CURRICULUMUL NAŢIONALRO)/RO Senior Pack... · Un exemplar din SH 1 Un exemplar din SH 2 Un...

8
OBIECTIVELE TRIMITERI LA LECŢIEI CURRICULUMUL NAŢIONAL Toţi elevii: vor înţelege că există trei tipuri de microbi; vor şti că microbii există peste tot. Elevii cu capacităţi deosebite: vor şti că în corpul nostru există bacterii folositoare; vor înţelege că microbii sunt de diferite mărimi. Timp estimat pentru predare 50 de minute Secţiunea 1.1. În această secţiune, elevilor li se prezintă lumea microbilor, mai întâi prin explorarea diferitelor tipuri şi forme de microbi şi, mai apoi, prin analizarea îndeaproape a microbilor benefici şi a celor dăunători. În cadrul acestei activităţi introductive, elevii sunt familiarizaţi cu diferitele tipuri şi forme ale microbilor prin intermediul unui joc de învăţare cu cartonaşe. Activitatea complementară fixează cunoştinţele elevilor cu privire la structura microbilor prin intermediul pregătirii unor postere de prezentare a cercetării. Ca alternativă, elevii pot caute informaţii cu privire la istoria microbiologiei. Ei pot crea un poster pentru a ilustra o cronologie a domeniului microbiologiei. Campylobacter

Transcript of CURRICULUMUL NAŢIONALRO)/RO Senior Pack... · Un exemplar din SH 1 Un exemplar din SH 2 Un...

  • OBIECTIVELE

    TRIMITERI LA

    LECŢIEI

    CURRICULUMUL NAŢIONAL

    Toţi elevii:

    vor înţelege că există trei tipuri de microbi;

    vor şti că microbii există peste tot. Elevii cu capacităţi deosebite:

    vor şti că în corpul nostru există bacterii folositoare;

    vor înţelege că microbii sunt de diferite mărimi.

    Timp estimat pentru predare 50 de minute

    Secţiunea 1.1. În această secţiune, elevilor li se prezintă lumea microbilor, mai întâi prin explorarea diferitelor tipuri şi forme de microbi şi, mai apoi, prin analizarea îndeaproape a microbilor benefici şi a celor dăunători. În cadrul acestei activităţi introductive, elevii sunt familiarizaţi cu diferitele tipuri şi forme ale microbilor prin intermediul unui joc de învăţare cu cartonaşe. Activitatea complementară fixează cunoştinţele elevilor cu privire la structura microbilor prin intermediul pregătirii unor postere de prezentare a cercetării. Ca alternativă, elevii pot să caute informaţii cu privire la istoria microbiologiei. Ei pot crea un poster pentru a ilustra o cronologie a domeniului microbiologiei.

    Campylobacter

  • f Microorganismele sunt organisme vii prea mici pentru a fi văzute cu ochiul liber. Acestea există aproape oriunde pe pământ şi pot fi atât benefice, cât şi dăunătoare oamenilor (acest subiect va fi studiat în secţiunile următoare). Deşi sunt extrem de mici, microbii sunt de diferite forme şi mărimi. Există trei tipuri principale de microbi:

    Virusurile sunt cei mai mici dintre microbi şi, în general, dăunează oamenilor. Virusurile nu pot supravieţui singure. Ele au nevoie de o celulă „gazdă” pentru a supravieţui şi a se reproduce. Odată ajunse în interiorul celulei gazdă, acestea se înmulţesc rapid şi apoi distrug celula!

    Ciupercile sunt organisme multicelulare care pot fi atât benefice, cât şi dăunătoare oamenilor. Ciupercile îşi obţin hrana fie descompunând o materie organică moartă, fie trăind ca parazit pe o gazdă. Dimensiunile ciupercilor variază de la cele microscopice la cele foarte mari, cum ar fi mucegaiul, ciupercile comestibile şi mana! Ciupercile dăunătoare sunt cele provoacă infecţii sau sunt otrăvitoare atunci când sunt mâncate. Unele pot fi benefice sau inofensive, cum ar fi Penicilina din care se fabrică antibioticul numit penicilină şi Agaricus care este comestibilă (ciuperca champignon). Se răspândesc în aer prin spori (care seamănă cu nişte mici seminţe tari). Atunci când aceşti spori ajung pe pâine sau fructe, se deschid şi, în condiţii prielnice (umiditate), se dezvoltă.

