CURRICULUM Tehnician Chimist

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Anexa nr. 4 la Ordinul MEdCT nr. 5173 din 29.08.2008

CURRICULUM

NIVELUL 3 avansat

DOMENIUL: CHIMIE INDUSTRIALĂ

Calificarea profesională: TEHNICIAN CHIMIST

ANUL I

BUCUREŞTI

2008

______________________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat 1Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul I

Autori:

Ing. ANA RUS, prof. gradul didactic I,Colegiul Tehnic “Lazăr Edeleanu”, Ploieşti

Ing. MARIANA FRĂŢILĂ, prof.gradul didactic I,Grupul Şcolar Oltchim Rm. Vâlcea

Ing. CRISTINA NEACŞU, prof. gradul didactic I,Colegiul Tehnic “Lazăr Edeleanu”, Ploieşti

Ing. SILVIA TUREAN, prof.gradul didactic I,Grupul Şcolar de Chimie Industrială “Terapia” Cluj

Ing. MARCELA VIERU SOCACIU, prof.gradul didactic I,Grupul Şcolar de Chimie Industrială “Terapia” Cluj

Ing. MAGDALENA ZAHARESCU, prof.gradul didactic I,Grupul Şcolar de Chimie Industrială , Piteşti

Consultanţă:

PAULA POSEA – expert M.E.C. - C.N.D.P.I.T

______________________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul I

2

Domeniul : Chimie industrialăCalificarea : TEHNICIAN CHIMIST

Anul I

CUPRINS

NOTĂ DE PREZENTARE .………………………… ……………………………...........… 4

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ ………………………………………............ 8

PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT……………………………………………………............… 9

RECOMANDĂRI PRIVIND APLICAREA PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT.............… 10

MODULUL 1. COMUNICARE PROFESIONALĂ……………………………..............… 11

MODULUL 2. COMUNICARE ÎN LIMBĂ MODERNĂ................… 15

MODULUL 3. TEHNOLOGIA INFORMAŢIILOR ŞI COMUNICAŢIEI

APLICATĂ.........

47

MODULUL 4. PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA MUNCII ………………............... 54

MODULUL 5. TEHNICI DE LABORATOR………………………………………............ 61

MODULUL 6. ANALIZĂ CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ…………....... 71

MODULUL 7. PROCESE ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ………………........ 78

MODULUL 8 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ..……………………........ 94

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………….......... 101


3

NOTĂ DE PREZENTARE

Învăţământul postliceal asigură obţinerea unei calificări la nivelul 3 avansat.

Elevii care se pot înscrie în învăţământul postliceal trebuie să fie absolvenţi ai diferitelor rute de învăţământ liceal:

- ruta liceu – filiera tehnologică;

- ruta liceului tehnologic, prin şcoala de arte şi meserii şi anul de completare;

- ruta liceu - filiera teoretică şi vocaţională.Prin şcoala postliceală se urmăreşte formarea unui Tehnician chimist capabil să lucreze fie direct în producţie, fie în laborator, în funcţie de oportunităţile oferite de Agenţii Economici care şcolarizează sau au nevoie de specialişti de nivel 3 avansat în domeniul chimiei.

Tehnicianul chimist poate lucra in productie sau in laborator în următoarele subdomenii ale industriei chimice:

chimie anorganică şi organică celuloză şi hârtie mase plastice şi cauciuc fire şi fibre sintetice lacuri şi vopseluri cosmetice produse fito-farmaceutice materiale de construcţii alimentară textilă

sau în alte domenii tratarea apelor laboratoare de analize chimice laboratoare de cercetare

A. Tehnicianul chimist lucrează în producţie sub îndrumarea responsabilului de producţie (care în general este inginerul chimist) şi sub conducerea şefului de formaţie de lucru (tehnician chimist cu experienţă, un specialist de nivel 3 avansat).

Tehnicianul chimist poate asigură supravegherea şi controlul proceselor de fabricaţie. Această activitate se realizează în general în echipe mixte formate din tehnicieni din domenii diferite (chimie, electric, mecanic). Tehnicianul chimist trebuie să aibă capacitate de întelegere şi interpretare ştiinţifică a procedeelor aplicate, să fie capabil să intervină în mod adecvat pentru aplicarea optimă a acestora.

B. Tehnicianul chimist lucrează sub îndrumarea responsabilului de laborator şi în funcţie de dotarea laboratorului şi de specificul analizei, efectuează:

a. analize chimice clasice b. analize instrumentale (asistate de calculator)

Tehnicianul chimist efectuează analize aplicand procedurile stabilite, interpretează rezultatele analizelor, verifică exactitatea rezultatelor, completează buletinele de analiză şi comunică rezultatele şefilor ierarhici. În cazuri speciale, comunică responsabilului de producţie abaterile rezultatelor obţinute de la limitele admise pentru a asigura parametrii de calitate ai producţiei.


4

Tehnicianul chimist trebuie să aibă o bună capacitate de analiză şi de acţiune pentru asigurarea calităţii, securităţii şi sănătăţii în muncă şi protecţiei mediului.

Calificarea Tehnician chimist include ocupaţiile : laborant chimist, laborant petrochimist, tehnician chimist de laborator, tehnician ecolog şi protectia calităţii mediului, tehnician în industria de petrol si petrochimie, tehnician în industria chimica organică, tehnician în industria chimică anorganică, tehnician în industria celulozei şi hârtiei. Tehnicianul chimist se poate angaja :

la agenţii economici datorită modificărilor la nivel sectorial care au ca efect dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii caracterizate de flexibilitatea producţiei şi adaptarea la cerinţele pieţei;

în domeniul protecţiei mediului ca urmare a armonizării politicilor naţionale cu cele europene ;

în laboratoarele pentru controlul calitîţii produselor pentru implementarea sistemului de asigurare a calităţii;

pe piaţa externă a muncii, datorită creşterii mobilităţii forţei de muncă.

Tehnicianul chimist poate continua studiile în orice domeniu şi în orice formă de învăţământ superior. În cazul continuării studiilor în acelaşi domeniu sau în domenii înrudite are avantajul de a deţine deja o parte dintre abilitatile/competenţele necesare.

Absolventul învăţământului postliceal trebuie să demonstreze dobândirea unor competenţe specializate, precum şi a unor cunoştinţe şi abilităţi de management de proiect, aplicate în procese tehnologice care presupun un grad mare de autonomie, gândire critică, coordonare, evaluare şi control, în cadrul unor departamente sau unităţi de producţie.

Standardul de pregătire profesională descrie calificarea profesională prin unităţi de competenţă necesare desfăşurării unei activităţi profesionale.

Unităţile de competenţă au în vedere următoarele atribuţii pe care le va avea la locul de muncă un absolvent într-o calificare a învăţământului postliceal:

1. Monitorizare: supraveghează procese automate de producţie, corectează execuţii eronate, ameliorează secvenţe de proces;

2. Asigurarea calităţii: formulează indicatori de măsurare a eficienţei procesului şi evaluează aplicarea procedurilor pentru realizarea indicatorilor de proces în cadrul sectorului /secţiei /laboratorului;

3. Management de proiect: formulează obiective, coordonează şi gestionează resurse materiale şi umane pentru derularea proiectelor la scară medie;

4. Evaluare şi control: aplică proceduri de autoevaluare şi de evaluare internă a eficienţei de proces şi de administrare a resurselor materiale şi umane alocate.

Curriculum-ul pentru şcoala postliceală , specializarea “Tehnician chimist”, s-a realizat în conformitate cu principiile de reformă a învăţământului tehnic şi profesional din România.

Prin procesul instructiv educativ, şcoala postliceală asigură elevilor:

- competenţe de conducere şi organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii;- competenţe privind tehnici şi tehnologii moderne de lucru;- competenţe de monitorizare a instalaţiilor tehnologice ;- competenţe de efectuare a analizelor chimice necesare monitorizării preceselor tehnologice;


5

- competenţe de gestionare a situaţiilor de criză (în procesul tehnologic şi în procesul de muncă);- competenţe de aplicarea legislaţiei economice şi a muncii specifice domeniului de activitate pentru care se pregătesc.

În acest context, obiectivul principal al reformei învăţământului tehnic şi profesional din România este realizarea formării profesionale la nivelul standardelor europene de pregătire adaptată la cerinţele unei societăţi democratice, ale unei economii de piaţă în concordanţă cu evoluţia pieţii muncii din România şi în vederea facilitării restructurării economiei şi a reconversiei profesionale.

Prin întreaga organizare, învăţământului postliceal trebuie să i se sporească flexibilitatea în acord cu progresul general de reformă a învăţământului românesc, să i se asigure mobilitatea ocupaţională şi gradul de adaptabilitate a personalului de specialitate la evoluţia tehnică şi tehnologică.

Prezentul curriculum urmăreşte realizarea competenţelor (cheie şi tehnice specializate) pentu domeniul chimie industrială, calificarea “Tehnician chimist”, pe care urmează să le dobândească persoanele care se formează în acest domeniu. Aplicarea acestui curriculum creează cadrul sistematic şi metodic de instruire şi pregătire cu ajutorul căruia se selectează şi se fundamentează cunoştinţele, abilităţile şi competenţele ce urmează a fi realizate.

Organizarea modulară propusă în acest curriculum urmăreşte, pe de o parte, accentuarea diversificării instrucţiei şi educaţiei, răspunzând într-o mare măsură posibilităţilor individuale ale elevilor şi diviziunii sociale ale muncii, iar pe de altă parte se asigură o intensificare a corelaţiilor dintre aceste module.

Curriculum-ul vizează şi aspecte legate de modernizarea conţinuturilor cum ar fi:- asigurarea unei logici interne pentru fiecare modul, care să fie în concordanţă cu logica ştiinţei, cât şi cu logica învăţării, respectiv cu anumite criterii pedagogice şi cerinţe de ordin psihologic;- concentrarea şi ierarhizarea cunoştinţelor fiecărui modul în jurul unor structuri fundamentale, prevenind fenomenul de supraîncărcare;

Referitor la modernizarea tehnologiei şi a strategiilor didactice, se poate afirma că acest curriculum urmăreşte transformarea celui care învaţă în subiect activ al propriei deveniri, deoarece se creează un context situaţional în care cel care învaţă este angajat şi participă activ în realizarea obiectivelor propuse la fiecare lecţie şi care permite ca ponderea activităţilor formative să le depăşească cu mult pe cele cu caracter preponderent informativ.

Din perspectiva predării, profesorul devine organizator al unor experienţe de învăţare relevante pentru elevi şi poate spori această relevanţă prin utilizarea unui larg evantai de instrumente şi resurse didactice (problematizarea, descoperirea, experimentul, exerciţiul, demonstraţia, observarea, studiul de caz, etc.) care să stimuleze imaginaţia creatoare gândirea inteligentă, interesele, atitudinea, nivelul de aspiraţie, asigurând dezideratele unui învăţământ formativ.

Orele afectate pregătirii practice corespunzătoare fiecărui modul se vor realiza în laboratoare de informatică, laboratoare tehnologice, laboratoare de chimie aplicată, instalaţii pilot ale şcolii şi la agenţii economici.

Curriculumul-ul are în vedere şi activitatea de evaluare ca proces prin care se stabileşte dacă demersul didactic a reuşit şi dacă au fost realizate obiectivele propuse. Pentru evaluare sunt recomandate teste, fişe de evaluare,, proiecte, referate precum şi examinări orale şi lucrări scrise care alcătuiesc portofoliul fiecărui elev. În final, rezultatele evaluării se raportează la criteriile de performanţă, putându-se astfel concluziona asupra eficienţei activităţilor de învăţare, concretizată în rezultatele obţinute de elevi.______________________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul I

6

Durata de şcolarizare este de 2 ani, ceea ce corespunde la 1500 ore, echivalentul a 25 de credite.

În anul I de studiu sunt repartizate 12 credite, ceea ce corespunde la 720 ore, iar în anul al II-lea sunt repartizate 13 credite, ceea ce corespunde la 780 ore . Durata unui an de şcolarizare este de 36 de săptămâni cu 20 ore/săptămână, repartizate astfel:

Anul de studiu

Nr ore/an Pregătire teoretică Pregătire practică

Pregătire practică Stagiu de pregătire practică

Anul I 720 360 ore/an10 ore/săpt

360 ore/an90 şedinţe/an x 4 ore

/sedinţa

-

36 săpt mixte

Anul al II-lea

780 300 ore/an10 ore/săpt

360 ore/an

90 şedinţe/an x 4 ore /sedinţa

120ore/an

6 săpt x 20 ore/săpt

30 săpt mixte + 6 săpt SPP

Pregătirea practică pe module se va desfăşurea alternativ, astfel încât aceasta să fie repartizată uniform pe parcursul întregului an şcolar.


7


8

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ

Calificarea : TEHNICIAN CHIMIST

Nivel : 3 AVANSATNr

unităţiiDenumirea unităţii Valoare

crediteUnităţi de competenţă cheie

1. Comunicare profesională 12. Comunicare în limba modernă 23. Tehnologia informaţiei şi comunicarii aplicată 14. Managementul calităţii 15. Managementul proiectelor 2

Unităţi de competenţă tehnice specializate6. Planificarea şi organizarea muncii 17. Economia producţiei 18. Tehnici de laborator 29. Analiza chimică calitativă şi cantitativă 210. Analiza instrumentală 111. Analiza apei 112. Procese şi utilaje în industria chimică 213. Fabricarea compuşilor anorganici 214. Fabricarea compuşilor organici 215. Automatizarea în industria chimică 116. Protecţia mediului 217. Securitatea şi sănătatea în muncă 1

Total credite: Tehnician chimist 25 credite


9


10

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTŞCOALA POSTLICEALĂ

ANUL I

Domeniul: Chimie industrialăCALIFICARE: Tehnician chimist

Modulul 1 Comunicare profesională 60Total ore/an din care:

pregătire practică-

24Modulul 2 Comunicare în limba modernă 120Total ore/an din care:


48Modulul 3 Tehnologia informaţiei şi comunicării

aplicată60

Total ore/an din care: pregătire practică

-24

Modulul 4 Planificarea şi organizarea muncii 60Total ore/an din care:


24Modulul 5 Tehnici de laborator 120Total ore/an din care:


84Modulul 6 Analiza chimică calitativă şi cantitativă 120Total ore/an din care:


84Modulul 7 Procese şi utilaje în industria chimică 120Total ore/an din care:


48Modulul 8 Securitatea şi sănătatea în muncă 60Total ore/an din care:


24Total ore: 720 din care Pregătire practică 360Structura anului: 36 de săptămâni mixte

Total ore/an: 20 ore/săptămână x 36 săptămâni = 720 ore ( 12 credite)


11


12

RECOMANDĂRI PRIVIND APLICAREA PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Anul IModulul Total

ore/anDin care Nr de

ore /săptNr şedinţe/an

Teorie Pregătire practică

1. Comunicare profesională

60 36 24 1 6

2. Comunicare în limba modernă

120 72 48 2 12

3. Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei aplicată

60 36 24 1 6

4. Planificarea şi organizarea muncii

60 36 24 1 6

5. Tehnici de laborator

120 36 84 1 21

6. Analiza chimică calitativă şi cantitativă

120 36 84 1 21

7. Procese şi utilaje în industria chimică

120 72 48 2 12

8. Securitatea şi sănătatea în muncă

60 36 24 1 6

Total anul I 720 ore/an

360ore/an

360 ore pregătire

practică/an

10 ore/săpt 90 şedinţe


13


14

MODUL 1: COMUNICARE PROFESIONALĂ

Total ore 60, din care 24 ore pregătire practică - Toate orele sunt desfăşurate de profesorul de specialitate

Curriculum-ul şcolar pentru Modulul 1. COMUNICAREA PROFESIONALĂ se studiază

la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul I , câte 1

oră/săptămână timp de 36 de săptămâni teorie şi 6 şedinţe a cîte 4 ore fiecare de pregătire

practică în laboratorul tehnologic, fiind un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea în

specialitate a tehnicianului.

Planul de învăţământ

Tipul activitatii

Teorie Pregătire practicăîn laborator tehnologic

1 oră/săptămână 6 şedinţe x 4 ore

Total: 60 ore/an din care:

36 ore/an 24 ore/an

Lista competenţelor specifice unităţilor de competenţă din modul

C1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă

C.2. Aplică tehnici de comunicare orală

C.3. Realizează un raport formal

TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UC.3. Comunicare profesională

Competenţe individuale

Conţinuturi tematice

C1 Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă

Strategii de comunicare Stabilirea scopului comunicării: primirea şi transmiterea

informaţiilor, întreţinerea unor discuţii, prezentarea unor informaţii

Identificarea surselor de informaţii: informaţii interne şi externe, buletine informative, manuale, seminare, rapoarte, procese verbale, publicaţii de specialitate, internet, discuţii, statistici, documentaţie, mass media

Selectarea metodelor de comunicare adecvate: scrise, verbale, audio, informatizate

Identificarea metodelor de verificare a eficienţei comunicării: obţinerea feedback-ului, documentaţie întocmită corect

C2 Aplică tehnici de comunicare orală

Tehnici de comunicare orală Identificarea strategiilor de ascultare necesare obţinerii

informaţiilor în funcţie de: situaţie, ocazie, subiectul în cauză, vorbitori, metode de ascultare (activă sau pasivă)

Susţinerea orală a ideilor şi a informaţiilor în faţa unui


15

auditoriu: în situaţii formale sau informale, în funcţie de numărul de vorbitori (mare, mic, 2 persoane), prin modulaţia vocii, prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin structură, prin comunicare non verbală (gesturi, limbajul trupului, contactul vizual), prin articulare

Argumentarea unui punct de vedere: idei clare, relevante, concise, persuasive, adaptate contextului si interlocutorului

Facilitarea unei comunicări eficiente: acceptă opinii diferite, încurajează discuţia, asigură posibilitatea de exprimare, oferă feed-back, stimulează creativitatea, încadrarea în timp, viteza vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul de înţelegere al auditoriului, folosirea unui suport specific

C3 Realizează un raport formal

Raportul formal Selectarea informaţiilor necesare temei propuse: în funcţie

de complexitatea temei, publicul ţintă, relevanţa Organizarea conţinutului şi structurii raportului: tipul

informaţiei, succesiune logică, suportul (grafica, standardul de prezentare, formatul)

Elaborarea unui raport formal: document coerent, bine structurat, adecvat scopului propus

SUGESTII METODOLOGICE

Toate conţinuturile modulului „ Comunicarea profesională” vor fi abordate de către profesorul de specialitate atât în orele de teorie cât şi în orele de laborator tehnologic.

Profesorul are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.

Pentru exersarea competenţei „Realizează un raport formal”, prin simulare elevul poate fi pus în situaţia de a se pregăti pentru elaborarea unui raport formal. Pentru activitatea propusă este necesară selectarea informaţiilor în funcţie de complexitatea temei şi publicul căruia i se adresează. Relevanţa subiectului urmăreşte modul de organizare a conţinutului în funcţie de situaţie, elevul dezvoltându-şi gândirea critică, simţul organizatoric şi puterea de adaptabilitate. De exemplu să întocmească un raport la sfârşitul realizării unui produs, unei piese sau activităţi.

Competenţa “Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă” poate fi dobândită prin exersarea prin simulare în clasă la laboratorul tehnologic sau prin practică la agenţii economici de profil. Elevul demonstrează că este capabil să elaboreze cel puţin o strategie diferită de comunicare în 2 contexte cu grade de complexitate diferite.

În cadrul laboratorului tehnologic, prin simulare se vor exersa tehnicile de comunicare în situaţii diferite, elevul, fiind capabil să îşi susţină şi să argumenteze ideile proprii în faţa unui auditoriu format dintr-un număr mai mare sau mai mic de persoane. Se va încuraja utilizarea tehnicilor moderne de comunicare prin exersare până la atingerea performanţei.

Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Se vor promova metode activ – participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea, încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională.

Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare.


16

Se recomandă de asemenea organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).

Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale, consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.

Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.

Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe.

Fişa de lucru Eşti desemnat să prezinţi raportul privind activitatea echipei de lucru în decursul unei luni de zile. Auditoriul este format din membri echipei de lucru dar şi componenţi ai altor echipe din cadrul organizaţiei, persoane din conducere şi control.Sarcinile tale sunt:

1. Identificarea strategiilor de ascultare2. Susţinerea orală a ideilor şi a informaţiilor în faţa unui auditoriu 3. Argumentarea unui punct de vedere 4. Facilitarea unei comunicări eficiente

Fişa de evaluareNume candidat:Nume evaluator:U.C. 3 Comunicarea cu profesională

Sarcini Modul de realizare a sarcinilor

Rezultatul evaluării

Data

1. Identificarea strategiilor de ascultare în funcţie de:

situaţie ocazie subiectul în cauză vorbitori metode de ascultare

DA sau (√)NU sau (X)

2. Susţinerea orală a ideilor şi a informaţiilor în faţa unui auditoriu:

în situaţii formale sau informale în funcţie de numărul de

vorbitori (mare, mic, 2 persoane) prin modulaţia vocii prin alegerea tonului şi a

vocabularului prin structură prin comunicare non verbală

(gesturi, limbajul trupului,



17

contactul vizual) prin articulare

3. Argumentarea unui punct de vedere: idei clare relevante concise persuasive adaptate contextului si

interlocutorului


4. Facilitarea unei comunicări eficiente: acceptă opinii diferite încurajează discuţia asigură posibilitatea de exprimare oferă feed-back stimulează creativitatea încadrarea în timp viteza vorbirii adaptarea comunicării la nivelul

de înţelegere al auditoriului folosirea unui suport specific


Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev. Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată. Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite.

Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare.

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de

învăţare certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative. înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor

pe parcursul probeiSugestii privind dovezile evaluării:

Fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării

Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele, portofoliile.

Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.

MODUL2 : COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ


18

Total ore 120, din care 48 ore pregătire practică

- Toate orele sunt desfăşurate de profesorul de specialitate

Curriculum-ul şcolar pentru Modulul 2. COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ se

studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul I , câte 2

ore/săptămână timp de 36 de săptămâni teorie şi 12 şedinţe a cîte 4 ore fiecare de pregătire

practică, fiind un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea în specialitate a tehnicianului.


Tipul activitatiiTeorie Pregătire practică

2 ore/săptămână 12 şedinţe x 4 oreTotal: 60 ore/an din care: 72 ore/an 48 ore/an

NOTĂ DE PREZENTARE

Principii

Curriculumul de COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ, nivel 3 avansat pentru ŞCOALA POSTLICEALĂ a fost elaborat avându-se în vedere următoarele:

nevoile de comunicare profesională în limba modernă ale absolvenţilor de şcoală postliceală existenţa unei unităţi de competenţă ”Comunicare în limba modernă, nivel 3 avansat” în

componenţa fiecărei calificări de nivel 3 avansat din Sistemul Naţional al Calificărilor din România;

reperele specifice de elaborare a curriculumului pentru învăţământul profesional şi tehnic prin organizarea modulară a studiului domeniilor cunoaşterii specifice care intră în componenţa calificării;

reperele impuse de OMEdC Nr. 3973 / 27 .04.2005 cu privire la aprobarea Metodologiei de elaborare, avizare şi aprobare a standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului pentru învăţământul postliceal, şi a Reperelor metodologice pentru proiectarea standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului la învăţământul postliceal, în noua structură a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic din România;

documentele europene privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul parcursului şcolar şi în cadrul învăţării pe toată durata vieţii;

necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns adecvat cerinţelor socio-profesionale, exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea parcursului şcolar şi de formare prin şcoala postliceală.

Unitatea de competenţă: COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ, nivelul 3 avansatCOMPETENŢE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR

Competenţe Forme de prezentare a conţinuturilor

1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

1.1 Identifică informaţiile necesare şi suficiente pentru decodarea sensului

Contexte: Activităţi de serviciu Contexte sociale relevante pentru activitatea

profesională (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe) Situaţii formale şi situaţii informale

Surse şi tipuri de mesaje orale: mesaje, formale / informale directe, emise clienţi,

colegi / cei din jur;______________________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul I

19

global în mesaje orale care folosesc un limbaj complex şi conţin vocabular specializat1.2 Extrage informaţii / detalii specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de serviciu, din mesaje orale diverse1.3 Identifică opinii şi atitudini, şi le distinge de informaţii factuale sau de altă natură (legi, idei, concepte) 1.4 Identifică, cu ajutorul conţinutului, intonaţiei şi al sensului implicit, informaţii privind priorităţi şi urgenţe1.5 Identifică şi utilizează indicii verbale, non-verbale şi / sau asocieri / conexiuni pentru clarificarea sensului unor elemente de vocabular sau de accent nefamiliare 1.6 Înţelege instrucţiuni, solicitări şi întrebări orale care folosesc un limbaj complex şi conţin vocabular specializat, şi realizează acţiuni adecvate pe baza informaţiilor obţinute pe cale orală

discursuri, rapoarte, conferinţe (inclusiv video-conferinţe);

prezentări (formale / informale) de produse / servicii; transmisiuni radio şi TV, anunţuri publice;

conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate.

Informaţii obţinute: ideea principală (sensul global);

informaţii pe teme profesionale: instrucţiuni, solicitări, întrebări, explicaţii;

informaţii factuale, inclusiv numerice, privind specificaţii de procese, produse şi servicii;

opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră), priorităţi.

Limbaj: limbaj şi structuri familiare şi mai puţin familiare, în

registre sociale şi profesionale uzuale termeni specifici mesajelor mass media; vocabular specific cu nivel mediu de specializare, relevant

pentru domeniul ocupaţional. vorbire la viteză normală varietăţi de accent

Moduri de acţiune: întrebări, intonaţie, limbaj corporal / nonverbal, verificarea

sensului prin alte surse; comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;

acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).

2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

2.1 Identifică şi localizează prompt şi corect informaţii şi opinii relevante pentru sarcini de serviciu, în texte de specialitate 2.2 Identifică sensul unor elemente de text nefamiliare prin utilizarea de materiale de referinţă şi / sau de asocieri / conexiuni, atunci când este necesar2.3 Corelează în mod coerent mai multe informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite, în scopul îndeplinirii unei sarcini de serviciu

Contexte: Activităţi profesionale Contexte profesionale formale şi informale Contexte sociale relevante pentru activitatea

profesională (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe)Tipuri de text, în diverse registre, de lungime variabilă: documente profesionale specifice specializării: manuale, rapoarte, reclame, oferte, fişe tehnice; texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă, prezentări, reclame, anunţuri; texte cu conţinut operaţional profesional: corespondenţă, faxuri, circulare, formulare, instrucţiuni, cereri, reclamaţii, procese verbale;Informaţii obţinute: elemente cheie / esenţiale din documente relevante informaţii factuale, inclusiv numerice, relativ complexe, pe

teme de interes comun şi de interes profesional; informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice

ale unor produse şi servicii, evaluări; date privind: materii prime, materiale şi produse finite,

operaţii şi procese tehnologice


20

2.4 Identifică şi discriminează între informaţii factuale, puncte de vedere, opinii şi atitudini 2.5 Transferă informaţii din texte de specialitate în diverse forme de prezentare 2.6 Înţelege reglementări, instrucţiuni, şi recomandări specifice din texte care conţin limbaj complex şi specializat şi realizează acţiuni adecvate pe baza informaţiilor din astfel de texte de specialitate

Materiale de referinţă: dicţionare; diagrame şi alte materiale vizuale; instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte, baze de date, pagini web.Forme de prezentare: tabele, grafice, scheme, prezentări, notiţe.Moduri de acţiune: comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane; transferul informaţiilor în diverse forme de prezentare; realizarea de operaţii, modificarea unor operaţii, luarea de decizii.

3. Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu 3.1 Oferă şi solicită, în discuţii, informaţii şi instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de serviciu, folosind expresii şi structuri variate3.2 Realizează prezentări orale de fapte, idei şi opinii profesionale, pregătite în prealabil, folosind un limbaj specializat corect şi materiale suport adecvate3.3 Formulează clar, precis şi structurat logic idei, fapte şi opinii şi le susţine cu argumente3.4 Oferă clarificări şi explicaţii atunci când informaţia / instrucţiunea nu este corect înţeleasă de ceilalţi3.5 Se exprimă fluent, cu intonaţie corectă şi într-un registru adecvat contextului3.6 Utilizează adecvat şi suficient de corect o varietate de termeni de specialitate comuni / familiari şi de structuri lingvistice astfel încât să asigure comunicarea deplină a sensului, chiar dacă există în mesaj unele deficienţele de pronunţie şi / sau intonaţie, de gramatică, şi / sau de registru

Tipuri de informaţii: Conversaţii şi prezentări de lungimi variate, ce conţin: informaţii factuale (inclusiv numerice), idei, opinii; instrucţiuni, explicaţii, detalii de operare, sfaturi; descrieri şi specificaţii de obiecte, procese, operaţii.Tipuri de discurs: Discuţii profesionale formale şi informale; Prezentări, scurte rapoarte profesionale.Contexte: Contexte profesionale, situaţii specifice în organizaţie, la locului de muncă; Contexte sociale legate de profesie (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe); Contexte formale şi contexte informale.Tipuri de prezentări: Rapoarte (relatări de evenimente, întâlniri); Demonstraţii operaţionale; Prezentări detaliate de procese / produse / servicii.Materiale suport pentru prezentări (dacă / când e necesar) notiţe, plan de prezentare, documente, fişe de lucru; imagini, grafice, scheme, folii, planşe, obiecte (mostre), modele;Limbaj: fluent, la viteză normală, în diverse registre; vocabular specializat familiar, specific domeniului ocupaţional.Moduri de comunicare: faţă în faţă, individual sau în grup; la telefon, robot telefonic.Moduri de acţiune: comunicarea/transmiterea de informaţii/instrucţiuni către interlocutor/i; susţinerea unei prezentări.

4. Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de

Tipuri şi formate de documente şi texte funcţionale: formulare şi alte documente specifice specializării (facturi, facturi pro-forma, oferte, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, documente de evidenţă, specificaţii, evaluări), în funcţie de specializare;


21

serviciu

4.1 Completează documente şi formulare profesionale specifice sarcinilor de serviciu ale profesiei4.2 Redactează texte funcţionale mai complexe, specifice sarcinilor de serviciu, cu folosirea de expresii şi structuri adecvate variate4.3 Transmite în scris, în limbaj specific clar şi precis, informaţii corecte pe teme din domeniul de specializare4.4 Utilizează materiale de referinţă specifice adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi a limbii folosite4.5 Elaborează texte astfel încât deficienţele de gramatică, ortografie şi / sau de registru nu împiedică înţelegerea deplină a lor4.6 Adaptează formatul şi limbajului la context, la tipul de text şi la subiect

corespondenţă profesională: scrisori, circulare, faxuri, mesaje / e-mail; dări de seamă, procese verbale, minute, referate, rapoarte. formate formale şi formate informale.Tipuri de informaţii – în texte de lungimi variate, în diverse registre: informaţii factuale de specialitate, despre procese, produse şi servicii; aranjamente şi instrucţiuni de serviciu; idei, opinii, puncte de vedere; raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese.Limbaj: limbajul specific domeniului de specializare, formule de comunicare standardizate, formule de politeţe.Teme specifice legate de organizarea locului de muncă, operaţii, activităţi şi procese de producţie, calitatea serviciilor / produselor.Contexte: Contexte profesionale, situaţii specifice la locului de muncă; Contexte sociale care au legătură cu profesia; Contexte formale şi contexte informale.Materiale de referinţă: dicţionare, glosare de termeni specializaţi / sintagme specifice; documente normative şi tehnice, reviste de specialitate, baze de date modele de documente şi formulare.

5. Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

5.1 Participă cu informaţii factuale şi cu opinii proprii la discuţii profesionale, pe teme legate de sarcini de serviciu5.2 Intermediază conversaţii între un vorbitor al limbii moderne şi un vorbitor al limbii materne5.3 Comunică telefonic în mod adecvat, pe teme de interes profesional, în contexte legate de sarcini de serviciu 5.4 Elaborează corespondenţă profesională în diverse formate şi către diverşi destinatari, în contexte legate de sarcini de serviciu

Tipuri de informaţii şi opinii: informaţii factuale – inclusiv numerice – pe teme profesionale; analize, evaluări de: produse, servicii, procese, preferinţe; argumente pro şi contra în susţinerea unor opinii profesionale; ipoteze, predicţii;

Teme de discuţie, comunicare telefonică, corespondenţă: probleme de serviciu curente, aranjamente la locul de muncă; relaţii cu clienţii şi partenerii, negocieri, contractări etc.; solicitări şi răspunsuri la solicitări, instrucţiuni, explicaţii; evaluarea de informaţii, de produse, de servicii.Contexte pentru:a. Discuţii profesionale:

situaţii şi întâlniri sociale şi profesionale formale şi informale, interviuri individuale sau în grup;

b. Comunicare telefonică: convorbiri cu colegi, subalterni, superiori, în activităţi profesionale; comunicări formale / informale cu parteneri şi clienţi;

c. Corespondenţă profesională, formală şi informală în interiorul organizaţiei: cu subalterni, colegi, superiori; în afara organizaţiei: cu clienţi, parteneri, actuali şi / sau


22

5.5 Verifică înţelegerea şi solicită / oferă clarificări / explicaţii când informaţia nu este clar înţeleasă, în conversaţii directe şi telefonice şi în prezentări 5.6 Se exprimă clar, fluent şi adecvat terminologic, cu limbajul şi registrul adaptate la subiect, la context şi la interlocutor / destinatar, cu respectarea convenţiilor şi normelor sociale şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorul / destinatarul, în comunicarea orală şi în scris

potenţiali Tipuri şi moduri de interacţiune: în discuţii, schimburi de opinii: faţă în faţă, în perechi, în grup mic; la telefon: apeluri date şi primite, preluare / transmitere de mesaje; în scris: scrisori, circulare, oferte, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail).

Limbaj şi convenţii: comunicări directe / telefonice derulate cu viteză normală, formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei discuţii directe / telefonice formule standard folosite în corespondenţa de diverse tipuri vocabularul specializat necesar îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

CONŢINUTURI RECOMANDATENOTE: 1. Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în

programă, se recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos 2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor strictă cu

profilul şi domeniul de specializare al fiecărei clase.

TEME

Se recomandă ca activităţile de învăţare în şcoala postliceală să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor domenii tematice:

DOMENIUL PERSONAL Relaţii interpersonale / profesionale / la locul de muncă Viaţa personală (stil de viaţă, deontologie profesională, comportament profesional, comportament social)

DOMENIUL PUBLIC Aspecte din viaţa contemporană (sociale, economice, ştiinţifice, tehnice, strategii de utilizare a resurselor) Civism, drepturile omului Mass-media

DOMENIUL OCUPAŢIONAL Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii; Organizarea locului de muncă; Echipamente specifice specializării; Operaţii, activităţi şi procese de producţie specifice specializării; Calitatea serviciilor / produselor.

DOMENIUL EDUCAŢIONAL Descoperiri ştiinţifice şi tehnice Patrimoniul socio-cultural european

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII:

Se va avea în vedere achiziţionarea şi exersarea cu precădere a acelor funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos care sunt specifice domeniului profesional de


23

specializare. Funcţiile comunicative ale limbii (actele de vorbire) vor fi exersate oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în registrul informal, în contexte relevante pentru domeniul profesional de specializare.

Pe parcursul şcolii postliceale se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii comunicative ale

limbii (acte de vorbire):

A solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personalA solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formularA solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientareA solicita şi a oferi informaţii despre produse şi serviciiA solicita şi a oferi informaţii despre costuri, preţuri, etc.A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene şi procese de producţieA solicita şi a oferi informaţii despre evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionaleA solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânal de muncăA confirma / infirma informaţii A solicita confirmarea / infirmarea unor informaţii

A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, proceseA formula comparaţii între persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, proceseA formula oferte / invitaţiiA accepta şi a refuza o ofertă / invitaţieA exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune A solicita şi acorda / refuza permisiunea de face cevaA oferi un obiect în mod politicosA exprima mulţumiriA cere scuze

A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)A cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie

A solicita şi a da instrucţiuniA solicita şi a da sfaturiA solicita şi a formula propuneri, sugestiiA solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul A corecta / încuraja / avertiza pe cineva.

A planifica o acţiuneA convinge, a determina cursul unei acţiuniA exprima acordul / dezacordul cu un curs de acţiuneA caracteriza persoane, fapte, acţiuni A compara acţiunile prezente cu cele trecuteA trage concluziiA lua decizii

A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face cevaA exprima diverse grade de certitudine.A exprima presupuneriA exprima probabilitateaA exprima acţiuni / stări posibile

A exprima condiţii______________________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul I

24

A exprima cauze şi consecinţeA exprima intenţii, dorinţe, preferinţeA exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temereA exprima o hotărâre sau o promisiune

A exprima opinii / puncte de vedere personaleA argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personaleA solicita opinii / puncte de vedere personaleA exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedereA exprima şi a motiva acordul / dezacordul faţă de opiniile altora A contrazice opiniile altora

A face prezentăriA cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesajA cere şi a da detalii şi explicaţiiA solicita repetarea şi reformularea

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Vor fi avute în vedere cu precădere acele structuri lingvistice care sunt specifice discursului specializat, în funcţie de specializare.

