Curriculum an 1 - Industrie Alimentara

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAM Phare TVET RO 0108.01

CURRICULUM

Pentru clasa a IX-a

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

DOMENIUL: INDUSTRIE ALIMENTARĂ

2004

Lista autorilor

Modulul I Materii prime şi materiale în industria alimentară

Ioana BRÂNZARU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi

Ana Daniela CRISTEA Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi

Luminiţa NICHITA Coordonator, inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi

Camelia VIERIU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi

Modulul II Procese şi utilaje în industria alimentară

Ioana BRÂNZARU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi

Ana Daniela CRISTEA Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi

Luminiţa NICHITA Coordonator, inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi

Camelia VIERIU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi

Modulul III Igiena în industria alimentară

Adriana COZA Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “DUMITRU MOŢOC” Bucureşti

Ioana VLAD Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “DUMITRU MOŢOC” Bucureşti

Practică comasată

Mirela BOJOGA Inginer, profesor grad didactic debutant, Colegiu Tehnic de Industrie Alimentară “DUMITRU MOŢOC” Bucureşti

Monica TĂNASE Inginer, profesor grad didactic II, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară “ILIE MURGULESCU” Craiova

Claudia PREOTU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară “ILIE MURGULESCU” Craiova

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Şcoala de Arte şi MeseriiClasa a IX-a

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Modulul I Materii prime şi materiale în industria alimentară

Total ore/an: 134din care: laborator tehnologic 102

Modulul II Procese şi utilaje în industria alimentară

Total ore/an: 256din care: instruire practică 192

Modulul III Igiena în industria alimentară

Total ore/an: 90din care: laborator tehnologic 90

Total ore/an: 15ore săpt. x 32 săptămâni = 480 ore

Curriculum de dezvoltare localăC.D.L. 2 ore săpt. x 32 săptamâni = 64 ore

Practică comasată 30 ore săpt. x 4 săptamâni = 120 ore

TOTAL 664 ore/an

3

Alcătuirea modulelor

Unitatea de competenţă Competenţa

M1-Materii prime şi

materiale în industria alimentară

M2-Procese şi utilaje în industria.

alimentară

M3-Igiena în industria.

alimentară

M4 –

C.D.L.

M5-

Practică

comasată

Verificare

1.Comunicare şi numeraţie

1.1 Citeşte şi utilizează documente simple

1.2 Participă la discuţii pe un subiect simplu

1.3 Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat

5.Igiena şi securitatea muncii

5.1 Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă

5.2 Aplică regulile de igienă individuală a muncii

5.3 Aplică normele de securitate şi sănătate la locul de muncă, precum şi normele de prevenire şi stingere a incendiilor

5.4 Acordă primul ajutor în caz de accidente

6. Lucrul în echipă

6.1 Îşi precizează poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate

6.2 Îşi asumă rolurie care îi revin în echipă

6.3 Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

4





alimentară


alimentară

M4 –

C.D.L.

M5-

Practică

comasată

Verificare

7. Organizarea locului de muncă

7.1 Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă

7.2 Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă

7.3 Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

10. Rezolvarea de probleme

10.1 Identifică probleme simple

10.2 Alcătueşte şi aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple

10.3 Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a unei probleme simple

12. Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite

12.1 Apreciază senzorial materiile prime utilizate în industria alimentară

12.2 Analizează fizico-chimic materiile prime utilizate în industria alimentară

12.3 Recepţionează cantitativ materiile prime şi auxiliare

12.4 Pregăteşte depozitele

12.5 Realizează depozitarea materiilor prime şi a produselor finite

13. Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite

13.1 Efectuează transportul materialelor fluide

13.2 Efectuează trnsportul materialelor solide

13.3 Realizează transportul pneumatic

5





alimentară


alimentară

M4 –

C.D.L.

M5-

Practică

comasată

Verificare

14. Măruntirea materiilor prime de origine animală şi vegetală

14.1 Defineşte operaţia de mărunţire

14.2 Execută mărunţirea materialelor cu duritate mare

14.3 Realizează mărunţirea materialelor cu duritate medie

14.4 Mărunţirea materialelor cu consistenţă mare

15. Separarea amestecurilor

15.1 Identifică metodele de separare a amestecurilor

15.2 Separă prin sortare materialele solide

15.3 Efectuează operaţii de separare a amestecurilor eterogene

16. Amestecarea materialelor

16.1 Realizează amestecarea materialelor solide

16.2 execută amestecarea materialelor păstoase

16.3 Realizează amestecarea în mediu lichid

17. Ambalarea în industria alimentară

17.1 Recunoaşte materialele folosite la ambalare

17.2 Realizează ambalarea

17.3 Igienizează ambalajele refolosibile

6

Modulul I: MATERII PRIME ŞI MATERIALE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

I. Notă de prezentare

Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a producţiei

agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.

Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-

panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale, zahăr şi

produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice, peşte, amidon-

glucoză.

Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:

Lucrător în morărit şi panificaţie;

Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor

Lucrător în industria alimentară extractivă

Lucrător în industria alimentară fermentativă

Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-IX-a

şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru calificări

de nivelul unu.

Modulele: Materii prime şi materiale în industria alimentară, Procse şi utilaje în

îndustria alimentară, Igiena în industria alimentară, C.D.L. şi practica comasată, care se

studiază în clasa a IX-a, sunt constituite prin agregarea următoarelor abilităţi cheie şi

competenţe tehnice generale:

Abilităţi cheie:

Comunicare şi numeraţie; Igiena şi securitatea muncii; Lucrul în echipă; Organizarea locului de muncă; Rezolvarea de probleme;

Competenţe tehnice generale:

Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite Mărunţirea materialelor de origine vegetală şi animală Separarea amestecurilor Amestecarea materialelor Ambalarea în industria alimentară

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE

ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU

Modulul Materii prime şi materiale în industria alimentară, este integrat în pregătirea

de bază, clasa a-IX-a, pentru cele patru calificări din domeniul industrie alimentară.

Agregarea competenţelor se face în următorul mod:.

- competenţe de la abilităţile cheie se agregă cu competenţe de la unităţile tehnice

generale prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile

necesare formării competenţelor.

Exemplu de agregare pentru modulul Materii prime şi materiale în industria

alimentară :

Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul



12.Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite


6.3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor


Surse adecvate privind caracteristicile materiilor prime utilizate în industria alimentară.

Text de prezentare pe un subiect dat.

Relaţii în cadrul grupului stabilite la analiza senzorială a materiilor prime de origine vegetală, animală şi minerală.

Analiza senzorială a materiilor prime de origine vegetală, animală şi minerală.