    Bacteriile sunt organisme unicelulare care se pot înmulţi exponenţial, în medie o dată la 20 de minute. În timpul creşterii lor normale, unele produc substanţe (toxine) care sunt extrem de dăunătoare omului şi provoacă boli (Staphylococcus aureus). Unele bacterii sunt complet inofensive pentru oameni, iar altele ne pot fi extrem de folositoare (Lactobacillus în industria alimentară). Există chiar bacterii necesare în viaţa oamenilor, precum cele care ajută plantele să crească (Rhizobacterium). Bacteriile inofensive se numesc nepatogene, iar cele dăunătoare se numesc patogene. Peste 70% din bacterii sunt microorganisme nepatogene (inofensive).

    Bacteriile pot fi grupate simplu în trei categorii, în funcţie de forma lor - coci (bile), bacili (bastonaşe) şi spirale. De asemenea, cocii pot fi împărţiţi în trei categorii în funcţie de felul în care sunt aranjaţi: stafilococi (ciorchine), streptococi (lanţuri) şi diplococi (perechi). Oamenii de ştiinţă folosesc aceste forme pentru a-şi da seama de ce tip de infecţie suferă un pacient.

    Deoarece sunt creaturi vii, microbii au nevoie de anumite condiţii pentru a se dezvolta. Acestea variază în funcţie de locul în care se instalează microbii. De exemplu, microbii care trăiesc în corpul uman preferă o temperatură de 37 oC, microbii din adâncul izvoarelor termale au nevoie de o temperatură mult mai ridicată, iar cei din regiunile arctice pot supravieţui doar la temperaturi mult mai joase. Microbii au şi nevoie nutriţionale diferite. O modificare a mediului poate omorî mulţi microbi. Este totuşi important să reţinem că microbii se adaptează extrem de uşor, iar modificările treptate pot determina microbii să se adapteze la mediul în care trăiesc (de exemplu, bacteriile rezistente la antibiotice).

    Materiale necesare Pentru fiecare elev Un exemplar din SH 1 Un exemplar din SH 2 Un exemplar din SH 3 Un exemplar din SH 4

    1.1 Microorganisme Introducere

    Cuvinte cheie bacterii microb celulă cili citoplasmă boală ADN flageli ciuperci germen microb microorganism microscop patogen ARN virusuri

    Informaţii generale

    Pregătire prealabilă Decupaţi şi plastifiaţi un set de cărţi de joc (SH 2 – SH 4) pentru fiecare grup.

    Materiale didactice disponibile pe internet

    un film al activităţii

    diverse fotografii cu microbi

    SH 1 disponibil în format MS PowerPoint

    o animaţie pentru a ilustra diferenţele dintre dimensiunile microbilor

  • 1. Începeţi lecţia întrebându-i pe elevi dacă ştiu deja ceva despre microbi. Majoritatea elevilor vor şti deja că microbii pot provoca boli, dar este posibil să nu ştie că unii microbi pot fi şi benefici. Întrebaţi elevii unde ar căuta dacă ar vrea să găsească microbi. Cred ei că microbii sunt importanţi pentru noi?

    2. Explicaţi-le elevilor că microbii sunt cele mai mici vietăţi de pe pământ. Cuvântul microorganism este format din micro: mic şi organism: viaţă. Microbii sunt atât de mici încât pot fi văzuţi doar printr-un microscop. Anthony van Leewenhoek a creat primul microscop din lume în 1676. El l-a folosit pentru a examina diverse lucruri din casa lui şi a numit „creaturile vii” (bacteriile), pe care le-a descoperit curăţându-şi dinţii, „animalicule”.

    3. Arătaţi-le elevilor că există trei tipuri de microbi: bacterii, virusuri şi ciuperci. Folosiţi SH 1 pentru a ilustra diferitele dimensiuni ale microbilor şi diferenţele dintre structurile acestora. Activitatea disponibilă pe situl internet www.e-bug.eu poate fi folosită pentru a ilustra comparativ diferitele dimensiuni ale bacteriilor, virusurilor şi ciupercilor.