LIMBA ENGLEZĂPe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării:

Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colectiveAdjectivul: grade de comparaţie, comparaţia intensivă, structuri care utilizează comparativulNumeralul: numerale ordinale, numerale fracţionare, numerale multiplicativeVerbul: diateza pasivă directă / indirectă; verbe modale; participiul trecut şi funcţiile sale sintacticeAdverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţiePrepoziţia: de loc, de timp, de poziţie, de mişcareSintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă / indirectă

LIMBA FRANCEZĂPe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării:LexicFamilii de cuvinte, câmpuri lexicale, denotaţie, conotaţie*______________________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul I

25

Relaţii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime

MorfologieSubstantivul şi determinanţii săiDeterminantul adjectival şi gradele de comparaţieNumeralul ordinal şi cardinalPronumele personal, reflexiv, demonstrativ, posesiv, relativ, interogativ, nehotărât, adverbial, pronumele neutru „le”*Verbul: diateza activă, pasivă şi reflexivă, folosirea modurilor personale şi nonpersonale, folosirea conjunctivului după locuţiuni conjunctive şi în propoziţii relativeAdverbul de mod, de timp, de loc, de negaţie, de afirmaţie, de cantitate, adverbul modalizator*Prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionaleConjuncţii coordinatoare şi subordinatoareLocuţiuni conjunctive*

SintaxaOrdinea cuvintelorConcordanţa modurilor şi a timpurilor în fraza complexăExprimarea comparaţiei, a cauzei, a condiţiei, a consecinţei, a scopului, a concesieiExprimarea opoziţiei*Exprimarea progresiei proporţionale*Propoziţia participialăVorbirea directă/vorbirea indirectă

Tipuri de frazeFraza asertivă, interogativă directă şi indirectă, negativă, exclamativă, impersonalăTipuri de texteInformativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitarArgumentativ

Lectura imaginiiImagine publicitară, construcţia şi interpretarea imaginii publicitare, relaţia imagine/textTabel grafic, diagramă* (repere de completare şi interpretare), relaţia tabel/text informativ sau explicativ

CONDIŢII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Programa ”Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3 avansat” este concepută pentru a fi parcursă ca modul unic de 120 ore.

Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreaga durată a modulului, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării întregului curriculum.

Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure, până la încheierea modului, achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel satisfăcător.

Corelarea competenţelor cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept repere sugestiile din ghidul metodologic.


26

Alegerea temelor, contextelor şi textelor pe baza cărora se va lucra se va face în strictă corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase.

În activitatea de învăţare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi centrate pe elev.

Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.

Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu criteriile de performanţă, cu condiţiile de aplicabilitate şi cu prevederile privind probele de evaluare din unitatea de competenţă şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic.

SCURT GHID METODOLOGIC1

Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la programa şcolară – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de

învăţare;- transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete;- evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-

ului obţinut;- evaluarea rezultatelor învăţării / gradului de achiziţie a competenţelor (inclusiv în vederea

certificării).

I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.

Elaborarea planificărilor presupune următoarele etape:1. Studierea atentă a Unităţii de competenţă şi a programei şcolare.2. Selectarea din conţinuturile programei (teme, funcţii comunicative) a celor adecvate pentru

domeniul de calificare3. Corelarea competenţelor cu conţinuturile selectate din programa şcolară şi conturarea

Unităţilor de învăţare (U.Î.).4. Identificarea resurselor didactice necesare: texte, materiale audio-video, documente autentice

etc.5. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare

unitate în raport cu competenţele care le sunt asociate.6. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu

competenţele vizate.

Structura planificării calendaristice

Nr. U.Î

.

Conţinuturi ale U.Î. conţinut tematic elemente de construcţie a

comunicării funcţii comunicative

Competenţe vizate*

Nr. ore

alocate

Săptămâna

Observaţii** (amendamente)

*NOTĂ: În această rubrică vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea de învăţare respectivă

1 Pentru detalii, se recomandă a se consulta “Ghid metodologic – aria Limbă şi comunicare, liceu”, MEC, CNC, Bucureşti, 2002______________________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul I

27

**NOTĂ: Se completează pe parcursul parcurgerii modulului, în funcţie de problemele apărute şi de constatările făcute în activitatea la clasă.

II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Proiectul unităţii de învăţare reprezintă singurul document de proiectare didactică necesar, el înlocuind planul de lecţie.


28

Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice.Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare

vizată.

Detalieri ale conţinuturilor unităţii de învăţare Competenţe

vizate Activităţi de

învăţareResurse Evaluare

Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce măsură?)

- tema (detaliată pe lecţii)- text / tip de text- funcţii comunicative - elem. de constr. a

comunicării

III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC

1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative- exerciţii de identificare- exerciţii de discriminare- exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral- exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un mesaj oral - exerciţii de desprindere / înţelegere de detalii specifice dintr-un text oral

2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative - exerciţii de identificare şi discriminare de informaţii factuale, puncte de vedere, opinii,

atitudini într-un text specializat - exerciţii de completare de texte lacunare- exerciţii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare într-un text scris- exerciţii de operare (corelare, transfer în diverse forme de prezentare) cu informaţii din texte

de specialitate - proiecte individuale sau de grup

3. Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu - exerciţii de solicitare şi oferire de informaţii şi instrucţiuni, prin întrebări şi răspunsuri, - exerciţii de prezentare, relatare / repovestire, rezumare, monolog- dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere- exerciţii de rezumare orală- discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming

4. Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu - exerciţii de completare de formulare şi documente profesionale specifice specializării- exerciţii de redactare de texte funcţionale specifice specializării- exerciţii de redactare de corespondenţă specifică specializării- exerciţii de redactare în vederea acurateţei informaţiei şi limbajului: paragraf, rezumat etc.- exerciţii de adaptare a textului la context, la tipul de text şi la subiect


29

- exerciţii de operare cu informaţii din texte de specialitate (corelare, transfer în şi din coduri non-lingvistice)

- proiecte individuale sau de grup

5. Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative - exerciţii în perechi / grup, joc de rol, simulări: discuţii profesionale, conversaţii, interviu,

corespondenţă profesională,- prezentări, raportări (formale şi informale)- convorbiri telefonice- exerciţii de reformulare, clarificare, explicare şi adaptare a discursului oral şi scris- proiecte de grup


30

IV. EVALUAREA

Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de învăţare-predare.

Evaluarea în vederea certificării competenţelor se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe elaborate în concordanţă cu prevederile privind probele de evaluare pentru competenţa respectivă din unitatea de competenţă, avându-se în vedere criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate din componenţa acesteia. Unele probe şi instrumente de evaluare vor putea avea in vedere evaluarea integrată a mai multor competenţe, sau a mai multor criterii de performanţă de la aceeaşi competenţă sau de la competenţe diferite.În scopul de a se asigura un grad cât mai mare de validitate a evaluării, probele de evaluare vor putea fi construite astfel încât să integreze elemente din două sau mai multe competenţe, pentru a modela cât mai aproape de realitate modul în care se realizează comunicarea.

În scopul de a se asigura într-o măsură cât mai mare validitatea şi credibilitatea evaluării, probele de evaluare se vor administra, în măsura în care este posibil, în situaţii de activitate profesională reală / practică de atelier sau la agentul economic. Dacă acest lucru nu este posibil, condiţiile de administrare a probelor vor fi cât mai apropiate de situaţiile reale şi instrucţiunile vor oferi mai multe detalii privind contextul în care se produce comunicarea.

La elaborarea probelor şi instrumentelor de evaluare este necesar să se ţină seama de următoarele recomandări:

Competenţa1: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

Pentru certificare, se va considera suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei pentru fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.

Competenţa 2: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

Pentru certificare, se va considera suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei pentru fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.

În unele cazuri va fi necesar ca probele de evaluare să includă limite de timp realiste pentru realizarea sarcinilor de lucru, în concordanţă cu cerinţele specifice contextului profesional.

Competenţa 3: Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

Pentru certificare, se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o dată în contexte formale şi o dată în contexte informale.

Prezentările pot avea o durată variată, dar nu mai puţin de 10 minute. Candidaţii vor putea folosi planul de prezentare / notiţele, dar prezentarea va fi liberă şi în nici un caz nu va fi citită.

Competenţa 4: Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

Pentru certificare, se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o dată în contexte formale şi o dată în contexte informale.

Probele trebuie să vizeze demonstrarea, cel puţin o dată, a capacităţii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele care sunt specifice domeniului de specializare) prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.

La elaborarea de texte se va permite utilizarea dicţionarului şi a altor materiale de referinţă prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.

Competenţa 5: Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

Probele se vor elabora astfel încât evaluarea candidaţilor pe această competenţă să fie integrată cu evaluarea competenţelor de producere (competenţele 3 şi 4).

Pentru certificare, se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru competenţele 5.1 şi 5.2 în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acestea, o dată în contexte formale şi o dată în contexte informale.

În cazul convorbirilor telefonice (competenţa 5.3), performanţa va fi demonstrată atât pentru apeluri date cât şi pentru apeluri primite. În cazul corespondenţei (competenţa 5.4), probele vor viza demonstrarea, cel puţin o dată, a capacităţii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele specifice domeniului de specializare) prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.

Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a rezultatelor învăţării este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.

Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia, la orele de limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării Proiectul Portofoliul Autoevaluarea

Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi portofoliului ca instrumente complementare de evaluare.

PROIECTUL

Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de la colegi.

Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate / învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare

Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei. Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul membrilor, cu atât scade posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate creşte

complexitatea obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.

Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi: - să facă o cercetare (investigaţie);- să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar

tematic, ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă, spectacol / serbare etc.);

- să elaboreze raportul final.- să facă prezentarea publică a proiectului

Etapele realizării unui proiect sunt: 1. Alegerea temei;2. Planificarea activităţii:

- Stabilirea obiectivelor proiectului; - Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev / grup;- Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;- Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la

bibliotecă, presă, persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii guvernamentale etc.);

3. Cercetarea propriu-zisă.4. Realizarea materialelor.5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create.6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).

Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta nu are drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze, îndeplinească şi prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi monitorizare discretă în toate fazele activităţii. Profesorul rămâne aşadar un factor esenţial al procesului, mai ales dacă proiectul este folosit şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.

Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a avea eşecuri majore, căci eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi evidenţierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului.

Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; cronometror – urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile grupului).

Esenţa proiectului constă: 1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în

contexte autentice;2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie;3. Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul,

tipărirea, pictarea, decuparea etc.) se întrepătrund;

4. Într-o utilizare autonomă a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto, microfon, cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)

5. În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.

Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi/sau pentru produsul realizat. Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni:1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii

să-şi elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);

2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare atât pe perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de colaborare şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);

3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica estetică, execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit concept);

4) reflecţia (capacitatea de a se distanţa faţă de propria lucrare, de a avea permanent în vedere obiectivele propuse, de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare). Elevul ajunge cu timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia singur munca. In plus, când elevul continuă să creeze într-un anumit gen, se familiarizează cu criteriile acestuia şi învaţă progresiv să gândească în acel domeniu.

5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum sunt ele materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care se doreşte a fi evaluată.

Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi, respectiv, modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi, dar şi cu profesori, experţi din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse (bibliotecă, internet).

Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe o perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot demonstra înţelegerea şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculum-ului şcolar.

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EQUALS – ALTE

La baza acestui portofoliu se află două obiective majore:- motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi

diversificarea studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;- prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)

Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienţele sale lingvistice, portofoliul conţine trei părţi:- un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;- o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european comun de referinţă.

- un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări personale şi / sau documente

”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine documente cum ar fi:

o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau electronică);

o listă de texte audio-vizuale, ascultate / văzute (emisiuni radio/TV, filme, casete audio-video, CD-ROM etc.);

interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe; răspunsuri la chestionare, interviuri; proiecte / părţi de proiecte realizate; traduceri; fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri

/ creaţii personale); texte literare (poezii, fragmente de proză); lucrări scrise curente / teste; compuneri / creaţii literare personale; contribuţii personale la reviste şcolare; extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată; corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.

Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor documente considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev. Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie tematic şi cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului (care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi vor fi alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.

Portofoliul permite elevului:- să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;- să-şi planifice învăţarea;- să-şi monitorizeze progresul- să ia parte activ la propriul proces de învăţare.

Portofoliul permite profesorului:- să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului;- să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia;- să programeze învăţarea;- să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este

nevoie- să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.

Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-ul Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinţă.

ANEXĂ

Titlul unităţii: Comunicare profesională în limba modernă

Nivel: 3 avansat

Valoare credit: 2.0

Competenţe:

1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

3. Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

4. Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

5. Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

Titlul unităţii: 1. Comunicare profesională în limba modernă

Competenţa 1: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

Criterii de performanţă:

(a) Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global în mesaje orale care folosesc un limbaj complex şi conţin vocabular specializat

(b) Extragerea informaţiilor / detaliilor specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de serviciu, din mesaje orale diverse

(c) Identificarea de opinii şi atitudini, şi distingerea lor de informaţii factuale sau de altă natură (legi, idei, concepte)

(d) Identificarea, cu ajutorul conţinutului, intonaţiei şi al sensului implicit, a informaţiilor privind priorităţi şi urgenţe

(e) Identificarea şi utilizarea de indicii verbale, non-verbale şi / sau de asocieri / conexiuni pentru clarificarea sensului unor elemente de vocabular sau de accent nefamiliare

(f) Înţelegerea de instrucţiuni, solicitări şi întrebări orale, care folosesc un limbaj complex şi conţin vocabular specializat, şi realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor obţinute pe cale orală

Condiţii de aplicabilitate:

Contexte: activităţi de serviciu, contexte sociale relevante pentru activitatea profesională (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe), situaţii formale situaţii informale

Surse şi tipuri de mesaje orale: Texte care conţin unele elemente de vocabular / de accent

nefamiliare, emise la viteză normală, în diverse registre, de lungime variabilă: mesaje, formale şi informale directe, emise clienţi, colegi sau de cei din jur; discursuri, rapoarte, conferinţe (inclusiv video-conferinţe); prezentări (formale / informale) de produse / servicii; transmisiuni radio şi TV, anunţuri publice; conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate.

Informaţii obţinute: ideea principală (sensul global); informaţii, inclusiv numerice, pe teme profesionale: instrucţiuni, solicitări, întrebări, explicaţii; informaţii factuale, inclusiv numerice, privind specificaţii de procese, produse şi servicii; opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră), priorităţi.

Limbaj: limbaj şi structuri familiare şi mai puţin familiare, în registre sociale şi profesionale uzuale, termeni specifici mesajelor mass media; vocabular specific cu nivel mediu de specializare, relevant pentru domeniul ocupaţional; vorbire la viteză normală; varietăţi de accent

Moduri de acţiune: întrebări, intonaţie, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte surse; comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane; acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).

Probe de evaluareProbe scrise sau orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice şi obţină prin ascultare informaţii / detalii, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a) şi (b) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice opinii şi atitudini şi să le distingă de informaţii de altă natură, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice informaţii privind priorităţi şi urgenţe cu ajutorul conţinutului, intonaţiei şi al sensului implicit, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că înţelege instrucţiuni, solicitări şi întrebări şi că este capabil să acţioneze pe baza informaţiei obţinute prin ascultare, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să folosească strategii de înţelegere prin ascultare, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b), (c), (d), (e) şi (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probele pot viza, integrat, evaluarea candidaţilor pe mai multe criterii de performanţă.

Pentru certificare, se consideră suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei pentru fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.


Competenţa 2: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative


(a) Identificarea şi localizarea promptă şi corectă de informaţii şi opinii relevante pentru sarcini de serviciu, în texte de specialitate

(b) Identificarea sensului unor elemente de text nefamiliare prin utilizarea de materiale de referinţă şi / sau de asocieri / conexiuni, atunci când este necesar

(c) Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite, în scopul îndeplinirii unei sarcini de serviciu

(d) Identificarea de şi discriminarea între informaţii factuale, puncte de vedere, opinii şi atitudini

(e) Transferul de informaţii din texte de specialitate în diverse forme de prezentare

(f) Înţelegerea de reglementări, instrucţiuni, şi recomandări specifice din texte care conţin limbaj complex şi specializat şi realizarea de acţiuni adecvate pe baza informaţiilor din astfel de texte de specialitate


Contexte: activităţi profesionale, contexte profesionale formale, contexte profesionale informale, contexte sociale relevante pentru activitatea profesională (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe)

Tipuri de text: Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungime variabilă: documente profesionale specifice specializării: manuale, rapoarte, reclame, oferte, fişe tehnice; texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă, prezentări, reclame, anunţuri; texte cu conţinut operaţional profesional: corespondenţă, faxuri, circulare, formulare, instrucţiuni cereri, reclamaţii, procese verbale;

Informaţii obţinute: elemente cheie din documente relevante, informaţii factuale, inclusiv numerice, relativ complexe, pe teme de interes comun; informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice ale unor produse şi servicii, evaluări; date privind: materii prime, materiale şi produse finite, operaţii şi procese tehnologice

Materiale de referinţă: dicţionare; diagrame şi alte materiale vizuale; instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte, baze de date, pagini Internet.

Forme de prezentare: tabele, grafice, scheme; prezentări, notiţe.

Moduri de acţiune: comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane; transferul informaţiilor în diverse forme de prezentare; acţiuni proprii: realizarea de operaţii, modificarea unor operaţii, luarea de decizii.

Probe de evaluare

Probe orale sau scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice şi să localizeze informaţii, detalii şi opinii, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze materiale de referinţă adecvate şi strategii de semantizare pentru identificarea sensului, atunci când este necesar, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale, scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să prelucreze informaţii în diverse moduri, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (c) şi (d) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să discrimineze între intre informaţii factuale, idei, puncte de vedere, opinii şi atitudini, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (e) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale, scrise şi/sau practice prin care candidatul demonstrează că înţelege reglementări, instrucţiuni, şi recomandări citite şi că este capabil să acţioneze adecvat pe baza informaţiei obţinute prin lectură, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.


Pentru certificare, se consideră suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei pentru fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.

În unele cazuri poate fi necesar ca probele de evaluare să includă limite de timp realiste pentru realizarea sarcinilor de lucru, în concordanţă cu cerinţele specifice contextului profesional.


Competenţa 3: Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu


(a) Oferirea şi solicitarea, în discuţii, de informaţii şi de instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de serviciu, folosind expresii şi structuri variate

(b) Realizarea de prezentări orale de fapte, idei şi opinii profesionale, pregătite în prealabil, folosind un limbaj specializat corect şi materiale suport adecvate

(c) Formularea clară, precisă şi structurată logic a ideilor, faptelor şi opiniilor şi susţinerea lor cu argumente

(d) Oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când informaţia / instrucţiunea nu este corect înţeleasă de ceilalţi

(e) Exprimarea fluentă, cu intonaţie corectă şi într-un registru adecvat contextului

(f) Utilizarea adecvată şi suficient de corectă a unei varietăţi de termeni de specialitate comuni / familiari şi de structuri lingvistice astfel încât să se asigure comunicarea deplină a sensului, chiar dacă există în text unele deficienţele de pronunţie şi / sau intonaţie, de gramatică, şi / sau de registru


Tipuri de informaţii: conversaţii şi prezentări de lungimi variate, care conţin: informaţii factuale (inclusiv numerice), idei, opinii; instrucţiuni, explicaţii, detalii de operare, sfaturi; descrieri şi specificaţii de obiecte, procese, operaţii.

Tipuri de discurs: discuţii profesionale formale şi informale; prezentări; scurte rapoarte profesionale.

Contexte: contexte profesionale, situaţii specifice în organizaţie, la locului de muncă; contexte sociale care au legătură cu profesia (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe); contexte formale şi contexte informale.

Tipuri de prezentări: rapoarte (relatări de evenimente, întâlniri); demonstraţii operaţionale; prezentări detaliate de procese / produse / servicii.

Materiale suport pentru prezentări notiţe, plan de prezentare, documente, fişe de lucru; imagini,

grafice, scheme, folii, planşe, obiecte (mostre), modele;

Limbaj: fluent, la viteză normală, în diverse registre; expresii specifice şi structuri variate; vocabular specializat familiar, specific domeniului ocupaţional.

Moduri de comunicare: faţă în faţă, individual sau în grup; la telefon, robot telefonic.

Moduri de acţiune: comunicarea / transmiterea de informaţii / instrucţiuni către interlocutor / i; susţinerea unei prezentări .

Probe de evaluare:

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să ofere şi să solicite informaţii şi instrucţiuni, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a), şi în condiţiile de aplicabilitate

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să realizeze prezentări orale pregătite în prealabil, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b), şi în condiţiile de aplicabilitate

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să formuleze clar, precis şi structurat fapte, idei şi opinii şi să le susţină cu argumente, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să ofere şi să solicite clarificări şi explicaţii, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de aplicabilitate

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să se exprime fluent, cu intonaţie corectă şi într-un registru adecvat contextului, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (e) şi în condiţiile de aplicabilitate

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze adecvat terminologia specifică pentru a se asigura comunicarea deplină a sensului, chiar dacă există unele deficienţe, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate


Pentru certificare, se consideră suficientă demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o dată în contexte formale şi o dată în contexte informale.

Prezentările pot avea o durată variată, dar nu mai puţin de 10 minute. Candidaţii vor putea folosi planul de prezentare / notiţele, dar prezentarea va fi liberă şi în nici un caz nu va fi citită.


Competenţa 4: Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu


(a) Completarea de documente şi formulare profesionale specifice sarcinilor de serviciu ale profesiei

(b) Redactarea unor texte funcţionale mai complexe, specifice sarcinilor de serviciu, cu folosirea de expresii şi structuri adecvate variate

(c) Transmiterea în scris, în limbaj specific clar şi precis, de informaţii corecte pe teme din domeniul de specializare

(d) Utilizarea de materiale de referinţă specifice adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii folosite

(e) Elaborarea de texte astfel încât deficienţele de gramatică, ortografie şi / sau de registru nu împiedică înţelegerea deplină a lor

(f) Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text şi la subiect


Tipuri şi formate de documente şi texte funcţionale: formulare şi alte documente specifice specializării (facturi, facturi

pro-forma, oferte, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, documente de evidenţă, specificaţii, evaluări); corespondenţă profesională: scrisori, note circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail); dări de seamă, procese verbale, minute, referate, rapoarte. formate formale; formate informale.

Tipuri de informaţii: în texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungimi variate: informaţii factuale de specialitate (inclusiv descrieri şi date tehnice), despre produse şi servicii; aranjamente şi instrucţiuni de serviciu; idei, opinii, puncte de vedere; raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe, procese.

Limbaj: limbajul specific domeniului de specializare, formule de comunicare standardizate, formule de politeţe.

Teme specifice: organizarea locului de muncă; operaţii, activităţi şi procese de producţie; calitatea serviciilor / produselor.

Contexte: contexte profesionale, situaţii specifice în organizaţie, la locului de muncă; contexte sociale care au legătură cu profesia; contexte formale; contexte informale.

Materiale de referinţă: dicţionare, glosare de termeni specializaţi / sintagme specifice; documente normative şi tehnice, reviste de specialitate, baze de date, modele de documente şi formulare.

Probe de evaluare

Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil completeze formulare şi documente şi să redacteze texte funcţionale mai complexe, specifice sarcinilor de serviciu, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a) şi (b) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să transmită, în limbaj specific clar şi precis, informaţii corecte pe teme din domeniul de specializare, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze materiale de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii folosite, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze limba modernă fără deficienţe de gramatică, ortografie şi / sau de registru care să împiedice înţelegerea deplină a textului, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (e) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze un format recomandat şi un limbaj adecvat la context, la tipul de text şi la subiect, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.


Pentru certificare, se consideră suficientă demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o dată în contexte formale şi o dată în contexte informale.

Probele trebuie să vizeze demonstrarea, cel puţin o dată, a capacităţii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele care sunt specifice domeniului de specializare) prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.

La elaborarea de texte se va permite utilizarea dicţionarului şi a altor materiale de referinţă prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.


Competenţa 5: Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative


(a) Participarea cu informaţii factuale şi cu opinii proprii la discuţii profesionale, pe teme legate de sarcini de serviciu

(b) Intermedierea unei conversaţii între un vorbitor al limbii moderne şi un vorbitor al limbii materne

(c) Comunicarea telefonică adecvată, pe teme de interes profesional, în contexte legate de sarcini de serviciu

(d) Elaborarea de corespondenţă profesională în diverse formate şi către diverşi destinatari, în contexte legate de sarcini de serviciu

(e) Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii când informaţia nu este clar înţeleasă, în conversaţii directe şi telefonice şi în prezentări

(f) Exprimarea clară, fluentă şi adecvată terminologic, cu limbajul şi registrul adaptate la subiect, la context şi la interlocutor / destinatar, cu respectarea convenţiilor şi normelor sociale şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorul / destinatarul, în comunicarea orală şi în scris

Condiţii de aplicabilitate:Tipuri de informaţii şi opinii: informaţii factuale – inclusiv date numerice – pe teme profesionale;

analize, evaluări de: produse, servicii, procese, preferinţe; argumente pro şi contra în susţinerea unor idei / opinii profesionale personale; ipoteze, predicţii;

Teme: discuţii profesionale şi conversaţii, comunicări telefonice şi corespondenţă profesională, care pot conţine şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, privind: probleme de serviciu curente, aranjamente la locul de muncă, cum ar fi planuri, activităţi şi aranjamente operaţionale; relaţii cu clienţii şi partenerii, negocieri, contractări etc. (în funcţie de specializare); solicitări şi răspunsuri la solicitări diverse, instrucţiuni, explicaţii; evaluarea de informaţii, de produse, de servicii.

Contexte: a. Discuţii profesionale: situaţii sociale si profesionale formale şi informale; interviuri individuale sau în grup; întâlniri formale / informale profesionale de rutină, activităţi profesionale zilnice;

b. Comunicare telefonică: contacte de rutină cu colegi, subalterni, superiori, în activităţi profesionale zilnice; comunicări formale / informale cu parteneri şi clienţi; interviuri telefonice individuale;c. Corespondenţă profesională: formală şi informală, legată de sarcini de serviciu; în interiorul organizaţiei: cu subalterni, cu

colegi, cu superiori; în afara organizaţiei: cu clienţi, cu parteneri, cu potenţiali clienţi / parteneri

Tipuri şi moduri de interacţiune: în discuţii profesionale, schimburi de opinii: faţă în faţă, în perechi

sau în grupuri mici; la telefon: apeluri date, apeluri primite, preluare / transmitere de mesaje telefonice; în scris: scrisori, note circulare, oferte, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail).

Limbaj şi convenţii: comunicări directe / telefonice derulate cu viteză normală, formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei discuţii directe / telefonice, limbaj nonverbal, formule standard folosite în corespondenţa de diverse tipuri (scrisori, circulare, fax, email), vocabularul specializat necesar îndeplinirii sarcinilor de serviciu şi rezolvării situaţiilor previzibile specifice contextelor profesionale.

Probe de evaluare:Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să participe la discuţii profesionale, în care să prezinte informaţii şi opinii şi să le argumenteze, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a) şi (f) şi în condiţiile de aplicabilitate.

Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să intermedieze conversaţii între un vorbitor al limbii moderne şi un vorbitor al limbii materne, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b) şi în condiţiile de aplicabilitate

Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să comunice telefonic în mod adecvat, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c) şi în condiţiile de aplicabilitate

Probe scrise sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să elaboreze corespondenţă profesională în diverse formate, pe diverse teme şi către diverşi destinatari, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d) şi în condiţiile de aplicabilitate

Probe orale sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să verifice înţelegerea, să solicite clarificări şi să acţioneze în vederea clarificării, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (e) şi în condiţiile de aplicabilitate

Probe orale, scrise şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze o exprimare clară, fluentă şi adecvată terminologic, cu un limbaj şi registru adaptate la subiect, la context şi la interlocutor / destinatar, şi respectând convenţii folosite în comunicarea orală şi în scris, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (f) şi în condiţiile de aplicabilitateProbele pot viza, integrat, evaluarea candidaţilor pe mai multe criterii de performanţă. Probele se vor elabora astfel încât evaluarea candidaţilor pe această competenţă să fie integrată cu evaluarea pe competenţele de producere (competenţele 3 şi 4).Pentru certificare, se consideră suficientă demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru criteriile de performanţă (a) şi (b) în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acestea, o dată în contexte formale şi o dată în contexte informale. În cazul convorbirilor telefonice (c), performanţa va fi demonstrată atât pentru apeluri date cât şi pentru apeluri primite. În cazul corespondenţei (d), probele trebuie să vizeze demonstrarea, cel puţin o dată, a capacităţii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele care sunt specifice domeniului de specializare) prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.

MODULUL 3. TEHNOLOGIA INFORMAŢIILOR ŞI COMUNICAŢIEI APLICATĂ

Total ore 60, din care 24 ore laborator tehnologic

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Categoria de curriculum: Cultură de specialitate

Toate orele sunt abordate de către profesorul de specialitate.

II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN

MODUL

C1. Stabileşte programele de software general şi de specialitate necesare domeniului de

specializare

C2. Analizează opţiunile disponibile pentru asigurarea unui sistem al TIC legal, sigur şi

eficace

C3. Elaborează o strategie de aplicare a TIC în vederea creşterii eficienţei în domeniul

de activitate

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor :

Unitatea de competenţă : Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată

Competenţe Conţinuturi tematice

C1. Stabileşte programele de software general şi de specialitate necesare domeniului de specializare

1. Activităţi desfăşurate : Procese de producţie, proiectare, finanţe şi contabilitate, managementul resurselor umane, achiziţii, controlul stocurilor, desfacerea bunurilor, prestarea de servcii, accesarea informaţiilor, marketing şi promovare,comunicare internă şi externă, planificarea şi managementul proiectului, controlul calităţii, administrare planificată, stocarea informaţiilor ( clienţi interni, externi, furnizori, transport ).

2.Strategii de alegere a programelor de software: Pentru fiecare tip de activitate În funcţie de eficienţa acestuia : costuri ( iniţiale/proiectate şi realizate ), capacitate raportată la mărimea companiei şi activităţilor, complexitate, limbaj software, asistenţă, respectarea specificaţiilor hardware, existenţa unui personal calificat, acces la informaţiile necesare.

C2. Analizează opţiunile disponibile pentru asigurarea unui sistem al TIC legal, sigur şi eficace

3. Condiţii de siguranţă necesare unui sistem TIC : Fiabilitatea operaţiilor, efectuarea de plăţi prin web, confidenţialitatea informaţiilor, protecţia împotriva viruşilor, spyware, acces autorizat / neautorizat ( ex. stabilirea şi întreţinerea parolei ), back-up-ul sistemului, folosirea instrumentelor sistemului.4. Legislaţie pentru utilizarea TIC : Protecţia datelor ( datele clienţilor, comunicarea datelor, dreptul de a accesa datele, limite de timp pentru păstrarea datelor, responsabilităţi

de organizare ), obţinerea autorizaţiilor, copyright, norme de igienă şi siguranţa muncii ( utilizarea tastaturii optice programate, ergonomie, siguranţa din punct de vedere electric, igiena şi siguranţa de ansamblu).5. Eficienţa utilizării TIC : Fluxuri informaţionale (inclusiv disponibilitatea informaţiilor nacesare ), sisteme de suport ( hârtie şi IT ), accesibilitate ( număr de clic-uri, nevoi speciale ), siguranţa sistemului, viteză, capacitatea sistemului şi a programelor software, impactul asupra imaginii, uşurinţa utilizării, abilităţile personalului, procesul de formare şi asistenţă ( inclusiv documentaţia ), oferta back-up, operaţiile de actualizare.

C 3. Elaborează o strategie de aplicare a TIC în vederea creşterii eficienţei în domeniul de activitate

6. Strategia de aplicare a TIC pentru creşterea eficienţei : Identificarea rezultatelor : obiective SMART ( specifice, măsurabile, aplicabile, realizabile / relevante, la timp ) Aplicaţie TIC corespunzătoare : în funcţie de obiective şi de dotarea tehnică Etapele elaborării strategiei de implementare : formularea problemei, stabilirea obiectivului, prezentarea recomandărilor incluse în strategie ( modul de formulare a acestora, încadrarea în timp,alocarea responsabilităţilor, soluţia software, soluţia hardware, implicaţii pentru procesul de formare, costuri, abilităţi necesare personalului, organizarea controlului calităţii, monitorizării şi evaluării).

III. Sugestii metodologice

Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi. Atingerea competenţelor individuale ( abilităţi cheie ) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate. Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare ale performanţelor elevului. Locul de desfăşurare, formele de activitate, metodele, materialele didactice, fişele de lucru şi de documentare trebuie să se coreleze cu competenţa care trebuie formată şi conţinuturile asociate ei. Conţinuturile se pot parcurge în ordinea dată de tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile, iar profesorul este liber să decidă asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, având însă obligaţia de a le parcurge pe toate. Pentru eficientizarea procesului de învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor şi echipamentelor necesare precum şi a spaţiului de lucru. Metodele de învăţare adecvate conţinuturilor / competenţelor acestui modul sunt cele în care activitatea didactică este centrată pe elev : studiul de caz, descoperirea, problematizarea, exerciţiul, algoritmizarea, brainstormingul, pentru că ele stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, imaginaţia şi creativitatea elevilor, având o eficienţă maximă în procesul de învăţare.Măsura în care se formează competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze instrumentele de evaluare( fişe de observaţie, fişe de evaluare a proiectului, fişe de evaluare). Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii proprii, profesorul trebuind să elaboreze fişe de autoevaluare. Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de învăţare eficient. Elevii şi profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor. Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite. Evaluarea elevilor se face numai pentru competenţele specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă definită. Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri, să aleagă răspunsuri corecte sau să analizeze situaţii / opţiuni specifice, să elaboreze strategii de aplicare a TIC pentru creşterea eficienţei în domeniul său de activitate.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţă. În cazul nostru, când activităţile de învăţare au caracter practic, instrumentele de evaluare cele mai recomandate pot fi : fişa de observaţie, fişa de evaluare, fişa de autoevaluare. În fişa de observaţie se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini; în momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă ca, în cadrul evaluării, competenţa 2 să se evalueze împreună cu competenţa 3.

Modulul 4. PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI Număr de ore: 60 ore/an , din care: 24 ore/an pregătire practică

4.1. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Modulul 4 PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI , se studiază la Şcoalapostliceală ,cu durata de doi ani şi va fi predată de ingineri de specialitate.

Curriculum-ul şcolar pentru Modulul 4 PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI, se studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul I , câte 1 oră/săptămână timp de 36 de săptămâni teorie şi 6 şedinţe a cîte 4 ore fiecare de pregătire practică în laboratorul tehnologic, fiind un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea în specialitate a tehnicianului. Tematica abordată are un caracter orientativ, urmând să se insiste asupra acelor teme care au corespondenţe cu dotările locului de muncă sau cu necesităţile impuse de agentul economic care va beneficia de pregătirea viitorilor absolvenţi.


Tipul activitatii

Teorie Pregătire practică în laboratorul

tehnologic1 oră/săptămână 6 şedinţe x 4 ore

Total: 60 ore/an din care:

36 ore/an 24 ore/an

Lista competenţelor incluse în unitatea de competenţă corespunzătoare modulului 4: PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEICompetenţe: 6.1. Analizează producţia ca rezultat al procesului de producţie6.2. Analizează aspecte ale organizării şi planificării producţiei6.3. Programează activităţi specifice locului de muncă

3.2. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilorUnitatea de competenţă: 6. PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEICompetenţe Conţinuturi tematice6.1. Analizează producţia ca rezultat al procesului de producţie

Proces de producţie:procese industriale şi non-industrialeCriterii de clasificare: modul de participare la executarea produselor, modul de execuţie, modul de obţinere a produselor finite din materii prime, natura tehnologică a operaţiilor efectuate, natura activităţii desfăşurateComponente: mărimi de intrare, etapele de realizare a procesului de producţie, mărimi de ieşire

6.2. Analizează aspecte ale organizării şi planificării producţiei

Tipuri de producţie: individuală, în serie, în flux, de masă, automatizată, în celule de fabricaţieMetode de organizare a producţiei: programare liniară, metoda PERT, metoda CPM, metoda “Just in time” Tendinţe: sistem flexibil de fabricaţie (integrabilitate, adecvare, adaptibilitate, dinamism structural), avantaje ale sistemului flexibil

6.3. Programează activităţi specifice locului de muncă

Modalităţi: clasic; folosind softwareNecesarul de materiale:- materii prime şi materiale- semifabricate- unelte de lucruForţa de muncă: profesionistă; calificată; necalificatăDocumente:- fişa de lansare a produsului/serviciului- fişe tehnologice- grafice, diagrame- planuri

4.3. Sugestii metodologice explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi sugestii cu privire la procesul de predare /învăţare precizări privind caracterul activ şi centrat pe elev al metodelor de predare-învăţare precizări privind pregătirea practică sugestii cu privire la evaluare precizări privind corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu criteriile de performanţă şi probele de evaluare din cadrul unităţilor de competenţă (relevante pentru modul)

explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Predarea Modulului 4 PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI urmăreşte şi formarea de comportamente şi atitudini cum ar fi:

formarea unui comportament de eficienţă economică în exploatarea instalaţiilor dezvoltarea unei atitudini de responsabilitate faţă de mediul înconjurător formarea unor aptitudini de lucru în echipă şi asumarea responsabilităţilor în cadrul

acesteia formarea de aptitudini de coordonare a echipei de lucru

sugestii cu privire la procesul de predare /învăţareConţinuturile vor fi parcurse în scopul realizării competenţelor pentru abilităţi cheie şi

tehnice specializate din Standardul de pregătire profesională.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este următorul:Conţinuturi tematiceI.Proces de producţie:procese industriale şi non-industrialeCriterii de clasificare: modul de participare la executarea produselor, modul de execuţie,modul de obţinere a produselor finite din materii prime, natura tehnologică a operaţiilor efectuate, natura activităţii desfăşurateComponente: mărimi de intrare, etapele de realizare a procesului de producţie, mărimi de ieşire

II.Tipuri de producţie: individuală, în serie, în flux, de masă, automatizată, în celule de fabricaţieMetode de organizare a producţiei: programare liniară, metoda PERT, metoda CPM, metoda “Just in time” Tendinţe: sistem flexibil de fabricaţie (integrabilitate, adecvare, adaptibilitate, dinamism structural), avantaje ale sistemului flexibilIII. Programarea activităţilor de producţieModalităţi: clasic; folosind softwareNecesarul de materiale:- materii prime şi materiale- semifabricate- unelte de lucruForţa de muncă: profesionistă; calificată; necalificatăDocumente:- fişa de lansare a produsului/serviciului- fişe tehnologice- grafice, diagrame- planuri

Pentru implementarea programei sunt necesare anumite dotări şi materiale de lucru:

documentaţie tehnică (diagrame, nomograme, tabele); diagrame pentru metodele PERT, CPM, “Just in time”

precizări privind caracterul activ şi centrat pe elev al metodelor de predare-învăţareMetodele recomandate pentru realizarea competenţelor tehnice specializate sunt:

conversaţia euristică – pentru însuşirea principiilor teoretice, a legilor care guvernează tipurile de producţie studiate;

observaţia dirijată, descoperirea, demonstraţia – pentru identificarea şi descrierea modalităţilor de organizare a producţiei;

documentarea pentru organizarea producţiei în conformitate cu specificul activităţii ecomonice industriei chimice;

studiul de caz – pentru alegerea metodelor de organizare a producţiei adecvate activităţii economice;

problematizarea – pentru identificarea drumului critic în organizarea producţiei; Se consideră că utilizarea unor metode active de învăţare va fi deosebit de utilă în eficientizarea procesului de învăţare, având în vedere experienţa căpătată de cursanţi la locul de muncă.

precizări privind pregătirea practică Sunt propuse pentru a se desfăşura în pregătirea practică, studii de caz privind organizarea eficientă a producţiei prin aplicatea diferitelor metode de organizare. sugestii cu privire la evaluare Pentru fixarea cunoştinţelor şi adaptarea la modul de lucru în echipă, se pot da spre execuţie -unei echipe de 2-3 cursanţi- miniproiecte care să aibă ca temă de exemplu: “Organizarea producţiei prin metoda PERT ”

Evaluarea se face continuu şi sumativ ţinându-se cont de finalităţile urmărite şi anume de realizarea competenţelor impuse prin Standardul de Pregătire Profesională.

precizări privind corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu criteriile de performanţă şi probele de evaluare din cadrul unităţilor de competenţă (relevante pentru modul)

Se pot utiliza atât la teorie cât şi la pregătire practică tipuri de instrumente de evaluare cum ar fi fişe de lucru, fişe de observaţie, fişe de autoevaluare în timpul parcurgerii modulului.Prin evaluare continuă şi sumativă care se realizează în cadrul parcurgerii Modulului 4 PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI se urmăreşte traiectoria de formare a elevului, printr-un proces de dezvoltare la nivel cuadruplu: cognitiv, afectiv, motor; relaţional prin obţinerea competenţelor vizate în standardul de pregătire

Evaluarea finală a competenţelor trebuie realizată în concordanţă cu precizările incluse în Standardul de Pregătire Profesională.

Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe în anexa 1.

Anexa 1

INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 1

Titlul Unităţii: 6. PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEICompetenţa 6.2. Analizează aspecte ale organizării şi planificării producţiei

Pentru evaluarea Competenţei 6.2. Analizează aspecte ale organizării şi planificăriiproducţiei, din cadrul unităţii de competenţă tehnică, se recomandă următorul exemplu deinstrument de evaluare:

Instrucţiuni pentru candidaţi:

Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

- Citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi

- Dacă aveţi neclarităţi la vreuna din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de a începe rezolvarea testului

- Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna evaluatorului

- Rezolvaţi toate etapele acestei fişe - Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa.

Evaluarea 1Această evaluare se referă la:

Titlul Unităţii: 6. PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI

Competenţa 6.2. Analizează aspecte ale organizării şi planificării producţiei

________________________________________________________________________

Criterii de Performanţă:

(a) Caracterizarea tipurilor de producţie, a avantajelor şi dezavantajelor lor

(b) Diferenţierea metodelor de organizare a producţiei

(c) Precizarea tendinţelor actuale şi de perspectivă în organizarea producţiei

Condiţii de Aplicabilitate:

Tipuri de producţie: individuală, în serie, în flux, de masă, automatizată, în celule de fabricaţie

Metode de organizare a producţiei:

programare liniară, metoda PERT, metoda CPM, metoda “Just in time”

Tendinţe: sistem flexibil de fabricaţie (integrabilitate, adecvare, adaptibilitate, dinamism structural), avantaje ale sistemului flexibil

Probe de Evaluare:

Probe orale/scrise prin care elevul demonstrează, printr-o serie de scheme, că este capabil să caracterizeze tipurile de producţie şi avantajele şi dezavantajele lor, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a), în conformitate cu condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale/scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să diferenţieze metodele de organizare a producţiei, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b), în conformitate cu condiţiile de aplicabilitate.

Probe orale/scrise prin care elevul demonstrează folosind tabele că este capabil să precizeze tendinţele actuale şi de perspectivă în organizarea producţiei, conform citeriului de performanţă (c), în conformitate cu condiţiile de aplicabilitate.

Evaluarea 1(a) Caracterizarea tipurilor de producţie, a avantajelor şi dezavantajelor lor

Completaţi în tabelul de mai jos privind caracterizarea tipurilor de producţieNr. crt. Tip de producţie Caracteristici, avantaje,

dezavantaje Evaluator Data

1 individuală2. în serie3. în flux4. de masă5. automatizată6. în celule de fabricaţie

(b) Diferenţierea metodelor de organizare a producţiei

Caracterizaţi în tabelul de mai jos metodele de organizare a producţieiNr. crt.

Metode de organizare a producţiei

Definirea metodei

Caracteriuarea metodei Evaluator Data

1 programare liniară,

2. metoda PERT3. metoda CPM4. metoda “Just in time”

(c) Precizarea tendinţelor actuale şi de perspectivă în organizarea producţiei

Nr. crt.

Sistem de producţie Caracteristici Avantaje Evaluator Data

1 Sistemul flexibil de fabricaţie

_____________________________________________________________________________________Nivel 3 avansat – Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ 57Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Curriculum Anul I

MODULUL 5. TEHNICI DE LABORATOR ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

Număr de ore: 120 ore/an, din care: 84 ore/an pregătire practică


Modulul 4 TEHNICI DE LABORATOR ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ, se studiază la Şcoala postliceală, cu durata de doi ani şi va fi predată de ingineri de specialitate.

Curriculum-ul şcolar pentru Modulul 4 TEHNICI DE LABORATOR ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ se studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ în anul I, câte 1 oră/săptămână timp de 36 de săptămâni - teorie şi 21 şedinţe a cîte 4 ore fiecare de pregătire practică în laborator, fiind un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea în specialitate a tehnicianului.

Modul de citire şi interpretare a programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor cu compenţele din Standardele de Pregătire Profesională. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobîndire competenţelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională, documente care stau la baza Sistemului Naţional al Calificărilor Profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.

Planul de învăţământModulul 5. TEHNICI DE LABORATOR ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

Tipul activităţii Teorie Pregătire practică în laborator

Ore predare (teorie) 1 oră/săptămână 21 şedinţe x 4 oreTotal: 120 ore/an din care: 36 ore/an 84 ore/an

Lista competenţelor incluse în unitatea de competenţă corespunzătoare modulului 5. TEHNICI DE LABORATOR ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

Competenţe:8.1. Aplică proceduri de prelevare de probe pentru analize 8.2 Măsoară mărimi fizice 8.3. Prepară soluţii de concentraţii procentuale, molare, normale8.4. Determină constante fizico-chimice8.5. Efectuează separarea şi purificarea substanţelor

8.2. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilorUnitatea de competenţă: 8. TEHNICI DE LABORATOR ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

Competenţe Conţinuturi tematice8.1. Aplică proceduri de prelevare de probe pentru analize

Dispozitive de prelevare:-sonde metalice, sonde din sticlă, dispozitive specialeRecoltare:- locul de recoltare, mărimea probelorEtichetare:-inscripţionare conform standardelor, marcare cu simboluri convenţionaleConservare:-condiţionare şi păstrare în condiţii de securitate

8.2. Măsoară mărimi fizice Mărimi fizice, unităţi de măsură-lungime, volum, masă, temperatură, timpInstrumente:-şubler, ruletă, riglă, balanţă tehnică, balanţă analitică, vas gradat în unităţi de volum, termometru cu mercur,

cronometru, Principiul de măsurare:directă, prin comparare cu mărimi etalonPregătirea măsurării :-luarea probelor-verificarea integrităţii instrumentuluiMăsurare:citirea şi înregistrarea valorilor

8.3. Prepară soluţii de concentraţie procentuală, molară şi normală

Concentraţie procentuală:masa de solvat (în grame) conţinută în 100 g soluţieConcentraţia molară:numărul de moli de solvat dizolvaţi într-un litru de soluţieConcentraţia normală:numărul de echivalenţi gram de solvat dizolvaţi într-un litru de soluţieCalculul preparării soluţiilor:- masă moleculară, echivalent-gram, masă de solvat, masa de solventUstensile:pahare Berzelius, cilindri, baloane cotate, balanţa tehnică, balanţa analitică, pipete, vase pentru cântărirePregătire ustensile: - spălare, clătire, uscareMăsurarea cantităţilor :masă, volumAmestecarea componenţilor :respectarea ordinii de adăugare a componenţilorDepozitarea soluţiilor :sticle de reactivi (curate, etanşe, colorate), etichete cu denumirea şi concentraţia soluţiei

8.4. Determină constante fizico-chimice

Constante fizico-chimice: - densitate, vâscozitate, căldură specifică, căldură de neutralizare, tensiune superficială, punct de topire, punct de fierbereUnităţi de măsură:-corespunzătoare fiecărei constante fizico-chimiceAparatura:-sticlărie, cleme, stative, bec de gaz, site de azbest, trepiede, densimetre, picnometre, balanţa hidrostatică, vâscozimetru Hoppler, vâscozimetru Engler, calorimetre, stalagmometru, instalaţie pentru determinarea punctului de topire, instalaţie pentru determinarea punctului de fierbereReactivi:-corespunzători fiecărei determinăriDeterminări:- determinarea densităţii lichidelor cu densimetrul şi picnometrul, determinarea densităţii solidelor cu balanţa hidrostatică, -determinarea căldurii de neutralizare a NaOH, determinarea căldurii specifice pentru materiale solide,- determinarea tensiunii superficiale a lichidelor şi

soluţiilor, - determinarea punctului de topire pentru substanţe solide, determinarea punctului de fierbere pentru substanţe lichide, Prezentarea rezultatelor-calcule de constante (conform formulelor de calcul)-citirea mărimii măsurate-surse de erori

8.5. Efectuează separarea şi purificarea substanţelor

Metode de separare: - distilarea, extracţia solid-lichid, extracţia lichid-lichid, adsorbţia, filtrarea, centrifugareaMetode de purificare:- cristalizarea, Aparatura:-sticlărie, cleme, stative, bec de gaz, site de azbest, trepiede, băi de încălzire şi răcire, instalaţie de distilare simplă, aparat Soxhlet, pâlnie de separare, pâlnie Buchner, trompă de vid, centrifugăReactivi:-corespunzători fiecărei determinăriDeterminări experimentale:- separarea unui amestec omogen lichid prin distilare, - separarea unui amestec solid prin extracţie- separarea unui amestec omogen lichid prin extracţie- separarea unui amestec omogen lichid prin adsorbţie- separarea unui amestec neomogen solid-lichid prin

filtrare la vid- purificarea unei substanţe solide prin cristalizare, Prezentarea rezultatelor-calcule de randamente (conform formulelor de calcul)-surse de erori

Prin însuşirea modulului menţionat, elevul va dobândi abilităţi de:• manipulare a ustensilelor de laborator;• măsurare a unor mărimi fizice; şi constante fizico-chimice; • calculare şi preparare a soluţiilor;• separare a unor amestecuri de substanţe fizice.

5.3. Sugestii metodologice


Predarea Modulului 5. TEHNICI DE LABORATOR ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ urmăreşte şi formarea de comportamente şi atitudini cum ar fi:

formarea unui comportament de asumare a responsabilităţii faţă de munca depusă dezvoltarea unei atitudini de responsabilitate faţă de mediul înconjurător formarea unor aptitudini de lucru în echipă şi asumarea responsabilităţilor în cadrul acesteia formarea de aptitudini de coordonare a echipei de lucru

sugestii cu privire la procesul de predare /învăţare

Conţinuturile vor fi parcurse în scopul realizării competenţelor pentru abilităţi cheie şi tehnice specializate din Standardul de pregătire profesională. Alocarea numărului de ore pe teme de conţinut este recomandată în tabelul de mai jos.

Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este următorul:Conţinuturi tematice

1. Prezentarea şi organizarea laboratorului de analize chimice1.1. Dotarea laboratorului : mobilier, instalaţii,1.2. Instructiuni de lucru în laborator, 1.3. Norme generale şi specifice de protectia muncii şi PSI2. Măsurarea mărimilor fizice

2.1. Măsurarea lungimilor 2.2. Măsurarea masei 2.3. Măsurarea volumului 2.4. Măsurarea temperaturii 2.5. Măsurarea timpului

3. Prelevarea probelor 3.1. Prelevarea probelor solide 3.2. Prelevarea probelor lichide 3.3. Prelevarea probelor gazoase

4. Soluţii. 4.1. Prepararea soluţiilor de concentraţie procentuală 4.2. Prepararea soluţiilor de concentraţie molară. 4.3. Prepararea soluţiilor de concentraţie normală. 4.4. Prepararea soluţiilor prin diluare.

5. Determinarea constantelor fizico-chimice 5.1. Determinarea densităţii lichidelor cu densimetrul şi picnometrul, 5.2. Determinarea densităţii solidelor cu balanţa hidrostatică, 5.3. Determinarea vâscozităţii lichidelor5.4. Determinarea căldurii de neutralizare a NaOH, 5.5. Determinarea căldurii specifice pentru materiale solide, 5.6. Determinarea tensiunii superficiale a lichidelor şi soluţiilor, 5.7. Determinarea punctului de topire pentru substanţe solide, 5.8. Determinarea punctului de fierbere pentru substanţe lichide, 6. Metode de separare şi purificare6.1. Distilarea , 6.2. Extracţia solid-lichid şi lichid-lichid, 6.3. Adsorbţia6.4. Filtrarea6.5. Centrifugarea6.6. Cristalizarea

Pentru alocarea orelor se sugerează următoarea repartiţie:

Teme (conţinuturi) Total ore alocate

Ore laborator tehnologic

1. Prezentarea şi organizarea laboratorului de analize chimice

4 4

2. Măsurarea mărimilor fizice 18 12Evaluare 4 4

3. Prelevarea probelor 12 8Evaluare 4 4

4. Soluţii 18 12Evaluare 4 4

5. Determinarea constantelor fizico-chimice 26 16Evaluare 4 4

6. Metode de separare şi purificare 22 12

Evaluare 4 4Total ore 120 84


documentaţie tehnică (standarde, norme interne); aparatură de laborator (densimetre, stalagmometru, picnometru, vâscozimetru); ustensile de laborator; fişe de lucru pentru lucrările de laborator suport de curs

precizări privind caracterul activ şi centrat pe elev al metodelor de predare-învăţareSe vor promova metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea

problemei pusă în discuţie. Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele: sunt centrate pe elev şi activitate pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea realizează o comunicare multidirecţională determină un parteneriat profesor-elevMetodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă

diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi reorganiza experienţele, ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.

Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia în grup, dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin cooperare (mozaicul), efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizite.

În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie: comunicare, igiena şi securitatea muncii.

Exemple de activităţi de învăţare:Pentru Competenţa 8.1.: Aplică proceduri de prelevare de probe pentru analize

Exerciţii de identificare a aparaturii de laborator pentru prelevarea probelor Explicaţii oferite elevului Descrierea funcţionării dispozitivelor Discuţii privind factorii care influenţează prelevarea probelor Lucrări practice de prelevare de probe Exerciţii de etichetare a probelor prelevate

Pentru Competenţa 8.2.: Prepară soluţii de concentraţie procentuală, molară şi normală Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru prepararea soluţiilor de concentraţie

procentuală Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru prepararea soluţiilor de concentraţie

molară Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru prepararea soluţiilor de concentraţie

normală Exerciţii de identificare a ustensilelor de laborator pentru prepararea soluţiilor Explicaţii oferite elevului Lucrări practice de preparare a soluţiilor de concentraţie procentuală Lucrări practice de preparare a soluţiilor de concentraţie molară Lucrări practice de preparare a soluţiilor de concentraţie normală

Pentru Competenţa 8.3. Măsoară mărimi fizice Exerciţii de identificare a instrumentelor folosite în măsurarea mărimilor fizice Exerciţii de măsurare a diametrului (interior/exterior) al unei conducte

Exerciţii de mãsurare a temperaturii, a volumului, a masei, a timpului

Pentru Competenţa 8.4.: Determină constante fizico-chimice

Lucrări practice de determinarea constantelor fizice - densităţii lichidelor cu densimetrul şi picnometrul, densităţii solidelor cu balanţa hidrostatică,

Lucrări practice de determinarea constantelor fizice - determinarea căldurii de neutralizare a NaOH, determinarea căldurii specifice pentru materiale solide

Lucrări practice de determinarea constantelor fizice - determinarea tensiunii superficiale a lichidelor şi soluţiilor

Lucrări practice de determinarea constantelor fizice - determinarea punctului de topire pentru substanţe solide, determinarea punctului de fierbere pentru substanţe lichide

Pentru Competenţa 8.5.: Efectuează separarea şi purificarea substanţelor

Lucrări practice de separarea unui amestec omogen lichid prin distilare Lucrări practice de separarea unui amestec solid prin extracţie Lucrări practice de separarea unui amestec omogen lichid prin extracţie Lucrări practice de separarea unui amestec omogen lichid prin adsorbţie Lucrări practice de separarea unui amestec neomogen solid-lichid prin filtrare la vid Lucrări practice de purificarea unei substanţe solide prin cristalizare

precizări privind pregătirea practicăProcesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de laborator tehnologic, utilizând fişe de lucru, fişe de observaţie şi o dotare corespunzătoare..

Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.Pentru realizarea orelor de laborator tehnologic se pot efectua următoarele lucrări:1. Măsurarea masei cu balanţa tehnică şi analitică2. Masurarea volumului lichidelor cu diferite ustensile3. Prepararea soluţiilor de concentraţie procentuală4. Prepararea soluţiilor de concentraţie molară5. Prepararea soluţiilor de concentraţie normală6. Prepararea soluţiilor de concentraţie normală prin diluare7. Determinarea densităţii cu densimetrul, cu picnometrul, cu balanţa hidrostatică8. Determinarea vâscozităţii dinamice sau convenţionale9. Determinarea căldurii de neutralizare10. Determinarea căldurii specifice11. Determinarea tensiunii superficiale12. Determinarea punctelor de topire, fierbere13. Separarea amestecurilor omogene prin distilare14. Separarea amestecurilor prin extracţie15. Separarea amestecurilor prin adsorbţie16. Purificarea substanţelor prin cristalizare

sugestii cu privire la evaluareEvaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare

care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.


Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale, scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei.

Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.

Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.

Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.

Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă (pentru notare), iar pentru verificarea dobândirii competenţelor se realizează evaluarea sumativă la încheierea parcurgerii modulului. Aceasta presupune evaluarea tuturor competenţelor şi criteriilor de performanţă din Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.

Instrumentele de evaluare folosite pot fi: a) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corectePentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un răspuns individual.Exemple: întrebări de tip adevărat-fals întrebări afirmativ –logice întrebări cu răspunsuri multiple potrivire întrebare-răspuns întrebări de tip grilă întrebări de tip perecheb) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri. Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un răspuns la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la bun sfâşit o sarcină practică). Exemple:

prezentare orală, contribuţia la discuţie, completarea spaţiilor goale cu cuvinte lipsă întrebări cu răspuns scurt întrebări cu răspuns complex întrebări cu răspuns restrâns proiectul tema de lucru exerciţiu practic fişe de observaţie fişe de autoevaluare, etc.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:

Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării; Autoevaluarea Coevaluarea Tema în clasă Tema pentru acasă Investigaţia

Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de evaluare sumativă pentru competenţa Competenţa 8.2.: Măsoară mărimi fizice din unitatea de competenţă Tehnici de laborator în industria chimică

Realizarea criteriului de performanţă se marchează de evaluator prin semnătură, în căsuţa corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenţei este atestată de existenţa semnăturii evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare.

INSTRUMENT DE EVALUARETitlul unităţii:8.TEHNICI DE LABORATOR ÎN INDUSTRIA CHIMICĂNumele candidatului:Număr de înregistrare:Clasa:Şcoala:Data începerii:Data finalizării:Numele evaluatorului:Semnătura evaluatorului:

Rezultat Comentarii

În cadrul acestei evaluări veţi acoperi:Titlul unităţii: 8. TEHNICI DE LABORATOR ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ Competenţa 8.2.: Măsoară mărimi fizice

Criterii de performanţă:(a) Definirea mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură corespunzătoare(b) Alegerea instrumentului corespunzător mărimii de măsurat(c) Descrierea principiului de măsurare(d) Pregătirea măsurării(e) Efectuarea măsurării mărimilor fizice

Condiţii de aplicabilitate a criteriilor de performanţă:

Mărimi fizice : lungime, volum, masă, temperatură, timpUnităţi de măsură: corespunzătoare mărimilor fiziceInstrumente: şubler, ruletă, riglă, balanţă tehnică, balanţă analitică, vas gradat în

unităţi de volum, termometru cu mercur, cronometru, Principiul de măsurare: directă, prin comparare cu mărimi etalonPregătire : -luarea probelor

-verificarea integrităţii instrumentuluiMăsurare: citirea şi înregistrarea valorilor

Probe de evaluare:Probă orală/scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze mărimile fizice aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a) conform condiţiilor de aplicabilitate Probă orală/scrisă/practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să aleagă instrumentul corespunzător mărimii de măsurat şi să descrie principiul de măsurare aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (b) şi (c) conform condiţiilor de aplicabilitate Probă orală /practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să pregătească şi să efectueze măsurarea aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (d) şi (e) conform condiţiilor de aplicabilitate

a Definirea mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură corespunzătoare

Sarcina 1:Completaţi coloana B a tabelul de mai jos cu unităţile de măsură corespunzătoare mărimilor fizice prezentate în coloana A .

Mărimi fizice Unităţi de măsurăEvaluator Data

Coloana A Coloana B1. Masă2. Lungime3. Temperatură4. Timp5. Volum

b Alegerea instrumentului corespunzător mărimii de măsuratSarcina 2:

Efectuaţi corelaţia, în coloana C, între mărimile fizice prezentate în coloana A şi instrumentele de măsurat prezentate în coloana B

Mărimi fizice Instrument de măsură

Corelaremărime fizică – instrument de măsură

Evaluator Data

Coloana A Coloana B Coloana C

6.

1. Masă a. termometru2. Lungime b. şubler3. Temperatură c. cilindru gradat4. Timp d. cronometru5. Volum e. ruletă

f. balanţă tehnică c Descrierea principiului de măsurareSarcina 3:Precizaţi principiul de măsurare pentru instrumentele de măsurat precizate în coloana A

Nr. crt.

Instrumente de măsură Principiul de măsurare Evaluator DataColoana A Coloana B

7. Balanţă analitică8. Cronometru9. Ruletă10. Şubler11. Termometru

d. Pregătirea măsurăriie. Efectuarea măsurării mărimilor fiziceSarcina 4:Probă practică Măsuraţi a) lungimea, b) volumul, c) masa, d) temperatura, e) timpul .Nr.crt. Activităţi Evaluator Data12. Alegeţi şi pregătiţi instrumentul de măsurat13. Măsuraţi mărimea14. Scrieţi valoarea mărimii măsurate

a) b)c) d)e)

MODUL 6 : ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Număr de ore: 120 ore/an , din care: 84 ore/an pregătire practică


Modulul 6 : ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ se studiază la Şcoala postliceală ,cu durata de doi ani şi va fi predată de ingineri de specialitate. Curriculum-ul şcolar pentru Modul 6 : ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ , se studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul I , câte 1 oră/săptămână timp de 36 de săptămâni teorie şi 21 şedinţe a cîte 4 ore fiecare de pregătire practică în laborator, fiind un modul cu caracter obligatoriudin pregătirea în specialitate a tehnicianului.


Tipul activităţii Teorie Pregătire practică în laborator

Ore predare (teorie) 1 ora/săptămână 21 şedinţe x 4 ore

Total: 120 ore/an din care: 72 ore/an 84 ore/an

Lista competenţelor incluse în unitatea de competenţă corespunzătoare modulului 6 : ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Competenţe:9.1 Execută identificarea cationilor şi anionilor9..2 Execută analiza calitativă a compuşilor organici 9.3 Descrie analize gravimetrice 9.4 Execută determinări volumetrice9.5 Execută analiza cantitativă a compuşilor organici

6.2. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de competenţă

Competenţe individuale Conţinuturi

9. ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

9.1 Execută identificarea cationilor şi anionilor

Grupa I analitică : cationii grupei:Ag+, Pb2+, Hg2

2+ ; reactiv de grupă HCl

Grupa II analitică : cationii grupei : Pb2+, Hg2+, Cu2+, Bi3+, Sn2+, Sn4+, Sb3+, Sb5+, As3+, As5+; reactiv de grupă : H2S

Grupa III analitică : cationii grupei : Co2+, Ni2+, Fe2+, Fe3+, Al3+, Cr3+, Mn2+, Zn2+ ; reactiv de grupă :(NH4)2S

Grupa IV analitică : cationii grupei : Ca2+, Sr2+, Ba2+ ; reactiv de grupă : (NH4)2CO3

Grupa V analitică : cationii grupei: Na+, K+, NH4

+, Mg2+ ; fără reactiv de grupă

Anioni : CO32-, CH3COO-, NO2

-, NO3

-, PO43-, SO3

2-, S2-, SO42-, Cl-,

Br-, I-

9..2 Execută analiza calitativă a compuşilor organici

Elementechimice:C,H,N,S,halogeni

Functiuni organice : HO- , -CO, -COOH

9.3 Descrie analize gravimetrice

Determinarea ionului CO32- prin

transformare în CO2 absorbit în soluţie de KOH

Determinarea ionului Ba2+ prin precipitare ca BaSO4

Determinarea ionului Fe3+ prin precipitare ca Fe(OH)3 şi calcinare la Fe2O3

9.4 Execută determinări volumetrice

Volumetria de neutralizare : prepararea soluţiilor de HCl 0,1 N şi NaOH 0,1N şi determinarea factorilor de corecţie ; determinarea volumetrică a KOH şi a H2SO4

Volumetria redox : prepararea soluţiilor de KMnO4 0,1 N şi Na2S2O3 0,1N şi determinarea factorilor de corecţie ; determinarea volumetrică a ionului Fe2+

Volumetria de precipitare : prepararea soluţiei de AgNO3 0,1 N şi determinarea factorului de corecţie ; determinarea volumetrică a ionilor halogenură

Volumetria de complexare : prepararea soluţiei de EDTA ( complexon III ) 0,1 N şi determinarea factorului de corecţie ; determinarea volumetrică a ionilor Ca2+ şi Mg2+

9.5 Execută analiza cantitativă a compuşilor organici

Analiza cantitativa: C,H,N,O; Formula chimica a compusilor

organici:acizi carboxilici,alcooli,compusi carbonilici;



Predarea Modulului 6. ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ urmăreşte: formarea de deprinderi de lucru in efectuarea analizelor chimice de laborator; formarea capacităţii de interpretare a rezultatelor analizelor chimice, deidentificare a erorilor ce pot sa apara in cadrul efectuarii analizelor chimice dezvoltarea unei atitudini de responsabilitate faţă de mediul înconjurător; formarea unor aptitudini de lucru în echipă şi asumarea responsabilităţilor încadrul acesteia; formarea de aptitudini de coordonare a echipei de lucru


Conţinuturile vor fi parcurse în scopul realizării competenţelor pentru abilităţi cheie şi tehnice specializate din Standardul de pregătire profesională.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este următorul:Nr. crt. Conţinuturi

1.

Identificarea cationilor şi anionilora. Identificarea cationilor grupei Ib. Identificarea cationilor grupei IIc. Identificarea cationilor grupei IIId. Identificarea cationilor grupei IVe. Identificarea cationilor grupei V

f. Identificarea anionilora. Identificarea elementelor chimice existente în compuşii organicib. Identificarea funcţiunilor organice

2.Analiza calitativa a compuşilor organici

a. Identificarea elementelor chimice existente în compuşii organicib. Identificarea funcţiunilor organice

3.

Determinări gravimetricea. Determinarea ionului CO3

2-

b. Determinarea ionului Ba2+

c. Determinarea ionului Fe3+

4.

Determinări volumetricea. Determinări bazate pe reacţii de neutralizareb. Determinări bazate pe reacţii redoxc. Determinări bazate pe reacţii de precipitared. Determinări bazate pe reacţii cu formare de combinaţii complexe

5.Analiza cantitativa a compuşilor organici

a. Analiza cantitativă a compuşilor organicib. Determinarea formulei chimice a compuşilor organici

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.

Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).

Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În cadrul orelor de laborator se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă , din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă.

Atât în cadrul orelor de instruire teoretică cât şi al celor de laborator se va urmări continuu formarea tuturor abilităţilor cheie prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională , aceste abilităţi urmând a fi evaluate doar acolo unde este specificat . Este necesară utilizarea programei şcolare împreună cu Standardul de Pregătire Profesională deoarece programa a fost concepută pornind de la corelarea conţinuturilor cu competenţele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională . Prin parcurgerea corectă a programei şcolare se va asigura dobândirea , de către elevi, a competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării.

Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator este de a supraveghea atent activitatea elevilor, de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia.

Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În cadrul orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ, fiind realizat de către profesor, pe când în cadrul orelor de laborator aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte .

Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.

O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.

Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă

de fişe de observare, fişe de autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemplu de fişă de observare :

FIŞĂ DE OBSERVARE

Numele şi prenumele candidatului :Clasa :Data verificării :Număr de înregistrare :Timp de lucru :Numele şi prenumele evaluatorului :Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back

Modul 6 : Analiza chimică calitativă şi cantitativă


Titlul unităţii : 9. ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Competenţa 9.4. : Execută determinări volumetrice

Criterii de performanţă :

a) Determinări volumetrice bazate pe reacţii de neutralizareb) Determinări volumetrice bazate pe reacţii redoxc) Determinări volumetrice bazate pe reacţii de precipitared) Determinări volumetrice bazate pe reacţii cu formare de combinaţii complexe

Condiţii de aplicabilitate :

Reacţii de neutralizare : determinarea factorului de corecţie al soluţiilor de HCl şi NaOH 0,1 N determinarea volumetrică a KOH şi a H2SO4 Reacţii redox : determinarea volumetrică a Fe2+ prin metodele: permanganometrie şi dicromatometrie Reacţii de precipitare : determinarea ionului Cl-

Reacţii de complexare :determinarea volumetrică a ionilor Ca2+ şi Mg2+

Probe de evaluare :

Probe orale/scrise/practice prin care elevul demonstrează că este capabil să execute determinări volumetrice, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), (b) , (c), (d), conform condiţiilor de aplicabilitate.

a) Determinări volumetrice bazate pe reacţii de neutralizareSarcina 1:Completaţi coloanele B, C, D ale tabelul de mai jos cu titrantul, indicatorul si virajul la echivalenta corespunzătoare tipurilor de probe de analizat, prezentate în coloana A .

Proba de analizat Titrant Indicator Virajul la echivalenta Evaluator Data

Coloana A Coloana B

Coloana C Coloana D

1. Solutie 0,1 n NaOH2. Solutie 0,01 n HCl3. Solutie 0,1 n H2SO4

4. Solutie 1 n KOH5. Solutie 0,2 n NaOH

b) Determinări volumetrice bazate pe reacţii redoxSarcina 2:Completaţi coloana B, din tabelul de mai jos cu ecuatiile reactiilor chimice corespunzătoare tipurilor de determinari volumetrice bazate pe reactii redox, prezentate în coloana A .

Determinarea Ecuatia reactiei chimiceEvaluator Data

Coloana A Coloana B1. Determinarea Fe2+ cu KMnO4

2. Dozarea I2 cu Na2S2O3

c) Determinări volumetrice bazate pe reacţii de precipitareSarcina 3:Completaţi coloana B, din tabelul de mai jos conform cerintelor din coloana A

Cerinte Cantitati de substante si aparatura folosita Evaluator Data

Coloana A Coloana B

1.Sa se prepare 500ml solutie 0, 01n de AgNO3, avand la dispozitie solutie 0,1n AgNO3

2. Indicarea aparaturii folositeSarcina 4:

d) Determinări volumetrice bazate pe reacţii cu formare de combinaţii complexeCompletaţi coloanele B, C, D ale tabelul de mai jos cu titrantul, indicatorul si virajul la echivalenta corespunzătoare tipurilor de probe de analizat, prezentate în coloana A .

Proba de analizat Titrant Indicator Virajul la echivalenta Evaluator Data

Coloana A Coloana B Coloana C Coloana D

1. Proba de Ca+2

2. Proba de Mg+2

3. Proba de Ca+2 si Mg+2

MODULUL 7. PROCESE ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ


7.1. Locul modulului în cadrul planului de învăţământModulul 7. PROCESE ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ se studiază la Şcoala postliceală ,cu durata de doi ani şi va fi predată de ingineri de specialitate.

Curriculum-ul şcolar pentru Modulul 7 PROCESE ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ , se studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul I , câte 2 ore/săptămână timp de 36 de săptămâni teorie şi 12 şedinţe a cîte 4 ore fiecare de pregătire practică în laboratorul tehnologic, fiind un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea în specialitate a tehnicianului.

Programa cuprinde la aproape fiecare subcapitol aplicaţii numerice, unde se va insista asupra utilizării unităţilor de măsură din sistemul internaţional de unităţi de măsură, precum şi asupra deducerii şi rezolvării ecuaţiilor de bilanţ de materiale, absolut necesare pentru predimensionarea tehnologică unui utilaj.

La fiecare grupă de utilaje, se va discuta despre: clasificarea, construcţia, elemente componente, principiul de funcţionare, parametrii funcţionali, utilizare, noţiuni de exploatare şi întreţinere, incidente funcţionale, cauze şi metode de remediere, precum şi norme specifice de securitate şi sănătate în muncă şi apărarea împotriva incendiilor, cu aplicarea legislaţiei în vigoare.


Tipul activităţii TeoriePregătire practică

în laboratorul tehnologic

Ore predare (teorie) 2 ore/săptămână 12 şedinţe x 4 ore


Lista competenţelor incluse în unitatea de competenţă corespunzătoare modulului 7: PROCESE ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

Competenţe:12.1. Caracterizează operaţiile unitare din industria chimică

12.2. Aplică principiile teoretice care stau la baza funcţionării utilajelor tip, specifice operaţiilor hidrodinamice, termice şi de difuziune

12.3. Caracterizează utilajele tip, specifice operaţiilor mecanice, hidrodinamice, termice şi de difuziune din industria chimică

12.4. Supraveghează starea tehnico-funcţională a utilajelor tip, specifice operaţiilor mecanice, hidrodinamice, termice şi de difuziune

12.5. Aplică procedurile de securitate şi sănătate în muncă şi apărarea împotriva incendiilor la utilajele tip, specifice operaţiilor mecanice , hidrodinamice, termice şi de difuziune

7.2. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenţă:12. PROCESE ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ Competenţe Conţinuturi tematice12.1. Caracterizează operaţiile unitare din industria chimică

Operaţii unitare: mecanice, hidrodinamice,termice,de difuziune

Factori ce influenţează operaţiile mecanice: gradde mărunţire, spectru granulometric, umiditate, duritate

Mărimi caracteristice ale fluidelor: densitate, viscozitate,presiune, debit volumetric, de masă, viteza de curgere

Mărimi caracteristice ale operaţiilor termice:temperatură, diferenţă de temperatură, cantitate de căldură,căldură sensibilă, căldură latentă, conductivitate termică,coeficient parţial de transfer termic, coeficient total detransfer termic, arie de transfer termic

Compoziţia fazelor: fracţie de masă, fracţie molară,raport de masă, raport molar

Operaţii mecanice: mărunţirea,clasarea ,transportul şi dozarea materialelor solide

Operaţii hidrodinamice: transportul lichidelor, transportul , comprimarea şi destinderea gazelor, separarea amestecurilor eterogene: lichid-solid ( prinsedimentare, filtrare, centrifugare), separarea amestecuriloreterogene: gaz-solid (prin sedimentare, filtrare, separareinerţială, separare cu ajutorul forţei centrifuge, separareelectrică), amestecarea fluidelor, fluidizarea

Operaţii termice: încălzire-răcire, vaporizare, evaporare, condensare, răcirea la temperaturi scăzute

Operaţii de difuziune: absorbţia, distilarea, rectificarea(fracţionarea), extracţia, adsorbţia, cristalizarea, sublimarea,uscarea

12.2. Aplică principiile teoretice care stau la baza funcţionării utilajelor tip, specifice operaţiilor hidrodinamice, termice şi de difuziune

Principii teoretice la statica şi dinamica fluidelor:- ecuaţia staticii fluidelor, ecuaţia de continuitate; - criteriul Reynolds (regimuri de curgere) - pierderile de presiune la curgerea fluidelor prin conducte drepte şi prin obstacole hidraulice- bilanţ de materiale- raportul de comprimare, numărul de trepte de comprimare

Principii teoretice la transferul termic - modalităţi de transmitere a căldurii: conducţie, convecţie, radiaţie

- ecuaţia de transfer termic (Fourier),- ecuaţia calorimetrică - ecuaţii de bilanţ termic

Principii teoretice la transferul de masă- pentru absorbţie: echilibrul gaz-lichid- pentru distilare: echilibrul vapori-lichid

- pentru extracţie: sistem ternar (produs extract, produsrafinat, solvent)

Date: - densitate, viscozitate (tabele, nomograme), coeficient de frecare (diagrama l-Re), călduri specifice, călduri latenteAgenţi termici : de încălzire (gaze, vapori, purtători de căldură în stare lichidă, solidă), de răcire (aer, apă, soluţii frigorifice, agenţi frigorifici)

Calcule tehnice: debite, viteză de curgere, căderi de presiune, raportul de comprimare,concentraţii, consumuri specifice de utilităţi

12.3. Caracterizează utilajele tip, specifice operaţiilor mecanice, hidrodinamice, termice şi de difuziune din industria chimică

Utilaje specifice operaţiilor mecanice: Utilaje pentru mărunţirea solidelor

concasoare: cu fălci, cu ciocane, conic, mori: cu bile, chilianăUtilaje pentru clasarea solidelor

- ciururi rotative prin trecere , prin refuz, seturi de site- separatoare pneumatice: în curent de aer orizontal, in curent de aer centrifugal

Utilaje pentru transportul solidelor: bandatransportoare, transportorul elicoidal, elevatorul,transportorul pneumaticUtilaje pentru dozarea solidelor :dozatorul celular

Utilaje specifice operaţiilor hidrodinamice:Utilaje pentru transportul lichidelor: - montejus, pompa cu piston cu simplu şi cu dublu efect, pompa centrifugă monoetajată, multietajată, pompa rotativăUtilaje pentru transportul gazelor: - compresor cu piston, compresor centrifugal, suflanta, compresorul cu inel lichidUtilaje pentru separarea sistemelor lichid-solid: - decantor discontinuu, decantor conic cu funcţionare continuă- filtre (filtru presă, filtru rotativ celular) - centrifugă filtrantăUtilaje pentru separarea sistemelor gaz-solid: - cameră de desprăfuire, ciclon, filtru cu saci, filtru electricUtilaje pentru amestecare pentru:- materiale solide: malaxor, - materiale fluide: agitatoare mecanice ( cu elice, ancoră, cu palete), amestecător prin barbotare

Utilaje specifice operaţiilor termice:- recuperatoare: schimbătoare de căldură tubulare cu o

singură trecere, cu mai multe treceri, cu ţevi în formă de U, cu cap flotant, schimbătoare de căldură cu ţevi

cu aripioare- evaporatoare: evaporator cu tub central de circulaţie,

evaporator cu încălzire exterioară a soluţiei, evaporator cu film suitor de lichid; instalaţii de evaporare cu efect multiplu în echicurent şi în contracurent

- condensatoare: condensator de suprafaţă, condensator barometric

- cuptoare tubulare - instalaţii de răcire la temperaturi scăzute: prin

comprimare, cu absorbţie

Utilaje specifice operaţiilor de difuziune:Utilaje şi instalaţii pentru absorbţie : absorbere de suprafaţă, coloane cu umpluturăUtilaje şi instalaţii pentru distilare şi rectificare: coloane cu talere; tipuri de talereUtilaje şi instalaţii pentru extracţie : coloane cu pulverizare, cu şicane, cu talere perforate, coloane cu pulsaţieUtilaje şi instalaţii pentru adsorbţie: adsorbere cu strat fix de material adsorbant, adsorbere cu funcţionare continuă (cu strat mobil, cu strat fluidizat de material adsorbant)Utilaje şi instalaţii pentru cristalizare : cristalizoare izohidrice,cristalizoare cu evaporarea parţială a solventuluiUtilaje şi instalaţii pentru sublimare : instalaţii de sublimare simplă, de sublimare cu gaz antrenantUtilaje şi instalaţii pentru uscare: uscătoare cu cameră, prin pulverizare

- fluxuri de materiale: intrări , ieşiri, circulaţiamaterialelor în utilaj (echicurent, contracurent,descendent, ascendent)

12.4. Supraveghează starea tehnico-funcţională a utilajelor tip, specifice operaţiilor mecanice, hidrodinamice, termice şi de difuziune

Stare tehnică: - poziţionarea pe fundaţie- integritatea utilajului (starea izolaţiei termice, electice, starea de etanşare) - verificarea legăturilor utilajului în cadrul instalaţiei, etc.- existenţa echipamentelor de asigurare a securităţii muncii- verificarea echipamentelor auxiliare ale utilajelor (sisteme de ungere, sisteme de răcire, separatoare de picături, etc.) Incidente funcţionale: - zgomote şi vibraţii anormale- neetanşeităţi- nerealizarea parametrilor de lucru (debite,- presiuni, temperaturi, concentraţii)- întreruperi accidentale ale curentului electric- uzuri anormale- incendii şi explozii

Cauzele şi măsurile de remediere: în funcţie de

natura incidentului funcţional şi de tipul utilajului12.5. Aplică procedurile de securitate şi sănătate în muncă şi apărarea împotriva incendiilor la utilajele tip, specifice operaţiilor mecanice, hidrodinamice, termice şi de difuziune

Echipament: cască, ochelari, mască, mănuşi,salopetă, cizme/bocanciProceduri: norme şi instrucţiuni proprii de

securitate şi sănătate în muncă şi apărarea împotriva incendiilor la utilajele specifice operaţiilor mecanice , hidrodinamice, termice şi de difuziune



Predarea Modulului 7. PROCESE ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ urmăreşte formarea de comportamente şi atitudini cum ar fi:

formarea unui comportament de eficienţă economică şi de lucru în siguranţă în exploatarea instalaţiilor

dezvoltarea unei atitudini de responsabilitate faţă de mediul înconjurător formarea unor aptitudini de lucru în echipă şi asumarea responsabilităţilor în

cadrul acesteia formarea de aptitudini de coordonare a echipei de lucru

sugestii cu privire la procesul de predare /învăţareConţinuturile vor fi parcurse în scopul realizării competenţelor pentru abilităţi cheie şi

tehnice specializate din Standardul de pregătire profesională.Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei

teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.

Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este următorul:Conţinuturi tematiceI. OPERAŢII UNITARE1.Clasificarea şi caracterizarea operaţiilor unitareII. OPERAŢII MECANICE2.Clasificarea şi caracterizarea operaţiilor mecanice2.1. Mărunţirea materialelor solide- factorii care influenţează măruntirea - utilaje de mărunţire: concasoare: cu fălci, cu ciocane, conic; mori: cu bile, chiliană2.2. Clasarea materialelor solide- factorii care influenţează clasarea- utilaje de clasare: ciururi rotative (prin trecere , prin refuz), seturi de site, eparatoare pneumatice (în curent de aer orizontal, în curent de aer centrifuga)

2.3. Transportul materialelor solide- factorii care influenţează transportul materialelor solide- utilaje pentru transportul materialelor solide: banda transportoare, transportorul elicoidal, elevatorul, transportorul pneumatic

2.4. Dozarea materialelor solide- factorii care influenţează dozarea solidelor- utilaje de dozare: dozatorul celular- Exploatarea şi întreţinerea utilajelor pentru mărunţirea, clasarea, transportul şi dozarea materialelor solide.- Incidente funcţionale ce pot aparea în funcţionarea utilajelor pentru mărunţirea, clasarea, transportul şi dozarea materialelor solide. Cauze şi metode de remediere a incidentelor funcţionale- Norme de tehnica securităţii muncii specifice utilajelor pentru mărunţirea, clasarea, transportul şi dozarea materialelor solide.III. OPERAŢII HIDRODINAMICE3.1. Clasificarea operaţiilor hidrodinamice- Mărimile caracteristice fluidelor(densitate, viscozitate, presiune, debit volumetric, debitde masă, viteza de curgere)- Statica fluidelor. Ecuaţia staticii fluidelor. - Dinamica fluidelor. Regimuri de curgere. Ecuaţia de continuitate a curgerii fluidelor.- Pierderi de presiune la curgerea fluidelor conducte drepte şi prin obstacole hidraulice- Aplicaţii numerice .3.2. Utilaje pentru transportul lichidelor.- Conducte şi armături.- Dispozitive de pompare fără elemente mobile: montejus-ul etc- Pompe cu mişcări alternative:pompa cu piston cu simplu efect, pompa cu piston cu dublu efect- Pompe rotative:pompa cu roţi dinţate, pompa rotativă cu palete.- Pompe centrifuge: Pompa centrifugă monoetajată, pompa centrifugă multietajată.-Pompe rotative-Parametrii pompelor: debitul pompei, înălţimea de aspiraţie, înălţimea de pompare- Exploatarea şi întreţinerea utilajelor pentru transportul lichidelor.-Incidente funcţionale ce pot aparea în funcţionarea utilajelor pentru transportul lichidelor.Cauze şi metode de remediere a incidentelor funcţionale- Norme de tehnica securităţii muncii specifice utilajelor pentru transportul lichidelor3.3. Utilaje pentru transportul şi comprimarea gazelor- Comprimarea gazelor: diagrame de comprimare (teoretică, reală), efectul termic la comprimarea gazelor, raportul de comprimare, numărul de trepte de comprimare - Aplicaţii numerice: calculul raportului de comprimare, a numărului de trepte de comprimare- Compresoare cu piston.- Compresoare rotative: suflanta, compresurul cu inel lichid- Compresoare centrifuge.- Exploatarea şi întreţinerea utilajelor pentru transportul şi comprimarea gazelor- Incidente funcţionale ce pot aparea în funcţionarea utilajelor pentru transportul şi comprimarea gazelor. Cauze şi metode de remediere ale acestora.- Norme de tehnica securităţii muncii specifice utilajelor pentru transportul şi comprimarea gazelor3.4. Utilaje pentru separarea sistemelor eterogene lichide- Clasificarea amestecurilor: omogene şi eterogene- Metode pentru separarea sistemelor eterogene lichide: sedimentarea, filtrarea, centrifugarea

- Sedimentarea ( schema de separare, aplicaţii ale separării prin sedimentare, bilanţul de materiale ) şi utilaje de deparare prin sedimentare: decantorul cu funcţionare discontinuă, decantorul conic cu funcţionare continuă- Filtrarea ( schema de separare, aplicaţii ale separării prin filtrare, bilanţul de materiale) şi utilaje de separare prin filtrare: filtrul cu strat granular, filtrul nuce, filtrul presă, filtrul rotativ (Oliver)- Centrifugarea (schema de separare, aplicaţii ale separării prin centrifugare) şi utilaje de separare prin centrifugare: centrifuga filtrantă-Exploatarea şi întreţinerea utilajelor pentru separarea sistemelor eterogene lichide.- Incidente funcţionale ce pot aparea în funcţionarea separatoarelor. Cauze şi metode de remediere ale acestora3.5. Utilaje pentru separarea sistemelor eterogene gazoase- Metode pentru separarea sistemelor eterogene gazoase: sedimentarea, filtrarea, centrifugarea , separarea umedă, separarea electrică- Utilaje pentru separarea sistemelor eterogene gazoase: cameră de desprăfuire, ciclon, filtru cu saci, scrubere, filtru electric - Exploatarea şi întreţinerea utilajelor pentru separarea sistemelor eterogene gazoase.- Incidente funcţionale ce pot aparea în funcţionarea utilajelor pentru separarea sistemelor eterogene gazoase.. Cauze şi metode de remediere ale acestora3.6. Amestecarea fluidelor- Utilaje pentru amestecare : malaxor, agitatoare mecanice ( cu elice, turbină, ancoră, cu braţe), amestecător prin barbotare- Exploatarea şi întreţinerea utilajelor de amestecare şi a dispozitivelor de amestecare.- Incidente funcţionale ce pot aparea în funcţionarea dispozitivelor de amestecare. Cauze şi metode de remediere ale acestora.3.7 Fluidizarea: etapele fluidizării, aplicaţii ale fluidizăriiIV. OPERAŢII TERMICE4.1. Bazele transferului termic:- Metode de transfer termic: conducţie, convecţie, radiaţie;- Operaţii de transfer termic: încălzire-răcire; vaporizare, evaporare, condensare, răcire la temperaturi scăzute.4.2. Elemente de calcul:- mărimi termice: temperatura cantitatea de căldură, fluxul termic, căldura specifică, căldura latentă , conductivitate termică- ecuaţia calorimetrică, ecuaţia de transfer termic (Fourier),ecuaţii de bilanţ termic4.3. Metode de încălzire şi de răcire:- Agenţi termici de încălzire (gaze, vapori, purtători de căldură în stare lichidă, solidă);- Agenţi termici de răcire (aer, apă, soluţii frigorifice);- Agenţi frigorifici (freoni, amoniac lichid)

4.4. Schimbătoare de căldură- Clasificarea şi caracterizarea schimbătoarelor de căldură- Schimbătoare de căldură tubulare (coaxiale, schimbătoare de căldură cu o singură trecere, cu mai multe treceri).- Schimbătoare de căldură elastice (cu cap flotant, cu ţevi în formă de U).- Schimbătoare speciale (cu ţevi cu aripioare)- Cuptoare tubulare- Exploatarea şi întreţinerea schimbătoarelor de căldură şi a cuptoarelor- Incidente funcţionale ce pot apărea în funcţionarea schimbătoarelor de căldură şi cuptoarelor. Cauze şi metode de remediere ale acestora

- Norme de tehnica securităţii muncii specifice schimbătoarelor de căldură şi cuptoarelor- Aplicaţii numerice(determinarea ariei de transfer termic al unui schimbător de căldură pentru circulaţia fluidelor în echicurent şi în contracurent)4.5. Evaporarea- Consideratii teoretice: procedee de evaporare (simplã, multiplă în echicurent, în contracurent), factorii care influenţează evaporarea- Elemente de calcul: bilanţul de materiale al unui evaporator- Tipuri de evaporatoare: evaporatoare cu circulaţie naturală: evaporatorul cu tub central de circulatie(Robert); evaporatoare cu circulaţie forţată: evaporatorul cu film suitor de lichid (Kestner); evaporator cu încălzire exterioară a soluţiei; instalaţii de evaporare cu efect multiplu în echicurent şi în contracurent- Exploatarea şi întreţinerea evaporatoarelor.-Incidente funcţionale ce pot apărea în funcţionarea evaporatoarelor. Cauze şi metode de remediere ale acestora.-. Norme de tehnica securităţii muncii specifice evaporatoarelor.4.6. Condensarea- Consideraţii teoretice. Procedee de condensare. - Tipuri de condensatoare (condensator de suprafaţă, condensator barometric)- Exploatarea şi întreţinerea condensatoarelor.- Incidente funcţionale ce pot apărea în funcţionarea condensatoarelor.Cauze şi metode de remediere ale acestora.4.6. Norme de tehnica securităţii muncii specifice condensatoarelor.

4.7. Răcirea la temperaturi scăzute- Consideratii teoretice. Procedee de răcire înaintată.- Tipuri de instalaţii de răcire (cu comprimare, cu absorbţie).- Exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor frigorifice.- Incidente funcţionale ce pot apărea în funcţionarea instalaţiilor frigorifice. Cauze şi metode de remediere ale acestora.- Norme de tehnica securităţii muncii specifice instalaţiilor frigorificeV. OPERAŢII DE DIFIZIUNE5.1. Noţiuni introductive- Compoziţia fazelor: fracţie de masă, fracţie molară, raport de masă, raport molar- Bazele teoretice ale transferului de masã: mecanismul şi ecuaţia fundamentală a difuziunii- Clasificarea operatiilor de difuziune: absorbţia, distilarea, rectificarea (fracţionarea), extracţia, adsorbţia, cristalizarea, sublimarea, uscarea5.2. Absorbţia- Mecanismul, desfăşurarea şi scopul absorbţiei- Elemente de calcul: echilibrul gaz-lichid, Legea lui Henry, bilanţul de materiale- Metode de absorbţie: absorbţia fizică, chemosorbţia;- Tipuri de absorbere :absorbere de suprafaţă, coloane cu umplutură, instalaţii de absorbţie - desorbţie.- Exploatarea şi întreţinerea absorberelor.- Incidente funcţionale care pot să apară ţn funcţionarea absorberelor. Cauze şi metode de remediere ale acestora- Norme de tehnica securităţii muncii specifice instalaţiilor de absorbţie- Aplicaţii numerice: determinări de debite, concentraţii, consumuri specifice de utilităţi5.3.Distilarea si rectificarea- Mecanismul, desfăşurarea şi scopul distilării şi rectificării

- Elemente de calcul pentru operaţia de distilare: echilibrul lichid-vapori, Legea lui Dalton, Legea lui Raoult, bilanţul de material, bilanţul termic- Metode de distilare: distilarea simplă şi fracţionată, distilarea prin antrenare cu vapori, distilarea extractivă, distilarea azeotropă - Coloane de distilare cu talere.Tipuri de talereColoane de distilare cu umplutură. Tipuri de umplutură.- Exploatarea şi întreţinerea coloanelor de distilare.- Incidente funcţionale care pot să apară în funcţionarea coloanelor de distilare. Cauze si metode de remediere ale acestora-. Norme de tehnica securităţii muncii specifice instalaţiilor de distilare şi rectificare- Aplicaţii numerice: bilanţ de materiale pentru o nstalaţie de distilare simplă; bilanţ de materiale la o coloana de rectificare; numărul de echilibre necesar separării amestecurilor lichide omogene (NTT, NTR)- metoda grafică 5.4.Extracţia- Extracţia lichid-lichid: mecanismul, desfăşurarea şi scopul extractiei- Elemente de calcul: echilibrul lichid-lichid, sistem ternar (produs extract, produs rafinat, solvent, bilanţul de materiale- Tipuri de extractoare: extractoare cu funcţionare discontinuă (cu unităţi de extracţie distincte); extractoare cu funcţionare continuă (coloane cu pulverizare, cu umplutură, cu şicane, cu talere perforate, coloane cu pulsaţie)- Exploatarea şi întreţinerea extractoarelor.-Incidente funcţionale care pot să apară în funcţionarea extractoarelor. Cauze şi metode de remediere ale acestora- Norme de tehnica securităţii muncii specifice instalaţiilor de extracţie- Aplicaţii numerice: determinări de debite, concentraţii5.5. Adsorbţia- Mecanismul, desfăşurarea şi scopul adsorbţiei, adsorbţia statică, adsorbţia dinamică- Elemente de calcul: bilanţul de materiale- Tipuri de adsorbere: adsorbere cu strat fix de material adsorbant, adsorbere cu funcţionare continuă (cu strat mobil, cu strat fluidizat de material adsorbant)- Exploatarea şi întreţinerea utilajelor de adsorbţie- Incidente funcţionale care pot să apară în funcţionarea utilajelor de adsorbţie. Cauze şi metode de remediere ale acestora- Norme de tehnica securităţii muncii specifice instalaţiilor de adsorbţie5.6. Cristalizarea- Mecanismul, desfăşurarea şi scopul cristalizarii; procedee de cristalizare- Elemente de calcul: - bilanţul de materiale- Tipuri de cristalizoare: cristalizoare izohidrice, cristalizoare cu evaporarea parţială a solventului- Exploatarea şi întreţinerea cristalizoarelor.- Incidente funcţionale care pot să apară în funcţionarea cristalizoarelor. Cauze şi metode de remediere ale acestora- Norme de tehnica securităţii muncii specifice instalaţiilor de cristalizare5.7. Sublimarea- Mecanismul, desfăşurarea şi scopul sublimării- Utilaje şi instalaţii de sublimare: instalaţia de sublimare simplă, instalaţia de sublimare cu gaz antrenant- Exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de sublimarer.- Incidente funcţionale care pot să apară în funcţionarea instalaţiilor de sublimare. Cauze şi metode de remediere ale acestora

- Norme de tehnica securităţii muncii specifice instalaţiilor de sublimare5.8. Uscarea-Mecanismul, desfăşurarea şi scopul uscării.- Elemente de calcul: aerul umed, bilanţul de materiale.- Tipuri de uscatoare: uscătot tip cameră, uscător prin pulverizare (atomizor)- Exploatarea şi întreţinerea uscatoarelor.- Incidente funcţionale care pot să apară în funcţionarea uscatoarelor. Cauze şi metode de remediere ale acestora- Norme de tehnica securităţii muncii specifice instalaţiilor de uscare-Aplicaţii numerice: întocmirea bilanţului de materiale la un uscător.


documentaţie tehnică (diagrame, nomograme, tabele);

machete de utilaje tip (statice şi funcţionale );

scheme tehnologice (folii retroproiector, planşe) şi scheme constructive de utilaje (folii retroproiector);

instalaţii tehnologice didactice în cadrul laboratorului tehnologic

precizări privind caracterul activ şi centrat pe elev al metodelor de predare-învăţare

Metodele recomandate pentru realizarea competenţelor tehnice specializate sunt: conversaţia euristică – pentru însuşirea principiilor teoretice, a influenţei

parametrilor tehnologici asupra desfăşurării proceselor studiate; observarea dirijată, descoperirea, demonstraţia – pentru identificarea şi

descrierea fluxurilor tehnologice studiate; documentarea pentru utilizarea documentaţiei tehnice, a standardelor; studiul de caz – rezolvarea unei situaţii de criză (incident funcţional la un utilaj

tip); problematizarea – pentru efectuarea de calcule tehnologice pentru determinarea

consumurilor specifice. Se consideră că utilizarea unor metode active de învăţare va fi deosebit de utilă în

eficientizarea procesului de învăţare, având în vedere experienţa căpătată de cursanţi la locul de muncă.

precizări privind pregătirea practică

Normele de exploatare şi întreţinere specifice instalaţiilor prezentate teoretic la acest modul se pot fixa şi prin operarea directă de către cursanţi a instalaţiilor din laboratorul tehnologic, staţii micropilot şi prin activitatea desfăşurată la locul de muncă la agenţii economici de profil.

În măsura în care dotările proprii o permit, este indicat ca numărul temelor care se predau în laboratorul tehnologic să se extindă, oferind posibilitatea cursanţilor să studieze funcţionarea şi exploatarea utilajelor pe instalaţii pilot, machete funcţionale sau soft didactic.

sugestii cu privire la evaluare

Pentru fixarea cunoştinţelor şi adaptarea la modul de lucru în echipă, se pot da spre execuţie -unei echipe de 2-3 cursanţi- miniproiecte care să aibă ca temă descrierea unui proces tehnologic.

Întocmirea miniproiectului se poate referi la un proces studiat atât în cadrul orelor de pregătire teoretică cât şi /sau la pregătirea practică.

Anexa 1INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 1

Titlul Unităţii : 12. PROCESE ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ Competenţa 12.3. Caracterizează utilajele tip, specifice operaţiilor mecanice, hidrodinamice, termice şi de difuziune din industria chimică

Pentru evaluarea competenţei 12.3. Caracterizează utilajele tip, specifice operaţiilor mecanice, hidrodinamice, termice şi de difuziune din industria chimică, din cadrul unităţii de competenţă tehnică, se recomandă următorul exemplu de instrument de evaluare:







Evaluarea 1Această evaluare se referă la:Titlul Unităţii: 12. PROCESE ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

Competenţa 12.3. Caracterizează utilajele tip, specifice operaţiilor mecanice, hidrodinamice, termice şi de difuziune din industria chimică


(a) Explicarea principiului de funcţionare a utilajelor tip, specifice operaţiilor mecanice, hidrodinamice , termice şi de difuziune

(b) Identificarea elementelor componente ale acestor utilaje tip

(c) Prezentarea fluxurilor de materiale ce se vehiculează în utilajele tip specifice operaţiilor mecanice, hidrodinamice , termice şi de difuziune

Condiţii de Aplicabilitate:Utilaje specifice operaţiilor mecanice: Utilaje pentru mărunţirea solidelor

- concasoare: cu fălci, cu ciocane, conic,- mori: cu bile, chiliană

Utilaje pentru clasarea solidelor - ciururi rotative prin trecere , prin refuz, seturi de site, - separatoare pneumatice: - în curent de aer orizontal, - in curent de aer centrifugal

Utilaje pentru transportul solidelor

- banda transportoare, transportorul elicoidal, elevatorul, transportorul pneumatic

Utilaje pentru dozarea solidelor - dozatorul celular

Utilaje specifice operaţiilor hidrodinamice: Utilaje pentru transportul lichidelor: - montejus, pompa cu piston cu simplu şi cu

dublu efect, pompa centrifugă monoetajată, multietajată, pompa rotativă

Utilaje pentru transportul gazelor: - compresor cu piston, compresor centrifugal, suflanta, compresorul cu inel lichid

Utilaje pentru separarea sistemelor lichid-solid: - decantor discontinuu, decantor conic cu

funcţionare continuă- filtre (filtru presă, filtru rotativ celular) - centrifugă filtrantă

Utilaje pentru separarea sistemelor gaz-solid: - cameră de desprăfuire, ciclon, filtru cu saci,turn de spălare filtru electric

Utilaje pentru amestecare :- materiale solide: malaxor, - materiale fluide: agitatoare mecanice ( cu elice, ancoră, cu palete), amestecător prin barbotare

Utilaje specifice operaţiilor termice:

- recuperatoare: schimbătoare de căldură tubulare cu o singură trecere, cu mai multe treceri, cu ţevi în formă de U, cu cap flotant, schimbătoare de căldură cu ţevi cu aripioare

- evaporatoare: evaporator cu tub central de circulaţie, evaporator cu încălzire exterioară a soluţiei, evaporator cu film suitor de lichid; instalaţii de evaporare cu efect multiplu în echicurent şi în contracurent

- condensatoare: condensator de suprafaţă, condensator barometric- cuptoare tubulare - instalaţii de răcire la temperaturi scăzute: prin comprimare, cu absorbţie

Utilaje specifice operaţiilor de difuziune: Utilaje şi instalaţii pentru absorbţie: - Absorbere de suprafaţă

- Coloane cu umplutură Utilaje şi instalaţii pentru distilare şi

rectificare.- Coloane cu talere; tipuri de talere,

Utilaje şi instalaţii pentru extracţie - Coloane cu pulverizare, cu şicane, cu talere perforate- Coloane cu pulsaţie

Utilaje şi instalaţii pentru adsorbţie - Adsorbere cu strat fix de material adsorbant- Adsorbere cu funcţionare continuă (cu strat mobil, cu

strat fluidizat de material adsorbant) Utilaje şi instalaţii pentru

cristalizare- Cristalizoare izohidrice- Cristalizoare cu evaporarea parţială a solventului

Utilaje şi instalaţii pentru sublimare - Instalaţia de sublimare simplă- Instalaţia de sublimare cu gaz antrenant

Utilaje şi instalaţii pentru uscare - Uscătoare cu cameră- Uscătoare prin pulverizare

- fluxuri de materiale: intrări , ieşiri, circulaţia materialelor în utilaj (echicurent, contracurent, descendent, ascendent)

Probe de Evaluare:

Probe orale/scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să explice principiul de funcţionare a utilajelor tip, specifice operaţiilor mecanice, hidrodinamice , termice şi de difuziune, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Probe orale/scrise/ practice prin care elevul demonstrează că este capabil să. identificeelementele componente ale utilaje tip, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b),conform condiţiilor de aplicabilitate.

Probe orale/scrise/ practice prin care elevul demonstrează că este capabil să. prezinte fluxurile de materiale ce se vehiculează în utilajele tip specifice operaţiilor mecanice, hidrodinamice , termice şi de difuziune, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Evaluare - Caracterizează utilajele tip, specifice operaţiilor hidrodinamice de separare a amestecurilor eterogene G-S(a) Explicarea principiului de funcţionare a utilajelor tip hidrodinamice pentru separarea sistemelor eterogene G-S

I. Completaţi tabelul de mai jos Utilaje pentru separarea sistemelor lichid-solid:

- decantor discontinuu, continuu conic - filtre (filtru presă, filtru rotativ celular) - centrifugă filtrantă

Utilajul Metoda de separare Caracteristicile separării Evaluator Data

cameră dedesprăfuire ciclon filtru cu saci turn de spălare filtru electric

(b) Identificarea elementelor componente ale acestor utilaje tip

(c) Prezentarea fluxurilor de materiale ce se vehiculează în utilajele tip specifice operaţiilor hidrodinamice

II. În coloana A sunt prezentere schemele utilajelor de separare a sistemelor eterogene G-S. Completaţi coloana A cu denumirea utilajului şi coloana B cu elementele componente şi cu fluxurile de materiale

SCHEMA UTILAJUL Evaluator Data1. ……………….

- Elemente componente

-intrări-ieşiri

2. …………………… - Elemente componente

-intrări-ieşiri

3. …………………. - Elemente componente

-intrări-ieşiri

4. …………… - Elemente componente

-intrări-ieşiri

5. ……………. - Elemente componente

-intrări-ieşiri

6. ………………………… - Elemente componente

-intrări-ieşiri

MODULUL 8. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂNumăr de ore: 60 ore/an , din care: 24 ore/an pregătire practică


Modulul 8 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ, se studiază la Şcoala postliceală, calificarea tehnician chimist, cu durata de doi ani şi va fi predată de profesori ingineri de specialitate.

Curriculum-ul şcolar Modulul 8./ SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ, se studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul I , câte 1 oră/săptămână timp de 36 de săptămâni teorie şi 6 şedinţe a câte 4 ore fiecare, de pregătire practică în laboratorul tehnologic , fiind un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea generală a tehnicianului chimist.


Tipul activităţii

Teorie Pregătire practică în laboratorul

tehnologic1 oră/săptămână 6 şedinţe x 4 ore


Lista competenţelor incluse în unitatea de competenţă corespunzătoare modulului 8: SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Competenţe:17.1. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă,

prevenirea şi stingerea incendiilor 17.2. Investighează acţiuni de evitare şi de reducere a riscurilor legate de

sănătatea şi securitatea locului de muncă17.3. Precizează activităţile necesare în caz de incident funcţional sau accident

la locul de muncă


Unitatea de competenţă: 17. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Competenţe Conţinuturi tematice17.1. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor

Instructaj de protecţie a muncii şi apărare împotriva incendiilor: -instructaje iniţiale, curente, periodice-instrucţiuni de lucru, afişe, cataloage, broşuri, pliante panouri, diapozitive, filmeRespectarea măsurilor:-respectarea instrucţiunilor de exploatare a

utilajelor-respectarea parametrilor de lucru a proceselor tehnologice-respectarea normelor de tehnica securităţii muncii-respectarea regimului de lucru cu substanţe toxice,

inflamabile, explozive-respectarea echipamentului de lucru şi de protecţie-respectarea sistemului de semnalizare a zonelor periculoase cu potenţiale riscuri de accidentare

Materiale şi mijloace pentru stingerea incendiilor:apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cu spumă, cu praf, cu CO2

17.2. Investighează acţiuni de evitare şi de reducere a riscurilor legate de sănătatea şi securitatea locului de muncă

Evidenţierea locurilor de muncă periculoase Rapoarte, statistici, grafice, registre, jurnaleMonitorizarea situaţiilor deosebite cu potenţiale riscuri de accidentareSituaţii de risc: perturbări funcţionale, defecţiuni

ale uilajelor; nerespectarea principiilor ergonomice; comportament necorespunzător al lucrătorului la locul de muncă; starea fizică şi psihică necorespunzătoare a lucrătoruluiAccidente de muncăBoli profesionaleAvariiEmanaţii de gaze şi vapori toxici, inflamabili,

exploziviIncendii şi exploziiEchipamente de lucru şi de protecţie: specifice domeniului industriei chimice

17.3. Precizează activităţile necesare în caz de incident funcţional sau accident la locul de muncă

Primul ajutor: Primele măsuri de salvare în caz de accidentePlanificarea sarcinilor: Sarcini individuale şi de grupCoordonarea intervenţiei:-eliminarea cauzelor, -evacuarea accidentaţilor,-anunţarea organelor abilitateEvaluarea intervenţiei: corectitudinea intervenţiei, încadrarea în timp, viteza de reacţie, estimarea pagubelor



Predarea Modulului 8. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ urmăreşte şi formarea de comportamente şi atitudini cum ar fi:

formarea unui comportament responsabil privind securitatea muncii, PSI în exploatarea instalaţiilor

dezvoltarea unei atitudini de responsabilitate faţă de mediul înconjurător formarea de aptitudini de coordonare a echipei de lucru



Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.

Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este următorul:

Conţinuturi tematice:

1. Legislaţia de securitate şi sănătate în muncă şi apărare împotriva incendiilor

- Legea 307/12.07.2006 de apărare împotriva incendiilor- Legea 319/15.07.2006 de securitate şi sănătate în muncă- Legea 137/1995 de protecţei a mediului, republicată în 1999

2. Instructaj de securitate şi sănătate în muncă şi apărare împotriva incendiilor (protecţie a muncii şi P.S.I)

- instructaje iniţiale, curente, periodice3. Materiale şi mijloace pentru stingerea incendiilor (apă, nisip, pături,hidranţi, stingătoare cu spumă, cu praf, cu CO2)4. Echipamente de lucru şi de protecţie specifice industriei chimice

5. Accidente de muncă şi boli profesionale

- clasificarea accidentelor de muncă- boli profesionale- declararea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale- substanţe cu grad ridicat de periculozitate (toxice, inflamabile, explozive)- măsuri de tehnica securităţii muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale- măsuri de prim ajutor în caz de accident de muncă6. Întocmirea planului de acţiune în caz de accident, coordonarea şi evaluarea intervenţiei.Planificarea sarcinilor: sarcini individuale şi de grupCoordonarea intervenţiei:-eliminarea cauzelor, -evacuarea accidentaţilor,-anunţarea organelor abilitateEvaluarea intervenţiei: corectitudinea intervenţiei, încadrarea în timp, viteza de reacţie, estimarea pagubelor


documentaţie tehnică; tipuri de stingătoare de incendiu; fişe de instructaj de protecţia muncii şi PSI. scheme tehnologice (folii retroproiector, planşe) instalaţii tehnologice didactice în cadrul laboratorului tehnologic

precizări privind caracterul activ şi centrat pe elev al metodelor de predareînvăţare

Metodele recomandate pentru realizarea competenţelor tehnice specializate sunt:

conversaţia euristică – pentru însuşirea principiilor teoretice observaţia dirijată, descoperirea, demonstraţia – pentru identificarea şi

descrierea funcţionării stngătoarelor de incendiu; documentarea pentru utilizarea documentaţiei tehnice; studiul de caz – pentru alegerea metodelor optime în rezolvarea unor situaţii

critice care pot să apară în funcţionarea instalaţiilor; problematizarea – pentru efectuarea de planuri de activitate în vederea

aplicării cu stricteţe a normelor de PM şi PSI.

Se consideră că utilizarea unor metode active de învăţare va fi deosebit de utilă în eficientizarea procesului de învăţare, având în vedere experienţa căpătată de cursanţi la locul de muncă. precizări privind pregătirea practicăSunt propuse pentru a se desfăşura în şedinţele de pregătire practică activităţi de:

studii de caz privind: acordarea primului ajutor în caz de accident, intervenţia în caz de incendiu sau explozie

simularea unor situaţii de accident, avarii, incendii, explozii pentru aplicarea măsurilor care se impun

Şedinţele de pregătire practică se pot desfăşura în laborator de specialitate, staţii micropilot.




Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare, atât la teorie cât şi la pregătire practică:

~ Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată

~ Investigaţia~ Studiu de caz~ Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele

şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare

~ Metoda exerciţiilor practice~ Simulare practică~ Fişe de observaţie şi fişe de lucru~ Chestionarul~ Fişe de autoevaluare

Anexa 1INSTRUMENT DE EVALUARE

Titlul Unităţii: 17. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Pentru evaluarea competenţei 17.1. din cadrul unităţii de competenţă tehnică specializată, se recomandă următorul exemplu de instrument de evaluare:

Instrucţiuni pentru candidat:

Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru:

Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru

Dacă aveţi neclarităţi la vreuna din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de a începe rezolvarea testuluiAsiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna evaluatoruluiRezolvaţi toate etapele acestei fişe

Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa

Titlul Unităţii: 17. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ_____________________________________________________________________Competenţa 17.1 Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor__________________________________________________________


(a) Realizarea instructajului de protecţie a muncii şi apărarea împotriva incendiilor

(b) Respectarea măsurilor de securitate şi sănătate la locul de muncă, de prevenire şi stingere a incendiilor

(c) Precizarea modului de utilizare a materialelor şi a mijloacelor folosite pentru prevenirea şi stingerea incendiilor


Instructaj de protecţie a muncii -instructaje iniţiale, curente, periodiceşi apărare împotriva incendiilor.: -instrucţiuni de lucru , afişe, cataloage, broşuri, pliante, panouri, diapozitive, filme

Respectarea măsurilor: -respectarea instrucţiunilor de exploatare a utilajelor-respectarea parametrilor de lucru a proceselor tehnologice-respectarea normelor de tehnica securităţii muncii-respectarea regimului de lucru cu substanţe toxice,

inflamabile, explozive-respectarea echipamentului de lucru şi de protecţie-respectarea sistemului de semnalizare a zonelor

periculoase cu potenţiale riscuri de accidentare

Materiale şi mijloace pentru apărare împotriva incendiilor: apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cu spumă, cu praf, cu CO2

Probe de Evaluare:Probe orale/scrise/practice prin care elevul demonstrează că este capabil să realizeze instructajul de protecţie a muncii şi apărare împotriva incendiilor la locul de muncă aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a), în concordanţă cu condiţiile de aplicabilitate.Probe orale/scrise/practice prin care elevul demonstrează că este capabil să respecte măsurile de securitate şi sănătate a muncii şi de apărare împotriva incendiilor aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b), în concordanţă cu condiţiile de aplicabilitate.Probe orale/scrise/practice prin care elevul demonstrează că este capabil să precizeze modul de utilizare a materialelor şi mijloacelor pentru apărarea împotriva incendiilor aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c), în concordanţă cu condiţiile de aplicabilitate.

Competenţa 17. 1 : Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor

1.(a). Realizarea instructajului de protecţie a muncii şi apărare împotriva incendiilor pentru personalul din subordine

Enumeraţi 3 legi aflate în vigoare referitoare la securitatea şi sănătatea la locul de munca şi apărare împotriva incendiilor:

Nr. crt. Legislaţia în vigoare Evaluator Data1.2.3.

1.(b). Respectarea măsurilor de securitate şi sănătate la locul de muncă, de prevenire şi stingere a incendiilor

Enumeraţi 5 măsuri de securitate şi sănătate la locul de muncă, de prevenire şi stingere a incendiilor:

Nr. crt. Măsuri de securitate şi sănătate la locul de muncă şi P.S.I.

Evaluator Data

1.2.3.4.5.

1.(c).Precizarea modului de utilizare a materialelor şi a mijloacelor folosite pentru prevenirea şi stingerea incendiilor

Precizaţi modul de utilizare a 5 materiale şi mijloace folosite la stingereaincendiilor:

Nr. crt. Modul de utilizare a materialelor şi mijloacelor folosite la stingerea incendiilor

Evaluator Data

1.2.3.4.5.

BIBLIOGRAFIE

1. L. I. Ciplea, AL. Ciplea

Poluarea mediului ambiant Ed. Tehn. Bucureşti, 1978

2. M. Negulescu, s.a. Protecţia mediului înconjurător Ed. Tehn. Bucureşti, 1981

3. G. Mohan, A. Ardelean

Ecologie şi protecţia mediului Ed. Scaiul, Bucureşti, 1993

4. V. Rojanschi, s.a. Protecţia şi ingineria mediului Ed. Economică, Bucureşti, 1997

5. Mihailescu Ana Francisca

Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din industria chimică şi de rafinării

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1977

6. Floarea Octavian şi Jinescu Valeriu

Exploatarea şi întretţnerea utilajelor şi instalaţiilor din industria chimică şi de rafinării

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1980.

