curric tehn lab XI

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

CURRICULUM

LICEU TEHNOLOGIC

Profilul : Resurse naturale şi protecţia mediului

Calificarea :

Tehnician chimist de laborator

CLASA a XI-a

BUCUREŞTI

2005

Liceu tehnologic- Nivel 3 Calificare : Tehnician chimist de laboratorProfil : Resurse naturale şi protecţia mediului Clasa a XI-a

1

AUTORI:

Ing. ILEANA COJOCARU , prof.grad didactic I,

Grup Şcolar Industrial de Chimie “Costin Neniţescu”, Craiova

Ing. OLIVIA DOINA COSMA, prof. grad didactic I, Colegiul Tehnic “Lazăr Edeleanu”,Ploieşti

Ing. ERSILIA COSBUC, prof.grad didactic I, Grup Şcolar “Radu Cernătescu”, Iaşi

Ing. IULIA CEZARINA GEORGESCU, prof.grad didactic I, Grup Şcolar Chimie Industrială, Piteşti

Ing. CAMELIA GHERMAN, prof.grad didactic I, Grup Şcolar “Nicolaus Olahus”,Orăştie

Ing. CRISTINA NEACŞU, prof. grad didactic I, Colegiul Colegiul Tehnic “Lazăr Edeleanu”,Ploieşti

Ing. MARIANA PALEU, prof.grad didactic I, Grup Şcolar “Gheorghe Cartianu”, Piatra Neamţ

Ing. MARCELA VIERU SOCACIU, prof.grad didactic I, Grup Şcolar de Chimie Industrială “Terapia”, Cluj-Napoca

Ing. EMILIA SPOIALĂ, prof.grad didactic I, Grup Şcolar Industrial Letea Bacău

Ing. DOINA VASILIU, prof.grad didactic I, Grup Şcolar Chimie “Costin Neniţescu”, Bucureşti

CONSULTANŢI :

Ing. Doina Olivia Cosma – Expert local IMC Consulting

Ing. Paula Posea – Expert curriculum CNDIPT- MEC


2

Profilul : Resurse naturale şi protecţia mediuluiCalificarea : Tehnician chimist de laborator

CUPRINS pag

Plan învăţământ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Cultură de specialitate

Modulul 1 Metode de separare şi purificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Modulul 2 Analiza chimică calitativă şi cantitativă . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Modulul 3 Analiza instrumentală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Curriculum în dezvoltare locală

Modulul 4 Planificarea şi organizarea producţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

Modulul 5 Asigurarea calităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Stagii de pregătire practică

Modulul 6 Sănătatea şi securitatea muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

Modulul 7 Elemente de proiectare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112

Tabele de corelare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129


3

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTClasa a XI-a

Aria curriculară TehnologiiCalificarea: Tehnician chimist de laborator

Cultura de specialitate

Modulul 1: Metode de separare şi purificare Total ore/an: 99din care: laborator tehnologic 66

Modulul 2: Analiza calitativă şi cantitativă Total ore/an: 99din care: laborator tehnologic 66

Modulul 3: Analiza instrumentală Total ore/an: 132din care: laborator tehnologic 66

Total ore / an: 10 ore/săptămână x 33 săptămâni = 330 ore

CDL

Modulul 4: Planificarea şi programarea producţiei Total ore/an: 66

Modulul 5: Asigurarea calităţii Total ore/an: 66

Total ore / an: 4 ore/săptămână x 33 săptămâni = 132 ore

Stagii de pregătire practică:

Modulul 6: Igiena şi securitatea muncii Total ore/an: 60

Modulul 7: Elemente de proiectare Total ore/an: 60, din care laborator tehnologic 60 ore

Total ore / an: 6 ore/zi x 5 zile x 4 săptămâni = 120 ore

Total ore / an = 582 ore

________________________________________________________________________________________ Liceu tehnologic-Filiera tehnologică Calificarea: Tehnician chimist de laboratorProfilul: Resurse naturale şi protecţia mediului Clasa a-XI-a

4

Modulul 1: METODE DE SEPARARE ŞI PURIFICARE

Total ore: 99 din care 66 laborator tehnologic

I. Notă de prezentare

Modulul M1 ,, METODE DE SEPARARE ŞI PURIFICARE ” face parte din curriculumul pentru pregătire de bază în domeniul ,,Chimie industrială“ nivelul trei de calificare pentru clasa a XI-a , care este construit pe baza unitatilor de competenta pentru abilitati cheie, a unitatilor de competenta tehnice generale si pe unitati de competenta tehnice specializate, reprezentand pregatirea generală pentru calificarea Tehnician chimist de laborator.

Modulul ,, METODE DE SEPARARE ŞI PURIFICARE” se parcurge în 99 de ore, 3ore/săptx33săpt, din care 33 de ore teorie si 66 ore instruire practică.

Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt indeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard.

Prin programul de la nivelul trei elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe, care le vor permite să continue pregătirea prin studii postliceale şi postuniversitare, iar unii dintre aceştia ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă în calificarea de tehnician. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere sub supravegherea inginerului şi prin colaborare în cadrul echipei de lucru.

Domeniul ,, Chimie industrială” se caracterizează prin: Diversitatea materiilor prime, a mijloacelor de lucru şi a produselor obţinute; Ritm accelerat al schimbării procedeelor de fabricaţie, deoarece apar necontenit

produse noi care înlocuiesc produse mai scumpe sau cu proprietăţi mai puţin corespunzătoare, unele procese de fabricaţie sunt schimbate cu cele mai economice, utilajele cu productivitate mai mare înlocuiesc pe cele considerate performante;

Toxicitatea şi agresivitatea materialelor folosite în industria chimică ceea ce implică măsuri de protecţie (tehnica securităţii muncii, protecţia muncii, a mediului etc.) mai ample decât în multe alte industrii.

Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul de validare constituit de reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.

Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care definesc calificarea. Aceste unităţi de competenţă sunt:- Unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie- Unităţi de competenţă tehnice generale- Unităţi de competenţă tehnice specializate

Curriculumul pentru clasa a XII-a este construit pe baza unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi a unităţilor de competenţă tehnice generale şi specializate, reprezentând pregătirea generală pentru calificarea :

Modulul 1 ,, METODE DE SEPARARE ŞI PURIFICARE ” se desfăşoară pe parcursul a 33 săptămâni, conform tabelului de corelare al modulelor prezentat la sfârşitul curriculum-ului.

Numărul total de ore alocate modului este de 99 ore din care:-66 de ore de laborator tehnologic efectuat de inginer, cu clasa impărţită în grupe cu

minim 12 elevi.Transformarea materiilor prime în produse finite necesită mai multe operaţii (faze

distincte) succesive, paralele sau ciclice de natură mecanică, fizică, chimică sau combinată.


5

Modul de citire şi interpretare a programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor cu compenţele din Standardele de Pregătire Profesională. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobîndire competenţelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională, documente care stau la baza Sistemului Naţional al Calificărilor Profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.

Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard.

Modulul M1 ,, METODE DE SEPARARE ŞI PURIFICARE “ cuprinde Unitatea de competenţe tehnice specializate ,, METODE DE SEPARARE ŞI PURIFICARE “ şi Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie “MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE”

Prin însuşirea modulului menţionat, elevul va dobândi abilităţi de:• descriere a metodelor de separare şi purificare a materialelor (materii prime, produşi finiţi, materiale auxiliare) folosite în industria chimică;• efectuare a analizelor; • calcularea şi interpretarea rezultatelor analizelor.• deprinderi de a lucra în echipă;• deprinderi de comunicare;

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :- unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie Managementul relaţiilor interpersonale- unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnici de laborator în industria chimică

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor99 de ore/an, 3ore/saptx33sapt, din care 33 de ore teorie si 66 ore instruire practică.

Nr. Crt.

Unitate de competenţă

Competenţe individuale din

unitateConţinuturi

3. MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE

3.1. Creează şi menţine relaţii profesionale

Ascultare activă: urmăreşte interlocutorul, nu întrerupe interlocutorul, preia argumentele interlocutorului în efectuarea analizelor Dialog constructiv: oferă sugestii, ascultă sugestiile celorlalţi, formulează propuneri consensuale; exprimă un feedback pozitiv; cade de acord; face distincţie între fapte, opinii şi sentimente în efectuarea analizelor Relaţii de cooperare: suport pentru dezvoltarea profesională a membrilor grupului, încredere în deciziile luate de grup, discutarea deschisă a iniţiativelor, analiza critică şi evaluarea opiniilor în grup în efectuarea analizelor


6

Modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale: factori determinanţi: personali, psiho-sociali, contextuali; metode de identificare a modalităţilor de îmbunătăţire: observare, analiza unor indicatori de coeziune socială, interviuri, culegere de mărturii, motivare, încurajare, integrare, redefiniri de rol, evitarea jocurilor de putere în efectuarea analizelor

3.2. Gestionează conflicte

Surse de conflict: neînţelegeri, interese şi obiective opuse/diferite Modalităţi de rezolvare: renunţarea, forţarea, aplanarea, compromisul, confruntarea, feedback legat de performanţă şi acceptare Medierea conflictelor: ascultă părţile aflate în conflict şi le antrenează în adoptarea unei modalităţi de rezolvare

3.3. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi

Factori interesaţi: persoanele implicate direct sau indirect în conflict Roluri funcţionale: în calitate de manageri, colegi, clienţi Interese: personale, psiho-sociale, contextuale Anticiparea şi satisfacerea aşteptărilor: asimilarea rolului factorilor interesaţi, comunicarea cu factorii interesaţi prin întrebări şi ascultare activă

13 METODE DE SEPARARE ŞI PURIFICARE

13.1. : Utilizează instrumente şi instalaţii de laborator

Instalaţii de laborator : instalaţii deiluminat , instalaţii de forţă , instalaţii de ventilaţie, instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare , instalaţii de gaze, instalaţii de vid

Verificarea instalaţiilor : întrerupătoare , prize ,cabluri electrice, ventilatoare, robineţi, chiuvete, butelii de gaze, manometre

Pregătirea instalaţiilor : reglare presiune gaze , conectare electrică


7

Pregătire : spălare cu amestec sulfocromic, soluţie detergent, apă de robinet, apã distilată

Ustensile : - din sticlă ( pahare Berzelius, pahare Erlenmeyer, baloane cu fund rotund, baloane cu fund plat, cilindri gradaţi, baloane cotate, pipete, biurete, eprubete, sticle de ceas, mojare, pâlnii, pâlnii de separare, refrigerente, baghete) - din material ceramic (capsule, creuzete, mojare, pâlnii Buchner)- din metal ( cleşti, cleme, stative ) - din lemn ( cleşti, stative ), din cauciuc ( dopuri, furtune, tuburi )

13.2. : Execută separarea substanţelor

Decantare : pahare Berzelius, baghetă de sticlăFiltrare : pâlnie de sticlă, stativ, cleme, pahare Berzelius, pahare Erlenmeyer, baghetă de sticlă, creuzet filtrant, hârtie de filtru, pâlnie Buchner, trompă de apăCentrifugare : centrifugă, vase penru centrifugă, dopuriExtracţie: pâlnie de separare, stativ, vas de colectare, sursă de încălzire aparat Soxhlet, stativ, sursă de încălzireAbsorbţie, adsorbţie : vase de absorbţie şi adsorbţie

13.3. : Execută purificarea substanţelor

Cristalizare : cristalizor, pâlnie de sticlă, pahare Berzelius, pahare Erlenmeyer, baghetă de sticlă, hârtie de filtru, sursă de încălzire

Sublimare: pahare Berzelius, pahare Erlenmeyer, balon cu fundul rotund, eprubete, stică de ceas, sursă de încălzire, nisă

Rectificare: coloană de rectificare

Metoda cu schimbători de ioni: coloana pentru schimb ionic, anionit, cationit

IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Conform planului de învăţământ


8

66 de ore din cadrul modulului M1 METODE DE SEPARARE ŞI PURIFICARE sunt ore de laborator tehnologic şi vor fi predate de către ingineri, câte 2 ore /săptămână,

Competenţele din cadrul unităţii de competenţă pentru abilităţi cheie Managementul relaţiilor interpersonale sunt agregate cu competenţa C 18.2. din unitatea de competenţe tehnice specializate: Tehnici de laborator în industria chimică.

Competenţele agregate care se vor dobândi la activitatea de laborator tehnologic sub îndrumarea inginerului sunt 3.1. Creează şi menţine relaţii profesionale, 3.2. Gestionează conflicte, 3.3. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi., 13.2. Execută separarea substanţelor Aceasta presupune că respectivele competenţe pentru abilităţi cheie se vor realiza pe baza conţinuturilor tematice aferente unităţii de competenţe tehnice generale, urmărind criterii de performanţă şi condiţii de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională pentru respectiva unitate de competenţe pentru abilităţi cheie.

Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii, când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.

Se vor promova metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea problemei pusă în discuţie. Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele:

Sunt centrate pe elev şi activitate Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor Încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea Realizează o comunicare multidirecţională Determină un parteneriat profesor-elevMetodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă

diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi reorganiza experienţele, ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.

Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia în grup, dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin cooperare (mozaicul), efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizite.

În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie: comunicare, procesarea datelor numerice, evaluarea acestora făcându-se la modulele corespunzătoare pentru care constituie competenţe relevante.

Exemple de activităţi de învăţare:Pentru Competenţa 13.1.: Utilizează instrumente şi instalaţii de laborator

Exerciţii de identificare a instalaţiilor din cadrul laboratorului pentru efectuarea lucrărilor de separare şi purificare

Exerciţii de identificare a aparaturii de laborator pentru efectuarea analizelor Discuţii privind factorii care influenţează analizele Exerciţii de definire a metodelor de analiză, identificare a unităţilor de măsură

Pentru Competenţa 13.2. Execută separarea substanţelor agregată cuCompetenţa 3.1. Creează şi menţine relaţii profesionale, Competenţa 3.2. Gestionează conflicteCompetenţa 3.3. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi.

Exerciţii de identificare a aparaturii de laborator Exerciţii de pregătire a aparaturii de laborator Descrierea funcţionării aparaturii şi instalaţiilor Lucrări practice de separate a amestecurilor eterogene sedimentare urmată de decantare,

filtrare (la presiune atmosferică, în vid), centrifugare


9

Lucrări practice de separate a amestecurilor omogene prin distilare, extracţie (extracţie L-S şi L-L), absorbţie, adsorbţie

Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru calculul randamentului separării Exerciţii pentru completare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate,

documente de însoţire) Exerciţii de întocmire a referatului care prezintă rezultatele analizei Simularea creării unor relaţii de cooperare în activităţile de laborator Joc de rol: rezolvarea unor situaţii de conflict Exerciţii de mediere a unor situaii conflictuale

Pentru Competenţa 13.3.: Execută purificarea substanţelor Lucrări practice de separarea unui amestec omogen lichid prin rectificare Lucrări practice de purificarea unei substanţe solide prin cristalizare Lucrări practice de purificarea unei substanţe solide prin sublimare Lucrări practice de purificarea unei substanţe cu schimbători de ioni

Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă (pentru notare), iar pentru verificarea dobândirii competenţelor se realizează evaluarea sumativă la încheierea parcurgerii modulului. Aceasta presupune evaluarea tuturor competenţelor şi criteriilor de performanţă din Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.

Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală sau simulată).

Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost încheiată.

Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.

Instrumentele de evaluare folosite pot fi: a) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corectePentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un răspuns individual.Exemple: întrebări de tip adevărat-fals întrebări afirmativ –logice întrebări cu răspunsuri multiple potrivire întrebare-răspuns


10

întrebări de tip grilă întrebări de tip perecheb) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri. Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un răspuns la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la bun sfâşit o sarcină practică). Exemple:

prezentare orală, contribuţia la discuţie, completarea spaţiilor goale cu cuvinte lipsă întrebări cu răspuns scurt întrebări cu răspuns complex întrebări cu răspuns restrâns proiectul tema de lucru exerciţiu practic fişe de observaţie fişe de autoevaluare, etc.

Momentul începerii evaluării se alege după parcurgerea conţinuturilor corespunzătoare atingerii competenţelor, atunci când elevul este pregătit pentru evaluare.

Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de evaluare sumativă pentru competenţa 13.2.: Execută separarea substanţelor, din unitatea de competenţă Metode de separare şi purificare

Realizarea criteriului de performanţă se marchează de evaluator prin semnătură, în căsuţa corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenţei este atestată de existenţa semnăturii evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare.


11

Număr unitate: U 13Titlul Unităţii: 13. METODE DE SEPARARE ŞI PURIFICARE

Competenţa 13.1. : Utilizează instrumente şi instalaţii de laboratorCriterii de performanţă Precizări privind aplicablitatea criteriilor de

performanţăProbe de evaluare Instrumentul

de evaluare(a) Verificarea funcţionalităţii

instalaţiilor din dotareInstalaţii de laborator : instalaţii de iluminat , instalaţii de forţă , instalaţii de ventilaţie , instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare , instalaţii de gaze, instalaţii de vidVerificarea instalaţiilor : întrerupătoare , prize ,cabluri electrice , ventilatoare , robineţi, chiuvete , butelii de gaze , manometre

Probe practice 1

(b) Pregătirea instalaţiilor în vederea utilizării lor

Pregătirea instalaţiilor : reglare presiune gaze , conectare electricăPregătire : spălare cu amestec sulfocromic, soluţie detergent, apă de robinet, apã distilată

Probe practice 1

(c) Pregătirea ustensilelor de laborator pentru analiză

Ustensile : din sticlă ( pahare Berzelius, pahare Erlenmeyer, baloane cu fund rotund, baloane cu fund plat, cilindri gradaţi, baloane cotate, pipete, biurete, eprubete, sticle de ceas, mojare, pâlnii, pâlnii de separare, refrigerente, baghete ), din material ceramic ( capsule, creuzete, mojare, pâlnii Buchner ), din metal ( cleşti, cleme, stative ) ,din lemn ( cleşti, stative ), din cauciuc (dopuri, furtune, tuburi )

Probe practice 1

Competenţa 13.2. : Execută separarea substanţelorCriterii de performanţă Precizări privind aplicablitatea criteriilor de


de evaluare


12

(a) Separarea amestecurilor eterogene prin decantare, filtrare şi centrifugare

Decantare : pahare Berzelius, baghetă de sticlăFiltrare : pâlnie de sticlă, stativ, cleme, pahare Berzelius,pahare Erlenmeyer, baghetă de sticlă, creuzet filtrant, hârtie de filtru, pâlnie Buchner, trompă de apăCentrifugare : centrifugă, vase penru centrifugă, dopuri

Probe practice 2

(b) Separarea componenţilor amestecurilor lichide şi solide prin extracţie

Extracţie: pâlnie de separare, stativ, vas de colectare, sursă de încălzire, aparat Soxhlet, stativ, sursă de încălzire

Probe practice 2

(c) Separarea componenţilor amestecurilor gazoase prin absorbţie

Absorbţie, adsorbţie : vase de absorbţie şi adsorbţie Probe practice 2

(d) Separarea componenţilor amestecurilor gazoase prin adsorbţie

Absorbţie, adsorbţie : vase de absorbţie şi adsorbţie Probe practice 2

(e) Separarea componenţilor amestecurilor omogene lichide prin distilare

Distilare şi rectificare : instalaţie de distilare simplă ( balon Wurtz, refrigerent, alonjă, vas de colectare, stative, cleme, termometru, sită cu azbest, sursă de încălzire), coloană de rectificare

Probe practice 2

Titlul Unităţii: 3. MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE

Competenţa 3.1: Creează şi menţine relaţii profesionaleCriterii de performanţă Precizări privind aplicablitatea criteriilor de


de evaluare(a) Crearea unei infrastructuri a

comunicării bazate pe încredere şi înţelegere reciprocă

Ascultare activă: urmăreşte interlocutorul, nu întrerupeinterlocutorul, preia argumentele interlocutoruluiDialog constructiv: oferă sugestii, ascultă sugestiilecelorlalţi,formulează propuneri consensuale; exprimă unfeedback pozitiv; cade de acord; face distincţie între fapte, opinii şi sentimente

Probe orale şi practice

1

(b) Ascultarea activă şi încurajarea unui dialog constructiv


1


13

(c) Stabilirea unor relaţii de cooperare, în interesul reciproc al părţilor

Relaţii de cooperare: suport pentru dezvoltarea profesională a membrilor grupului, încredere în deciziile luate de grup, discutarea deschisă a iniţiativelor, analiza critică si evaluarea opiniilor în grup


1

(d) Susţinerea muncii în echipă Probe orale şi practice

1

(e) Aplicarea unor modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale

Modalităţi de îmbunătăţire: factori determinanţi: personali, psiho-sociali, contextuali; metode de identificare a modalităţilor de îmbunătăţire: observare, analiza unor indicatori de coeziune socială, interviuri, culegere de mărturii, motivare, încurajare, integrare, redefiniri de rol, evitarea jocurilor de putere


1

(a) Competenţa 3.2: Gestionează conflicteCriterii de performanţă Precizări privind aplicablitatea criteriilor de


de evaluare(a) Identificarea surselor de conflict Surse de conflict: neînţelegeri, interese şi obiective

opuse/diferite Probe orale şi practice

2

(b) Identificarea modalităţilor de rezolvare a conflictelor

Modalităţi de rezolvare: renunţarea, forţarea, aplanarea, compromisul, confruntarea, feedback legat de performanţă şi acceptare


2

(c) Medierea conflictelor Mediere: ascultă părţile aflate în conflict şi le antrenează înadoptarea unei modalităţi de rezolvare


2

Competenţa 3.3 Gestionează aşteptările factorilor interesaţiCriterii de performanţă Precizări privind aplicablitatea criteriilor de


de evaluare(a) Definirea rolurilor funcţionale şi a

intereselor factorilor interesaţiFactori interesaţi: persoanele implicate direct sau indirect în conflictRoluri funcţionale: în calitate de manageri, colegi, clienţiInterese: personale, psiho-sociale, contextuale


3


14

(b) Anticiparea şi satisfacerea aşteptărilor acestora

Anticipare şi satisfacere: asimilarea rolului factorilor interesaţi, comunicarea cu factorii interesaţi prin întrebări şi ascultare activă


3


15

INSTRUMENT DE EVALUARE

Titlul unităţii: METODE DE SEPARARE ŞI PURIFICARE

Numele candidatului:

Număr de înregistrare:

Clasa:

Şcoala:

Data începerii:

Data finalizării:

Numele evaluatorului:

Semnătura evaluatoruluiRezultat Comentarii


16

Această evaluare se referă la:

Unitarea de competenţă tehnică generală:

Titlul unităţii :13. METODE DE SEPARARE ŞI PURIFICARE

Competenţa 13.2. : Execută separarea substanţelor

Criterii de performanţă :

(a) Separarea amestecurilor eterogene prin decantare, filtrare şi centrifugare

(b) Separarea componenţilor amestecurilor lichide şi solide prin extracţie

(c) Separarea componenţilor amestecurilor gazoase prin absorbţie

(d) Separarea componenţilor amestecurilor gazoase prin adsorbţie

(e) Separarea componenţilor amestecurilor omogene lichide prin distilare

_______________________________________________________________________Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă :

Distilare şi rectificare : instalaţie de distilare simplă ( balon Wurtz, refrigerent, alonjă, vas de colectare, stative, cleme, termometru, sită cu azbest, sursă de încălzire), coloană de rectificare

Extracţie: pâlnie de separare, stativ, vas de colectare, sursă de încălzire aparat Soxhlet, stativ, sursă de încălzire

Absorbţie, adsorbţie : vase de absorbţie şi adsorbţieDecantare : pahare Berzelius, baghetă de sticlăFiltrare : pâlnie de sticlă, stativ, cleme, pahare Berzelius, pahare Erlenmeyer,

baghetă de sticlă, creuzet filtrant, hârtie de filtru, pâlnie Bűchner, trompă de apă

Centrifugare : centrifugă, vase penru centrifugă, dopuri

Probe de evaluare :

Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să separe componenţii unor amestecuri omogene lichide prin prin distilare simplă şi prin rectificare, conform criteriului de performanţă ( a ), în concordanţă cu precizările privind aplicabilitatea

Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să separe componenţii unor amestecuri lichide şi solide prin extracţie, conform criteriului de performanţă ( b ), în concordanţă cu precizările privind aplicabilitatea

Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să separe componenţii unor amestecuri gazoase prin absorbţie şi adsorbţie, conform criteriilor de performanţă ( c ) şi ( d ), în concordanţă cu precizările privind aplicabilitatea

Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să separe componenţii unor amestecuri solid-lichid prin decantare, filtrare, centrifugare, conform criteriului de performanţă ( e ), în concordanţă cu precizările privind aplicabilitatea


17

În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 37 activităţi de evaluare.

INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI

Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

Citiţi cu atenţie toate testele înainte de a încerca să le rezolvaţi

Dacă observaţi vreo problemă la vreunul dintre teste, aduceţi acest lucru în atenţia evaluatorului înainte de a începe rezolvarea testului.

Îninate de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvării testului.

Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fiecare fişă pe care o veţi înmâna evaluatorului

Rezolvaţi toate punctele acestui test

Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru acest test.


18

INSTRUMENT DE EVALUARE 2

2 A Separarea amestecurilor eterogene prin decantare, filtrare şi centrifugare

agregată cu Competenţa 3.1: Creează şi menţine relaţii profesionale

Evaluarea 1: Să efectueze separarea unui amestec eterogen apă-nisip prin decantare lucrănd în echipă

Efectuaţi separarea a 2 amestecuri eterogene apă-nisip (în care să fie diferite ori cantitatea de nisip cu aceeaşi granulometrie ori aceeaşi cantitate de nisip dar cu granulometrie diferită) utilizând aparatură necesară existentă pe masa de lucru , să se intocmească fişă de lucru şi să se prezinte concluziile

Nr.crt. 1) Decantarea

Evaluator Data

1. Alegerea aparaturii necesare lucrării2. Alegerea materialelor necesare3. Efectuarea propriu-zisă a lucrării4. Notarea şi prelucrarea datelor

obţinute experimental 5. Întocmirea fişei de lucru6. Prezentarea fişei de lucru7. Comportamentul în cadrul echipei8. Modalitatea de comunicare în cadrul

echipei

2B Separarea componenţilor amestecurilor lichide şi solide prin extracţie

(b) Competenţa 3.2:Gestionează conflicte

Evaluarea 2:Efectuaţi separarea în componenţi a unui amestec solid şi a unui amestec lichid prin

extracţie utilizând aparatură necesară existentă pe masa de lucru , să se intocmească fişă de lucru şi să se prezinte concluziile.

Pe masa de lucru există mai multe tipuri de amestecuri care se pot separa în componenţi prin extracţie, cum ar fi: nisip şi săpun, plante medicinale, propolis, ect.

Nr.crt. 1) Extracţia

Evaluator Data

9. Alegerea aparaturii necesare lucrării10. Alegerea materialelor necesare11. Efectuarea propriu-zisă a lucrării12. Notarea şi prelucrarea datelor obţinute

experimental 13. Întocmirea fişei de lucru14. Prezentarea fişei de lucru15. Identificarea modalităţilor de realizare

a conflictului16. Medierea conflictului


19

2C Separarea componenţilor amestecurilor gazoase prin absorbţie

Evaluarea 3:Efectuaţi separarea în componenţi a unui amestec gazos prin absorbţie utilizând aparatură necesară existentă pe masa de lucru sau instalaţia de absorbţie , să se intocmească fişă de lucru şi să se prezinte concluziile.

Nr crt. Absorbţia

Evaluator Data


experimental 21. Întocmirea fişei de lucru22. Prezentarea fişei de lucru

2D Separarea componenţilor amestecurilor gazoase prin adsorbţie

Efectuaţi separarea în componenţi a unui amestec lichid prin adsorbţie utilizând aparatură necesară existentă pe masa de lucru , să se întocmească fişă de lucru şi să se prezinte concluziile.

Nr.crt. Adsorbţia

Evaluator Data


experimental 27. Întocmirea fişei de lucru28. Prezentarea fişei de lucru

2E Separarea componenţilor amestecurilor omogene lichide prin distilare

Competenţa 3.3 Gestionează aşteptările factorilor interesaţi Efectuaţi separarea în componenţi a unui amestec lichid prin distilare utilizând aparatură necesară existentă pe masa de lucru , să se intocmească fişă de lucru şi să se prezinte concluziile. Lucrul în echipă se va desfăşura după un scenariu în care coechipierii vor fi manager, colegi şi clienţi

Nr crt Distilarea

Evaluator Data

29. Alegerea aparaturii necesare lucrării30 Alegerea materialelor necesare31. Efectuarea propriu-zisă a lucrării32. Notarea şi prelucrarea datelor obţinute

experimental 33. Întocmirea fişei de lucru34. Prezentarea fişei de lucru35. Asimilarea rolului factorilor interesaţi 36. Comunicarea cu factorii interesaţi prin

întrebări şi ascultare activă37. Prezentarea comercială a produsului obţinut


20


Vă rugăm să citiţi aceste note înainte de a începe efectuarea activităţilor de evaluare:

Citiţi cu atenţie toate activităţile de evaluare înainte de a începe efectuarea lor

Orice probleme pe care le observaţi trebuie aduse la cunoştinţa evaluatorului înainte de a începe efectuarea activităţilor de evaluare

Asiguraţi-vă că aveţi la dispoziţie instrumentele şi materialele necesare pentru parcurgerea acestei evaluări înainte de a începe efectuarea activităţilor

Asiguraţi-vă că aţi trecut numele, data şi numărul de înregistrare pe fiecare foaie de hârtie pe care o predaţi evaluatorului

Efectuaţi toate activităţile de evaluare solicitate

Când terminaţi asiguraţi-vă că aţi predat toate documentele corespunzătoare evaluatorului: cele 5 file ale instrumentului de evaluare


21

V. Sugestii metodologice

Pentru parcurgerea Conţinuturilor se sugerează următoarea ordine cronologică: Pentru alocarea orelor se sugerează următoarea repartiţie:

Teme (conţinuturi)Total ore alocate

Ore laborator tehnologic

1. Instrumente şi instalaţii de laborator - Rolul instalaţiilor de laborator : instalaţii de iluminat , instalaţii de forţă , instalaţii de ventilaţie , instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare , instalaţii de gaze, instalaţii de vid

- Verificarea instalaţiilor : întrerupătoare , prize ,cabluri electrice , ventilatoare , robineţi , chiuvete , butelii de gaze , manometre

Pregătirea instalaţiilor : reglare presiune gaze , conectare electrică

Pregătire : spălare cu amestec sulfocromic, soluţie detergent, apă de robinet, apã distilată

Rolul aparaturii de laborator: - din sticlă ( pahare Berzelius, pahare Erlenmeyer, baloane cu fund rotund, baloane cu fund plat, cilindri gradaţi, baloane cotate, pipete, biurete, eprubete, sticle de ceas, mojare, pâlnii, pâlnii de separare, refrigerente, baghete ) - din materialceramic ( capsule, creuzete, mojare, pâlnii Buchner ) - din metal ( cleşti, cleme, stative ) - din lemn ( cleşti, stative ) - din cauciuc ( dopuri, furtune, tuburi )

6 4

2.Metode de separare în componenţi a amestecurilor

- Clasificarea amestecurilor (omogene şi eterogene)

3 2

- Caracterizarea metodelor de separare a amestecurilor eterogene: sedimentare urmată de decantare filtrare centrifugare

6 4

- Separarea amestecurilor eterogene prin decantare

6 4

- Separarea amestecurilor eterogene prin filtrare

6 4

- Separarea amestecurilor eterogene prin centrifugare

6 4

- Caracterizarea metodelor de separare a 6 4Liceu tehnologic- Nivel 3 Calificare : Tehnician chimist de laboratorProfil : Resurse naturale şi protecţia mediului Clasa a XI-a

22

amestecurilor omogene: extracţie distilare absorbţie adsorbţie

-- Separarea componenţilor amestecurilor

lichide şi solide prin extracţie9 6

- Separarea componenţilor amestecurilor gazoase prin absorbţie

6 4

- Separarea componenţilor amestecurilor gazoase prin adsorbţie

6 4

- Separarea componenţilor amestecurilor omogene lichide prin distilare

6 4

3. Metode de purificare a substanţelor- Caracterizarea metodelor de purificare a

substanţelor: cristalizare- recristalizare sublimare rectificare purificarea cu schimbători de ioni

6 4

Purificarea sustanţelor solide prin cristalizare-recristalizare

6 4

Purificarea substanţelor solide prin sublimare 6 4

Purificarea substanţelor prin rectificare 9 6

Purificarea substanţelor prin metoda schimbătorilor de ioni

6 4

Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi.

2.Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de cultură de specialitate şi de laborator tehnologic.

Orele de cultură de specialitate vor avea un pronunţat caracter participativ, utilizând fişe de lucru, fişe de observaţie precum şi metodele prezentate mai sus.

Se recomandă ca orele de cultură de specialitate şi de laborator tehnologic să fie predate de acelaşi profesor.

Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.Pentru realizarea orelor de laborator tehnologic se pot efectua următoarele lucrări:

1. Separarea amestecurilor eterogene L-S prin sedimentare, filtrare, centrifugare

2. Separarea amestecurilor eterogene L-L prin sedimentare şi centrifugare3. Separarea amestecurilor omogene prin distilare4. Separarea amestecurilor prin extracţie5. Separarea amestecurilor prin adsorbţie6. Purificarea substanţelor prin cristalizare7. Purificarea substanţelor prin sublimare


23

8. Purificarea cu schimbători de ioni

3. În cadrul instruirii practice în laboratorul de “Metode de separare şi purificare” competenţele se realizează pe parcursul a mai multor şedinţe de laborator, prin aplicarea diferitelor strategii de predare/învătare cum ar fi:

A. Strategia lucrului îndividual B. Strategia lucrului pe grupe

activitatea se poate desfăşura cu clasa împărţită pe grupe mari 6-8 elevi sau pe grupe mici2-3 elevi)

C. Strategia concurenţială activitatea se poate desfăşura frontal, cu clasa împărţită în două sau cu clasa împărţită pe

grupe mari 6-8 elevi; tema fiecărei grupe este evaluată de celelalte grupe, activitatea de evaluare fiind monitorizată

de profesorD. Strategia mixtă (lucrul concurenţial pe grupe)

activitatea se poate desfăşura cu clasa împărţită pe grupe mari 6-8 elevi sau pe grupe mici2-3 elevi;

aceleaşi lucrări sunt efectuate în paralel de două grupe, care în final îşi prezintă şi compară rezultatele obţinute;

profesorul este moderator şi arbitru în acelaşi timp; elevii îşi autoevaluează activitatea; grupele se păstrează mai multe şedinţe pentru a putea fi desemnat câştigătorul unui capitol

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:

Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării; Autoevaluarea Coevaluarea Tema în clasă Tema pentru acasă Investigaţia


24

Modulul 2: ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ



Modulul M2 ,,ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ” face parte din curriculumul pentru calificarea Tehnician chimist de laborator - nivelul III pe ruta scurtã, liceu tehnologic



Curriculumul pentru clasa a XI-a este construit pe baza unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi a unităţilor de competenţă tehnice generale şi specializate.

Prin programul de la nivelul III elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi înţelegere care le vor permite să continue pregătirea prin studii postliceale şi universitare, iar unii dintre aceştia ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă în calificarea de Tehnician chimist de laborator. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere sub supravegherea sefului direct sau a coordonatorului de laborator şi prin colaborare în cadrul echipei de lucru.

La nivelul III, elevii în primã fazã vor dobândi abilitãti teoretice si practice generale, prin parcurgerea modulelor prin care se vor forma competenţele tehnice generale, dupã care vor dobândi cunoştinţe teoretice şi practice de specialitate prin parcurgerea modulelor care le formeazã competentţle tehnice de specialitate. Unitãţile de competenţe specializate de la nivelul III îi va familiariza pe elevi cu instrumentele şi tehnicile de laborator, cu metodele de analizã chimicã calitativã si cantitativã precum şi cu metodele de analizã instrumentalã.

Această calificare oferă forţă de muncă pregătită pentru laboratoare de analize chimice şi fizico-chimice din domeniile industriei chimice, medical, al protecţiei mediului, chimie alimentară, controlul calităţii materiilor prime pentru industria prelucrătoare, etc. Calificarea Tehnician chimist de laborator este necesarã pentru controlul calităţii materiilor prime şi produselor de orice natură sau provenienţă. Toţi absolvenţii de liceu tehnologic ruta scurtă prin calificarea Tehnician chimist de laborator, vor fi capabili să realizeze monitorizarea factorilor de mediu şi să asigure transmiterea de date la nivel superior în conformitate cu nivelul lor de calificare.

Abilităţile tehnice generale dobândite se pot transfera între calificările de nivel III prin traseul scurt liceu tehnologic: Tenhician Ecolog şi Protecţia Calităţii Mediului şi Tehnician Chimist de Laborator.

Calificarea Tenhician chimist de laborator pentru nivelul III va furniza elevilor atât formare teoretică cât şi practică în colegii şi licee tehnologice.

Se aşteaptă ca elevii care au absolvit calificrea de la nivelul III, Tehnician chimist de laborator, să poată executa sarcini cu un grad mediu şi ridicat de complexitate. Acest nivel este dominat de lucrul practic, cu abilitate crescută de a aplica acele cunoştinţe teoretice la un domeniu mai larg. Marea parte a lucrului poate fi realizară în mod independent şi cuprinde alte responsabilităţi cum ar fi supravegherea, coordonarea sau un nivel mai înalt de aplicare a abilităţilor tehnice învăţate.


25

Locurile de muncă corespunzătoare unde vor putea fi angajaţi absolvenţii de nivel III cu calificările de mai sus pot fi la:

Uzine de apă Staţii de epurare SC cu profil de ingrăşăminte chimice SC de gestionare a deşeurilor Fabrici de detergenţi/săpunuri Fabrici şi ateliere de prelucrare mase plastice Rafinării Combinate petrochimice Ateliere de fabricare a cremelor şi emulsiilor IMM- uri cu obiect de activitate prelucrarea maselor plastice IMM-uri cu obiect de activitate fabricarea produselor cosmetice IMM-uri cu obiect de activitate prelucrare celuloză şi fabricare hârtie IMM-uri cu obiect de activitate colectarea şi recondiţionarea uleiurilor uzate Staţii de benzină Fabrici de medicamente Institute de cercetare Servicii locale pentru protecţia consumatorului Seviciul de deservire a reţelelor magistrale de transport produse petroliere Laboratoare medicale Laboratoare scolare /universitare

Modulul M2 ,,ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ” se desfăşoară pe parcursul a 33 săptămâni, în Curriculum diferenţiat, conform tabelului de corelare al modulelor prezentat la sfârşitul curriculum-ului.

Numărul total de ore alocate modului este de 99 ore din care:-66 de ore de laborator tehnologic efectuat de inginer, cu clasa impărţită în grupe cu

minim 12 elevi.Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de

performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard.

Modulul M2 ,,ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ” cuprinde Unitatea de competenţă tehnică specializată ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ şi Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie “GÂNDIRE CRITICĂ ŞI REZOLVARE DE PROBLEME”

După parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili să execute analiza preliminară, să identifice cationii şi anionii. să execute determinări cantitative gravimetrice şi volumetrice să execute analiza compuşilor organici să analizeze şi să interpreteze rezultatele obţinute.

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :- unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie Gândire critică şi rezolvarea de

probleme- unitatea de competenţă tehnică specializată Analiza chimică calitativă şi cantitativă

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Nr. Unitate de Competenţe individuale Conţinuturi


26

Crt. competenţă din unitate2. GÂNDIRE

CRITICĂ ŞI REZOLVARE DE PROBLEME

2.1.: Identifică probleme complexe

Situaţii problemă: calitatea muncii, proces de muncă, interacţiuni între oameni, sesizări, situaţii de urgenţă Anticiparea problemei: corelarea factorilor determinanţi cu situaţia problemă

Definirea problemei: identificarea problemei, cauze şi efecte ale problemei, cui aparţine problema Reflectarea: pune intrebări relevante asupra problemei; compară situatia problema cu situatia normală; emite idei privind rolul lui in rezolvarea problemei.

2.2. Rezolvă probleme Identificarea soluţiilor posibile: metode de rezolvare Alegerea celei mai potrivite soluţii: compară şi analizează soluţiile posibile şi decide; argumentare pe baza criteriilor utilizate în selectarea soluţiei Intocmirea planului de acţiune: listarea acţiunilor în ordinea efectuării lor, alocarea de resurse (materiale, financiare, timp) şi stabilirea responsabilităţilor Aplicarea planului de acţiune: punerea în practică şi monitorizarea acţiunilor prevăzute

2.3. Evaluează rezultatele obţinute

Analizarea rezultatelor: compară rezultatul obţinut cu cel dorit; aplică măsuri de corecţie, dacă este cazul Feed-back: concluzii, calificative proprii şi de la alte persoane Analizarea metodei: resurse, acţiuni, responsabilităţi; generează şi extinde idei, sugestii alternative în scopul imbunătătţirii metodei aplicate

14. ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

14.2. Efectuează analize chimice calitative

Aparatura: -sticlărie, cleme, stative, bec de gaz, site de azbest, trepiede Reactivi: -corespunzători fiecărei determinări Determinări - identificări de cationi (Ag+, Pb2+, Cu2+, Ni2+, Fe2+,


27

Fe3+, Mn2+, Ca2+, Ba2+, NH4+, Mg2+)

- identificări de anioni (CO3

2-, CH3COO¯, Cl¯, Br¯, I¯, SO42-,

S2-) - identificarea unor funcţiuni organice (-OH, >C=O, -COOH) Prezentarea rezultatelor: surse de erori, completare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate, documente de însoţire)

14. ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

14.1. : Descrie metode folosite în analiza chimică

Metode de analiză: Analiza calitativă (anorganică şi organică)

Analiza cantitativă:-analiza volumetrică (determinare factor de corecţie, dozări volumetrice – prin reacţii de neutralizare: acidimetrie, alcalimetrie; prin reacţii redox- permanganatometrie, bicromatometrie, iodometrie; prin reacţii cu formare de complecşi-complexonometrie; prin reacţii de precipitare- argentometria)

-analiza gravimetrică Principii teoretice ale analizei calitative: -reacţii chimice de identificare ale cationilor (Ag+, Pb2+, Cu2+, Ni2+, Fe2+, Fe3+, Mn2+, Ca2+, Ba2+, NH4

+, Mg2+) cu reactivul de grupă şi cu un reactiv specific

-reacţii chimice pentru identificarea elementelor chimice din compuşii organici (C,H,N,S, halogeni)

-reacţii chimice pentru identificarea funcţiunilor organice (-OH, >C=O, -COOH) Principii teoretice şi legi ale analizei volumetrice: - mărimi de măsurat (unităţi de măsură, instrumente şi aparate de măsură), titranţi, factor de corecţie, reacţii chimice, legea echivalenţei, relaţii de calcul a concentraţiei soluţiei dozate Principii teoretice ale analizei gravimetrice:-reacţii chimice de precipitare, produs de solubilitate, etapele analizei gravimetrice

14.3.: Efectuează analize chimice cantitative

Aparatura: -sticlărie, creuzete, cleme, stative, bec


28

de gaz, site de azbest, trepiede Reactivi: -corespunzători fiecărei determinări Determinări - prepararea soluţiilor de titranţi şi stabilirea factorului de corecţie (sol.HCl 0,1n, sol.NaOH 0,1n, sol. KMnO4 0,1n, sol. K2Cr2O7 0,1n, sol EDTA 0,05m, sol. AgNO3 0,01n)-dozarea volumetrică a unei baze, dozarea volumetrică a unui acid, dozarea volumetrică a ionului Fe2+, dozarea volumetrică a KMnO4, dozarea complexometrică a Ca2+ şi Mg2+, dozarea volumetrică a Cl¯-dozarea gravimetrică a ionului Fe3+. Prezentarea rezultatelor: calcule de concentraţii (conform formulelor de calcul), surse de erori, completare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate, documente de însoţire)

14.4.: Interpretează rezultatele analizelor chimice

Standarde: - norme interne, standarde de firmă, standarde române, standarde internaţionale Estimarea calităţii:-conformă, neconformă

Informarea factorilor de decizie: - şef ierarhic


Conform planului de învăţământ pentru clasa a XI-a 66 de ore din cadrul modulului M2 ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVA SI

CANTITATIVA sunt ore de laborator tehnologic şi vor fi predate de către ingineri, câte 2 ore /săptămână timp de 33 săptămâni,

33 ore sunt ore de curs şi vor fi predate de ingineri, câte 1 oră/săptămână.Competenţele din cadrul unităţii de competenţă pentru abilităţi cheie Gândire critică şi

rezolvare de probleme sunt agregate cu competenţa C 14.2. din unitatea de competenţe tehnice specializate: Analiza chimică calitativă şi cantitativă.

