Curs 1 SPM Indicatori

42
CURS INTRODUCTIV CURS INTRODUCTIV ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ Conf.dr. Georgeta Conf.dr. Georgeta Z Z anoschi anoschi E E -mail: -mail: z z anoschi anoschi [email protected] [email protected]

description

indicatori spm

Transcript of Curs 1 SPM Indicatori

Page 1: Curs 1 SPM Indicatori

CURS INTRODUCTIVCURS INTRODUCTIVÎN SĂNĂTATE ÎN SĂNĂTATE

PUBLICĂPUBLICĂ

Conf.dr. Georgeta Conf.dr. Georgeta ZZanoschianoschi

EE-mail:-mail: z [email protected]@yahoo.com

Page 2: Curs 1 SPM Indicatori

În definiţia O.M.S. este:„Ştiinţa şi arta prevenirii bolilor, prelungirii vieţii şi promovării sănătăţii prin

eforturile organizate ale societăţii,”Sănătatea Publică. ScopSănătatea Publică are ca obiect de studiu starea de sănătate a populaţiei,

corelată cu factorii care o influenţează. Scopul Sănătăţii Publice este acela de a reduce la nivel populaţional:

disconfortul; boala; incapacitatea (invaliditatea şi handicapul); decesul prematur.

Obiectul Sănătăţii Publice îl reprezintă grupurile umaneScopurile Sănătăţii Publice:1. Promovarea sănătăţii, urmărind ca oamenii să fie tot mai sănătoşi,

pentru a putea participa la viaţa socială.2. Ocrotirea sănătăţii prin menţinerea sănătăţii şi prevenirea bolilor.3. Controlul morbidităţii prin combaterea bolilor şi a consecinţelor lor.4. Redobândirea sănătăţii prin contribuţia medicilor, a serviciilor sanitare

şi sociale.

Page 3: Curs 1 SPM Indicatori

Sănătatea Publică. Conţinut (domeniile principale ale sănătăţii publice) Cunoaşterea şi evaluarea stării de sănătate a unei populaţii, utilizând noţiuni de:

demografie (mortalitate, letalitate, natalitate, etc.);morbiditate (incidenţă, prevalenţă, morbiditate spitalizată);studii epidemiologice descriptive şi analitice;screening

Studiul influenţei factorilor de risc socio-economici asupra stării de sănătate a populaţiei, ştiind că o parte din boli sunt cu determinism social. Noţiuni de biostatistică cu etapele sale de culegere, prelucrare şi interpretare a datelor. Educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii. Noţiuni de management sanitar. Descrierea şi analiza comparativă a principalelor sisteme de sănătate existente în lume. Noţiuni de legislaţie sanitară. Reforma serviciilor de sănătate. Îngrijiri primare de sănătate. Îngrijiri de specialitate oferite de unităţile cu paturi şi cele din ambulatoriu. Managementul şi calitatea serviciilor de sănătate Noţiuni de prevenire a principalelor cauze de îmbolnăvire prin aplicarea programelor naţionale de sănătate.

Page 4: Curs 1 SPM Indicatori

Obiectivele de studiu ale Sănătăţii publice:

Cunoaşterea stării de sănătate a populaţiei; identificarea nevoilor de sănătate ale comunităţii şi ierarhizarea lor în funcţie de priorităţi; Cunoaşterea morbidităţii colective şi factorii care o condiţionează; promovarea unei politici care să favorizeze sănătatea şi prevenirea îmbolnăvirilor; Cunoaşterea măsurilor complexe care să ducă la apărarea, promovarea şi refacerea stării de sănătate a populaţiei. Supravegherea sănătăţii grupurilor umane; Evaluarea calităţii serviciilor de sănătate; asigurarea controlului sănătăţii prin efortul conjugat al întregii colectivităţi.

Page 5: Curs 1 SPM Indicatori

Caracteristicile diagnosticului stării de sănătate la nivel individual şi de colectivitate

DiagnosticulDiagnosticul stării de sănătate a stării de sănătate a individuluiindividuluiDiagnosticulDiagnosticul stării de sănătate a stării de sănătate a colectivităţiicolectivităţii

11 IdentificareaIdentificarea persoaneipersoanei (nume, sex, vârstă, etc.) (nume, sex, vârstă, etc.)Identificarea grupuluiIdentificarea grupului (distribuţia şi valorile medii, (distribuţia şi valorile medii,

dispersia de la valorile medii pentru sex, vârstă, alte dispersia de la valorile medii pentru sex, vârstă, alte variabile)variabile)

22

AnamnezăAnamneză::- examen clinic;examen clinic;- examen paraclinic;examen paraclinic;- informaţiile obţinute se compară cu un informaţiile obţinute se compară cu un

„model” ştiut pentru diverse afecţiuni.„model” ştiut pentru diverse afecţiuni.

Se culeg Se culeg informaţiiinformaţii în condiţii cât mai standardizate în condiţii cât mai standardizate- se prelucrează datele;- se prelucrează datele;- se centralizează;- se centralizează;- se calculează indicii;- se calculează indicii;- se compară rezultatele cu anumite modele de - se compară rezultatele cu anumite modele de

referinţă.referinţă.