    4. Atrageţi atenţia asupra faptului că, deşi unii microbi cauzează boli, există şi microbi benefici. Cereţi-le elevilor să identifice câteva beneficii ale microbilor. Dacă nu pot, daţi-le exemple cum ar fi Lactobacillus din iaurt, bacteriile probiotice din intestinele noastre care ajută digestia şi Penicillium din care se fabrică antibioticul penicilină.

    5. Atrageţi atenţia elevilor asupra faptului că microbii există PESTE TOT, plutind în aerul pe care îl respirăm, pe alimentele pe care le mâncăm, în apa pe care o bem, pe suprafaţa şi în interiorul corpului nostru. Subliniaţi că, deşi există o mulţime de microbi dăunători care ne pot îmbolnăvi, există şi mai mulţi microbi care ne pot fi folositori.

    În cadrul acestei activităţi pe grupe de câte 3-4, elevi joacă un joc de cărţi care îi ajută să-şi amintească anumiţi „termeni tehnici” referitori la microbi. De asemenea, ei se familiarizează cu diversele denumiri ale microbilor, diferenţele dintre dimensiunile acestora, posibilitatea de a dăuna oamenilor şi existenţa rezistenţei la antibiotice. Informaţiile privind dimensiunile microbilor şi numărul de specii sunt corecte la momentul creării acestui material didactic. Totuşi, având în vedere că în permanenţă se descoperă şi se reclasifică noi microbi, aceste cifre se pot modifica. Celelalte cifre înscrise pe cărţile de joc reprezintă doar indicaţii, ele nu sunt exacte deoarece nu există o formulă pentru a le calcula şi se pot modifica în timp. De exemplu, anumite specii de bacterii pot dezvolta rezistenţă la antibiotice, ceea ce ar determina creşterea numărului din rubrica aferentă, şi ar deveni mai periculoase pentru oameni.

    Regulile jocului

    1. O persoană desemnată, după amestecarea cărţilor, le împarte în mod egal jucătorilor, cu faţa în jos. Fiecare jucător îşi va ţine cărţile cu faţa în sus, astfel încât să vadă doar cartea de deasupra.

    2. Se începe din partea stânga a celui care a împărţit cărţile. Jucătorul respectiv va citi o informaţie înscrisă pe cartea de deasupra (de exemplu, dimensiune 50). În sens invers acelor de ceasornic, restul jucătorilor citesc acelaşi tip de informaţie. Jucătorul cu cea mai ridicată valoare câştigă, luând cărţile de deasupra ale celorlalţi şi punându-le dedesubtul dedesubtul teancului său. Câştigătorul alege tipul de informaţie pe care o va citi de pe cartea următoare.

    3. Dacă 2 sau mai mulţi jucători au valori egale, atunci toate cărţile sunt puse la mijloc şi acelaşi jucător ale din nou, din cartea următoare. Câştigătorul ia şi cărţile rămase la mijloc. Câştigătorul este cel care, la final, are toate cărţile.

    1.1 Microorganisme Introducere

    Activitate principală

    Introducere

    http://www.e-bug.eu/

  • 1. Verificaţi dacă elevii au înţeles, punându-le următoarele întrebări:

    a. Ce sunt microbii? Microbii sunt organisme vii prea mici pentru a le vedea cu ochiul liber.

    b. Unde se găsesc microbii? Microbii există peste tot

    c. Care sunt cele trei forme pe care le poate avea o bacterie? Bacili (bastonaşe), coci (sfere) şi spirale

    d. Care este principala deosebire dintre bacterii şi virusuri? Bacteriile sunt mult mai complexe decât virusurile şi pot trăi practic ORIUNDE, în timp ce virusurile, pentru a supravieţui, au nevoie de o celulă gazdă.

    e. Discutaţi despre microbii întâlniţi în jocul din activitatea principală, în rubricile „benefici” şi „dăunători” oamenilor. Verificaţi dacă elevii au înţeles, întrebându-i de ce microbii aceştia pot fi benefici, dăunători sau, uneori, ambele. De obicei, microbii periculoşi pentru oameni sunt cei care ne pot dăuna, provocându-ne infecţii. Totuşi, uneori, aceşti microbi pot fi consideraţi folositori. De exemplu, anumite tulpini de E. coli şi Salmonella pot provoca forme grave de diaree dacă sunt ingerate de oameni, însă s-au realizat numeroase studii ale acestor bacterii. Datorită acestor studii, am aflat multe lucruri despre microbi şi despre felul în care putem profita de pe urma lor, de exemplu: în ingineria genetică, în crearea vaccinurilor etc.