Pregătire generalăLucrător în morărit şi

panificaţieClasa aX-a

Pregătire generalăLucrător în

prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,

conservelorClasa a X-a

Pregătire generalăLucrător în

industria alimentară extractivă

Clasa a X-a

Pregătire generalăLucrător în industria

alimentară fermentativă

Clasa a X

Pregătire de bazăClasa a IX-a

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul Materii prime şi materiale în industria alimentară

Abilităţi cheie

Numărul de ordine din standard

Abilităţi cheie

16

Comunicare şi numeraţie Lucrul în echipă

Unităţi de competenţă tehnice generale :



12

17

Depozitarea materiilor prime şi produselor finite

Ambalarea în industria alimentară

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de

competenţă

Competenţe Conţinuturi





6.3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor


Surse adecvate privind caracteristicile materiilor prime utilizate în industria alimentară.

Text de prezentare pe un subiect dat.

Relaţii în cadrul grupului stabilite la analiza senzorială a materiilor prime de origine vegetală, animală şi minerală.

Analiza senzorială a materiilor prime de origine vegetală, animală şi minerală.

9



6.1. Îşi precizează poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate.

6.2. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă

12.2 Analizează fizico- chimic materiile prime utilizate în industria alimenta

Sarcini şi atribuţii în cadrul activităţilor echipei, pentru efectuarea analizelor fizico- chimice ale materiilor prime utilizate în industria alimentară

Atitudini şi acţiuni în asumarea rezultatelor de echipă obţinute la analiza fizico-chimică a materiilor prime

Analiza fizico-chimică a materiilor prime de origine vegetală, animală şi minerală:


17.1 Recunoaşte materialele folosite la ambalare

Ambalaje metalice, nemetalice şi

din materiale complexe, utilizate în industria alimentară.

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou

centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are

următoarea structură:

1. Unitatea de competenţă;

2. Nivelul;

3. Valoarea creditului;

4. Competenţe;

5. Criterii de performanţă;

6. Condiţii de aplicabilitate;

7. Probe de evaluare

Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe

generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi,

sau să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie

în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi pregătirea

pentru integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.

Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe

formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice

specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria

alimentară.

10

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de

predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese

pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, au eficienţă maximă

în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice generale şi cele

tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi

creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie, competenţele

tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.

Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe

lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor,

investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă

o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi

motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate

în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de

pregătire profesională.

V. Sugestii metodologice

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează

prin instruire teoretică şi pregătirea practică de laborator.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite

acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de

învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.

Pentru modulul Materii prime şi materiale în industria alimentară sunt alocate un

număr de 134 ore, din care laborator tehnologic 102 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate

tehnică.

11

Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:

Teme Nr. de ore alocateTeorie Laborator tehnologic

1. Materii prime de origine vegetală 12 42

2. Materii prime de origine animală 8 30

3. Materii prime de origine minerală 6 12

4. Materiale folosite în industria alimentară la confecţionarea ambalajelor

6 18

TOTAL ORE 32 102

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să

facă distribuţia în funcţie de resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare.

Întreg demersul didactic parcurs de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să

fie focalizat pe formarea competenţelor tehnice generale cerute de calificările din nivelul I,

domeniul Industrie alimentară.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii

didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a

se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate ca de exemplu: demonstraţia, exerciţiul,

problematizarea, jocul de rol utilizându-se ca materiale didactice planşe, mulaje, folii

transparente, filmul didactic. De asemenea, cadrul didactic elaborează şi foloseşte fişe

individuale de documentare şi de lucru pentru activităţile de laborator.

Elevii pot lucra individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, fiind puşi în situaţia de

a se documenta, a descoperi, a exersa în vederea formării abilităţilor cheie şi competenţelor

tehnice generale specifice domeniului industriei alimentare. Profesorul monitorizează

activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate. Evaluarea se poate realiza folosind

fişe de observaţie, fişe de evaluare şi autoevaluare, teste de evaluare.

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de

evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)

12

Exemple:

Tema: Materii prime de origine vegetală 1.Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere dualăIncercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false

1. A F Grîul, făina, porumbul, orzul, orezul şi secara sunt cereale.

2. A F Legumele şi fructele pot fi consumate numai după o prealabilă prelucrare.

3. A F Legumele reprezintă materia primă de bază pentru obţinerea conservelor.

R: 1-A; 2-F; 3-A.

1.2 De tip pereche

Faceţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A care indică legume şi literele din coloana B care indică părţile comestibile ale acestora

A-- metode de separare B-- aparate pentru separare1. mazăre 2. conopidă3. ceapă4. cartoful

a. tuberculib. rădăcinăc. inflorescenţăd. bulbie. fruct

R: 1-e; 2-c; 3-d; 4-a.

1.3 Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:Plantele oleaginoase constitue materia primă pentru fabricarea:a. zahărului;b. uleiului;c. ţigaretelor.

R: b

2. Itemi semiobiectivi

2.1 Cu răspuns scurtDenumiţi două fructe sâmburoase.R: vişine; prune.

2.2 De completare Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos astfel încât afirmaţiile să capete

valoare de adevăr:Grâul reprezintă cereala destinată aproape în exclusivitate pentru obţinerea ……………..necesare obţinerii produselor de ………………….

R: făinii; panificaţie

13

2.3 Intrebări structurate

Se dă următoarea schemă incompletă care reprezinză structura strugurelui.seminţepieliţă

strugureciorchine

a. Denumiţi componentele 1 şi 2b. Explicaţi rolul pieliţei.c. Indicaţi două domenii de utilizare a ciorchinilorR: a. 1-boabe; 2-miez. b. de protejare a miezului. c. furajarea animalelor, drept combustibili

FIŞĂ DE EVALUARE

Tema: Materii prime de origine vegetalăLecţia: Analiza cerealelor-Determinarea greutăţii hectolitrice a cerealelor

Nr. crt

Etapele de lucru Punctaj propus

Punctaj obţinut

1. Echilibrează balanţa cu cilindrul inferior şi greutatea căzătoare

2. Montează cilindrul inferior şi intermediar pe capacul balanţei

3. Introduce boabele de cereale în cilindrul superior

4. Asamblează cilindrul superior

5. Deschide clapeta cilindrului superior

6, Scoate cuţitul

7. Introduce cuţitul pentru delimitarea exactă a volumului

8. Îndepărtează excesul de boabe

9. Cântăreşte cilindrul cu boabe fără cuţit

10 Repetă determinarea

11. Aşază balanţa în cutie

12. Calculează masa hectolitrică

13. Timp de lucru 10 min. pentru fiecare determinare

TOTAL

Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse ,date de propria lui personalitate ,de particularităţile individuale ale celor formaţi,cât şi de resursele materiale de care dispune şcoala.

1 2

14

Modulul II: PROCESE ŞI UTILAJE ÎN ÎNDUSTRIA ALIMENTARĂ

I. Notă de prezentare

Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a producţiei

agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.

Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-

panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale, zahăr şi

produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice, peşte, amidon-

glucoză.

Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:





Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-IX-a

şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru calificări

de nivelul unu.