33DiagnosticulDiagnosticul (nivelului de sănătate) de boală a (nivelului de sănătate) de boală a

individuluiindividuluiDiagnosticulDiagnosticul sănătăţii sănătăţii comunităţiicomunităţii

44 Determinarea etiologieiDeterminarea etiologiei bolii bolii Determinarea cauzelorDeterminarea cauzelor probabil implicate probabil implicate

55 TratamentulTratamentul etiologic sau simptomatic etiologic sau simptomaticTratamentulTratamentul sub forma unui program de măsuri care sub forma unui program de măsuri care

vizează factorii de risc sau boala a cărei prevalenţă vizează factorii de risc sau boala a cărei prevalenţă a fost determinatăa fost determinată

66 ControlulControlulControlulControlul prin monitorizarea stării de sănătate a prin monitorizarea stării de sănătate a

colectivităţiicolectivităţii

Page 6: Curs 1 SPM Indicatori

Factorii care influenţează starea de sănătate a populaţiei (Determinanţii stării de sănătate a populaţiei – modelul Dever)

Există mai multe clasificări a factorilor care influenţează starea de sănătate a populaţiei

1. Factori endogenia) Sexul;b) Rasa;c) Vârsta;d) Caracteristici biologice;e) Receptivitatea la infecţii;f) Ereditatea;g) Constelaţia hormonală;h) Caracteristici demografice ale populaţiei2. Factori de mediu (ambientali sau mezologici) mediu fizic:- temperatura;- umiditatea;- radiaţii;- zgomot;factori geo-climatici:- altitudine;- zonă geografică;- la locul de muncă;- locuinţă;- mediul înconjurător.

Page 7: Curs 1 SPM Indicatori

factori chimici: - substanţe organice şi anorganice din apă, aer, sol şi alimente.factori biologici: - bacterii;- fungi;- paraziţi;- virusuri.factorii mediului social: - socio-culturali, PIB;- pragul de sărăcie;- mediul de reşedinţă;- stilul de viaţă şi alimentaţie;- condiţii de muncă şi locuit;- nivel de instruire, cultură, tradiţii, obiceiuri

3. Factorii comportamentali, atitudini, obiceiuri4. Sistemul de îngrijiri de sănătateStilul de viaţă este influenţat de: factorii de mediu experienţa individuală presiunea anturajului mijloace financiare disponibile politica economică şi socială

Page 8: Curs 1 SPM Indicatori

Stilul de viaţă include: obiceiuri alimentare şi consum (abuz) de alcool, de droguri fumatul stresul violenţa socială sedentarismul odihna comportamentul sexual comportamentul rutier riscuri în timpul liber, riscuri profesionaleDin cei patru factori determinanţi ai sănătăţii: stilul de viaţă - 51%. factorii biologici - 20%; mediul ambiant - 19%; sistemul de îngrijiri de sănătate – 10%.

Page 9: Curs 1 SPM Indicatori

Stilul de viaţă are următoarele componente:obiceiuri alimentare şi consum sau abuz de alcool;fumatul;stresul;utilizarea drogurilor;comportamentul sexual;comportamentul rutier;activitatea fizică (sedentarismul);riscuri în timpul liber;riscuri profesionale;Stilul de viaţă este influenţat de: factorii de mediu fizic; presiunea anturajului; dezvoltarea socio-economică a unei ţări; nivelul de educaţie al populaţiei în probleme de sănătate; obiceiuri dăunătoare sănătăţii determinate de tradiţii, grad de instruire; mijloacele financiare de care dispune un individ sau un grup populaţional; publicitatea crescută la produse cu influenţă negativă asupra stării de sănătate a populaţiei (de ex. industria alcoolului). politica economică şi socială a unei ţări ce încurajează producerea şi consumul de bunuri cu influenţă negativă asupra stării de sănătate a populaţiei, precum şi publicitatea la astfel de produse.

Page 10: Curs 1 SPM Indicatori

Unii autori (Birckner), arată că astfel de evaluări ale stării de sănătate comunitare se realizează din punctul de vedere al:

populaţiei; serviciilor de sănătate; cunoştinţelor medicale în domeniu; a) Din punctul de vedere al populaţiei, aceasta trebuie să fie informată în

legătură cu: propriile probleme de sănătate; modul de prevenire al îmbolnăvirilor; principalii factori de risc ce influenţează sănătatea; promovarea unui stil de viaţă sanogen.

b) Din punctul de vedere al serviciilor de sănătate, evaluările se referă la: stabilirea nevoii de servicii medicale; determinarea priorităţilor; evaluarea calităţii serviciilor de sănătate;

c) Din punctul de vedere al cunoştinţelor medicale privind: cercetarea medicală; evaluarea tehnologiilor de diagnostic şi tratament; percepţia problemelor de sănătate la nivel comunitar;

Teoretic, sănătatea se situează între doi poli: zero şi ideal.Zero reprezintă moarte.Ideal reprezintă sănătate optimă.Omul tinde în permanenţă spre idealul de sănătate optimă.

