CURS 1 Pediatrie

of 115 /115
A fi mama este cel mai frumos lucru in viata unei femei si in sanul unei familii. Dar oare cum este sa nu fii mama? In momentul in care o femeie devine mama sau este mama “in devenire” , sufletul ei se incarca de sentimente si emotii, de acele trairi afective intense , ganduri, amintiri din propria-i copilarie sau chiar temeri. O bucurie foarte mare este sa fii mama. Iar daca vorbim despre avantaje, unul dintre ele si cel mai realist, ar fi acela ca o mama, toata viata are parte de iubirea propriului copil- de o iubire neconditionata. Ma simt de parca m-as fi nascut cu suflet de mama. Un suflet de mama a dat nastere altuia. as princ tamas simona bogdana 1

Embed Size (px)

description

CURS Pediatrie

Transcript of CURS 1 Pediatrie

CURS 1

A fi mama este cel mai frumos lucru in viata unei femei si in sanul unei familii. Dar oare cum este sa nu fii mama? In momentul in care o femeie devine mama sau este mama in devenire , sufletul ei se incarca de sentimente si emotii, de acele trairi afective intense , ganduri, amintiri din propria-i copilarie sau chiar temeri. O bucurie foarte mare este sa fii mama. Iar daca vorbim despre avantaje, unul dintre ele si cel mai realist, ar fi acela ca o mama, toata viata are parte de iubirea propriului copil- de o iubire neconditionata. Ma simt de parca m-as fi nascut cu suflet de mama. Un suflet de mama a dat nastere altuia. De noi,femeile, depind aceste mici suflete.

Activitatea asistentei medicale pediatre se bazeaza pe principiile cresterii si dezvoltarii, acestea permitindu-I sa ajute copilul sa se adapteze la schimbarile interne si externe care-I insotesc diferitele etape ale vietii.

Nevoile unui copil de securitate, dragoste, confort sunt manifestate diferit de adult si exprimate in concordant cu gradul lui de dezvoltare.

Cresterea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep de la conceptie si continua pina la moarte.

Fiecare stadiu de dezvoltare se caracterizeaza printr-un ritm si comportamente propii fiecarui individ.

Cunoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit planificarea interventiilor pentru promovarea sanatatii.

FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

Conditii prenatale Cresterea si dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate a mamei, de virsta acesteia, de consumul de tutun, alcool, drguri, alimentatie

Familia

Asigura securitatea fizica si psihica

Sustine dezvoltarea sociala si afectiva

Promoveaza invatarea diferitelor roluri si comportamente

Da informatii despre lume si societate

Nutritia

O alimentative adecvata determina satisfacerea nevoilor fiziologice si dezvoltarea ulterioara

Odihna, somnul, activitatiile fizice Experienta de viata si procesul de invatare Mediu

Clima

Conditiile de locuit

Situatia economica

ETAPELE CRESTERII SI DEZVOLTARIIPERIOADACARACTERISTICI MAI IMPORTANTE

Intrauterina Perioada embrionara 1-3 luni

Perioda fetala 3-6 luni

6-9 luni Corespunde organogenezei

Se produce dezvoltarea de baza a unor sisteme si aparate, a capacitatii functionale

Apar primele miscari active percepute de mama la 4 luni

Dezvoltarea sistemului nervos central si a centrilor respiratorii

Cresterea in lungime si greutate

La sfirsitul acestei perioade fatul este capabil sa treaca la viata extrauterina

Nou nascut 0-30 zile Creste in prima luna cu aproximativ 4 cm In a zecea zi atinge greutatea de la nastere in primele zile avind loc scaderea fiziologica La sfirsitul lunii prezinta o crestere a greutatii cu aproximativ 750 g

Sunt prezente reflexele arhaice

Deglutitie

Supt

Orientare

Moro - reflexul de tresarire De apucare De extensie a capului Reactioneaza la stimuli senzoriali

Plinsul este un mijloc de comunicare

Discomfort

Foame

Sete

Sugar 1-12 luni Se produce o crestere fizica, cognitive si psihosociala in ritm rapid

Se trece de la un comportament reflex la unul constient

Progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscarilor ajungind la 1 an sa se aplece, sa se ridice

Progrese auditive si vizuale

Dezvoltarea limbajului

Copil mic 1-3 ani Mobilitatea crescuta urca si coboara scarile cu usurinta

Motricitatea fina ii permite sa deseneze

Gindirea egocentric e inlocuita cu gindirea intuitiva

Stie care comportament se pedepseste si care se recompenseaza

Vocabulary imbunatatit

Numste culoril, partile corpului

Construieste fraze

Cauta contacte sociale

Trece de la jocul asociativ la cel cooperative

Lungimea de la nastere se dubleaza la 4=5 ani

La 6 ani cintarete aproximativ 20 kg

Solar 6-14 ani Dupa 6-7 ani apare dentitia definitiva

Au loc transformari comportamentale de personalitate

Sunt solicitate memoria , atentia, gindirea, auzul

PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-NASCUTULUI

Primele ingrijiri ce se acorda nou nascutului sunt Permeabilizarea cailor respiratorii superioare

Legarea, sectionarea si pansarea cordonului ombilical

Aprecierea starii fatului la nastere

Profilaxia oftalmiei gonococice

Observarea aspectului, comportamentului si eventualelor malformatii

Stabilirea sexului

Masurarea si cintarirea

Stabilirea sexului

Stabilirea identitatii

Ingrijirea tegumentelor

Infasarea

Dupa expulzie , fatul va fi asezat pe un cimp steril pentru a I se acorda primele ingrijiri, manevrele efectuindu-se cu multa blindeteEtape de executieTimpi de executie

Aspirarea secretiilor din nas si din gura Se introduce in cavitatea bucofaringeana o sonda Nelaton numarul 12-14

Se aspira secretiile inainte de instalarea primei respiratii

Pensarea si sctionarea cordonului ombilical Se aplica 2 pense hemostatice, prima la 10-15 cm de la insertia abdominal a ombilicului, iar a doua inspre vulva parturientei Se sectioneaza cordonul ombilical cu forfeca chirurgicala

Se ligatureaza cordonul cu fir rezistent de in , cinepa sau matase, fiert , mai intii circular la 2 cm deasupra insertiei abdominal a cordonului , incrucisind firele de 2 ori, dupa care protejind copilul cu o mina se taie cu foarfecele chirurgical curb cordonul la 1 cm deasupra ligaturii Cu cele doua capete de fir libere se face un al doilea nod de siguranta , peste suprafata bontului, dupa care se sectioneaza firele ligatura in dop de sampanie

Se tamponeaza bontul cu betadina

Pansarea bontului ombilical Se aplica comprese sterile din tifon, crestate pe una din parti pina la jumatate

Se aplica un strat nu prea gros pentru a nu impiedica mumificarea cordonului ombilical

Se trage o fasa peste pansamentul ombilical

Pansamentul ombilical va fi controlat fecvent in primele 24 de ore dupa nastere pentru a depista o eventual hemoragie

Aprecierea starii fatului la nastere Se vor urmari si evalua cele 5 simptome ale scorului APGAR notindu-se cu o, 1 sau 2 puncte ritmul cardiac, respiratia, tonicitatea muscular, reflexele de iritatie, coloratia tegumentelor

Scor

0

1

2

Respiratii/min

30-60

60-80

>80 sau perioade de apnee

Tiraj toracic

Absent

Observabil

Mijlociu pina la puternic

Cianoza

Absenta

La respirarea de aer

La respirarea de oxigen 40%

Geamat axpirator

Absent

E aude cu stetoscopul

Se aude fara stetoscop

Murmur vezicular

Clar

Diminuat

Abia perceptibil

Scor > 8 = probabilitate mare de deces

Scor = 7 = pronostic rezervat

Scor < 6 = pronostic bun

Nou nascutul cu scorul sub 7 necesita masuri de reanimare

Prevenirea oftalmiei gonococice Se indeparteaza secretiile palpebrale si oculare cu ajutorul compreselor sterile umezite cu solutie de ser fiziologic sau musetel

Se instileaza dupa metoda Crede in fundurile de sac conjunctival picaturi de solutie proaspata de nitrat de argint 1%

Dupa instilare pleoapele sunt usor masate, in sens circular, dupa care se sterg ochii cu ser fiziologic steril

Examinarea sumara a n.n Se stabileste sexul

Se cerceteaza integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformatii vizibile

Determinarea datelor antropometrice Se masoara cu pediometrul

Se masoara circumferinta capului, toracelui, abdomenului cu centimetrul

Se cintareste

Stabilirea identitatii Se fixeaza nou nascutului o bratara sau un colier ca mijloc de identificare pe care se inscriu datele masuratorilor

Ingrijirea tegumentelor Se usuca tegumentele prin tamponare intr-un scutec cald

Se indeparteaza numai surplusul de vernix caseos, aceasta avind rolul unui invelis protector impotriva infectiilor si a pierderilor de caldura

Infasarea Se infasa in scutece sterile , incalzite

Transportul la sala de nastere Se transporta cu blindete in conditii de protectie termica

Se aseaza in pat , in salonul de nou-nascuti

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI CU ASFIXIE Este o stare patologica de oxigenare insuficienta a tesuturilor care in lipsa unor ingrijiri energice evolueaza spre moarte

Cauze

Imaturitatea sistemului nervos

Hemoragii cerebrale

Obstructia cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic, mucozitati, meconiu

Malformatii congenitale pulmonare

Tulburari ale centrilor nervosa prin actiunea sedativa a medicatiei administrate parturientei

Nasterea prelungita

Acordarea ingrijirilor necesare inTehnici de efectuat

Apnea tranzitorie

Eliberarea cailor respiratorii de secretii

Ameliorarea functiei respiratorii Se dezobstrueaza caile respiratorii prin aspirarea mucozitatilor si secretiilor Se va evacua continutul gastric prin gavaj

Se efectueaza masaj toracic

Se aseaza in pozitie decliva

Asfixia albastra Eliberarea calior respiratorii

Ameliorarea functiei respiratorii Este asezat in pozitie decliva pe cimpuri sterile si incalzite Se dezobstrueaza caile respiratorii prin aspirarea mucozitatilor si secretiilor

Se face respiratie artificial

Se administreaza oxygen

Asfixia alba Se aseaza nou- nascutul pe cimpuri sterile incalzite incalzite, in pozitie propice intubatiei endotraheale

Asistenta ajuta medical la efectuarea intubatiei

Se adapteaza un insuflator manual, efectuind 30-35 insuflatii de aer amestecat cu oxygen Se efectueaza masaj cardiac extern, efectuind o infundare de 10-20 mm

Se cateterizeaza artera sau vena ombilicala sau se abordeaza o vena epicraniana pentru a se fixa pozitia venei

Copilul reanimt va fi urmarit prin monitorizarea functiilor vitale pe monitor

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI LA SALON Trebuie realizata astfel in cit sa-I stimuleze crestere si dezvoltarea , sa-i creeze climatul necesar adaptarii cit mai rapide la viata extrauterina

In ingrijirea nou-nascutului trebuie urmarite urmarite unele obiective prioritare, legate de deficientele functionale specific acestei , de alimentare

Se impun cunoasterea si recomandarea rolului deosebit de pozitiv al mamei in reusita dezvoltarii ulterioare a copilului si acordarii ingrijirilor saleObiectiveEtape de executie