7. Bratu E. A Operatii unitare în ingineria chimică, vol I , II şi III

Editura Tehnică, Bucureşti, 1984

8. Brenner C., Dan A.I., Bumbu S.

Instruire practică în laboratorul tehnologic şi instalaţii pilot

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983

9. Bertalan L. Neacşu C. Manole L. Cosma O. Patrulescu C. Rus A. Lixandru R.

Pregătire de bază în chimie industrială – manual de teorie-

Editura Oscar Print, Bucureşti 2000

10. Miriţescu M., Neacşu C. Manole L. Petrăreanu M, Spătărelu G.

Pregătire de bază în chimie industrială – manual de practică


11. E. Pincovschi Îndrumătorul laborantului chimist Editura tehnică, Bucureşti, 1975

12. L.Kekedy,Cs. Mzsnay

Lucrări practice de chimie analitică calitativă

Cluj-Napoca,1976

13. Gh.Vlănţoiu,S.Partenie

Manualul laborantului chimist Editura didactică şi pedagogică Bucureşti,1969

14. A.Lupu,M.Constantinescu,I.Arimuş

Inhibitori de coroziune pentru protecţia metalelor

Editura tehnică ,Bucureşti,1982

15. Ch.Vlănţoiu,C.Petrescu,V.Marian

Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi pedagogică ,Bucureşti 1978,1980

______________________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat 102Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul al II-lea

16. L.Vlădescu,M.Teodorescu

Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti,1994

17. V.Croitoru,R.Cismaş

Chimie analitică,cl.a-IX-a şia-X-a Editura didactică şi pedagogică, 1982

18. C.Macarovici Analiza chimică cantitativă anorganică

Ed.Academiei ,Bucureşti,1979

19. C.Luca,V.MagearuI.Spânulescu

Aparate şi tehnici de laborator Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti,1974

20. Gh. Marcu Chimia metalelor Editura didactică şi pedagogică Bucureşti,1979

21. V.T. Mărculeţiu, şa.

Aplicaţii de calcul în chimia generală şi anorganică

Editura Tehnică Bucureşti,1997

22. Distasio, J. Caiet de aplicaţii şi teste – chimie Editura Teora, Bucureşti 1997

23. Cojocaru I., Fiera M., Frăţilă M., Bucur I.

Îndreptar de laborator tehnologic pentru clasele a XI-a, a XII-a – licee, şcoală profesională, şcoală postliceală

Editura Info Craiova – 2002

24. Posea P., Cojocaru I., Fiera M., Frăţilă M., Preoteasa M., Chirca V., Ciurea C

Analiza factorilor de mediu Editura CONPHZS Râmnicu Vălcea - 2004

25. Apetroaiei Neculai, Apetroaiei Maria

Chimie analitică aplicativă- Indrumător

Ed. tehnică, Bucureşti, 1996

26. Croitoru Vasilica, Cismaş Rodica

Chimie analitica- manual pentru licee de chimie industrială, metalurgice, materiale de construcţii, industrie alimentară, clasa IX-X

Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1994

27. Croitoru Vasilica, Cismaş Rodica, Teodorescu Mioara, Vlădescu Luminiţa

Chimie analitică şi analize tehnice- manual pentru clasele IX-XI


28. Luca C., Duca Al., Crişan I.Al

Chimie analitică şi analiză instrumentală


29. Pincovschi E Indrumătorul laborantului chimist Ed. Tehnică, 1975

________________________________________________________________________________________________ Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul al II-lea

103

30. Pogany I., Banciu M

Metode fizice în chimia organică Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972

31. Seracu Dan Indrumător de chimie analitică Ed. tehnică, Bucureşti, 1989

32. Teodorescu Mioara, Vlădescu Luminiţa

Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice şi aparatura de laborator- manual pentru clasele a IX-a şi a X-a, licee cu profil de chimie industrială (meseria laborant analize fizico-chimice)


33. Tomiţă I., Oniţiu V Îndrumător pentru lucrări în laboratorul de chimie, chimie analitică şi analize tehnice


34. Vlădescu Luminiţa, Teodorescu Mioara

Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice şi aparatura de laborator- manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, licee cu profil de chimie industrială (meseria laborant analize fizico-chimice)


35. Vlănţoiu Gheorghe, Petrescu Constantin, Marian Virginia

Chimie anlitică şi analize tehnice – manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, licee cu profil de chimie industrială


36. Tudor, Ionescu, Şerban Constantinescu

Analiza apelor Ed. Tehnică, Bucureşti

37. Mioara,Teodorescu Chimie analitică şi analize tehnice Ed.Didactică şi pedagogică,Bucureşti

38. Al. Florescu, D. Niculescu

Cartea instalatorului de reţele de apă şi canalizare

Ed. Tehnică, Bucureşti

39. Emanuel, Blitz Epurarea apelor uzate şi menajere Ed. Tehnică, Bucureşti

40. Sergiu, Mănescu, Manole, Cucu, Mona Diaconescu

Chimia sanitară a mediului Ed. Medicală, Bucureşti

41. Claudia Simionescu, Rodica Stănescu, Lanyi Szabolcs

Poluarea şi protecţia mediului Ed. PRINTECH, Bucureşti

42. Cristina Costache, Cristina Modrogan, Liliana Bobircă

Controlul calităţii mediului Ed. CARTEA UNIVERSITARĂ, Bucureşti

43. M Moldovan-Scholz

Managementul resurselor umane Editura Economică – Bucureşti 2000

44. Natalia Stoica Economia şi organizarea producţiei Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti 1997


104

45. N. Lazăr, M. Mitrache

Educaţie antreprenorială – manual pentru clasa a X-a

Editura Didactică şi Pedagogică R.A.– Bucureşti 2005

46. I.Drimuş, A.Lupu

Tehnologie chimică organică – manual pentru liceele industriale cu profil de chimie şi şc. de maiştri

Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti 1976

47. I.Drimuş, A.Spiliadis, M.Mateescu

Procese fundamentale în ind organică de sinteză, vol I, II, III

Editura tehnică- Bucureşti 1968

48. D.Rizescu Tehnologie chimică organicămanual pentru liceele de specialitate,


49. A.Dulcă, A.Vidraşcu

Tehnologie chimică- manual pentru liceele de chimie industrială


50. I.A.Dan, F.R.Geană, A.Lupu, A.Tîrnovan

Tehnologie chimică organică- manual pentru liceele de chimie industrială clasa a XI-a şi şc profesionale


51. A.Lupu, C.Petrescu, I.Drimuş

Tehnologie chimică organică- manual pentru liceele de chimie industrială clasa a XII-a şi şc profesionale


52. E.Stancu, M.Cochet, M.Lefter

Tehnologia polimerilor- manual pentru licee de chimie industrială


53. I.Niculescu, T.Rodeanu,

Tehnologie chimică- manual pentru licee cu profil de chimie industrială


54. Ciarnau, R. si colectiv.

Ecologie si protectia mediului – manual pentru clasa a X-a

Editura Economica – Preuniversitaria Bucuresti 2000

55. Teodorescu, I. si colectiv


Editura Constelatii 2001

56. N. Gâldean, G. Staicu

Ecologie si protectia mediului –manual pentru clasa a XI-a

Ed. Economica – Preuniversitaria Bucuresti 2000


105

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CURRICULUM

NIVELUL 3 avansat

DOMENIUL: CHIMIE INDUSTRIALĂ

Calificarea profesională: TEHNICIAN CHIMIST

ANUL al II-lea

BUCUREŞTI

2008


106

Autori:

Ing. ANA RUS, prof. gradul didactic I,Colegiul Tehnic “Lazăr Edeleanu”, Ploieşti

Ing. MARIANA FRĂŢILĂ, prof.gradul didactic I,Grupul Şcolar Oltchim Rm. Vâlcea

Ing. CRISTINA NEACŞU, prof. gradul didactic I,Colegiul Tehnic “Lazăr Edeleanu”, Ploieşti

Ing. SILVIA TUREAN, prof.gradul didactic I,Grupul Şcolar de Chimie Industrială “Terapia” Cluj

Ing. MARCELA VIERU SOCACIU, prof.gradul didactic I,Grupul Şcolar de Chimie Industrială “Terapia” Cluj

Ing. MAGDALENA ZAHARESCU, prof.gradul didactic I,Grupul Şcolar de Chimie Industrială , Piteşti

Consultanţă:

PAULA POSEA – expert M.E.C.T. - C.N.D.P.I.T


107

Domeniul : Chimie industrialăCalificarea : TEHNICIAN CHIMIST

Anul al II-lea

CUPRINS

NOTĂ DE PREZENTARE .………………………… ……………………………...........… 4

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ ………………………………………............ 8

PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT……………………………………………………............… 9

RECOMANDĂRI PRIVIND APLICAREA PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT.............… 10

MODULUL 1. MANAGEMENTUL CALITĂŢII ……………………………..............… 11

MODULUL 2. MANAGEMENTUL PROIECTELOR.....................................................… 17

MODULUL 3. ECONOMIA PRODUCŢIEI......................................................................... 24

MODULUL 4 ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ .............................………………............... 31

MODULUL 5. ANALIZA APEI......................………………………………………............ 41

MODULUL 6. FABRICAREA COMPUŞILOR ANORGANICI ..................…………....... 50

MODULUL 7. FABRICAREA COMPUŞILOR ORGANICI .......………………........ 62

MODULUL 8 AUTOMATIZAREA ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ.……………………........ 63

MODULUL 9. PROTECŢIA MEDIULUI…………………….............................................. 70

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………….......... 81


108

NOTĂ DE PREZENTARE

Învăţământul postliceal asigură obţinerea unei calificări la nivelul 3 avansat.

Elevii care se pot înscrie în învăţământul postliceal trebuie să fie absolvenţi ai diferitelor rute de învăţământ liceal:

- ruta liceu – filiera tehnologică;

- ruta liceului tehnologic, prin şcoala de arte şi meserii şi anul de completare;

- ruta liceu - filiera teoretică şi vocaţională.Prin şcoala postliceală se urmăreşte formarea unui Tehnician chimist capabil să lucreze fie direct în producţie, fie în laborator, în funcţie de oportunităţile oferite de Agenţii Economici care şcolarizează sau au nevoie de specialişti de nivel 3 avansat în domeniul chimiei.

Tehnicianul chimist poate lucra in productie sau in laborator în următoarele subdomenii ale industriei chimice:

chimie anorganică şi organică celuloză şi hârtie mase plastice şi cauciuc fire şi fibre sintetice lacuri şi vopseluri cosmetice produse fito-farmaceutice materiale de construcţii alimentară textilă

sau în alte domenii tratarea apelor laboratoare de analize chimice laboratoare de cercetare

C. Tehnicianul chimist lucrează în producţie sub îndrumarea responsabilului de producţie (care în general este inginerul chimist) şi sub conducerea şefului de formaţie de lucru (tehnician chimist cu experienţă, un specialist de nivel 3 avansat).

Tehnicianul chimist poate asigură supravegherea şi controlul proceselor de fabricaţie. Această activitate se realizează în general în echipe mixte formate din tehnicieni din domenii diferite (chimie, electric, mecanic). Tehnicianul chimist trebuie să aibă capacitate de întelegere şi interpretare ştiinţifică a procedeelor aplicate, să fie capabil să intervină în mod adecvat pentru aplicarea optimă a acestora.

D. Tehnicianul chimist lucrează sub îndrumarea responsabilului de laborator şi în funcţie de dotarea laboratorului şi de specificul analizei, efectuează:

a. analize chimice clasice b. analize instrumentale (asistate de calculator)

Tehnicianul chimist efectuează analize aplicand procedurile stabilite, interpretează rezultatele analizelor, verifică exactitatea rezultatelor, completează buletinele de analiză şi comunică rezultatele şefilor ierarhici. În cazuri speciale, comunică responsabilului de producţie abaterile rezultatelor obţinute de la limitele admise pentru a asigura parametrii de calitate ai producţiei.


109

Tehnicianul chimist trebuie să aibă o bună capacitate de analiză şi de acţiune pentru asigurarea calităţii, securităţii şi sănătăţii în muncă şi protecţiei mediului.

Calificarea Tehnician chimist include ocupaţiile : laborant chimist, laborant petrochimist, tehnician chimist de laborator, tehnician ecolog şi protectia calităţii mediului, tehnician în industria de petrol si petrochimie, tehnician în industria chimica organică, tehnician în industria chimică anorganică, tehnician în industria celulozei şi hârtiei. Tehnicianul chimist se poate angaja :

la agenţii economici datorită modificărilor la nivel sectorial care au ca efect dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii caracterizate de flexibilitatea producţiei şi adaptarea la cerinţele pieţei;

în domeniul protecţiei mediului ca urmare a armonizării politicilor naţionale cu cele europene ;

în laboratoarele pentru controlul calitîţii produselor pentru implementarea sistemului de asigurare a calităţii;

pe piaţa externă a muncii, datorită creşterii mobilităţii forţei de muncă.

Tehnicianul chimist poate continua studiile în orice domeniu şi în orice formă de învăţământ superior. În cazul continuării studiilor în acelaşi domeniu sau în domenii înrudite are avantajul de a deţine deja o parte dintre abilitatile/competenţele necesare.

Absolventul învăţământului postliceal trebuie să demonstreze dobândirea unor competenţe specializate, precum şi a unor cunoştinţe şi abilităţi de management de proiect, aplicate în procese tehnologice care presupun un grad mare de autonomie, gândire critică, coordonare, evaluare şi control, în cadrul unor departamente sau unităţi de producţie.

Standardul de pregătire profesională descrie calificarea profesională prin unităţi de competenţă necesare desfăşurării unei activităţi profesionale.

Unităţile de competenţă au în vedere următoarele atribuţii pe care le va avea la locul de muncă un absolvent într-o calificare a învăţământului postliceal:

5. Monitorizare: supraveghează procese automate de producţie, corectează execuţii eronate, ameliorează secvenţe de proces;

6. Asigurarea calităţii: formulează indicatori de măsurare a eficienţei procesului şi evaluează aplicarea procedurilor pentru realizarea indicatorilor de proces în cadrul sectorului /secţiei /laboratorului;

7. Management de proiect: formulează obiective, coordonează şi gestionează resurse materiale şi umane pentru derularea proiectelor la scară medie;

8. Evaluare şi control: aplică proceduri de autoevaluare şi de evaluare internă a eficienţei de proces şi de administrare a resurselor materiale şi umane alocate.

Curriculum-ul pentru şcoala postliceală , specializarea “Tehnician chimist”, s-a realizat în conformitate cu principiile de reformă a învăţământului tehnic şi profesional din România.

Prin procesul instructiv educativ, şcoala postliceală asigură elevilor:

- competenţe de conducere şi organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii;- competenţe privind tehnici şi tehnologii moderne de lucru;- competenţe de monitorizare a instalaţiilor tehnologice ;- competenţe de efectuare a analizelor chimice necesare monitorizării preceselor tehnologice;


110

- competenţe de gestionare a situaţiilor de criză (în procesul tehnologic şi în procesul de muncă);- competenţe de aplicarea legislaţiei economice şi a muncii specifice domeniului de activitate pentru care se pregătesc.

În acest context, obiectivul principal al reformei învăţământului tehnic şi profesional din România este realizarea formării profesionale la nivelul standardelor europene de pregătire adaptată la cerinţele unei societăţi democratice, ale unei economii de piaţă în concordanţă cu evoluţia pieţii muncii din România şi în vederea facilitării restructurării economiei şi a reconversiei profesionale.

Prin întreaga organizare, învăţământului postliceal trebuie să i se sporească flexibilitatea în acord cu progresul general de reformă a învăţământului românesc, să i se asigure mobilitatea ocupaţională şi gradul de adaptabilitate a personalului de specialitate la evoluţia tehnică şi tehnologică.

Prezentul curriculum urmăreşte realizarea competenţelor (cheie şi tehnice specializate) pentu domeniul chimie industrială, calificarea “Tehnician chimist”, pe care urmează să le dobândească persoanele care se formează în acest domeniu. Aplicarea acestui curriculum creează cadrul sistematic şi metodic de instruire şi pregătire cu ajutorul căruia se selectează şi se fundamentează cunoştinţele, abilităţile şi competenţele ce urmează a fi realizate.

Organizarea modulară propusă în acest curriculum urmăreşte, pe de o parte, accentuarea diversificării instrucţiei şi educaţiei, răspunzând într-o mare măsură posibilităţilor individuale ale elevilor şi diviziunii sociale ale muncii, iar pe de altă parte se asigură o intensificare a corelaţiilor dintre aceste module.

Curriculum-ul vizează şi aspecte legate de modernizarea conţinuturilor cum ar fi:- asigurarea unei logici interne pentru fiecare modul, care să fie în concordanţă cu logica ştiinţei, cât şi cu logica învăţării, respectiv cu anumite criterii pedagogice şi cerinţe de ordin psihologic;- concentrarea şi ierarhizarea cunoştinţelor fiecărui modul în jurul unor structuri fundamentale, prevenind fenomenul de supraîncărcare;

Referitor la modernizarea tehnologiei şi a strategiilor didactice, se poate afirma că acest curriculum urmăreşte transformarea celui care învaţă în subiect activ al propriei deveniri, deoarece se creează un context situaţional în care cel care învaţă este angajat şi participă activ în realizarea obiectivelor propuse la fiecare lecţie şi care permite ca ponderea activităţilor formative să le depăşească cu mult pe cele cu caracter preponderent informativ.

Din perspectiva predării, profesorul devine organizator al unor experienţe de învăţare relevante pentru elevi şi poate spori această relevanţă prin utilizarea unui larg evantai de instrumente şi resurse didactice (problematizarea, descoperirea, experimentul, exerciţiul, demonstraţia, observarea, studiul de caz, etc.) care să stimuleze imaginaţia creatoare gândirea inteligentă, interesele, atitudinea, nivelul de aspiraţie, asigurând dezideratele unui învăţământ formativ.

Orele afectate pregătirii practice corespunzătoare fiecărui modul se vor realiza în laboratoare de informatică, laboratoare tehnologice, laboratoare de chimie aplicată, instalaţii pilot ale şcolii şi la agenţii economici.

Curriculumul-ul are în vedere şi activitatea de evaluare ca proces prin care se stabileşte dacă demersul didactic a reuşit şi dacă au fost realizate obiectivele propuse. Pentru evaluare sunt recomandate teste, fişe de evaluare,, proiecte, referate precum şi examinări orale şi lucrări scrise care alcătuiesc portofoliul fiecărui elev. În final, rezultatele evaluării se raportează la criteriile de performanţă, putându-se astfel concluziona asupra eficienţei activităţilor de învăţare, concretizată în rezultatele obţinute de elevi.________________________________________________________________________________________________ Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul al II-lea

111

Durata de şcolarizare este de 2 ani, ceea ce corespunde la 1500 ore, echivalentul a 25 de credite.

În anul I de studiu sunt repartizate 12 credite, ceea ce corespunde la 720 ore, iar în anul al II-lea sunt repartizate 13 credite, ceea ce corespunde la 780 ore . Durata unui an de şcolarizare este de 36 de săptămâni cu 20 ore/săptămână, repartizate astfel:

Anul de studiu

Nr ore/an Pregătire teoretică Pregătire practică

Pregătire practică Stagiu de pregătire practică

Anul I 720 360 ore/an10 ore/săpt

360 ore/an90 şedinţe/an x 4 ore

/sedinţa

-

36 săpt mixte

Anul al II-lea

780 300 ore/an10 ore/săpt

360 ore/an

90 şedinţe/an x 4 ore /sedinţa

120ore/an

6 săpt x 20 ore/săpt

30 săpt mixte + 6 săpt SPP

Pregătirea practică pe module se va desfăşurea alternativ, astfel încât aceasta să fie repartizată uniform pe parcursul întregului an şcolar.


112


113

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ

Calificarea : TEHNICIAN CHIMIST

Nivel : 3 AVANSATNr

unităţiiDenumirea unităţii Valoare

crediteUnităţi de competenţă cheie

18. Comunicare profesională 119. Comunicare profesională în limba străină 220. Tehnologia informaţiei şi comunicarii aplicată 121. Managementul calităţii 122. Managementul proiectelor 2

Unităţi de competenţă tehnice specializate23. Planificarea şi organizarea muncii 124. Economia producţiei 125. Tehnici de laborator 226. Analiza chimică calitativă şi cantitativă 227. Analiza instrumentală 128. Analiza apei 129. Procese şi utilaje în industria chimică 230. Fabricarea compuşilor anorganici 231. Fabricarea compuşilor organici 232. Automatizarea în industria chimică 133. Protecţia mediului 234. Securitatea şi sănătatea în muncă 1

Total credite: Tehnician chimist 25 credite

_________________________________________________________________________________________________114Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul asl II-lea

PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNTŞCOALA POSTLICEALĂ

ANUL al II-lea

Domeniul: Chimie industrialăCALIFICARE: Tehnician chimist

Modulul 1 Managementul calităţii 60Total ore/an din care:


30Modulul 2 Managementul proiectelor 120Total ore/an din care:

Stagiu de pregătire practică-

120Modulul 3 Economia producţiei 60Total ore/an din care:


30Modulul 4 Analiza instrumentală 60Total ore/an din care:


30Modulul 5 Analiza apei 60Total ore/an din care:


30Modulul 6 Fabricarea compuşilor anorganici 120Total ore/an din care:


60Modulul 7 Fabricarea compuşilor organici 120Total ore/an din care:


60Modulul 8 Automatizarea în industria chimică 60Total ore/an din care:


30Modulul 9 Protecţia mediului 120Total ore/an din care:


90

Total ore: 780 din care : Pregătire practică 360 Stagiu de pregătire practică 120

Structura anului: 30 de săptămâni mixte + 6 săptămâni de Stagiu de pregătire practică

Total ore/an: 22 ore/săptămână x 30 săptămâni + 20 ore/săptămână x 6 săptămâni = 780 ore (13 credite)


RECOMANDĂRI PRIVIND APLICAREA PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Anul al II-leaModulul Total

ore/anDin care Nr de

ore /săptNr şedinţe/an

Teorie Pregătire practică

1. Managementul calităţii

60 30 30 1 7,5

2. Managementul proiectelor

120 - 120Stagiu de pregătire practică

- 30

3. Economia producţiei

60 30 30 1 7,5

4. Analiza instrumentală

60 30 30 1 7,5

5. Analiza apei 60 30 30 1 7,56. Fabricarea

compuşilor anorganici

120 60 60 2 15

7. Fabricarea compuşilor organici

120 30 90 1 22,5

8. Automatizarea în industria chimică

60 30 30 1 7,5

9. Protecţia mediului 120 60 60 2 15Total anul I 780

ore/an300

ore/an480 ore

pregătire practică/an

10 ore/săpt 120 şedinţe x 4 ore /sedinţa

+6 săpt x 20

ore/săpt (SPP)


MODULUL 1: MANAGEMENTUL CALITĂŢII

Număr de ore: de 60 ore/an, din care 30 ore de pregătire practică

1.1.Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

MODULUL 1: MANAGEMENTUL CALITĂŢII se studiază la Şcoala postliceală ,cu durata de doi ani şi va fi predată de ingineri de specialitate.

Curriculum-ul şcolar MODULUL 1: MANAGEMENTUL CALITĂŢII, se studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul al II-lea , câte 1 oră/săptămână timp de 30 de săptămâni teorie şi 7,5 şedinţe a cîte 4 ore fiecare de pregătire practică, fiind un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea în specialitate a tehnicianului.


Tipul activităţii

Teorie Pregătire practică în laboratorul tehnologic

1 oră/săptămână timp de 30 de săptămâni

7,5 şedinţe x 4 ore


1.2. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modulul 1:

MANAGEMENTUL CALITĂŢII,

C1. – Precizează principiile de management al calităţii C2. - Efectuează controlul statistic C3.- Acţionează pentru menţinerea sistemului de asigurarea calităţii C4.- Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii

TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILORUnitatea de competenţă: 4 Managementul calităţii

Competenţe individuale Conţinut tematic

C1 – Precizează principiile de management al calităţii

PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CALITĂŢIIPrincipiile managementului calităţii:

- orientarea către client, - leadership, - implicarea personalului, - abordarea procesuală, - abordarea sistemului de către management,- îmbunătăţirea continuă, - abordarea concretă în luarea deciziilor,


C2 – Efectuează controlul statistic

C3 - Acţionează pentru menţinerea sistemului de asigurarea calităţii

- relaţii reciproc avantajoase cu furnizoriiFuncţiile managementului calităţii

- planificarea calităţii, - organizarea activităţilor referitoare la calitate,- coordonarea activităţilor referitoare la calitate,- antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor

calităţii, - ţinerea sub control a calităţii, - asigurarea calităţii, - îmbunătăţirea calităţii

CONTROLUL STATISTICPrecizarea elementele controlului statistic:

- caracteristica controlată, - lot, - mărime eşantion, - reguli de extragere a eşantionului, - plan de control, - grad de severitate, - nivel de calitate acceptabil (AQL), - cifra de acceptare, - cifra de respingere

Indicarea si aplicarea etapelor controlului statistic: (LT)- extragerea eşantionului, - determinarea caracteristicii conform procedurii

specifice, - compararea caracteristicii controlate cu condiţiile din

standarde, - identificarea defectelor, - compararea numărului de defecte identificate cu cifra de

acceptare sau de respingereImplementarea măsurilor care se impun în urma efectuării controlului statistic: (LT)- acceptare/respingere lot de produse - trecerea la alt plan de control (alt grad de severitate,

AQL)

MENTINEREA SISTEMULUI DE ASIGURARE A CALITĂŢII

Identificarea cerinţelor pentru implementarea unui sistem de asigurarea calităţii:

- proceduri, - manualul calităţii, - satisfacerea clienţilor, - costuri, - standarde de firmă, - legislaţie,


C4 - Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii

- feed-back, - grafice de documentare

Interpretarea unui audit de calitate (intern/extern dat): - (intern/extern dat) pe metode statistice, - mentenanţă, - planificarea întreţinerii, - urmărirea parametrilor de funcţionare

Evaluarea factorilor care afectează costurile calităţii: (LT)

- rebuturi, - recondiţionări, - reparaţii, - produse neconforme, - reclamaţii clienţi, - produse returnate, - penalizări pentru întârziere, - despăgubiri pentru daune

TEHNICI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE CONTINUĂ A CALITĂŢII - (LT)

Definirea conceptului de îmbunătăţire continuă a calităţii.Utilizarea Ghidului pentru îmbunătăţire a calităţii:

- conform standardului ISO 9004-4 - conform standardelor ISO specifice domeniului de

activitateStabilirea strategiilor de îmbunătăţire a calităţii:

- strategia Kaizen, - Ciclul PEVA (planifică – execută – verifică -

acţionează), - principiul “zero defecte”

Aplicarea instrumentelor de îmbunătăţire a calităţii:- instrumente ajutătoare (brainstorming, stratificare,

metoda întrebărilor), - instrumentele calităţii (grafice, diagrame, histograme,

fişe de control statistic

1.3.Sugestii metodologice

Conţinuturile modulului 1 MANAGEMENTUL CALITĂŢII vor fi abordate de către profesorul de specialitate în orele de teorie şi de laborator tehnologic .

Acesta are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă.

Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.

Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului 1 MANAGEMENTUL CALITĂŢII se poate desfăşura în sala de clasă cu profesorul de


specialitate, iar pregătirea practică în laboratorul tehnologic se poate realiza atât în laboratorul de specialitate al şcolii cât şi la agentul economic de profil.

Se recomandă abordarea conţinuturilor corelate cu competenţele în ordinea prevăzută în tabelul de la punctul III.




Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile. Pentru cele patru competenţe , laboratorul tehnologic se poate organiza la agenţii economici din domeniul de activitate specific, elevul urmând să observe activitatea cotidiană a acestora.

Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului.

Se vor promova metode activ – participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea, încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională

Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare.

Se recomandă de asemenea organizarea predării - învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).



Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe.


Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţăActivitate: Efectuează controlul statistic asupra lotului de marfă „Q”UC: 4 Managementul calităţiiC2: Efectuează controlul statistic

Criterii de performanţă

Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă

Probe de evaluare

a Precizarea elementelor controlului statistic

Elementele controlului statistic: - caracteristica controlată, - lot, - mărime eşantion, - reguli de extragere a eşantionului, - plan de control, - grad de severitate, - nivel de calitate acceptabil (AQL), - cifra de acceptare, - cifra de respingere

Orale/scrise/

b Indicarea si aplicarea etapelor controlului statistic

Etape ale controlului statistic:- extragerea eşantionului, - determinarea caracteristicii conform

procedurii specifice, - compararea caracteristicii controlate cu

condiţiile din standarde, - identificarea defectelor,- compararea numărului de defecte identificate

cu cifra de acceptare sau de respingere

Orale/practice/

c Implementarea măsurilor care se impun în urma efectuării controlului statistic

Măsuri:- acceptare/respingere lot de produse;

trecerea la alt plan de control (alt grad de severitate, AQL)

Orale/scrise/

Evaluatorul (profesorul) va evalua elevul pe baza unui portofoliu pe care elevii îl vor realiza sub îndrumarea acestuia, la orele de curs şi la laboratorul tehnologic efectuat la agentul economic.

Cerinţa:Participaţi la o recepţie cantitativă şi calitativă efectuată la agentul economic (la care

faceţi laboratorul tehnologic) şi întocmiţi un PORTOFOLIU, care să cuprindă următoarele elemente:1. Locul recepţiei (societatea comercială, spaţiul de desfăşurare al recepţiei);2. Sortimentul de marfă3. Documentele verificate la recepţie;4. Verificarea identităţii şi cantităţii lotului de marfă;5. Modul de efectuare a verificării calităţii la recepţie;6. Planul de control aplicat, parametrii şi simbolurile corespunzătoare, documente de

referinţă (standarde, specificaţii);7. Analiza eşantioanelor: examinarea ambalajului, analiza senzorială, (organoleptică),

analiza fizico-chimică, microbiologică, etc.8. Tipurile de defecte constatate şi caracterizarea lor; interpretarea rezultatelor;9. Decizia finală privind lotul supus recepţiei;10. Documente completate cu prilejul recepţiei.


Notă: PORTOFOLIU poate să conţină şi alte elemente pe care le consideraţi relevante. Se recomandă realizarea activităţii în patru săptămâni.

Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile neîndeplinite se vor reevalua după o perioadă de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare.

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare: elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare; elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de

învăţare; certificarea competenţe se va realiza în urma evaluării formative; pentru buna desfăşurare a evaluării se recomandă:- folosirea unui spaţiu amenajat corespunzător (la agentul economic);- evaluarea elevilor pe durata desfăşurării probei se realizează fără intervenţia

evaluatorului. înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de observare completată de profesor

pe parcursul probei.Sugestii privind dovezile evaluării

fişa de observare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării.

pentru probele scrise dovezi ale evaluării sunt considerate: fişele de lucru, testele de evaluare, chestionarele, proiectele, portofoliile.

orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate constitui o dovadă a evaluării competenţelor elevului.


MODULUL 2: MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Număr de ore: de 120 ore/an, din care 120 ore Stagii de pragătire practică

2.1. Locul modulului în cadrul planului de învăţământModulul 2.Managementul proiectelor se studiază la studiază la Şcoala postliceală nivelul 3avansat,cu durata de doi ani şi va fi predată de ingineri de specialitate şi are în vedereasigurarea pregătirii generale în viitorul domeniu de activitate, având repartizate un număr de120 de ore în Stagiu de pregătire practică ce se desfăşoară la Agentul economic şi/sau înlaborator tehnologic dotat şi cu tehnică de calcul.

Curriculum-ul şcolar Modulul 2.Managementul proiectelor, se studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul al II-lea în cadrul Stagiului pregătire practică, fiind un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea în specialitate a tehnicianului.


Tipul activităţii Stagiu de pregătire practică6 săpt x 20 ore/săpt

Total: 120 ore/an

Scopul acestui modul este : de a oferi cursanţilor cunoştinţe, abilităţi şi deprinderi în managementul proiectelor; adaptarea la cerinţele pieţii muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice; responsabilizarea pentru asigurarea calităţii produselor; de a crea cultura managementului prin proiecte; de a crea un vocabular specific domeniului; a dezvolta abilităţi de concepere, planificare, monitorizare şi evaluare a proiectelor;Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională, documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.Lista competenţelor incluse în unitatea de competenţă corespunzătoare modulului 2. Managementul proiectelorCompetenţe:5.1 Identifică mediul de proiect.5.2 Planifică proiectul.5.3 Implementează proiectul.5.4 Monitorizează proiectul. 5.5 Utilizează software specializat în managementul proiectelorUnitatea de competenţă 5 MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Nr. Crt.

Unitatea de competenţă

Competenţa Conţinuturi

1. Managementul proiectelor

1. Identifică mediul de proiect

Noţiunea de proiect. Caracteristicile unui proiect. Ciclul de viaţă al proiectelor.

Tipuri de proiecte. Proiecte multiple. Fazele unui proiect. Aspecte generale. Managementul unui proiect. Metodologii de


management de proiect (Prince 2, TenStep, Six Sigma). Prezentare comparativă.

Evaluarea proiectelor. Aspecte generale. Reducerea duratei şi costurilor proiectelor.

Calitatea în managementul proiectelor.2. Planifică proiectul

Obiective şi nonobiective ale proiectelor. Pachete de activităţi.

- Tipuri de activităţi specifice proiectelor: studii de piaţă; analize SWOT, PERT, prognoze, comparaţii cu alte proiecte; alegere clienţi / furnizori; întocmirea contractelor cu furnizori, clienţi, creditori; achiziţii de produse/servicii; traning clienţi, formare/angajare/ selecţie personal etc.

- Identificarea pachetelor de activităţi pentru diferite tipuri de proiecte.

- Tipuri de dependenţe între activităţi. Stabilirea dependenţelor dintre activităţile din proiect.

Echipa de proiect - Echipa de proiect şi trăsăturile sale

specifice.- Ciclul de viaţă al echipei de proiect. - Formarea echipei. - Roluri în echipă (managerul de proiect,

manager financiar, economişti, contabili, ingineri, specialişti experţi, analişti, programatori, manager achiziţii, director etc.) Abilităţi şi responsabilităţi.

- Recrutarea, formarea, evaluarea şi motivarea personalului din echipă.

- Comunicarea în cadrul proiectului. Modele de comunicare în proiecte. Desfăşurarea procesului de comunicare. Tipuri de comunicare. Stiluri de comunicare mangerială. Bariere de comunicare. Structuri de comunicare în proiect.

Planificarea resurselor- Tipuri de resurse. - Alocarea resurselor pe pachete de

activităţi. Tipuri de alocare: în serie, în paralel.

Reprezentarea planului de proiect - Procedee de reprezentare a proiectelor

(reţele, diagrame Gantt).- Documente specifice planificării

proiectelor: justificarea economică a


proiectului, analize de estimare a rezultatelor, prognoze; documentele de iniţiere a proiectului; echipa de conducere a proiect / bordul de proiect, roluri în proiect (organigrama proiectului), structuri de comunicare în proiect; structura detaliată orientată pe activităţi (WBS), specificaţia pachetelor de lucru; planul de proiect; lista de produse, contracte cu furnizorii etc.

Instrumente software de reprezentare a proiectelor (Microsoft Project).

3. Implementează proiectul

Lansarea proiectului. Documentelor specifice. Conţinut şi dependenţe.

Managementul etapelor. -Definirea etapelor. Activităţi, produse.-Controlul progresului (timp, cost,

calitate, produs, necesitatea schimbării). Verificare, planificare, replanificare.

-Documente de raportare specifice: raport de sfârşit de etapă, raport de progres, registru de probleme, recomandări de acţiune.

Controlul resurselor – timp şi buget alocat.-Controlul timpului: măsurarea

activităţilor, comparare şi raportare cu planul de proiect.

-Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de viaţă a proiectului, costuri actuale şi cele prevăzute în planul de proiect, analiza variaţiilor

Managementul configuraţiei- Componentele configuraţiei / produsului

final.- Criterii/cerinţe de calitate a

configuraţiei / produsului final.- Controlul / verificarea configuraţiei

/produsului final. Documente specifice: planul de

management al configuraţiei, planul de calitate, raportarea schimbărilor / problemelor configuraţiei / produsului final.

4. Monitorizează proiectul

Managementul riscurilor. - Tipuri de risc: de bussines, de proiect. - Surse de risc (asociate cu costurile,

planificarea calendaristică, execuţie, furnizori, tehnologie etc.).

- Analiza riscurilor: identificarea, aprecierea riscului, răspunsuri la risc


(acţiuni de prevenire şi reducere /transferare).

- Documente specifice: registru de riscuri, planul de management al riscurilor.

Gestionarea schimbărilor.- Necesitatea schimbării. - Analiza schimbării (impact, risc, cost,

avantaje/ dezavantaje).- Documente specifice: cerere de

schimbare, registru de schimbări. Controlul resurselor

- Histograma încărcării resurselor.- Nivelarea încărcării resurselor.

Evaluarea proiectului- Elemente de evaluare şi reevaluare a

activităţilor şi costurilor: compararea şi interpretarea estimărilor, prognozelor şi beneficiilor obţinute.

Tehnici şi metode de evaluare şi control al proiectelor. Plan de evaluare a proiectelor. Standarde/metrici în vigoare.

5. Utilizează software specializat în managementul proiectelor.

Pachete software pentru management de proiect.

-Aplicaţii de calcul tabelar, simbolic şi statistic; noţiuni de analiză şi realizare: de grafice, diagrame, histograme, boxplot-uri. (Ex. Ms. Visio, Ms. Excel, StarPlus, PHStat2).

-Aplicaţii specializate pe management de proiect/ planificare/ raportare: Microsoft Project, Primavera. Prezentare comparativă. Componente client / server.

Facilităţi oferite de aplicaţiile specializate în management de proiect.

-Definirea calendarelor şi a programului de lucru.

-Declararea datei de începere a proiectului.

-Planificarea activităţilor:definirea activităţilor, durata activităţilor, precedenţele, constrângerile dintre activităţi.

-Gruparea pe faze.-Analiza. Exportarea datelor (în Excel,

Visio, XML). Simularea execuţiei. Analiza execuţiei.