Page 11: Curs 1 SPM Indicatori

Indicatori propuşi de Uniunea Europeană pentru a fi utilizaţi în Indicatori propuşi de Uniunea Europeană pentru a fi utilizaţi în monitorizarea stării de sănătate a comunităţii, 1997monitorizarea stării de sănătate a comunităţii, 1997

A. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATEA. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE1. Speranţa 1. Speranţa dede viaţă viaţă- speranţa - speranţa dede viaţă la diferite vârste viaţă la diferite vârste - speranţa de viaţa în condiţii de sănătate- speranţa de viaţa în condiţii de sănătate2. Mortalitate2. Mortalitate- mortalitate generală- mortalitate generală- mortalitate pe cauze de deces- mortalitate pe cauze de deces- rate de supravieţuire- rate de supravieţuire- mortalitate infantilă- mortalitate infantilă- anii potenţiali de viaţă pierduţi (APVP sau termenul din engleză PYLL)- anii potenţiali de viaţă pierduţi (APVP sau termenul din engleză PYLL)3. Morbiditate3. Morbiditate - morbiditate specifică; prevalenta, incidenţa pentru unele boli- morbiditate specifică; prevalenta, incidenţa pentru unele boli- morbiditate profesională- morbiditate profesională4. Calitatea vieţii4. Calitatea vieţii- DALY – ani de viaţă corectaţi după incapacitate- DALY – ani de viaţă corectaţi după incapacitate- alţi indici – QALY – evaluare economică- alţi indici – QALY – evaluare economicăB. INDICATORI AI STILULUI DE VIAŢĂB. INDICATORI AI STILULUI DE VIAŢĂ1. Consumul de tutun1. Consumul de tutun2. Consumul de alcool2. Consumul de alcool3. Consumul de droguri3. Consumul de droguri4. Dieta4. Dieta

Page 12: Curs 1 SPM Indicatori

C. INDICATORI DE CARACTERIZARE A CONDIŢIILOR DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ1. Rata de angajare/şomaj2. Condiţii ale mediului de muncă- proporţia persoanelor cu expunere, la substanţe cancerigene şi alte substanţe periculoase- frecvenţa accidentelor şi bolilor profesionale3. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de locuit (habitat)4. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de mediu înconjurător- poluare aer- poluare apă- alte tipuri de poluare- radiaţii- expunere la substanţe cancerigene sau alte substanţe dăunătoare în afara locului de muncăD. PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII1. Surse de finanţare2. Resurse umane3. Cost/bolnav internat4. Cost medicamente/bolnav internat

Page 13: Curs 1 SPM Indicatori

E. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE1.Sex2. Vârstă3. Starea civilă4. Loc de rezidenţă5. Educaţie6. Venit7. Subgrupuri populaţionale defavorizate

Setul de indicatori propuşi pentru evaluarea „profilului stării de sănătate al unei comunităţi”Caracteristici socio-demografice1. Distribuţia populaţiei după vârstă şi grup etnic 2. Numărul şi protecţia persoanelor de peste 25 ani cu nivel educaţional mai mic decât liceul3. Distribuţia în funcţie de venitul mediu al gospodăriei4. Proporţia copiilor sub 15 ani cate trăiesc în familii aflate sub pragul sărăciei5. Rata şomajului6. Numărul şi proporţia familiilor monoparentaleStarea de sănătate7. Rata mortalităţii infantile

Page 14: Curs 1 SPM Indicatori

8. Rata specifică şi rata standardizată a mortalităţii pentru toate cauzele de deces şi separat prin boli cardio-vasculare, cancer pulmonar, cancer de sân, accidente de trafic, accidente de muncă, sinucideri după vârstă, sex şi grup etnic9. Incidenţa SIDA, rujeolă, tuberculoză, sifilis după vârstă, sex şi grup etnic10. Proporţia naşterilor la adolescente (10-17 ani) din totalul naşterilor11. Numărul şi rata abuzurilor confirmate în rândul copiilorFactori de risc asociaţi sănătăţii12. Proporţia copiilor în vârstă de 2 ani care au făcut toate vaccinurile recomandate13. Proporţia populaţiei fumătoare după vârstă, sex şi grup etnic14. Proporţia populaţiei de peste 18 ani care suferă de obezitate15. Numărul episoadelor în care s-a constatat depăşiri ale limitelor admise pentru poluarea aerului şi tipul poluării

Page 15: Curs 1 SPM Indicatori

Consumul de resurse în sistemul de îngrijiri pentru sănătate16. Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor Starea funcţională17. Proporţia adulţilor care au raportat că starea

sănătăţii lor este de la bună la excelentă 18. Numărul mediu de zile în decursul ultimei luni în

care adulţii au raportat că sănătatea fizică sau mentală nu a fost bună

Calitatea vieţii19. Proporţia adulţilor care s-au declarat satisfăcuţi de

sistemul îngrijirilor de sănătate20. Proporţia adulţilor care s-au declarat satisfăcuţi de

calitatea vieţii din comunitatea lor.