Asigurarea conditiilor de mediu in scopul

Prevenirii infectiilor

Stimularii cresterii si dezvoltarii

Prevenirii complicatiilor determinate de aspirarea secretiilor nazo-faringiene sau a varsaturilor Se repartizeaza nou nascutul in sectia de nou nascuti

Se respecta normele de profilaxie a infectiilor intraspitalicasti

Se asigura conditiile optime de microclimat : temperature, umiditate, luminozitate, aerisire

Se asigura patul cu lenjerie curate si incalzita

Va fi culcat in decubit lateral care se schimba la 2-3 ore

Se supravegheaza regiunea oro-nazala pentru a se inlatura eventualele mucozitati care se pot scurge

Observarea clinica generala a nou nascutului pentru

Depistarea malformatiilor congenitale Depistarea unor deficient functionale

La nivelul aparatului respirator

La nivelul cardiovascular

La nivelul tubului digestive

La nivelul sistemului nervos Se dezbraca nou nascutul, se controleaza pe toate partile corpului, observindu-se eventualele anomalii

Se controleaza cavitatea bucala, calea libera a esofagului

Se controleaza deglutitia

Se controleaza regiunea anala

Se urmaresc cu foarte mare atentie ritmul respirator, amplitudinea, frecventa

Se va obsrva respiratia copilului la interval de maxim 3-4 minute

Se vor urmari tegumentele pentru a recunoaste crizele de cianoza

Se va urmari daca exista reflexe de deglutitie sau de supt

Se vor urmari scaunele in primele 24 de ore

Se va urmari tonusul muscular, daca se observa hipotonie sau atonie muscular se va atentiona medical

Se va urmari reactia copilului la lumina, zgomote, presiunea tegumentelor prin aplicare de obiecte calde sau reci

Se va efectua reflexul Moro, analizindu-se raspunsul copilului

Masurarea functiilor vitale si vegetative Se vor efectua la indicatia medicului

ATENTIE!!! Instalarea deficientelor functionale pe aparate se poate face rapid , iar rolul asistentei medicale este de radar in depistarea acestor semnale de alarma

Recunoasterea modificarilor fiziologice tranzitorii

Scaderea fiziologica in greutate

Icterul fiziologic

Criza hormonala

Descuamatia fiziologica

Va fi cintarit si masurat zilnic pentru aprecierea somatic

Se va cintari zilnic pentru a se aprecia cit scade in greutate si durata scaderii curbei ponderale

Se observa culoarea tegumentelor icterica

Intensitatea scazuta arata debutul icterului

Coloratia urinei, a scaunului

Starea generala a nou nascutului

Se observa zona mamara si urogenitala intre a 2 si a 6 zi, in cazul aparitiei unor modificari se pot aplica comprese umezite pe sinii tumefiati si se asigura igiena zonei urogenitale

Pentru indepartarea descuamatiei se asigura igiena normal a tegumentelor

Recunoasterea unor boli specific perioadei neonatale Se vor semnala aparitia si accentuarea polipneei, prezenta semnelor de greutate in respiratie Se va atrage atentia medicului daca copilul prezinta adinamie, geamat, tipat cerebral, crize de agitatie sindrom neurovascular Se va atrage atentia in caz de aparitie a trismusului copilul nu mai poate suge ziua 5 pina in a 12 symptom al infectiei tetanice

Se vor recunoaste simptomele infectiei aparatului respirator, digestive Se vor semnala aparitia culorii icterice a tegumentelor de intensitate mare, cu debut rapid la 2-3 ore de la nastere , culoarea urinei, starea generala alterata boala hemolitica a nou nascutului

Ingrijirea tegumentelor nou nascutului Inaintea caderii bontului ombilical tegumentele se curate cu atentie, cu comprese de tifon, ungindu-se apoi cu ulei de parafina Se face zilnic baia partial insistind in regiunea fesiera, genital, a plicilor inghinale, evitindu-se zona ombilicala

Dupa caderea bontului ombilical se efectueaza la 2-3 zile baia generala

Asigurarea igienei lenjeriei Se va schimba de cite ori este nevoie

Alimentarea nou nascutului Se recomanda aducerea nou nascutului sanatos la sinul mamei cit mai devreme in primele 24 ore

In prima zi cite 5 minute la interval de 2-3 ore, apoi 10 minute, ca incepind cu a 5 zi sa stea cite 20 minute la fiecare masa

Mama va fi invatata cum sa alimenteze copilul

Ingrijirea plagii ombilicale

Inaintea caderii bontului ombilical

In caz de infectii gangrene umeda

Dupa caderea bontului ombilical cicatrizarea survine in decurs de 12-15 zile

In caz de infectii ca

In blenoragie ombilicala

Granulom

Omfalite Cordonul ombilical se mumifica la 6-8 zile dupa nastere

Va fi controlat de mai multe ori pe zi

Va efectua pansamentul ombilical

Asistenta va controla evolutia bontului, va aprecia mirosul care se amana din plaga, starea generala a nou nascutului

ATENTIE!!!! Termometrizare

Va observa tumefierea bontului, cu inmuierea consistentei acestuia, mirosul fetid care se emana din plaga

Va efectua toaleta cu apa oxigenata

Va atinge bontul cu pansament innmuiat in tincture de iod

Va introduce un praf de sulfamida in plaga

Va aplica compresa sterile de tifon

Va fixa comresa cu fasa

Se vor aprecia fundul, marginile plagii, tesutul cellular subcutanat si tegumentele din zona periombilicala

Se aplica pansament steril si se fixeaza cu fasa pina la cicatrizare

Se observa secretia seroasa sau purulenta pe fundul plagii

Va efectua toaleta zilnica cu apa oxigenata

Va atinge plaga cu nitrat de argint 1-2%

Va aplica pansament steril

Va observa secretia seroasa sau mucopurulenta din plaga

Va efectua toaleta cu apa oxigenata

Dupa curatirea plagii se va observa prezenta unui mugure rosiatic pediculat cu suprafata zemuinda

Va atinge mugurul cu solutie de nitrat de argint 5%

Va aplica poi pansament steril cu alcool 70 grede

Va observa secretia purulenta din plaga cu inflamatia tesuturilor din jur

Va anunta medical si va aplica tratamentul recomandat

Va aplica peste plaga pansament inmuiat in alcool 5%

Ingrijire plagii ombilicale se efectueaza partial in sectia de nou nascuti dar se continua la domiciliu copilului

PREGATIREA MAMEI IN VEDEREA ALAPTARIILaptele de mama este alimental ideal pentru copil.El reprezinta un dar unic al naturii, care a fost decisive pentru supravietuirea omenirii. El este inca decisiv pentru cei mai multi copii ce se nasc anul pe lume. El este absolute la fel pentru toti, fie saraci, fie bogati.

In decursul timpului nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a alapta.

Alaptarea amelioreaza comportamentul psihoafectiv al sugarului. Contactul strins al mamei cu copilu in timpul alaptarii creeaza o legatura psihica intre ei, favorabila de incredere reciproca.Asistenta medicala are datoria de a contribui la educarea mamelor ca sa-si alapteze copii.ObiectiveInterventiile asistentei

Pregatirea psihica a mamei in vederea alaptarii Se dicuta cu mama Se vor arata efectele positive ale alimentatiei in dezvoltarea copilului

Se vor arata efectele favorabile ale alaptarii asupra involutiei uterine dupa nastere si a prevenirii obezitatii

Se vor inlatura factorii, elementele care ar putea creea emotii negative asupra mamei

Pregatirea sinilor pentru alaptare prin

Stimularea secretiei lactate

Prevenirea incidentelorCel mai bun stimulant al secretiei lactate este golirea sinilor Se va aduce copilul la sinul mamei cit mai repede posibil in primele 24 de ore dupa nastere

Se va lasa copilul sa suga cit mai des metoda alaptarii la cerere cu respectarea repausului nocturn

Se vor expune sinii cit mai mult la aerul camerei

Ritmul circadian al suptului se regleaza de la sine dupa circa 4 saptamini

Se va explica mamei inca inaintea nasterii ca trebuie sa efectueze masaj al mamelonului

Igiena mameloanelor se face cu apa fara sapun Se vor sterge cu un prosop mai aspra mameloanele trebuie stoarse pentru a mentine permeabilitatea canalelor galactofore In cazul aparitiei ragadelor mameloanelor se acopera cu un ungvent si apoi cu o compresa sterile, laptele se da muls copilului

Asigurarea dietei mamei care alapteaza

Evitarea administrarii substantelor care pot trece prin lapte Se va asigura mamei un regim echilibrat

Nu se recomanda cura de slabire Consumul alimentelor se va face in cantitati mici si dese Ratia de lichide va fi crescuta cu 700-800 ml/zi fata de normal Nu se vor administra mamei care alapteaza medicamente decit la prescriptia medicului Se va educa mama privind rolul nociv al nicotinei,

alcoolului asupra evolutiei copilului

Alaptarea copilului

Asigurarea conditiilor de igiena necesare

Asigurarea pozitiei confortabile pentru alaptare Copilul se va schimba cu scutece curate Se va imbraca mama cu un halat curat

Se va aplica masca de tifon pe fata

Se va spala pe miini

Se va efectua igiena sinilor

Se vor stoarce si se observa primele picaturi de lapte

Dupa nastere pozitia pentru alaptat va fi in decubit lateral

Dupa citeva zile va sta pe scaun

Alimentatia propiu-zisa

Favorizarea eructatiei Mama va pune copilul la sin

Daca doarme va fi trezit

Mama va observa daca are sufficient lapte

Copilul va fi lasat sa suga pina cind se satura

Dupa supt mama ridica usor copilul in brate, capul va fi sustinut

Se va tapota usor, asteptind eructatia

Asigurarea repausului dupa alaptare Va infasa copilul

Va culca copilul usor in pat in decubit lateral sting 10-15 minute, apoi drept

Va urmari copilul in permanenta spre a observa eventualele regurgitari, varsaturi, colici abdominal, scaune postprandiale

Efectuarea igienei sinilor Mama va spala sinii cu apa si ceai de musetel Daca copilul nu a supt tot laptele din ambii sini , mama va extrage manual sau cu pompa de mulgere

Dupa alaptare se recomanda mamei un repaus de 15-20 minute

Pe areola mamara expusa la aer se va aplica lanolina sau vaselin, inclusive pe mameloane

EFECTUAREA VACCINARII B.C.G.Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara, fiind inclus in programul national de vaccinari. Vaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si Guerin, inventatorii vaccinului) a fost fabricat plecand de la o cultura de bacili Mycobacterulm tuberculosis bovis, de aceea intra in categoria de "vaccin viu atenuat".

Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este utilizat si ca imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).

Vaccinul BCG scurta istorie

Istoria vaccinului antituberculos incepecu anul 1908,cand Albert Calmette si veterinarul Camille Gurin incep sa lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis patogen izolat dintr-o leziune de mastita tuberculoasa a unei vaci. Prin reinjectari la fiecare 3 saptamani, timp de 13 ani pe animale, ei au descoperit ca bacilul isi pierdea virulenta, pastrandu-si insa capacitatea imunogena.

Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in anul 1921, sub denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil Calmette-Guerin). Folosirea lui incepe sa se practice rapid pe scara larga.Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lbeck, unde 25% din cei 251 de copii vaccinati mor de tuberculoza. Se pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin BCG contaminat accidental in laborator cu bacili tubesculosi virulenti.Accidentul este urmat de procesul lui Calmette, in care vaccinul BCG a fost incriminat drept cauza a deceselor copiilor. Eroarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul BCG a fost reabilitat.

TEHNICA INGRIJIRII COPIILOR PREMATURI criterii de definire a prematurului

criteriul temporal virsta de gestatie mai mica de 37 saptamini

greutatea la nastere mai mica de 2500 g cu cele 4 grade de prematuritate

- gradul I=2000-2500 g

- gradul II=1500-2000 g

- gradul III=1000-1500 g

- gradul IV=sub 1000 g

criterii morfologice + neurologice

dezvoltare incompleta a functiilor organismului

lungimea prematurului este sub 47 cm

perimetrul cranian sub 33 cm, cel toracic sub 30 cm

capul este mic, de forma sferica, fontanelele sunt larg deschise

fruntea incretita, fata mica, gura deschisa

torace mic, abdomen mare , evazat

tesut adipos subcutanat foarte slab dezvoltat

este acoperit abundent cu lanugo

dorm mult, miscarile sunt lente, glasul slab

tulburarile de respiratie sunt evidente si starile de apnee mai frecvente

este tahicardic cu 140-160 de pulsatii/min

hemoglobina scazuta

sistem nervos slab dezvoltat

termoreglarea este imperfecta, prezinta tendinta permanenta la racire

rezistenta la infectii este redusa

prematuritatea se inscrie pe primul loc al morbiditatii si mortalitatii perinatale

ingrijirea , asistenta si supravegherea impune

o buna cunoastere a particularitatilor sale morfo-functionale si fiziopatologice

asigurarea celor mai bune conditii de evitare a riscurilor de imbolnavire

asigurarea mediului optim necesar recuperarii handicapului biologic

in ordine cronologica de la nastere prematurului se impun urmatoarele gesturi

la nastere

incubator incalzit alaturi de sala de travaliu

corpul in pozitie decliva cu capul mai jos

aspirarea secretiilor nazofaringiene cu sonde Nelaton nr 12-14

ligatura cordonului ombilical si sectionarea se face la 2-5 minute dupa incetarea pulsatiilor , pentru a se asigura trecerea la fat a unei cantitati de 50-60 ml singe in plus din placenta

scutece sterile , calde in care va fi primit

pot exista 2 situatii particulare

instalarea primei respiratii imediat

cotatia APGAR la 1 minut si la 5 minute

plasarea in incubatorul incalzit la o temperatura de 28-32 grade C, umiditate 50%, in pozitie decliva

fara oxigen daca respira bine si are tegumente roz

fara toaleta generala doar toaleta ochilor profilaxia oftalmiei gonococice

masurarea temperaturii si parametrilor antropometrici se va face mai tirziu dupa ce este incalzit cam la 3 ore dupa nastere

tratament profilactic cu vitamina K im 5-10 mg

aspirati +/- spalatura gastrica cu sonde adaptate gradului de prematuritate

prelevari si investigatii imediate

glicemia

calcemia

hemoleucograma+grupa sanguina din cordonul ombilical

secretii nazo-faringiene, lichid gastric, secretii oculae , ombilicale pentru examen bacteriologic +/- virusologic

grafie toraco-abdominala

dificultati respiratorii imediate

minore

intirzierea primului tiat

stimulare manuala a toracelui

oxigen sub masca cu presiune controlata

urmarirea scorului APGAR

majore

moarte aparenta sau instalare rapida , secundara unei detrese respiratorii

intubatie si ventilatie asistata

punerea unui cateter ombilical venos

prelevare de singe pentru ASTRUP

injectare pe cateter de bicarbonat de sodiu 4,8 % 10 ml, inainte de rezultatul ASTRUP

perfuzie cu glucoza 10%

oxigen

in primele 48 de ore

va fi transportat la salon

salonul va avea temperatura de 28-32 grade C, umiditate 50%

cu cit copilul este mai mic cu atit temperatura si umiditatea vor fi mai mari

patul va fi incalzit cu termofoare sau in incubatoare

deschiderea incubatorului daca este posibil trebuie evitata

sunt prevazute si cu cintare propii care permit cintarirea fara sa fie miscat din loc

ingrijirea prematurului nu este conditionata de incubator neaparat

daca temperatura copilului scade sub 35 grade C se vor putea utiliza baile progresiv incalzite pina la 40 grade pe timp de 15 minute , care pot fi repetate din 3 in 3 ore pina se stabilizeaza temperatura copilului

se vor supraveghea

ritmul, tipul si frecventa respiratorie respiratie periodica fara pauze prelungite cu sinergie toraco-abdominala si frecventa maxima de 45 respiratii pe minut

cotatia Silverman se va aprecia in caz de tulburari respiratorii

Scor012

Respiratii/min30-6060-80>80 sau perioade de apnee

Tiraj toracicAbsentObservabilMijlociu pina la puternic

CianozaAbsentaLa respirarea de aerLa respirarea de oxigen 40%

Geamat axpiratorAbsentE aude cu stetoscopulSe aude fara stetoscop

Murmur vezicular ClarDiminuatAbia perceptibil

Scor > 8 = probabilitate mare de deces

Scor = 7 = pronostic rezervat

Scor < 6 = pronostic bun

in caz de pauze respiratorii

stimularea bazei toracelui

ventilatie cu masca

in caz de detresa respiratorie

supravegherea frecventa a pH si gazelor sanguine

radiografii toracice

corectia acidozei

administrare de oxigen

+/- ventilatie asistata

control regulat al glicemiei

alimentatia se va incepe variabil dupa 12, 24, 36 de ore sau in functie de gradul de prematuritate

se vor face prelevari din

urina

meconiu

lichid gastric

in caz de suspiciuni de infectii antibioterapie se va institui precoce, ulterior in functie de antibiograma

in prima saptamina

se urmareste debutul si intensitatea icterului neonatal se monitorizeaza valorile bilirubinei cind valorile sunt crecute si se va institui tratamentul in functie de valori fototerapie fenobarbital albumina umana +/- esangvinotransfuzie debutul alimentatiei si cresterea progresiva a ratiei alimentare

profilaxia infectiei este esentiala

dezinfectia incubatorului la 10-15 zile

sterilizarea corecta a instrumentarului

manevre manuale si instrumentale sterile

igiena individuala riguroasa a personalului de ingrijire + controale bacteriologice periodice

imbracaminte sterila pentru prematuri

antibioterapie dupa antibiograma

la prematur orice stagnare ponderala sau scadere fara pierderi , in prezenta unui aport alimentar adecvat ridica suspiciunea unei infectii

profilaxia corecta a anemiei si rahitismului carential

imbracamintea trebuie sa tina seama de stabilitatea termica a prematurului

se confectioneaza din materiale moi, calduroase, usor lavabile cu croiala speciala

rufele prematurului trebuie incalzite in mod obligatoriu inainte de a le imbraca

Infasarea prematurului si controlul temperaturii schimbarea prematurului se face cit mai rar

in timpul infasatului se tine acoperit partial

scutecul curat va fi incalzit inainte

in primele zile masurarea temperaturii se face la 3 ore

toaleta generala se face la 24 ore

prima baie se face dupa caderea bontului ombilical

inlaturatrea deficientelor respiratorii

in salonul prematurilor scosi din incubator trebuie asigurata o ventilatie buna

temperatura si umiditatea vor fi controlate in permanenta

pozitia in pat va fi in decubit lateral, cu toracele putin ridicat, se va schimba la 2-3 ore

cu ocazia schimbarii se vor provoca citeva tipete pentru destinderea alveolelor pulmonare

pentru prevenirea crizelor de cianoza si asfixie se va avea grija ca infasarea sa se faca lejer

la prematurii cu tulburari respiratorii se administreaza analeptice cardiovasculare si respiratorii, asociate cu bai calde la indicatia medicului

combaterea hemoragiilor

prematurul cu greutate foarte mica face boala hemoragica a nou-nascutului

aceasta se datoreaza carentei de vitamina K

hemoragiile apar de obicei in a 2-3 zi de la nastere sub forma digestiva melena, hematemeza

combaterea incepe inca din timpul travaliului prin administrare de de vitamina K mamei

imediata dupa nastere si in primele zile se administreaza si nou-nascutului vitamina K injectabila, plasma proaspata si microtransfuzii de singe la indicatia medicului

prevenire infectiilor

este una din sarcinile cele mai importante ale ingrijirii prematurilor

rezistenta lor scazuta ii predispune la numeroase infectii

se izoleaza de ceilalti copii in saloane speciale

aerul se va dezinfecta cu raze ultraviolete de 3-4 ori / zi, cite 15-20 minute

curatenia in saloane se face cu matura umed

mobilierul si dusumeaua se vor spala cu solutii dezinfectante

incubatoarele se spala la 7 zile, se vor iradia cu cuart

se interzice intrarea persoanelor straine

la intrarea in salon personalul care ingrijeste se va spala pe miini cu apa si sapun

vor purta masca si boneta, masca se schimba la 3-4 ore

vor pune un halat de protectie

peste pantofi vor imbraca botosei

echipamentul de protectie este strict individual pentru fiecare prematur

hainele prematurului se splala separat

cada, cintarul, pediometrul, masa de infasat se dezinfecteaza dupa fiecare copil

o atentie deosebita trebuie acordata ingrijirii tegumentelor

baile partiale , iar apoi dupa caderea bontului ombilical baile generale se vor face zilnic

plicile se controleaza regulat si se ung cu ulei steril

la cel mai mic semn de infectie se izoleaza , iar restul copiilor se tin in carantina

alimentatia

trebuie sa se tina cont de stadiul de prematuritate a functiei de nutritie

organele aparatului digestiv sunt slab dezvoltate

musculatura limbii si a cavitatii bucale sunt hipotonici de aceea are dificultati la supt si deglutie

capacitatea stomacului este foarte redusa

prezinta toleranta scazuta la lipidenecesarul de lichide este de 150 ml/24h din care retine numai 25-50 ml, restul eliminindu-se

cantitatea

ratia alimentara 75 cal/kgcorp , ajunginduse la 120 cal/kgcorp

pe linga laptele matern va fi hidratat cu apa cu zahar

ritmul de administrare

diferit fata de nou-nascutul la termen

in primele 24 ore dupa nastere nu primeste nimic

in urmatoarele 12-24 ore i se administreaza apa zaharata sau glucoza 5% cite o lingurita din ora in ora

a doua zi se poate incepe alimentatia cu lapte de mama cite o lingurita de 8-10 ori/zi

alimentatia se incepe in functie de greutatea copilului

prematurii socati la nastere sau cu insuficienta cardio-respiratorie vor fi alimentati cu lapte doar dupa 48-72 ore

tehnica alimentatiei

variaza dupa posibilitatile individuale

prematurii cu peste 2000 g se pun la sin pentru 15-20 min

mama va fi educata ca inainte de a pne copilul la sin sa se spele pe miini cu apa, sapun si peria de unghii

sinul va fi spalat cu ceaide musetel

cei care nu pot suge vor fi alimentati cu lingurita, pipeta sau prin gavaj

alimentatia prin sonda gavajul

poate fi continua sau discontinua

se foloseste in general la prematurii mici

greutate la nastere sub 1500 g

virsta gestationala sub 12 saptaminiabsenta reflexului de supt +/- deglutitie

se folosesc sonde Nelaton nr. 6,8,10

se prefera introducerea sondei pe nas

dupa introducerea sondei se aspira continutul gastric si se masoara reziduul gastric