Aceasta presupune că respectiva competenţă pentru abilităţi cheie se va realiza pe baza conţinuturilor tematice aferente unităţii de competenţe tehnice specializate, urmărind criterii de performanţă şi condiţii de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională pentru respectiva unitate de competenţă pentru abilităţi cheie.



Sunt centrate pe elev şi activitate Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor


29

Încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea Realizează o comunicare multidirecţională Determină un parteneriat profesor-elev

Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi reorganiza experienţele, ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.


În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie: comunicare, igiena şi securitatea muncii, procesarea datelor numerice, evaluarea acestora făcându-se la modulele corespunzătoare pentru care constituie competenţe relevante.

Exemple de activităţi de învăţare:Pentru Competenţa 14.1. : Descrie metode folosite în analiza chimică

Explicaţii oferite elevului Exerciţii de scriere a ecuaţiilor reacţiilor chimice ce au loc în analiza calitativă Exerciţii de scriere a ecuaţiilor reacţiilor chimice ce au loc în analiza cantitativă Exerciţii de definire a legilor întâlnite în analiza chimică

Pentru Competenţa 14.2.: Efectuează analize chimice calitative agregată cu Competenţa 2.1. Identifică probleme complexeCompetenţa 2.2. Rezolvă problemeCompetenţa 2.3. Evaluează rezultatele obţinute

Exerciţii de scriere a ecuaţiilor reacţiilor chimice ce au loc în cazul analizelor Explicaţii oferite elevului Lucrări practice de identificare a cationilor din grupa I, II, III, IV, V analitică Lucrări practice de identificare a anionilor Exerciţii de identificare a elementelor chimice existente în compuşii organici: C ,H , N,

S, halogeni Lucrări practice de identificare a funcţiunilor organice: HO- , HC=O, -COOH Exerciţii de simulare a unor probleme complexe: analize de cationi şi anioni-

identificarea problemei, găsirea soluţiilor optime şi rezolvarea problemei→identificarea ionilor

Pentru Competenţa 14.3.: Efectuează analize chimice cantitative Exerciţii de scriere a ecuaţiilor reacţiilor chimice ce au loc în cazul analizelor Exerciţii de pregătire a aparaturii de laborator Explicaţii oferite elevului Descrierea funcţionării aparaturii şi instalaţiilor Lucrări practice de analiză volumetrică – acidimetria (stabilirea factorului de corecţie a

soluţiei de titrant, dozarea unei baze) Lucrări practice de analiză volumetrică – alcalimetria (stabilirea factorului de corecţie a

soluţiei de titrant, dozarea unui acid) Lucrări practice de analiză volumetrică – permanganatometria (stabilirea factorului de

corecţie a soluţiei de titrant, dozarea Fe2+) Lucrări practice de analiză volumetrică – iodometria (stabilirea factorului de corecţie a

soluţiei de titrant, dozarea KMnO4) Lucrări practice de analiză volumetrică – argentometria (dozarea halogenurilor) Lucrări practice de analiză volumetrică – complexonometria (dozarea Ca2+, Mg2+)


30

Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru determinarea concentraţiei probei de analizat

Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru calculul erorilor Exerciţii pentru completare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate,

documente de însoţire) Exerciţii de întocmire a referatului care prezintă rezultatele analizei Lucrări practice de analiză gravimetrică – dozarea Fe3+

Pentru Competenţa 14.4.: Interpretează rezultatele analizelor chimice Explicaţii oferite elevului Discuţii pe tema cauzelor care pot duce la erori Exerciţii de comparare a rezultatelor obţinute cu cele din normative Exerciţii de interpretare a rezultatelor analizelor




Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.

Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.

Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală sau simulată).

Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a fost încheiată.

Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.

Instrumentele de evaluare folosite pot fi: c) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corectePentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un răspuns individual.Exemple: întrebări de tip adevărat-fals întrebări afirmativ –logice întrebări cu răspunsuri multiple potrivire întrebare-răspuns întrebări de tip grilă întrebări de tip pereched) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri.


31

Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un răspuns la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la bun sfâşit o sarcină practică). Exemple:



Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de evaluare sumativă pentru competenţa 14.3.: Efectuează analize chimice cantitative, din unitatea de competenţă Analiza chimică calitativă şi cantitativă.



32


Titlul unităţii: ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ



Clasa:

Şcoala:

Data începerii:

Data finalizării:


Semnătura evaluatorului:

Rezultat Comentarii


33

În cadrul acestei evaluări veţi acoperi:

Competenţa 14.3.: Efectuează analize chimice cantitative

Criterii de performanţă:

(a) Selectarea şi pregătirea reactivilor, ustensilelor şi aparaturii de laborator(b) Executarea determinărilor experimentale în condiţii de securitate(c) Prezentarea rezultatelor determinărilor experimentale

Condiţii de aplicabilitate:

Aparatura: -sticlărie, creuzete, cleme, stative, bec de gaz, site de azbest, trepiede

Reactivi: -corespunzători fiecărei determinări

Determinări: - prepararea soluţiilor de titranţi şi stabilirea factorului de corecţie (sol.HCl 0,1n, sol.NaOH 0,1n, sol. KMnO4 0,1n, sol. K2Cr2O7 0,1n, sol EDTA 0,05m, sol. AgNO3 0,01n)-dozarea volumetrică a unei baze, dozarea volumetrică a unui acid, dozarea volumetrică a ionului Fe2+, dozarea volumetrică a KMnO4, dozarea complexometrică a Ca2+ şi Mg2+, dozarea volumetrică a Cl¯-dozarea gravimetrică a ionului Fe3+.

Prezentarea rezultatelor: calcule de concentraţii (conform formulelor de calcul)surse de eroricompletare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate, documente de însoţire)

Probe de Evaluare

Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să selecteze, să pregătească reactivii, ustensilele şi aparatura de laborator şi să execute determinările experimentale în condiţii de securitate, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (a) (b), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Probe scrise/practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să prezinte rezultatele determinărilor experimentale, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Există 80 de activităţi de evaluare care trebuie efectuate în cadrul acestui instrument de evaluare.


34










35

ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ


Proba 3 (a) Selectarea şi pregătirea reactivilor,ustensilelor şi aparaturii de laborator (b) Executarea determinărilor experimentale în condiţii de securitate

Probe practice Proba 3 (c) Prezentarea rezultatelor determinărilor experimentaleProbă scrisă

Sarcina 1Probă scrisă + probă practicăPreparaţi 500 ml soluţie HCl de concentraţie ~0,1n.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data1. Calculaţi volumul necesar de sol.HCl 35% pentru

prepararea a 500 ml soluţie ~0,1n (d=1,174)– probă scrisă

2. Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară3. Alegeţi reactivii necesari4. Măsuraţi volumul necesar de sol. HCl 35%5. Preparaţi soluţia prin diluare6. Depozitaţi şi etichetaţi soluţia preparată

Activităţile scrise cu Bold constituie probă scrisă şi se completează rezultatele în spaţiul marcat

Sarcina 2Probă scrisă + probă practicăPreparaţi 500 ml soluţie NaOH de concentraţie ~0,1n.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data7. Calculaţi masa necesară de NaOH pentru prepararea a

500 ml soluţie ~0,1n – probă scrisă

8. Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară9. Alegeţi reactivii necesari10. Cântăriţi NaOH calculat11. Preparaţi soluţia prin dizolvare12. Depozitaţi şi etichetaţi soluţia preparată


36

Sarcina 3Probă scrisă + probă practicăPreparaţi 500 ml soluţie KMnO4 de concentraţie ~0,1n.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data13. Calculaţi masa necesară de KMnO4 pentru prepararea a


14. Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară15. Alegeţi reactivii necesari16. Cântăriţi KMnO4 calculat17. Preparaţi soluţia prin dizolvare18. Depozitaţi şi etichetaţi soluţia preparată

Sarcina 4Probă scrisă + probă practicăPreparaţi 500 ml soluţie K2Cr2O7 de concentraţie 0,1n.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data19. Calculaţi masa necesară de K2Cr2O7 pentru prepararea a

500 ml soluţie 0,1n – probă scrisă

20. Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară21. Alegeţi reactivii necesari22. Cântăriţi K2Cr2O7 calculat23. Preparaţi soluţia prin dizolvare24. Depozitaţi şi etichetaţi soluţia preparată

Sarcina 5Probă scrisă + probă practicăPreparaţi 200 ml soluţie complexon III de concentraţie 0,05m.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data25. Calculaţi masa necesară de Complexon III pentru

prepararea a 200 ml soluţie 0,05m – probă scrisă

26. Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară27. Alegeţi reactivii necesari28. Cântăriţi necesarul de Complexon III29. Preparaţi soluţia prin dizolvarea Complexon III30. Depozitaţi şi etichetaţi soluţia preparată


37

31. Calculaţi factorul de corecţie al soluţiei de titrant

Sarcina 6Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică titrul unei soluţii de NaOH.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data32. Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară operaţiei

de titrare33. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, soluţie etalon34. Determinaţi experimental factorul de corecţie al soluţiei de

titrant, în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 3 probe). Măsuraţi probe de 10 ml.

35. Dozaţi volumetric soluţia de NaOH, în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 10 ml.


37. Calculaţi titrul soluţiei de NaOH

38. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de NaOH

Sarcina 7Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică titrul unei soluţii de H2SO4.



titrant, în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 3 probe) Măsuraţi probe de 10 ml.

42. Dozaţi volumetric soluţia de H2SO4, în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 10 ml.


38


44. Calculaţi titrul soluţiei de H2SO4

45. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de H2SO4

Sarcina 8Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică titrul unei soluţii de Fe2+.


de titrare47. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, soluţie etalon,

mediul de reacţie48. Determinaţi experimental factorul de corecţie al soluţiei de

titrant, în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 3 probe) Măsuraţi probe de 10 ml. Asiguraţi condiţiile de mediu şi temperatură.

49. Dozaţi volumetric soluţia de Fe2+., în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 10 ml. Asiguraţi condiţiile de mediu şi temperatură.


51. Calculaţi titrul soluţiei de Fe2+.

52. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de Fe2+


39

Sarcina 9Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică titrul unei soluţii de KMnO4


de titrare54. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, mediul de reacţie,

alţi reactivi55. Dozaţi volumetric soluţia de KMnO4, în condiţii de securitate

a muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 10 ml. Asiguraţi condiţiile de mediu şi reactivii necesari.

56. Calculaţi titrul soluţiei de KMnO4

57. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de KMnO4

Sarcina 10Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică titrul unei soluţii de Ca2+.


de titrare59. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, soluţie tampon60. Dozaţi volumetric soluţia de Ca2+, în condiţii de securitate a

muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 10 ml. Asiguraţi pH-ul 12-13

61. Calculaţi titrul soluţiei de Ca2+.

62. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de Ca2+


40

Sarcina 11Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică titrul unei soluţii de Mg2+.


de titrare64. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, alţi reactivi65. Dozaţi volumetric soluţia de Mg2+, în condiţii de securitate a

muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 10 ml. Asiguraţi pH-ul 10

66. Calculaţi titrul soluţiei de Mg2+.

67. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de Mg2+

Sarcina 12Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică titrul unei soluţii de Cl¯.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data68. . Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară operaţiei

de titrare69. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator.70. Dozaţi volumetric soluţia de Cl¯., în condiţii de securitate a

muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 10 ml. 71. Calculaţi titrul soluţiei de Cl¯.

72. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de Cl¯


41

Sarcina 13Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză gravimetrică titrul unei soluţii de Fe3+.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data73. Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară analizei

gravimetrice74. Alegeţi reactivii necesari: precipitant, mediul 75. Realizaţi precipitarea completă a unei probe de 10 ml soluţie

Fe3+. Diluaţi proba la 100 ml, asiguraţi temperatura de 80-90 °C , adăugaţi precipitantul.

76. Filtraţi pe hârtie de filtru cu porozitate medie şi spălaţi precipitatul format cu apă distilată fierbinte

77. Uscaţi şi calcinaţi hârtia de filtru cu precipitatul.78. Răciţi şi cântăriţi precipitatul.79. Calculaţi titrul soluţiei de Fe3+..

80. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de Fe3+..


42

INSTRUCŢIUNI ŞI GHID PENTRU EVALUATOR

ANALIZA CHIMICA CALITATIVA SI CANTITATIVA

INSTRUCŢIUNI PENTRU EVALUATOR

INSTRUCŢIUNI GENERALE

1. Fiecare sarcină de evaluare trebuie completată în mod normal în cadrul unei singure sesiuni didactice.

2. Candidatul trebuie să răspundă la întrebările din instrumentul de evaluare şi apoi să înapoieze evaluatorului lucrarea cu răspunsurile completate.

3. În cazul probelor de evaluare scrise sau orale, evaluatorul trebuie să verifice răspunsurile candidaţilor pe baza răspunsurilor model oferite. Cu toate acestea, răspunsurile model nu reprezintă neapărat toate răspunsurile posibile sau singurele răspunsuri corecte şi evaluatorul trebuie să îşi folosească propria judecată atunci când evaluează candidaţii.

4. În cazul probelor de evaluare practice, evaluatorul trebuie să verifice performanţa candidaţilor pe baza oricăror liste de verificare cu exemple şi/sau a oricăror fişe cu exemple puse la dispoziţie. Candidaţii trebuie să efectueze cu succes fiecare activitate de pe lista de verificare.

5. Întrebările orale se pot utiliza alături de alte forme de evaluare pentru a obţine dovezi suplimentare şi/sau pentru a rezolva anumite probleme minore legate de performanţa unui candidat. În cazul în care sunt utilizate întrebări orale, evaluatorul trebuie să specifice acest lucru în cadrul unei note scrise şi semnate pe lucrarea candidatului.

6. Instrumentele de evaluare rezolvate şi orice fişe tipărite solicitate ale fiecărui candidat trebuie introduse în dosarul corespunzător.

INSTRUCŢIUNI SPECIFICE ACESTEI UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ

1. Există 80 de activităţi de evaluare care trebuie efectuate pentru competenţa. 14.3. 2. Este posibil ca activităţile de evaluare din cadrul acestei unităţi de competenţă să se

efectueze pe o perioadă mai mare de timp care cuprinde mai multe sesiuni didactice.

Toate instrumentele de evaluare din cadrul acestui pachet se pot utiliza ca reevaluări.


43

GHIDUL EVALUATORULUI

ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ


Proba 3 (a) Selectarea şi pregătirea reactivilor,ustensilelor şi aparaturii de laborator (b) Executarea determinărilor experimentale în condiţii de securitate

Probe practice Proba 3 (c) Prezentarea rezultatelor determinărilor experimentaleProbă scrisă

Sarcina 1Probă scrisă + probă practicăPreparaţi 500 ml soluţie HCl de concentraţie ~0,1n.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data1. Calculaţi volumul necesar de sol.HCl 35% pentru

prepararea a 500 ml soluţie ~0,1n (d=1,174)– probă scrisă

2. Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară3. Alegeţi reactivii necesari4. Măsuraţi volumul necesar de sol. HCl 35%5. Preparaţi soluţia prin diluare6. Depozitaţi şi etichetaţi soluţia preparată

FIŞA DE OBSERVARE nr.1



Titlul unităţii: ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ


Nr.crt CP Detalii Observaţii Evaluator

Data

1. (c)

2. (a) Ustensile: balon cotat 200ml, pâlnie, pisetă, sticlă de reactivi, pipetă, para de cauciucPregătire ustensile: spălare, clătire cu apă distilată,Pregătire balanţa: aducere la zero

3. (a) Reactivi: sol.HCl 35%., apă distilată

4. (b) Conform regulilor de măsurare de volum


44

5. (b) Preparare: - introducere sol.HCl 35% în balonul cotat;- adăugare apă distilată până la cotă;- omogenizare prin răsturnare- respectarea normelor de securitatea muncii

6. (b) Depozitare: transvazarea soluţiei în sticla de reactivi;Eticheta: sol. HCl ~0,1n

Sarcina 2Probă scrisă + probă practicăPreparaţi 500 ml soluţie NaOH de concentraţie ~0,1n.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data7. Calculaţi masa necesară de NaOH pentru prepararea a


8. Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară9. Alegeţi reactivii necesari10. Cântăriţi NaOH calculat11. Preparaţi soluţia prin dizolvare12. Depozitaţi şi etichetaţi soluţia preparată




Titlul unităţii: ANALIZA CHIMICA CALITATIVA SI CANTITATIVA



Data

7. (c)

8. (a) Ustensile: balon cotat 500ml, pâlnie, fiolă de cântărire, spatulă, pisetă, sticlă de reactivi, balanţă tehnicăPregătire ustensile: spălare, clătire cu apă distilată, uscare(fiola de cântărire)Pregătire balanţa: aducere la zero

9. (a) Reactivi: NaOH., apă distilată

10. (b) Conform regulilor de cântărire la balanţă, un mic excces

11. (b) Preparare: - introducere cantitativă a NaOH în balonul cotat;- adăugare apă distilată ~1/2 din balon şi

agitare pentru dizolvare;- completare cu apă distilată până la cotă;


45

- omogenizare prin răsturnare- respectarea normelor de securitatea muncii

12. (b) Depozitare: transvazarea soluţiei în sticla de reactivi;Eticheta: sol. NaOH~ 0,1n

Sarcina 3Probă scrisă + probă practicăPreparaţi 500 ml soluţie KMnO4 de concentraţie ~0,1n.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data13. Calculaţi masa necesară de KMnO4 pentru prepararea a


14. Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară15. Alegeţi reactivii necesari16. Cântăriţi KMnO4 calculat17. Preparaţi soluţia prin dizolvare18. Depozitaţi şi etichetaţi soluţia preparată







Data

13. (c)

14. (a) Ustensile: balon cotat 500ml, pâlnie, fiolă de cântărire, spatulă, pisetă, sticlă de reactivi brună, balanţă tehnicăPregătire ustensile: spălare, clătire cu apă distilată, uscare(fiola de cântărire)Pregătire balanţa: aducere la zero

15. (a) Reactivi: KMnO4., apă distilată

16. (b) Conform regulilor de cântărire la balanţa tehnică

17. (b) Preparare: -introducere cantitativă a KMnO4 în balonul cotat;adăugare apă distilată ~1/2 din balon şi agitare pentru dizolvare;completare cu apă distilată până la cotă;omogenizare prin răsturnarerespectarea normelor de securitatea muncii


46

18. (b) Depozitare: transvazarea soluţiei în sticla de reactivi;Eticheta: sol. KMnO4 ~0,1n

Sarcina 4Probă scrisă + probă practicăPreparaţi 500 ml soluţie K2Cr2O7 de concentraţie 0,1n.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data19. Calculaţi masa necesară de K2Cr2O7 pentru prepararea a

500 ml soluţie 0,1n – probă scrisă

20. Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară21. Alegeţi reactivii necesari22. Cântăriţi K2Cr2O7 calculat23. Preparaţi soluţia prin dizolvare24. Depozitaţi şi etichetaţi soluţia preparată







Data

19. (c)

20. (a) Ustensile: balon cotat 500ml, pâlnie, fiolă de cântărire, spatulă, pisetă, sticlă de reactivi, balanţă analiticăPregătire ustensile: spălare, clătire cu apă distilată, uscare(fiola de cântărire)Pregătire balanţa: aducere la zero

21. (a) Reactivi: K2Cr2O7 p.a., apă distilată

22. (b) Conform regulilor de cântărire la balanţa analitică

23. (b) Preparare: - introducere cantitativă a K2Cr2O7 în balonul cotat;- adăugare apă distilată ~1/2 din balon şi

agitare pentru dizolvare;- completare cu apă distilată până la cotă;- omogenizare prin răsturnare- respectarea normelor de securitatea muncii

24. (b) Depozitare: transvazarea soluţiei în sticla de reactivi;Eticheta: sol. K2Cr2O7 0,1n


47

Sarcina 5Probă scrisă + probă practicăPreparaţi 200 ml soluţie complexon III de concentraţie 0,05m.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data25. Calculaţi masa necesară de Complexon III pentru

prepararea a 200 ml soluţie 0,05m – probă scrisă

26. Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară27. Alegeţi reactivii necesari28. Cântăriţi necesarul de Complexon III29. Preparaţi soluţia prin dizolvarea Complexon III30. Depozitaţi şi etichetaţi soluţia preparată31. Calculaţi factorul de corecţie al soluţiei de titrant







Data

25. (c)

26. (a) Ustensile: balon cotat 200ml, pâlnie, fiolă de cântărire, spatulă, pisetă, sticlă de reactivi, balanţă analiticăPregătire ustensile: spălare, clătire cu apă distilată, uscare(fiola de cântărire)Pregătire balanţa: aducere la zero

27. (a) Reactivi: Complexon III p.a., apă distilată

28. (b) Conform regulilor de cântărire la balanţa analitică

29. (b) Preparare: -introducere cantitativă a complexonului III în balonul cotat;- adăugare apă distilată ~1/2 din balon şi

agitare pentru dizolvare;- completare cu apă distilată până la cotă;- omogenizare prin răsturnare- respectarea normelor de securitatea muncii

30. (b) Depozitare: transvazarea soluţiei în sticla de reactivi;


48

Eticheta: sol. Complexon III 0,05m31. (c) F= Tr/Tt

*Pentru proba practică aplicată la competenţa 14.3. se fac următoarele precizări:

Toate activităţile se vor desfăşura în aceeaşi şedinţă de evaluare; Calculele activităţilor 1,7,13,19,25,31 se vor scrie de către elev în instrumentul

de evaluare. Elevului i se va pune la dispoziţie Sistemul Periodic al Elementelor Evaluatorul va completa în fişa de observare a fiecărui elev detaliile legate de

operaţiile necesare. Dacă elevul demonstrează că ştie să efectueze operaţiile, activitatea va fi bifată în fişa de observare, criteriul de performanţă fiind considerat dobândit..