Page 16: Curs 1 SPM Indicatori

DALY (Disability Adjusted Life Years)DALY (Disability Adjusted Life Years)Ani de viaţa ajustaţi (corectaţi)după incapacitateAni de viaţa ajustaţi (corectaţi)după incapacitate

In mod clasicIn mod clasic, evaluarea stării de sănătate a , evaluarea stării de sănătate a populaţiei utilizează indicatori de mortalitate şi populaţiei utilizează indicatori de mortalitate şi de morbiditate (incidenţa şi prevalenţa bolilor).de morbiditate (incidenţa şi prevalenţa bolilor).

Datorită modificărilor apărute în ultimul timp Datorită modificărilor apărute în ultimul timp (în ultimele decenii) privind modelul de (în ultimele decenii) privind modelul de mortalitate şi de morbiditate au impus găsirea mortalitate şi de morbiditate au impus găsirea unor alte metode prin care să fie măsurată unor alte metode prin care să fie măsurată starea de sănătate a populaţiei.starea de sănătate a populaţiei.

Page 17: Curs 1 SPM Indicatori

Dintre aceste metode enumerăm:Dintre aceste metode enumerăm: măsurarea impactului deceselor premature;măsurarea impactului deceselor premature; a deceselor evitabile;a deceselor evitabile; elaborarea de indicatori complecşi care să ţină cont elaborarea de indicatori complecşi care să ţină cont

în acelaşi timp de intensitatea fenomenului de în acelaşi timp de intensitatea fenomenului de mortalitate şi de consecinţele nefatale ale cauzelor mortalitate şi de consecinţele nefatale ale cauzelor de îmbolnăvire (incapacitatede îmbolnăvire (incapacitate, handicap):, handicap):

speranţa de viaţă fără incapacitate;speranţa de viaţă fără incapacitate; speranţa de viaţă fără handicap;speranţa de viaţă fără handicap; speranţa de viaţă ajustată pentru incapacitate – DALYsperanţa de viaţă ajustată pentru incapacitate – DALY

DALYDALY QALYQALY DALYDALY Conform autorilor (Lopez şi Murrary) Conform autorilor (Lopez şi Murrary)

Page 18: Curs 1 SPM Indicatori

În dezvoltarea conceptului de DALY s-a ţinut În dezvoltarea conceptului de DALY s-a ţinut cont de 4 elemente fundamentale:cont de 4 elemente fundamentale:1. Orice afectare a stării de sănătate, orice pierdere 1. Orice afectare a stării de sănătate, orice pierdere

de bunăstare trebuie inclusă într-un indicator de de bunăstare trebuie inclusă într-un indicator de evaluare a stării de sănătate a populaţiei.evaluare a stării de sănătate a populaţiei.

2. Impactul bolii asupra individului este condiţionat 2. Impactul bolii asupra individului este condiţionat de o serie de caracteristici de persoană: sex, de o serie de caracteristici de persoană: sex, vârstă, venit, nivel educaţional, religie, etnie, vârstă, venit, nivel educaţional, religie, etnie, ocupaţie.ocupaţie.

Page 19: Curs 1 SPM Indicatori

3. Evenimentele identice 3. Evenimentele identice decesuldecesul sunt considerate într-o manierăsunt considerate într-o manieră

invaliditateinvaliditate identică indiferent de loculidentică indiferent de locul

incapacitateincapacitate geografic al producerii lor. geografic al producerii lor.

4. Timpul – este utilizat ca o unitate de măsură 4. Timpul – este utilizat ca o unitate de măsură comună pentru evaluarea poverii bolii la nivel comună pentru evaluarea poverii bolii la nivel populaţional datorită decesului prematur şi populaţional datorită decesului prematur şi incapacitate.incapacitate.

Page 20: Curs 1 SPM Indicatori

În calcule sunt utilizate incidenţa evenimentelor şi În calcule sunt utilizate incidenţa evenimentelor şi durata lor.durata lor.

În elaborarea modelului de calcul pentru DALY În elaborarea modelului de calcul pentru DALY s-s-au avut în vedere patru aspecte sociale pentru au avut în vedere patru aspecte sociale pentru cuantificarea impactului bolii:cuantificarea impactului bolii:

1. Anii pierduţi ca urmare a decesului prematur1. Anii pierduţi ca urmare a decesului prematur- - pentru măsurarea decesului prematur autorii au utilizat pentru măsurarea decesului prematur autorii au utilizat

metoda anilor de viaţă pierduţi standardizaţi;metoda anilor de viaţă pierduţi standardizaţi;

- ca standard a fost utilizată tabela de viaţă calculată după - ca standard a fost utilizată tabela de viaţă calculată după OMS, modelul „vest”, nivel 26 cu o speranţă de viaţă la OMS, modelul „vest”, nivel 26 cu o speranţă de viaţă la naştere: naştere:

pentru bărbaţi - 80 anipentru bărbaţi - 80 ani pentru femei - 82,5 anipentru femei - 82,5 ani

Page 21: Curs 1 SPM Indicatori

2. Valoarea timpului trăit la diverse vârste 2. Valoarea timpului trăit la diverse vârste deoarece deoarece rolurile şi pierderile sociale sunt diferite de-a lungul rolurile şi pierderile sociale sunt diferite de-a lungul vieţii, pentru a explica acest aspect, în calculul vieţii, pentru a explica acest aspect, în calculul DALY, a fost introdusă o frecvenţă exponenţială DALY, a fost introdusă o frecvenţă exponenţială pentru ponderea vârstei.pentru ponderea vârstei.