daca reziduul gastric = volumul calculat pentru o masa , nu se va administra o noua cantitate de lapte

daca reziduul gastric reprezinta 25% din volumul unei mese, cantitatea de lapte se va scadea

la cei care necesita gavajul aceasta se va initia la 4-12 ore de la nastere cu citiva ml de apa distilata pentru a tatona toleranta gastrica

alimentatia prin sonda va fi inlocuita cu cea la tetina progresiv dupa asigurarea ca

reflexul de supt si deglutitia sunt suficiente

prematurul nu oboseste sau se cianozeaza la alimentatie

prematurul primeste si retine ratia calculata

la prematurii care nu tolereaza gavajul discontinuu se va folosi gavajul continuu prin sonda nazo-gastrica

ritmul gavajului fiind constant si reglat prin pompa de perfuzie in general 0,5 1 ml /ora la prematurii cu greutate sub 1000 g

se vor lua precautii suplimentare

tubulatura se schimba la 8-12 ore

laptele se inlocuieste cu priza proaspata la 3-4 ore

pentru a evita staza gastrica se controleaza la 2-3 ore reziduul gastric prin aspiratie

pentru sonda nazo-duodenala pozitia sondei se verifica radiologic

in acest caz laptele matern se va stoarce sau se aspira la intervale regulate pentru a se asigura mentinerea secretiei lacatate a mamei

laptele de mama trebuie intrebuintat cit mai repede

dupa ce maninca se curta gurita de resturile de lapte ramase

se culca in d.l.s si peste 10-15 min se intoarce in cel drept fiind tinut tot timpul sub supraveghere

daca laptele de mama este insuficient se poate adauga o alimentatie complementara cu lapte praf

la mamele cu lactatie suficienta punerea la sin se va face progresiv, prin tatonare in general la greutati variabile 2200-2500 g

numarul de mese va fi adaptat la gradul de prematuritate

12-10 mese /zi pentru prematurul de gradul IV

10-8 mese /zi pentru prematurul de gradul III si II

8-7 mese /zi pentru prematurul de gradul I

BAIA SI INFASATUL SUGARULUI Baia generala a sugarului intruneste aceleasi conditii ca si cele ale nou nascutului In afara baii generaledupa fiecare emisie de scaun sau urina sugarului I se va efectua toaleta partiala a regiunii perineale , interfesiere si a coapselor Se vor pregati materialele necesare, apa sa fie la 37-38 grade Celsius, cantitatea de apa trebuie sa fie suficienta sa acopere umerii copilului

In baie sugarul va fi sprijinit pe mina stinga a mamei si va fi spalat cu mina dreapta

Durata baii sugarului nu trebuie sa depaseasca 5-6 mnute

Dupa baie sugarul va fi sters si imbracat

TEHNICA ALIMENTATIEI SUGARULUINutritie: totalitatea modificarilor suportate de alimente in organism, sau totalitatea schimburilor dintre mediul extern si organism.

Ratia alimentara zilnica: totalul hranei si a apei primite de un copil in 24 ore. Se compune din ratia cantitativa si ratia calitativa.

Ratia cantitativa (calorica): calorii/kgc/zi; sugar: 100-115kcal/kg/zi.

Factori care influenteaza ratia:tipul alimentatiei, temperatura mediului, activitatea motorie, starea de boala, constitutia.

Ratia calitativa: totalitatea principiilor nutritive care alcatuiesc ratia cantitativa, cuprinde trofinele alimentare (proteine, lipide, glucide), fibre alimentare, apa, minerale si vitamine. Este influentata de aceeasi factori ca si ratia cantitativa. In practica se tine cont in mod special sa se asigure un raport echilibrat intre trofine, raport care se modifica in functie de varsta.

Alimentatia naturala

Alaptarea exclusiva- reprezinta alimentatia nou nascutului si sugarului cu lapte de mama, fara nici un alt aliment solid sau lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de 6 luni; recomandabil pana la varsta de 1 an; optim pana la varsta de 2 ani. Laptele uman este considerat alimentul ideal pentru hranirea sugarului in primele 6 luni.

Colostrul: reprezinta laptele produs de glandele mamare in primele zile dupa nastere, la inceput in cantitate mica, ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua 3-4 postnatal; treptat compozitia colostrului se modifica, dupa 30 zile de la nastere devenind lapte matur, definitiv.

Laptele de mama matur: lichid alb, cu densitate 1030, pH:7; contine la 1 litru: 11g proteine, 45g lipide, 70g glucide, 2g minerale.

Proteinele: - reprezentate de cazeina (40%)- albumine, globuline; si proteinele din lactoser (60%)- imunoglobuline.

Lipidele - contin 98% trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si cholesterol; Glucidele- din 70 g glucide/L lapte de mama- 60 g/L sunt reprezentate de lactoza, iar 10g/L de oligozaharide.

Mineralele - reprezinta 2g/l lapte de mama; reprezentate atat de macroelemente (Na, K, Ca, Mg) cat si de oligoelemente (Fe, Cu, I, Zn) intr-un raport echilibrat, care le determina o absorbtie optima (raport Ca/P=2/1).

Vitaminele - sunt in cantitati optime, exceptie facand Vit D si K.

Fermentii - reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza (enzime care suplinesc activitatea enzimelor pancreatice, insuficente la nou-nascut), aldolaza, catalaza, lizozim (rol bacteriostatic).

Valoarea calorica: 700kcal/L

Superioritatea alaptarii exclusive: laptele de mama este un aliment biologic activ (viu) avand enzime, anticorpi, vitamine; este steril, perfect adaptat nevoilor nutritive si posibilitatilor digestive ale sugarului, avand o proportie echilibrata in proteine, lipide, glucide; are valoare biologica crescuta; previne infectiile enterale si greselile alimetare; permite un mod de alimentare simplu; asigura o buna toleranta digestiva, favorizeaza dezvoltarea relatiilor afective mama-copil; previne aparitia imbolnavirilor prin factori antiinfectiosi; previne obezitatea; contine un factor de crestere pentru bacillus bifidus, care opreste dezvoltarea altor germeni patogeni; previne aparitia anemiei feriprive.

Tehnica alimentatiei naturale - toti nou nascutii sunt candidati pentru a fi alimentati la sanul mamei. Orice nou-nascut, indiferent de greutate, care poate sa suga, va fi pus la sanul mamei.

Nou nascutul va fi pus la san inca in prima jumatate de ora de la nastere (recomandare OMS), la inceput cate 5 min.la fiecare san, dupa care timpul va fi majorat la 10min, apoi se creste treptat; se considera ca un supt nu trebuie sa se prelungeasca peste 20min. Pozitia in care alapteaza mama: in primele 7 zile pozitie culcat in decubit lateral de partea sanului din care alapteaza, copilul paralel cu mama si capul sprijinit pe cotul mamei; dupa aceasta varsta- pozitie sezanda.

Un copil trebuie pus la san de 8-12ori/24 ore; se evacueaza 1-2 picaturi de lapte din mamelon si apoi se lasa 1-2 picaturi in gura copilului stimuland suptul. Se introduce mamelonul si o parte din areola in gura copilului, mama va apasa cu degetul sanul deasupra mamelonului pentru ca nasul sugarului sa ramana neacoperit. Practicarea sistemului rooming-in; sugarul ar trebui sa doarma cu mama pentru a se hrani la cerere, inclusiv noaptea. Interdictia de a da nou-nascutului alt aliment sau alt lichid in afara de laptele de mama, cu exceptia celor indicate medical. Se interzice sugarilor alimentati la san: biberonul, suzeta, tetina.

Momentul alaptarii este un moment de intimitate al cuplului mama-copil; trebuie sa decurga intr-o atmosfera de liniste si calm, intr-o incapere separata, netulburata de agitatia casei. Chiar daca mama simte ca are putin lapte, acesta este totusi de ajuns pentru nou-nascut, cu exceptia sa fie alaptat frecvent. Dupa supt mama va provoca eructatia prin bataia cu palma pe spatele copilului, in pozitie verticala, urmata de decubit lateral stang pentru a mai eructa si apoi, in decubit lateral drept pentru a usura evacuarea stomacului.

Se incearca stimularea secretiei lactate printr-un regim adecvat al femeii care alapteaza: femeia care alapteaza este sub protectia statului, care-i asigura concediu pre si postnatal pana la varsta copilului de 2 ani; se vor respecta orele de odihna si somn; alimentatie echilibrata cantitativ (plus 200Kcal/zi, supliment lichidian) si calitativ; se vor evita: conservele, condimentele, cafeaua, tutunul, consumul de usturoi, conopida, precum si medicamentele care trec prin lapte la sugar (luminal, aspirina, opiacee, ioduri, bromuri, atropina); se vor respecta regulile de igiena corporala si a mamelonului: mama va spala mamelonul inainte de supt cu ceai de musetel, iar dupa supt se va dezinfecta cu alcool 70% si se acopera cu tifon steril; se va purta sutien adaptat pentru alaptat; in caz de

mameloane ombilicate se vor folosi adaptoare pentru a se forma mamelonul; folosirea unui stimulant al secretiei lactate; alaptarea freventa 8-12 ori/zi; mama sa fie relaxata; mama sa nu slabeasca mai mult de 1-2 kg/luna.

Contraindicatiile si obstacolele in alaptarea exclusiva. Laptele de mama este indicat la orice nou-nascut si sugar.

Contraindicatiile din partea mamei: TBC evolutiva; Boli infectioase grave (HIV pozitiv); Boli cronice grave: cardiopatii decompensate, anemii grave, diabet zaharat, tumori, hemopatii maligne, insuficienta hepatica, boli renale grave; Medicatie: antitiroidiene de sinteza, cicline, ioduri, metronidazol, rezerpina, sulfonamide, biseptolul, anticoagulante- Trombostop (nu se contraindica heparina cu greutata moleculara mica), chimioterapia; Mama HBs+ dupa unii autori; Mama cu sifilis isi poate alapta copilul; Epilepsia, psihoza de lactatie; O noua sarcina dupa luna a 6-a.Contraindicatiile din partea sugarului: intoleranta la lactoza, galactozemie, fenilcetonuria; icterul secundar inhibitorilor laptelui matern nu reprezinta o contraindicatie pentru alaptat, eventual se incalzeste laptele muls la 40 grade C.

Obstacolele din partea mamei:

agalactia si hipogalactia: - agalactia- lipsa completa a secretiei lactate este extrem de rara, pe cand hipogalactia (primara, secundara) este relativ frecventa; malformatiile mamelonului (mamelon scurt, ombilicat) se poate corecta cu protectoare din silicon;in cazul in care nou nascutul nu poate fi pus la supt, mama se va mulge si va alimenta nou nascutul cu ligurita;

fisurile si eroziunile- se previn prin punerea corecta la san; leziunile profunde vor fi tamponate cu creionul de AgNO3, se pot aplica creme - Garmastan, se suspenda alaptatul doar temporar;

galactoforita si mastita- necesita antibioterapie si uneori drenaj chirurgical, alaptarea directa la san va fi suprimata.