Modulele Materii prime şi materiale în industria alimentară, Procese şi utilaje în

îndustria alimentară, Igiena în industria alimentară, C.D.L. şi practica comasată, care se

studiază în clasa a IX-a, sunt constituite prin agregarea următoarelor abilităţi cheie şi

competenţe tehnice generale:

Abilităţi cheie:

Comunicare şi numeraţie;

Igiena şi securitatea muncii;

Lucrul în echipă;

Organizarea locului de muncă;

Rezolvarea de probleme;

Competenţe tehnice generale:

Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite

Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite

Mărunţirea materialelor de origine vegetală şi animală

Separarea amestecurilor

Amestecarea materialelor


15



Modulul Procese şi utilaje în îndustria alimentară, este integrat în pregătirea de bază,

clasa a-IX-a, pentru cele patru calificări din domeniul industrie alimentară.

.

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul Procese şi utilaje în îndustria alimentară



Unităţi de competenţă tehnice generale

12

13

14

15

1617


Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor

finite

Mărunţirea materialelor de origine vegetală şi animală




Pregătire pentruLucrător în morărit şi


Pregătire pentruLucrător în





Clasa a X-a

Pregătire pentruLucrător în industria

alimentară fermentativăClasa a x-a

Pregătire generalăClasa a IX-a

16


Unităţi de competenţă

Competenţe individuale Conţinuturi tematice


12.3 Recepţionează cantitativ materiile prime şi auxiliare

Tipuri de cântare pentru recepţia cantitativă a materiilor prime şi auxiliare

Deservirea cântarelor

12.5 Realizează depozitarea materiilor prime şi a produselor finite

Alimentarea şi evacuarea materiilor prime şi a produselor finite din spaţiul de depozitare

Asigurarea microclimatului în depozite

13. Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite

13.1 Efectuează transportul materialelor fluide

Pompe pentru transportul materialelor fluide: clasificare, reprezentanţi, deservire

13.2 Efectuează transportul materialelor solide

Transportul materialelor solide. Mijloace de transport pentru

materiale solide: clasificare, reprezentanţi, deservire

13.3 Realizează transportul pneumatic

Principiul realizării transportului pneumatic

Clasificarea instalaţiilor pentru transport pneumatic

Ciclonul

14. Măruntirea materiilor prime de origine animală şi vegetală

14.1 Defineşte operaţia de mărunţire Definirea operaţiei de mărunţire

Metode şi procedee de mărunţire

14.2 Execută mărunţirea materialelor cu duritate mare

Utilaje pentru mărunţirea materialelor cu duritate mare

Caracterizarea produselor rezultate în urma mărunţirii

14.3 Realizează mărunţirea materialelor cu duritate medie

Valţul automat Caracterizarea produselor rezultate în

urma mărunţirii

14.4 Mărunţirea materialelor cu consistenţă mare

Utilaje pentru mărunţirea materialelor cu consistenţă mare

Caracterizarea produselor rezultate în urma mărunţirii

15. Separarea amestecurilor

15.1 Identifică metodele de separare a amestecurilor

Principii care stau la baza separării amestecurilor

Metode de separare a amestecurilor

17

15.2 Separă prin sortare materialele solide

Utilaje pentru separarea materialelor solide

Defecţiuni care pot apărea la utilajele pentru separarea materialelor solide

15.3 Efectuează operaţii de separare a amestecurilor eterogene

Caracterizarea operaţiilor de sedimentare, filtrare, centrifugare

Factoriicare influenţează operaţiile de separare a amestecurilor eterogene lichide şi gazoase

Aparate şi utilaje pentru separarea amestecurilor eterogene lichide şi gazoase

16. Amestecarea materialelor

16.1 Realizează amestecarea materialelor solide

Amestecătoare pentru amestecuri solide

Dozarea componentelor amestecurilor solide

Igienizarea amestecătoarelor

16.2 Execută amestecarea materialelor păstoase

Malaxoare Realizarea compoziţiilor păstoase Igienizarea malaxoarelor

16.3 Realizează amestecarea în mediu lichid

Metode de amestecare în mediu lichid

Tipuri de amestecătoare Igienizarea amestecătoarelor


17.2 Realizează ambalarea

Pregătirea ambalajelor Pregătirea produselor pentru

ambalare Ambalarea produselor Etichetarea şi inscripţionarea

produselor


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou

centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are

următoarea structură:

1. Unitatea de competenţă;

2. Nivelul;

3. Valoarea creditului;

4. Competenţe;

5. Criterii de performanţă;

6. Condiţii de aplicabilitate;

7. Probe de evaluare

Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe

generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi,

sau să se integreze pe piaţa muncii.

18

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor

cheie privind comunicarea, igiena şi securitatea muncii, lucrul în echipă, organizarea şi

pregătirea pentru integrare la locul de muncă şi rezolvarea de probleme.

În aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe

formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice

specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria

alimentară.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de

predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese

pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, demonstraţia,

au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice

generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi

imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie,

competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din Standardul de

Pregătire Profesională.

Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe

lângă metode clasice şi metode alternative ca: observarea sistematică a elevilor,

investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care

capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii,

îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate

în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de



Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale corespunzătoare

modulului Procese şi utilaje în industria alimentară se formează prin instruire teoretică şi

pregătire practică tehnologică.

Conţinuturile care corespund competenţelor se corelează cu numărul de credite

acordate pentru unităţile de competenţă în corelaţie cu numărul de ore din planul de

învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.

19

Pentru modulul Procese şi utilaje în industria alimentară sunt alocate un număr de

256 ore, din care instruire practică tehnologică 192 ore.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:

Teme

Număr de ore alocate

TeorieInstruire practică

tehnologică

Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite4 12


12 36

Măruntirea materiilor prime de origine animală şi vegetală

10 30

Separarea amestecurilor eterogene20 60

Amestecarea materialelor 12 36

Ambalarea în industria alimentară6 18

TOTAL64 192

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să

facă distribuţia în funcţie de resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare.

Întreg demersul didactic parcurs de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să

fie focalizat pe formarea competenţelor tehnice generale cerute de calificările din nivelul I,

domeniul Industrie alimentară.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii

didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a

se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate ca de exemplu: demonstraţia, exerciţiul,

problematizarea, jocul de rol utilizându-se ca materiale didactice planşe, machete, folii

transparente, filmul didactic. De asemenea, cadrul didactic elaborează şi foloseşte fişe

individuale de documentare şi de lucru, precum şi fişe de evaluare şi autoevaluare.

20

Elevii pot lucra individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, fiind puşi în situaţia de

a se documenta, a descoperi, a exersa în vederea formării abilităţilor cheie şi competenţelor

tehnice generale specifice domeniului industriei alimentare. Profesorul monitorizează

activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate. Evaluarea se poate realiza folosind

fişe de observaţie, fişe de evaluare şi autoevaluare, teste de evaluare.