3. Anii de viaţă pierduţi în incapacitate de diverse 3. Anii de viaţă pierduţi în incapacitate de diverse gradegrade- în acest sens au fost identificate şase nivele de incapacitate - în acest sens au fost identificate şase nivele de incapacitate

care se întind de la care se întind de la o stare de sănătate perfectă o stare de sănătate perfectă deces.deces.- pentru fiecare nivel a fost stabilit un ansamblu de consecinţe - pentru fiecare nivel a fost stabilit un ansamblu de consecinţe

ale bolii sau traumatismului şi care se manifestă prin ale bolii sau traumatismului şi care se manifestă prin incapacitate.incapacitate.

- - coeficientul de ponderare pentru incapacitate oscilează de la coeficientul de ponderare pentru incapacitate oscilează de la 0 0 1. 1.

4. 4. Ţinând seama deŢinând seama de aspectul aspectul „economic” „de „economic” „de actualizare” actualizare” în timp s-a aplicat un indice de în timp s-a aplicat un indice de discount de 3 %.discount de 3 %.

Page 22: Curs 1 SPM Indicatori

Măsurarea poverii bolii la nivel populaţional prin Măsurarea poverii bolii la nivel populaţional prin DALY are în sănătatea publică o serie de aplicaţii:DALY are în sănătatea publică o serie de aplicaţii:1. Stabilirea de priorităţi pentru serviciile de sănătate în scop 1. Stabilirea de priorităţi pentru serviciile de sănătate în scop

preventiv şi curativ.preventiv şi curativ.

2. Stabilirea de obiective pentru intervenţii, inclusiv pentru 2. Stabilirea de obiective pentru intervenţii, inclusiv pentru programele de sănătateprogramele de sănătate

3. Furnizarea de criterii pentru evaluarea intervenţiilor în 3. Furnizarea de criterii pentru evaluarea intervenţiilor în sănătatea publică, inclusiv pentru programele de sănătate.sănătatea publică, inclusiv pentru programele de sănătate.

4. Criterii de alocare a resurselor de sănătate.4. Criterii de alocare a resurselor de sănătate.

5. Identificarea zonelor şi a grupurilor populaţionale 5. Identificarea zonelor şi a grupurilor populaţionale defavorizate.defavorizate.

6. Stabilirea priorităţilor pentru cercetarea serviciilor de 6. Stabilirea priorităţilor pentru cercetarea serviciilor de sănătate.sănătate.

Page 23: Curs 1 SPM Indicatori

Studiu DALY – pentru ROMÂNIA 1998Studiu DALY – pentru ROMÂNIA 1998

În România pentru prima dată s-a calculat În România pentru prima dată s-a calculat DALYDALY în în 1998 într-un proiect finanţat de Banca Mondială.1998 într-un proiect finanţat de Banca Mondială.

S-a stabilit structura DALY pe cauze în S-a stabilit structura DALY pe cauze în România, 1998România, 19981. Bolile cardiovasculare1. Bolile cardiovasculare2. Tumori maligne2. Tumori maligne3. Tulburări mentale şi de comportament-consumul de 3. Tulburări mentale şi de comportament-consumul de

alcool şi consecinţele acestuia).alcool şi consecinţele acestuia).4. Accidente4. Accidente5. Traumatisme5. Traumatisme6. Otrăviri6. Otrăviri

Page 24: Curs 1 SPM Indicatori

DALYDALYanii de viaţă ajustaţi (corectaţi) după incapacitateanii de viaţă ajustaţi (corectaţi) după incapacitate

măsoară povara globală a bolii în populaţiemăsoară povara globală a bolii în populaţie anii de viaţă pierduţi prin deces prematuranii de viaţă pierduţi prin deces prematur anii trăiţi în incapacitateanii trăiţi în incapacitate un DALY reprezintă un an de viaţă sănătoasă pierdut.un DALY reprezintă un an de viaţă sănătoasă pierdut. ia în consideraţie doar două caracteristici:ia în consideraţie doar două caracteristici: - vârsta- vârsta - sexul- sexul- ca predicţii pentru anul 2020 la - ca predicţii pentru anul 2020 la nivel mondialnivel mondial se aşteaptă ca primele cauze ale se aşteaptă ca primele cauze ale poverii bolii să fie determinate de: poverii bolii să fie determinate de:

boala ischemicăboala ischemică depresie unipolarădepresie unipolară accidente de traficaccidente de trafic boli cerebro-vasculareboli cerebro-vasculare BPOCBPOC infecţii ale tractului respirator inferiorinfecţii ale tractului respirator inferior TBCTBC afecţiuni cauzate de războaieafecţiuni cauzate de războaie

Page 25: Curs 1 SPM Indicatori

În România primele cauze care determină povara bolii sunt:

• bolile aparatului cardiovascular• tumori maligne• tulburări mentale şi de comportament• accidente, traumatisme, otrăviri• bolile SNC• bolile aparatului digestiv• bolile aparatului respirator• bolile infecţioase• malformaţii congenitale

Page 26: Curs 1 SPM Indicatori

Raportul OMS privind starea de sănătate în anul 2002 identifică Raportul OMS privind starea de sănătate în anul 2002 identifică cei mai importanţi factori de risc, în număr de 10, existenţi la cei mai importanţi factori de risc, în număr de 10, existenţi la nivel global şi regional, în funcţie de povara bolii pe care o nivel global şi regional, în funcţie de povara bolii pe care o

determină, evaluată prin DALY şi PYLLdetermină, evaluată prin DALY şi PYLL

comportamentul sexual cu risccomportamentul sexual cu risc HTAHTA fumatulfumatul consumul excesiv de alcoolconsumul excesiv de alcool lipsa apei potabile în regiunelipsa apei potabile în regiune lipsa igienei sau a sanitaţiei de bazălipsa igienei sau a sanitaţiei de bază deficitul de fierdeficitul de fier poluarea mediului datorită arderii combustibilului solidpoluarea mediului datorită arderii combustibilului solid colesterolul crescutcolesterolul crescut obezitateaobezitatea

Page 27: Curs 1 SPM Indicatori

Pentru ţările puternic dezvoltate, primii factori de risc sunt:

- fumatul- HTA- consumul de alcool- colesterolul crescutIar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:- boala coronariană- depresia unipolară- bolile cerebro-vasculare- alcoolismul

Page 28: Curs 1 SPM Indicatori

Pentru ţările mediu dezvoltate, primii factori de risc sunt:

- consumul de alcool- HTA- fumatul - subnutriţia- obezitateaIar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:- tulburările depresive unipolare- bolile cerebro-vasculare- infecţii respiratorii- traumatisme datorate accidentelor rutiere

Page 29: Curs 1 SPM Indicatori

Pentru ţările subdezvoltate, primii factori de risc sunt:

- subnutriţia- comportamentul sexual cu risc- lipsa apei potabile şi a igienei- poluarea cu particole solideIar în ierarhia DALY, primele cauze sunt:- infecţia HIV/SIDA- infecţii ale tractului respirator inferior- boala diareică- bolile copilăriei

Page 30: Curs 1 SPM Indicatori

QALY (QUALITY ADJUSTED LIFE-YEARS)QALY (QUALITY ADJUSTED LIFE-YEARS)ani de viaţă corectaţi după calitateani de viaţă corectaţi după calitate

Metodă de măsurare a calităţii vieţii utilă în evaluarea Metodă de măsurare a calităţii vieţii utilă în evaluarea economică de tip cost-utilitateeconomică de tip cost-utilitate Accentul se pune pe Accentul se pune pe valoarea pe care o dă o persoană valoarea pe care o dă o persoană propriei sale sănătăţipropriei sale sănătăţi Ia în calcul modificările referitoare la rata de supravieţuire Ia în calcul modificările referitoare la rata de supravieţuire şi calitatea vieţii pacienţilor, pentru a evalua beneficul pe şi calitatea vieţii pacienţilor, pentru a evalua beneficul pe care îl aduce de ex. un tratamentcare îl aduce de ex. un tratament În evaluarea În evaluarea cost-utilitatecost-utilitate, costul total al unei intervenţiei , costul total al unei intervenţiei se raportează la numărul de QALY obţinuţi prin aplicarea se raportează la numărul de QALY obţinuţi prin aplicarea acelei intervenţii, obţinându-se un cost/QALY.acelei intervenţii, obţinându-se un cost/QALY.

Page 31: Curs 1 SPM Indicatori

Analiza cost-utilitate este folosită atunci când:1. Calitatea vieţii reprezintă principalul /unicul rezultat- apreciază modalitatea în care aplicarea diferitelor programe

de sănătate aduce îmbunătăţiri stării de sănătate a unui pacient2. Calitatea vieţii este considerată un rezultat important- în evaluarea unei anumite unităţi medicale considerându-se

importantă nu numai supravieţuirea ci şi calitatea acestei supravieţuiri

3. Când aplicarea unui program de sănătate are impact asupra mortalităţii şi morbidităţii dintr-un teritoriu

- administrarea de estrogeni în menopauză îmbunătăţeşte calitatea vieţii datorită faptului că:

ameliorează simptomatologia şi prin acest lucru scade disconfortulscade mortalitatea produsă datorită fracturii de şoldcreşte mortalitatea din cauza complicaţiilor care pot apărea: hemoragie uterină, cancer de endometru

Page 32: Curs 1 SPM Indicatori

4. Atunci când se compară mai multe programe de sănătate, decidentul în sănătate trebuind să aleagă care este cel mai bun pentru a creşte calitatea vieţii şi a putea fi finanţat:

- programe de sănătate cu caracter preventiv (fluorizarea apei, imunizări)

- extinderea unei unităţi de terapie intensivă – boli cardiovasculare

- program de screening pentru depistarea la nivel populaţional a cancerului de col uterin

- program privind planificarea familială şi utilizarea mijloacelor contraceptive.