Obstacole din partea copilului: malformatiile gurii: gura de lup, buza de iepure ( se poate utiliza tetina lunga, care acopera partial defectul), frenul lingual scurt, existenta dintilor congenitali; prematuri, dismaturi- nu au forta de suctiune necesara; sugarii lenesi care necesita a fi stimulati prin ciupirea obrazului sau li se administreaza cu 20-30 min inaintea meselor sol. Cofeina 0,5% o lingurita; rinite acute, rinofarigite, adenoidite- necesita dezobstructie naso-faringiana.

Ratia in alaptarea exclusiva: in primele 10 zile- formula Finkelstein: L: (n-1)x70-80; 70ml=pentru greutate 3000-3250g la nastere; 80ml=pentru greutate la nastere peste 3250g; n=nr. zilelor sugarului; peste 10 zile-dupa nevoile lichidiene: 150-180ml/kg/zi, fara a depasi 1 litru; dupa nevoile calorice: trimestrul I :100-110kcal/kg/zi; trimestrul II:90-100kcal/kg/zi, trim. III-IV 80-90kcal/kg/zi.Semne care confirma ca sugarul primeste suficient lapte: peste 6 mictiuni/24 ore; 4-8 scaune/24 ore; intre supturi copilul este multumit; crestere in greutate: 100-200g/saptamana, in primul trimestru de viata.

Semne care indica faptul ca sugarul nu primeste destul lapte: Semne sigure: crestere in greutate deficitara; la 2 saptamani este sub greutatea de la nastere; urini concentrate, in cantitate mica; sub 6 mictiuni/24 ore, urina galbena, urat mirositoare. Semne posibile: sugar nesatisfacut la sfarsitul suptului; sugar care plange frecvent; mese foarte frecvente-foarte lungi; scaune tari, uscate, verzi; scaune rare, in cantitate mica; nu vine laptele din san; sanii nu si-au marit volumul in timpul sarcinii; lactatia nu s-a instalat dupa nastere. Uneori este nevoie de proba suptului prin cantarire, inainte si dupa supt, pentru a aprecia cantitatea de lapte de mama primita.

Suplimente pentru alimentatia exclusiva: Vitamina D 400UI (1picatura)/zi in sezonul cald si 800UI/zi in sezonul rece, incepand din primele zile de viata; Fier 25-50mg Fe elemental/zi de la varsta de 6 luni pana la minimum 9 luni, la indicatia medicului; Florura de sodiu- 0,25mg/zi dupa varsta de 6 luni in cazul in care se poate asigura continuitatea administrarii.

Incidentele si accidentele alaptarii exclusive:

Regurgitarile: eliminarea de lapte nedigerat, in cantitate mica, fara efort; se intalnesc la sugarii flamanzi care sug foarte repede, se creaza aerofagie, care se elimina prin eructatie cu antrenarea laptelui proaspat ingerat; daca sunt frecvente si abundente pot duce la subalimentatie si malnutriti;

Varsaturile: apar la copiii excitabili, care sug repede si lacom; se numesc habituale daca apar uneori zilnic si dupa fiecare supt; trebuie excluse alte cauze; uneori dispar fara tratament la 3-4 luni, alteori persista pana la 1 an chiar cu de supt);

Colicile abdominale: se intalnesc in primele 3 luni, apar la copiii cu aerofagie; se manifesta prin tipat puternic, agitatie, grimase si frecarea picioarelor, au incidenta vesperala si nocturna (orele 18-20). Se considera colica abdiminala daca apare cel putin de 3 ori/saptamana si dureaza minimum 3 ore. Colicile abdominale alarmeaza parintii. Tratamentul este simptomatic: administrare de spasmolitice, calmante dupa supt, comprese calde pe abdomen. Majoritatea autorilor considera colicile fiziologice si nu prescriu nici un tratament; Refuzul sanului: se constata la sugarii cu anorexie nervoasa, dupa administrare de ceai sau lapte cu biberonul, daca laptele are un gust neplacut datorita alimentatiei mamei, se administreaza calmante, uneori laptele muls;

Constipatia: se administreaza sucuri indulcite, supozitoare cu glicerina la ora fixa, fapt ce determina reflex conditionat de defecare;

Diaree postprandiala: in timpul suptului sau dupa, se elimina scaun galben, acid, cu gaze; sugarul prezinta curba ponderala ascendenta; dispare la 3-4 luni. Tratament: calciu carbonic 3-1 varf de cutit/zi sau 20-30ml lapte praf sau supa de morcov inainte de punerea la san;

Supraalimentatia: este bine tolerata, pana apare diaree, dispepsie de supraalimentatie-copilul se pune la o dieta hidrica scurta de 6-12 ore. Tratament: reglarea orelor de supt si a duratei suptului;

Subalimentatia: este necesar efectuarea probei suptului, de obicei este vorba de hipogalactie, in caz contrar trebuie efectuate investigatii pentru stabilirea cauzei.

Alimentatia artificiala si diversificata

- Alimentatia artificiala .

Cand alimentatia naturala este imposibila, sugarul va trebui sa primeasca alt tip de lapte (substitute de lapte matern): lapte de vaca sau preparate industriale de lapte. Rezultatele sunt inferioare alaptarii exclusive: mortalitate si morbiditate generala mai crescute, malnutritia, anemia, rahitismul sunt mai frecvente.

Laptele de vaca (LV) are neajunsurile lui care, sintetizate, constau in: Cantitate de proteine de trei ori mai mare decat in laptele uman, dar cu randament mai scazut de utilizare, dezechilibru intre aminoacizi, necesita transformarea hepatica in uree, glucoza, acizi, ceea ce determina: suprasolicitare

hepatica, hiperamoniemie, acidoza metabolica, deshidratare hipertona (toate mai frecvente la nounascut si sugarul mic); Incarcatura osmotica mare (proteine + saruri minerale) cu suprasolicitare renala;

Cantitate mica de glucide, necesitand suplimentare cu zahar 5 %, cu urmatoarele consecinte: dezvoltarea gustului pentru dulce, favorizarea cariilor dentare; stimularea adipocitelor (obezitate).

Pentru toate aceste motive s-au impus corectii reprezentate de procedee casnice (diluarea, zahararea si acidularea LV) sau industriale (larga gama a substitutelor de LU). Procedeele casnice vizeaza: scaderea concentratiei de proteine prin adaos de mucilagiu de orez (2-3 %) si cresterea continutului glucidic prin suplimentarea cu zahar 5 %.

Didactic formulele de lapte se clasifica in : I formule de start sau de prima varsta, recomandate sugarilor sanatosi de la nastere la 4-6 luni; II - formule de continuare (varsta a II a) de la 4 6 luni pana la un an, date in paralel cu alimentatia diversificata; III - formule speciale ( lapturi medicament ); IV - formule pentru prematuri.

Ratia alimentara se va calcula dupa nevoile calorice (trim.I:110-120kcal/kg/zi, trim.II: 100- 110kcal/kg/zi, trim.III-IV: 90-100kcal/kg/zi) sau dupa nevoile lichidiene (150-180ml/kg/zi, fara a depasi 1 litru). Numarul de mese: 6-7 mese in luna I, 6 mese in luna II-III, apoi 5 mese pana la varsta de 1 an.

Practica alimentatiei artificiale: se folosesc biberoane, preferabil de sticla, usor sterilizate la cald sau rece, tetine cu orificiu adaptat (curgerea picatura cu picatura), se prepara instant si se pot tine la frigider 24 ore in biberoane etanse, folosesc ca lichid de dilutie apa fiarta si racita la 50 60%, concentratia este de 4.5 5 g la 30 ml de apa (3 masuri la 90 ml pentru o concentratie de 13 15 %).

Alimentatia artificiala va fi suplimentata cu vitamina D, fier, eventual fluor. Laptele de capra, bivolita, oaie, sunt improprii sugarului.

Incidentele alimentatiei cu substitute de lapte matern. Intoleranta la laptele de vaca

incident rar, se manifesta sub diverse forme: soc anafilactic (stare de soc, colaps, varsaturi explozive, diaree eritem urticariform, edem facial), diaree dupa orice ingestie de lapte, intoleranta la proteinele LV (pierdere de sange prin scaun, anemie).

Anorexia destul de frecventa, se administreaza sucuri de

fructe, laptele se aciduleaza, se scimba preparatul.

Colicile abdominale consecinta prezentei lactoglobulinei in laptele de vaca.

Supraalimentatia prin administrarea unor preparate de lapte praf in concentratii mai mari decat este recomandat cantitativ si calitativ.

Subalimentatia consecinta diluarii prea mari a LV sau a nerespectarii indicatiilor din prospect.

Constipatia digestia defectuoasa a cazeinei din LV.

Rahitismul, malnutritia, anemia carentiala si bolile diareice sunt mai frecvente.

- Alimentatia diversificata - trecerea de la o alimentatie predominant (exclusiv) lactata la alimentatia consistenta. Momentul diversificarii difera in functie de laptele primit de sugar si este la: 5- 6 luni pentru sugarul alimentat la san sau cu formule de lapte, 4 4 ,5 luni pentru cel alimentat cu LP

standard sau LV.

Conditii de diversificare : sugar perfect sanatos, introducere progresiva mai lenta (5 7 zile) pentru sugarul diversificat la 4 4,5 luni si mai rapida la cel diversificat peste varsta de 5 luni, primele alimente sa fie lichide sau semilichide, folosirea linguritei pentru alimente solide, pregatind astfel sugarul pentru etapa superioara, evitarea introducerii a doua alimente noi in aceeasi zi, nu se folosesc conservanti, hidratarea intre mese cu alimente neindulcite, nu se va adauga sare in timpul prepararii mancarii, evitarea folosirii inaintea varstei de 6-8 luni a fainurilor cu gluten (grau, orz, ovaz, secara) in favoarea celor fara gluten (faina de porumb, orez). Se evita astfel manifestarile precoce ale celiachiei, boala conditionata genetic. Alimentul nou introdus va fi propus nu impus (evita anorexia psihogena).

Alimentele folosite in diversificare vor fi alese in functie de starea de nutritie a sugarului:

a) Pentru sugarul eutrofic: cereale (orez Nestle), supa si piure de legume (morcov, patrunjel, telina, cartof, dovlecel, spanac, fasole verde, soia, linte, mazare, salata verde, rosie), supa de oase, carne (pui, vitel, vita, ficat de pasare), piure de fructe: mere, portocale, piersica, gref, banane, ananas.

Sunt evitate: zmeura, capsunile, fragii (datorita potentialului lor alergizant), perele, prunele, pepenele, ciresele (risc de diaree), afumaturile, prajeli la cuptor, alimentele solide dure, mici,rotunde sau lipicioase (stafide, nuci, seminte, floricele de porumb datorita riscului de aspiratie si inec).

b) Alimentatia sugarilor cu stare de nutritie deficitara va fi diversificata cu un fainos cu lapte (faina de orez) cu valoare energetica crescuta sau - ideal cu cereale fortifiate cu fier.

Carnea (vita, pasare) va fi introdusa la sugarii diversificati la 4 4.5 luni inca de la inceput (sursa de proteine si fier) de 3 4 ori / sapt., initial 30- 40 g/zi. La 9-10 luni poate fi oferita si ciorba de perisoare.

Ficatul de pasare se poate introduce la 6 luni cu prudenta datorita faptului ca fiind principala bariera de detoxifiere exista riscul unor contaminari.