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluareEvaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de

evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)

Exemple:

Tema: Separarea sistemelor eterogene

1.Itemi obiectivi

1.4 Cu alegere dualăIncercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false

1. A F Sistemele eterogene sunt formate dintr-o singură fază.

2. A F Sedimentarea are loc sub influenţa forţei gravitaţionale.

3. A F Filtrul cu saci este folosit pentru separarea sistemelor eterogene gaz-solid.

4. A F Laptele este un sistem eterogen solid-lichid.

R: 1-F; 2-A; 3-A; 4-F.

1.5 De tip perecheFaceţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A care indică metode de separare şi literele din coloana B care indică aparate pentru separare

A-- metode de separare B-- aparate pentru separare5. sedimentarea 6. centrifugarea7. filtrarea

a. filtrul deschisb. camera de desprăfuirec. centrifuga filtrantăd. elevatorul

R: 1-b; 2-c; 3-a.

1.6 Cu alegere multiplăÎncercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Filtrele cu rame şi plăci lucrează:a. la presiunea atmosferică;b. sub presiune;c. sub depresiune.

R: b

2. Itemi semiobiectivi2.1 Cu răspuns scurtPrecizaţi categoria metodelor prin care pot fi separate sistemele eterogene.R: Metode mecanice2.4 De completare

21

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos astfel încât afirmaţiile să capete valoare de adevăr:

Fazele unui sistem eterogen se numesc faza discontinuă sau..................., respectiv faza continuă sau mediu de ........................

R: dispersată; dispersie.2.5 Intrebări structurate

Imaginea alăturată reprezintă un vas florentin simplu

a. Denumiţi reperele 2 şi 3.b. Explicaţi poziţia de amplasare

a conductei de alimentare cu emulsie 4.

c. Indicaţi racordul prin care se evacuează faza cu densitate mare.

R: a. 1- racord evacuare fază cu densitate mică; b. conducta de alimentare cu emulsie se amplasează acolo unde se va stabili nivelul de separare dintre cele două lichide, pentru ca, atât faza cu densitate mare, cât şi faza cudensitate mică să parcurgă drumul minim în vederea separării; c. 1

FIŞĂ DE OBSERVARETema: Separerea prin centrifugareLecţia: Deservirea centrifugei filtrante

Operaţii/Faze Da Nu încă

Obser-vaţii

Alimentarea centrifugei Porneşte centrifuga la viteză mică Coboară jgheabul de alimentarecu amestec eterogeen L-S Deschide registrul de la transportorul de amestec Închide registrul Curăţă jgheabul Ridică jgheabul Închide capaceleCentrifugarea Aduce tamburul la turaţia maximăSpălarea Schimbă dispozitivul de evacuare pe jgheabul de filtrat diluat Deschide ventilul de apă Închide ventilul de apăOprirea şi descărcarea Trece centrifuga pe viteză inferioară Frâneaza centrifuga Introduce plugul şi taie stratul inferior de filtrat Deschide complet centrifuga

Fişa de observare poate fi utilizată în diferite momente ale lecţiei de instruire practică,

drept fişă de lucru, de evaluare sau autoevaluare.

1 2 3

4

5

22

Cadrul didactic va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, în funcţie de

propria-i personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, de resursele

materiale de care dispune şcoala.

Modulul III. IGIENA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

I. Notă introductivă

23

Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin valorificarea

potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor şi standardele

de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la nivelul standardelor europene.

Industria alimentară,ramură de importanţă strategică, cuprinde mai multe domenii ,

pentru care sunt necesare următoarele calificări pentru nivelul I:

lucrător în morărit –panificaţie

lucrător în industria fermentativă

lucrător în prelucrare carne peşte, lapte, conserve

lucrător în industria extractivă

Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa IXa,

realizată prin 3 ore /săptămână pregătire teoretică şi prin12 ore /săptămână instruire practică

şi de laborator , clasa a Xa definitivând cele 4 calificări de nivelul I prin acelaşi număr de ore

pe săptămână.

Conţinuturile vizează formarea unor abilităţi cheie,necesare formării profesionale:

Comunicare şi numeraţie

Igiena şi securitatea muncii

Lucrul în echipă

Organizarea locului de muncă

Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

Rezolvarea de probleme

Modulul Igiena în industria alimentară se realizează în cadrul pregătirii de bază din

clasa a IXa, prin 90 de ore de laborator tehnologic şi este constituit prin agregarea

următoarelor unităţi de competenţă care vor fi evaluate:

Abilităţi cheie:


Unităţi de competenţă tehnice generale:


Ambalarea produselor

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL

INDUSTRIE ALIMENTARĂ

NIVELUL UNU

24

Error: Reference source not found

Modul de agregare a celor două unităţi de competenţă tehnice generale cu o unitate de

competenţă cheie, prin care s-a constituit modulul,poate fi exemplificat astfel:

Unitatea de competenţă

Competenţa Conţinutul



(prin agregare)

1.2 Participă la discuţii pe subiecte simple

12.2 Pregătirea depozitelor

Subiecte de teme familiare privind depozitarea materiilor prime şi a produselor finite

Note informative instrucţiuni şi fişe de documentare privind pregătirea soluţiilor şi igienizarea spaţiilor de depozitare

Sarcini de lucru privind asigurarea condiţiilor de microclimat prin controlul temperaturilor,aerisirea şi ventilarea depozitelor

Terminologie de specialitate referitoare la depozitarea materiilor prime şi a produselor finite

Depozite igienizate: îndepărtarea impurităţilor mecanice, organice, dezinfectarea cu soluţii specifice, care să asigure desfăşurarea proceselor tehnologice şi obţinerea unor produse alimentare de calitate (cu parametri conform normelor interne şi internaţionale)

II Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Abilităţi cheie:1. Comunicare şi numeraţie

Competenţa: 1.1 Citeşte şi utilizează documente simple








Clasa a X-a




25


Unităţi de competenţă tehnice generale:


Competenţa: 12.2 Pregăteşte depozitele

17. Ambalarea produselor

Competenţa 17.3 Igienizează ambalajele refolosibile

III Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor


Competenţe individuale Conţinuturi tematice



(prin agregare)


12.2 Pregătirea depozitelor

Subiecte de teme familiare privind depozitarea materiilor prime şi a produselor finite

Note informative instrucţiuni şi fişe de documentare privind pregătirea soluţiilor şi igienizarea spaţiilor de depozitare

Sarcini de lucru privind asigurarea condiţiilor de microclimat prin controlul temperaturilor,aerisirea şi ventilarea depozitelor

Terminologie de specialitate referitoare la depozitarea materiilor prime şi a produselor finite

Depozite igienizate: îndepărtarea impurităţilor mecanice, organice, dezinfectarea cu soluţii specifice, care să asigure desfăşurarea proceselor tehnologice şi obţinerea unor produse alimentare de calitate (cu parametri conform normelor interne şi internaţionale)


1.1 Citeşte şi utilizează documente simple

Documente simple:normative,articole de specialitate,prospecte,pliante

Culegerea informaţiilor specifice igienei

Listarea normelor de igienă

26

Teme privind igienizarea construcţiilor ,echipamentelor,igiena individuală şi starea de sănătate a producătorului de alimente

Întocmirea şi citirea notelor informative privind igienizarea

Reguli de conversaţie civilizată,ascultare activă,limbaj nonverbal,atitudine deschisă,cooperantă faţă de interlocutor

17 Ambalarea produselor

17.3 Igienizează ambalajele refolosibile

Factorii de risc:bacterii, mucegaiuri, paraziţi ,substanţe toxice

Boli profesionale: ale căilor respiratorii,ale pielii,afecţiuni ale diferitelor organe de simţ,boli interne

Substanţe pentru igienizare : soluţii de spălare(sodă caustică, sodă calcinată, fosfat bisodic, acid gluconic, agenţi tensioactivi,etc.), soluţii de dezinfectare( clorul şi compuşii săi, săruri de amoniu, etc.)

