi denivelari, crearea de

suprafete plane, crearea de terase

-nivelare

-creare de microrelief

-reprofilare pentru a crea fundaluri si ecrane de protectie

-umpluturi de pamant, creeaza movile cu rol de limitare a distantei de vedere, cresterea interesului

-modelare prin terasare i se impune terenului un caracter arhitectural

-modelere si corectare relief prin volonament:

- modelari in profile larg concavizate - se reunesc armonios formele plane, conve0e, accidente sol


6/9

volonament

terasare

rearea de coline artificiale:

-pozitii avantajoase de observatie

-perspective interesante

-vederi panoramice

-poate reduce marimea aparenta a terenului

-colinele se modeleaza in general sinuos

- functie de directiile principale de observare

- functie de configuratia elementelor apropiate: lac, arii orizontale

-pot avea si rol de volum sculptural

-coline geometrizate land art/

C$rectarea #antel$r e+istente!-realizarea uni profil armonios

-schimbarile de panta

-asigurarea stabilitatii terenului

-se realizeaza prin intreruperi de panta: mase de roci, ziduri de sprijin, terase

Tratarea terenuril$r $ri)$ntale destinate #arcuri$r si 'radinil$r!

-utilizarea pantei naturale reduse/ e0istente

-mai putine valente peisagistice

-pe anumite suprafete se pot crea denivelari: rambleu, debleu

-modelare in profile franate 4 asemanatoare terasarii specifice parterelor denivelate bulingrin 4 situarea

unor partere la cote negative/

- adaptabile si compozitiei asimetrice

- sunt insotite de taluzuri, ziduri de sprijin, scari


7/9

-denivelarile pot fi accentuate vizual prin : oglinzi de apa la cota inferioara, suprainaltarea rambleului cu

plantatii sau elemente construite jardiniera, zid, pergola, platforma/

-volonamentul pe teren orizontal, mai ales la amenajari peisagere confera peluzelor o usoara formaconcava pe directia perspectivelor8 insotit de subliniere prin vegetatie si zonele usor inaltate are efect optic

de alungire a liniilor de vedere si inlaturarea monotoniei

-amenajari de rocarii: impresia de relief accentuat, dinamism, cap de perspectiva

As#ecte tehnice in #r$iectarea relieului

-crearea echilibrului intre ramblee si deblee

-lucrarile de miscare a pamantului sunt costisitoare

-la pantele puternice se evita terasele perfect orizontale: pentru economie de terasamente si pentru corectie

optica daca e perfect orizontal un observator situat sus va avea impresia unei contrapante, terasa usor

inclinata 4 impresia de orizontalitate/

-inclinarile pantelor: in functie de unghiul de alunecare care variaza intre 9; si


8/9

-valorificarea peisagistica a rocilor: integrarea celor prezente in teren, crearea de compozitii artificiale

)eisaje cu roci- mase stancoase si roci mari e0istente

-vizual: locuri atractive, surprize, puncte de perspectiva in parcurgere

-scoaterea in evidenta a volumetriei, te0turii, culorii prin diverse metode:

- degajarea vederii pe directii favorabile

- crearea de culoare vizuale favorabile iluminarii

- inlaturarea sau completarea partiala

- defrisarea unor plante insotitoare

- plantarea unor plante favorabile

Alabama >ills, alifornia Anse &a$ama$a Beach, ?ahe sland, #eychelles

C$m#$)itii artiiciale cu r$ci

-cadrul adecvat 4 relieful framantat

-uneori necesita modelarea terenului pentru a crea impresia de natural

-anrocamentele se realizeaza cu material de aceeasi natura: calcare, bazalt, granit

-amplasarea rocilor functie de forma, marime: la baza pantelor si in rape -rocile neregulate, stanci mari si

verticale 4 pe culmea unei coline abrupte-blocurile se grupeaza: neregulat, in armonie, contrast de volume, partial ingropate

Arches (ational )ar$, @tah angla, Kingdom of ans$ar, ndia

Alte situatii de utili)are a r$cil$r

-in zonele in care pot fi armonizate compozitional

-realizarea de scene pitoresti: grote, izvoare, caderi de apa, albiile paraielor artificiale

-realizarea de compozitii mi0te: beton tratat arhitectural, roci contrastante

-influenta gradinilor japoneze 4 decorarea unor curti interioare plane, roci relativ mari amplasate - pe suprafete inerte: pietris, nisip, dalaj

- pe gazon 4 asociate cu plante

-pot insoti elemente construite: bazin, jardiniera, banca, scara


9/9

Badlands (ational )ar$, #outh Da$ota athedral !orge #tate )ar$, (evada

Al#inariile si r$cariile

!radina alpina alpinariu/:

-de obicei incluse in parcuri si gradini botanice

-reproduc la scara mica 4 sugereaza o scena montana

-gruparea rocilor dupa linii directoare, etajari neregulate-rocile aparente se incastreaza in pamant, in contrapanta, neregulat, etajate 4 stabilitate ansamblu

-spatiile si nisele pentru vegetatie se umplu cu pamant fertil peste un strat drenant

R$cariile ,stancarii- urmaresc aceleasi principii:

-pot fi dominant alcatuite din lespezi in combinatie cu roci mari neregulate

-se evita pozitionarea pietrelor tip piramida

-crearea ambiantei in concordanta cu zona climatica

3ocile mai pot fi utilizate la:

-ziduri de sprijin, platforme pentru elemente de arhitectura 4 chioscuri, borduri, bazine, pavaje, jardiniere,

scari.

Curs 13- Elemente Componente Ale Amenajarilor Peisagistice -1

Documents

Transcript of Curs 13- Elemente Componente Ale Amenajarilor Peisagistice -1