    Împărţiţi clasa în grupuri de câte 3 – 4 elevi. Fiecare grup va trebui să creeze un poster pe unul dintre următoarele subiecte:

    1. Să aleagă un anumit tip de bacterie, virus sau ciupercă, de exemplu Salmonella, Influenza sau Penicillium. Posterul va trebui să cuprindă

    a. structura microbului respectiv

    b. diferitele locuri în care poate fi întâlnit

    c. felul în care afectează oamenii, în mod pozitiv sau negativ

    d. orice nevoi speciale pe care le-ar putea avea grupul respective de microbi SAU

    2. Un poster care să ilustreze cronologia istoriei microbilor. Posterul poate să cuprindă:

    a. 1676: van Leewenhoek descoperă „animaliculele” folosind un microscop construit în casă

    b. 1796: Jenner descoperă vaccinul variolei

    c. 1850: Semmelweis sfătuieşte oamenii să se spele pe mâini pentru a evita răspândirea bolilor

    d. 1861: Pasteur descoperă că bacteriile nu apar printr-o regenerare spontană

    e. 1884: Koch îşi publică postulatele, criterii menite să stabilească o relaţie de cauzalitate între un microb şi o boală

    f. 1892: Ivanovski descoperă virusurile

    g. 1929: Fleming descoperă antibioticele

    1.1 Microorganisme Introducere

    Recapitulare

    Activitate complementară

  • Bacteriile sunt autonome şi există peste tot în jurul nostru

    Cromozom:

    Material genetic (ADN) al celulei.

    Peretele celulei:

    Peretele celulei este alcătuit din peptidoglican şi păstrează forma celulei bacteriene.

    Membrana celulară:

    Căptuşeşte peretele celular interior protejând conţinutul celulei şi constituind o barieră în calea substanţelor care intră şi ies.

    Citoplasma:

    Substanţă vâscoasă din interiorul celulei care susţine toate elementele acesteia.

    Bacterii

    sporangi:

    Organ în care se dezvoltă sporii.

    sporangiofor:

    Tulpină filamentoasă pe care se formează sporangele.

    Rizoizi:

    Hifele subpământene sunt destinate

    orbţiei hranei.

    Ciuperci Complex

    (Bacteriofag – un virus care infectează bacterii)

    Virusurile NU sunt autonome – acestea TREBUIE să trăiască în interiorul altei

    celule vii sau altui organism viu

    Capsidă

    Înveliş dublu proteic care conţine materialul genetic al celulei.

    Glicoproteine

    Acestea au 2 funcţii:

    Atașarea virusului de celula gazdă.

    Transportarea materialului genetic de la virus la celula gazdă.

    Acid nucleic

    Poate fi vorba despre material ADN sau ARN, foarte rar despre ambele. Majoritatea virusurilor conţin material ARN.

    Virusuri cromozom

    membrană

    celulară

    citoplasma

    peretele

    celulei

    Capsidă

    Acid nucleic

    Glicoproteine

    sporangiofor

    sporangi

    rizoizi

    javascript:ScrollingPopup('http://www.sparknotes.com/biology/microorganisms/fungi/terms/term_16.html',%20'59fb8281e7',%20'500',%20'500')

  • Tobamovirus denumeşte o grupă de virusuri care infectează plantele. Cel mai răspândit este virusul mozaicului tutunului, care infectează tutunul şi alte plante, provocând o decolorare a frunzelor asemănătoare unui mozaic. Acest virus a fost foarte folositor în cadrul unor cercetări ştiinţifice.

    Număr de specii ...............................

    Periculos pentru oameni .....................

    Rezistenţă la antibiotice..................

    Dimensiune max. (nm) ........................

    Folositor pentru oameni ..................... oameni

    N/A

    34

    12

    125

    18

    Tobamovirus

    Lyssavirus infectează atât

    plantele, cât şi animalele. Cel mai răspândit Lyssavirus este virusul rabiei care afectează, cel mai adesea, câinii. Rabia a cauzat peste 55.000 de decese în toată lumea, însă poate fi prevenită prin vaccinare.