Etape de igienizare : dozează apa, substanţele pentru igienizare, efectuează igienizarea manual sau mecanic

IV. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare:

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul I s-a realizat după un model nou, centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice generale, în baza Standardului de Pregătire Profesională, care are următoarea structură:

Unitatea de competenţă Nivelul Valoarea creditului Competenţe Criterii de performanţă Condiţii de aplicabilitate Probe de evaluare

Prin calificările nivelului I, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe generale despre domeniul de pregătire-Industrie Alimentară-care să le permită să continue pregătirea în nivelul II, sau să se integreze pe piaţa muncii. Ţinând seama de aceste opţiuni, o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie de comunicare, lucrul în echipă, organizarea şi pregătirea pentru integrarea la locul de muncă, rezolvarea de probleme precum şi abilităţi de igienă şi securitate a muncii.

În aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a celor tehnice generale, cerute de nivelul I de calificare a lucrătorilor din industria alimentară.

27

Metodele şi procedeele didactice folosite vor avea în vedere centrarea activităţii didactice pe elev, adaptarea la fiecare unitate de conţinut, astfel încât să asigure formarea competenţei specifice acesteia, agregând competenţele cheie cu cele tehnice generale, stimulând gândirea logică, analitică, creativă a elevilor.( studiu de caz, joc de rol, descoperirea, problematizarea, brainstorming, etc.)

Evaluarea evidenţiază formarea competenţelor cheie şi a celor tehnice generale din Standardul de Pregătire Profesională, folosind metode cu caracter formativ: observarea sistematică, investigarea, proiectul, portofoliul, autoevaluarea, precum şi instrumente elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.


În modulul ”Igiena în industria alimentară” competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin 90 de ore de laborator tehnologic efectuate de către profesorul de specialitate, conţinuturile corespunzătoare competenţelor fiind corelate cu numărul de credite acordate pe unităţi de competenţă şi cu numărul de ore din planul de învăţământ.

Tema Nr. ore alocate laborator tehnologic

1. Principiile igienei în industria alimentară 62. Igiena construcţiilor şi echipamentelor din industria alimentară

6

3. Igiena producătorului de alimente 64. Starea de sănătate a muncitorului 65. Inocuitatea produselor alimentare 126. Boli transmisibile prin alimente 127. Igiena apei 128. Igiena aerului 129. Operaţii de igienizare în industria alimentară( spălare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare)

18

TOTAL 90

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să le

folosească în funcţie de resursele materiale de care dispune şcoala, agenţii economici şi de

specificul zonei.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare-învăţare

Procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a

competenţelor tehnice generale cerute lucrătorilor din domeniul industriei alimentară, prin

folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

28

Exemplificăm prin lecţia „Igiena producătorului de alimentare” în care se urmăreşte

formarea deprinderilor de igienă personală şi a echipamentului de lucru, folosind

demonstrarea, exerciţiul, problematizarea, jocul de rol. Profesorul elaborează şi foloseşte fişe

individuale de documentare şi de lucru, precum şi fişe de evaluare şi autoevaluare.

Elevii vor executa o parte din operaţiile de igienizare personală, realizabile în laborator şi

atelierul şcoală. Pot lucra individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, care vor efectua joc

de rol privind spălarea la începutul lucrului, în timpul lucrului, la terminarea lucrului.

Se vor face probe de însămânţare cu microorganisme de pe mâini curate/murdare, de pe

mesele de laborator, ustensilele folosite, în vederea aprecierii gradului de contaminare.

Probele se vor termostata şi analiza în şedinţa următoare de laborator.

Elevii sunt puşi astfel în situaţia de a se documenta, a descoperi, a exersa în vederea

formării abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice generale specifice domeniului industriei

alimentare. Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele

semnalate. Se realizează evaluarea folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de

evaluare.

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie ,fişe de autoevaluare,teste de evaluare cu itemi(obiectivi,semiobiectivi,subiectivi)

Exemple:

TEMA:Igiena producătorului de alimente

1.Itemi obiectivi

1.7 Cu alegere dualăIncercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false A F Igiena personală asigură starea de curăţenie a întregului corpA F Spălarea la sfârşitul lucrului nu este obligatorieA F Muncitorii pot folosi parfumuri discreteA F Spălarea eficientă se face în jet puternic de apă rece

1.8 De tip pereche Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane

mâinile murdare interzis( în zona de lucru) hainele de stradă obligatoriu

pieptănatul vestiare (speciale)

duşul (strict) personal

unghiile tăiate( scurt)

29

echipamentul de protecţie sursă de contaminare

1.9Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: Igiena producătorului de alimente constă în:

a. igiena construcţiilorb. igiena individualăc. igiena utilajelor

2 Itemi semiobiectivi

2.1 Cu răspuns scurt:

Mâinile murdare contaminează……………………..

2.2 De completare

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Deprinderile igienice ,…………..pentru producătoriide alimente,asigură………..publică şi se referă atât la igiena ………….,cât şi la igiena……….de protecţie.

3.Itemi subiectivi

3.1 Rezolvare de problemă

Explicaţi de ce spălarea corporală(duşul) este obligatoriu la începutul,sfârşitul şi în timpul lucrului(când anume?)

3.2 Eseu structuratReguli de igienă personală. ( pentru mâini şi încălţăminte)

3.3 Eseu liber

Apreciaţi modul în care este influenţată inocuitatea alimentelor prin respectarea regulilor de igienă a producătorului de alimente.

Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de propria lui personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi,cât şi de resursele materiale de care dispune şcoala.

Modulul V. PRACTICA COMASATĂ

I.Notă de prezentare

Rolul practicii este decisiv în formarea abilităţilor cheie, a competenţelor tehnice

30

generale şi a competenţelor tehnice specializate, întrucât se realizează la agentul

economic, în condiţii de producţie, familiarizând elevul cu viitorul loc de muncă

Orele din C.D.L prevăzute pentru practică comasată sunt în dezvoltare locală din punct

de vedere al organizării activităţilor practice şi al opţiunii pentru anumiţi agenţi economici.