Peste alb, proaspat se da in jurul varstei de un an.

Galbenusul de ou , fiert tare se introduce la varsta de 7-8 luni, progresiv .

Albusul se va da dupa varsta de un an (potential alergic).

Branza de vaci va fi oferita la 4 5 luni in combinatie cu orezul pasat pentru sugarii distrofici sau cu piure de legume. Dupa 8 9 luni poate fi oferita cu mamaligita si cateva lingurite de smantana.

Iaurtul (de preferat preparat in casa) se poate da dupa varsta de 7 luni cu biscuiti si 5 % zahar (se evita iaurturile cu fructe din comert).

Introducerea alimentelor noi va fi adaptata preferintelor fiecarui copil.

Se vor evita compromisurile pentru modificarea gustului (zahar in piureul de legume).

Initial mesele de diversificare, pana la acceptarea totala, vor fi suplimentate cu laptele primit anterior.

Alimentele pentru sugari vor fi pasate pana la aparitia dintilor si apoi triturate.

De evitat:

dulciurile concentrate la sugar si copilul sub trei ani,

bauturi racoritoare si bauturi cu arome de fructe din comert, rantasuri,

sosuri grase,

condimente,

alimente care provoaca aspiratia (alune, seminte, boabe de porumb, bomboane, floricele, pufuleti),

alimente alergizante: ciocolata, cacao, fructele mentionate.

Mierea de albine va fi evitata sub un an (risc de contaminare cu Clostridium botulinicum).

Preparatele industriale (papele) pentru sugar au: pret ridicat, sunt instant, au compozitie standardizata dupa criterii internationale, securizare toxica, bacteriologica, si trebuie folosite in decurs de 24 ore de la deschidere.

Se vor urmari curbele de crestere, starea generala, aspectul scaunelor.SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE LA SUGAR SI COPILUL MIC urmarirea functiilor vitale si vegetative la copil este de maxima importanta, avind in vedere ca in functie de acestea se inscriu debutul unei boli, evolutia bolii, complicatiile ce pot surveni

functiile vitale si vegetative la copil ca si la adult sunt urmarite de asistenta medicala careia ii revine sarcina sa le noteze si in F O

foile de observatie itilizate in pediatrie sunt diferite fata de cele ale adultilor

ObiectiveTehnici de efectuat

Supravegherea temperaturii

pregatirea materialului necesar

asigurarea dezinfectiei termometrului

masurarea temperaturii se pregateste termometrul individual inainte de intrebuintare termometrul va fi clatit si sters si se va controla nivelul mercurului, care trebuie sa fie la 36 0 C

termometrul se pastreaza in borcan cu cloramina 5%, care se schimba din 2 in 2 zile, dupa spalarea borcanului

temperatura in cazul in care nu sunt indicatii special se masoara de 2 ori in 24 de ore , dimineata intre orele 6-7 si seara intre orele 17-18 tehnica de masurare termometrul se introduce in rectal la sugar si copilul mic

temometrul lubrefiat se mentine in rect 10 minute timp in care termometrul si copilul vor fi fixate de catre cel care masoara temperatura

temperature rectala este cu 0, - 0,5 grade Celsius mai mare decit cea axilara

Supravegherea pulsului ritmul masurarii

tehnica masurarii dupa virsta

interpretarea valorilor obtinute prin masurare in raport cu virsta se realizeaza prin comprimarea unei artere pe un plan dur ( radial, cubitala, temporal, humerala, femurala, caotida) in mod obisnuit pulsul se masoara de 2 ori pe zi odata cu temperatura

ATENTIE!!!!! In timpul masurarii pulsului copilul nu trebuie sa fie agitat deoarece plinsul si agitatia accelereaza bataile inimii

la nou nascut si la sugar in primele luni de viata se va masura in timpul somnului la nivelul fontanelei

la copil pulsatiile inimii se pot percepe si numara aplicind mina pe regiunea precordiala

valori normale ale pulsului la copil

n n =130-140

1 an=100-120

2 ani=100-110

3-4ani=90-110

5-7ani=80-100

8-10 ani= 80-90

11-16 ani=80

Supravegherea respiratiei

Tehnica masurarii respiratiei

Interpretarea valorilor obtinute prin masurare Se realizeaza prin inspectie in timpul somnului

Se dezbraca pe fata anterioara a abdomenului si toracelui si se aplica mina pe toracele copilului

Respiratia se masoara de obicei dimineata si serara, dar si de cite ori este nevoie la indicatia medicului

Nn=45-55

1 an=30-40

3 ani=30

In plus se va urmari simetria miscarilor respiratorii frecventa respiratorie

ritmul respirator

amplitudinea respiratory

Supravegherea tensiunii arteriale se masoara cu ajutorul tensiometrului pentru copii, procedind ca la adult

la copii TA se poate calcula orientativ dupa formula

T=80+2A A= virsta copilului

Supravegherea scaunului la sugar si copilul mic Aprecierea scunului nou nascutului

Aprecierea scaunului sugarului

Aprecierea scaunelor modificate

Notarea scaunului in foaia de observatie a copilului In primele zile dupa nastere nou nascutul elimina un scaun de culoare verde-brun inchis meconiu - care prezinta produsul secretiilorglandelor intestinale, amestecate cu bila si cellule descuamate din timpul vietii intrauterine

Sugarul alimentat la sin elimina scaune de culoare galben aurie, care prin oxidarea bilirubinei in contact cu aerul devine verzuie

Scaunul sugarului se prezinta ca o pasta moale , omogena, cu grunji mici, albi sau galbui aspect de jumari de oua cu miros acru

Numarul scaunelor in 24 ore este de 3-4 pina la 6 luni

Daca sugarul este alimentat artificial scaunul va avea culoare galben deschisa , va fi mai consistent si indor Numarul scaunelor in 24 ore se va reduce la 1-2

Din momentul in care se vor introduce fainoasele in alimentatia sugarului scaunul devine brun inchis

Scaunele patologice prezinta modificari de consistent, cantitate, compozitie si culoare

Scaunele muco-grunjoase au consistent semilichida , neomogena, cu particule solide cu mult mucus sub forma de filamente si flocoane, au culoare galben verzuie, ele se pot elimina in numar de 5-10 in 24 ore

Scaunele lichide si semilichide sunt eliminate in jet si prezinta un caracter spumos, pot sa contina grunji sau mucus numarul lor poate sa creasca pina la 30 /24h Scaunele mucoase sunt lichide , cu mucus sub forma de gramezi viscoase , galbui, cenusii sau sub forma de placi scaunele muco-purulente contin mucozitati si puroi, au culoare galben verzuie scaunele muco-sangvinolente pot fi formate din mucus, grunji de materii fecale si singe in cantitate mai mica sau mai mare , sau numai din mucus si singe pe linga numarul scaunelor se va nota si aspectul scaunelor

scaun normal I

scaun semiconsistent /

scaun apos

grunjoas Z

mucos X

scaun cu singe S, se noteaza cu culoare rosie

suma scaunelor in numar mare ce s-au produs si au fost notate pe o foaie separata /24 h, va fi trecuta in foaia de temperature la rubric scaune corespunzator aspectului de exemplu 12X adica 12 scaune mucoase/24 h semnele ce pot insoti eliminarea scaunului dureri abdominal, tenesme vor fi comunicate medicului

Controlul diurezei se va recolta urina / 24 h, folosindu-se o tehnica cit mai putin traumatic

se va insista asupra spalarii si dezinfectiei zonei genito-urinare

se vor folosi recipient special pentru recoltarea urinei

nu se va recolta urina prin sondaj ureteral, deoarece tehnica preteaza la infectii iatrogene

se vor acorda ingrijiri necesare tegumentelor iritate din cauza aplicarii pungilor pentru colectarea urinei

TEHNICI DE INGRIJIRE A COPILULUI MIC

SUPRAVEGHEREA DEZVOLTARII PSIHOMOTORII A COPILULUI scop aprecierea gradului de dezvoltare motorize si psihica a copilului, in concordant cu virsta

se va urmari

motricitatea generala si cea fina

comportamentul

dezvoltarea vorbirii si a limbajului

INTERVENTII LA DOMICILIU

asigurarea conditiilor de mediu

camera separate, calduroasa, mobilier limitat

alimentatia

sa se faca la aceleasi ore

stimularea participarii active a copilului

calcularea corecta a ratiei alimentare in functie de virsta

respectarea principiilor de diversificare a alimentatiei

igiena corporala baia

zilnic la aceeasi ora, de preferat seara

vanita va fi utilizata numai in acest scop

temperature camerei 22-24 0 c

temperature apei 370c

durata nu va depasi 5-8 minute

nivelul apei sa nu depaseasca umerii copilului

linga vanita vor fi pregatite cele necesare

dupa baie uscarea se face prin tamponare

stergerea ochilor se face cu compresa sterile dinspre exterior spre interior

orificile nazale si auditive se vor curate cu tampoane de vata somnul

respectarea orelor de somn in functie de virsta

asigurarea unui mediu adecvat pentru somn

regimul de viata

trebuie sa se tina cont de particularitatile fiecarui copil, va fi individualizat in functie de virsta si de starea de sanatate

se va evita prelungirea starii de veghe

imbracamintea

lenjeria de corp va fi confectionata din bumbac

va fi adecvata virstei si anotimpului

usor de manevrat

spalat zilnic, fiarta si calcata

educarea sfincterelor

dupa virsta de 5-6 luni copilul va fi asezat cu regularitate pe olita, la aceleasi ore, dupa alimentative sau cind se trezeste

aprecierea dezvoltarii fizice

greutatea, inaltimea si perimetrele vor fi masurate periodic

se vor aprecia functionalitatea diferitelor organe

se va urmari eruptia dentara

aprecierea dezvoltarii psiho-motorii

constituie criteriul in aprecierea gradului de maturitate al sistemului nervos

aprecierea cuprinde

motricitate

postura

coordonare

dezvoltare senzoriala

comportament

limbaj

aprecierea gradului de nutritie elemente de referinta

tesut dipos

turgor

tegumente si mucoase

climatul familial

parintii vor creea un climat de afectivitate, protective, calm

se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictive sau de respingere

calirea organismului

factori utilizati

apa

aer

soare

se incepe de la 2-3 luni

de preferat utilizarea mai multor factori o data

imunizarile active

contribuie la cresterea rezistentei specific a organismului

se fac dupa calendarul stability de MS

principalele vaccinari sunt: BCG,DTP, antipoliomelitic, antirujeolic, antigripal, antihepatitica

prevenirea accidentelor

supravegherea atenta si constanta de catre parinti

sa se evite plasarea copilului pe scaun

sa nu se ofere jucarii din mai multe piese de dimensiuni mici

sa se masoare temperature apei la baie si a alimentelor lichide sa se indeparteze de linga copil obiecte ce ar putea fi introduce in gura alimentarea sa se faca corespunzator cu rabdare

sa nu se plaseze prea multe perne in patul copilului

sa nu se lase la indemina copiilor medicamente

sa se tina copilul in brate cu ambele miini

sa se protejeze prizele electrice

sa se indeparteze obiectele taioase, ascutite

in timpul somnului sa se ridice barele laterale ale patului

in timpul transportului cu masina sa se imobilizeze copilul in hamuri

Cu ocazia vizitelor la domiciliul nou nascutilor si sugarului asistenta medicala trebuie

sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijiriilor necesare

sa verifice intelegerea informatiilor

sa motiveze importanta acestor ingrijiri

sa evalueze starea de sanatate a copilului, gradul de crestere, dezvoltare si maturitate