    Număr de specii .................................

    Periculos pentru oameni ....................

    Rezistenţă la antibiotice...................

    Dimensiune max. (nm) ......................

    Folositor pentru oameni .......................

    N/A 5

    74

    10

    180

    Lyssavirus

    Filovirus provoacă o boală cunoscută sub numele de Ebola. Este unul dintre virusurile cele mai periculoase pentru oameni din cauza faptului că nu există niciun vaccin sau tratament preventiv împotriva lui. 50 – 90% dintre persoanele infectate mor!

    Număr de specii .................................

    Periculos pentru oameni .................

    Rezistenţă la antibiotice..................

    Dimensiune max. (nm) ...................

    Benefic pentru oameni .......................

    N/A 0

    200

    1

    1500

    Ebola

    Virusul Epstein-Barr este un tip de Lymphocryptovirus care provoacă o boală denumită „boala sărutului” sau febră glandulară. Pacienţii suferă de dureri în gât, ganglioni umflaţi şi oboseală extremă. Se transmite prin contact apropiat, cum ar fi sărutul sau băutul din acelaşi pahar.

    Număr de specii .................................

    Periculos pentru oameni ....................

    Rezistenţă la antibiotice..................

    Dimensiune max. (nm) ......................

    Folositor pentru oameni .......................

    N/A 2

    37

    7

    110

    Lymphocryptovirus

    Herpes simplex este una dintre cele mai vechi infecţii cu transmitere sexuală. În multe cazuri, infecţiile cu Herpes nu provoacă simptome, dar o treime din persoanele infectate prezintă manifestări neplăcute, asemănă-toare cu cele ale râiei.

    Număr de specii .................................

    Periculos pentru oameni ...................

    Rezistenţă la antibiotice..................

    Dimensiune max. (nm) ....................

    Folositor pentru oameni ......................

    N/A 2

    64

    2

    200

    Simplex virus

    Număr de specii ..............................

    Periculos pentru oameni ...................

    Rezistenţă la antibiotice..................

    Dimensiune max. (nm) ......................

    Folositor pentru oameni .....................

    N/A 14

    28

    2

    25

    Rinovirus

    Există peste 250 de feluri de virusuri ale răcelii! Dar Rinovirus este, de departe, cel mai răspândit. Rinovirusurile cauzează aproape 35% din răceli. Rinovirusul poate

    supravieţui trei ore după ce iese din nasul cuiva. Dacă ajunge pe degetele tale şi îţi duci mâna la nas, l-ai luat!

    Număr de specii ..................................

    Periculos pentru oameni ...................

    Rezistenţă la antibiotice..................

    Dimensiune max. (nm) ...................

    Benefic pentru oameni .......................

    N/A 7

    21

    2

    200

    Virus varicelo-zosterian

    Varicela este provocată de virusul Varicella-Zoster. Este foarte contagioasă, deşi rareori prezintă forme grave, şi se transmite prin contact direct (sau prin tuse şi strănut). Aproape toată lumea se îmbolnăvea de varicelă în copilărie, înainte de a fi descoperit vaccinul împotriva acesteia.

    Gripa este o infecţie cauzată de Orthomyxoviridae. În fiecare an, între 5 şi 40% din populaţie se îmbolnăveşte de gripă. Majoritatea oamenilor se însănătoşesc complet în aproximativ două săptămâni. În 1918, când nu existau vaccinuri antigripale, au murit de gripă douăzeci de milioane de oameni!

    Număr de specii .................................

    Periculos pentru oameni .................

    Rezistenţă la antibiotice...................

    Dimensiune max. (nm) ......................

    Folositor pentru oameni .....................

    N/A

    12

    146

    1

    90

    Influenza A

  • Penicillium este o ciupercă care a schimbat, la propriu, lumea! De la descoperirea ei, antibioticele au fost produse la scară largă pentru a trata infecţiile cu bacterii. Din păcate, din cauza întrebuinţării prea îndelungate, multe specii de bacterii au devenit rezistente la acest antibiotic.

    Număr de specii .................................

    Periculos pentru oameni .....................

    Rezistenţă la antibiotice......................

    Dimensiune max. (nm) ..............

    Folositor pentru oameni ....................

