TOXICOMANIICURS OPŢIONAL-2012

TOXICOMANIADin toate timpurile şi pe toate meridianele omul a căutat

să se sustragă realităţii zilnice şi să se refugieze în vis şi uitare.

Homer, aminteşte în Odiseea despre “nepentes”, băutura minunată, care suprimă grijile “cel ce a băut nepentes nu va mai vărsa lacrimi”.

Există, într-adevăr, în om puternic înrădăcinată, dorinţa de a-şi creea, ceea ce marele poet şi toxicofil,

Charles Baudelaire, a denumit un “paradis artificial”.

Este starea de intoxicaţie periodică sau cronică, determinată de

consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic

(O.M.S. 1957)

Etimologic:

• toxikon = otravă

• manie = nebunie

O.M.S. introduce termenii:

• “dependenţă” (1964)

• “farmacodependenţă” (1969)

• “toxicodependenţă”

O.M.S. consideră că la ora actuală 115 substanţe

produc toxicodependenţă

(după NOIR FALISE)

• opiu, morfina, codeina, heroina

• substanţele opioide sintetice (petidina, metadona, pentazocina, dextromoramida şi altele)

• cocaina

• substanţe psihodisleptice

• Hipnotice - barbiturice, glutetimida, merinax

• Anxiolitice - diazepam, nitrazepam, clordiazepoxid• Neuroleptice

• Antidepresive• Fenacetina

• Alcoolul• Tutunul• Cafea, ceai, cacao,

ciocolată• Inhalantele (inebriantele) - Inhalante anestezice - Solvenţi organici - Poppers -Ţigări antiasmatice

Clasificarea drogurilor după efectul farmacodinamic

Euforice:• opiu, morfina, heroina, derivaţi de

sinteză (petidina, metadona, pentazocina, hidromorfona, fentanil dextromoramida)

• coca şi cocaina• fenciclidina (PCC)• ketamina (special K)

Halucinogene:• Canabis sativa şi produsele sale

(marijuana, haşiş)• psilocina, psilocibina, mescalina

bufotenina, harmina, harmalina, khat• LSD25

• derivaţi de amfetamine

Excitante: amfetamina şi congeneri cafeaua, ceaiul, coca-cola, tutunul

Hipnotice: barbiturice glutetimida

cloralhidrat metaqualona

Tranchilizante: benzodiazepine

fenotiazine

Droguri volatile (inebriante): solvenţi organici anestezice volatile

dorinţa de neânvins sau necesitatea de a continua consumarea drogului şi de a-l procura prin toate mijloacele

tendinţa de a mări dozele dependenţă psihică sau /şi fizică de efectele

drogului, cu apariţia sindromului de abstinenţă la suprimarea lui

efecte nocive asupra individului şi societăţii

• Dependenţa psihică

constă în modificări de comportament şi o stare mintală particulară însoţită de necesitatea fizică de a-şi administra drogul pentru a înlătura disconfortul psihic.

• Dependenţa psihică -morfină şi analogi, alcool, cocaină, amfetamină, barbiturice, tranchilizante.

• Dependenţa psihică atenuată pentru: L.S.D., marijuana şi alte halucinogene, cafeină, nicotină …

• Dependenţa fizică este o stare patologică ce constă în necesitatea organică de a folosi drogul pentru a evita tulburările ce apar la întreruperea administrării (morfină, cocaină, alcool ...)

• Toleranţa reprezintă administrarea unor doze crescute de drog pentru a obţine efectul dorit. Toleranţa este pronunţată pentru unele droguri (morfină, cocaină), şi absentă la altele (droguri halucinogene).

• Sindromul de abstinenţă (sevraj) apare la întreruperea administrării drogului sau

uneori la reducerea importantă a dozelor.• Se caracterizează prin tulburări psihice şi

organice care se manifestă prin simptome opuse celor produse de drogul în cauză. (amfetamina: hiperfagie şi sedare; alcoolul şi barbituricele: convulsii)

Cauzele toxicodependenţei:●   curiozitatea, dorinţa de a cunoaşte efectul

●   căutarea plăcerii, a unei stări de extaz, de libertate

●   evaziunea din mediu, din societate

●   urmare a unei suferinţe psihice

●   stimularea intelectuală, căutarea creativităţii

●   în unele ţări abuzul este indispensabil legat de:●     practici mistice●     tradiţii●     obiceiuri alimentare

Factorii care influenţează apariţia toxicodependenţei

● factori dependenţi de drog – caracteristici farmacologice, dozele consumate şi căile de administrare

● personalitatea subiectului

● influenţa mediului socio-cultural: familia, grup social, profesie, nivel cultural.

TOXICOMANIILE

MONOTOXICOMANIIPOLITOXICOMANII

toxicomanii majoredroguri tari (hard drugs):morfina, heroina, cocaina

toxicomanii "deviate"- droguri, alcool [i substan]e industriale

toxicomanii minoredroguri slabe (soft drugs):- medicamente psihotrope(hipnotice, tranchilizante)- drogurile sociale (alcool, tutun, cafea)- droguri de club

Consecinţele toxicomaniei, acest "inamic al omenirii“, sunt deosebit de

grave pentru:

Individ• alterarea rapidă a

sănătăţii• dezinteres pentru

familie• absenteism

profesional• autodistrugere

Societate• prozelitismul• transmiterea bolilor infecţioase• creşte riscul contaminării cu virusul

HIV şi al hepatitei C (în Rusia numărul cazurilor de HIV/SIDA a crescut de la 0,3% (1987) la 61,2% n 1996; în Polonia acest procent atinge 67%)

• violenţă, crimă şi sinucidere• decese prin supradozare

OPIOMANIA

• În prezent, opiul se produce în numeroase state atât licit cât şi ilicit.

