Studiază mai întâi ştiinţa şi continuă apoi cu practica născută din această ştiinţă

(Leonardo Da Vinci)

CURSUL Nr.2SIMPTOME GENERALE

DUREREAOBOSEALA

TULBURĂRILE SOMNULUITRANSPIRAŢIA

PRURITULSUGHIŢUL

SETEAMIROSULFRISONUL

FEBRAMODIFICĂRILE VOCII ŞI TULBURĂRILE DE VORBIRE

CEFALEEA** durerea resimţită la nivelul capului** se datorează unei stimulări anormale a formaţiunilor sensibile ale craniului şi feţei Mecanismele de producere sunt reprezentate de:

→ excitaţia receptorilor durerii de la nivelul durei mater, arterelor şi venelor cerebrale;→ stimularea asociată a nervilor cranieni senzoriali şi a ramurilor lor vegetative, prin procese inflamatorii; → vasodilataţie; → vasoconstricţie; → presiune; → tracţiune.

Cauzele cefaleei

1. Cauze vasculare

a) cefaleea vasomotorie frecvent legată de:

→ surmenaj intelectual sau fizic, foame

→ situaţii conflictuale

→ intoxicaţie cronică (CO, metale grele)

→ consum de alcool, cafea, tutun

→ postmedicamentos (nitroglicerină, nifedipin)

Caractere:

→ apăsare, înţepătură, sfredelire

→ difuză, chinuitoare

b) cefaleea prin modificările tensiunii arteriale HTA:

→ are apariţie matinală → asociază ameţeli, tulburări vizuale (fosfene) sau auditive (acufene) → este localizată: occipital, temporooccipital (în cască) sau frontal

hTA: → are localizare frontală → este declanşată de schimbările de poziţie

c)cefaleea prin tulburări vasculare determinate de: → spasme de acomodare (localizare frontală, apariţie consecutivă cititului sau

scrisului) → stază cerebrală – apare în CPC – cefaleea este bifazică (miezul nopţii şi

dimineaţa), are caracter difuz şi se asociază cu somnolenţăMigrena (hemicrania)-cefalalgie primară

→ este determinată de vasoconstricţie urmată de vasodilataţie intensă a vaselor intracranieneCaracteristici

→ are caracter pulsatil → este predominant unilaterală

→localizare frontală sau /si temporală apoi→toată 1/2capului

→prevalenta la femei

→accesele migrenoase sunt ciclice

Se descriu 4 faze

1. Prodromul → pacientul este anxios, +/-hiperfagie

2. Aura unilaterală → scotoame, tulburări de vorbire, stări confuzionale →de scurtă durată

3. Durerea de cap → unilaterală, accentuată de poziţie, tuse, lumină

4. Revenirea la normal - de obicei după somn

Asociază:

→ hipersensibilitate la lumină şi zgomot

→ hipersensibilitatea pielii păroase a capului

→ paloare a hemifaciesului de aceeasi parte

→ ameţeli, tahicardie, transpiraţii, greţuri, vărsături

2. Procese intracraniene

a) tumori cerebrale

→ cefaleea este progresivă, permanentă

→ simptome asociate: tulburări vizuale, vărsături explozive neprecedate de greaţă, bradicardie

→ intensitatea durerii poate fi influenţată de schimbările poziţiei capului

alte cauze:

→encefalite, meningite, abces cerebral

→ hematoame cerebrale

→ după puncţie rahidiană

→ boli ale cutiei craniene-boala Paget

→ mielom multiplu

3. Cauze extracraniene de vecinătate:→ spondiloza cervicală – cefaleea este accentuată la mişcările capului→ otite, mastoidite - cefaleea este temporală, unilaterală, intermitentă→ sinuzita frontală, etmoidală, maxilară – cefaleea are caracter de durere persistentă, accentuată dimineaţa şi la aplecarea capului ;→ afecţiuni dentare – durere locală cu caracter pulsatil, uneori iradiind şi în zonele învecinate;→ nevralgiile nervilor cranieni – localizare caracteristică şi intensitate de obicei mare. la distanţă:

→ boli febrile → boli hematologice (anemii, poliglobulii) → boli digestive (boala ulceroasă, suferinţe hepatice şi biliare, parazitoze) → boli renale → boli endocrine (hipercorticismul) → boli metabolice (hipoglicemiile)

DUREREA→ simptom des întâlnit printre MI→ capătă denumirea organului sau părţii din corp unde este localizată (durere precordială, toracică, abdominală, lombară)Se descriu următoarele caractere:

factori provocatori, de accentuare sau de ameliorare calitatea durerii (junghi, apăsare, arsură) localizare iradiere durată severitate

Durerea poate sau nu să fie însoţită de: → greţuri, vărsături → tulburări vizuale digestive, neurologice sau de diureză

Exemple: durerea anginoasă, durerea din IM….. colica biliară…… colica renală…… durerea ulceroasă…..

OBOSEALA**reprezintă diminuarea capacităţii funcţionale a unui aparat, sistem funcţional

sau a întregului organism.Forme clinice:a) Oboseala fiziologică (surmenajul fizic)

→secundară unui efort fizic excesivb) Oboseala patologică:

→ psihogenă - apare în situaţii de stress ; → boli febrile (virale, bacteriene); → boli endocrine: → boala Addison – oboseala are caracter vesperal, apoi devine permanentă neameliorată de odihnă şi somn (apare inaintea tulburărilor de pigmentare şi se asociază cu hTA, hipotermie, hiponatremie, hipocloremie; → tireotoxicoza – bolnavul este mai obosit dimineaţa → hipotiroidia – scaderea forţei musculare, lipsa de energie şi bradipsihie

→ hiperaldosteronismul primar (boala Conn) – cefalee, fatigabilitate musculară, hipopotasemie, hipertensiune arterială diastolică

→ boli metabolice - diabet decompensat (hipoglicemie);

→ boli cardiovasc.: valvulopatii, IC;

→ boli hepatice: oboseala este postprandială;

→ boli renale: IRC - are caracter progresiv;

→ boli neurologice: b. Parkinson, miastenia gravis, polineuropatiile, scleroza în plăci;

→ tumori maligne;

→ boli hematologice: anemii, limfoame;

→ boli reumatice

→ intoxicaţii cronice: alcool, Pb, nicotină

TULBURĂRILE SOMNULUI

Necesităţile fiziologice de somn pentru un adult sunt de 7-9 ore/zi, ele variind cu vârsta şi cu munca depusă în timpul zilei.INSOMNIA**reducerea duratei normale de somn prin adormire dificilă, trezire în cursul nopţii sau trezirea foarte matinalăCauze: ocazională (incidentală) – condiţii excitante pentru sistemul nervos central

→ interne (endogene) - muncă intensă de concentrare până la ora culcării- oboseală fizică excesivă- preocupări, anxietate, nelinişte, teamă

→ externe (exogene)- ambianţă excitantă (căldură excesivă, lumină, zgomote)- condiţii speciale meteorologice (vânt, furtună, ploaie)- ingestie alimentară sau medicamentoasă excitantă (cafea,

ciocolată, masă copioasă, digitală)

de durată (de fond)→ afecţiuni neuropsihice: traumatisme craniene, tumori cerebrale→ infecţii acute sau subacute cu dureri şi/sau febră→ toxice: etilismul cronic, abuz de hipnotice sau încetarea lor→ afecţiuni viscerale diverse :

* tusigene şi dispneizante (bronşită cronică, bronşiectazii, astm bronşic, IVS ;* dureri nocturne (ulcer duodenal);* tulburări urinare (cistită, adenom de prostată) HIPERSOMNIA

**stare caracterizată printr-un exces de somn, care se raportează fie la tendinţa de a adormi cu uşurinţă, fie la durata prelungită a somnului, fie la profunzimea deosebită a luiCauze: fiziologice:

→ oboseală excesivă după eforturi → convalescenţa unor boli prelungite

patologice: → neurologice: ateroscleroză cerebrală, senilitate, tumori cerebrale, encefalite,

epilepsie

→ generale şi viscerale:

* toxice exogene (alcool, barbiturice)

* toxice endogene (insuficienţă hepatică, renală, acidocetoză diabetică);

* infecţii prelungite;

* traume fizice sau psihice;

* afecţiuni endocrine (obezitate hipotiroidie)

TRANSPIRAŢIA** reprezintă creşterea secreţiei sudorale a pielii ** semnalată de pacient la anamneză sau remarcată la examenul obiectiv

• Cauze: → boli febrile (când scade temperatura) → menopauză- după valuri de căldură → TBC, RAA (miros acru intepător, deshidratează pacientul) boala

Hodgkin - nocturnă → hipertiroidie, nevrotici, anxioşi - la faţă, palme, plante → hemiplegii – unilaterală de partea paralizată → rahitism- in regiunea occipitală (“semnul pernei ude”), frontală,

perinazal → dureri paroxistice

→ intoxicaţii nicotinice → oboseala, frica, stări nervoase, efort mental → faţa palmară a

mainilor şi plantară a picioarelor, pe frunte (sunt reci)

Transpiraţia acută (apare brusc) → IMA → HDS (colaps prin hemoragie abundentă) → hipoglicemie → intoxicaţie acută (CO, benzină, ciuperci) → hipertensiunea paroxistică (feocromocitom) → acces de epilepsie → o criză de tahicardie paroxistică → rău de mare, rău de mişcare

Atentie - Cand transpiraţiile sunt abundente pot produce pierderi importante de apă şi electroliţi

PRURITUL

** reprezintă senzaţia subiectivă produsă de o stimulare de natură chimică, mecanică sau termică a receptorilor specializaţi situaţi la joncţiunea dermoepidermică.

Cauze: afecţiuni dermatologice – eczeme, urticaria, micozele, scabia, păduchii afecţiuni metabolice - diabet zaharat afecţiuni hepatice - icter (de retenţie, insuficienţă hepatică), colecistite cronice, ciroza biliară afecţiuni renale – insuficienţă renală cronică (stadiul uremic) afecţiuni hematologice - boala Hodgkin, policitemia vera boli endocrine – hipertiroidia, menopauza infestări parazitare – oxiuri, chist hidatic neoplasme – prurit paraneoplazic

SUGHIŢUL** un simptom datorat excitaţiei nervului frenic care determină o contracţie bruscă a diafragmului şi un spasm al corzilor vocale, manifestat printr-un zgomot caracteristicTipuri

→ sughiţul de lungă durată → sughiţul trecător

Sughiţul de lungă durată este condiţionat organic După mecanismul de producere poate fi:a) de origine centrală:

meningită, encefalită tumori cerebrale ateroscleroză cerebrală epilepsie comă diabetică etilism uremie

b) de origine periferică: adenopatii cervicale, adenopatii hilare neoplasm bronşic, esofagian, diverticul esofagian guşă

c) de origine reflexă: peritonită abcese subfrenice necroză pancreatică meteorism ascită sarcina

Sughiţul trecător: după consumul de băuturi gazoase tahifagie psihopaţi isterici

SETEA** senzaţia de uscăciune a mucoasei buco-faringiene care necesită ingestia de lichide** traduce deshidratarea organismului şi exprimă nevoia fiziologică a acestuia de lichide.Modificările setei sunt de două categorii:→cantitative : polidipsia, oligodipsia, adipsia→calitative: potomania, dipsomania, dipsofobia.Polidipsia – creşterea senzaţiei de sete şi a consumului de lichide.*incidentală, episodică:

→ transpiraţii abundente→ vărsături prelungite, repetate→ hemoragie masivă,→ după administrarea de diuretice

*de durată, continuă, permanentă: → stenoze pilorice, cu vărsături repetate→ hipermenoree→ paracenteze repetate→ diabet insipid

→ diabet zaharat

→ polidipsie primară (dipsomanie)