La sfârşitul evaluării elevului i se va prezenta fişa de observare

Sarcina 6Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică titrul unei soluţii de NaOH.



titrant, în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 3 probe). Măsuraţi probe de 10 ml.

35. Dozaţi volumetric soluţia de NaOH, în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 10 ml.


37. Calculaţi titrul soluţiei de NaOH

38. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de NaOH







Data


49

32. (a) Ustensile: biuretă, stativ, mufă, clemă, pipete, pahare Berzelius, vase Erlenmeyer, pară de cauciuc, pisetă, Pregătire: spălare cu apă şi detergent, clătire cu apă distilată,

33. (a) Reactivi: Titrant- sol. HCl 0,1n Indicator- sol. Metilorange

Sol. Etalon- sol. Borax 0,1n F cunoscut34. (b) Determinarea F:

Măsurare 3 probe sol. Borax 0,1n (10ml) Adăugare indicator Diluare cu apă distilată (~50ml) Pregătire biureta cu sol HCl 0,1n (clătire cu sol titrant, umplere, scoaterea bulei de aer, aducere la zero) Titrarea (adăugare în picături a titrantului peste probe) Viraj: galben-portocaliu Măsurare volum folosit la titrare respectarea normelor de securitatea muncii

35. (b) Dozarea NaOH: Măsurare 2 probe sol NaOH (10ml) Adăugare indicator Diluare cu apă distilată (~50ml) Pregătire biureta cu sol HCl 0,1n (clătire cu sol titrant, umplere, scoaterea bulei de aer, aducere la zero) Titrarea (adăugare în picături a titrantului peste probe) Viraj: galben-portocaliu Măsurare volum folosit la titrare respectarea normelor de securitatea muncii

36. (c)

Se calculează 3 F pentru cele 3 determinări

37. (c)

x- cantitatea de NaOH din probăE – echivalentul gram al NaOH= 40g

T- titrul sol probăVp- volumul probei

38. (c)


50

er- eroarea relativăTr- titrul real (mediu)- se dă elevului de către profesor


Toate activităţile se vor desfăşura în aceeaşi şedinţă de evaluare; Calculele activităţilor 36,37,38 se vor scrie de către elev în instrumentul de

evaluare. Elevului i se va pune la dispoziţie Sistemul Periodic al Elementelor Evaluatorul va completa în fişa de observare a fiecărui elev detaliile legate de



Sarcina 7Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică titrul unei soluţii de H2SO4.



titrant, în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 3 probe) Măsuraţi probe de 10 ml.

42. Dozaţi volumetric soluţia de H2SO4, în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 10 ml.


44. Calculaţi titrul soluţiei de H2SO4

45. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de H2SO4







Data

39. (a) Ustensile: biuretă, stativ, mufă, clemă, pipete, pahare Berzelius, vase Erlenmeyer, pară de


51

cauciuc, pisetă, Pregătire: spălare cu apă şi detergent, clătire cu apă distilată,

40. (a) Reactivi: Titrant- sol. NaOH 0,1n Indicator- sol. Fenolftaleină

Sol. Etalon- sol. Acid oxalic 0,1n F cunoscut

41. (a) Determinarea F: Măsurare 3 probe sol. Acid oxalic 0,1n (10ml) Adăugare indicator Diluare cu apă distilată (~50ml) Pregătire biureta cu sol NaOH 0,1n (clătire cu sol titrant, umplere, scoaterea bulei de aer, aducere la zero) Titrarea (adăugare în picături a titrantului peste probe) Viraj: incolor-roz violet Măsurare volum folosit la titrare respectarea normelor de securitatea muncii

42. (a) Dozarea H2SO4: Măsurare 2 probe sol H2SO4 (10ml) Adăugare indicator Diluare cu apă distilată (~50ml) Pregătire biureta cu sol NaOH 0,1n (clătire cu sol titrant, umplere, scoaterea bulei de aer, aducere la zero) Titrarea (adăugare în picături a titrantului peste probe) Viraj: incolor-roz violet Măsurare volum folosit la titrare respectarea normelor de securitatea muncii

43. (a)


44. (a)

x- cantitatea de H2SO4 din probăE – echivalentul gram al H2SO4= 49g


45. (a)


52



Toate activităţile se vor desfăşura în aceeaşi şedinţă de evaluare; Calculele activităţilor 43, 44, 45 se vor scrie de către elev în instrumentul de




Sarcina 8Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică titrul unei soluţii de Fe2+.


de titrare47. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, soluţie etalon,

mediul de reacţie48. Determinaţi experimental factorul de corecţie al soluţiei de

titrant, în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 3 probe) Măsuraţi probe de 10 ml. Asiguraţi condiţiile de mediu şi temperatură.

49. Dozaţi volumetric soluţia de Fe2+., în condiţii de securitate a muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 10 ml. Asiguraţi condiţiile de mediu şi temperatură.


51. Calculaţi titrul soluţiei de Fe2+.

52. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de Fe2+






Nr.crt CP Detalii Observaţii DataLiceu tehnologic- Nivel 3 Calificare : Tehnician chimist de laboratorProfil : Resurse naturale şi protecţia mediului Clasa a XI-a

53

Evaluator

46. (a) Ustensile: biuretă, stativ, mufă, clemă, pipete, pahare Berzelius, vase Erlenmeyer, pară de cauciuc, pisetă, bec de gaz, sită de azbest, trepiedPregătire: spălare cu apă şi detergent, clătire cu apă distilată,

47. (a) Reactivi: Titrant- sol. KMnO4 0,1n Indicator- sol. titrant

Sol. Etalon- sol. Acid oxalic 0,1n F cunoscutMediu- H2SO4 20%

48. (b) Determinarea F: Măsurare 3 probe sol. Acid oxalic 0,1n (10ml) Diluare cu apă distilată (~50ml) Acidulare cu 10 ml sol H2SO4 20% Incălzire probe până la ~ 80°C Pregătire biureta cu sol KMnO4 0,1n (clătire cu sol titrant, umplere, scoaterea bulei de aer, aducere la zero) Titrarea la cald (adăugare în picături a titrantului peste probe) Viraj: incolor- violet pal; Măsurare volum folosit la titrare respectarea normelor de securitatea muncii

49. (b) Dozarea Fe2+: Măsurare 2 probe sol Fe2+ (10ml) Diluare cu apă distilată (~50ml) Acidulare cu 10 ml sol H2SO4 20% Incălzire probe până la ~ 80°C Pregătire biureta cu sol KMnO4 0,1n (clătire cu sol titrant, umplere, scoaterea bulei de aer, aducere la zero) Titrarea la cald (adăugare în picături a titrantului peste probe) Viraj: incolor- violet pal Măsurare volum folosit la titrare respectarea normelor de securitatea muncii

50. (c)


51. (c)

x- cantitatea de Fe2+ din probăE – echivalentul gram al Fe2+= 55,85g


54


52. (c)



Toate activităţile se vor desfăşura în aceeaşi şedinţă de evaluare; Calculele activităţilor 50,51,52 se vor scrie de către elev în instrumentul de




Sarcina 9Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică titrul unei soluţii de KMnO4


de titrare54. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, mediul de reacţie,

alţi reactivi55. Dozaţi volumetric soluţia de KMnO4, în condiţii de securitate

a muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 10 ml. Asiguraţi condiţiile de mediu şi reactivii necesari.

56. Calculaţi titrul soluţiei de KMnO4

57. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de KMnO4

FISA DE OBSERVARE nr.9





Nr.crt CP Detalii Observaţii Data


55

Evaluator

53. (a) Ustensile: biuretă, stativ, mufă, clemă, pipete, pahare Berzelius, vase Erlenmeyer, pară de cauciuc, pisetă, baghetăPregătire: spălare cu apă şi detergent, clătire cu apă distilată,

54. (a) Reactivi: Titrant-sol. Na2S2O3 0,1n cu F cunoscut Indicator- amidon

Sol. H2SO4 20%KI

55. (b) Dozarea KMnO4: Măsurare 2 probe sol KMnO4 (10ml) Diluare cu apă distilată (~50ml) Adăugare KI şi H2SO4 20% Păstrarea probelor la întuneric 10 min Pregătire biureta cu sol Na2S2O3 0,1n cu F cunoscut (clătire cu sol titrant, umplere, scoaterea bulei de aer, aducere la zero) Titrarea (adăugare în picături a titrantului peste probe) până la galben Adăugare indicator Viraj-albastru - incolor Măsurare volum folosit la titrare respectarea normelor de securitatea muncii

56. (c)

x- cantitatea de KMnO4 din probă


57. (c)



Toate activităţile se vor desfăşura în aceeaşi şedinţă de evaluare; Calculele activităţilor 56, 57 se vor scrie de către elev în instrumentul de





56

Sarcina 10Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică titrul unei soluţii de Ca2+.


de titrare59. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, soluţie tampon60. Dozaţi volumetric soluţia de Ca2+, în condiţii de securitate a

muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 10 ml. Asiguraţi pH-ul 12-13

61. Calculaţi titrul soluţiei de Ca2+.

62. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de Ca2+







Data


59. (a) Reactivi: Titrant- sol. Complexon III 0,05m cu F cunoscut

Indicator- murexidSol. NaOH 1nHâtie indicator

60. (b) Dozarea Ca2+: Măsurare 2 probe sol Ca2+ (10ml) Diluare cu apă distilată (~50ml) Aducere la pH=12-13 prin adăugare sol. NaOH 1n Adăugare indicator Pregătire biureta cu sol Complexon III 0,05m (clătire cu sol titrant, umplere, scoaterea bulei de aer, aducere la zero) Titrarea (adăugare în picături a titrantului peste probe) Viraj: roşu-albastru violet


57

Măsurare volum folosit la titrare respectarea normelor de securitatea muncii

61. (c)

x- cantitatea de Ca2+ din probă


62. (c)



Toate activităţile se vor desfăşura în aceeaşi şedinţă de evaluare; Calculele activităţilor 61,62 se vor scrie de către elev în instrumentul de




Sarcina 11Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică titrul unei soluţii de Mg2+.


de titrare64. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator, alţi reactivi65. Dozaţi volumetric soluţia de Mg2+, în condiţii de securitate a

muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 10 ml. Asiguraţi pH-ul 10

66. Calculaţi titrul soluţiei de Mg2+.

67. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de Mg2+



58






Data


64. (a) Reactivi: Titrant- sol. Complexon III 0,05m cu F cunoscut

Indicator- negru eriocrom TSol. Tampon pH 10 (amoniac-clorură de amoniu)Hâtie indicator

65. (b) Dozarea Mg2+: Măsurare 2 probe sol Mg2+ (10ml) Diluare cu apă distilată (~50ml) Aducere la pH=10 prin adăugare sol. Tampon pH 10 Adăugare indicator Pregătire biureta cu sol Complexon III 0,05m (clătire cu sol titrant, umplere, scoaterea bulei de aer, aducere la zero) Titrarea (adăugare în picături a titrantului peste probe) Viraj: roşu-albastru persistent Măsurare volum folosit la titrare respectarea normelor de securitatea muncii

66. (c)

x- cantitatea de Mg2+ din probă


67. (c)



Toate activităţile se vor desfăşura în aceeaşi şedinţă de evaluare;


59

Calculele activităţilor 66, 67 se vor scrie de către elev în instrumentul de evaluare. Elevului i se va pune la dispoziţie Sistemul Periodic al Elementelor

Evaluatorul va completa în fişa de observare a fiecărui elev detaliile legate de operaţiile necesare. Dacă elevul demonstrează că ştie să efectueze operaţiile, activitatea va fi bifată în fişa de observare, criteriul de performanţă fiind considerat dobândit..


Sarcina 12Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză volumetrică titrul unei soluţii de Cl¯.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data68. . Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară operaţiei

de titrare69. Alegeţi reactivii necesari: titrant, indicator.70. Dozaţi volumetric soluţia de Cl¯., în condiţii de securitate a

muncii (efectuaţi minim 2 probe) Măsuraţi probe de 10 ml. 71. Calculaţi titrul soluţiei de Cl¯.

72. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de Cl¯







Data


69. (a) Reactivi: Titrant- sol. AgNO3 0,01n cu F cunoscutIndicator- sol. K2Cr2O4 5%

70. (b) Dozarea Cl¯: Măsurare 2 probe sol Cl¯ (10ml) Diluare cu apă distilată (~50ml) Adăugare indicator Pregătire biureta cu sol AgNO3 0,01n (clătire cu sol titrant, umplere, scoaterea bulei de aer,


60

aducere la zero) Titrarea (adăugare în picături a titrantului peste probe) Viraj:galben - roşu-cărămiziu Măsurare volum folosit la titrare respectarea normelor de securitatea muncii

71. (c)

x- cantitatea de Cl¯ din probă


72. (c)



Toate activităţile se vor desfăşura în aceeaşi şedinţă de evaluare; Calculele activităţilor 71,72 se vor scrie de către elev în instrumentul de



La sfârşitul evaluării elevului i se va prezenta fişa de observareSarcina 13Probă practică + probă scrisăDeterminaţi prin analiză gravimetrică titrul unei soluţii de Fe3+.

Nr.crt. Activităţi Evaluator Data73. Alegeţi şi pregătiţi ustensilele şi aparatura necesară analizei

gravimetrice74. Alegeţi reactivii necesari: precipitant, mediul 75. Realizaţi precipitarea completă a unei probe de 10 ml soluţie

Fe3+. Diluaţi proba la 100 ml, asiguraţi temperatura de 80-90 °C , adăugaţi precipitantul.

76. Filtraţi pe hârtie de filtru cu porozitate medie şi spălaţi precipitatul format cu apă distilată fierbinte

77. Uscaţi şi calcinaţi hârtia de filtru cu precipitatul.78. Răciţi şi cântăriţi precipitatul.79. Calculaţi titrul soluţiei de Fe3+..


61

80. Calculaţi eroarea relativă la determinarea titrului soluţiei de Fe3+..







Data

73. (a) Ustensile: pahare Berzelius, pară de cauciuc, pisetă, baghetă, pâlnie de filtrare, hârtie de filtru gravimetrică cu porii fini, stativ, inel, mufă, creuzet de calcinare, trepied, triunghi cu şamotă, bec de gaz, cuptor de calcinarePregătire: spălare cu apă şi detergent, clătire cu apă distilată,

74. (a) Reactivi: Precipitant: sol NH4OH 10%Mediu: HCl conc

75. (b) Precipitarea: Măsurarea probei: 10 ml sol Fe3+

Diluarea probei cu ~100 ml apă distilată; Adăugare 5g NH4Cl; Incălzirea probei aproape de fierbere; Picurarea reactivului (sol NH4OH 10% fierbinte) peste probă până la precipitare completă;

76. (b) Filtrarea; Pregătirea instalaţiei de filtrare Adăugarea cantitativă a precipitatului pe hârtia de filtru; Spălarea precipitatului cu sol diluată de precipitant şi apoi cu apă distilată fierbinte;

77. (b) Uscarea şi calcinarea: Cântărirea creuzetului gol la balanţa analitică (m1); Introducerea hârtiei de filtru cu precipitatul în creuzet; Calcinarea creuzetului pe bec de gaz sau în cuptor;

78. (b) Răcirea şi cântărirea: Răcirea creuzetului cu precipitatul în exsicator; Cântărirea creuzetului cu precipitat până la masă constantă (m2)


62

79. (c) Calculul cantităţii de precipitat:a= m2 – m1 g Fe2O3

Calculul cantităţii de Fe3+ din probă:

Calculul titrului sol. Fe3+

Vp – volumul probei, ml80. (c)


*Pentru proba practică aplicată la competenţa 14.3 se fac următoarele precizări:

Activităţile se pot desfăşura în mai multe şedinţe de evaluare; Calculele activităţilor 79,80 se vor scrie de către elev în instrumentul de





63


1. Pentru parcurgerea Conţinuturilor se sugerează următoarea ordine cronologică:

1. Obiectul chimiei analitice

2. Analiza chimică calitativă.

2.1. Analiza preliminară. 2.2. Analiza calitativă a cationilor. 2.3. Analiza calitativă a anionilor. 2.4. Analiza calitativă a compuşilor organici

3. Analiza volumetrică.

3.1. Acidimetria. 3.1.1. Titrant: sol. HCl 0,1n, indicatori.3.1.2. Determinarea factorului de corecţie al soluţiei de titrant. 3.1.3. Dozarea unei soluţii de NaOH.

3.2. Alcalimetria.3.2.1. Titrant: sol. NaOH 0,1n, indicatori.3.2.2. Determinarea factorului de corecţie al soluţiei de titrant. 3.2.3. Dozarea unei soluţii de H2SO4.

3.3. Permanganatometria3.3.1. Titrant: sol. KMnO4 0,1n, condiţii.3.3.2. Determinarea factorului de corecţie al soluţiei de titrant. 3.3.3. Dozarea unei soluţii de Fe2+.

3.4. Iodometria3.4.1. Titrant: sol. Na2S2O3 0,1n3.4.2. Determinarea factorului de corecţie al soluţiei de titrant3.4.3. Dozarea unei soluţii de KMnO4.

3.5. Complexonometria3.5.1. Titrant: sol. Complexon III 0,05m, indicatori, condiţii.3.5.2. Dozarea unei soluţii de Mg2+.3.5.3. Dozarea unei soluţii de Ca2+.

3.6. Argentometria3.6.1. Titrant: sol. AgNO3 0,01n, condiţii.3.6.2. Dozarea unei soluţii de Cl¯.

4. Analiza gravimetrică.

4.1. Etapele analizei gravimetrice. 4.2. Dozarea gravimetrică a ionilor Fe3+, SO4

2-


Pentru alocarea orelor se sugerează următoarea repartiţie:


64

Teme (conţinuturi)Total ore alocate


1. Obiectul chimie analitice 3 22. Analiza chimică calitativă.

2.1. Analiza preliminară. 3 2 2.2. Analiza calitativă a cationilor. 15 10 2.3. Analiza calitativă a anionilor. 6 4 2.4. Analiza calitativă a compuşilor organici

3 2

Evaluare 9 63.Analiza volumetrică.

3.1. Acidimetria. 6 4

3.Analiza volumetrică. 3.2. Alcalimetria.

6 4

3.Analiza volumetrică. 3.3. Permanganatometria.

6 4

3.Analiza volumetrică. 3.4. Iodometria.

6 4

3.Analiza volumetrică. 3.5. Complexonometria.

6 4

3.Analiza volumetrică. 3.6. Argentometria.

6 4

Evaluare 12 84. Analiza gravimetrică. 9 6Evaluare 3 2Total ore 99 66

Prin parcurgerea acestor conţinuturi este necesar să se dezvolte şi unele competenţe de abilităţi cheie, cum ar fi: gândirea critică şi rezolvarea de probleme, comunicare, igiena şi securitatea muncii, procesarea datelor numerice.

2. Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de laborator tehnologic care vor avea un pronunţat caracter participativ, utilizând fişe de lucru, fişe de observaţie precum şi metodele prezentate mai sus.

Se recomandă ca orele de cultură de specialitate şi de laborator tehnologic să fie predate de acelaşi profesor.


a)Prepararea soluţiilor de concentraţie molară b)Prepararea soluţiilor de concentraţie normală c)Prepararea soluţiilor de concentraţie normală prin diluare d)Determinarea factorului de corecţie al soluţiei de HCl 0,1n e)Determinarea titrului unei soluţii de NaOH f) Determinarea factorului de corecţie al soluţiei de NaOH 0,1n g)Determinarea titrului unei soluţii de H2SO4

h)Determinarea factorului de corecţie al soluţiei de KMnO4 0,1n i)Determinarea titrului unei soluţii de Fe2+

j)Determinarea titrului unei soluţii de KMnO4

k)Determinarea titrului unei soluţii de Ca2+

l)Determinarea titrului unei soluţii de Mg2+


65

m) Determinarea titrului unei soluţii de Cl¯ n)Determinarea factorului de corecţie al soluţiei de Na2S2O3 0,1n o)Determinarea gravimetrică a titrului unor soluţii de , Fe3+

p) Analiza preliminară r) Identificarea cationilor s) Identificarea anionilor t) Analiza compuşilor organici

3. În cadrul instruirii practice în laboratorul de ANALIZA CHIMICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ în industria chimică competenţele se realizează pe parcursul a mai multor şedinţe de laborator, prin aplicarea diferitelor strategii de predare/învătare cum ar fi:

E. Strategia lucrului îndividual F. Strategia lucrului pe grupe

activitatea se poate desfăsura cu clasa împărţită pe grupe mari 6-8 elevi sau pe grupe mici2-3 elevi)

G. Strategia concurenţială activitatea se poate desfăsura frontal, cu clasa împărţită în două sau cu clasa împărţită pe

grupe mari 6-8 elevi; tema fiecărei grupe fiind evaluată de celelalte grupe, activitatea de evaluare fiind

monitorizată de profesorH. Strategia mixtă (lucrul concurenţial pe grupe)







66

Modulul 3: ANALIZA INSTRUMENTALĂ



Modulul ‘’ ANALIZA INSTRUMENTALĂ” face parte din curriculumul pentru pregătire de bază în calificarea de nivel 3 Tehnician chimist de laborator, profil Resurse naturale şi protecţia mediului..

Prin programul de la nivelul trei elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe, care le vor permite să continue pregătirea prin studii postliceale şi postuniversitare, iar unii dintre aceştia ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă în calificarea de tehnician. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere sub supravegherea inginerului şi prin colaborare în cadrul echipei de lucru.