SARCINILE ASISTENTEI PEDIATRE PRIVIND INGRIJIREA COPIILOR IN SECTIA DE PEDIATRIE activitatea asistentei medicale in sectia de pediatrie cuprinde o serie de sarcini bine conturate, a caror realizare implica o responsabilitate deosebita ingrijirea copilului implica o serie de actiuni menite sa inlocuiasca mama, in cazul in care copilul este internat fara mama

pentru fiecare copil internat trebuie planificat timp sufficient

munca asistentei medicale pediatre pe linga o foarte buna pregatire profesionala, cere si foarte multa dariure si dragoste pentru copiii

OBIECTIVETIMPI DE EXECUTIE

Asigurarea conditiilor de mediu Copilul va fi preluat de asistenta de salon de la cea de la internari

Verifica lenjeria

Va instala copilul in pat

Ingrijirile generale necesare copilului bolnav

Asigura toate ingrijirile generale necesare

Asigura igiena corporala prin baie partial ori de cite ori este nevoie

Copilul se aseaza pe saltea rezistenta in decubit dorsal, fara perna

Supravegherea bolnavului

Evaloarea dezvoltarii psoho-somatice si motorii

Evaluarea clinica generala

Evaluarea simptomelor spacifice bolii Apreciaza dezvoltarea somatica a copilului la internare prin cintarire, masurarea lungimii si a perimetrelor

Inregistreaza valorile in foaia de observatie

Observa din punct de vedere clinic copilul

Masoara functiile vitale si vegetative si le inregistreaza in foaia de temperature

Anunta medical despre orice modificare aparuta

Observa in mod deosebit prezenta si evolutia simptomelor specific bolii pentru care este tratat copilul

Apreciaza efectul terapiei asupra simptomelor bolii

Comunica medicului toate modificarile survenite

Recolteaza produsele biologice si patologice La indicatia medicului

Administreaza medicamentele La indicatia medicului

Alimentatia copilului

Asigurarea igienei corespunzatoare alimentarii

Asigurarea regimului prescris

Respectarea tehnicii corecte de alimentare corespunzatoare virstei

Aprecierea tolerantei digestive a copilului

Inregistrarea cantitativa a consumului de alimente Imbraca echipamentul de protective corespunzator pentru alimentatie Verifica daca alimentele trimise de la bucatarie sunt corespunzatoare

Are grija ca temperature alimentului sa fie potrivita

Verifica orificiul tetinelor la sugari

Repartizeaza alimentele in vase separate pentru copii mari

Alimenteaza correct sugarii si copii mici

Supravegheaza alimentarea copiilor care se autoservesc

ATENTIE!!! Nu se lasa biberonul copiilor culcati pe spate , care maninca singuri in acest mod

Nu se bruscheaza copii sa manince

Nu se introduce cantitati exaggerate de alimente in gura copiilor In timpul alimentarii se apreciaza apetitul copilului, prezenta greturilor, varsaturilor si a scaunelor diareice

Apreciaza cantitatea de alimente ingerate

Inscrie in foaia de observatie cantitatea de alimente consummate

Transmite medicului observatiile cu privire la alimentare

Educatie sanitara Efectueza instruirea mamei in timpul spitalizarii

Pe tot parcursul ingrijirii copilului asistenta medicala pediatra este obligate sa se poarte blind cu copilul

OBSERVAREA CLINICA GENERALA A COPILULUI BOLNAV

Asistenta medicala pediatra trebuie sa observe starea clinica a copilului sis a raspunda urmatoarelor obiectiveOBIECTIVETIMPI DE EXECUTIE

Observarea faciesului si a starii generale Se observa faciesul pozitia in pat, comportamentul

Observarea tegumentelor si a mucoaselor Se observa starea de igiena, integritatea, culoarea, umiditatea, elasticitatea, prezenta eruptiilor

Observarea sistemului ganglionar limfatic si recunoasterea aparitiei manifestarilor patologice Se va percepe prezenta principalelor grupuri ganglionare Anunta medical despre orice modificare

Observarea sistemului osteoarticular Controleaza integritatea membrelor si scheletului in general

Observarea aparatului respirator Observa conformatia toracelui, prezenta simptomelor functionale respiratorii - durere, dispnee, tuse, expectoratie ritmul respirator

Observarea aparatului cardiovascular

Recunoasterea simptomelor de imbolnavire

Recunoaste complicatiile afectiunilor cardiace Se urmareste prezenta simptomelor cardiac dispnee la effort, palpitatii, durere, cianoza

Masoara pulsul si tensiunea arterial la indicatia medicului

Observa aparitia simptomelor de insuficienta cardiac cianoza, agitatie, dispnee, tuse, vene jugulare turgescente

Apreciaza evolutia simptomelor amintite in raport cu medicatia si alimentatia

Observarea tubului digestive

Recunoasterea unei afectiuni a tubului digestive Recunoasterea simptomelor de deshidratare

Recunoasterea simptomelor de abdomen acut Observa zona abdominal dimensiunea abdominal, participarea la miscarile respiratorii, prezenta de ude peristaltice Prezenta simptomelor functionale digestive varsaturi, diaree, constipatie

Evolutia acestor simptome in raport cu alimentatia si medicatia

Apreciaza tensiunea fontanelei la sugar, scaderea in greutate, persistent pliului cutanat, fata trista cu ochi infundati in orbite, uneori febra

Se sesizeaza urmatoarele Durere intense sub forma de colici

Oprirea emisiunii de fecale si gaze

Meteorismul abdominal

Varsaturi repetate ocluzia

Durere intense cu aparitia duritatii de lemn a peretelui abdominal peritonita

Asistenta anunta de urgent medical

ATENTIE!!!!!!

Daca nu se iau masuri in maximum 6 ore de la aparitia acestor simptome bolnavul poate deceda

Atenuarea durerii dupa citeva ore si aparitia meteorismului abdominal sunt semen de agravare in evolutia bolii

Observarea aparatului urogenital

Recunoasterea simptomelor Se observa regiunea urogenitala

Se masoara diureza

Se apreciaza macroscopic urina

Se efectuaza examenul sumar de urina

Se masoara densitatea urinei

Se observa numarul mictiunilor si prezenta simptomelor care arata o infectie

Se informeaza medical

Observarea sistemului nervos si a organelor de simt Se observa motricitate generala

Se sesizeaza deficientele vizuale, auditive, de sensibilitate tactile, termica si dureroasa, precum si tulburarile de comportament

Participarea asistentei medicale pediatre la examinarea copilului Pentru a fi examinat medical copilul va fi sustinut in pozitile corespunzatoare

Va fi tinut in brate , fiind imobilizat la membre

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR LA COPIL

Se efectueaza in conditii mai deosebite

De multe ori se intimpina greutati datorita reactiilor de aparare si a lipsei de colaborare Personalul medico-sanitar trebuie sa aibe o atitudine adecvata, sa posede aptitudini si deprinderi pentru a putea colabora cu copiii in vederea administrarii medicamentelor

Trebuie sa aibe in permanenta in vedere prevenirea intoxicatiilor accidentale care survin mai frecvent la aceasta virsta si sa efectueze in permanenta educatia copiilor si a apartintorilor in acest sens

ObiectiveTimpi de executie

Administrarea orala a medicamentelor Pregatirea asistentei in vederea administrarii medicamentelor

Cresterea accesibilitatii de administrare

Pregatirea copilului in vederea administrarii medicamentelor

Administrarea medicamentului Asistenta se spala pe miini

Pregateste lingurite de dimensiuni adecvate lingurita 5 g, lingura de supa 15 g

Piseaza tabletele si le divide dupa indicatia medicului

Corecteaza gustul neplacut prin adaus de zahar, miere, lichide cu gust placut, inglobate intr-un aliment pastos

NU SE ADMINISTREAZA TABLETE, DRAJEURI NEPISATE LA COPII SUB 2 ANI

Aseaza in jurul gitului un prosop

se asigura pozitia corespunzatoare virstei copilului, decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat pentru sugari si pozitie sezinda pentru copilul mic

asigura imobilizarea cu blindete si rabdare

se ia lingurita cu medicamentul pregatit pentru administrare

asigura deschiderea gurii prin stimularea buzelor sau prin comunicare verbal introduce lingurita aproape de baza limbii si varsa continutul avind grija ca aceasta sa intre pe calea digestive

premite inchiderea cavitatii bucale retagind lingurita din cavitatea bucala

NU SE ADMINISTREAZA CONTINUTUL LINGURITEI IN TIMPUL INSPIRATIEI

urmareste deglutitia medicamentelor prin observarea miscarilor de inghitire

face controlul cavitatii bucale

repune copilul in pozitie comoda

aduna materialul folosit

supravegheaza efectul imediat al medicamentului

IN CAZ DE ASPIRARE ACCIDENTALA A MEDICAMENTELOR CU PATRUNDERE PE CAILE RESPIRATORII, SE INTOARCE COPILUL IN DECUBIT VENTRAL SUSTINUT CU MINA STINGA SI I SE APLICA TAPOTARI REPETATE IN ZONA OCCIPITALA SI TORACICA POSTERIOARA

Administrarea medicamentelor prin injectii intramusculare pregatirea psihica a copilului alegerea locului injectiei

imobilizarea copilului cu ajutor explica copilului de ce I se face injectia pentru ca trebuie, pentru ca este bolnav, nu pentru ca a fost rau, neascultator

masa muscular fesiera cadranul superoextern

nu se administreaza pe fata anterioara a coapsei

se aseaza copilul in decubit ventral

se fixeaza membrele inferioare cu mina pe fata posterioara a articulatiei genunchiului si regiunea toraco-lombara

NU SE PREGATESTE MATERIALUL PENTRU INJECTIE IN FATA COPILULUI

SE EXPUN CIT MAI PUTIN SERINGA SI ACUL IN FATA COPILULUI

Administrarea supozitoarelor asigurarea igienei

pregatirea supozitorului

pregatirea pozitiei copilului

administrarea supozitorului

supravegherea copilului asistenta se spala pe miini

dezbraca copilul observind zona perianala

inspecteaza daca acesta nu prezinta leziuni, infectii , urme de fecale

efectueaza igiena regiunii perianale

dezambaleaza supozitorul, apreciindu-I dimensiunea si gradul de lubrefiere

se adapteaza dimensiunile supozitorului la posibilitatiile copilului

se aseaza copilul in decubit ventral

se departeaza usor cu mina stinga fesele copilului

se introduce cu mina dreapta complet supozitorul in orificiul anal

stringe apoi fesele intre police si degetele miinii drepte asteptind 1 minut

supravegheaza reactiile copilului , iar daca acesta este mai mare ii explica cum trebuie sa invinga pentru moment senzatia de defecare asistenta aduna aterialele folosite

se spala pe miini

Administrarea intravenoasa a medicamentelor se spala pe miini

pregateste materialul necesar

mnui, garou, leucoplast, atel (pentru imobilizare), tvia

renal, alez;

tampoane sterile;

flutura, canule, vacu-test;

sering 5, 10ml cu /fr ser fiziologic heparinat (verificare sau prelevare de snge);

trusa de perfuzie i soluii perfuzabile;

soluie dezinfectant Betadin, acool iodat;

anestezie local unguent EMLA (amestec eutectic de lidocaina 2.5% i prilocaina 2.5%).