5. Pentru a compara un anumit program pentru care a fost stabilită deja analiza cost-utilitate

Page 33: Curs 1 SPM Indicatori

ANII POTENŢIALI DE VIAŢĂ PIERDUŢI (APVP)ANII POTENŢIALI DE VIAŢĂ PIERDUŢI (APVP)(INDICE PYLL)(INDICE PYLL)

Definiţie:Definiţie: Suma anilor pe care i-ar fi trăit cel decedat dacă nu Suma anilor pe care i-ar fi trăit cel decedat dacă nu ar fi murit printr-o serie de decese evitabile şi înaintea ar fi murit printr-o serie de decese evitabile şi înaintea împlinirii vârstei de 70 ani (speranţa de viaţă la naştere pentru împlinirii vârstei de 70 ani (speranţa de viaţă la naştere pentru România).România).

APVPAPVP Reprezintă o selecţie pe cauze de deces care este strâns legată Reprezintă o selecţie pe cauze de deces care este strâns legată

de intervenţia serviciilor de sănătate.de intervenţia serviciilor de sănătate. Indicator sensibil al stării de sănătate al unei populaţii şi un Indicator sensibil al stării de sănătate al unei populaţii şi un

mijloc de stabilire şi de comparare în ceea ce priveşte eficienţa mijloc de stabilire şi de comparare în ceea ce priveşte eficienţa sistemelor de sănătate. sistemelor de sănătate.

Se referă la conceptul de Se referă la conceptul de mortalitate evitabilămortalitate evitabilă ca indicator al ca indicator al calităţii asistenţei medicale (decese evitabile)calităţii asistenţei medicale (decese evitabile)

Page 34: Curs 1 SPM Indicatori

• Criteriu de evaluare a unui program de prevenţie• Măsură cantitativă a mortalităţii prematureReflectă tendinţele de mortalitate pentru grupele de vârstă tinere prin luarea în considerare nu numai a cauzelor medicale de deces ci şi a grupelor de vârstă (vârsta la care survine decesul)• Poate fi calculat şi pentru un factor de risc specific cum ar fi consumul de alcool sau de tutun• Când acest indicator este analizat în timp şi pentru diferite colectivităţi, se calculează ca o rată la %o de locuitori – reflectând impactul decesului prematur asupra întregii populaţii.• Este utilizat pentru a evidenţia impactul pe care îl exercită APVP asupra a cinci cauze de deces premature:

Page 35: Curs 1 SPM Indicatori

- boli cardiovasculare- boli cardiovasculare- accidenteaccidente- bolile aparatului respiratorbolile aparatului respirator

- neoplaziineoplazii- bolile aparatului digestivbolile aparatului digestiv

Conceptul se bazează pe faptul că, pentru unele boli, cunoştinţele sunt atât de avansate, la fel şi tehnologiile, încât ele nu trebuie să conducă la deces. Aceste decese ar putea fi complet evitate dacă măsurile de prevenţie primară şi secundară ar fi aplicate corect şi la timp. În general se acordă o importanţă crescută îngrijirii medicale propriu-zise şi mai puţin aspectului preventiv, pierzând din vedere faptul că printr-o profilaxie eficientă s-ar putea reduce substanţial mortalitatea şi s-ar putea adăuga un număr important de ani la speranţa de viaţă.

Page 36: Curs 1 SPM Indicatori

CAUZE DE DECES EVITABILE RECOMANDATE CAUZE DE DECES EVITABILE RECOMANDATE PENTRU EUROPA CENTRALĂ ŞI DE ESTPENTRU EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

Indicatori ai asistenţei medicale (prevenţie secundară)Indicatori ai asistenţei medicale (prevenţie secundară)Un tratament şi profilaxie secundară inadecvate atrag după sine o mortalitate crescută la Un tratament şi profilaxie secundară inadecvate atrag după sine o mortalitate crescută la

anumite grupe de vârstă.anumite grupe de vârstă.Se referă la măsuri care trebuie să vizeze evitarea consecinţelor bolii (durată, incapacitate, Se referă la măsuri care trebuie să vizeze evitarea consecinţelor bolii (durată, incapacitate,

cursul nefavorabil al evoluţiei bolii).cursul nefavorabil al evoluţiei bolii). TBC şi efectele târzii ale TBC (5 – 64 ani)TBC şi efectele târzii ale TBC (5 – 64 ani) Cancer de sân (15 – 54 ani)Cancer de sân (15 – 54 ani) Tumori maligne de col şi corp uterin (15 – 64 ani)Tumori maligne de col şi corp uterin (15 – 64 ani) Boala Hodgkin (5 – 64 ani)Boala Hodgkin (5 – 64 ani) Cardiopatia reumatismală cronică (5 – 44 ani)Cardiopatia reumatismală cronică (5 – 44 ani) Toate bolile aparatului respirator (1 – 14 ani)Toate bolile aparatului respirator (1 – 14 ani) Astm bronşic (5 – 44 ani)Astm bronşic (5 – 44 ani) Apendicită (5 – 64 ani)Apendicită (5 – 64 ani) Hernie abdominală (5 – 64 ani)Hernie abdominală (5 – 64 ani) Colelitiază şi colecistită (5 – 64 ani)Colelitiază şi colecistită (5 – 64 ani) HTA şi AVC (35 – 64 ani)HTA şi AVC (35 – 64 ani) Decese materne toate cauzele Decese materne toate cauzele Mortalitate perinatală (Mortalitate perinatală (nr. decese 0-6 zile + nr. născuţi morţi/nr.n.vii x 1000nr. decese 0-6 zile + nr. născuţi morţi/nr.n.vii x 1000))