Managementul resurselor-Definirea resurselor


-Alocarea resurselor pe activităţi. Analiza utilizării resurselor. Nivelarea

resurselor


2.3. Sugestii metodologice:

Modulul 2 Managementul proiectelor are în cadrul curriculum-ului, în calificările din domeniile tehnice, o poziţie distinctă. Se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durata a anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată), nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea conţinuturilor modulului «Managementul proiectelor» şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente, în scopul pregătirii profesionale a cursanţilor şi dezvoltării capacităţilor care să le permită integrarea pe piaţa muncii.

Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să i le pună mai bine în valoare;

fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;

modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale educaţiei:

Cursanţii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. Cursanţii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. Cursanţii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi

din experienţe diferite. Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de

învăţare. Cursanţii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile

noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe cursant. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:

Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:- gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;

- fixarea unor sarcini deschise, pe care cursanţii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;

- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;

- prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);

Diferenţierea cunoştinţelor, prin:- abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

- formarea de perechi de cursanţi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;


- utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu.

Diferenţierea răspunsului, prin:- utilizarea autoevaluării şi solicitarea cursanţilor de a-şi impune obiective.

EVALUAREA la disciplina Managementul proiectelor se va face prin: lucrări individuale – studii de caz/analize

1 lucrare prin care să se identifice o sursă de finanţare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de către cursanţi şi realizarea unei comparaţii între ciclul de viaţă al proiectului din suportul teoretic şi cel identificat în documentaţia oferită de finanţator.

schiţa de proiect pentru sursa de finanţare identificată la lucrarea anterioară, (va conţine ideea de proiect, promotorul proiectului, o scurtă justificare, analiza SWOT, scopul, grupul ţintă, obiectivele, documentele specifice).

1 lucrare prin care să se identifice resursele necesare realizării proiectului. un eseu prin care se identifică echipa de proiect şi planul de comunicare. O lucrare prin care se reprezintă planul de proiect care va conţine: structura detaliată

pe activităţile identificare, duratele, dependinţele dintre activităţi, constrângerile, alocarea resurselor.

O lucrare prin care se identifică şi se analizează (eliminare/diminuare) posibilele riscuri din proiectul realizat.

O lucrare prin care să se analizeze etapele identificate într-un proiect. Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizată.

proiect propriu sau în echipă

Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură data. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Cursanţii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise, probe orale), iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă, alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. Dobândirea competenţelor pentru nivelul trei+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor.

La încheierea cu succes a unei evaluări, este suficient un feedback de felicitare. În cazul unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă discuţii în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum şi a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către cursant, dar numai în limitele orarului şcolar.

Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument, deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de: dificultatea temelor nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat


ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către cursanţi a competenţelor dorite.

Pentru dobândirea de către cursanţi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe cursant, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.

Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la cursanţi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare–predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi: efectuarea unor lucrări de laborator realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea independentă, analiză), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către cursanţi a competenţelor specifice calificării.


Modulul 3 ECONOMIA PRODUCTIEINumăr de ore: 60 ore/an , din care: 30 ore/an Pregătire practică


Modulul 3 ECONOMIA PRODUCTIEI, se studiază la Şcoala postliceală , cu durata de doi ani şi va fi predată de ingineri de specialitate /economişti.

Curriculum-ul şcolar Modulul 3 ECONOMIA PRODUCTIEI, se studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul al II-lea , câte 1 oră/săptămână timp de 30 de săptămâni teorie şi 7,5 şedinţe a cîte 4 ore fiecare de pregătire practică, fiind un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea în specialitate a tehnicianului.


Tipul activităţiiTeorie Pregătire practică

1 oră/săptămână timp de 30 de săptămâni



Lista competenţelor incluse în unitatea de competenţă corespunzătoare modulului 3: ECONOMIA PRODUCTIEICompetenţe:

7.1. Caracterizează economia de piaţă7.2. Monitorizează indicatori economici corespunzători activităţii de producţie 7.3. Caracterizează noţiuni de educaţie antreprenorială

3.2. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilorUnitatea de competenţă7: ECONOMIA PRODUCTIEICompetenţe Conţinuturi tematice

7.1. Caracterizează economia de piaţă

Economie de piaţă:- proprietate privată, libertate economică, motivarea participanţilor, intervenţie limitată a statului în economie- cerere, oferţă, preţ, concurenţă- falimentForme de organizare:

- persoane fizice- forma asociativă (cooperativă)- societăţi comerciale (SRL, SA)

Marketing: - marketing intrări: aprovizionarea cu factori de producţie (materii prime, materiale, resurse financiare, resurse umane)- marketing ieşiri: desfacerea produselor rezultate din procesul de producţie (ambalare, promovare, publicitate, distribuţie, servicii conexe)Producţia ecologică:


- probleme ecologice ale proceselor tehnologice pentru prelucrarea ţiţeiului şi petrochimie

7.2. Monitorizează indicatori economici corespunzători activităţii de producţie

Indicatori economici:- cifra de afaceri, producţia- nunăr de de salariaţi în formaţia de lucru- fond de salariu, productivitatea muncii, - costuri, preţuri, rentabilitateActivitatea de producţie:- procese tehnologice pentru prelucrarea ţiţeiului şi petrochimieElemente de gestiune primară: - intrări, consumuri, ieşiriFactori de producţie:- materii prime- materii auxiliare, utilităţi- produse finite- resurse umane

7.3. Caracterizează noţiuni de educaţie antreprenorială

Conceptul de educaţie antreprenorială: - capacitatea de a a rezolva probleme în situaţii noiActivităţi profitabile:- locul de muncă corespunzător calificării profesionale şi a aspiraţiilor personale- activităţi alternative în caz de schimbarea locului de muncă- adaptarea rapidă la situaţiile concrete ale economiei de piaţăParticiparea activă:

- elaborarea unui plan de afaceri (produs oferit, segmentul de piaţă, concurenţa, organizarea, conducerea, personalul, finanţe)

- comportamentul în afaceri- relaţii profesionale între firme

Afacere:- pe cont propriu: - în acelaşi domeniu, în alt

domeniu- preluarea unei afaceri: - în acelaşi domeniu, în

alt domeniu

3.3. Sugestii metodologice explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Predarea Modulului 3 ECONOMIA PRODUCTIEI urmăreşte şi formarea de comportamente şi atitudini cum ar fi: formarea unui comportament de eficienţă economică în exploatarea instalaţiilor dezvoltarea capacităţii de adaptabilitate şi mobilitate pe piaţa muncii



Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este următorul:

Conţinuturi tematice1. Economia de piaţă- caracteristicile economiei de piaţă- - tipuri de propritate- forme de organizare a activităţii economice în economia de piaţă - indicatori economici (cifra de afaceri, producţia, nunăr de de salariaţi în formaţia de lucru, fond de salariu, productivitatea muncii, costuri, preţuri, rentabilitate)- elemente de gestiune primară în cadrul activităţii de producţie2.Marketing- activităţi de marketing (aprovizionare, desfacere)- relaţia: marketing - producţie ecologică3. Educaţie antreprenorială- managementul resurselor personale (motivaţia muncii, mobilitate profesională, calităţi şi competenţe ale înteprinzătorului de succes)- planul de afaceri afaceri (produs oferit, segment de piaţă, concurenţă, organizare, conducere, resurse umane, resurse financiare, resurse materiale)

precizări privind caracterul activ şi centrat pe elev al metodelor de predare-învăţareMetodele recomandate pentru realizarea competenţelor tehnice specializate sunt:

conversaţia euristică – pentru însuşirea conceptelor, principiilor teoretice a mecanismelor în economia de piaţă

documentarea pentru elaborarea unui plan de afaceri; studiul de caz – pentru gestionarea primară a resurselor utilizate în activitatea de

producţie problematizarea – pentru efectuarea de calcule economice corespunzătoare

activităţilor de producţieSe consideră că utilizarea unor metode active de învăţare va fi deosebit de utilă în eficientizarea procesului de învăţare, având în vedere experienţa căpătată de cursanţi la locul de muncă.

precizări privind pregătirea practică Sunt propuse pentru a se desfăşura în şedinţele de pregătire practică activităţi de:

elaborare şi prezentare a unui plan de afaceri calcule economice care vizează stabilirea gradului de eficienţă a proceselor

tehnologice studii de caz privind relaţia dintre mazketingu şi producţia ecologică

Şedinţele de pregătire practică se pot desfăşura în laborator de specialitate, cabinete de specialitate sau în sala de clasă. sugestii cu privire la evaluare




Se pot utiliza atât la teorie cât şi la pregătire practică tipuri de instrumente de evaluare cum ar fi fişe de lucru, fişe de observaţie, fişe de autoevaluare în timpul parcurgerii modulului.Prin evaluare continuă şi sumativă care se realizează în cadrul parcurgerii Modulului 3 ECONOMIA PRODUCTIEI se urmăreşte traiectoria de formare a elevului, printr-un proces de dezvoltare la nivel cuadruplu: cognitiv; afectiv; motor; relaţional, prin obţinerea competenţelor vizate în standardul de pregătire




Anexa 1


Titlul Unităţii: 7. ECONOMIA PRODUCŢIEICompetenţa 7.2. Monitorizează indicatori economici corespunzători activităţii de producţie

Pentru evaluarea Competenţa 7.2. Monitorizează indicatori economici corespunzătoriactivităţii de producţie, din cadrul unităţii de competenţă tehnică, se recomandă următorulexemplu de instrument de evaluare:









Titlul Unităţii: 7. ECONOMIA PRODUCŢIEI

Competenţa 7.2. Monitorizează indicatori economici corespunzători activităţii de producţie


(a) Caracterizarea indicatorilor economici

(b) Corelarea indicatorilor economici cu activitatea de producţie

(c) Precizează elemente de gestiune primară a factorilor de producţie


Indicatori economici: - cifra de afaceri, producţia- număr de salariaţi în formaţia de lucru- fond de salariu, productivitatea muncii, - costuri, preţuri, rentabilitate

Activitatea de producţie: - procese tehnologice din industria chimică

Elemente de gestiune primară:

- intrări, consumuri, ieşiri

Factori de producţie: - materii prime- materii auxiliare, utilităţi- produse finite- resurse umane

Probe de Evaluare:

Probe orale/scrise prin care elevul demonstrează că este capabil caracterizeze indicatorii economici, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Probe orale/scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să coreleze indicatorii economici cu activitatea de producţie , aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b), conform condiţiilor de aplicabilitate.


Probe orale/scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să precizeze elemente de gestiune primară a factorilor de producţie, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Evaluarea 1(a) Caracterizarea indicatorilor economici

Completaţi în tabelul de mai jos privind caracterizarea indicatorilor economici:Nr. crt. Indicatori economici Caracteristici Evaluator Data

1 - cifra de afaceri2. - producţie3. - număr de salariaţi în

formaţia de lucru4. - fond de salariu5. - productivitatea muncii6. - costuri7. - preţuri8. - rentabilitate

(b) Corelarea indicatorilor economici cu activitatea de producţiePrecizati indicatorii economici pentru un proces tehnologicNr. crt. Denumirea procesului Indicatori economici Evaluator Data

1

(c) Precizează elemente de gestiune primară a factorilor de producţiePrecizati elementele de gestiune primară pentru procesul tehnologic caracterizat anterior

Nr. crt. Denumirea procesului Elemente de gestiune primară Evaluator Data

1


Modulul 4: ANALIZA INSTRUMENTALĂ



Modulul M4 ,,ANALIZA INSTRUMENTALĂ” se studiază la Şcoala postliceală, cu durata de doi ani şi va fi predată de ingineri de specialitate.

Curriculum-ul şcolar pentru Modulul 4 ANALIZA INSTRUMENTALĂ se studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul II câte 1 oră/săptămână timp de 30 săptămâni teorie şi 7,5 şedinţe a cîte 4 ore fiecare de laborator tehnologic, efectuat de inginer, cu clasa impărţită în grupe cu minim 12 elevi.

Este un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea în specialitate a tehnicianului.Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de

juriul de validare constituit de reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.Transformarea materiilor prime în produse finite necesită mai multe operaţii (faze

distincte) succesive, paralele sau ciclice de natură mecanică, fizică, chimică sau combinată. Toate acestea presupun un control riguros al calităţii producţiei prin analiza chimică şi fizico-chimică a materiilor prime şi produşilor finiţi.

Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.

Prin însuşirea modulului menţionat, elevul va dobândi abilităţi de:• descriere a metodelor de analiză instrumentală folosite în industria chimică;• efectuare a analizelor; • calcularea şi interpretarea rezultatelor analizelor.

Planul de învăţământModulul 4 ANALIZA INSTRUMENTALĂ

Tipul activităţii Teorie Pregătire practică în laborator tehnologic

Ore predare (teorie) 1 oră/ săptămână 7,5 şedinţe x 4 oreTotal: 60 ore/an din care: 30 ore/an 30 ore/an

Lista competenţelor incluse în unitatea de competenţă corespunzătoare modulului 4: ANALIZA INSTRUMENTALĂ

Competenţe:10.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică 10.2. Efectuează analize chimice folosind metode instrumentale 10.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

4.2. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilorUnitatea de competenţă: 10. ANALIZA INSTRUMENTALĂ

Competenţe Conţinuturi tematice10.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în

Clasificarea metodelor de analiză instrumentală:


industria chimică -analize electrochimice (conductometrie, potenţiometrie, pH-metrie)-analize optice (colorimetrie, spectrofotometrie, refractometrie)

-analize cromatografice (cromatografie pe coloană, pe hârtie, în strat subţire, de lichide, de gaze) Selectarea metodei de analiză funcţie de scopul urmărit: funcţie de proba de analizat, standarde Principii teoretice şi legi care stau la baza analizelor: - mărimi de măsurat (definiţii, unităti de măsură, instrumente şi aparate de măsură), reacţii chimice, legea echivalenţei, relaţia lui Nernst, legea Lambert-Beer, cromatogramă

10.2. Efectuează analize chimice folosind metode instrumentale

Proba de analizat: materii prime, produşi intermediari, produşi finiţi Aparatura: -sticlărie, cleme, stative, bec de gaz, site de azbest, trepied, agitator magnetic, conductometru, potenţiometru-pH-metru, electrozi, celule de electroliză, spectrofotometru, refractometru, trusă de cromatografie Reactivi: corespunzători fiecărei determinări Determinări experimentale- titrarea conductometrică a unui acid şi a unei baze, titrarea pH-metrică a unui acid tare şi a unei baze tari- determinarea colorimetrică a concentraţiei unei soluţii colorate, determinarea spectrofotometrică a concentraţiei unei soluţii colorate, determinarea refractometrică a concentraţiei soluţiilor de alcooli- identificarea unui amestec de ioni sau substanţe organice prin cromatografie Rezultatele determinărilor experimentale- calcule de concentraţii (conform formulelor de calcul)- graficesurse de eroricompletare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate, documente de însoţire)

10.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

Compararea rezultatelor experimentale cu valorile prevăzute în standarde (norme interne, standarde de firmă, standarde române, standarde internaţionale) Estimarea calităţii probelor analizate:

conformă, neconformă Informarea factorilor de decizie (şef ierarhic) privind rezultatele obţinute



Predarea Modulului 4 ANALIZA INSTRUMENTALĂ urmăreşte şi formarea de comportamente şi atitudini cum ar fi:

formarea unui comportament de asumare a responsabilităţii faţă de munca depusă


dezvoltarea unei atitudini de responsabilitate faţă de mediul înconjurător formarea unor aptitudini de lucru în echipă şi asumarea responsabilităţilor în cadrul





1. Obiectul analizei instrumentale

2. Analize electrochimiceElectrogravimetria

Conductometria. Titrarea conductometrică a acizilor şi bazelor, Potenţiometria. Titrarea pH-metrică a acizilor tari şi bazelor tari

3. Analize opticeColorimetria. Determinarea colorimetrică a concentraţiei soluţiilor colorateFotocolorimetria. Determinarea concentraţiei unor soluţii de ioniSpectrofotometria. Determinarea spectrofotometrică a concentraţiei soluţiilor colorateRefractometria. Determinarea refractometrică a concentraţiilor soluţiilor de alcooli

4. Analize cromatografice Cromatografia pe hârtie Cromatografia pe coloană Cromatografia în strat subţireCromatografia de lichideCromatografia de gaze

Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi.


Teme (conţinuturi)Total ore

alocate


1. Obiectul analizei instrumentale 2

2. Analize electrochimice 16 123. Analize optice 18 124. Analize cromatografice 16 4

Evaluare 8 2Total ore 60 30


documentaţie tehnică (standarde, norme interne);


aparatură de laborator (pH-metru, conductometru, spectrofotometru, refractometru, fotocolorimetru, trusă de cromatografie);

ustensile de laborator; fişe de lucru pentru lucrările de laborator suport de curs


problemei pusă în discuţie. Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele: Sunt centrate pe elev şi activitate Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor Încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea Realizează o comunicare multidirecţională Determină un parteneriat profesor-elevMetodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă




Exemple de activităţi de învăţare:Pentru Competenţa 10.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria

chimică Exerciţii de identificare a aparaturii de laborator pentru efectuarea analizelor Explicaţii oferite elevului Descrierea principiului fiecărei metode de analiză Discuţii privind factorii care influenţează analizele Exerciţii de scriere a relaţiilor matematice a legilor ce stau la baza analizelor, ecuaţiilor

reacţiilor chimice ce au loc în cazul analizelor Exerciţii de definire a metodelor de analiză, identificare a unităţilor de măsură

Pentru Competenţa 10.2. Efectuează analize chimice folosind metode instrumentale Exerciţii de pregătire a aparaturii de laborator Explicaţii oferite elevului Descrierea funcţionării aparaturii şi instalaţiilor Lucrări practice de analize electrochimice - titrarea conductometrică a acizilor şi bazelor,

titrarea pH-metrică a acizilor tari şi bazelor tari Lucrări practice de analize optice – determinarea colorimetrică a concentraţiei soluţiilor

colorate, determinarea spectrofotometrică a concentraţiei soluţiilor colorate, determinarea refractometrică a concentraţiilor soluţiilor de alcooli

Lucrări practice de cromatografie - identificarea unui amestec de ioni sau substanţe organice prin cromatografie

Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru determinarea concentraţiei probei de analizat

Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru calculul erorilor Exerciţii pentru completare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate,

documente de însoţire) Exerciţii de întocmire a referatului care prezintă rezultatele analizei


Exerciţii de colectare de date experimentale, înregistrarea lor, prelucrarea datelor, întocmirea de grafice

Lucrări practice de analiză executate în echipăPentru Competenţa 10.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

Discuţii pe tema cauzelor care pot duce la erori Exerciţii de comparare a rezultatelor obţinute cu cele din normative Exerciţii de interpretare a rezultatelor analizelor


Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.Pentru realizarea orelor de laborator tehnologic se pot efectua următoarele lucrări:

17. Titrarea pH-metrică acido-bazică 18. Titrarea conductometrică19. Dozarea colorimetrică a unor soluţii de substanţe colorate (metoda seriei

etalon, titrarea colorimetrică)20. Dozarea fotocolorimetrică a unei soluţii de ioni.21. Dozarea spectrofotometrică a soluţiilor colorate22. Determinarea refractometrică a concentraţiei unei soluţii de alcool etilic23. Separarea cromatografică a unor amestecuri de ioni sau aminoacizi











Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o


răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.

Instrumentele de evaluare folosite pot fi: c) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corectePentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un răspuns individual.Exemple: întrebări de tip adevărat-fals întrebări afirmativ –logice întrebări cu răspunsuri multiple potrivire întrebare-răspuns întrebări de tip grilă întrebări de tip pereched) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri. Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un răspuns la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la bun sfâşit o sarcină practică). Exemple:

prezentare orală, contribuţia la discuţie, completarea spaţiilor goale cu cuvinte lipsă întrebări cu răspuns scurt întrebări cu răspuns complex întrebări cu răspuns restrâns proiectul tema de lucru exerciţiu practic fişe de observaţie fişe de autoevaluare, etc.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării; Autoevaluarea Coevaluarea Tema în clasă Tema pentru acasă Investigaţia

Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de evaluare sumativă pentru competenţa 10.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică, din unitatea de competenţă Analiza instrumentală



INSTRUMENT DE EVALUARETitlul unităţii: ANALIZA INSTRUMENTALĂ

Numele candidatului:Număr de înregistrare:

Clasa:

Şcoala:

Data începerii:

Data finalizării:

Numele evaluatorului:

Semnătura evaluatorului:Rezultat Comentarii

În cadrul acestei evaluări veţi acoperi:

Competenţa 10.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

Criterii de performanţă:(a) Clasificarea metodelor de analiză instrumentală (b) Selectarea metodei de analiză funcţie de scopul urmărit(c) Explicarea principiilor teoretice şi a legilor care stau la baza analizelor

Condiţii de aplicabilitate:Metode de analiză -analize electrochimice (conductometrie, potenţiometrie,instrumentală: pH-metrie)

-analize optice (colorimetrie, spectrofotometrie, refractometrie)-analize cromatografice (cromatografie pe coloană, pe hârtie, în strat subţire, de lichide, de gaze)

Selectarea metodei: -funcţie de proba de analizat, standardePrincipii teoretice şi legi: - mărimi de măsurat (definiţii, unităti de măsură, instrumente şi

aparate de măsură), reacţii chimice, legea echivalenţei, relaţia lui Nernst, legea Lambert-Beer, cromatograma

Probe de EvaluareProbe orale/scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să clasifice metodele de analiză instrumentală, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a), conform condiţiilor de aplicabilitate.Probe orale/scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să selecteze metoda de analiză funcţie de scopul urmărit şi să explice principiile teoretice şi legile care stau la baza analizelor, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (b), (c), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Există 17 activităţi de evaluare care trebuie efectuate în cadrul acestui instrument de evaluare.

_______________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul al II-lea

144

INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI

Vă rugăm să citiţi aceste note înainte de a începe efectuarea activităţilor de evaluare:

Citiţi cu atenţie toate activităţile de evaluare înainte de a începe efectuarea lor

Orice probleme pe care le observaţi trebuie aduse la cunoştinţa evaluatorului înainte de a începe efectuarea activităţilor de evaluare

Asiguraţi-vă că aveţi la dispoziţie instrumentele şi materialele necesare pentru parcurgerea acestei evaluări înainte de a începe efectuarea activităţilor

Asiguraţi-vă că aţi trecut numele, data şi numărul de înregistrare pe fiecare foaie de hârtie pe care o predaţi evaluatorului

Efectuaţi toate activităţile de evaluare solicitate

Când terminaţi asiguraţi-vă că aţi predat toate documentele corespunzătoare evaluatorului.


145

ANALIZA INSTRUMENTALĂCompetenţa 10.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

Proba 1(a) Clasificarea metodelor de analiză instrumentalăProbă scrisă Sarcina 1Efectuaţi asocierea între exemplele de analize în industria chimică şi metodele de analiză instrumentală ale produşilor chimici, punând un X în căsuţa corespunzătoare.

Nr. Metoda

Analiza

1 2 3

1 ColorimetrieConductometriaSpectrofotometriaCromatografia pe hârtieRefractometria pH-metriaCromatografia pe coloană

Semnificaţia cifrelor1. metodă de analiză optică2. metodă de analiză electrochimică3. metodă de analiză cromatografică

Evaluator Data

Proba 1 (b) Selectarea metodei de analiză funcţie de scopul urmăritProbă scrisă Sarcina 2 Identificaţi metoda de analiză instrumentală corespunzătoare fiecărui scop prezentat în coloana A şi notaţi-o în coloana B.Nr. A- Scopul analizei B- Metoda de analiză Evaluator Data

2.

Dozarea unei soluţii bazice

3. Dozarea unei soluţii de CuSO4

4. Dozarea unei soluţii acide

5. Identificarea unui amestec de Ni2+

şi Fe3+

6. Dozarea unei soluţii de etanol

7. Dozarea unei sol. KMnO4

8. Identificarea unui amestec de aminoacizi


146

Proba 1 (c) Explicarea principiilor teoretice şi a legilor care stau la baza analizelorProbă scrisăSarcina 3Completaţi tabelul de mai jos cu definiţia, unitatea de măsură şi instrumentul sau aparatul de măsură pentru mărimile din coloana A.

Nr. A- Mărime de măsurat

B- Definiţie C- Unitate

de măsură

D – Instrumente

şi aparate de măsură

Evaluator Data

9. pH

10. Conductivitate

11. Indice de refracţie

12. Transmitanţă

Sarcina 4 Completaţi în tabelul de mai jos ecuaţiile reacţiilor chimice ce au loc în cazul analizelor specificate în coloana A

Nr. A- Analize B- Ecuaţiile reacţiilor chimice Evaluator Data13. Dozarea

pH-metrică a NaOH

14. Dozarea conductometrică a H2SO4

Sarcina 5Scrieţi ecuaţiile matematice şi legenda notaţiilor pentru următoarele legi.

Nr. A- Legi B- Ecuaţii matematice Evaluator Data15. Legea

echivalenţei16. Legea lui Nernst

17. Legea Lambert Beer


147

Modulul 5: ANALIZA APEI



Modulul M 5 ,,ANALIZA APEI” se studiază la Şcoala postliceală, cu durata de doi ani şi va fi predată de ingineri de specialitate.

Curriculum-ul şcolar pentru Modulul 5 ANALIZA APEI se studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul II câte 1 oră/săptămână timp de 30 săptămâni teorie şi 7,5 şedinţe a cîte 4 ore fiecare de pregătire practică în laborator tehnologic, efectuat de inginer, cu clasa impărţită în grupe cu minim 12 elevi.

Este un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea în specialitate a tehnicianului.Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de

juriul de validare constituit de reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.Transformarea materiilor prime în produse finite necesită mai multe operaţii (faze

distincte) succesive, paralele sau ciclice de natură mecanică, fizică, chimică sau combinată. Toate acestea presupun un control riguros al calităţii producţiei prin analiza chimică şi fizico-chimică a materiilor prime şi produşilor finiţi.

Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.

Prin însuşirea modulului menţionat, elevul va dobândi abilităţi de:• descriere a metodelor de analiză a apelor naturale, industriale sau reziduale;• efectuare a analizelor; • calcularea şi interpretarea rezultatelor analizelor.

Planul de învăţământModulul 5 ANALIZA APEI

Tipul activităţii Teorie Pregătire practică în laborator tehnologic

Ore predare (teorie) 1 oră/ săptămână 7,5 şedinţe x 4 oreTotal: 60 ore/an din care: 30 ore/an 30 ore/an

Lista competenţelor incluse în unitatea de competenţă corespunzătoare modulului 5: ANALIZA APEI

Competenţe:11.1. Descrie metode de analiză folosite în analiza apei11.2. Recoltează probe de apă în vederea efectuării analizelor fizico-chimice 11.3.Determină indicatori de calitate ai apei11.4. Interpretează rezultatele analizelor efectuate apei

______________________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul al II-lea

148

5.2. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilorUnitatea de competenţă: 11. ANALIZA APEI

Competenţe Conţinuturi tematice11.1. Descrie metode de analiză folosite în analiza apei

Indicatori de calitate:- organoleptici: gust, miros- fizici: culoare, turbiditate, suspensii totale, conductivitate- chimici: pH, alcalinitate, aciditate, regim de oxigen (oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn), regim de mineralizare (reziduu fix, calciu şi magneziu, duritate totală, duritate temporară, sodiu, potasiu, sulfaţi, cloruri, fosfaţi, regim toxic (azotaţi, azotiţi) Principii teoretice: - definirea indicatorului, mărimi de măsurat (definiţii, unităti de măsură, instrumente şi aparate de măsură), reacţii chimice, legea echivalenţei.

11.2. Recoltează probe de apă în vederea efectuării analizelor fizico-chimice

Dispozitive de prelevare: recipiente de sticlă, polietilenă, pompe, aparat de prelevare automată, recipient pentru recoltare la adâncime

Recoltarea probelor de apă : probe instantanee, probe simple, probe medii, probe de suprafaţă, probe de adâncime , probe pentru determinarea oxigenului Conservarea, transportul şi înregistrarea probelor de apă: reactivi de conservare unde este cazul; păstrarea la temperaturi scăzute, conservarea termică; reguli de transport, fişă de recoltare; etichetare Buletin de prelevare: nume apă, zona de prelevare, punct de prelevare, data si ora, modul de recoltare, aspectul probei în momentul recoltării, condiţii meteorologice, modul de conservare

11.3.Determină indicatori de calitate ai apei

Aparatura: -sticlărie, creuzete, capsule, cleme, stative, bec de gaz, site de azbest, trepiede

Reactivi: -corespunzători fiecărei determinări Determinări - indicatori organoleptici: gust, miros - indicatori fizici: culoare, turbiditate, suspensii totale, conductivitate - indicatori chimici: pH, alcalinitate, aciditate, regim de oxigen (oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn), regim de mineralizare (reziduu fix, calciu şi magneziu, duritate totală, duritate temporară, sulfaţi, cloruri, regim toxic (azotaţi, azotiţi) Rezultatele determinărilor experimentale- calcule de concentraţii (conform formulelor de calcul)- grafice; - surse de eroricompletare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate, documente de însoţire)

11.4. Interpretează rezultatele analizelor efectuate apei

Compararea rezultatelor experimentale cu valorile prevăzute în standarde (- standarde române, standarde internaţionale referitoare la calitatea apelor) Estimarea calităţii probelor de apă analizate:


149

conformă, neconformă Informarea factorilor de decizie (şef ierarhic) privind rezultatele obţinute



Predarea Modulului 5 ANALIZA APEI urmăreşte şi formarea de comportamente şi atitudini cum ar fi:

formarea unui comportament de asumare a responsabilităţii faţă de munca depusă dezvoltarea unei atitudini de responsabilitate faţă de mediul înconjurător formarea unor aptitudini de lucru în echipă şi asumarea responsabilităţilor în cadrul





5. Obiectul analizei apei 6. Recoltarea probelor de apă

Dispozitive de prelevare.Procedee de recoltare a probelor de apăConservarea, transportul şi înregistrarea probelor de apă (buletine de prelevare)

7. Analize fiziceIndicatori de calitate organoleptici: miros, gustIndicatori de calitate fizici: culoare, turbiditate, suspensii totale, conductivitate

8. Analize chimiceDeterminarea pH, alcalinitate, aciditate Determinarea regimului de oxigen (oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn)Determinarea regimului de mineralizare (reziduu fix, calciu şi magneziu, duritate totală, duritate temporară, sodiu, potasiu, sulfaţi, cloruri, fosfaţi)

Determinarea regimului toxic (azotaţi, azotiţi)

Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi.


Teme (conţinuturi)Total ore

alocate


1. Obiectul analizei apei 2

2. Recoltarea probelor de apă 6 43. Analize fizice 6 44. Analize chimice 38 20

Evaluare 8 2


150

Total ore 60 30


documentaţie tehnică (standarde referitoare la ape de suprafaţă, apa potabilă, ape reziduale);

aparatură de laborator (pH-metru, conductometru, spectrofotometru, fotocolorimetru); ustensile de laborator (truse de volumetrie) fişe de lucru pentru lucrările de laborator suport de curs


problemei pusă în discuţie. Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele: Sunt centrate pe elev şi activitate Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor Încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea Realizează o comunicare multidirecţională Determină un parteneriat profesor-elevMetodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă




Exemple de activităţi de învăţare:Pentru Competenţa 11.1. : Descrie metode de analiză folosite în analiza apei

Exerciţii de identificare a aparaturii de laborator pentru efectuarea analizelor Explicaţii oferite elevului Descrierea principiului fiecărei metode de analiză Discuţii privind factorii care influenţează analizele Exerciţii de scriere a relaţiilor matematice a legilor ce stau la baza analizelor, ecuaţiilor

reacţiilor chimice ce au loc în cazul analizelor Exerciţii de definire a metodelor de analiză, identificare a unităţilor de măsură

Pentru Competenţa 11.2. Recoltează probe de apă în vederea efectuării analizelor fizico-chimice

Exerciţii de pregătire a dispozitivelor de prelevare de probe de ape Lucrări practice de prelevare de probe de ape din ape naturale Exerciţii pentru completare de buletine de prelevare

Pentru Competenţa 11.3.Determină indicatori de calitate ai apei Exerciţii de pregătire a aparaturii de laborator Explicaţii oferite elevului Descrierea funcţionării aparaturii şi instalaţiilor Lucrări practice de analize fizice a apei Lucrări practice de analize chimice a apei Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru determinarea concentraţiei apei de

analizat Exerciţii pentru completare de documente de analiză (buletine de prelevare, certificate de

calitate)______________________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul al II-lea

151

Exerciţii de întocmire a referatului care prezintă rezultatele analizei Exerciţii de colectare de date experimentale, înregistrarea lor, prelucrarea datelor,

întocmirea de graficePentru Competenţa 11.4. Interpretează rezultatele analizelor efectuate apei

Discuţii pe tema cauzelor care pot duce la erori Exerciţii de comparare a rezultatelor obţinute cu cele din normative Exerciţii de interpretare a rezultatelor analizelor : clasificarea apelor


Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.Pentru realizarea orelor de laborator tehnologic se pot efectua următoarele lucrări:

24. Determinarea indicatorilor organoleptici şi fizici25. Determinarea alcalinităţii şi acidităţii apei26. Determinarea cationilor prezenţi în apă (calciul, magneziul)27. Determinarea durităţii apei28. Determinarea anionilor prezenţi în apă (cloruri, sulfaţi, fosfaţi)29. Determinarea regimului de oxigen al apei (oxigen dizolvat, CBO5,

CCOMn)30. Determinarea regimului toxic al apei (azotaţi, azotiţi)











Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o ______________________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul al II-lea

152

răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării; Autoevaluarea Coevaluarea Tema în clasă Tema pentru acasă Investigaţia

Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de evaluare sumativă pentru competenţa 11.3.Determină indicatori de calitate ai apei din unitatea de competenţă Analiza apei



153

INSTRUMENT DE EVALUARE

Titlul unităţii: ANALIZA APEI

Numele candidatului:Număr de înregistrare:

Clasa:

Şcoala:

Data începerii:

Data finalizării:

Numele evaluatorului:

Semnătura evaluatorului:Rezultat Comentarii

În cadrul acestei evaluări veţi acoperi:Competenţa 11.3.Determină indicatori de calitate ai apei

Criterii de performanţă:(f) Selectarea şi pregătirea reactivilor,ustensilelor şi aparaturii de laborator(g) Executarea determinărilor experimentale în condiţii de securitate(h) Prezentarea rezultatelor determinărilor experimentale

Condiţii de aplicabilitate a criteriilor de performanţă:Aparatura: -sticlărie, creuzete, capsule, cleme, stative, bec de gaz, site de

azbest, trepiedeReactivi: -corespunzători fiecărei determinăriDeterminări -indicatori organoleptici: gust, miros

-indicatori fizici: culoare, turbiditate, suspensii totale, conductivitate-indicatori chimici: pH, alcalinitate, aciditate, regim de oxigen (oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn), regim de mineralizare (reziduu fix, calciu şi magneziu, duritate totală, duritate temporară, sulfaţi, cloruri, regim toxic (azotaţi, azotiţi)

Prezentarea rezultatelor calcule de concentraţii (conform formulelor de calcul)graficesurse de eroricompletare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate, documente de însoţire)

Probe de evaluare:


154

Probe practice/orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să selecteze, să pregătească reactivii, ustensilele şi aparatura de laborator şi să execute determinările experimentale în condiţii de securitate, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a) (b), conform condiţiilor de aplicabilitate.Probe scrise/practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să prezinte rezultatele determinărilor experimentale, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Există 24 activităţi de evaluare care trebuie efectuate în cadrul acestui instrument de evaluare.

INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI

Vă rugăm să citiţi aceste note înainte de a începe efectuarea activităţilor de evaluare:

Citiţi cu atenţie toate activităţile de evaluare înainte de a începe efectuarea lor

Orice probleme pe care le observaţi trebuie aduse la cunoştinţa evaluatorului înainte de a începe efectuarea activităţilor de evaluare

Asiguraţi-vă că aveţi la dispoziţie instrumentele şi materialele necesare pentru parcurgerea acestei evaluări înainte de a începe efectuarea activităţilor

Asiguraţi-vă că aţi trecut numele, data şi numărul de înregistrare pe fiecare foaie de hârtie pe care o predaţi evaluatorului

Efectuaţi toate activităţile de evaluare solicitate

Când terminaţi asiguraţi-vă că aţi predat toate documentele corespunzătoare evaluatorului


155

ANALIZA APEICompetenţa 11.3.Determină indicatori de calitate ai apei

Sarcina 1Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică alcalinitatea unei probe de apă.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data1. Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară operaţiei

de titrare2. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, soluţie etalon3. Determinaţi experimental factorul de corecţie al soluţiei de

titrant, în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 3 probe). Măsuraţi probe de 10 ml.

4. Dozaţi volumetric proba de apă, în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 100 ml.

5. Calculaţi factorul de corecţie al soluţiei de titrant

6. Calculaţi alcalinitatea apei

Sarcina 2Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică aciditatea unei probe de apă.


de titrare8. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, soluţie etalon9. Determinaţi experimental factorul de corecţie al soluţiei de

titrant, în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 3 probe). Măsuraţi probe de 10 ml.

10. Dozaţi volumetric proba de apă, în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 100 ml.

11. Calculaţi factorul de corecţie al soluţiei de titrant

12. Calculaţi aciditatea apei


156

Sarcina 3Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică concentraţia calciului dintr-o probă de apă.


de titrare14. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, soluţie asigurare

pH15. Dozaţi volumetric Ca2+, în condiţii de securitate a muncii

(efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 100 ml. Asiguraţi pH-ul 12-13

16. Calculaţi concentraţia Ca2+

Sarcina 4 Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică concentraţia ionului Cl¯ dintr-o probă de apă.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data17. . Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară operaţiei

de titrare18. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator.19. Dozaţi volumetric Cl¯, în condiţii de securitate a muncii

(efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 100 ml. 20. Calculaţi concentraţia Cl¯.

Sarcina 5Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică duritatea totală a unei probe de apă.


de titrare22. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, alţi reactivi23. Dozaţi volumetric proba de apă, în condiţii de securitate a

muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 100 ml. Asiguraţi pH-ul 10

24. Calculaţi duritatea totală a apei


157

MODULUL 6. FABRICAREA COMPUŞILOR ANORGANICI


6.1. Locul modulului în cadrul planului de învăţământModulul 6. FABRICAREA COMPUŞILOR ANORGANICI se studiază la Şcoala postliceală ,cu durata de doi ani şi va fi predată de ingineri de specialitate.