Alege locul cel mai favorabil punctiei venoase, inspectind cu atentie regiunea vaselor epicraniene, plica cotului, fata dorsal a pumnului sau a piciorului, vena jugulara

Imobilizeaza cu blindete copilul pentru punctionarea venei

Efectueaza injectarea intravenoasa sau montarea perfuziei

In cazul apliarii perfuziei, imobilizeaza copilul pentru mentinerea perfuziei astfel

Pentru brat , picior fixeaza atela

Pentru venele epicraniene infasa copilul cu bratele pe linga corp

Fixeaza un colac sub capul copilului

LA INDICATIA MEDICULUI COPIII AGITATI SUNT SEDATI IN PREALABIL PENTRU A EVITA INCIDENTELE SAU ACCIDENTELE DE TEHNICA

Organizarea muncii pe sectie in vederea administrarii medicamentelor la copii Asistenta medicala adduce medicamentele prescrise de medic de la farmacie Verifica medicatia la farmacie

Verifica daca in ambalaj corespunde medicamentul

Verifica termenul de valabilitate al medicamentului

NU SE ADMINISTREAZA MEDICAMENTE CARE PREZINTA MODIFICARI DE TRANSPARENTA, CULOARE, MIROS SAU CU DETERIORARI ALE AMBALAJULUI

Repartizeaza pe sectie medicamentele in cutiute special pentru fiecare copil separate

Verifica doza prescrisa de medic pentru administrarea per doza

Verifica intervalul recomandat pentru administrare

Cuprinde toate tratamentele cu orele de administrare specific fiecarui bolnav

Efectueaza personal tratamentul fiecarui bolnav

Supravegheaza bolnavul si observa aparitia reactiilor alergice saa de intolerant

Anunta pe loc medical in cazul aparitiei unor simptome suspecte

Inregistreaza in caietul de predare pacientul, medicamentul, doza , ora si reactia bolnavului

PENTRU PREVENIREA INTOXICATIILOR MEDICAMENTOASE ACCIDENTALE

NU SE LASA MEDICAMENTELE LA DISCRETIA COPIILOR IN SALOANE

MEDICAMENTELE SE PASTREAZA IN ORDINE SI IN LOCURI INACCESIBILE COPIILOR

INGRIJIREA COPILULUI CU RAHITISM

Rahitism boala metabolic generala, determinate de carenta de vitamina D

Aceasta boala apare la sugarul si copilul mic, mai frecvent intre 3 luni si 18 luni

Copilul cu rahitism este foarte receptive la infectii, tulburari digestive si de nutritive si prezinta anemie carentiala Tratamentul rahitismului se efectueaza de regula la domiciliu, internarea fiind realizata numai in cazuri severe

Asistenta de pediatrie si ocrotire aplica planul de ingrijire, urmarind urmatoarele obiective generale

ObiectiveTimpi de executie

Evaluare

Conditiile de mediu

Regimul de viata pe care il are familia Verifica si consemneaza in caietul de lucru carateristicile incaperii in care traieste copilul, avind in vedere volumul, luminozitatea, gradul de poluare a aerului din camera, temperature, umiditatea, gradul de igiena

Verifica si apreciaza daca regimul de viata al copilului este stability pe baza idicatiilor medicului, daca se respecta si cum se respecta

Invata mama cum sa pegateasca alimentele

Explica tot ce considera ca nu se aplica correct

Administrarea tratamentului medicamentos Respecta schema terapeutica recomandata de medic si inscrisa in fisa medicala

Tratamentul injectabil cu vitamina D se efectueaza si in cursul imbolnavirilor preadaugate, exceptie insuficienta hepatica si renala

Nu se efectueaza in timpul vaccinarii antipoliomelitice (AP)

Tratamentul oral cu vitamina D este contraindicate in tulburarile acute si cornice de digestive

Vitamina D administrate oral se poate face in timpul administrarii vaccinului AP, forma uleioasa administrate oral se absoarbe mai bine daca se asociaza cu laptele, in timpul meselor

In timpul tratamentului cu vitamina D se urmaresc somnul, tegumentele, , scaunul, varsaturile, apetitul copilului

Nu se efectueaza tratament cu 10-14 zile inainte de cura heliomarina

Se informeaza de cantitatea de vitamina D luata de copil prin preparatele de lapte imbogatite cu vitamina D

Mobilizeaza la dispensarul medical copilul pentru consultative si tratament

Se deplaseaza la domiciliul copilului pentru efectuarea tratamentului, daca medical recomanda acest lucru

Asigurarea ingrijirilor cu character general, pentru vindecarea rahitismului Efectueaza sau demonstreaza apartinatorilor Masajul grupelor muscular hipotrofice

Exercitii simple de stimulare neuromotorie corespunzatoare virstei

Exercitii de corectare a sechelelor dupa virsta de 15 luni pentru piciorul plat Explica exercitiile si miscarile interzise de medic

Verifica daca se respecta aceste recomandari

Educatia sanitara a apartinatorilor Aceasta vizeaza

mediul si regimul de viata al copilului

tratamentul medicamentos

ingrijirile generale necesare

alimentatia corecta

metodele de realizare a educatiei se aleg corespunzator cu nivelul cultural al familiei

Transmiterea tuturor datelor obtinute cu ocazia vizitei medicului la copilul bolnav in cazul vizitarii copilului la domiciliu se consemneaza rezultatul in caietul de lucru si se informeaza medical despre situatia gasita pe teren, consemnind datele si in fisa copilului

INGRIJIREA COPILULUI CU TULBURARI ACUTE DE DIGESTIECopilul care prezinta tulburari acute de digestive pierde prin scaun si varsaturi, apa si saruri minerale, ceea ce determina aparitia simptomelor de deshidratare si dezechilibru hidroelectrolitic.

Starea de nutritie a copilului este deficitara el prezentind scaderi in greutate.

Rezistenta la infectii este scazuta, de aceea pot intervenii infectii intercurente.

ObiectiveEtape de executie

Asigurarea conditiilor de mediu corespunzatoare pe tot parcursul vizitei medicului la copilul bolnav avind in vedere numarul crescut al scaunelor si varsaturilor se ingrijeste ca exista suficiente schimburi de corp si pat pentru a mentine copilul in permanenta stare de igiena

copilul nu se lasa in scutece sau haine murdare de fecale si urina

verifica la intervale scurte de timp daca copilul a prezentat emisiuni de fecale si urina, sau varsaturi daca copilul este mai mare, il educa si il ajuta sa foloseasca olita

se verifica aspectul scaunului dupa fiecare emisie

Prevenirea si ingrijirea eritemului fesier in conditiile in care scaunele copilului sunt foarte frecvente si acide tegumentele din zona perineala se irita repede si intens

asistenta aplica dupa fiecare baie partial a regiunii perineale ungvente cu amidon, jecolan

NU SE APLICA PUDRA DE TALC DEOARECE USUCA TEGUMENTELE SI ACCENTUEAZA IRITATIA aceste ungvente nu se aplica pe pielea nespalata de materiile fecale

Supravegherea copilului bolnav

evaluarea clinica generala

recunoasterea simptomelor functionale digestive, prezentei sau aparitia simptomelor de deshidratare copilul va fi cintarit zilnic

se va inregistra in foaia de temperatura greutatea

se observa scaunul, varsatura sau meteorismul abdominal

se observa daca apar simptome de deshidratare

facies toxic

pliu cutanat persistent

prabusirea TA

pierderea cunostiintei

tegumente reci, palide sau cianotice, transpirate

vene colabate

se masoara TA

se observa culoarea si aspectul tegumentelor

se observa starea de constienta

se observa aparitia eruptiilor cutanate hemoragice, singerari prelungite la locul injectiei

Recoltarea produselor biologice si patologice recolteaza scaun la indicatia medicului pentru coprocultura

efectueaza si alte recoltari la indicatia medicului

Administrarea medicamentelor se administreaza medicatia prescrisa de medic, avind in vedere ca medicamentul sa fie ingerat in totalitate de copil asistenta medicala trebuie sa procedeze cu grija si rabdare astfel ca dupa administrare medicamentul sa nu fie varsat dizolva medicamentul in solutie usor indulcita, din care se administreaza treptat cu lingurita toata cantitatea

antibioticele prescrise de medic se administreaza numai dupa recoltarea coproculturii in cazul in care copilul varsa si nu permite administrarea orala a medicatiei se incearca mai intii restabilirea tolerantei digestive

se pregateste o solutie de glucoza cu ser fiziologic, din aceasta solutie se administreaza cu lingurita la intervale scurte de timp 1-2-3 minute, 100 ml, observindu-se tolerant digestive, apoi se observa daca copilul poate ingera 2-3 lingurite odata fara a mai avea senzatie de voma

dupa 3-4 ore de rehidratare in acest fel copilul poate ingera lichide fara a mai varsa

din acest moment se poate incerca cu multa grija administrarea medicamentelor

TEHNICA NU REUSESTE DACA

nu se respecta administrarea solutiei in cantitati mici cu lingurita

nu se respecta intervalul de timp dintre administrari

Alimentarea bolnavului administreaza alimental recomandat de medic

copilul nu va fi grabit si nici bruscat

se va urmari tolerant digestive

Educatia sanitara educa mama privind profilaxia imbolnavirilor digestive se explica si se demonstreaza

prepararea si administrarea alimentelor dietetice

modul administrarii medicamentelor prescrise

mijloace de prevenire a intoxicatiilor accidentale cu medicamente la domiciliu

alimentatia corecta corespunzatoare virstei

recuperarea dezvoltarii psihomotorii

posibilitatea administrarii vitaminei D si a vaccinarilor in curs la sugar si copilul mic

explica regimul de viata al copilului convalescent

INGRIJIREA COPILULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICAMalnutritie tulburare secundara a cresterii si dezvoltarii postnatale datorate imposibilitatii organismuluide a-si acoperi necesitatiile nutritionale.

Insuficienta proceselor de crestere si dezvoltare determina

tulburari functionale si structurale ale tractului digestive

slabirea puterii de aparare a organismului insotita de aparitia numeroaselor infectii supraadaugate

deficite minerale si vitaminice cu aparitia unor boli associate ca anemii carentiale, rahitism, alte avitaminoze.

ObiectiveEtape de executie

Recuperarea tolerantei digestive si a pierderilor hidroelectrolitice monteaza o perfuzie la indicatia medicului supravegheaza bolnavul

administreaza regimul alimentar dietetic recomandat de medic

observa tolerant digestive a copilului pentru fiecare aliment in parte

observa si inregistreaza cantitatea de preparate dietetic tolerate de copil pe masa si pe zi

Recuperarea deficitului ponderal si statural

asigura alimentatia corespunzatoare virstei si tolerantei digestive

prevenirea consumului de calorii prin

agitatie

termoreglere

infectii alimenteaza copilul respectind recomandarile medicale de regim

urmareste in permanenta tolerant digestiva a copilului la imbogatirea cantitativa sau calitativa a regimului alimentar

se cintareste zilnic copilul si se inregistreaza valoarea in foaia de observatie

masoara lungimea si perimetrele in ritmul cerut de medic

sesizeaza toate modificarile privind evolutia ponderala si tolerant digestive a copilului

informeaza medic