Curriculumul pentru clasa a XI-a este construit pe baza unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi a unităţilor de competenţă tehnice generale şi specializate, reprezentând pregătirea generală pentru calificarea :

Tehnician chemist de laborator-Modulul 3 ,, ANALIZA INSTRUMENTALĂ” se desfăşoară pe parcursul a 33

săptămâni, conform tabelului de corelare al modulelor prezentat la sfârşitul curriculum-ului. Numărul total de ore alocate modului este de 132 ore din care:-66 de ore de laborator tehnologic efectuat de inginer, cu clasa impărţită în grupe cu

minim 12 elevi.Transformarea materiilor prime în produse finite necesită mai multe operaţii (faze

distincte) succesive, paralele sau ciclice de natură mecanică, fizică, chimică sau combinată. Toate acestea presupun un control riguros al calităţii producţiei prin analiza chimică şi fizico-chimică a materiilor prime şi produşilor finiţi.

Modul de citire şi interpretare a programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor cu compenţele din Standardele de Pregătire Profesională. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobîndirea competenţelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională, documente care stau la baza Sistemului Naţional al Calificărilor Profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.

Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard.

Modulul M3 ,, ANALIZA INSTRUMENTALĂ “ cuprinde Unitatea de competenţe tehnice specializate ,, ANALIZA INSTRUMENTALĂ “ şi Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie “PROCESAREA DATELOR NUMERICE”

Prin însuşirea modulului menţionat, elevul va dobândi abilităţi de:• descriere a metodelor de analiză instrumentală folosite în industria chimică;• efectuare a analizelor; • calcularea şi interpretarea rezultatelor analizelor.


67

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :- unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie PROCESAREA DATELOR

NUMERICE- unitatea de competenţă tehnică generală ANALIZA INSTRUMENTALĂ

III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Nr. Crt.

Unitate de competenţă

Competenţe individuale din unitate

Conţinuturi

7. PROCESAREA DATELOR NUMERICE

7.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta

Colectarea datelor numerice:dimensiuni, distanţe, temperatură, masă, concentraţie, densitate, tensiune,Intensitate,extincţie,indice de refracţie Selectarea datelor:după natura mărimii măsurate şi scopul măsurării Înregistrarea datelor:tabele, fişe

7.2. Prelucrează datele numerice

Calcule: puteri, radicali, procente, scări şi proporţii Formule de calcul: transformări de unităţi de măsură, calcule economico-financiare, ecuaţii liniare cu două variabile, media aritmetică, geometrică, dispersia, abaterea medie pătratică Reprezentare grafică: grafice în plan Citirea graficelor: coordonatele graficului, relaţia dintre mărimile reprezentate

7.3. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile

Comparare rezultate: erori, cauze, tipuri de erori, tendinţe

Tipuri de grafice: liniare, în coloane şi bare, circulare, radar, Gantt Tipuri de diagrame: cumulativă, Paretto, de dispersie

15. ANALIZA INSTRUMEN-TALĂ

15.2. Efectuează analize chimice folosind metode instrumentale

Proba de analizat: materii prime, produşi intermediari, produşi finiţi Aparatura: -sticlărie, cleme, stative, bec de gaz, site de azbest, trepied, agitator magnetic, conductometru, potenţiometru-pH-metru, electrozi, celule de electroliză, spectrofotometru, refractometru, trusă de cromatografie,turbidimetru Reactivi: corespunzători fiecărei determinări Determinări experimentale- dozarea electrogravimetrică a Cu2+ , titrarea conductometrică a unui acid şi


68

a unei baze, titrarea pH-metrică a unui acid tare şi a unei baze tari- determinarea colorimetrică a concentraţiei unei soluţii colorate, determinarea spectrofotometrică a concentraţiei unei soluţii colorate, determinarea refractometrică a concentraţiei soluţiilor de alcooli- identificarea unui amestec de cationi sau substanţe organice prin cromatografie Rezultatele determinărilor experimentale- calcule de concentraţii (conform formulelor de calcul)

graficesurse de erori

completare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate, documente de însoţire)

15. ANALIZA INSTRUMEN-TALĂ

15.1: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

Clasificarea metodelor de analiză instrumentală:-analize electrochimice (electrogravimetrie, conductometrie, potenţiometrie, pH-metrie, polarografie)-analize optice (colorimetrie, spectrofotometrie, refractometrie, nefelometrie, turbidimetrie)

-analize cromatografice (cromatografie pe coloană, pe hârtie, pe strat subţire, de gaze) Selectarea metodei de analiză funcţie de scopul urmărit: funcţie de proba de analizat, standarde Aspecte teoretice care stau la baza analizelor: - mărimi de măsurat (definiţii, unităti de măsură, instrumente şi aparate de măsură), reacţii chimice, legea echivalenţei,potenţial de electrod, potenţial de depunere, potenţial de descărcare, relaţia lui Nernst, legea Lambert-Beer,raport şi coeficient de distribuţie, izotermă de distribuţie, crotogramă, curbă de eluţie, taler teoretic echivalent, rezoluţie cromatografic

15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

Compararea rezultatelor experimentale cu valorile prevăzute în standarde (norme interne, standarde


69

de firmă, standarde române, standarde internaţionale) Estimarea calităţii probelor analizate: conformă, neconformă Informarea factorilor de decizie (şef ierarhic) privind rezultatele obţinute


Conform planului de învăţământ 66 de ore din cadrul modulului M3 ANALIZA INSTRUMENTALĂ sunt ore de

laborator tehnologic şi vor fi predate de către ingineri, câte 2 ore /săptămână timp de 33 săptămâni

Competenţele din cadrul unităţii de competenţă pentru abilităţi cheie: Procesarea datelor numerice sunt agregate cu competenţa C 15..2. din unitatea de competenţe tehnice specializate: Analiza instrumentală.

Competenţele agregate care se vor dobândi la activitatea de laborator tehnologic sub îndrumarea inginerului sunt 7.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta, 7.2. Prelucrează datele numerice, 7.3. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile., 15..2. Efectuează analize chimice folosind metode instrumentale

Aceasta presupune că respectivele competenţe pentru abilităţi cheie se vor realiza pe baza conţinuturilor tematice aferente unităţii de competenţe tehnice specializate, urmărind criterii de performanţă şi condiţii de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională pentru respectiva unitate de competenţă pentru abilităţi cheie.



Sunt centrate pe elev şi activitate Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor Încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea Realizează o comunicare multidirecţională Determină un parteneriat profesor-elevMetodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă

diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi reorganiza experienţele, ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.


În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie: comunicare, igiena şi securitatea muncii, gândirea critică, evaluarea acestora făcându-se la modulele corespunzătoare pentru care constituie competenţe relevante.

Exemple de activităţi de învăţare:Pentru Competenţa 15.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria

chimică Exerciţii de identificare a aparaturii de laborator pentru efectuarea analizelor Explicaţii oferite elevului Descrierea principiului fiecărei metode de analiză Discuţii privind factorii care influenţează analizele


70

Exerciţii de scriere a relaţiilor matematice a legilor ce stau la baza analizelor, ecuaţiilor reacţiilor chimice ce au loc în cazul analizelor

Exerciţii de definire a metodelor de analiză, identificare a unităţilor de măsură

Pentru Competenţa 15.2. Efectuează analize chimice folosind metode instrumentale agregată cuCompetenţa 7.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta, Competenţa 7.2. Prelucrează datele numericeCompetenţa 7.3. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile.

Exerciţii de identificare a aparaturii de laborator Exerciţii de pregătire a aparaturii de laborator Explicaţii oferite elevului Descrierea funcţionării aparaturii şi instalaţiilor Lucrări practice de dozare a substanţelor Lucrări practice de analize electrochimice - dozarea electrogravimetrică a Cu2+ , titrarea

conductometrică a acizilor şi bazelor, titrarea pH-metrică a acizilor tari şi bazelor tari Lucrări practice de analize optice – determinarea colorimetrică a concentraţiei soluţiilor

colorate, determinarea spectrofotometrică a concentraţiei soluţiilor colorate , determinarea refractometrică a concentraţiilor soluţiilor de alcooli, determinarea turbidităţii apei

Lucrări practice de cromatografie - identificarea unui amestec de ioni sau substanţe organice prin cromatografie

Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru determinarea concentraţiei probei de analizat

Exerciţii de aplicare a algoritmilor de calcul pentru calculul erorilor Exerciţii pentru completare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate,

documente de însoţire) Exerciţii de întocmire a referatului care prezintă rezultatele analizei Exerciţii de colectare de date experimentale, înregistrarea lor, prelucrarea datelor,

întocmirea de grafice Lucrări practice de analiză executate în echipă

Pentru Competenţa 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale Discuţii pe tema cauzelor care pot duce la erori Exerciţii de comparare a rezultatelor obţinute cu cele din normative Exerciţii de interpretare a rezultatelor analizelor




Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o


71

răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.

Instrumentele de evaluare folosite pot fi: e) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corectePentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un răspuns individual.Exemple: întrebări de tip adevărat-fals întrebări afirmativ –logice întrebări cu răspunsuri multiple potrivire întrebare-răspuns întrebări de tip grilă întrebări de tip perechef) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri. Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un răspuns la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la bun sfâşit o sarcină practică). Exemple:



Pentru mai buna înţelegere a modalităţilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de evaluare sumativă pentru competenţa 15.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică, din unitatea de competenţă Analiza instrumentală



72


Titlul unităţii: ANALIZA INSTRUMENTALĂ



Clasa:

Şcoala:

Data începerii:

Data finalizării:


Semnătura evaluatorului:

Rezultat Comentarii


73

În cadrul acestei evaluări veţi acoperi:

Competenţa 15.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

Criterii de performanţă:(a) Clasificarea metodelor de analiză instrumentală (b) Selectarea metodei de analiză funcţie de scopul urmărit(c) Explicarea aspectelor teoretice care stau la baza analizelor

Condiţii de aplicabilitate:Metode de analiză -analize electrochimice (electrogravimetrie, conductometrie, instrumentală: potenţiometrie, pH-metrie, polarografia)

-analize optice (colorimetrie, spectrofotometrie, refractometrie, nefelometrie,turbidimetrie)-analize cromatografice (cromatografie pe coloană, pe hârtie, pe strat subţire, de gaze)

Selectarea metodei: -funcţie de proba de analizat, standarde

Principii teoretice şi legi: - mărimi de măsurat (definiţii, unităti de măsură, instrumente şi aparate de măsură), reacţii chimice, legea echivalenţei,potenţial de electrod, relaţia lui Nernst,potenţial de depunere, potenţial de descărcare, legea Lambert-Beer,raport şi coeficient de distribuţie, izotrema de distribuţie, cromatogramă, curba de eluţie, taler teoretic echivalent, rezoluţia separării cromatografice

Probe de Evaluare

Probe orale/scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să clasifice metodele de analiză instrumentală, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Probe orale/scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să selecteze metoda de analiză funcţie de scopul urmărit şi să explice principiile teoretice şi legile care stau la baza analizelor, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (b), (c), conform condiţiilor de aplicabilitate.

Există 18 activităţi de evaluare care trebuie efectuate în cadrul acestui instrument de evaluare.


74










75

ANALIZA INSTRUMENTALĂ

Competenţa 15.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

Proba 1(a) Clasificarea metodelor de analiză instrumentalăProbă scrisă Sarcina 1Efectuaţi asocierea între exemplele de analize în industria chimică şi metodele de analiză instrumentală ale produşilor chimici, punând un X în căsuţa corespunzătoare.

Nr. Metoda

Analiza

1 2 3

1. ElectrogravimetriaColorimetrieConductometriaSpectrofotometriaCromatografia pe hârtieRefractometria pH-metriaCromatografia pe coloană

Semnificaţia cifrelor1. metodă de analiză optică2. metodă de analiză electrochimică3. metodă de analiză cromatografică

Evaluator Data

Proba 1 (b) Selectarea metodei de analiză funcţie de scopul urmărit

Probă scrisă Sarcina 2 Identificaţi metoda de analiză instrumentală corespunzătoare fiecărui scop prezentat în coloana A şi notaţi-o în coloana B.

Nr. A- Scopul analizei B- Metoda de analiză Evaluator Data2.

Dozarea unei soluţii bazice

3. Dozarea unei soluţii de CuSO4

4. Dozarea unei soluţii acide

5. Identificarea unui amestec de Ni2+

şi Fe3+

6. Dozarea unei soluţii de etanol

7. Dozarea unei sol. KMnO4

8. Identificarea unui amestec de aminoacizi


76

Proba 1 (c) Explicarea principiilor teoretice şi a legilor care stau la baza analizelorProbă scrisă

Sarcina 3Completaţi tabelul de mai jos cu definiţia, unitatea de măsură şi instrumentul sau aparatul de măsură pentru mărimile din coloana A.

Nr. A- Mărime de măsurat

B- Definiţie C- Unitate

de măsură

D – Instrumente

şi aparate de măsură

Evaluator Data

9. pH

10. Conductivitate

11. Indice de refracţie

12. Transmitanţă

Sarcina 4 Completaţi în tabelul de mai jos ecuaţiile reacţiilor chimice ce au loc în cazul analizelor specificate în coloana A

Nr. A- Analize B- Ecuaţiile reacţiilor chimice Evaluator Data13. Dozarea pH-

metrică a NaOH14. Dozarea

conductometrică a H2SO4

15. Dozarea electrogravimetrică a CuSO4

Sarcina 5Scrieţi ecuaţiile matematice şi legenda notaţiilor pentru următoarele legi.

Nr. A- Legi B- Ecuaţii matematice Evaluator Data16.

Legea echivalenţei

17. Legea lui Nernst

18. Legea Lambert Beer


77

INSTRUCŢIUNI ŞI GHID PENTRU EVALUATOR

ANALIZA INSTRUMENTALĂ


INSTRUCŢIUNI GENERALE

7. Fiecare sarcină de evaluare trebuie completată în mod normal în cadrul unei singure sesiuni didactice.

8. Candidatul trebuie să răspundă la întrebările din instrumentul de evaluare şi apoi să înapoieze evaluatorului lucrarea cu răspunsurile completate.

9. În cazul probelor de evaluare scrise sau orale, evaluatorul trebuie să verifice răspunsurile candidaţilor pe baza răspunsurilor model oferite. Cu toate acestea, răspunsurile model nu reprezintă neapărat toate răspunsurile posibile sau singurele răspunsuri corecte şi evaluatorul trebuie să îşi folosească propria judecată atunci când evaluează candidaţii.

10. În cazul probelor de evaluare practice, evaluatorul trebuie să verifice performanţa candidaţilor pe baza oricăror liste de verificare cu exemple şi/sau a oricăror fişe cu exemple puse la dispoziţie. Candidaţii trebuie să efectueze cu succes fiecare activitate de pe lista de verificare.

11. Întrebările orale se pot utiliza alături de alte forme de evaluare pentru a obţine dovezi suplimentare şi/sau pentru a rezolva anumite probleme minore legate de performanţa unui candidat. În cazul în care sunt utilizate întrebări orale, evaluatorul trebuie să specifice acest lucru în cadrul unei note scrise şi semnate pe lucrarea candidatului.

12. Instrumentele de evaluare rezolvate şi orice fişe tipărite solicitate ale fiecărui candidat trebuie introduse în dosarul corespunzător.

INSTRUCŢIUNI SPECIFICE ACESTEI UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ

3. Există 18 activităţi de evaluare care trebuie efectuate pentru competenţa. 15.1. 4. Este posibil ca activităţile de evaluare din cadrul acestei unităţi de competenţă să se

efectueze pe o perioadă mai mare de timp care cuprinde mai multe sesiuni didactice.

Toate instrumentele de evaluare din cadrul acestui pachet se pot utiliza ca reevaluăr


78

Titlul unităţii: TEHNICI DE LABORATOR IN INDUSTRIA CHIMICĂ

Competenţa: 15.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

Criteriu de performanţă Condiţii de aplicabilitate Probe de evaluare(a) Clasificarea metodelor de analiză

instrumentalăMetode de analiză instrumentală:-analize electrochimice (electrogravimetrie, conductometrie, potenţiometrie, pH-metrie)-analize optice (colorimetrie, spectrofotometrie, refractometrie)-analize cromatografice (cromatografie pe coloană, pe hârtie, pe strat subţire, de lichide, de gaze)

Probă scrisă – itemi de tip împerechere multiplă

(b) Selectarea metodei de analiză funcţie de scopul urmărit

funcţie de proba de analizat, standarde Probă scrisă - itemi cu răspuns scurt

(c) Explicarea aspectelor teoretice care stau la baza analizelor

mărimi de măsurat (definiţii, unităti de măsură, instrumente şi aparate de măsură), reacţii chimice, legea echivalenţei,potenţial de depunere, potenţial de descărcare, relaţia lui Nernst, legea Lambert-Beer,raport şi coeficient de distribuţie, izoterma de distribuţie, cromatogramă, curba de eluţie, taler teoretic echivalent, rezoluţia separării cromatografice.

Probă scrisă - itemi cu răspuns scurt

Competenţa: 15.2.: Efectuează analize chimice folosind metode instrumentale

Criteriu de performanţă Condiţii de aplicabilitate Probe de evaluare(a) Identificarea probei de analizat şi a

metodei de analizăProba de analizat: - materii prime, produşi intermediari, produşi finiţi Probă practică – Fişa

de observaţie(b) Selectarea şi pregătirea

reactivilor,ustensilelor şi aparaturii de laborator

Aparatura: -sticlărie, cleme, stative, bec de gaz, site de azbest, trepied, agitator magnetic, conductometru, potenţiometru-pH-metru, electrozi, celule de electroliză, spectrofotometru, refractometru, trusă de cromatografieReactivi: -corespunzători fiecărei determinări

Probă practică -Fişa de observaţie

(c) Executarea determinărilor experimentale în condiţii de securitate

Determinări - dozarea electrogravimetrică a Cu2+ , titrarea conductometrică a unui acid şi a unei baze, titrarea pH-metrică a unui acid tare şi a unei baze tari

- determinarea colorimetrică a concentraţiei unei soluţii colorate,

Probă practică -Fişa de observaţie


79

determinarea spectrofotometrică a concentraţiei unei soluţii colorate, determinarea refractometrică a concentraţiei soluţiilor de alcooli

- identificarea unui amestec de cationi sau substanţe organice prin cromatografie

(d) Prezentarea rezultatelor determinărilor experimentale

calcule de concentraţii (conform formulelor de calcul)graficesurse de eroricompletare de documente de analiză (buletine, certificate de calitate, documente de însoţire)

Probă scrisă – tema de lucru

Competenţa: 15.3.: Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

Criteriu de performanţă Condiţii de aplicabilitate Probe de evaluare(a) Compararea rezultatelor determinărilor

experimentale cu valorile din standardeStandarde: - norme interne, standarde de firmă, standarde române, standarde internaţionale

Probă scrisă- întrebări cu alegere multiplă

(b) Estimarea calităţii probelor analizate Estimarea calităţii: - conformă, neconformă Probă scrisă –întrebări cu alegere duală

(c) Informarea factorilor de decizie privind rezultatele obţinute

Factori de decizie: - şef ierarhic Probă orală – întrebări cu răspuns surt


80

GHIDUL EVALUATORULUI

ANALIZA INSTRUMENTALĂCompetenţa 15.1.: Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

Proba 1(a) Clasificarea metodelor de analiză instrumentalăProbă scrisă Sarcina 1Efectuaţi asocierea între exemplele de analize în industria chimică şi metodele de analiză instrumentală ale produşilor chimici, punând un X în căsuţa corespunzătoare.

Nr. Metoda

Analiza

1 2 3

1. Electrogravimetria XColorimetrie XConductometria XSpectrofotometria XCromatografia pe hârtie XRefractometria XpH-metria XCromatografia pe coloană X

Semnificaţia cifrelor1. metodă de analiză optică2. metodă de analiză electrochimică3. metodă de analiză cromatografică

Evaluator Data

Proba 1 (b) Selectarea metodei de analiză funcţie de scopul urmărit

Probă scrisă Sarcina 2 Alegeţi metoda de analiză instrumentală corespunzătoare fiecărui scop prezentat în coloana A şi notaţi-o în coloana B.

Nr. A- Scopul analizei B- Metoda de analiză Evaluator Data2.

Dozarea unei soluţii bazice Conductometria, pH-metria

3. Dozarea unei soluţii de CuSO4 Electrogravimetria, Colorimetria

4. Dozarea unei soluţii acide Conductometria, pH-metria

5. Identificarea unui amestec de Ni2+ şi Fe3+

Cromatografia

6. Dozarea unei soluţii de etanol Refractometria,

7. Dozarea unei sol. KMnO4 Spectrofotometria

8. Identificarea unui amestec de aminoacizi

Cromatografia


81

Proba 1 (c) Explicarea aspectelor teoretice care stau la baza analizelorProbă scrisă

Sarcina 3Completaţi tabelul de mai jos cu definiţia, unitatea de măsură şi instrumentul sau aparatul de măsură pentru mărimile din coloana A.

Nr. A- Mărime de măsurat

B- Definiţie C- Unitate de măsură

D – Instrumente şi

aparate de măsură

Evaluator Data

9. pH Logaritmul cu semn schimbat al concentraţiei ionilor H+

Adimensio-nal

pH-metru, hârtie indicator

10. Conductivitate Cantitatea de electricitate care traversează într-o secundă o secţiune de electrolit egală cu 1 cm2 pe o lungime de 1 cm, când diferenţa de potenţial aplicată este de 1 V.

S/cm conductometru

11. Indice de refracţie

Raportul dintre sinusul unghiului de incidenţă al razei şi sinusul unghiului de refracţie al acesteia

Adimensio-nal

refractometru

12. Transmitanţă

în care : T = transmitanţa soluţiei;Io = intensitatea radiaţiei monocromatice incidenteIt = intensitatea radiaţiei monocromatice transmise prin soluţie;

% Spectrofoto-metru


82

Sarcina 4 Completaţi în tabelul de mai jos ecuaţiile reacţiilor chimice ce au loc în cazul analizelor specificate în coloana A

Nr. A- Analize B- Ecuaţiile reacţiilor chimice Evaluator Data13. Dozarea pH-

metrică a NaOHNaOH + HCl NaCl + H2O

14. Dozarea conductometrică a H2SO4

H2SO4 + NaOH Na2SO4 + 2H2O

15. Dozarea electrogravimetrică a CuSO4

CuSO4 + H2O Cu↓ + 1/2O2↑ +H2SO4

Sarcina 5Scrieţi ecuaţiile matematice şi legenda notaţiilor pentru următoarele legi.