Curriculum-ul şcolar pentru Modulul 6 FABRICAREA COMPUŞILOR ANORGANICI, se studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul al II-lea , câte 2 ore/săptămână timp de 30 de săptămâni teorie şi 15 şedinţe a cîte 4 ore fiecare de pregătire practică, fiind un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea în specialitate a tehnicianului.


Tipul activităţii Teorie Pregătire practicăOre predare (teorie) 2 ore/săptămână 15 şedinţe x 4 ore


Lista competenţelor incluse în unitatea de competenţă corespunzătoare modulului 6: FABRICAREA COMPUŞILOR ANORGANICI

Competenţe:1. Analizează procesele de obţinere a produselor anorganice

2. Interpretează influenţa parametrilor tehnologici asupra proceselor de obţinere produselor anorganice

3. Coordonează activitatea de producţie în instalaţiile de obţinere a produselor anorganice

4. Monitorizează activitatea de producţie în vederea funcţionării optime a instalaţiilor de obţinere a produselor anorganice

5. Verifică aplicarea normelor de tehnica securităţii şi sănătăţii în muncă, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia mediului în instalaţiile de obţinere a produselor anorganice.


Unitatea de competenţă:13. FABRICAREA COMPUŞILOR ANORGANICICompetenţe Conţinuturi tematice13.1. Analizează procesele de obţinere a produselor anorganice

Reacţii chimice:- exoterme, endoterme

Caracterizare:- viteză de reacţie- constantă de echilibru

Procese tehnologice de sinteză a amoniacului şi acizilor anorganici:


158

- obţinerea NH3

- obţinerea HNO3

- obţinerea H2SO4

- obţinerea H3PO4

- obţinerea Na2CO3

- obţinerea NaOH prin caustificare şi electroliză

- obţinerea clorului prin electroliză- obţinerea produselor derivate: HCl,

hipocloriţi, clorură de varMaterii prime:

- aer, metan- NH3,aer- pirita, oxigen- apatita, H2SO4, H3PO4

- sare, calcar, amoniac, Na2CO3

Materii auxiliare:- inhibitori de coroziune, catalizatori

Utilităţi:apă, abur, energie electrică, aer AMC, combustibilProduse finite:

- NH3

- HNO3

- H2SO4

- H3PO4

- Na2CO3, - NaOH, - HCl, hipocloriţi

Utilaje:- reactoare de sinteză:- reactor pentru oxidarea NH3

- coloana de absorbţie a NH3

- autoclave- cuptor pentru obţinerea gazelor sulfuroase- reactorul pentru conversia SO2

- cuptorul de var, coloane de carbonatare, coloană de absorbţie

- filtrul celular, calcinator- celule de electroliză, dezamalgamator- soba de sinteză

13.2. Interpretează influenţa parametrilor tehnologici asupra proceselor de obţinere a produselor anorganice

Parametri tehnologici- temperatură- presiune- debit- nivel

13.3. Coordonează activitatea de producţie în instalaţiile de obţinere a produselor anorganice

Reglementări:- regulament de fabricaţie, caracteristicile instalaţiilor


159

Aprovizionare:- planifică consumurile specifice pe fiecare fază- completează caietul de rapoarte privind aprovizionarea materii prime, materiale auxiliare şi utilităţiStocuri:- materii prime, auxiliare şi produse prevăzute de documentaţia tehnică pe o perioadă de timp;Intervenţie:- manevre în instalaţii- evacuarea accidentatului din zona afectată- anunţatea compartimentului apărarea împotriva incendiilor- informarea pe cale ierarhică a incidetului funcţionalDocumente de lucru:- rapoarte de lucru- permise de lucru- baze de date referitoare la: stocuri, parametrii de lucru, randamente de proces- fişe individuale de protecţia muncii

13.4. Monitorizează activitatea de producţie în vederea funcţionării optime a instalaţiilor de obţinere a produselor anorganice

Funcţionare optimă:- parametrii normali de lucru- calitatea produselor obţinute- eficienţa economică a proceselor- securitatea personalului- protecţia mediului

Atribuţii de serviciu:- conform fişei postului- predare-primire schimb

13.5 Verifică aplicarea normelor de tehnica securităţii şi sănătăţii în muncă, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia mediului în instalaţiile de obţinere a produselor anorganice.

Echipament individual de protecţie:- cască, ochelari, mască, mănuşi, salopetă, cizme / bocanciProceduri:- norme specifice şi instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia mediului la instalaţiile de sinteză organicăLegislaţie:- Legea 307/12.07.2006 de apărare împotriva incendiilor- Legea 319/14.07.2006 de securitate şi sănătate în muncă- Legea 137/1995 de protecţei a mediului, republicată în 1999


explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi______________________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul al II-lea

160

Predarea Modulului 6. FABRICAREA COMPUŞILOR ANORGANICI urmăreşte formarea de comportamente şi atitudini cum ar fi:

formarea unui comportament de eficienţă economică în exploatarea instalaţiilor din industria chimica anorganica






Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este următorul:Conţinuturi tematice1. Fabricarea amoniacului- Generalităţi- Reacţii chimice- Factorii care influenţează procesul- Obţinerea gazelor brute de sinteză- Purificarea gazelor brute- Sinteza propriu-zisă- Măsuri de prevenire a poluării mediului- Norme PM şi PSI2. Fabricarea acidului azotic- Oxidarea amoniacului - Prelucrarea gazelor nitroase pentru obţinerea acidului azotic- Procedee industriale de obţinerea acidului azotic- Măsuri de prevenire a poluării mediului- Norme PM şi PSI3. Fabricarea acidului sulfuric- Materii prime- Procedeul de contact (fazele procesului, schema bloc)- Utilizările şi propietăţile acidului sulfuric- Norme PM şi PSI

4. Fabricarea acidului fosforic- Materii prime- Obţinerea acidului fosforic(reacţii chimice, faze, schema bloc)- Măsuri de prevenire a poluării mediului- Norme PM şi PSI


161

5. Obţinerea carbonatului de sodiu (procedeul Solvay)- reacţii chimice- materii prime- fazele procesului tehnologic (condiţii de lucru, proces tehnologic, utilaje, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor)- Norme PM şi PSI- Măsuri de prevenire a poluării mediului6. Obţinerea hidroxidului de sodiua) procedeul caustificării carbonatului de sodiu

- materii prime- fazele procesului tehnologic- măsuri de protecţie a muncii

b) procedeul electrolitic- materii prime şi auxiliare- reacţii chimice- procedeul cu diafragmă (procese la electrozi, relizare practică, elctrolizoare)- procedeul cu catod de mercur(procese în electrolizor, în dezamalgator, realizare practică, dezamalgamatorul)- prelucrarea produselor de la electroliză (clor ,leşie electrolitică)

- Norme PM şi PSI- Măsuri de prevenire a poluării mediului7. Fabricarea acidului clorhidric- reacţii chimice- fazele procesului- soba de sinteză- Norme PM şi PSI- Măsuri de prevenire a poluării mediului

8. Fabricarea compuşilor oxigenaţi ai clorului- fabricarea hipocloriţilor- fabricarea clorurii de var- Norme PM şi PSI- Măsuri de prevenire a poluării mediului




scheme tehnologice (folii retroproiector, planşe) şi scheme constructive de utilaje (folii retroproiector);

instalaţii tehnologice didactice în cadrul laboratorului tehnologic



conversaţia euristică – pentru însuşirea principiilor teoretice, a influenţei parametrilor tehnologici asupra desfăşurării proceselor studiate;

observarea dirijată, descoperirea, demonstraţia – pentru identificarea şi descrierea fluxurilor tehnologice studiate;


162

problematizarea – pentru efectuarea de calcule tehnologice pentru determinarea consumurilor specifice.

Se consideră că utilizarea unor metode active de învăţare va fi deosebit de utilă în eficientizarea procesului de învăţare, având în vedere experienţa căpătată de cursanţi la locul de muncă.


Normele de exploatare şi întreţinere specifice instalaţiilor prezentate teoretic la acest modul se pot fixa şi prin operarea directă de către cursanţi a instalaţiilor din laboratorul tehnologic, staţii micropilot şi prin activitatea desfăşurată la locul de muncă la agenţii economici de profil.

În măsura în care dotările proprii o permit, este indicat ca numărul temelor care se predau în laborator să se extindă, oferind posibilitatea cursanţilor să studieze funcţionarea şi exploatarea utilajelor pe instalaţii pilot, machete funcţionale sau soft didactic.


Pentru fixarea cunoştinţelor şi adaptarea la modul de lucru în echipă, se pot da spre execuţie -unei echipe de 2-3 cursanţi- miniproiecte care să aibă ca temă descrierea unui proces tehnologic.



Se pot utiliza atât la teorie cât şi la pregătire practică tipuri de instrumente de evaluare cum ar fi fişe de lucru, fişe de observare, fişe de autoevaluare în timpul parcurgerii modulului.





163

Anexa 1INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 1

Titlul Unităţii : 13. FABRICAREA COMPUŞILOR ANORGANICI,Competenţa13.1. Analizează procesele de obţinere a produselor anorganice

Pentru evaluarea competenţei C13.1. Analizează procesele de obţinere a produselor anorganice, din cadrul unităţii de competenţă tehnică specializată, se recomandă următorul exemplu de instrument de evaluare:








164

Evaluarea 1Această evaluare se referă la:Titlul Unităţii: 13. FABRICAREA COMPUŞILOR ANORGANICI

Competenţa 13.1. Analizează procesele de obţinere a produselor anorganice


(a) Caracterizarea reacţiilor chimice care stau la baza proceselor tehnologice de obţinere a produselor anorganice

(b) Identificarea materiilor prime, materialelor auxiliare, utilităţilor necesare obţinerii produselor anorganice

(c) Caracterizarea produselor anorganice obţinute(d) Caracterizarea utilajelor specifice proceselor tehnologice de obţinere a produselor

anorganice

Condiţii de aplicabilitate:Reacţii chimice - exoterme, endotermeCaracterizare - noţiuni de termodinamică şi cineticăProcese tehnologice de obţinere a produselor anorganice

- obţinerea NH3

- obţinerea HNO3

- obţinerea H2SO4

- obţinerea H3PO4

- obţinerea Na2CO3

- obţinerea NaOH prin caustificare şi electroliză- obţinerea clorului prin electroliză- obţinerea produselor derivate: HCl, hipocloriţi, clorură de var

Materii prime: - aer, metan- NH3,aer- pirita, oxigen- apatita, H2SO4, H3PO4

- sare, calcar, amoniac, Na2CO3 Materii auxiliare: - inhibitori de coroziune, catalizatoriUtilităţi: - apă, abur, energie electrică, aer AMC, combustibilProduse anorganice - NH3

- HNO3

- H2SO4

- H3PO4

- Na2CO3, - NaOH, - HCl, hipocloriţi

Utilaje: - reactoare de sinteză:- reactor pentru oxidarea NH3

- coloana de absorbţie a NH3

- autoclave- cuptor pentru obţinerea gazelor sulfuroase


165

- reactorul pentru conversia SO2

- cuptorul de var, coloane de carbonatare, coloană de absorbţie- filtrul celular, calcinator- celule de electroliză, dezamalgamator- soba de sinteză

Probe de Evaluare:

Probe orale/ scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze procesele de obţinere a produselor anorganice, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a),conform condiţiilor de aplicabilitate.

Probe orale/ scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice materiile prime, materialele auxiliare, utilităţile necesare proceselor de obţinere a produseloranorganice şi să caracterizeze produsele obţinute din acestea, aşa cum se precizează în criteriilor de performanţă (b) şi (c), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Probe orale/ scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze utilajelespecifice proceselor tehnologice de obţinere a produselor anorganice, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (d), conform condiţiilor de aplicabilitate.


166

Evaluare - Analizează procesele de sinteză a amoniacului şi a acizilor anorganici

(a) Caracterizarea reacţiilor chimice care stau la baza proceselor tehnologice de sinteză a amoniacului şi acizilor anorganici

I. Completaţi reacţiile chimice catacteristice fiecărei faze şi arătaţi condiţiile de desfăşurare (cinetic şi termodinamic)

Faze Reacţii chimice Condiţii Evaluator DataOxidarea parţială a metanului cu vapori de apăConversia CO cu vapori de apă Purificarea gazelor-hidrogenarea catalitică a impurităţilorSinteza amoniacului

(d) Identificarea materiilor prime, a materialelor auxiliare şi utilităţilor necesare în sinteze

II. În coloana A sunt indicate materiile prime, iar în coloana B, produsele ce se obţin din acestea. Scrieţi pe fişa de evaluare, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.

A. materiile prime B. produsele oţinute 1. aer, metan2. amoniac, aer3. pirită, oxigen4. apatită, H2SO4, H3PO4

5. pirită, apatită

a. HNO3

b. H2SO4

c. H3PO4

d. NH3

Enunţ Răspunsul elevului Evaluator Data1234

(c) Caracterizarea produselor obţinute prin sinteză

III. Precizaţi caracteristicile următorilor produşi:

Produşi Caracteristici Evaluator Data1. NH3

2. HNO3

3. H2SO4


167

4. H3PO4

(d) Caracterizarea utilajelor specifice proceselor tehnologice de sinteză a amoniacului şi acizilor anorganici

III. Priviţi cu atenţie schema tehnologică alăturată şi răspundeţi pe fişa de evaluare cerinţelor următoare:

a. denumirea procesului tehnologic care se realizează în acestă instalaţie;

b. indicaţi denumirea utilajului 5 şi reacţia care loc în acesta;

c. caracterizarea reactoruluide sinteză.

Cerinţa Răspunsul Evaluatorul Data

a

b

c


168

MODULUL 7. FABRICAREA COMPUŞILOR ORGANICI



Modulul 7. FABRICAREA COMPUŞILOR ORGANICI se studiază la Şcoala

postliceală ,cu durata de doi ani şi va fi predată de ingineri de specialitate.

Curriculum-ul şcolar pentru Modulul 7 FABRICAREA COMPUŞILOR ORGANICI, se

studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul al II-lea , câte 2

ore/săptămână timp de 30 de săptămâni teorie şi 15 şedinţe a cîte 4 ore fiecare de pregătire practică,

fiind un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea în specialitate a tehnicianului.


Tipul activităţii Teorie Pregătire practică

Ore predare (teorie) 2 ore/săptămână 15 şedinţe x 4 ore

Total: 120 ore/an din

care:60 ore/an 60 ore/an

Lista competenţelor incluse în unitatea de competenţă corespunzătoare modulului 7:

FABRICAREA COMPUŞILOR ORGANICI

Competenţe:

1. Identifică şi analizează procesele de obţinere a produselor organice.

2. Interpretează influenţa parametrilor tehnologici asupra proceselor de obţinere a

produselor organice.

3. Efectuează calcule tehnologice la utilaje tip şi instalaţii.

4. Monitorizează activitatea de producţie în vederea funcţionării optime a

instalaţiilor de obţinere a produselor organice.

5. Verifică aplicarea normelor de tehnica securităţii şi sănătăţii în muncă, apărarea

împotriva incendiilor şi protecţia mediului în instalaţiile de obţinere a produselor

organice.


Unitatea de competenţă:14. FABRICAREA COMPUŞILOR ORGANICI

Competenţe Conţinuturi tematice

14.1. Identifică şi analizează

procesele de obţinere a

Clase de compuşi organici.

Funcţiuni organice.

______________________________________________________________________________________________________169Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul asl II-lea

produselor organice. Tipuri de reacţii în fabricarea compuşilor organici:

- de substituţie

- de adiţie

- de eliminare

- de scindare

Procese unitare în fabricarea compuşilor organici.

- Halogenarea.Fabricareaclorurii de vinil

- Oxidarea benzenului.

- Amoxidarea. Fabricarea acrilonitrilului.

- Sulfonarea. Sulfonarea continuă a benzenului.

- Nitrarea.

- Hidrogenarea. Reducerea.

- Oxosinteza.

- Polimerizarea şi policondensarea.

Materii prime naturale şi sintetice

- ţiţei, cărbuni, gaze naturale

- seminţe, cereale,lemn

- celuloză.

- aer

- apa

Materiale auxiliare

- promotori,

- solvenţi,

- catalizatori,

- plastefianţi,

- emulgatori,

- antioxidanţi,

- inhibitori de coroziune.

Utilităţi

- apă, abur, energie electrică, aer, combustibili.

Produse obţinute

- compuşi halogenaţi - clorura de vinil

- compuşi hidroxilici

- compuşi carbonilici şi carboxilici


170

- acizi sulfonici

- nitroderivaţi

- amine

- polimeri

- tenside

- celuloză şi hârtie

14.2. Interpretează influenţa

parametrilor tehnologici asupra

proceselor de obţinere a

produselor organice

Parametri tehnologici

- temperatură

- presiune

- debit

- nivel

- catalizator

- raport între reactanţi

- timp de contact între reactanţi

14.3. Coordonează activitatea de

producţie în instalaţiile de

obţinere a produselor organice

Reglementări:

- regulament de fabricaţie, caracteristicile instalaţiilor

Aprovizionare:

- planifică consumurile specifice pe fiecare fază

- completează caietul de rapoarte privind aprovizionarea

materii prime, materiale auxiliare şi utilităţi

Stocuri:

- materii prime, auxiliare şi produse prevăzute de

documentaţia tehnică pe o perioadă de timp;

Intervenţie:

- manevre în instalaţii

- evacuarea accidentatului din zona afectată

- anunţatea compartimentului apărarea împotriva

incendiilor

- informarea pe cale ierarhică a incidetului funcţional

Documente de lucru:

- rapoarte de lucru

- permise de lucru

- baze de date referitoare la: stocuri, parametrii de lucru,

randamente de proces


171

- fişe individuale de protecţia muncii

14.4. Monitorizează activitatea

de producţie în vederea

funcţionării optime a instalaţiilor

de obţinere a produselor

organice

Funcţionare optimă:

- parametrii normali de lucru

- calitatea produselor obţinute

- eficienţa economică a proceselor

- securitatea personalului

- protecţia mediului

Atribuţii de serviciu:

- conform fişei postului

- predare-primire schimb

14.5 Verifică aplicarea normelor

de tehnica securităţii şi sănătăţii

în muncă, apărarea împotriva

incendiilor şi protecţia mediului

în instalaţiile de obţinere a

produselor organice.

Echipament individual de protecţie:

- cască, ochelari, mască, mănuşi, salopetă, cizme / bocanci

Proceduri:

- norme specifice şi instrucţiuni proprii de securitate şi

sănătate în muncă, apărarea împotriva incendiilor şi

protecţia mediului la instalaţiile de sinteză organică

Legislaţie:

- Legea 307/12.07.2006 de apărare împotriva incendiilor

- Legea 319/14.07.2006 de securitate şi sănătate în muncă

- Legea 137/1995 de protecţei a mediului, republicată în

1999



Predarea Modulului 7. FABRICAREA COMPUŞILOR ORGANICI urmăreşte formarea

de comportamente şi atitudini cum ar fi:

formarea unui comportament de eficienţă economică în exploatarea instalaţiilor din

industria chimica organică;

dezvoltarea unei atitudini de responsabilitate faţă de mediul înconjurător;

formarea unor aptitudini de lucru în echipă şi asumarea responsabilităţilor în cadrul

acesteia;

formarea de aptitudini de coordonare a echipei de lucru;



172

Conţinuturile vor fi parcurse în scopul realizării competenţelor pentru abilităţi cheie şi

tehnice specializate din Standardul de pregătire profesională.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,

în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.

Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este

următorul:

Conţinuturi tematice

Compuşi organici.

Funcţiuni organice. Tipuri de reacţii. Scheme şi faze de fabricaţie. Procese

chimice unitare.

Materii prime

Gaze naturale. Ţiţei. Chimizarea gazului metan şi a ţiţeiului. Apa.Cărbunii.


173

Procese unitare

Halogenarea: definiţie, agenţi de reacţie, reacţii chimice (substituţie, adiţie).

Fabricarea clorurii de vinil.

Oxidarea : definiţie, agenţi de oxidare, reacţii chimice. Fabricarea anhidridei

maleice.

Sulfonarea: definiţie, agenţi de sulfonare. Fabricarea acidului benzen sulfonic

prin procedeul continuu.

Nitrarea: definiţie, agenţi de nitrare, recţii chimice.Fabricarea nitro- benzenului

prin procedeul continuu.

Hidrogenarea: definiţie, agenţi şi catalizatori, tipuri de reacţii de hidrogenare.

Hidrogenarea acizilor graşi.

Reducerea: definiţie, reacţii chimice. Fabricarea anilinei.

Oxosinteza: definiţie, reacţii chimice, produse obţinute.

Polimerizarea şi policondensarea.

Polimerizarea : definiţie, grad de polimerizare, agenţi de polimerizare,

tipuri de reacţii de polimerizare, structura şi proprietăţile

polimerilor, procedee de polimerizare. Fabricarea polietilenei de

joasă presiune.

Policondensarea: definiţie, produse obţinute prin policondensare.

Fabricarea tensidelor : tenside anionice, tenside cationice, tenside neionice.

Obţinerea celulozei şi hârtiei.




soft-uri educaţionale (scheme dinamice);

videoproiector;

calculator;

scheme tehnologice şi scheme constructive de utilaje (folii retroproiector, scheme pe

suport electronic);

instalaţii tehnologice didactice în cadrul laboratorului tehnologic.


174

Se recomandă ca pentru fiecare proces tehnologic să se trateze următoarele probleme: definiţia

procesului, agenţi de reacţie, operaţii şi faze, utilaje, măsuri de protecţia muncii şi P.S.I.,

domenii de utilizare pentru produsele obtinute, agenţi poluanti, efectele agenţilor poluanti

asupra mediului, metode de prevenire şi limitare a poluarii.

Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de:

dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material

didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştintelor şi formarea deprinderilor pentru membrii

grupului de elevi instruiţi.

Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de cultură de specialitate şi de laborator

tehnologic.

Orele de cultură de specialitate vor avea un pronunţat caracter participativ, utilizând fişe de

lucru, fişe de observaţie precum şi metodele prezentate mai sus.

Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice sau la agenţii economici dacă şcoala nu

dispune de baza materială necesară.

Se recomandă împărţirea elevilor în grupe de minim 12 elevi la laboratorul tehnologic; fiecare

grupă va primi o fişă de lucru cuprinzând sarcini concrete, sarcini ce trebuie rezolvate într-un

anumit interval de timp care este anunţat de profesor. Elevii fiecărei grupe caută împreună soluţii

pentru sarcinile de lucru cuprinse în fişă. În acest mod se stimulează atât creativitatea individuală,

cât şi cea de grup.. De asemenea elevii pot primi câte o fişă proprie care să cuprindă sarcini de lucru

ce pot fi rezolvate individual.

În cadrul instruirii practice în laboratorul tehnologic competenţele se realizează pe parcursul a mai

multor şedinţe de laborator, prin aplicarea diferitelor strategii de predare/învăţare cum ar fi:

A. Strategia lucrului individual;

B. Strategia lucrului pe grupe.

Activitatea se poate desfăşura cu clasa impărţită pe grupe mari à 6-8 elevi sau pe

grupe micià2-3 elevi)

C. Strategia concurenţială

activitatea se poate desfăşura frontal, cu clasa impăţtita în două sau cu clasa impărţită pe

grupe mari à 6-8 elevi;

tema fiecărei grupe fiind evaluată de celelalte grupe, activitatea de evaluare fiind

monitorizată de profesor

D. Strategia mixtă (lucrul concurenţial pe grupe)


175

activitatea se poate desfăşura cu clasa impărţiăa pe grupe mari à 6-8 elevi sau pe grupe

micià2-3 elevi;

aceleaşi lucrări sunt efectuate în paralel de două grupe, care în final isi prezintă şi compară

rezultatele obţinute;

profesorul este moderator şi arbitru în acelaşi timp; elevii isi autoevaluează activitatea;

grupele se păstrează mai multe şedinţe pentru a putea fi desemnat câştiăatorul unui capitol

Pentru realizarea orelor de laborator tehnologic se pot efectua următoarele lucrări:

1. Analiza anilinei tehnice

2. Analiza fenolului – conţinut în fenol, punct de congelare

3. Esterificarea acidului acetic cu etanol – calcule de bilanţ de materiale,

puritate/indice de refracţie

4. Analiza săpunurilor

5. Determinarea indicelui de saponificare a grăsimilor

6. Sinteza aspirinei – analize de puritate/randament, punct de topire

7. Analiza medicamentelor (vitamina C)

8. Prepararea extractelor vegetale de uz cosmetic

9. Prepararea coloranţilor de uz cosmetic (metilorange)

10. Analiza grăsimilor (uleiurilor) de uz cosmetic

11. Obţinerea unei creme

12. Analiza cremelor.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:

Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinilor

faţă de o sarcină dată şi a comunicarii;

Autoevaluarea

Coevaluarea

Tema în clasă

Tema pentru acasă

Investigatia

Normele de exploatare şi întreţinere specifice instalaţiilor prezentate teoretic la acest modul se pot

fixa şi prin operarea directă de către cursanţi a instalaţiilor din laboratorul tehnologic, staţii

micropilot şi prin activitatea desfăşurată la locul de muncă la agenţii economici de profil.


176

În măsura în care baza materială este adecvată, este indicat ca numărul temelor care se predau în

laborator să se extindă, oferind posibilitatea cursanţilor să studieze funcţionarea şi exploatarea

utilajelor pe instalaţii pilot, machete funcţionale sau soft didactic.


Pentru fixarea cunoştinţelor şi adaptarea la modul de lucru în echipă, se pot da spre execuţie

-unei echipe de 2-3 cursanţi- miniproiecte care să aibă ca temă descrierea unui proces tehnologic.

Întocmirea miniproiectului se poate referi la un proces studiat atât în cadrul orelor de pregătire

teoretică cât şi /sau la pregătirea practică.

Evaluarea se face continuu şi sumativ ţinându-se cont de finalităţile urmărite şi anume de

realizarea competenţelor impuse prin Standardul de Pregătire Profesională.

Se pot utiliza atât la teorie cât şi la pregătire practică tipuri de instrumente de evaluare cum

ar fi fişe de lucru, fişe de observare, fişe de autoevaluare în timpul parcurgerii modulului.

Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească

gradul de dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele

ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.

Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite,

în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în

vedere progresul realizat de acesta.

Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în

modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a

evaluării pe competenţe în anexa 1.


177

Anexa 1

Titlul Unităţii: 14. FABRICAREA COMPUŞILOR ORGANICI

Competenţa 14. 3. Efectuează calcule tehnologice la utilaje tip şi instalaţii.


(a) Selectarea indicatorilor de consum caracteristici proceselor tehnologice.

(b) Efectuarea de calcule tehnologice specifice proceselor tehnologice.

(c) Evaluarea rezultatelor calculelor tehnologice.

(d) Reglarea parametrilor tehnologici în vederea menţinerii în valorile prescrise.


Indicatori de consum: - consumuri specifice, productivitate, conversie,

randament

Calcule tehnologice - bilanţ de materiale, bilanţ termic, randament, conversie,

productivitate

Evaluarea rezultatelor - consumuri specifice normale

- abateri de la indicatorii de consum

Parametrii tehnologici - temperatură, presiune, nivel, debit

Reglează - în conformitate cu instrucţiunile de lucru

a)

Identificaţi indicatorii tehnico-economici din tabelul următor care corespund definiţiilor date:

Nr. crt Definiţia Indicator

tehnico-

Evaluator Dată


178

economic

1.Cantitatea de reactant consumată

pentru obţinerea unei unităţi de masă

(Kg,t) de produs.

2.

Cantitatea de energie consumată

pentru obţinerea unei unităţi de masă

(kj./t ) de produs.

3.

Raportul dintre cantitatea de produs

obţinut în condiţiile reale din reactor

şi cantitatea de produs teoretic ce s-ar

oţine în aceleaşi condiţii reale din

reactor.

4.

Transformarea realizată la o singură

trecere a materiei prime prin aparatul

de reacţie.

5.

Transformările care au loc la o

singură trecere a materiei prime peste

catalizator.

b)

Intocmiţi schema de principiu a bilanţului general de materiale şi termic al unui proces

tehnologic.

Nr. A- indicatorul B- Schema bilanţului Evaluator Dată

6. Bilanţ de materiale

7. Bilanţ termic

c) Calcularea indicatorilor tehnico-economici folosind algoritmi de calcul

Completaţi tabelul de mai jos cu relaţiile de calcul pentru indicatorii tehnico-economici din

coloana A, precizand semnificatia notaţiilor.

Nr. A- indicatori B- relatie de calcul Evaluator Dată


179

tehnico-economici

8. Randament , %

9. Conversie , %

10. Selectivitate, %

Sarcina 4

Se supun clorurării 546 kg benzene/şarjă. Masa de reacţie rezultată după terminarea

procesului conţine 78,75% clorbenzen, 14,7%diclorbenzen şi 6,55% benzen nereacţionat. Calculaţi

indicatorii tehnico- economici menţionaţi în tabelul următor :

Nr.

crt

A- indicatori

tehnico-

economici

Calcul Rezultat Evaluator Dată

11. Consum

specific de

benzen pentru

1 tonă

clorbenzen

12. Randamentul

de formare a

clorbenzenului

13. Conversia

utilă a

benzenului

14. Conversia

totală a

benzenului


180

d) Aprecierea eficienţei procesului tehnologic pe baza valorilor indicatorilor tehnico-

economiciCompletaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Nr.crt Eficienţa procesului tehnologic Evaluator Dată

15. Cu cât consumul specific de materiale este mai ………..cu

atât eficienţa procesului este mai mare.

16. Un proces eficient are randamentul cât mai ……..

17. Conversia ……... a materiei prime scade …………………

INSTRUCŢIUNI şi GHID PENTRU EVALUATOR

- FABRICAREA COMPUŞILOR ORGANICI -

A. INSTRUCTIUNI PENTRU EVALUATOR

INSTRUCTIUNI GENERALE

1. Fiecare sarcină de evaluare trebuie completată în mod normal în cadrul unei singure

sesiuni didactice.

2. Candidatul trebuie să raspundă la intrebarile din instrumentul de evaluare şi apoi să

inapoieze evaluatorului lucrarea cu răspunsurile completate.

3. In cazul probelor de evaluare scrise sau orale, evaluatorul trebuie să verifice

răspunsurile candidatilor pe baza răspunsurilor model oferite. Cu toate acestea,

răspunsurile model nu reprezintă neaparat toate răspunsurile posibile sau singurele

răspunsuri corecte şi evaluatorul trebuie să îşi folosească propria judecată atunci

când evaluează candidaţii.


181

4. In cazul probelor de evaluare practice, evaluatorul trebuie să verifice performanţa

candidaţilor pe baza oricăror liste de verificare cu exemple şi/sau a oricaror fişe cu

exemple puse la dispozitie. Candidaţii trebuie să efectueze cu succes fiecare

activitate de pe lista de verificare.

5. Intrebările orale se pot utiliza alături de alte forme de evaluare pentru a obţine dovezi

suplimentare şi/sau pentru a rezolva anumite probleme minore legate de performanţa

unui candidat. În cazul în care sunt utilizate întrebări orale, evaluatorul trebuie să

specifice acest lucru în cadrul unei note scrise şi semnate pe lucrarea candidatului.

6. Instrumentele de evaluare rezolvate şi orice fişe tipărite solicitate ale fiecărui

candidat trebuie introduse în dosarul corespunzător.

INSTRUCTIUNI SPECIFICE ACESTEI UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ

1. Există 17 de activităţi de evaluare care trebuie efectuate pentru competenţa 23.2.

2. Este posibil ca activităţile de evaluare din cadrul acestei unităţi de competenţă să se

efectueze pe o perioada mai mare de timp care cuprinde mai multe sesiuni didactice.

Toate instrumentele de evaluare din cadrul acestui pachet se pot utiliza ca reevaluări.


182

Anexa B.

GHID PENTRU EVALUATOR

FABRICAREA COMPUŞILOR ORGANICI

Competenţa 14.3.: Efectuează calcule tehnologice la utilaje tip şi instalaţii.

a) Identificarea şi definirea indicatorilor tehnico-economici ai proceselor tehnologice

Scrieţi definiţia indicatorilor tehnico-economici prezentaţi în tabelul următor.

Nr.

crt

Indicator tehnico-

economic

Definitia Evaluator Data

1.Consum specific de

materiale

Cantitatea de reactant consumată

pentru obţinerea unei unităţi de maă

(1kg,1t) de produs.

2.Consum specific de

energie

Cantitatea de energie consumată

pentru obţinerea unei unităţi de

maăa (1kg,1t ) de produs.

3. Randament

Raportul dintre cantitatea de produs

oţtinut în condiţiile reale din reactor

şi cantitatea de produs teoretic ce s-

ar obtine în aceleaşi condiţii reale

din reactor.

4. Conversie

Transformarea realizată la o singura

trecere a materiei prime prin

aparatul de reacţie

5. Selectivitate

Transformările care au loc la o

singură trecere a materiei prime

peste catalizator


183

b) Intocmirea schemelor de bilanţ de materiale şi bilanţ termic ale proceselor tehnologice

Intocmiţi schema generală a bilanţului de materiale şi termic al unui proces tehnologic.

Nr. A- indicatorul B- Schema bilanţului Evaluator Data

6. Bilanţ de materialemateriale intrate + materiale existente =

materiale ieşite + materiale rămase

7. Bilanţ termic călduri intrate (Qi) = călduri ieşite (Qe)

c) Calcularea indicatorilor tehnico-economici folosind algoritmi de calcul

Completaţi tabelul de mai jos cu relatia de calcul pentru indicatorii tehnico-economici din

coloana A, precizând semnificaţia notaţiilor.

Nr. A- indicatori

tehnico-economici

B- relaţie de calcul Evaluator Data

8. Randament , % η =

9. Conversie , %moli mat. primătransformată x 100

moli materie primă introdusă

10. Selectivitate, %produs util obtinut x 100

materie prima transformată la o trecere

Se supun clorurării 546kg benzen/şarjă. Ştiind că masa de reacţie rezultată după terminarea

procesului conţine 78,75% clorbenzen, 14,7%diclorbenzen şi 6,55% benzen nereacţionat, calculaţi

indicatorii tehnico-economici precizaţi în tabelul de mai jos pentru procesul tehnologic prezentat.

Nr.

crt

A- indicatori

tehnico-

economici

Calcul Rezultat Evaluator Data

11. Consum

specific de

benzen pentru

1 tonă

clorbenzen

-cantitate de

clorbenzen obţinută;

-consum specific;

429,98 kg

1269,82 kg benzen/

t clorbenzen


184

12. Randamentul

de formare a

clorbenzenului

-cantitate practică;

- cantitate teoretică;

Gp = 429,98kg

Gt = 787,5kg

η= 54,6%

13. Conversia

utilă a

benzenului

-kmoli materie

primă transformată

în produs util ;

-kmoli materie

primă introdusă;

5,51

7

c

conversie utilă = 78,71%

14. Conversia

totală a

benzenului

-kmoli materie

prima transformată

- kmoli materie

prima introdusă.

6,51

7

conversie totală = 93%

d) Aprecierea eficienţei procesului tehnologic pe baza valorilor indicatorilor tehnico-

economici

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Nr.crt Eficienţa procesului tehnologic Evaluator Data

15. Cu cât consumul specific de materiale este mai mic cu

atât eficienţa procesului este mai mare.

16. Un proces eficient are randamentul cât mai mare

17. Conversia mică a materiei prime scade eficienţa

procesului.

Bibliografie:A, Dulcă, A. Vidraşcu – Tehnologie Chimică , EDP Buc.1990I. Niculescu, A. Dulcă, A. Vidraşcu, T. Rodeanu – Tehnologia fabricării şi prelucrării produselor

chimice, EDP Buc. 1993

MODULUL 8 AUTOMATIZAREA ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ


8.1. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ______________________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul al II-lea

185

Modulul 8. AUTOMATIZAREA ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ se studiază la Şcoala postliceală ,cu durata de doi ani şi va fi predată de ingineri de specialitate

Curriculum-ul şcolar pentru Modulul 8 AUTOMATIZAREA ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ, se studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul al II-lea , câte 1 oră/săptămână timp de 30 de săptămâni teorie şi 7,5 şedinţe a cîte 4 ore fiecare de pregătire practică, fiind un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea în specialitate a tehnicianului.

.


Tipul activităţiiTeorie Pregătire

practică1 oră/săptămână

timp de 30 de săptămâni 7,5 şedinţe x 4 ore


Lista competenţelor incluse în unitatea de competenţă corespunzătoare modulului 8: AUTOMATIZAREA ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ Competenţe:

15.1. Coordonează măsurări de parametri tehnologici

15.2. Analizează sistemele de reglare automată din industria chimică

15.3. Aplică modalităţi de conducere automatizată a unor procese tehnologice


Unitatea de competenţă: 15. AUTOMATIZAREA ÎN INDUSTRIA CHIMICĂCompetenţe Conţinuturi tematice

15.1. Coordonează măsurări de parametri tehnologici

Parametri tehnologici: presiune, temperatură,debit, nivel, umiditate, concentraţia reactanţilorMetode de măsurare: directe, indirecte, combinate, continue, discrete, de laborator, industriale, manuale, automateMijloace de măsurare: manometre, termocupluri, debitmetre, nivelmetre,higrometre, analizoare de gaze, cromatografe de procesCaracteristici metrologice: clasa de precizie, sensibilitatea, domeniul de măsurareExprimarea şi interpretarea rezultatelor:valori, unităţi de măsură, domeniul de variaţie, în funcţie de erorile de metodă şi cele introduse de mijloacele de măsurareDispozitive de afişare: indicatoare şi înregistratoare electronice şi pneumatice

15.2. Analizează sistemele de reglare automată din industria chimică

Mărimi: de intrare, de ieşire, de comandă, perturbatoareMetode de reglare: manuală, automatăLegi de reglare: P, PI, PD, PID, realizarea


186

legilor de reglare tipizate prin intermediul regulatoarelor electroniceElemente ale SRA:- traductoare (de temperatură, de presiune, de debit, de nivel, deumiditate, de concentraţie)- amplificatoare/ convertoare- regulatoare: electronice, pneumatice- elemente de execuţieTipuri de SRA:- în funcţie de variaţia în timp: cu stabilizare automată, cu program variabil, de urmărire- în funcţie de viteza de răspuns: pentru procese lente- după numărul mărimilor reglate: simple, multiple- după tipul acţiunii şi numărul de bucle: continuă, discontinuă, singulară, multiplă

15.3. Aplică modalităţi de conducere automatizată a unor procese tehnologice

Scheme bloc pentru: reglarea automată a presiunii, debitului, nivelului, temperaturiiMetode: conducerea procesului tehnologic cu calculator de proces



Predarea Modulului 8. AUTOMATIZAREA ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ urmăreşte şi formarea de comportamente şi atitudini cum ar fi:

formarea unui comportament de eficienţă economică în exploatarea instalaţiilor

dezvoltarea unei atitudini de responsabilitate faţă de mediul înconjurător

formarea unor aptitudini de lucru în echipă şi asumarea responsabilităţilor în cadrul acesteia

formarea de aptitudini de coordonare a echipei de lucru


Conţinuturile vor fi parcurse în scopul realizării competenţelor pentru abilităţi cheie şi tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională.


Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este următorul:1. Noţiuni metrologiceCaracteristici metrologice: clasa de precizie, sensibilitatea, domeniul de măsurareExprimarea şi interpretarea rezultatelor: valori, unităţi de măsură, domeniul de variaţie, în funcţie de erorile de metodă şi cele introduse de mijloacele de măsurareMetode de măsurare: directe, indirecte, combinate, continue, discrete, de laborator, industriale, manuale, automateDispozitive de afişare: indicatoare şi înregistratoare electronice şi pneumatice


187

2. Măsurarea parametrilor tehnologiciParametri tehnologici: presiune, temperatură, debit, nivel, umiditate, concentraţia reactanţilorMijloace de măsurare a parametrilor tehnologici:- manometre, termocupluri, debitmetre, nivelmetre

- higrometre, analizoare de gaze - cromatografe de proces3. Elemente de indicare şi înregistrare- rolul şi clasificarea elementelor de indicare şi înregistrare- compensatoare manuale si automate- indicatoare pneumatice- înregistratoare şi integratoare4. Sisteme de reglare automată a parametrilor tehnologici Mărimi: de intrare, de ieşire, de comandă, de reacţie, de execuţie, perturbatoareMetode de reglare: manuală, automatăLegi de reglare: P, PI, PD, PID, realizarea legilor de reglare tipizate prin intermediul regulatoarelor electroniceElemente ale SRA:- traductoare (de temperatură, de presiune, de debit, de nivel, de umiditate, de concentraţie)- amplificatoare / convertoare- regulatoare: electronice, pneumatice- elemente de execuţieTipuri de SRA:- în funcţie de variaţia în timp: cu stabilizare automată, cu program variabil, de urmărire- în funcţie de viteza de răspuns: pentru procese lente- după numărul mărimilor reglate: simple, multiple- după tipul acţiunii şi numărul de bucle: continuă, discontinuă, singulară, multiplăScheme bloc pentru: reglarea automată a presiunii, debitului, nivelului, temperaturii 5. Conducerea procesului tehnologic cu calculator de proces

Pentru implementarea programei sunt necesare anumite dotări şi materiale de lucru: documentaţie tehnică (diagrame, nomograme, tabele); tipuri de aparate de mîsură şi control; sisteme de reglare automată; instalaţii tehnologice didactice în cadrul laboratorului tehnologic



conversaţia euristică – pentru însuşirea principiilor teoretice, a legilor care guvernează automatizarea proceselor;

observaţia dirijată, descoperirea, demonstraţia – pentru identificarea şi descrierea funcţionării aparatelor de măsură şi control, a SRA, a calculatorului de proces;

studiul de caz – pentru operarea instalaţiei cu calculatorul de proces;




188

Sunt propuse pentru a se desfăşura în laborator, câteva lucrări pentru care nu este nevoie de o dotare deosebită.

În măsura în care dotările proprii o permit, este indicat ca numărul temelor care se predau în laborator să se extindă, oferind posibilitatea cursanţilor să studieze funcţionarea şi exploatarea utilajelor pe instalaţii pilot, machete funcţionale sau soft didactic.


Pentru fixarea cunoştinţelor şi adaptarea la modul de lucru în echipă, se pot da spre execuţie - unei echipe de 2-3 cursanţi - miniproiecte care să aibă ca temă automatizarea unui proces tehnologic

Întocmirea miniproiectului se poate referi la un utilaj studiat atât în cadrul orelor de pregătire teoretică cât şi /sau la pregătirea practică.



Se pot utiliza atât la teorie cât şi la pregătire practică tipuri de instrumente de evaluare cum ar fi fişe de lucru, fişe de observaţie, fişe de autoevaluare în timpul parcurgerii modulului.

Prin evaluare continuă şi sumativă care se realizează în cadrul parcurgerii Modulului 8. AUTOMATIZAREA ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ, se urmăreşte traiectoria de formare a elevului, printr-un proces de dezvoltare la nivel cuadruplu: cognitiv; afectiv; motor; relaţional, prin obţinerea competenţelor vizate în standardul de pregătire profesională.


189

Anexa 1


U.C 15. AUTOMATIZAREA ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

C15.3. Aplică modalităţi de conducere automatizată a unor procese tehnologice

Pentru evaluarea competenţei C15.3. Aplică modalităţi de conducere automatizată a unor procese tehnologice, din cadrul unităţii de competenţă tehnică specializată, se recomandă următorul exemplu de instrument de evaluare:



- Citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi- Dacă aveţi neclarităţi la vreuna din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de a

începe rezolvarea testului- Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna

evaluatorului- Rezolvaţi toate etapele acestei fişe - Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa.


190

Titlul Unităţii 15: AUTOMATIZAREA ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ________________________________________________________________________

Competenţa 15.3. Aplică modalităţi de conducere automată a unor procese tehnologice

________________________________________________________________________


(a) Interpretarea schemelor bloc pentru reglarea automată a principalilor parametri tehnologici ai proceselor cu desfăşurare continuă

(b) Monitorizarea sistemelor de urmărire şi reglare a parametrilor proceselor cu desfăşurare discontinuă

(c) Investigarea metodelor moderne de conducere a proceselor tehnologice din industria chimică

________________________________________________________________________Condiţii de Aplicabilitate:

Scheme bloc pentru: reglarea automată a presiunii, debitului, nivelului, temperaturii

Metode moderne: conducerea procesului tehnologic cu calculator de proces

Probe de Evaluare:

Probe orale/scrise/practice prin care elevul demonstrează că este capabil să interpreteze scheme bloc de reglare automată a proceselor în flux continuu, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Probe orale/scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să monitorizeze sistemele de urmărire şi reglare a principalilor parametri tehnologici ai proceselor cu desfăşurare discontinuă, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b), conform condiţiilor de aplicabilitate

Probe orale/scrise/practice prin care elevul demonstrează că este capabil să investigheze metode moderne de conducere automată a proceselor tehnologice, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c), conform condiţiilor de aplicabilitate.


191

Evaluare 15.3: Aplică modalităţi de conducere automată a unor procese tehnologice

(a) Interpretarea schemelor bloc pentru reglarea automată a principalilor parametri tehnologici ai proceselor cu desfăşurare continuă

În tabelul de mai jos, descrieţi sistemele de urmărire şi reglare a parametrilor unui proces tehnologic:Nr. crt. Sistem de reglare Descriere Evaluator Data

În tabelul de mai jos, faceţi o prezentare a unei scheme bloc pentru reglarea automată a temperaturii:Nr. crt. Schema bloc Prezentare Evaluator Data

(b) Monitorizarea sistemelor de urmărire şi reglare a parametrilor proceselor cu desfăşurare discontinuă

Enumeraţi metodele de conducere automatizată a unui procese tehnologic din industria chimică :Nr. crt. Metode Evaluator Data

(c) Investigarea metodelor moderne de conducere a proceselor tehnologice din industria chimică

Prezentaţi modalitatea de conducere a proceselor tehnologice cu ajutorul calculatorului de proces (urmărirea şi reglarea parametrilor procesului tehnologic)


192

MODULUL 9. PROTECŢIA MEDIULUI



Modulul 9. PROTECŢIA MEDIULUI, se studiază la Şcoala postliceală, calificarea tehnician chimist, cu durata de doi ani şi va fi predată de profesori ingineri de specialitate.

Curriculum-ul şcolar Modulul 9. PROTECŢIA MEDIULUI se studiază la şcoala postliceală, în conformitate cu planul de învăţământ pentru anul II, câte 1oră/săptămână timp de 30 de săptămâni teorie şi 21,5 şedinţe a câte 4 ore fiecare de pregătire practică, fiind un modul cu caracter obligatoriu din pregătirea de specialitate a tehnicianului chimist

Programa cuprinde noţiuni despre sursele, agenţii poluanţi şi modul de dispersie al acestora, precum şi modalităţi de control al aplicării măsurilor de protecţie a calităţii factorilor de mediu în conformitate cu legislaţia în vigoare. Parcurgerea unităţilor de competenţă tehnice generale şi specializate permit lărgirea orizontului de cunoştinţe şi înţelegere, în dezvoltarea ariei de abilităţi şi competenţe ducând în final la eficientizarea profilului social şi profesional solicitat de piaţa forţei de muncă.


Modulul 9. PROTECŢIA MEDIULUI

Tipul activităţiiTeorie Pregătire

practică1 oră/săptămânătimp de 30 de săptămâni



Lista competenţelor incluse în unitatea de competenţă corespunzătoare modulului 16:

PROTECŢIA MEDIULUI

Competenţe: 16.1. Monitorizează poluarea apei16.2. Monitorizează poluarea aerului16.3. Monitorizează poluarea solului16.4. Descrie efectele majore ale poluării mediului 16.5. Determină gradul de poluare a mediului


Unitatea de competenţă: 16. PROTECŢIA MEDIULUI

Competenţe Conţinuturi tematice16.1. Monitorizează poluarea apei Surse de poluare ale apelor industriale:

naturale, artificiale, continue, discontinue, accidentale, organizate, neorganizate, ramuri industriale, agricultură, zootehnie, transporturi, activităţi menajere, meteorice (ploi acide)Agenţi poluanţi ai apelor industriale menajere:- fizici, chimici (anorganici şi organici),


193

- biologici, radioactivi, termici,- solizi, lichizi, gazoşiMod de dispersie a apelor industriale:evacuare în emisar, curenţi transversali, turbulenţă, scurgeri în solImpactul poluării apelor industriale:asupra organismelor vii, eutrofizarea, irigaţii , agrement.Instalaţii de epurare mecanică:Deznisipatoare orizontale şi verticaleDecantoare cu funcţionare continuă, decantoare cu funcţionare discontinuăFiltru nuce, filtru presă, filtru cu strat granular, Supercentrifuga tubularăHidrociclonulInstalaţii de epurare chimică:Gospodăria de reactivi, camera amestec, camera de reacţie, bazinele de decantareInstalaţii de epurare biologică:Epurarea cu nămol activ (aerotancuri), cu biofiltre (pelicula biologică din biofiltre), cu iazuri de oxidareEpurare avansată:Procedee de epurare cu adsorbţieProcedee de epurare cu schimbători de ioniProcedee de oxidare chimicăLegislaţie:Legea 137/ 1995, cap. III, secţiunea I

16.2.Monitorizează poluarea aerului Surse de poluare a aerului:naturale (solul, elemente de la plante şi animale, gaze şi vapori naturali, erupţii vulcanice, praful cosmic), artificiale ( fixe, mobile ), procesele industriale, de combustie, mijloacele de transport, agriculturaAgenţi poluanţi ai aerului:după starea de agregare, după acţiunea asupra organismului: pulberi solide, aerosoli, gazeModul de dispersie a poluanţilor aerului:vântul, calmul atmosferic, turbulenţa, umiditatea aerului, temperatura, coşurile industrialeImpactul poluării aerului:-asupra organismului uman : boli profesionale, intoxicaţii, alergii, boli microbiene, boli cancerigene,

- asupra vegetaţiei, asupra apei şi solului - asupra construcţiilor şi obiectelor de artă - asupra condiţiilor de viată: disconfort, imposibilitatea aerisirii, imposibilitatea plimbărilor în aer liber, imposibilitatea desfăşurării unor activităţi recreative şi a dezvoltării turismului.Metode şi mijloace:fizice: uscate, umede, combinatechimice: prin spălare, reducere, separare, absorbţie, adsorbţie


194

Camere de liniştire, camera de depunere cu deflector, pulvocaptorul, cicloane, filtrul cu saci, filtrul electric cu plăci verticale, rotociclonul tip W , epuratorul Keller, scrubereLegislaţie:Legea 137/ 1995 cap. III, secţiunea a 2-a

16.3.Monitorizează poluarea solului Surse de poluare a solului:interioare, exterioare: reziduuri menajere, industriale, agrozootehnice, radioactiveAgenţi poluanţi ai solului:reziduuri solide, lichide, gazoase, substanţe radioactive microorganisme patogeneModul de dispersie a poluanţilor din sol:Direct (deversări de deşeuri, din îngrăşăminte şi pesticide), indirect (depunerea agenţilor poluanţi ai aerului, apa ploilor contaminate, infiltraţii)Impactul poluării solului:- asupra organismului: contaminarea om-sol-om, animal-sol-om - asupra solului: eroziunea, sărăturarea, deşertificareaDistrugeri:eroziune de suprafaţă, alunecări, prăbuşiri, acidifierea, sărăturarea, exces de umiditate Prevenire:lucrări specifice: desecarea, drenarea, fixarea şi stabilizarea terenurilor, arătura în spinări, parcele cu gropiLegislaţie:Legea 137/ 1995 cap.II, secţiunea a 3-a, cap.III, secţiunea a 3-a

16.4. Descrie efectele majore ale poluării mediului.

Efecte majore:efectul de seră, ploile acide, degradarea stratului de ozon Cauzele:gaze de seră, SO2 , NOx , gaze cu conţinut de carbon, azot, clor, brom, hidrogen, Impactul:încălzirea planetei şi consecinţele care decurg din aceasta, poluarea apelor şi solului, poluarea de natură radiantă, maladii infecţioase, efecte geneticeinfluenţa asupra construcţiilor şi a monumentelor de artă poluarea transfrontalieră

16.5. Determină gradul de poluare a mediului

Metode de analiză a poluării:Analize organoleptice: vederea, mirosul, gustul, auzulUtilizarea indicatorilor biologici (reacţiile biologice ale indivizilor, ale populaţiilor, ale biocenozelor în diferite condiţii de poluare a mediului)Analize efectuate în laboratorAnalize de laborator:Metode chimice (exemplu: determinarea acidităţii şi alcalinităţii apelor uzate prin metode volumetrice), fizice


195

(exemplu: determiarea temperaturii, determinarea densităţii la apele uzate, determinarea pulberilor sedimentabile din aer), fizico-chimice (exemplu: determinări colorimetrice, turbidimetrice la apele uzate, determinarea pH-ului din sol prin metoda electrometrică)

Măsuri de ameliorare:-alcalinizarea apei a cărei aciditate este foarte mare-echiparea coşurilor uzinelor cu filtre performante-echiparea autovehiculelor cu convertizoare catalitice antipoluante-limitarea vitezei autovehiculelor pe autostrăzi şi şosele secundare-înlocuirea cărbunilor cu un conţinut mare de sulf-înlocuirea treptată a producţiei şi a consumului de freoni-înlocuirea îngrăşămintelor pe bază de azot cu îngrăşăminte naturale-valorificarea gazelor reziduale şi a deşeurilor

9.3. Sugestii metodologice explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Predarea Modulului 9. PROTECŢIA MEDIULUI urmăreşte şi formarea de comportamente şi atitudini cum ar fi:

formarea unui comportament de eficienţă economică în exploatarea instalaţiilor din punct de vedere a protecţiei mediului






ConţinuturiI. Monitorizează fenomenele de poluare a apelor industriale, aerului şi solului:

1. Surse de poluare a apelor industriale, a aerului şi a soluluiSurse de poluare ale apelor industriale:naturale, artificiale, continue, discontinue, accidentale, organizate, neorganizate, ramuri industriale, agricultură, zootehnie, transporturi, activităţi menajere, meteorice(ploi acide)Surse de poluare a aerului:naturale (solul, elemente de la plante şi animale, gaze şi vapori naturali, erupţii vulcanice, praful cosmic), artificiale ( fixe, mobile) procesele industriale, de combustie, mijloacele de transport, agriculturaSurse de poluare a solului:interioare, exterioare: reziduuri menajere, industriale, agrozootehnice,


196

radioactive2. Agenţii poluanţi ai apelor industriale, aerului şi soluluiAgenţi poluanţi ai apelor industriale menajere:- fizici, chimici (anorganici şi organici), - biologici, radioactivi, termici,- solizi, lichizi, gazoşiAgenţi poluanţi ai aerului:după stare de agregare, după acţiunea asupra organismului, pulberi solide, aerosoli, gazeAgenţi poluanţi ai solului:reziduuri solide, lichide, gazoase, substanţe radioactive, microorganisme patogene3. Mod de dispersie a apelor industriale, aerului şi soluluiMod de dispersie a poluanţilor apelor industriale:evacuare în emisar, curenţi transversali, turbulenţă, scurgeri în solModul de dispersie a poluanţilor aerului:vântul, calmul atmosferic, turbulenţa, umiditatea aerului, temperatura, coşurile industrialeModul de dispersie a poluanţilor din sol:Direct (deversări de deşeuri, din îgrăşăminte şi pesticide), indirect (depunerea agenţilor poluanţi ai aerului, apa ploilor contaminate, infiltraţii)4. Impactul poluării apelor industriale, aerului şi soluluiImpactul poluării apelor industriale:asupra organismelor vii, eutrofizarea, irigaţii , agrement.Impactul poluării aerului:- asupra organismului uman : boli profesionale, intoxicaţii, alergii, boli microbiene, boli cancerigene,

- asupra vegetaţiei, asupra apei şi solului - asupra construcţiilor şi obiectelor de artă - asupra condiţiilor de viată: disconfort, imposibilitatea aerisirii, imposibilitatea plimbărilor în aer liber, imposibilitatea desfăşurării unor activităţi recreative şi a dezvoltării turismului.Impactul poluării solului:- asupra organismului: contaminarea om –sol-om, animal –sol-om - asupra solului: - eroziunea, sărăturarea, deşertificarea

II. Măsuri de protecţie a calităţii apei:1.Instalaţii de epurare mecanică:Deznisipatoare orizontale şi verticaleDecantoare cu funcţionare continuă, decantoare cu funcţionare discontinuăFiltru nuce, filtru presă, filtru cu strat granular, supercentrifuga tubularăHidrociclonul2.Instalaţii de epurare chimică:Gospodăria de reactivi, camera amestec, camera de reacţie, bazinele de decantare3.Instalaţii de epurare biologică:Epurarea cu nămol active (aerotancuri), cu biofiltre (pelicula biologică din biofiltre), cu iazuri de oxidare4.Epurarae avansată:


197

Procedee de epurare cu adsorbţieProcedee de epurare cu schimbători de ioniProcedee de oxidare chimică5.Legislaţie:Legea 137/ 1995, cap. III, secţiunea I

III. Metode şi mijloace de protecţie a calităţii aerului:1.Metode şi mijloace:fizice: uscate, umede, combinatechimice: prin spălare, reducere, separare, absorbţie, adsorbţie2.Reţinerea suspensiilor solide:Camere de liniştire,camera de depunere cu deflector pulvocaptorul, cicloane, filtrul cu saci, filtrul electric cu plăci verticale, rotociclonul tip W , epuratorul Keller, scrubere3.Legislaţie:Legea 137/ 1995 cap. III, secţiunea a 2-a

IV. Măsuri de protecţie a calităţii solului:1.Distrugeri:eroziune de suprafaţă, alunecări, prăbuşiri, acidifierea, sărăturarea, exces de umiditate 2.Prevenire:lucrări specifice: desecarea drenarea, fixarea şi stabilizarea terenurilor, arătura în spinări, parcele cu gropi3.Legislaţie:Legea 137/ 1995 cap.II, secţiunea a 3-a, cap.III, secţiunea a 3-a

V. 1.Efecte majore ale poluării:efectul de seră, ploile acide, degradarea stratului de ozon 2.Cauzele:gaze de seră, SO2 , NOx , gaze cu conţinut de carbon, azot, clor, brom, hidrogen, 3.Impactul:încălzirea planetei şi consecinţele care decurg din aceasta, poluarea apelor şi solului, poluarea de natură radiantă, maladii infecţioase, efecte geneticeinfluenţa asupra construcţiilor şi a monumentelor de artă poluarea transfrontalieră

VI. Metode de analiză şi măsuri de ameliorare a poluării mediului:1.Metode de analiză a poluării:Analize organoleptice: vederea, mirosul, gustul, auzulUtilizarea indicatorilor biologici (reacţiile biologice ale indivizilor, ale populaţiilor, ale biocenozelor în diferite condiţii de poluare a mediului)Analize efectuate în laborator2.Analize de laborator:Metode chimice (exemplu: determinarea acidităţii şi alcalinităţii apelor uzate prin metode volumetrice), fizice (exemplu: determinarea temperaturii, determinarea densităţii la apele uzate, determinarea pulberilor sedimentabile din aer), fizico-chimice (exemplu: determinări colorimetrice, turbidimetrice la apele uzate, determinarea pH-ului din sol prin metoda electrometrică)3.Măsuri de ameliorare:-alcaliunizarea apei a cărei aciditate este foarte mare-echiparea coşurilor uzinelor cu filtre performante-echiparea autovehiculelor cu convertizoare catalitice antipoluante


198

-limitarea vitezei autovehiculelor pe autostrăzi şi şosele secundare-înlocuirea cărbunilor cu un conţinut mare de sulf-înlocuirea treptată a producţiei şi consumului de freoni-înlocuirea îngrăşămintelor pe bază de azot cu îngrăşăminte naturale-valorificarea gazelor reziduale şi a deşeurilor

Pentru implementarea programei sunt necesare anumite dotări şi materiale de lucru: documentaţie tehnică (diagrame, tabele, legislaţie); machete de utilaje tip (statice şi funcţionale ); scheme tehnologice (folii retroproiector, planşe) şi scheme constructive de utilaje

(folii retroproiector); instalaţii tehnologice didactice în cadrul laboratorului tehnologic ustensile şi reactivi chimici în cadrul laboratorului de analize fizico-chimice

Precizări privind caracterul activ şi centrat pe elev al metodelor de predare-învăţare


conversaţia euristică – pentru însuşirea principiilor teoretice, a legilor care guvernează

procesele studiate;

observaţia dirijată, descoperirea, demonstraţia – pentru identificarea şi descrierea funcţionării utilajelor de epurare şi protecţie a calităţii mediului ;

documentarea pentru utilizarea documentaţiei tehnice, a standardelor;

studiul de caz – pentru alegerea utilajelor adecvate de epurare şi protecţie a calităţii mediului ;

problematizarea – pentru interpretarea impactului poluării asupra mediului


Precizări privind pregătirea practică

Normele de exploatare şi întreţinere specifice utilajelor prezentate teoretic la aceasta disciplină se pot fixa şi prin activitatea desfăşurată la locul de muncă la agenţii economici de profil

În măsura în care dotările proprii o permit, este indicat ca numărul temelor care se predau în laborator să se extindă, oferind posibilitatea cursanţilor să studieze funcţionarea şi exploatarea utilajelor pe instalaţii pilot, machete funcţionale sau soft didactic precum şi efectuarea unor analize de laborator care să determine gradul de poluare a mediului.

Sugestii cu privire la evaluare

Pentru fixarea cunoştinţelor şi adaptarea la modul de lucru în echipă, se pot da spre execuţie -unei echipe de 2-3 cursanţi- miniproiecte în care să monitorizeze, să controleze şi să interpreteze efectele majore ale poluarii mediului.




199

Precizări privind corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu criteriile de performanţă şi probele de evaluare din cadrul unităţilor de competenţă (relevante pentru modul)

Se pot utiliza atât la teorie cât şi la pregătire practică tipuri de instrumente de evaluare cum ar fi fişe de lucru, fişe de observare, fişe de autoevaluare în timpul parcurgerii modulului.

Prin evaluare continuă şi sumativă care se realizează în cadrul parcurgerii Modulului 9. PROTECŢIA MEDIULUI se urmăreşte traiectoria de formare a tehnicianului chimist, printr-un proces de dezvoltare la nivel cuadruplu: cognitiv; afectiv; motor; relaţional, prin obţinerea competenţelor vizate în standardul de pregătire profesională.


200

Exemplu de instrument de evaluare :

INSTRUMENT DE EVALUARE

Titlul Unităţii: 16. PROTECŢIA MEDIULUI

Competenţe: 16.1. Monitorizează poluarea apei16.2. Monitorizează poluarea aerului16.3. Monitorizează poluarea solului

Pentru evaluarea competenţelor 16.1.; 16.2. ; 16.3. din cadrul unităţii de competenţă tehnică specializată, se recomandă următorul exemplu de instrument de evaluare:

Instrucţiuni pentru candidat:

Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru

Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru

Deplasaţi-vă pe teren şi identificaţi sursele de poluare din zona studiată

Evaluaţi impactul pouării mediului din zona studiată şi propuneţi măsuri concrete de reducere a poluării

Sarcini de lucru: Întocmiţi un miniproiect cu tema: POLUAREA ÎN ZONA ÎN CARE LOCUIESC urmărind etapele:

- Selectarea surselor de poluare a apelor industriale, aerului şi solului din zona respectivă- Selectarea agenţilor poluanţi a apelor industriale, aerului şi solului din zona respectivă- Executarea hărţii zonei respective cu marcarea surselor de poluare dar şi a zonelor de

agrement- Interpretarea modului de dispersie a poluanţilor a apelor industriale, aerului şi solului în

zona respectivă- Evaluarea impactului poluării apelor industriale, aerului şi solului asupra mediului din

zona respectivă- Precizarea unor măsuri concrete care se impun pentru reducerea poluării şi pentru

ameliorarea impactului poluării în zona respectivă


201


Titlul unităţii : 16 PROTECŢIA MEDIULUI

Competenţa 16.1 : Monitorizează poluarea apei


a) Identificarea surselor de poluare a apelorb) Identificarea agenţilor poluanţi ai apelor c) Analizarea modului de dispersie a poluanţilor apelord) Analizarea impactului poluării apelor asupra mediuluie) Explicarea procesului de epurare a apelor uzate f) Aplicarea legislaţiei în vigoare privind protecţia apelor

Precizări privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă :

Surse de poluare:

naturale, artificiale, continue, discontinue, accidentale, organizate, neorganizate, ramuri industriale, agricultură, zootehnie, transporturi, activităţi menajere, meteorice

Agenţi poluanţi : fizici, chimici (anorganici şi organici) biologici, radioactivi, termici, solizi, lichizi, gazoşi

Mod de dispersie: evacuare în emisar, curenţi transversali, turbulenţă, scurgeri în solAnalizarea: evidenţierea, justificarea Impactul: asupra organismelor vii, eutrofizarea, irigaţii, agrementEpurare mecanică: Deznisipatoare orizontale şi verticale

Decantoare cu funcţionare continuă, decantoare cu funcţionare discontinuăFiltru nuce, filtru presă, filtru cu strat granular, supercentrifuga tubulară, hidrociclonul

Epurare chimică: Gospodăria de reactivi, camera de amestec, camera de reacţie, bazinele de decantare

Epurare biologică: Epurarea cu nămol activ (aerotancuri), cu biofiltre (pelicula biologică din biofiltre), cu iazuri de oxidare

Epurare avansată Procedee de epurare cu adsorbţieProcedee de epurare cu schimbători de ioniProcedee de oxidare chimică

Legislaţie : Legea 137/ 1995 cap. III, secţiunea I

Probe de Evaluare Probe orale/scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice sursele de poluare şi poluanţii apelor aşa cum precizează criteriul de performanţă (a) şi (b) conform condiţiilor de aplicabilitate .

Probe orale/scrise,/practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să analizeze modul de dispersie a agenţilor poluanţi în ape aşa cum precizează criteriul de performanţă (c) conform condiţiilor de aplicabilitate.


202

Probe orale /scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să analizeze impactul poluării apelor asupra mediului aşa cum precizează criteriul de performanţă (d) conform condiţiilor de aplicabilitate.

Probe orale/scrise/practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să explice procesul de epurare a apelor uzate aşa cum precizează criteriul de performanţă (e) conform condiţiilor de aplicabilitate

Probe orale/scrise/practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să aplice conţinutul legislaţiei aşa cum precizează criteriul de performanţă (f), conform condiţiilor de aplicabilitate.


203

Exemplu de fişă de observare:

FIŞĂ DE OBSERVARE

Numele şi prenumele candidatului :Clasa :Data verificării :Număr de înregistrare :Timp de lucru :Numele şi prenumele evaluatorului :Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back

Sarcini de lucru: Întocmiţi un miniproiect cu tema: POLUAREA ÎN ZONA ÎN CARE LOCUIESC urmărind etapele:

- Selectarea surselor de poluare a apelor industriale, aerului şi solului din zona respectivă- Selectarea agenţilor poluanţi a apelor industriale, aerului şi solului din zona respectivă- Executarea hărţii zonei respective cu marcarea surselor de poluare dar şi a zonelor de

agrement- Analizarea modului de dispersie a poluanţilor a apelor industriale, aerului şi solului în

zona respectivă- Analizarea impactului poluării apelor industriale, aerului şi solului asupra mediului din

zona respectivă- Precizarea unor măsuri concrete care se impun pentru reducerea poluării şi ameliorarea

impactului poluării în zona respectivă

Nr. crt. Etape: Evaluator Data1. Selectarea surselor de poluare şi a agenţilor

poluanţi a apelor industriale, aerului şi solului2. Selectarea agenţilor poluanţi a apelor industriale,

aerului şi solului3. Executarea hărţii zonei respective cu marcarea

surselor de poluare dar şi a zonelor de agrement4. Analizarea modului de dispersie a poluanţilor5. Analizarea impactului poluării apei asupra

mediului6. Precizarea unor măsuri concrete care se impun

pentru reducerea poluării

Notă:

Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. Realizarea acestora de către candidat se marchează prin bifarea căsuţelor respective.


204

BIBLIOGRAFIE

57. L. I. Ciplea, AL. Ciplea

Poluarea mediului ambiant Ed. Tehn. Bucureşti, 1978

58. M. Negulescu, s.a. Protecţia mediului înconjurător Ed. Tehn. Bucureşti, 1981

59. G. Mohan, A. Ardelean

Ecologie şi protecţia mediului Ed. Scaiul, Bucureşti, 1993

60. V. Rojanschi, s.a. Protecţia şi ingineria mediului Ed. Economică, Bucureşti, 1997

61. Mihailescu Ana Francisca

Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din industria chimică şi de rafinării

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1977

62. Floarea Octavian şi Jinescu Valeriu

Exploatarea şi întretţnerea utilajelor şi instalaţiilor din industria chimică şi de rafinării

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1980.

63. Bratu E. A Operatii unitare în ingineria chimică, vol I , II şi III

Editura Tehnică, Bucureşti, 1984

64. Brenner C., Dan A.I., Bumbu S.

Instruire practică în laboratorul tehnologic şi instalaţii pilot

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983

65. Bertalan L. Neacşu C. Manole L. Cosma O. Patrulescu C. Rus A. Lixandru R.

Pregătire de bază în chimie industrială – manual de teorie-


66. Miriţescu M., Neacşu C. Manole L. Petrăreanu M, Spătărelu G.

Pregătire de bază în chimie industrială – manual de practică


67. E. Pincovschi Îndrumătorul laborantului chimist Editura tehnică, Bucureşti, 1975

68. L.Kekedy,Cs. Mzsnay

Lucrări practice de chimie analitică calitativă

Cluj-Napoca,1976

69. Gh.Vlănţoiu,S.Partenie

Manualul laborantului chimist Editura didactică şi pedagogică Bucureşti,1969

70. A.Lupu,M.Constantinescu,I.Arimuş

Inhibitori de coroziune pentru protecţia metalelor

Editura tehnică ,Bucureşti,1982

71. Ch.Vlănţoiu,C.Petrescu,V.Marian

Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi pedagogică ,Bucureşti 1978,1980


205

72. L.Vlădescu,M.Teodorescu

Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti,1994

73. V.Croitoru,R.Cismaş

Chimie analitică,cl.a-IX-a şia-X-a Editura didactică şi pedagogică, 1982

74. C.Macarovici Analiza chimică cantitativă anorganică

Ed.Academiei ,Bucureşti,1979

75. C.Luca,V.MagearuI.Spânulescu

Aparate şi tehnici de laborator Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti,1974

76. Gh. Marcu Chimia metalelor Editura didactică şi pedagogică Bucureşti,1979

77. V.T. Mărculeţiu, şa.

Aplicaţii de calcul în chimia generală şi anorganică

Editura Tehnică Bucureşti,1997

78. Distasio, J. Caiet de aplicaţii şi teste – chimie Editura Teora, Bucureşti 1997

79. Cojocaru I., Fiera M., Frăţilă M., Bucur I.

Îndreptar de laborator tehnologic pentru clasele a XI-a, a XII-a – licee, şcoală profesională, şcoală postliceală

Editura Info Craiova – 2002

80. Posea P., Cojocaru I., Fiera M., Frăţilă M., Preoteasa M., Chirca V., Ciurea C

Analiza factorilor de mediu Editura CONPHZS Râmnicu Vălcea - 2004

81. Apetroaiei Neculai, Apetroaiei Maria

Chimie analitică aplicativă- Indrumător

Ed. tehnică, Bucureşti, 1996

82. Croitoru Vasilica, Cismaş Rodica

Chimie analitica- manual pentru licee de chimie industrială, metalurgice, materiale de construcţii, industrie alimentară, clasa IX-X


83. Croitoru Vasilica, Cismaş Rodica, Teodorescu Mioara, Vlădescu Luminiţa

Chimie analitică şi analize tehnice- manual pentru clasele IX-XI


84. Luca C., Duca Al., Crişan I.Al

Chimie analitică şi analiză instrumentală


85. Pincovschi E Indrumătorul laborantului chimist Ed. Tehnică, 1975______________________________________________________________________________________________________Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ – Nivel 3 avansat Calificare: TEHNICIAN CHIMIST Şcoala postliceală Curriculum Anul al II-lea

206

86. Pogany I., Banciu M

Metode fizice în chimia organică Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972

87. Seracu Dan Indrumător de chimie analitică Ed. tehnică, Bucureşti, 1989

88. Teodorescu Mioara, Vlădescu Luminiţa

Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice şi aparatura de laborator- manual pentru clasele a IX-a şi a X-a, licee cu profil de chimie industrială (meseria laborant analize fizico-chimice)


89. Tomiţă I., Oniţiu V Îndrumător pentru lucrări în laboratorul de chimie, chimie analitică şi analize tehnice


90. Vlădescu Luminiţa, Teodorescu Mioara

Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice şi aparatura de laborator- manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, licee cu profil de chimie industrială (meseria laborant analize fizico-chimice)


91. Vlănţoiu Gheorghe, Petrescu Constantin, Marian Virginia

Chimie anlitică şi analize tehnice – manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, licee cu profil de chimie industrială


92. Tudor, Ionescu, Şerban Constantinescu

Analiza apelor Ed. Tehnică, Bucureşti

93. Mioara,Teodorescu Chimie analitică şi analize tehnice Ed.Didactică şi pedagogică,Bucureşti

94. Al. Florescu, D. Niculescu

Cartea instalatorului de reţele de apă şi canalizare

Ed. Tehnică, Bucureşti

95. Emanuel, Blitz Epurarea apelor uzate şi menajere Ed. Tehnică, Bucureşti

96. Sergiu, Mănescu, Manole, Cucu, Mona Diaconescu

Chimia sanitară a mediului Ed. Medicală, Bucureşti

97. Claudia Simionescu, Rodica Stănescu, Lanyi Szabolcs

Poluarea şi protecţia mediului Ed. PRINTECH, Bucureşti

98. Cristina Costache, Cristina Modrogan, Liliana Bobircă

Controlul calităţii mediului Ed. CARTEA UNIVERSITARĂ, Bucureşti

99. M Moldovan-Scholz

Managementul resurselor umane Editura Economică – Bucureşti 2000


207

100. Natalia Stoica Economia şi organizarea producţiei Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti 1997

101. N. Lazăr, M. Mitrache

Educaţie antreprenorială – manual pentru clasa a X-a

Editura Didactică şi Pedagogică R.A.– Bucureşti 2005

102. 103. I.Drimuş, A.Lupu

Tehnologie chimică organică – manual pentru liceele industriale cu profil de chimie şi şc. de maiştri


47. I.Drimuş, A.Spiliadis, M.Mateescu

Procese fundamentale în ind organică de sinteză, vol I, II, III

Editura tehnică- Bucureşti 1968

104. D.Rizescu Tehnologie chimică organicămanual pentru liceele de specialitate,


105. A.Dulcă, A.Vidraşcu

Tehnologie chimică- manual pentru liceele de chimie industrială


106. A, Dulcă, A. Vidraşcu

Tehnologie Chimică EDP Buc.1990

107. I. Niculescu, A. Dulcă, A. Vidraşcu, T. Rodeanu

Tehnologia fabricării şi prelucrăriiproduselor chimice

EDP Buc. 1993

108. I.A.Dan, F.R.Geană, A.Lupu, A.Tîrnovan

Tehnologie chimică organică- manual pentru liceele de chimie industrială clasa a XI-a şi şc profesionale


109. A.Lupu, C.Petrescu, I.Drimuş

Tehnologie chimică organică- manual pentru liceele de chimie industrială clasa a XII-a şi şc profesionale


110. E.Stancu, M.Cochet, M.Lefter

Tehnologia polimerilor- manual pentru licee de chimie industrială


111. I.Niculescu, T.Rodeanu,

Tehnologie chimică- manual pentru licee cu profil de chimie industrială


112. Ciarnau, R. si colectiv.


Editura Economica – Preuniversitaria Bucuresti 2000


208

113. Teodorescu, I. si colectiv


Editura Constelatii 2001

114. N. Gâldean, G. Staicu

Ecologie si protectia mediului –manual pentru clasa a XI-a

Ed. Economica – Preuniversitaria Bucuresti 2000


209

CURRICULUM Tehnician Chimist

Documents

Transcript of CURRICULUM Tehnician Chimist