Conţinutul activităţilor trebuie să ducă la formarea competenţelor prevăzute în standardul de


Programa pentru instruire practică comasată este o programă cadru care se

adaptează de fiecare şcoală la condiţiile locale, dar ea va urmării aceleaşi competenţe din

standardul de pregătire profesională şi va avea aceeaşi structură modulară.

Programa pentru clasa a IX a va urmări formare unor abilităţi cheie şi a unor

competenţe tehnice generale pentru cele patru calificări de la nivelul I:





Programa cadru pentru Practică comasată, asigură dezvoltarea competenţelor prin

umătoarele abilităţi:

Abilităţi cheie:



Programa cadru Practică comasată se realizează în funcţie de dotarea unităţii şi în

colaborare cu agenţii economici.

Lista unităţilor de competenţă care se urmăresc a se forma în cadrul practicii comasate

din clasa a IX a are următoarea structură :

Abilităţi cheie:


Igienă şi securitatea muncii

Lucru în echipă


Rezolvarea de probleme

Competenţele tehnice generale:



Mărunţirea materiilor de origine vegetală şi animală


31



Abilităţile cheie precizate în standardul de pregătire profesională pentru nivelul 1,

repartizate pentru clasa a IX-a se formează si se aprofundează în fiecare modul, în mod

deosebit pe instruirea practică dar se evaluează numai în anumite parcursuri ale

curriculumului aşa cum se prezintă în tabelul numărul 1 cu alcătuirea modulelor.

Unităţile tehnice generale reprezintă suportul pe care se formează abilităţile cheie.

Competenţele şi conţinuturile unităţilor tehnice generale nu sunt detaliate în tabelul

de corelare la punctul III , pentru că parcurgerea şi evaluarea lor se realizează în modulele

prezente în curriculum din trunchiul comun.

Subliniem încă odată că: unităţile de competenţă cu abilităţile cheie – „organizarea

locului de muncă” şi „igienă şi securitatea muncii” - se tratează complet şi se evaluează

în cele 120 de ore de instruire practică comasată din clasa a IX a şi care se vor regăsi în

tabelul de la punctul III .Unităţile de competenţe „ Rezolvarea de probleme” se tratează

complet şi se evaluează în cadrul celor 2 ore/săptămână de C.D.L., incluse în planul de

învăţământ.

În orele de instruire practică comasată se asigură predominant formarea abilităţilor

cheie menţionate şi experienţă în muncă pe domeniul de pregătire de bază în industria

alimentară.










Clasa a X-a




32

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru instruirea practică comasată

Abilităţi cheie:





Competenţe Conţinuturi tematice

33

5. Igiena şi securitatea muncii

5.1 Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă

Factori de risc în domeniul industriei alimentare: -agenţi patogeni:bacterii,ciuperci,viruşi

prezenţi în sălile de fabricaţie şi în spaţiile de depozitare a produselor alimentare.

-substanţe toxice naturale ( ciuperci, solanina, etc.) sau reziduuri de pesticide

- factori de microclimat –temperaturi aerului(vara 20-22oC,iarna 18-20oC, umiditatea relativă a aerului(35-65%), viteza curenţilor de aer,iluminarea, praf/ fum/abur în sectorul productiv

-substanţe explozive -risc de inundare în sălile de fabricaţie din

industria alimentară -dăunători (şoareci,şobolani,gândaci, furnici,

muşte) Boli profesionale:

- viroze, boli ale căilor respiratorii, boli ale pielii, boli transmise de la dăunători, alergie la praf, afecţiuni ale organelor de simţ, boli interne: gastrită, ulcer, diabet Risc de practică:

risc de îmbolnăvire, risc de accidentare, risc de invaliditate

5.2 Aplică regulile de sănătate şi igienă individuală la locul de muncă

Reguli de igienă individuală la locul de muncă pentru domeniul industrie alimentară- igienă corporală, igiena vestimentaţiei,

igiena alimentaţiei. Materiale pentru întreţinerea igienei lalocul de muncă

- materiale igienico-sanitare, produse cosmetice, alimente de protecţie (apă,lapte) Consecinţele nerespectării regulilor de igienă

la locul de muncă:- Intoxicaţii, boli parazitare prin alimente,

dermatoze, toxiinfecţii alimentare prin alimente contaminate şi apă nepotabilă, boli infecto-contagioase:holera, dizenteria

5.3 Aplică normele de securitate la locul de muncă, precum şi normele de prevenire şi stingere a incendiilor

Simboluri de avertizare : - semnale sonore, vizuale, avertismente scrise

când se lucrează sub tensiune, indicatoare pentru punctele de lucru periculoase, culori de securitate în spaţiile cu substanţe toxice, fişe de instructaj pentru persoanele care lucrează în punctele predispuse la accidente Echipamente de lucru şi protecţie pentru

lucrătorii din sectorul de producţie, vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală (cizme, salopete, bonete, mănuşi, şorţ)

34

5.4 Acordă primul ajutor în caz de accident

Manifestări în caz de accident: -stări de ameţeală, greaţă, hemoragii,

echimoze, stop cardio-respirator Materiale folosite: targă, feşe, atele,

dezinfectant, bandaje sterile, garou Măsuri întreprinse: imobilizare, poziţionarea

accidentatului, resuscitare cardio-respiratorie, dezinfectarea şi bandajarea plăgilor, hemostază, transportul la unitatea medicală apropiată

7. Organizarea locului de muncă

7.1 Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă

Mijloace de muncă materii prime şi auxiliare folosite în industria

alimentară -de origine vegetală, de origine animală,

utilaje Echipamente şi utilaje

-utilaje, ustensile, suprafeţe de lucru, vase, aparate Instalaţii de transport, mărunţire, amestecare Curăţenia la locul de muncă în industria

alimentară- metode de lucru:manuale( măturat,

spălat,dezinfectat),- mecanice (aspirat, ventilat)- semiautomate tratamente termice- materiale de curăţenie specifice locului de

muncă: lavete, detergenţi, dezinfectanţi şi solvenţi. Succesiunea operaţiilor în efectuarea

curăţeniei la locul de muncă7.2 Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă

Principii ergonomice aplicate în operaţiiledin procesul de producţie din industria alimentară:

-microclimatul din spaţiile de fabricaţie şi depozitare, economia mişcărilor la depozitat şi transportat produse alimentare, poziţia de lucru regulamentară Măsuri de reducere a efortului prin

-poziţia corectă de lucru la mărunţit, separat, amestecat , ambalat materii prime, semifabricate şi produse finite, succesiunea mişcărilor, dozarea optimă a efortului. Menţinerea microclimatului optim prin ventilaţie, temperatură, iluminare, zgomot

- sisteme de ventilaţie folosite în sălile de fabricaţie şi în depozitele cu produse alimentare

- introducerea aerului condiţionat în sălile de fabricaţie şi depozitele de materii prime