Nr. A- Legi B- Ecuaţii matematice Evaluator Data16.

Legea echivalenţei

nA· VA = nB· VB

în care: nA; nB = concentraţia normală a probei şi titrantuluiVA; VB = volumul de probă şi titrant

17. Legea lui Nernst

în care:E = potenţialul electrodului indicator, în V;E°= potenţialul normal standard (25°C, 1 atm, c = 1) faţă de electrodul normal de H2, în VR = constanta generală a gazelor (8,314 J/grd);T = temperatura de lucru, în ° K;z = numărul de electroni schimbaţi la electrod;F = numărul lui Faraday (96 494 Coulombi)

c = concentraţia ionilor în soluţie;18. Legea Lambert

Beer

în care : A = absorbanţa (extincţia sau densitatea optică) a soluţiei;Io = intensitatea radiaţiei monocromatice incidenteIt = intensitatea radiaţiei monocromatice transmise prin soluţie; = absorbtivitatea molară (extinctivitatea specifică sau constanta de absorbţie);l = grosimea stratului de soluţie străbătut, în cm;c = concentraţia soluţiei, în moli/l.


83

T = transmitanţa soluţiei, în %.*Se fac următoarele precizări:

Se iau în considerare oricare alte notaţii corecte.


84


Pentru parcurgerea Conţinuturilor se sugerează următoarea ordine cronologică:

1. Noţiuni introductive

2. Analize electrochimice2.1. Electrogravimetria. Dozarea electrogravimetrică a Cu2+ , 2.2. Conductometria. Titrarea conductometrică a acizilor şi bazelor, 2.3. Potenţiometria. Titrarea pH-metrică a acizilor tari şi bazelor tari2.4. Polarografia. Principii teoretice.3. Analize optice3.1. Colorimetria. Determinarea colorimetrică a concentraţiei soluţiilor colorate3.2. Spectrofotometria. Determinarea spectrofotometrică a concentraţiei soluţiilor

colorate3.3. Refractometria. Determinarea refractometrică a concentraţiilor soluţiilor de alcool.3.4. Nefelometri şi turbidimetrie.Determinarea turbidităţii apei.4. Analize cromatografice4.1. Cromatografia pe hârtie 4.2. Cromatografia pe coloană 4.3. Cromatografia în strat subţire4.4. Cromatografia de lichide4.5. Cromatografia de gaze


Pentru alocarea orelor se sugerează următoarea repartiţie:

Teme (conţinuturi)Total ore

alocate


1. Noţiuni introductive 2 2

3. Analize electrochimice 36 184. Analize optice 36 185. Analize cromatografice 36 16

Evaluare 22 12Total ore 132 66

2 .Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de laborator tehnologic, utilizând fişe de lucru, fişe de observaţie precum şi metodele prezentate mai sus.


Dozarea electrogravimetrică a Cu2+

Titrarea pH-metrică acido-bazică Titrarea conductometricăDozarea colorimetrică a unor soluţii de substanţe colorateDozarea spectrofotometrică a soluţiilor colorateDeterminarea refractometrică a concentraţiei unei soluţii de alcool etilicSepararea cromatografică a unor amestecuri de ioni


85

Separarea cromatografică a unor amestecuri de aminoaciziDeterminarea turbidităţii apei

3. În cadrul instruirii practice în laboratorul de Aanliză instrumentală competenţele se realizează pe parcursul a mai multor şedinţe de laborator, prin aplicarea diferitelor strategii de predare/învătare cum ar fi:

J. Strategia lucrului îndividual K. Strategia lucrului pe grupe

activitatea se poate desfăsura cu clasa împărţită pe grupe mari 6-8 elevi sau pe grupe mici2-3 elevi)

L. Strategia concurenţială activitatea se poate desfăsura frontal, cu clasa împărţită în două sau cu clasa împărţită pe

grupe mari 6-8 elevi; tema fiecărei grupe fiind evaluată de celelalte grupe, activitatea de evaluare fiind

monitorizată de profesorM. Strategia mixtă (lucrul concurenţial pe grupe)






MODULUL 4. : PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEILiceu tehnologic- Nivel 3 Calificare : Tehnician chimist de laboratorProfil : Resurse naturale şi protecţia mediului Clasa a XI-a

86

Total ore/an : 66

I. NOTĂ DE PREZENTARE

La nivelul trei, profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, se asigură pregătirea elevilor pentru calificarea de „ Tehnician chimist de laborator”.

Pregătirea în această calificare se face pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a, ruta liceu tehnologic.

Programul de pregătire de la nivelul trei, permite elevilor să dobândească abilităţi şi cunoştinţe teoretice şi practice mai complexe în domeniul chimiei industriale, care să le permită ocuparea unui loc de muncă, unde să desfăşoare activităţi calificate şi complexe, specifice calificării lor. Deţinătorii de calificare de nivel trei vor fi capabili să efectueze sarcini de complexitate ridicată, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai înalt cu ceilalţi, prin responsabilitate şi autonomie personală completă.

Curriculum-ul este elaborat pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul de validare constituit din reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.

Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care definesc calificarea.

Aceste unităţi de competenţă sunt: unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie unităţi de competenţă tehnică generală unităţi de competenţă tehnică specializată.

Modulul Planificarea şi organizarea producţiei este o unitate de competenţă tehnică generală. După terminarea acestei unităţi de competenţă, elevul va fi capabil să precizeze principiile şi conceptele de bază ale economiei, să deducă interdependenţa dintre economie şi organizare în activitatea economică, să precizeze rolul marketingului şi abilităţile necesare în practică.

Acest modul de studiază în cadrul curriculumului în dezvoltare locală CDL

2) Recomandări privind utilizarea programei

Programa este structurată pe cinci capitole şi o anexă. În capitolul II este prezentată unitatea de competenţă tehnică specializată, relevantă pentru modul, respectându-se denumirile din Standardul de Pregătire Profesională ( S.P.P.)

Capitolul III prezintă sub formă tabelară unităţile de competenţă (specificate la capitolul II) cu competenţele individuale aferente ( vezi S.P.P.) şi conţinuturile tematice corespunzătoare. Prin acest tabel se specifică conţinuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unităţii de competenţă. De menţionat că tabelul nu oferă informaţii asupra succesiunii logice şi cronologice a conţinuturilor tematice.

În capitolul IV sunt date precizări referitoare la evaluarea sumativă şi continuă a unităţilor de competenţă, precizări care sunt concretizate în anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru o unitate de competenţă.

Capitolul V pentru început prezintă propuneri de teme pentru realizarea conţinutului tematic precizat în tabelul din capitolul II şi cu numărul de ore alocat pentru fiecare temă. Referitor la acest punct se fac următoarele precizări:

- numărul de ore alocat pentru fiecare temă este dat ca recomandare urmând ca el să fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare şcoală

- parcurgerea conţinutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanţă precizate în cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenţă


87

Tot în acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ învăţare şi instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum şi exemple de activităţi de învăţare.

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODULUL 4 – PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI

Unitate de competenţă tehnică generală: Planificarea şi organizarea producţiei

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ

COMPETENŢE INDIVIDUALE

CONŢINUTURI TEMATICE

9.Planificarea şi organizarea producţiei

9.1 Analizează producţia ca rezultat al procesului de producţie

9.2.Analizează aspecte ale organizării şi planificării producţiei

9.3 Programează activităţi specifice locului de muncă

P Procese de producţie (industriale şi non -industriale)

P Clasificarea proceselor de producţie (modul de participare la executarea produselor, modul de execuţie, modul de obţinere a produselor finite din materii prime, natura tehnologică a operaţiilor efectuate, natura activităţii desfăşurate)

P Componentele procesului de producţie (mărimi de intrare, etapele de realizare a procesului de producţie, mărimi de ieşire)

P Tipurile de producţie (individuală, în serie, în flux, de masă, automatizată, în celule de fabricaţie); avantaje şi dezavantaje

P Metode de organizare a producţiei (programare liniară, metoda PERT, metoda CPM, metoda “Just in time”)

P Tendinţe actuale şi de perspectivă în organizarea producţiei. Sistemul flexibil de fabricaţie (integrabilitate, adecvare, adaptabilitate, dinamism structural), avantajele sistemului flexibil

P Modalităţi de planificare a necesarului de materiale (clasic, folosind software)

P Planificarea forţei de muncă (profesionistă, calificată, necalificată)

P Planificarea activităţilor specifice locului de muncă pe baza documentelor (fişa de lansare a produsului/serviciului, fişe tehnologice, grafice, diagrame, planuri)

IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE


88

Pentru asigurarea unei învăţări temeinice şi pe termen lung, elementul principal îl constituie metodele de predare-învăţare active şi centrate pe elev.

Profesorul este organizatorul procesului de învăţare, respectă ideile şi experienţele participanţilor la procesul de învăţare, are răbdare şi convinge elevii că învăţarea corespunde nevoilor lor.

În procesul de învăţare, profesorul inginer va folosi metode care solicită elevii să facă ceva concret şi le acordă timp suficient pentru a ordona informaţiile noi şi a le asocia cu cunoştinţele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasă a instrumentelor de evaluare continuă, cu indicatorii de performanţă, condiţiile de aplicare ale acestora şi probele de evaluare finală, prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.

Modulul 4 ”Planificarea şi organizarea producţiei“ poate fi parcurs independent, sub directa îndrumare a inginerului în laboratoare sau cabinete tehnologice cu dotări corespunzătoare.

Ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de corelare a conţinuturilor cu numărul de ore recomandat (cap.V ).

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii:

- elevii învaţă cel mai bine, atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor- elevii învaţă mai bine, când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de

învăţare- elevii au stiluri diferite de învăţare- elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare- elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele

noi şi pentru ordonarea lorEvaluarea trebuie să fie corelată cu competenţele, criteriile de performanţă şi cu tipul

probelor de evaluare, precizate în Standardul de Pregătire Profesională.Se va aplica o evaluare continuă, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip

sumativ, pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea competenţelor incluse în acest modul se recomandă a fi efectuată progresiv, pe măsura parcurgerii conţinuturilor, iar evaluarea finală va avea loc în ultima săptămână de laborator tehnologic.

În parcurgerea modulului elevii exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie şi din unităţile de competenţă tehnică generală, necesare atingerii competenţelor modulului, dar acestea vor fi evaluate în cadrul modulelor care le includ.

Demonstrarea unei alte abilităţi (competenţe) în afara celor din competenţele specificate în cadrul acestui modul, este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate şi aplicând metodologii şi strategii de învăţare specifice.

V. SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturiCorelaţia între competenţe şi conţinuturi reiese din tabelul de la punctul III.Inginerul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie

de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor practice la elevii instruiţi.


89

Ordinea cronologică a parcurgerii conţinuturilor şi recomandări privind alocarea numărului de ore rezultă din tabelul următor:

Modulul 4: Planificarea şi organizarea producţiei

ConţinuturiNumăr total de

ore1. Procese de producţie (industriale şi non -industriale):

a) Clasificarea proceselor de producţieb) Componentele procesului de producţie

10

2. Organizarea şi planificarea producţiei:a) Tipurile de producţieb) Metode de organizare a producţieic) Tendinţe actuale şi de perspectivă în organizarea

producţiei

16

3. Programarea activităţii specifice locului de muncă:

a) Planificarea necesarului de materialeb) Planificarea forţei de muncăc) Planificarea activităţilor specifice locului de

muncă pe baza documentelor

18

4. Crearea şi menţinerea relaţiilor profesionale:a) Infrastructura comunicăriib) Dialogul constructivc) Relaţii de cooperare. Munca în echipăd) Relaţii interpersonale

8

5. Gestionarea conflictelor:a) Surse de conflictb) Rezolvarea conflictelorc) Medierea conflictelor

8

6. Gestionarea aşteptărilor factorilor interesaţi:a) Roluri funcţionale. Interese. Factori interesaţib) Anticiparea şi satisfacerea aşteptărilor

6

Total ore 66

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Pentru realizarea competenţelor incluse în acest modul, se recomandă utilizarea următoarelor metode didactice activ-participative : învăţarea prin descoperire, conversaţia euristică, problematizarea, algoritmizarea, observaţia dirijată, demonstraţia practică, brainstorming – ul, experimentul, etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se recomandă utilizarea următoarelor mijloace de învăţământ:

a) Mijloace informativ-demonstrative – care reprezintă surse de informaţie şi servesc la exemplificarea sau ilustrarea noţiunilor, la concretizarea ideilor.

b) Materiale sau reprezentări figurative: Ilustraţii Documente Planşe Folii transparentec) Reprezentări simbolice:


90

Scheme Diagramed) Mijloace de formare şi exersare a priceperilor şi deprinderilor: Experimentul

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :

Evaluarea va urmări măsura în care elevul a dobândit competenţele cerute, conform criteriilor de performanţă din Standardul de Pregătire Profesională şi respectând condiţiile de aplicabilitate impuse .Se recomandă următoarele mijloace de evaluare: Teste Chestionare Grile Fişe de evaluare Referate Portofolii Proiecte Testare asistată de calculator


91

Anexa 1

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1UNITATEA : PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI

Evaluarea 1

Competenţa 1: Analizează producţia ca rezultat al procesului de producţie

Titlul Unităţii: PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI________________________________________________________________________

Competenţa 1: Analizează producţia ca rezultat al procesului de producţie________________________________________________________________________


(a) Definirea conceptului de proces de producţie

(b) Precizarea criteriilor de clasificare ale proceselor de producţie

(c) Stabilirea componentelor procesului de producţie

Condiţii de aplicabilitate :

Proces de producţie: procese industriale şi non-industriale

Criterii de clasificare: modul de participare la executarea produselor, modul de execuţie, modul de obţinere a produselor finite din materii prime, natura tehnologică a operaţiilor efectuate, natura activităţii desfăşurate

Componente: mărimi de intrare, etapele de realizare a procesului de producţie, mărimi de ieşire

Probe de evaluare :

Probe orale şi scrise prin care elevul realizează grafic o schemă a procesului de producţie conform criteriului de performanţă (a), în aria de aplicabilitate specificată

Probe orale şi scrise prin care elevul demonstrează în scris cunoaşterea procesului de producţie conform criteriului de performanţă (b), în aria de aplicabilitate specificată

Probe orale şi practice prin care elevul realizează o schemă care demonstrează că este capabil să stabilească componentele procesului de producţie ales conform criteriului de performanţă (c), în aria de aplicabilitate specificată


92

Evaluarea 1: Analizează producţia ca rezultat al procesului de producţie

1. A. Definirea conceptului de proces de producţie

Definiţi procesul de producţie şi întocmiţi schema procesului de producţie :

Nr. crt. Procesul de producţie

Evaluator Data

Definiţie Schema procesului

1. B. Precizarea criteriilor de clasificare ale proceselor de producţie

În tabelul de mai jos enumeraţi criteriile de clasificare al proceselor de producţie:

Nr. crt.

Criterii de clasificare Evaluator Data

1. C. Stabilirea componentelor procesului de producţie

Întocmiţi schema procesului de producţie care să conţină componentele acestuia:

Nr. crt.

Componentele procesului de

producţie

Schema procesului de producţie Evaluator Data

MODULUL 5: Asigurarea calitĂŢii


93

Total ore/an 66


La nivelul trei, în domeniul „Chimie industrială ”, se asigură pregătirea elevilor pentru calificarea de „ Tehnician chimist de laborator”. Pregătirea în această calificare se face pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a, ruta scurtă, liceu tehnologic.

Programul de pregătire de la nivelul trei, permite elevilor să dobândească abilităţi şi cunoştinţe teoretice şi practice mai complexe în domeniul chimiei industriale, care să le permită ocuparea unui loc de muncă, unde să desfăşoare activităţi calificate şi complexe.. Deţinătorii de calificare de nivel trei vor fi capabili să efectueze sarcini de complexitate ridicată, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai înalt cu ceilalţi, prin responsabilitate şi autonomie personală completă.

Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care definesc calificarea.

Aceste unităţi de competenţă sunt: unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie unităţi de competenţă tehnică generale unităţi de competenţă tehnică specializate.

Modulul 5 ”Asigurarea calităţii “ se predă în clasa a XI-a. Acest modul este constituit din unitatea de competenţă specializată: Asigurarea calităţii Prin parcurgerea acestei unităţi de competenţă, elevul va fi capabil:- să descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate- să utilizeze documentele sistemului calităţii- să utilizeze procedurile de audit al calităţii- să aplice instrumente ale calităţii

Curriculumul este astfel conceput încât să permită profesorului de specialitate, libertatea de a alege ordinea şi modul de organizare a activităţii didactice, în raport cu experienţa, tactul pedagogic şi mijloacele de învăţământ de care dispune.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului de specialitate care are sarcina de a individualiza şi de a particulariza procesul didactic la particularităţile elevilor.

Alegerea conţinuturilor s–a făcut în funcţie de competenţele cerute de Standardul de Pregătire Profesională.

Modulul Asigurarea calităţii “ face parte din, aria curriculară Tehnologii, este repartizat pentru Curriculum în Dezvoltare Locală (C.D.L.) şi are alocate un număr de 66 ore, care sunt ore de laborator tehnologic, toate fiind efectuate sub îndrumarea inginerului de specialitate. Se va lucra cu clasa împărţită pe grupe de minim 12 elevi

Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.

Recomandări privind utilizarea programei:Programa este structurată pe patru capitole şi o anexă.

Capitolul I, nota de prezentare a modulului.Capitolul II prezintă sub formă tabelară unitatea de competenţă cu competenţele

individuale aferente ( vezi S.P.P.) şi conţinuturile tematice corespunzătoare. Prin acest tabel se specifică conţinuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unităţii de competenţă. De menţionat că tabelul nu oferă informaţii asupra succesiunii logice şi cronologice a conţinuturilor tematice.


94

În capitolul III sunt date precizări referitoare la evaluarea sumativă şi continuă a unităţilor de competenţă, precizări care sunt concretizate în anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru o competenţă.

Capitolul IV, pentru început prezintă propuneri de teme pentru realizarea conţinutului tematic precizat în tabelul din capitolul II şi cu numărul de ore alocat pentru fiecare temă. Referitor la acest punct se fac următoarele precizări:- numărul de ore alocat pentru fiecare temă este dat ca recomandare urmând ca el să fie stabilit

la nivelul comisiilor metodice din fiecare şcoală- parcurgerea conţinutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanţă

precizate în cadrul S.P.P.-ului la fiecare competenţăTot în acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ învăţare şi instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum şi exemple de activităţi de învăţare.

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UNITATEA DECOMPETENŢĂ

COMPETENŢEINDIVIDUALE

CONŢINUTURI

10Asigurarea calităţii

10.1 Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate

Conceptul de asigurarea calităţii, controlul calităţii, sisteme de calitate conform standardelor de calitate româneşti, europene şi internaţionale

Asigurarea calităţii:- calitate internă- calitate externă- calitate totală Controlul calităţii:- evaluarea calităţii, - supravegherea calităţii, - inspecţia calităţii- verificarea calităţii Sisteme de calitate (terminologie,

standarde româneşti, europene şi internaţionale)

Elementele sistemului calităţii:- de conducere- de desfăşurare a sistemului calităţii- documentaţia sistemului calităţii

10 Asigurarea calităţii

10.2documentele sistemului calităţii.

Documentele sistemului calităţii:- Manualul calităţii- Procedurile sistemului calităţii- Proceduri/ instrucţiuni de lucru- Înregistrările calităţii Documente specifice locului de muncă:- proceduri operaţionale- proceduri şi instrucţiuni de inspecţie- proceduri de încercări- instrucţiuni de lucru- fişe tehnologice- desene / specificaţii tehnice- buletine de analiză/ încercări


95

Înregistrările calităţii:- note de recepţie- registre de intrări- rapoarte de respingere- buletine de analiză pentru produse- registru pentru evidenţa analizelor

efectuate - registru de evidenţă a neconformităţilor- buletin de verificare metrologică - registru de evidenţă a reclamaţiilor planificarea şi evidenţa lucrărilor

efectuate10Asigurarea calităţii

10.3procedurile de audit al calităţii

Auditul calităţii- terminologie - evaluarea conformităţii proceselor /

produselor /serviciilor- evaluarea conformităţii unor elemente ale

sistemului calităţii- evaluarea eficacităţii sistemului calităţii- identificarea punctelor critice- iniţierea acţiunilor preventive/ corective- urmărirea aplicării acţiunilor corective Tipuri de audit- auditul produsului- auditul procesului/ serviciului- auditul sistemului calităţii- audituri interne/ externe Documente de audit:- plan de audit- raport de audit- raport de actiuni preventive/corective- rapoarte de neconformitate

10Asigurarea calităţii

10.4 Aplică instrumente ale calităţii

Instrumentele calităţii- diagrame ( Pareto, Ishikawa)- histrograma defectelor- fişa de inspecţie Utilizarea instrumentelor calităţii în

diverse aplicaţii specific unei activităţi profesionale

III. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 66 de ore de laborator tehnologicCadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de:

dificultatea temelor nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.


96

Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.

Parcurgerea conţinuturilor modulului „Asigurarea calităţii” şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente nivelului 3 şi corespunzătoare calificărilor, în scopul pregătirii profesionale ale elevilor şi dezvoltării capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare, de nivel 3+, sau a integrării pe piaţa muncii.

Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să i le pună mai bine în valoare;

fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale; modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în

plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.