    N/A 198

    64

    16

    332, 000

    Penicillium

    Diferite ciuperci pot provoca iritaţii ale piciorului, însă Tinea cauzează mâncărimi şi piele crăpată, leziuni situate, de obicei, între al patrulea şi al cincilea deget de la picior, numită şi picior de atlet, cea mai frecventă infecţie a pielii produsă de o ciupercă. Piciorul de atlet afectează aproape 70% din populaţie.

    Număr de specii ...............................

    Periculos pentru oameni ....................

    Rezistenţă la antibiotice......................

    Dimensiune max. (nm) ...............

    Folositor pentru oameni ......................

    N/A 14

    43

    12

    110,000

    Tinea

    Statchybotrys (sau „mucegaiul paielor”) este o ciupercă toxică de culoare neagră care, deşi nu este patogenă, poate produce o serie de toxine ce cauzează diferite probleme de sănătate, de la iritaţii la reacţii ce pun în pericol viaţa celor care suferă de boli respiratorii.

    Număr de specii ..................................

    Periculos pentru oameni .....................

    Rezistenţă la antibiotice......................

    Dimensiune max. (nm) ...................

    Benefic pentru oameni ........................

    N/A 2

    83

    2

    72,000

    Stachybotrys

    Număr de specii ..............................

    Periculos pentru oameni .....................

    Rezistenţă la antibiotice......................

    Dimensiune max. (nm) ......

    Folositor pentru oameni ....................

    N/A 124

    47

    200

    101, 000, 000

    Aspergillus

    Cryptococcus este o ciupercă cu

    o dezvoltare asemănătoare cu cea a drojdiei. Este cunoscută mai ales pentru că provoacă o formă gravă de meningită şi meningoencefalită la persoanele infectate cu HIV/SIDA. Majori-tatea criptococilor trăiesc în sol şi nu sunt dăunători pentru om.

    Număr de specii ..................................

    Periculos pentru oameni .....................

    Rezistenţă la antibiotice.....................

    Dimensiune max. (nm) ...................

    Folositor pentru oameni ......................

    N/A 37

    98

    37

    7, 500

    Cryptococcus

    Număr de specii .................................

    Periculos pentru oameni .....................

    Rezistenţă la antibiotice.....................

    Dimensiune max. (nm) ...................

    Folositor pentru oameni ....................

    N/A 175

    74

    44

    10,000

    Candida

    Candida face parte din flora naturală din gura şi tractul gastrointestinal al oamenilor. În condiţii normale, aceste ciuperci trăiesc în corpul a 80% dintre oameni, fără a avea efecte dăunătoare. Totuşi, creşterea lor excesivă poate cauza candidoză (aftă).

    Număr de specii ...................................

    Periculos pentru oameni .......................

    Rezistenţă la antibiotice......................

    Dimensiune max. (nm) .............

    Benefic pentru oameni ........................

    N/A 18

    1

    4

    8,500,000

    Verticillium

    Verticillium este o ciupercă foarte răspândită care se dezvoltă în solul şi plantele aflate în descompunere . Unele ciuperci Verticillium pot fi

    patogene pentru insecte, plante şi alte ciuperci, însă foarte rar cauzează boli la om.

    Timp de cel puţin 6000 de ani, Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere) a fost folosită pentru a prepara bere şi pâine! De asemenea, este folosită pentru a prepara vinul şi în cadrul cercetărilor biomedicale. O celulă a drojdiei poate să se dividă în alte 1.000.000 de celule în doar şase ore.

    Număr de specii ................................

    Periculos pentru oameni .......................

    Rezistenţă la antibiotice......................

    Dimensiune max. (nm) ..................

    Folositor pentru oameni .....................

    N/A 184

    1

    19

    10,000

    Saccharomyces

    Aspergillus este atât benefic, cât şi dăunător oamenilor. Acest tip de ciupercă este frecvent folosit în industrie şi medicină. Este utilizată pentru a produce peste 99% din acidul citric din lume şi intră în compoziţia unor medicamente ale căror producători susţin că ar reduce flatulenţa!

  • bacterii bacterii bacterie

    bacterii

    bacterii

    bacterii bacterii

    bacterii

    Chlamydia, o infecţie cu trans-mitere sexuală (ITS), este cauzată de bacteria Chlamydia trachoma-tis. Se poate manifesta prin simp-tome care variază de la scurgeri din vagin sau penis, până la com-plicaţii mai grave, ca incapacitatea de a avea copii sau umflarea testi-culelor.