Page 37: Curs 1 SPM Indicatori

Indicatori de politică sanitară naţională (prevenţia primară)Se consideră că o profilaxie primară ineficientă poate duce la mortalitate crescută prin:

Cancer de trahee, bronhii, plămâni (5 – 64 ani)Ciroză hepatică (15 – 64 ani)Accidente produse de vehicule cu motor (5 – 64 ani)

Page 38: Curs 1 SPM Indicatori

DOMENII DE UTILIDOMENII DE UTILIZARE A APVPZARE A APVP

1. Analiza modelului de mortalitate sau a 1. Analiza modelului de mortalitate sau a impactului exercitat de unele cauze de impactului exercitat de unele cauze de deces.deces. Creşterea speranţei de viaţă la naştere;Creşterea speranţei de viaţă la naştere; Rata brută de mortalitate;Rata brută de mortalitate; Modificarea modelului de morbiditate în sensul Modificarea modelului de morbiditate în sensul

scăderii bolilor acute şi a creşterii prevalenţei scăderii bolilor acute şi a creşterii prevalenţei bolilor cronice a dus la utilizarea noţiunii de deces bolilor cronice a dus la utilizarea noţiunii de deces prematur prin studiul modelului de mortalitateprematur prin studiul modelului de mortalitate

Page 39: Curs 1 SPM Indicatori

Cauzele de deces calculate prin APVP diferă de Cauzele de deces calculate prin APVP diferă de cele obţinute prin alte metode:cele obţinute prin alte metode:

reflectă cauzele de deces care afectează reflectă cauzele de deces care afectează populaţia tânără activă economic şi care populaţia tânără activă economic şi care determină cele mai mari pierderi economice:determină cele mai mari pierderi economice:

pierderi directepierderi directe (persoana nu mai produce) (persoana nu mai produce) pierderi indirectepierderi indirecte (pentru persoanele tinere (pentru persoanele tinere

societatea nu mai recuperează investiţia făcută societatea nu mai recuperează investiţia făcută pentru formarea şi educarea sa)pentru formarea şi educarea sa)

Page 40: Curs 1 SPM Indicatori

2. Epidemiologia descriptivă a diverselor boli 2. Epidemiologia descriptivă a diverselor boli (grupe de boli) – evaluarea tendinţei de (grupe de boli) – evaluarea tendinţei de evoluţie.evoluţie.APVP – utilizat pentru descrierea caracteristicilor de APVP – utilizat pentru descrierea caracteristicilor de

persoană sau de loc ale diferitelor boli care îi persoană sau de loc ale diferitelor boli care îi generează.generează.

3. Identificarea şi ierarhizarea problemelor de 3. Identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate.sănătate.situarea pe primul loc în ierarhizarea cauzelor de situarea pe primul loc în ierarhizarea cauzelor de

boală care duc la deces prematur a unei anumite boală care duc la deces prematur a unei anumite boli sau a unui grup de boli permit decidenţilor în boli sau a unui grup de boli permit decidenţilor în sănătate publică să spună că acestea reprezintă sănătate publică să spună că acestea reprezintă probleme de sănătate şi sunt prioritare.probleme de sănătate şi sunt prioritare.

Page 41: Curs 1 SPM Indicatori

44. Utilizarea în cadrul programelor de . Utilizarea în cadrul programelor de sănătate:sănătate: identificarea subiecţilor care vor fi incluşi în identificarea subiecţilor care vor fi incluşi în

programele de sănătate (populaţia ţintă);programele de sănătate (populaţia ţintă); stabilirea obiectivelor programelor de sănătate;stabilirea obiectivelor programelor de sănătate;

evaluarea rezultatelor investigaţiilor sau a evaluarea rezultatelor investigaţiilor sau a programelor de sănătate;programelor de sănătate;

analiza cost-eficienţăanaliza cost-eficienţă

Page 42: Curs 1 SPM Indicatori

5. Criterii de evaluare a eficienţei programului 5. Criterii de evaluare a eficienţei programului de screening pentru cancerul uterin – în de screening pentru cancerul uterin – în Japonia.Japonia. utilizându-se o combinaţie de:utilizându-se o combinaţie de: metode epidemiologice (fracţia atribuibilă în metode epidemiologice (fracţia atribuibilă în

populaţie);populaţie); metode demografice (calculul APVP).metode demografice (calculul APVP). Au fost aleşi doi factori de risc de necontestat – Au fost aleşi doi factori de risc de necontestat –

fumatul şi consumul de băuturi alcoolice.fumatul şi consumul de băuturi alcoolice.