IV. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturiCorelaţia între competenţe şi conţinuturi reiese din tabelul de la punctul II.Profesorul inginer are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în

funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor practice la elevii instruiţi. Ordinea cronologică a parcurgerii conţinuturilor şi recomandări privind alocarea numărului de ore rezultă din tabelul următor:

Modulul 5: Asigurarea calităţiiConţinuturi tematice Număr total

de ore 1. Conceptele de asigurarea calităţii, controlul calităţii, sisteme de

calitate4

2. Asigurarea calităţii: internă, externă, calitate totală 43. Controlul calităţii: evaluarea calităţii, supravegherea calităţii,

inspecţia calităţii, verificarea calităţii4

4. Sisteme de calitate. Elementele sistemului calităţii 65. Documentele sistemului calităţii: Manualul calităţii, Procedurile

sistemului calităţii, Proceduri/ instrucţiuni de lucru, Înregistrările calităţii

8

6. Documente specifice locului de muncă: proceduri operaţionale, proceduri şi instrucţiuni de inspecţie, proceduri de încercări, instrucţiuni de lucru, fişe tehnologice, desene / specificaţii tehnice, buletine de analiză/ încercări

8

7. Înregistrările calităţii: note de recepţie, registre de intrări, rapoarte de respingere, buletine de analiză pentru produse, registru pentru evidenţa analizelor efectuate, registru de evidenţă a neconformităţilor, buletin de verificare metrologică, registru de evidenţă a reclamaţiilor, planificarea şi evidenţa lucrărilor

12


97

efectuate8. Auditul calităţii: terminologie, metodologia efectuării auditului 49. Tipuri de audit: auditul produsului, auditul procesului/ serviciului,

auditul sistemului calităţii, audituri interne/ externe4

10. Documente de audit: plan de audit, raport de audit, raport de acţiuni preventive/corective, rapoarte de neconformitate

4

11. Instrumentele calităţii: diagrame ( Pareto, Ishikawa), histrograma defectelor,fişa de inspecţie

4

12. Utilizarea instrumentelor calităţii în diverse aplicaţii specific unei activităţi profesionale

4

Total ore 66

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale educaţiei:

Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din experienţe diferite. Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.

Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev.

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.

Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin: gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru; fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri

diferite; fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi; prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);

Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin: abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu:

Diferenţierea răspunsului, prin: utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor elevilor, acceptând faptul că fiecare elev este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare,


98

utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm:

Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.

Investigaţia. Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. Metoda exerciţiilor practice Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionarul Fişe de autoevaluare Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

Anexa 1


99

INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 6

U10. : Asigurarea calităţii.

C10.1 Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate.

Pentru evaluarea competenţei ,: C10.1 Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate, din cadrul unităţii de competenţă tehnică generală, se recomandă următorul exemplu de instrument de evaluare:

Instrucţiuni pentru candidaţi :

Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea :

- Citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi- Dacă aveţi neclarităţi la vreuna din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de a

începe rezolvarea testului- Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna

evaluatorului- Rezolvaţi toate etapele acestei fişe - Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa.


100

Această evaluare se referă la:

Competenţa 10.1: Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate

_____________________________________________________________________________

Criterii de Performanţă:

(a) Explicarea conceptului de asigurare a calităţii

(b) Explicarea conceptului de controlul calităţii

(c) Explicarea conceptului de sisteme de calitate

Condiţii de Aplicabilitate:

Asigurarea calităţii: calitatea internă, calitatea externă, calitate totală

Controlul calităţii evaluarea calităţii, supravegherea calităţii, inspecţia calităţii, verificarea calităţii

Sisteme de calitate: standarde româneşti, europene şi internaţionale

Elementele sistemului calităţii: elementele de conducere a sistemului calităţii; elementele de

desfăşurare a sistemului calităţii; documentaţia sistemului

calităţii;

Probe de Evaluare

Probe orale/ scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să explice conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate, conform criteriilor de performanţă (a), (b) şi (c) şi condiţiilor de aplicabilitate.


101

Evaluarea 1: Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate

Probă scrisă

1 (a) Explicarea conceptului de asigurare a calităţii

Definiţi conceptele de asigurare a calităţii şi de calitate totală:

Nr. crt.

Conceptul Definiţie Evaluator Data

1 Asigurarea calităţii

2 Asigurarea internă a calităţii

3 Asigurarea externă a calităţii

4 Calitatea totală

1 (b) Explicarea conceptului de controlul calităţii

Explicaţi conceptul de control al calităţii, indicând definiţiile activităţilor efectuate în scopul ţinerii sub control a calităţii:

Nr. act.

Activitatea(conceptul) Definiţie Evaluator Data

1 Evaluarea calităţii

2 Supravegherea calităţii

3 Inspecţia calităţii

4 Verificarea calităţii

1 (c) Explicarea conceptului de sisteme de calitate

Completaţi tabelul de mai jos indicând definiţia sistemului calităţii:

Nr. act.

Definiţia conceptului de sistem al calităţii Evaluator Data

1

Completaţi spaţiile libere din tabelul de mai jos pentru a obţine elementele componente ale sistemului calităţii:


102

Elementele sistemului calităţii Nr. act

.

Evaluator DataE

lem

ente

de

con

du

cere

a

sist

emu

lui

cali

tăţi

i

Ele

men

te d

e d

esfă

şura

re a

sis

tem

ulu

i cal

ităţ

ii

Elemente independente de fazele traiectoriei produsului

Elemente referitoare la sistem

Elemente generale

Elemente referitoare la produs

Elemente dependente de fazele traiectoriei produsului

Enumeraţi documentele utilizate pentru definirea şi implementarea sistemului calităţii într-o întreprindere:

Nr. act.

Documentaţia sistemului calităţii Evaluator Data

123


103

MODULUL 6: IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Total ore/an 60

din care: Instruire practică 60


La nivelul 3, în domeniul „Chimie industrială”, se asigură pregătirea elevilor pentru calificarea de „ Tehnician chimist de laborator”.Pregătirea în această calificare se face pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a, ruta scurtă, liceu tehnologic.

Programul de pregătire de la nivelul 3, permite elevilor să dobândească abilităţi şi cunoştinţe teoretice şi practice mai complexe în domeniul chimiei industriale, care să le permită ocuparea unui loc de muncă , unde să desfăşoare activităţi calificate şi complexe, specifice calificării lor .

Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care definesc calificarea.Aceste unităţi de competenţă sunt:

unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie unităţi de competenţă tehnică generală unităţi de competenţă tehnică specializată.

Modulul 6 ” Igiena şi securitatea muncii“ se predă la liceul tehnologic, nivelul 3, clasa a XI- a, domeniul Chimie industrială, specializarea Tehnician chimist de laborator.

Prin parcurgerea acestei unităţi de competenţă, elevul va fi capabil: - să aplice legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor - să planifice acţiuni de evitare şi de reducere a riscurilor identificate la locul de muncă - să coordoneze activităţile în caz de accident

Parcurgerea modulului de “Igiena şi securitatea muncii”, conştientizează elevul de importanţa legislaţiei privind protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului,formează elevului deprinderi practice corecte de identificare şi evitare a riscurilor şi de acordare a primului ajutor în caz de accidente.

Curriculum-ul este astfel conceput încât să permită inginerului libertatea de a alege ordinea şi modul de organizare a activităţii didactice, în raport cu experienţa, tactul pedagogic şi mijloacele de învăţământ de care dispune.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului inginer care are sarcina de a individualiza şi de a particulariza procesul didactic la particularităţile elevilor.

Parcurgerea tuturor temelor din programă este obligatorie, dar respectarea numărului de ore pentru activităţile de instruire practică şi evaluare, este de competenţa colectivului catedrei de specialitate, care va ţine seama şi de specificul industriei locale.

Alegerea conţinuturilor s–a făcut în funcţie de competenţele cerute de Standardele de Pregătire Profesională, pentru nivelul 3, liceu tehnologic.

Modulul 6 ”Igiena şi securitatea muncii“ se parcurge în practica comasată, pe durata a 60 ore (6 ore/zi x 10 zile). Instruirea se va face de către inginer cu clasa împărţită pe grupe de minim 12 elevi Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.


104

Recomandări privind utilizarea programei:

Programa este structurată pe patru capitole şi o anexă. Capitolul I, nota de prezentare a modulului În capitolul II este prezentată unitatea de competenţă tehnică generală relevantă pentru

modul, respectându-se denumirea din Standardul de Pregătire Profesională ( S.P.P.)Capitolul III prezintă sub formă tabelară conţinuturile tematice care vor servi drept suport

de evaluare a unităţii de competenţă. De menţionat că tabelul nu oferă informaţii asupra succesiunii logice şi cronologice a conţinuturilor tematice. În capitolul IV sunt date precizări referitoare la evaluarea sumativă şi continuă a unităţilor de competenţă, precizări care sunt concretizate în anexa 1 printr-un model de test de evaluare pentru o unitate de competenţă

Capitolul V, pentru început, prezintă propuneri de teme pentru realizarea conţinutului tematic precizat în tabelul din capitolul III şi cu numărul de ore alocat pentru fiecare temă. Referitor la acest punct se fac următoarele precizări:

- numărul de ore alocat pentru fiecare temă este dat ca recomandare urmând ca el să fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare şcoală

- parcurgerea conţinutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanţă precizate în cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenţă

Tot în acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ învăţare şi instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum şi exemple de activităţi de învăţare.

II LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODULul

Igiena şi securitatea muncii

Unitatea de competenţă tehnică generală 12: Sănătatea şi securitatea muncii

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UNITATEA DE COMPETENŢĂ

COMPETENŢE INDIVIDUALE

CONŢINUTURI TEMATICE

12.Sănătatea şi securitatea muncii

C 12.1 Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.

1. Noţiuni generale de legislaţia sănătăţii, securităţii în muncă şi a apărării împotriva incendiilor în România.2. Instructaje de protecţia muncii:- instructajul introductiv general- instructajul la locul de muncă- instructajul periodic- reinstruirea3. Riscuri de îmbolnăvire şi accidentare, specifice locului de muncă.4. Mijloace individuale şi colective de lucru şi de protecţie


105

5. Materiale igienico-sanitare şi alimentaţia de protecţie.6. Sisteme şi dispozitive de protecţie, materiale şi mijloace pentru stingerea incendiilor:- construcţie- funcţionare- exploatare şi întreţinere

C 12.2 Planifică acţiuni de evitare şi de reducere a riscurilor identificate la locul de muncă.

7. Monitorizarea şi raportarea factorilor de risc şi situaţiilor deosebite din sectorul supravegheat, întocmind:- procese verbale- note informative8. Situaţii deosebite din sectorul de activitate:- situaţii de risc- accidente de muncă- boli profesionale- avarii- incendii şi explozii9. Selectează echipamentele de lucru şi de protecţie şi stabileşte acţiunile de evitare şi reducere a riscurilor, specifice locului de muncă.

C 12.3 Coordonează activităţile în caz de accident.

10. Măsuri de prim-ajutor în caz de accidente.11. Întocmirea planului de acţiune în caz de accident, stabilind sarcini individuale şi de grup pentru cei din subordine.12. Evaluarea eficienţei intervenţiei în situaţii deosebite:- corectitudinea intervenţiei- încadrarea în timp- estimarea efectelor şi pagubelor materiale

IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei învăţări temeinice şi pe termen lung, elementul principal îl constituie metodele de predare-învăţare active , centrate pe elev.

Profesorul sau maistrul instructor sunt organizatorii procesului de învăţare, respectă ideile şi experienţele participanţilor la procesul de învăţare, are răbdare şi convinge elevii că învăţarea corespunde nevoilor lor.


106

În procesul de învăţare, coordonatorul va folosi metode care solicită elevii să facă ceva concret şi le acordă timp suficient pentru a ordona informaţiile noi şi a le asocia cu cunoştinţele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasă a instrumentelor de evaluare continuă, cu indicatorii de performanţă, condiţiile de aplicare ale acestora şi probele de evaluare finală, prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.

Modulul ”Igiena şi securitatea muncii “ poate fi parcurs independent, sub directa îndrumare a inginerului în ateliere tehnologice sau la agenţi economici cu dotări corespunzătoare.

Ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de corelare a conţinuturilor cu numărul de ore recomandat (cap.V ).

În elaborarea strategiei didactice, coordonatorul va trebui să ţină seama de următoarele principii:

- elevii învaţă cel mai bine, atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor- elevii învaţă mai bine, când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare- elevii au stiluri diferite de învăţare- elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare- elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi

şi pentru ordonarea lorEvaluarea trebuie să fie corelată cu competenţele, criteriile de performanţă şi cu tipul

probelor de evaluare, precizate în Standardul de Pregătire Profesională.Se va aplica o evaluare continuă, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip sumativ,

pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea competenţelor incluse în acest modul se recomandă a fi efectuată progresiv, pe măsura parcurgerii conţinuturilor, iar evaluarea finală va avea loc în ultima săptămână de parcurgere a modulului

În parcurgerea modulului elevii exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie şi din unităţile de competenţă tehnică generală, necesare atingerii competenţelor modulului, dar acestea vor fi evaluate în cadrul modulelor care le includ.

Demonstrarea unei alte abilităţi (competenţe) în afara celor din competenţele specificate în cadrul acestui modul, este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate şi aplicând metodologii şi strategii de învăţare specifice.

V. SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Corelaţia între competenţe şi conţinuturi reiese din tabelul de la punctul III.Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de:

dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea şi cerinţele agentului economic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor practice la elevii instruiţi. Ordinea cronologică a parcurgerii conţinuturilor şi recomandări privind alocarea numărului de ore rezultă din tabelul următor:


107

Modulul 6 : Igiena şi securitatea muncii

Conţinuturi Număr ore practică comasată

1. Noţiuni generale de legislaţia sănătăţii, securităţii în muncă şi a apărării împotriva incendiilor în România.

4

2. Instructaje de protecţia muncii 43. Riscuri de îmbolnăvire şi accidentare 4Section I.02 4 Mijloace individuale şi colective de lucru şi de protecţie

6

5. Materiale igienico-sanitare şi alimentaţia de protecţie. 46. Sisteme şi dispozitive de protecţie, materiale şi mijloace pentru stingerea incendiilor

10

7. Monitorizarea şi raportarea factorilor de risc şi situaţiilor deosebite din sectorul supravegheat

4

8. Situaţii deosebite din sectorul de activitate 49. Măsuri de prim-ajutor în caz de accidente. 1210. Întocmirea planului de acţiune în caz de accident 411. Evaluarea eficienţei intervenţiei în situaţii deosebite 4

Total număr de ore/modul 60

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Pentru realizarea competenţelor incluse în acest modul, se recomandă utilizarea următoarelor metode didactice activ-participative :

- învăţarea prin descoperire- conversaţia euristică- problematizarea- observaţia dirijată- demonstraţia practică- experimentul- etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se recomandă utilizarea următoarelor mijloace de învăţământ:

a) Materiale sau reprezentări figurative: Ilustraţii Documente Planşe Folii transparenteb) Reprezentări simbolice: Scheme Diagramec) Mijloace de formare şi exersare a priceperilor şi deprinderilor: Experimentul Instruirea practică.


108

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :

Evaluarea va urmări măsura în care elevul a dobândit competenţele cerute, conform criteriilor de performanţă din Standardul de Pregătire Profesională şi respectând condiţiile de aplicabilitate impuse .Se recomandă următoarele mijloace de evaluare: Teste Chestionare Grile Fişe de evaluare Portofolii Proiecte Lucrări practice Testare asistată de calculator


109

Anexa 1INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 5

U.C. : Sănătatea şi securitatea muncii.

C12.1: Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.

Instrucţiuni pentru candidaţi :

Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea :

- Citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi- Dacă aveţi neclarităţi la vreuna din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte de a

începe rezolvarea testului- Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna

evaluatorului- Rezolvaţi toate etapele acestei fişe - Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa.

Titlul Unităţii: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII___________________________________________________________________________Competenţa 1: Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de

muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor___________________________________________________________________________Criterii de performanţă:(a) Informarea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care

acestea sunt expuse la locul de muncă.

(b) Controlarea modului de aplicare a măsurilor de igienă şi protecţia muncii, individuale ,colective şi de prevenire şi stingere a incendiilor.

(c) Asigurarea funcţionării permanente şi corecte a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie.

(d) Precizarea manevrelor de utilizare a materialelor şi mijloacelor pentru stingerea incendiilor.

Condiţii de aplicabilitate :

Informare: Instructaje iniţiale, curente, periodice, fişe,afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante, instrucţiuni de lucru

Control: Fişa individuală de instructaj, echipamente de lucru şi


110

echipamente individuale şi colective de protecţie, trusă de prim ajutor, materiale igienico-sanitare, materiale şi mijloace de stingere a incendiilor

Sisteme şi dispozitive de protecţie: Individulale şi colective specifice locului de muncă

Materiale şi mijloace pentru stingerea incendiilor: Apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cu spumă, cu praf, cu CO2

Probe de evaluare :

Probe practice şi scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să selecteze mijloacele de informare necesare instructajului, să controleze şi să asigure buna funcţionare a mijloacelor de protecţie conform criteriilor de performanţă (a), (b) şi (c) în concordanţă cu condiţiile de aplicabilitate.

Probe practice şi orale prin care elevul demonstrează că este capabil să utilizeze materialele şi mijloacele pentru stingerea incendiilor conform criteriului de performanţă (d) în concordanţă cu condiţiile de aplicabilitate

1.(a). Informarea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care acestea sunt expuse lalocul de muncă.Enumeraţi 5 modalităţi de informare a persoanelor din subordine, privind riscurile de la locul

de muncă:

Nr. crt.Modalităţi de informare Evaluator Data

12345

2.(b).Controlarea modului de aplicare a măsurilor de igienă şi protecţia muncii, individuale, colective şi de prevenire şi stingere a incendiilor.

În ce constă controlul modului de aplicare a măsurilor de igiena , protecţia muncii şi de prevenirea şi stingerea incendiilor:

Nr. crt. Control Evaluator Data1.2.345


111

63.(c).Asigurarea funcţionării permanente şi corecte a sistemelor şi dispozitivelor de

protecţie. Enumeraţi sistemele şi dispozitivele de protecţie specifice locului de muncă:

Nr. crt. Sisteme şi dispozitive de protecşie Evaluator Data12

……

1. (d). Precizarea manevrelor de utilizare a materialelor şi mijloacelor pentru stingerea incendiilor.

Enumeraţi 5 materiale şi mijloace folosite la stingerea incendiilor:

Nr. crt. Materiale şi mijloace folosite la stingerea incendiilor

Evaluator Data

12345


112

Modulul 7. ELEMENTE DE PROIECTARE Total ore: 60 ore/an, din care laborator tehnologic 60 ore

I. Notă introductivăDomeniul chimie industrială oferă calificări solicitate pe piaţa muncii pentru toate nivelurile

de calificare ( 1, 2, 3 ), pregătite prin învăţământul preuniversitar.Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul

constituit din reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.Standardul de Pregătire Profesională cuprinde unităţi de competenţă structurate în trei

categorii: Unităţi de competenţe cheie Unităţi de competenţe tehnice generale Unităţi de competenţe tehnice specializateCurriculumul pentru clasa a XI-a este construit pe baza celor trei categorii de unităţi de

competenţe. Unităţile de competenţă tehnice generale şi cele specializate cuprinse în SPP reprezintă module de sine stătătoare. Competenţele cheie sunt repartizate în diferite module, în funcţie de posibilităţile de exersare şi evaluare a acestora.

Această nouă structură de curriculum, bazată pe cele trei categorii de unităţi de competenţe, dezvoltate ca un întreg, oferă absolvenţilor şansa unei mai mari flexibilităţi ocupaţionale cerută pe piaţa muncii.

Astfel, după dobândirea calificării, absolventul poate desfăşura activităţi ca tehnician chimist de laborator sau îşi poate gestiona o afacere proprie în unul din aceste domenii.

În conformitate cu H. G. 1246/2001 nivelul 3 de calificare este definit ca „nivel căruia i se asociază competenţe profesionale care implică aplicarea cunoştinţelor într-o arie extinsă a activităţii profesionale, cu sarcini de lucru diverse şi complexe, care exclud rutina. Sarcinile de lucru presupun luarea unor decizii, responsabilitate şi uneori, munca în echipă cu atribuţii de coordonare”.

Abordarea curriculum-ului va avea în vedere următoarele aspecte:▪ curriculumul se va utiliza împreună cu SPP-ul;▪ conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de

aplicabilitate din SPP;▪ evaluarea va avea în vedere competenţele dobândite de elevi, nu cunoştinţele teoretice ale

acestora. În programă, după prezentarea listei unităţilor de competenţă relevante pentru modul (cap.II) este prezentat tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor (cap. III). Conţinuturile care se trec în programa modulului reprezintă conţinuturile din condiţiile de aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională.

În capitolul IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare sunt prezentate condiţiile în care se vor desfăşura orele, exemple de activităţi de învăţare, strategii didactice şi exemple de instrumente de evaluare.

În capitolul V Sugestii metodologice sunt prezentate sub formă de recomandări probleme privitoare la desfăşurarea cronologică a conţinuturilor, exemple de lucrări practice de laborator, sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare.


113

I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Modulul „Elemente de proiectare” face parte din aria curriculară Tehnologii ( Stagii de pregătire practică ), şi are alocate în planul de învăţământ 60 ore/an., din care laborator tehnologic 60 ore

II.Unitatea de competenţă tehnică generală, relevantă pentru modul, este: U 11. Elemente de proiectare III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţă

Competenţe individuale

Conţinuturi tematice

11. Elemente de proiectare

11.1.Realizează specificaţii pentru proiectarea produselor pe baza cerinţelor clienţilor

11.2.Propune soluţii de proiectare iniţiale pentru un produs dat

11.3.Investighează posibilităţile reale de proiectare a produsului

Cerinţe de bază pentru proiectarea produsului: • cercetarea pieţei• funcţiile şi scopul produsului• aspect• materiale şi tehnologii• costuri• timp de realizare• tipul producţieiSpecificaţii pentru realizarea produsului:• performanţe (tehnice) în exploatare• dimensiuni, masă• încadrare în standarde• fiabilitate• termen de garanţie

Modalităţi de identificare a soluţiilor de proiectare:• brainstorming• cercetarea produselor existente• ca răspuns la specificaţiile produsului (performanţe tehnice, formă, estetică, ergonomie, îndeplinirea scopului pentru care este proiectat)Utilizarea standardelor şi a legislaţiei în vigoare pentru proiectarea produsului• cerinţe de calitate, siguranţă, protecţia mediului prevăzute înstandarde româneşti şi europene

Surse de informaţie privind posibilităţile de proiectare a produsului:• baze de date pentru materiale • componente• cataloage de prezentareInformaţii specifice pentru proiectarea unui produs:• despre materiale şi procese de producţie, cu aplicabilitate în calcule simple de proiectareCompararea factorilor ce pot afecta soluţiile de


114

11.4.Alege şi prezintă soluţia finală de proiectare

proiectare:• influenţa proprietăţilor fizice şi mecanice ale materialelor asupra tehnologiei fabricaţiei• disponibilitatea resurselor (de ex. manoperă, materiale, echipamente)

Justificarea soluţiei finale:• în conformitate cu specificaţiile pentru proiectarea produsului, standardele şi legislaţia în vigoare, evaluarea critică a soluţiei propuseForme de prezentare a soluţiei finale de proiectare:• simulare cu ajutorul softurilor specializate• prezentări scrise ce pot cuprinde desene tehnice• specificaţii de materiale• tehnologii de realizare• costuri estimativeMetode de prezentare grafică a soluţiei finale de proiectare:• desene 2D (în varianta tradiţională sau utilizând aplicaţii de tip CAD ca de exemplu: desene de ansamblu, desene de detaliu, diagrame, scheme.