    Număr de specii .................................

    Periculos pentru oameni ....................

    Rezistenţă la antibiotice......................

    Dimensiune max. (nm) ...................

    Folositor pentru oameni .......................

    5 1

    37

    3

    1000

    Chlamydia

    Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (SARM) reprezintă un tip de bacterie care provoacă infecţii greu de tratat în spitale. Aceste bacterii sunt înrudite cu Staphylococcus aureus comun, dar au evoluat, devenind rezistente la multe dintre antibioticele obişnuite.

    Număr de specii ................................

    Periculos pentru oameni ..................

    Rezistenţă la antibiotice.....................

    Dimensiune max. (nm) ...................

    Folositor pentru oameni ....................

    90 20

    174

    19

    1000

    Staphylococcus

    Mulţi Streptococi sunt inofensivi pentru oameni şi fac parte din flora normală a gurii şi mâinilor. Totuşi, anumite bacterii Streptococcus

    cauzează în jur de 15% din cazurile de angină. Simptomele faringitei streptococice includ febră ridicată, dureri de stomac şi ganglioni umflaţi.

    Număr de specii ...............................

    Periculos pentru oameni ....................

    Rezistenţă la antibiotice....................

    Dimensiune max. (nm) ...................

    Benefic pentru oameni .....................

    20 75

    50

    21

    1000

    Streptococcus

    Număr de specii .................................

    Periculos pentru oameni ....................

    Rezistenţă la antibiotice..................

    Dimensiune max. (nm) ..................

    Folositor pentru oameni ...................

    N/A 184

    54

    7

    2000

    Escherichia

    Bacteriile Pseudomonas sunt printre cei mai răspândiţi microbi, fiind prezente în aproape toate mediile de viaţă. Chiar dacă unele pot cauza boli şi la om, alte specii sunt implicate în procesele de descompunere şi bioremediere.

    Număr de specii ..............................

    Periculos pentru oameni ....................

    Rezistenţă la antibiotice....................

    Dimensiune max. (nm) ..................

    Folositor pentru oameni ..................

    80 150

    50

    126

    5000

    Pseudomonas

    Număr de specii ..............................

    Periculos pentru oameni .....................

    Rezistenţă la antibiotice.....................

    Dimensiune max. (nm) ...................

    Folositor pentru oameni ...................

    10 195

    0

    125

    1500

    Lactobacillus

    Lactobacilii sunt foarte răspândiţi şi, de obicei, inofensivi pentru om. Sunt prezenţi în vagin şi tractul gastrointestinal unde fac parte din flora intestinală. Aceste bacterii sunt foarte des folosite în industria alimentară pentru a produce iaurt şi brânză.

    Număr de specii .................................

    Periculos pentru oameni ..................

    Rezistenţă la antibiotice.....................

    Dimensiune max. (nm) ..................

    Benefic pentru oameni ......................

    10 8

    115

    3

    2000

    Treponema

    Sifilisul este o boală extrem de contagioasă, cauzată de bacteria Treponema. Simptomele încep cu iritaţii ale pielii şi manifestări asemănătoare cu ale răcelii, putând duce la afecţiuni ale creierului şi deces. Sifilisul poate fi vindecat cu antibiotice, însă există din ce în ce mai multe forme rezistente.

    Salmonella este o bacterie sub formă de bastonş, fiind cunoscută mai ales pentru că provoacă intoxicaţii alimentare şi febră tifoidă. Simptomele variază de la vărsături la diaree şi, în cazurile cele mai grave, poate cauza chiar moartea.

    Număr de specii ..................................

    Periculos pentru oameni ....................

    Rezistenţă la antibiotice......................

    Dimensiune max. (nm) ...................

    Folositor pentru oameni ......................

    40 15

    89

    3

    1000

    Salmonella

    Multe dintre bacteriile Escherichia coli sunt inofensive, iar o mulţime trăiesc în intestinele oamenilor şi animalelor. În plus, E. coli este una

    dintre vietăţile cele mai studiate. Totuşi, în unele cazuri, E. coli cauzează atât infecţii urinare şi abdominale grave, cât şi toxiinfecţii alimentare.