• Principala zonă unde se practică cultura ilicită de mac

este denumită “Triunghiul de Aur”, o zonă situată în junglă, în locuri greu accesibile, la graniţa dintre Thailanda, Birmania şi Laos.

• Opiaceele sunt trimise prin contrabandă şi din Cercul de Aur (Pakistan, Afganistan) via Iran, cu destinaţia laboratoarele de fabricare a heroinei din Turcia, Franţa, Italia, Asia de Sud-Est şi Mexic.

Opiul se consumă sub formă de:

• băuturi

• fumat, pipe cu 0,10-0,30 g opiu

• fumigaţii

• parenteral.

Opiul se consumă şi în combinaţie cu alte droguri euforice sau afrodisiace.

Opiomanul este o persoană cu:

• igienă dubioasă • anxioasă, astenică (datorită scăderii apetitului)• constipaţie cronică alternând cu debuşeuri diareice

• hipotensiune ortostatică• hepatomegalie, cu mers ezitant,facies palid• mioză punctiformă • tulburări grave de somn (insomnie, coşmaruri terifiante) cu

diminuarea simţului moral şi etic (“anestezie morală”).

• Opiomanul încearcă permanent să iasă din acest cerc vicios, cu decăderea spre delicvenţă ca metodă de procurare a drogului, tendinţă spre perversiuni sexuale, agresivitate, indiferenţă, absenţa voinţei, tulburări progresive de memorie, atenţie, afectivitate.

• Charles Baudelaire (1821 - 1867) adept al drogurilor, a caracterizat consumul de opiacee drept: ''o voluptate bolnăvicioasă, o splendoare neagră care cuprinde întreg sufletul cu întunericul ei''.

Morfinomania

OH O OH

NH3C

Morfina

1

2

3 4 56

7

8

910

11

1213

14

15

• Morfinomania: este de origine terapeutică, în prezent frecventă la medici, farmacişti, surori; şi în rândul tinerilor.

• Morfina ilicită se prezintă sub formă de pudră fină, blocuri compacte (inscripţionate cu numărul 999) sau tablete.

• Morfina se administrează pe cale orală, parenteral (s.c., i.m.) Toxicomanii folosesc preferenţial calea i.v.

• Morfina se metabolizează la nivelul ficatului, măduvei osoase, sistemului nervos şi rinichilor unde se depozitează.

• Morfina se elimină în primele 72 ore prin urină (50%) şi bilă (30%); traversează bariera fetoplacentară.

Morfinomaniase instalează după 5-15 doze

(în funcţie de reactivitatea individuală)

• etapa de echilibru euforic cu: senzaţie de bună dispoziţie; hiperactivitatea facultăţilor psihice, fotofobie, hiperacuzie, oboseală

.• etapa de discordanţă cu: anxietate dominată de teama de a nu-şi putea procura

drogul

• etapa de stare cu: tulburări fizice (facies palid, privire fixă cu mioză, mers ezitant, anorexie) tulburări psihice (pierderea treptată a voinţei, memoriei, afectivităţii, agresivitate, anxietate) intoxicatul nu se mai poate dispensa de drog

• etapa de declin cu: caşexie şi depresiune psihică gravă cu pierderea simţului moral ''anestezie morală''.

Morfinomanii pot ajunge să suporte doze de 100-500 de ori mai mari decât cele terapeutice.

Sindromul de abstinenţă apare după 10 ore de la ultima administrare.

Sindromul de abstinenţă cuprinde patru faze:

• uşoară - cu nelinişte, căscături, senzaţie de frig, hipersalivaţie, lăcrimare, rinoree, obstrucţie nazală;

• moderată - nervozitate, tremor, midriază, anorexie, vomă, diaree;

• marcantă - hipertermie, polipnee, hipertensiune arterială, insomnie;

• severă - colici abdominali, refuzul alimentelor, a apei, vomă, diaree.

Sindromul de abstinenţă este maxim la 48-72 ore de la întreruperea drogului, se atenuează treptat şi dispare în decurs de 7-10 zile, dar simptome minore, de natura psihică şi vegetativă, pot persista timp de luni sau ani.

Codeinomania

Codeina este descoperită de Robiquet, 1832

OCH3O OH

NH3C

• Codeinomania a fost descrisă în SUA în 1934 la pacienţii cărora li se injecta codeină în scopul de a trata dependenţa de morfină.

Utilizatorii de codeină folosesc de 50-100 ori doza terapeutică (120 mg/zi) pentru a simţi euforie.

CODEINA

• Este de 5-6 ori mai puţin analgezică decât morfina, dar deprimă mai intens centrul tusei.

• Are efect convulsivant mai crescut decât morfina datorită blocării OH- fenolic.

• Se asociază cu fenacetină ,paracetamol şi cafeină.

CODEINOMANIA

• euforie, somnolenţă, sedare, letargie, narcoză, convulsii, mioză

• greţuri, vărsături, epigastralgii, constipaţie• scăderi tensionale, palpitaţii, colaps• retenţie urinară• prurit, rash, edem, urticarie, şoc, congestie facială,

dispnee, reacţii anafilactice

• Semne clinice în supradozare – deprimare respiratorie, hipotensiune, caracteristic convulsii şi delir, comă şi colaps

• Doza letală adult = 0,8 g

Sevrajul apare după o doză de minimum 1500 mg

Simptome:• anxietate, hipersecreţie lacrimală şi natală,

midriază, căscat

• agitaţie, insomnie, dureri musculare, hipertensiune arterială, tahicardie, frisoane.