- iluminatul dirijat în sălile de fabricaţie şi depozite

- măsuri de reglare a zgomotului în sălile de fabricaţie din industria alimentară

35

7.3 Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

Instrucţiuni de lucru: -fişe tehnologice de fabricaţie, regulamente –

program zilnic de lucru, schiţe de amplasare- explicaţii necesare desfăşurării activităţii în

industria alimentară Măsuri de verificare:

- compararea rezultatelor obţinute cu standardele în vigoare pentru fiecare produs alimentar, măsurarea gradului de realizare a operaţiilor Corecţii de erori:

- operaţii de dezinfecţii şi dezinsecţii în sălile de fabricaţie şi de depozitare a produselor alimentare care se pot repeta, operaţii de remediere a defectelor de fabricaţie la produsele alimentare, reglarea parametrilor de depozitare


Proiectarea curriculumului şcolar pentru clasa aIX-a, nivelul unu s-a făcut după un

model nou centrat pe abilităţi cheie, necesare fundamentării bazei de deprinderi practice

pentru formarea lucrătorului de industrie alimentară.

La baza elaborării programei cadru a stat Standardul de Pregătire Profesională, care

are următoarea structură:

▪ Unitatea de competenţă;

▪ Nivelul;

▪ Valoarea creditului;

▪ Competenţe;

▪ Criterii de performanţă;

▪ Condiţii de aplicabilitate;

▪ Probe de evaluare

Prin acumularea cunoştinţelor din clasa a IX-a, elevii trebuie să dobândească

abilităţi şi cunoştinţe generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue

pregătirea în clasa a X-a , iar la terminarea nivelului I să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor

cheie de lucru în echipă şi de pregătire pentru integrarea la locul de muncă . Pentru aplicarea

curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea abilităţilor

cheie cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător în industria alimentară.

36

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode,în

care activitatea didactică este centrată pe elev, urmărindu-se adaptarea acestora în funcţie

tipurile de elevi şi stilul de învăţare predominant.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite,dar trebuie alese

pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice

La elaborarea acestei programe s-a urmărit corelarea instrumentelor de evaluare

continuă cu criteriile de performanţă şi probele de evaluare.

Pentru fiecare unitate de conţinut, trebuie alese acele metode şi procedee didactice

care conduc la formarea abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice generale cerute la clasa a

IX a – nivelul I de calificare.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al

evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative: observarea sistematică.

Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că

elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de

rol, metoda proiect, simularea au o eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează

gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor fiind în corelare cu

criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire

profesională. Se recomandă ca instrumente de evaluare: fişa de observaţie, proba practică.

Sugestii metodologice

Unităţile de abilităţi cheie: „ Igiena şi securitatea muncii” şi „ Organizarea locului

de muncă”, se parcurg şi se evaluează în totalitate, în cadrul celor 120 de ore de instruire

practică comasată la clasa a IX –a.

Pentru asigurarea condiţiilor optime de formare şi evaluare a celor două unităţi de

competenţă, este recomandat ca unitatea de învăţământ să contacteze şi să informeze agentul

economic unde urmează să efectueze clasa, practica comasată, privind condiţiile şi locul unde

se pot parcurge şi evalua cele două unităţi de competenţă.

Având în vedere că planul de învăţământ pentru disciplina de specialitate la clasa

a IX-a este structurat pe trei module de bază, din trunchiul comun :

Materii prime şi materiale în industria alimentară 134 ore/an:

Procese şi utilaje în industria alimentară 256 ore/an:

37

Igiena în industria alimentară 90 ore/an:

Se recomandă orientativ practica comasată pe următoarea structură :

2 săptămâni - materii prime şi materiale în industria alimentară

1 săptămână- procese şi utilaje în industria alimentară

1 săptămână -igiena în industria alimentară

Agenţii economici pot să asigure în condiţii optime parcurgerea celor patru săptămâni

de practică comasată, prin trecerea eşalonată a elevilor prin cele patru mari sectoare de

activitate. Evaluarea se poate face pe parcursul celor patru săptămâni pe durate de timp

diferite în funcţie de activităţile de instruire practică desfăşurate, de metodele şi instrumentele

de evaluare utilizate de comisia de evaluare.

Instruirea practică comasată la clasa a IX-a va fi coordonată de către maistrul instructor

din şcoală în colaborare cu reprezentantul întreprinderii desemnat de conducătorul unităţii

unde se desfăşoară practica comasată.

Redăm mai jos tematica orientativă realizată pe norme de timp pentru practica comasată –

clasa a IX-a nivelul I, pentru domeniul industrie alimentară:

Nr.crt. Tema Ore

1 Factori de risc specifici locurilor de muncă din industria alimentară :- factori de climat

- substanţe toxice- substanţe explozive Boli profesionale în industria alimentară :- boli ale căilor respiratorii- boli ale pielii - alergie la praf- afecţiuni ale deferitelor organe de simţ- boli interne Accidente de muncă în industria alimentară:- cu reducere temporară a capacităţii de muncă- cu reducere definitivă a capacităţii de muncă

15

38

- individuale-colective

2

Reguli de igienă individuală la locul de muncă pentru industria alimentară- igienă corporală, - igiena vestimentaţiei,- igiena alimentaţiei. Materiale de întreţinere a igienei:- materiale igienico-sanitare- produse cosmetice - alimente de protecţie (apă,lapte) Consecinţele nerespectării regulilor de igienă la locul de muncă- intoxicaţii- toxiinfecţii alimentare - dermatoze

20

3

Norme de protecţia muncii şi PSI specifice sectoarelor de fabricare a produselor alimentare -fişe de instructaj -efectuarea unor operaţii de rutină sub supraveghere -simboluri de avertizare a pericolelor- semnale sonore, vizuale- avertismente scrise - indicatoare - culori de securitate Echipamente de lucru şi de protecţie -individuale-dispozitive de protecţie specifice utilajelor şi instalaţiilor din industria alimentară

15

4

Îndeplinirea sarcinilor de lucru în deplină siguranţă a munciiManifestări în caz de accident:- stări de ameţeală- leşin, stop cardio-respirator- stări de greaţă, echimoze,hemoragii Materiale folosite: targă, atele, feşe, dezinfectant, bandaje sterile, garou Măsuri întreprinse: hemostază, resuscitare cardio-respiratorie, imobilizare, poziţionarea accidentatului, dezinfectarea şi bandajarea plăgilor, transportul accidentatului la cea mai apropiată unitate medicală.

10

5

Mijloace de muncăMaterii prime şi materiale folosite în industria alimentară Echipamente şi utilaje, SDV-uri, instalaţii Succesiunea fazelor de lucru în funcţie de operaţia executată Curăţenia la locul de muncă

30

6. Principii ergonomice în activităţile din sălile de fabricaţie şi spaţiile de depozitare

-microclimatul - economia mişcărilor - poziţia de lucru regulamentară

Măsuri de reducere a efortului prin poziţia de lucru şi dozare a

15

39

efortului.-poziţia corectă de lucru - succesiunea mişcărilor

-dozarea optimă a efortuluiMenţinerea microclimatului ventilaţie, temperatură, iluminare, zgomot

7.

Instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor :compararea rezultatelor obţinute cu standardele în vigoare , măsurarea gradului de realizare a operaţiilorVerificări prin : măsurări, comparări şi sondaje

Operaţiuni de corectare a erorilor : -operaţii de dezinfecţii şi dezinsecţii - operaţii de remediere a defectelor de fabricaţie

-reglarea parametrilor tehnologici

15

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, recomand la latitudinea maistrului

instructor să facă distribuirea orelor în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale

şcolii şi ale agentului economic.

Întregul demers didactic depus de maistrul instructor în procesul de predare-învăţare,

trebuie focalizat pe formarea abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice generale prevăzute la

nivelul I de calificare pentru clasa a IX-a în domeniul industriei alimentare.

O importanţă deosebită o au metodele de predare-învăţare, mijloacele şi materialele

didactice, precum şi modul de lucru şi metodele de evaluare utilizate.

In activităţile de instruire practică comasată maistrul instructor are rolul să ghideze

activitatea practică, documentarea, punând accent deosebit pe dezvoltarea gândirii logice,

creativităţii, descoperirii şi imaginaţiei.

Problematizarea, studiul de caz, exerciţiul şi demonstraţia trebuie să domine în

activitatea de instruire practică comasată. Se recomandă activitatea individuală, activitatea în

grup, activitatea pe echipe pentru a dezvolta spiritul de cooperare, comunicare, necesar în

formarea abilităţilor cheie prezentate în standardul de pregătire profesională.

Fişele de lucru care pot fi utilizate de către elevi în transpunerea rezultatelor obţinute

în activităţile practice curente, îi ajută pe elevi să ajungă prin efort individual sau colectiv la

corelarea sau măsurarea şi evaluarea unor indicatori de calitate.

Evaluarea continuă sau secvenţială, cu caracter predominant formativ se poate realiza

prin referate, proiecte, teste, fişe de observaţii, fişe de evaluare sau autoevaluare.

Exemplu : test de evaluare sub formă de itemi subiectivi – eseu liber.

Identificaţi şi descrieţi locurile periculoase, generatoare de accidente de muncă din

unitatea unde efectuaţi practica comasată. Elaboraţi un plan de măsuri de prevenirea

eventualelor accidente.

40

Se recomandă ca instrument de evaluare în practica comasată utilizarea fişei de

observaţii.

Redăm mai jos un exemplu de fişă de observaţie:

Instruire practică comasată

Unitatea de competenţă: 5. Igiena şi securitatea muncii

Numele şi prenumele elevului: ………………………………….

Data:

Locul de evaluare: …………………………..

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE

Competenţa 5.1: Aplică regulile de sănătate şi igiena individuală la locul de muncă

a) Identificarea materialelor igienico-sanitare a alimentelor de protecţie la locul de

muncă pentru o situaţie dată

Evaluatorul oferă produse şi materiale de întreţinere a igienei. Îndepliniţi următoarele sarcini:

Nr. crt

Adoptarea regulilor de igienă individuală la locul de muncă Evaluator Data

1 Alege trei produse care menţin igiena corporală individuală2 Selectează un produs folosit pentru menţinerea igienei

vestimentaţiei proprii3 Alege două produse care menţin igiena alimentaţiei

b) Folosirea materialelor de igienă individuală la locul de muncă

Nr.crt

Folosirea materialelor de igienă individuală la locul de muncă

Evaluator Data

1 Alege materialele de întreţinere a igienei

2 Enumeraţi trei reguli de bază pentru menţinerea igienei individuale şi a alimentaţiei

c) Evaluarea consecinţelor nerespectării regulilor de igienă individuală la locul de muncă

Nr.crt

Compararea abilităţilor dobândite cu cerinţele unei alte situaţii create

Evaluator Data

1 Alegeţi două materiale care să corespundă abilităţilor voastre 2 Enumeraţi 4 abilităţi care consideraţi că le puteţi aplica în

cazul problemei date ( intoxicaţii, toxiinfecţii alimentare)

Recomandări:

41

Numele evaluatorului:

Semnătura evaluatorului:

Instruire practică comasatăUnitatea de competenţă: 5. Igiena şi securitatea munciiNumele şi prenumele elevului:……………………………….Data:Locul de evaluare:………………………….

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE

Competenţa 5.4: Acordă primul ajutor în caz de accident

Nr.crtCriteriul

de performanţăCondiţii de aplicabilitate 1 2 3 Observaţii

1

.

Recunoaşterea manifestărilor în caz de accident

Recunoaşte stările de ameţeală şi leşin

Fiecare

operaţie

trebuie

executată de

trei ori fără

ajutor

Recunoaşte stopul cardio-respiratorRecunoaşte stările de greaţă şi hemoragiile

2

.

Utilizarea materialelor din trusa de prim ajutor

Foloseşte materiale din trusa de prim ajutor

3

.

Aplicarea măsurilor de prim ajutor

Aplică măsurile de prim ajutor( imobilizare, poziţionarea accidentatului, resuscitare cardio-respiratorie, dezinfectarea şi bandajarea plăgilor )

Recomandări:

Numele evaluatorului:

Semnătura evaluatorului:

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se va face în atelierul şcoală

sau la agentul economic, prin bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna

realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a

încheiat cu succes.

În cazul în care competenţa nu s-a validat se fac recomandări de către evaluator

pentru îndeplinirea cerinţelor nevalidate, în cazul reevaluării.Se vor putea exersa şi alte

42

competenţe cheie, competenţe generale care au mai fost tratate la celelalte module din

pregătirea de bază.

43

DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂNIVELUL 1 CLASA a IX-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR PENTRU PREGĂTIREA DE BAZĂ

Nr. săpt Modulul 1 Materii prime şi materiale în industria alimentară

Modulul 2 Procese şi utilaje în industria alimentară

Modulul 3 Igiena în industria alimentară

Modulul 4 – C.D.L. Practică Comasată

Teorie Instruire de laborator Teorie Instruire practică Instruire de laborator Instruire de laborator

SE

ME

ST

RU

L I

1.

Practica comasată va fi organizată la agentul economic şi în atelierul şcoală în funcţie de spaţiul disponibil pe toată durata anului şcolar(se preferă săptămânile

33,34,35,36,)

2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

SE

ME

ST

RU

L I

I

15.

Practica comasată va fi organizată la agentul economic şi în atelierul şcoală în funcţie de spaţiul disponibil pe toată durata anului şcolar(se preferă săptămânile

33,34,35,36,)

16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.34.

44

35.36.

45

Curriculum an 1 - Industrie Alimentara

Documents

Transcript of Curriculum an 1 - Industrie Alimentara