→ etilismul cronic

→ stări nevrotice

→ hipertiroidie

Hipodipsia/adipsia

leziuni hipotalamice

Potomania

– impulsul morbid de a bea în cantitate mare, orice lichid

Dipsomania

– constitue impulsul irezistibil de a bea, indiferent ce, mai ales alcool

Dipsofobia

– este repulsia faţă de apă, lichide ( în stările de hiperhidratare celulară)

MIROSULAre importanţă ca:

→ ca tulburare senzorială percepută de bolnav→ senzaţie olfactivă particulară percepută de medic

a) Tulburările senzoriale olfactive sunt: anosmia – pierderea totală a simţului mirosului (cauze locale, nazale sau centrale) hipoosmia – diminuarea senzaţiei olfactive (fumători)

hiperosmia – perceperea exagerată a mirosului (cocainomani, histerie)

parosmia ( halucinaţii olfactive) – confuzia mirosurilor → apar în tumori cerebrale, tabes, isterie

pervertirea mirosurilor – este perceperea denaturată a mirosului, care nu mai corespunde realităţii ( mirosul de parfum este luat drept ceapă) → poate apare la nevropaţi şi în afecţiuni sinusale mai ales post gripale

b) Senzaţii olfactive percepute de medic:

foetor “ex ore” – halenă fetidă: carii dentare, amigdalită, pioree alveolară, stenoză pilorică

miros de acetonă (mere fermentate) – diabet zaharat cu acidocetoză

miros amoniacal (urină) – uremici, prostatici

mirosul fetid al hepaticilor (fructe putrede) – ciroze

miros putrid – abces pulmonar, bronşiectazii

miros fecaloid – ocluzie intestinală sau fistule gastrocolice

mirosuri particulare apar în intoxicaţii:

- miros de migdale amare (intoxicaţia cu cianuri)

- miros de usturoi (intoxicaţia cu organofosforate)

FRISONUL** Senzaţia bruscă de frig, asociată cu tremurături inegale, neregulate, de scurtă durată şi piloerecţie.Tipuri:

frison psihic – provocat de frică frison reflex – determinat de acţiunea bruscă a frigului asupra pielii frison febril frison iatrogen - după perfuzii sau transfuzii

FEBRA** ridicarea temperaturii corpului de cauze patologice (fervere=a fi fierbinte)N= temperatura corpului nu depăşeşte 37C.Se descriu:Temperatura periferică (cutanată) – se determină la nivelul axilei sau al plicii inghinale (pentru copii)Temperatura centrală – se determină la nivelul cavităţii bucale, rectului, vaginului

Temperatura centrală este cu aproximativ 0,50C mai mare decât cea axilarăCauze: infecţioase

→ infecţii generalizate acute sau cronice fără semne de localizare (viroze, bacteriemii)

→ infecţii generale cu semne de localizare: TBC, endocardită → infecţii localizate superficiale (celulite) → infecţii localizate profunde (flegmon, abces subfrenic) → infecţii fungice (aspergiloza)

→ parazitoze (malaria, trichineloza) neinfecţioase

→ neoplasme: pulmonare, digestive, renale, cerebrale → hemopatii maligne: boala Hodgkin, leucemii → boli de colagen: LES, sclerodermie, dermatomiozită, PR → boli neurologice: hemoragii cerebrale sau meningiene, edem cerebral,

tumori cerebrale → boli endocrine : hipertiroidism, hiperestrogenism → boli metabolice: uremie, gută

→ postmedicamentoasă → distrugeri tisulare (hematoame, arsuri, infarctizări)

Grade de febră: → stare subfebrilă (37-38C) → stare febrilă

- moderată 38-39C- ridicată 39-41C- hipertermie 41-42C

Creşterea temperaturii urmează 3 etape:* perioada incipientă – de debut - febra creşte brusc sau progresiv* perioada de stare – curba termică atinge apogeul* perioada de declin – scăderea se produce încet (in lizis) sau brusc (in crisis)Simptome asociate:

→ cefalee, frison, transpiraţii, mialgii → herpes labial → astenie, anorexie → tahicardie

Tipuri de febră1. Febră continuă (în platou)

→ diferenţa de temperatură între dimineaţă şi seară este sub 1C→ apare în pneumonia francă lobară, osteomielită, erizipel

2. Febră remitentă → diferenţa între dimineaţă şi seară este peste 1C dar nu scade sub 37C→ apare în TBC, septicemia, bronhopneumonie

3. Febră intermitentă → febră cu variaţii mari, bolnavul devenind uneori afebril→ survine la intervale diferite

* cotidiană: febra apare după o zi de afebrilitate (în septicemii)* terţă: febra apare după două zile de afebrilitate (malarie cu Plasmodium

falciparum)* quartă: febra apare după trei zile de afebrilitate (malarie cu Plasmodium

malariae)4. Febră hectică

→ cu oscilaţii zilnice foarte mari, 3-5C→ tuberculoză cavitară, septicemii

5. Febră recurentă→ două sau mai multe episoade febrile separate de câteva episoade

afebrile→ apare în febra recurentă, boala Hodgkin, infecţii urinare, infecţii

biliare, tuberculoză6. Febră ondulantă

→ prezintă o curbă febrilă ascendentă până la apogeu, apoi urmează o descreştere treptată până la afebrilitate

→ apare în boala Hodgkin, neoplasme, endocardite7. Febră inversă

→ temperatura matinală este mai mare decât cea vesperală → apare în unele forme de tuberculoză pulmonară şi supuraţii

închise8. Febră neregulată

→ nesistematizată → apare în tuberculoza cavitară, supuraţii, septicemii

MODIFICĂRILE VOCII ŞI TULBURĂRILE DE VORBIREA. Modificările vocii→ fiziologice: graviditate, pubertate, perioadă premenstruală→ patologice: laringite, neoplasm laringian, mixedem Răguşeala (disfonia) reprezintă diminuarea intensităţii şi tonalităţii sunetelor.Cauze → locale: laringite acute şi cronice, noduli laringieni, edem laringian, tumori laringiene → generale: mixedem, acromegalie, boală Cushing, miastenieVocea bitonală – este o disfonie care constă în dedublarea vocii prin concomitenţa a două suneteCauze → locale: polipi, tumori a unei singure corzi → regionale: afectarea laringeului superior prin adenopatii hilare, anevrism aortic, tumori şi inflamaţii mediastinale→ centrale: encefalite, tumori cerebrale

Vocea nazonată – caracterizată prin jena şi alterarea pronunţiei consoanelor explozive (p,b,d,t) cu o nuanţă particularăCauze→ paralizia sau pareza vălului palatin de cauze: inflamatorii, tumorale sau centrale (encefalite, tumori) Afonia - este caracterizată prin slăbirea până la dispariţie a vociiCauze→ afecţiuni locale laringiene: laringite acute sau cronice, neoplasm laringian→ paralizie de nervi recurenţi: encefalite, tumori cerebrale→ cauze generale: IC, IM, mixedem, caşexii, IRenală, etilism cronic

B. Tulburările de vorbire Afazia este tulburarea de înţelegere şi întrebuinţare a cuvintelor

→ bolnavul este incapabil :- să se exprime prin vorbă sau scris- să înţeleagă vorba sau scrisul

După cum tulburarea se referă primitiv la :→ expresia limbajului (vorbire, scris) → afazie motorie ori de expresie→ înţelegerea limbajului (audiţie, lectură)→afazie senzorială ori de înţelegere

Apare în: → encefalite, epilepsie, abcese cerebrale, → tabes, → accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale

Dizartria este perturbarea emisiei şi pronunţiei cuvintelor cu sau fără tulburări de deglutiţie Poate avea Cauze centrale :

→ ateroscleroza cerebrală → accidente vasculare cerebrale → tumori cerebrale → boală Parkinson

Cauze periferice → hipotiroidia → inflamaţii bucolinguale → tumori linguale → paralizia de văl palatin