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluareConform planului de învăţământ, modulul „Elemente de proiectare” are alocate 60 ore/an şi

se dezvoltă pe parcursul a două săptămâni de stagii de pregătire practică, câte 30 ore/ săptămână.Instruirea practică comasată se va desfăşura la agentul economic sau în atelirul tehnologic al

şcolii, sub coordonarea profesorului inginer. Instruirea se va face cu clasa împărţită pe grupe de minim 12 elevi.

Parcurgerea conţinuturilor din modul urmăreşte atingerea tuturor competenţelor din SPP, în unitatea de competenţă „Elemente de proiectare”, respectând condiţiile de aplicabilitate şi criteriile de performanţă din standard. Pe parcursul insruirii vor fi exersate şi abilităţile cheie, ori de câte ori conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.

Metodele de predare-învăţare folosite vor avea un caracter activ, centrat pe elev. Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele:

– sunt centrate pe elev şi activitate;– pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi deprinderilor;– încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea;– realizează o comunicare multidirecţională;– determină un parteneriat profesor-elev.Învăţarea activă este o metodă de educaţie care presupune participarea directă şi crează un

mediu pentru împărtăşirea experienţelor. Aceasta implică practicarea noilor competenţe de către elevi şi aplicarea noilor cunoştinţe şi aptitudini în timpul activităţilor de învăţare.

Pentru dezvoltarea competenţelor vizate pe parcursul modulului, recomandăm exemple de activităţi de învăţare care vor fi selectate în concordanţă cu conţinuturile:

– discuţii dirijate;– exerciţii de documentare;– vizite de documentare la agenţii economici;– elaborarea de referate tematice;


115

– realizarea de proiecte.În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru

abilităţi cheie: „Gândirea critică şi rezolvarea de probleme”, „Dezvoltarea de relaţii interpersonale”, „Comunicare”, evaluarea acestora făcându-se la modulele corespunzătoare pentru care constituie competenţe relevante.

Pentru dezvoltarea competenţelor vizate prin parcurgerea modulului, recomandăm activităţi de învăţare potrivite conţinuturilor.

Exemple de activităţi de învăţare adaptate acestui modul:Competenţa 11.1 Realizează specificaţii pentru proiectarea produselor pe baza cerinţei

clienţilor– exerciţiu de documentare pentru stabilirea raportului cerere-ofertă pentru produsul

proiectat;– discuţii în grup pentru stabilirea funcţiilor şi destinaţiei produsului;– exerciţii pentru precizarea materialelor şi tehnologiei necesare obţinerii produsului;– discuţii de grup pentru stabilirea costurilor şi a timpului de realizare a produsului;– exerciţii pentru precizarea performanţelor produsului.Competenţa 11.2 Propune soluţii de proiectare iniţiale pentru un produs– brainstorming pentru precizarea aspectului exterior al produselor existente, caracterului

atractiv, formei şi performanţelor tehnice a produselor existente;– discuţii dirijate pentru stabilirea măsurii în care produsul îndeplineşte scopul pentru care

a fost proiectat;– discuţii de grup pentru precizarea legislaţiei în vigoare, internă şi internaţională, privind

reverificarea proiectelor, înainte de a fi aplicate;– exerciţiu pentru precizarea cerinţelor standardului ISO 9000 privind proiectarea

produselor.Competenţa 11.3 Investighează posibilităţile reale de proiectare a produsului– exerciţii de utilizare a surselor de informare: cataloage de prezentare, baze de date pentru

materiale, componente;– exerciţiu de extragere a informaţiilor specifice despre materiale, procese de producţie;– discuţii de grup pentru compararea factorilor care influenţează soluţia de proiectare de

proiectare a produsului.Competenţa 11.4 Alege şi prezintă soluţia finală de proiectare– discuţii de grup pentru justificarea alegerii soluţiei finale;– exerciţiu de prezentare a soluţiei finale de proiectare folosind softuri specializate, desene

tehnice, tehnologii de realizare;– exerciţiu pentru calcularea costului estimativ al proiectului;– exerciţii de utilizare a metodelor tradiţionale de prezentare grafică a proiectelor sau a

programelor CAD pentru producerea listelor, graficelor, desenelor.Evaluarea îşi propune să determine modul în care competenţele specificate sunt dobândite în

activitatea practică. Se disting trei forme ale evaluării: evaluarea iniţială, evaluarea continuă (formativă), evaluarea cumulativă sau sumativă. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă( pentru notare) , iar pentru verificarea atingerii competenţelor specificate se realizează evaluarea sumativă.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite.

Evaluarea sumativă este condiţionată de precizările conţinute de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare introduse în Standardul de Pregătire Profesională.


116

Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.

Metodele de evaluare folosite sunt:Verificarea orală- constă în realizarea unei conversaţii între profesor şi elevi, conversaţie

care poate fi individuală, frontală sau combinată. Instrumentul de evaluare poate fi o fişă de evaluare orală. Metoda favorizează dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale elevilor.

Verificarea scrisă- presupune elaborarea probei (testului) prin redactarea itemilor în concordanţă cu criteriile de performanţă. Această metodă avantajează elevii care se exprimă defectuos pe cale orală. Instrumentul de evaluare poate fi testul( iniţial, formativ, final), sau un referat elaborat pe o temă aleasă de elevi la sugestia profesorului.

Verificarea prin lucrări practice-se utilizează în vederea evaluării capacităţii elevilor de a aplica informaţiile asimilate în practică, cât şi gradul de stăpânire a deprinderilor formate anterior. Aceste probe constau în confecţionarea unor obiecte, executarea unor lucrări experimentale, întocmirea unor desene, schiţe, grafice.

Evaluarea cu ajutorul calculatorului- metoda este debarasată de orice elemente de subiectivism, economiseşte timp şi efort, schimbă raportul profesor-elev prin creşterea încrederii elevilor în obiectivele profesorilor, trezeşte şi menţine interesul elevilor atât pentru actul examinării cât şi pentru disciplina în sine.

Observarea sistematică- poate oferi informaţii relevante asupra elevilor (capacitatea de a acţiona, de a relaţiona, competenţe, abilităţi, atitudini).

Ca metode alternative de evaluare se pot folosi portofoliul, investigaţia, proiectul, autoevaluarea.

Investigaţia- constă în rezolvarea unei situaţii complexe pe o temă dată, după instrucţiuni precise, aplicând în mod creativ cunoştinţele şi capacităţile.

Proiectul- reprezintă o activitate mai amplă decât investigaţia. Proiectul se iniţiază în clasă, prin definirea şi înţelegerea sarcinii, se continuă acasă pe parcursul câtorva zile sau săptămâni şi se încheie tot în clasă prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi a produsului realizat.

Autoevaluarea- permite aprecierea propriilor performanţe în raport cu obiectivele stabilite şi are implicaţii pe plan motivaţional şi atitudinal. Ca instrumente de autoevaluare se pot folosi chestionare cu răspunsuri deschise şi scări de clasificare.


Realizarea criteriilor de performanţă se marchează de evaluator prin semnătură în căsuţa corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenţei este atestată de existenţa semnăturii evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare.

Prezentăm în continuare un exemplu de instrument de evaluare sumativă pentru competenţa 11.1 din unitatea de competenţe „Elemente de proiectare (Design)”.


1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie sã se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei unităţi.

2. Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat, să înmâneze evaluatorului respectivul document.


117

3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze această fişă cu discernământ.

4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să verifice capacitatea elevului, comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare(fişa cu răspunsuri corecte) sau/şi cu nişte exemple de fapt.

5. Evaluarea orală poate fi utilizată împreună cu alte forme de evaluare. Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru ataşând la lucrarea candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.


Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:▪Citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi;▪Dacă aveţi neclarităţi la una din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului, înainte de a începe rezolvarea testului;

▪ Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi ustensilele necesare;

▪ Rezolvaţi toate etapele acestei fişe;

▪ Asiguraţi-vă că numele dvs. , data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna evaluatorului;

▪ Când aţi terminat, înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru acest modul.

INSTRUCŢIUNI PENTRU ACEASTĂ UNITATE

Competenţa 11.1 din unitatea de competenţe “Elemente de proiectare (Design)” cuprinde 9 activităţi de evaluare.

Instrumentul de evaluare din acest pachet poate fi utilizat ca reevaluare.


118

TITLUL UNITĂŢII: 11. ELEMENTE DE PROIECTARE (DESIGN)

Competenţa: 11.1 Realizează specificaţii pentru proiectarea produselor de bază

Criterii de performanţă Condiţii de aplicabilitate Probe de evaluare Evaluare

(a) Analizarea cerinţelor de bază pentru proiectarea produsului

Cerinţe de bază: cercetarea pieţei, funcţiile şi scopul produsului, aspect, materiale şi tehnologii, costuri, timp de realizare, tipul producţiei

Exerciţiu practicÎntrebări scurte

1

(b) Identificarea specificaţiilor pentru proiectarea produsului

Specificaţii tehnice: performanţe (tehnice) în exploatare, dimensiuni, masă, încadrare ţn standarde, fiabilitate, termen de garanţie.


1

Competenţa: 11.2 Propune soluţii de proiectare iniţiale pentru un produs dat


(a) Identificarea soluţiilor posibile de proiectare

Modalităţi de identificare: brainstorming, cercetarea produselor existente, ca răspuns la specificaţiile produsului (performanţe tehnice, formă, estetică, ergonomie, îndeplinirea scopului pentru care este proiectat)


2

(b) Utilizarea standardelor şi a legislaţiei în vigoare

Standarde: cerinţe de calitate, siguranţă, protecţia mediului prevăzute de standarde româneşti şi europene.


2


119

Competenţa: 11.3 Investighează posibilităţile reale de proiectare a produsului


(a) Utilizarea surselor de informaţie corespunzătoare

Surse de informaţie: baze de date pentru materiale, componente, cataloage de prezentare

Exerciţiu practicÎntrebări scurteExerciţiu scris

3

(b) Extragerea informaţiilor specifice pentru proiectarea unui produs

Informaţii specifice: despre materiale şi procese de producţie, cu aplicabilitate în calcule simple de proiectare


3

(c) Compararea unei game largi de factori ce pot afecta soluţiile de proiectare

Factori: influenţa proprietăţilor fizice şi mecanice ale materialelor asupra tehnologiei de fabricaţie, disponibilitatea resurselor ( de exemplu: manoperă, materiale, echipamente)


3

Competenţa: 11.4 Alege şi prezintă soluţia finală de proiectareCriterii de performanţă Condiţii de aplicabilitate Probe de evaluare Evaluare

(a) Justificarea alegerii soluţiei finale

Justificarea soluţiei finale: în conformitate cu specificaţiile pentru proiectarea produsului, standardele şi legislaţia în vigoare, evaluarea critică a soluţiei propuse


4

(b) Alegerea formei de prezentare

Forme de prezentare: simulare cu ajutorul softurilor specializate, prezentări scrise ce pot cuprinde desene tehnice, specificaţii materiale, tehnologii de realizare, costuri estimative


4

(c) Utilizarea metodelor de prezentare grafică

Prezentări grafice: desene 2D (în varianta tradiţională sau utilizând aplicaţii de tip CAD) ca de exemplu: desene de ansamblu, desene de detaliu, diagrame, scheme


4


120

Instrumentul de evaluare 1 se referă la:

Titlul unităţii: DESIGN (Elemente de proiectare)

Competenţa 1: Realizează specificaţii pentru proiectarea produselor pe baza cerinţelor clienţilor


(a) Analizarea cerinţelor de bază pentru proiectarea produsului

(b) Identificarea specificaţiilor pentru proiectarea produsului

Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă:

Cerinţe de bază: cercetarea pieţei, funcţiile şi scopul produsului, aspect, materiale şi tehnologii, costuri, timp de realizare, tipul producţiei

Specificaţii tehnice: performanţe (tehnice) în exploatare, dimensiuni, masă, încadrare în standarde, fiabilitate, termene de garanţie

Probe de evaluare:

Probe practice şi orale prin care candidatul demonstrează, realizând şi folosind un tabel, că este capabil să analizeze cerinţele de bază pentru proiectarea unui produs şi să identifice specificaţiile pentru proiectarea acestuia conform precizărilor din criteriile de performanţă (a) şi (b) şi acoperind toată gama condiţiilor de aplicabilitate ale acestora.


121

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1Competenţa: 11.1 Realizează specificaţii pentru proiectarea produselor pe baza cerinţelor

clienţilor1.a) Analizarea cerinţelor de bază pentru proiectarea produsuluiAnalizaţi cerinţele de bază pentru proiectarea unui ambalaj pentru televizoare, produse de

firma „X” şi consemnaţi rezultatele în tabelul următor:

Cerinţe de bază Analizarea cerinţelor Evaluator Data1 Cercetarea pieţei:

– alţi posibili utilizatori ai ambalajului– ambalaje deja existente pe piaţă

2 Materiale utilizate3 Valoarea practică a ambalajului4 Valoarea comercială a cuplului

produs-ambalaj5 Valoarea tehnico-economică a

cuplului produs-ambalaj6 Valoarea ecologică a ambalajului

Pentru alegerea materialelor folosiţi datele din următorul tabel:

Materialul Rezistenţa mecanică Alte proprietăţi Aplicaţii la produseHârtie Krafts nealbită ridicată Material reciclabil Produse praf, granule,

făină, fructe, legumeHârtie Krafts albită ridicată Material reciclabil Fructe, legume,

produse de morăritHârtie obişnuită redusă Material reciclabil EticheteCartonul ondulat ridicată Material reciclabil Ambalaj primar unitar

şi ambalaj secundar pentru diferite produse

Polietilenă redusă Flexibilă, relativ ieftină

Saci, pungi, ambalaje sterilizabile,sticle, lăzi

Polipropilena ridicată Impermeabilitate, p.t. 150, casabil la temperaturi joase

Ambalaje sterilizabile în ind. farmaceutică, folii, saci, sticle, bidoane

Polistirenul redusă la şocuri Densitate redusă Tăvi pentru produse alimentare şi legume, suport pentru fixarea şi imobilizarea produsului ambalat

Lemnul ridicată Este biodegradabil, refolosibil, ecologic, mucegăieşte la umiditate

Ambalaj secundar de regrupare


122

1.b) Identificarea specificaţiilor pentru proiectarea produsuluiIdentificaţi specificaţiile tehnice pentru proiectarea ambalajului pentru televizoare şi notaţi-le

în tabelul următor:

Specificaţii tehnice Evaluator Data7 Performanţele tehnice ale

ambalajului– dimensiuni caracteristice: volumul ambalajului– masa ambalajului

8 Prevederile standardului ISO 9000 privind proiectarea ambalajelor

9 Fiabilitatea ambalajului, termenul de garanţie

V. Sugestii metodologiceParcurgerea conţinuturilor se va realiza în următoarea ordine cronologică: 1.Noţiuni generale

– estetica– design-ul2.Design-ul industrial2.1 Nivelurile de intervenţie ale design-uluiTipuri de design2.2 Scopul design-ului industrial2.3 Design-ul în cercetare şi dezvoltare3.Etapele design-ului industrial3.1 Ierarhizarea sistemelor3.2 Adoptarea design-ului3.3 Studiul de fezabilitate3.4 Studiul de inginerie3.5 Modelarea în design-ul industrial4. Noţiuni de estetică în design-ul industrial4.1 Diagrama cost-calitate a unui produs industrial4.2 Criteriile de estetică ale unui produs5. Design-ul şi tehnica ambalării5.1 Criterii de evaluare a ambalajului5.1.1 Valoarea comercială a cuplului produs-ambalaj5.1.2 Valoarea practică a ambalajului primar unitar5.1.3 Valoarea tehnico-economică a cupluluiprodus-ambalaj5.1.4 Valoarea ecologică a ambalajului5.2 Definirea volumului util al ambalajului5.3 Clasificarea ambalajelor5.4 Tehnici de realizare a ambalajului rigid5.5 Materiale de bază pentru ambalare6. Noţiuni de eco-design6.1 Integrarea ecodesign-ului în cercetare şi dezvoltare6.2 Noi tendinţe în tehnologia ambalajului


123

7. Utilizarea metodelor grafice de prezentare a proiectelor8. Standarde româneşti şi europene utilizate în proiectarea produselor ( ISO 9000)8.1 Verificarea calităţii produsului în faza de proiectare ( ISO 9001, Secţiunea 4.4.)Pentru alocarea orelor se sugerează următoarea repartiţie:

Teme (conţinuturi )Nr.ore alocate

Noţiuni generale 2Design-ul industrial 4Etapele design-ului industrial 12Design-ul şi tehnica ambalării 18Noţiuni de eco-design 6Utilizarea metodelor grafice de prezentare a proiectelor

6

Standarde româneşti şi europene utilizate în proiectarea produselor ( ISO 9000)

6

Evaluare 6Total 60

Prin parcurgerea acestor conţinuturi este necesar să se dezvolte şi unele competenţe de abilităţi cheie, evaluarea acestora făcându-se în modulele în care au fost agregate.

Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de instruire practică în atelierul tehnologic al şcolii sau la agentul economic.

Dobândirea competenţelor specifice se poate realiza prin organizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, urmărind folosirea unor metode active centrate pe elev.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei :

elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor;

elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;

elevii au stiluri diferite de învăţare;

elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare;

elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor.

Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse.

Ca metode de predare active, centrate pe elev, propunem: conversaţia, dezbaterea în grup, problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin cooperare(mozaicul ), observarea , jocul de rol, brainstorming-ul, vizite la agenţii economici. .Învăţarea bazată pe realizarea unui proiect este o metodă bună din următoarele motive:

– oferă elevilor posibilitatea de a-şi spune părerea despre materia studiată şi modul de învăţare;– este o activitate socială/de grup, care sporeşte ritmul învăţării; – sunt exersate abilităţi cheie privind gândirea critică şi rezolvarea de probleme, comunicarea, dezvoltarea carierei profesionale, utilizarea calculatorului;


124

– elevii se vor implica în procesul de învăţare.

Evaluarea continuă , cu caracter predominant formativ, se poate realiza prin, proiecte, teste, fişe de evaluare şi autoevaluare.

Evaluarea sumativă se face după parcurgerea conţinuturilor modulului, respectând instrucţiunile prezentate în capitolul IV.

Aceste sugestii metodologice reprezintă doar recomandări pentru implementarea curriculum-ului, profesorul având libertatea de a le adapta în funcţie de personalitatea şi creativitatea sa, de condiţiile concrete din şcoală şi de însuşirile elevilor participanţi la procesul de instruire.


125

TABELE DE CORELARE


126

PARCURGEREA MODULELORLiceu tehnologic- Profil: Resurse naturale şi protecţia mediului

Calificarea: Tenician chimist de laborator

Aria curriculară Tehnologii - Cultura de specialitate clasa a XI-aSăp-

tămânaModul 1

Metode de separare şi purificare

Modul 2

Analiza calitativă şi cantitativă

Modul 3

Analiza instrumenta-

lă

CDL Practică comasatăModul

4Planificarea şi programarea producţiei

Modul 5

Asigurarea calităţii

Modul 6

Igiena şi securitatea

muncii

Modul 7

Elemente de proiectare

1-33

3 ore/ săpt din care:1 oră instruire teoretică şi2 ore laborator. tehnolologic

3 ore/ săpt din care:1 oră instruire teoretică şi2 ore laborator. tehnolologic

4 ore/ săpt din care:2 ore instruire teoretică şi2 ore laborator. tehnolologic

2 ore/ săpt 2 ore/ săpt laborator

tehnologic

34-35

30 ore/ săpt, (6 ore/ zi)

36-37

30 ore/ săpt,

(6 ore/ zi)

Observaţie : Orele alocate stagiilor de pregătire practică se pot planifica fie la sfârşitul anului şcolar fie pe parcursul anului şcolar, la decizia şcolii . Modulul 6 se poate planifica la începutul anului şcolar pentru ca elevii să fie documentaţi în ceea ce priveşte modulul Igiena şi securitatea muncii. Cuplarea orelor şi modulelor se poate face în funcţie de orarul şcolii.

Crelarea unităţilor de competenţă cu modulele


127

Clasa a-XI-aLiceu tehnologic- Profil: Resurse naturale şi protecţia mediului

Calificarea: Tehnician în industria chimică

Unităţi de competenţă

Competenţe M1 M2 M 3 M 4 M 5 M 6 M 7 Verificare

2.Gândire critică şi rezolvarea de probleme

2.1. Identifică probleme complexe 2 ν

2.2. Rezolvă probleme

2.3. Evaluează rezultatele obţinute

2

2

ν

ν3.Managementul relaţiilor interpersonale

3.1. Creează şi menţine relaţii profesionale 1 ν

3.2. Gestionează conflicte

3.3. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi

1

1

ν

ν

7.Procesarea datelor numerice

7.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.

7.2. Prelucrează datele numerice.

3

3

ν

ν

7.3. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziil 3

ν

9.Planificarea şi organizarea producţiei

9.1. Analizează producţia ca rezultat al procesului de producţie9.2. Analizează aspecte ale organizării şi planificării producţiei

9.3. Programează activităţi specifice locului de muncă

4

4

4

ν

ν

ν


128

10.Asigurarea calităţii

10.1. Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate10.2. Utilizeaza documentele sistemului calităţii

10.3. Utilizeaza procedurile de audit al calităţii

10.4. Aplică instrumente ale calităţii

5

5

5

5

ν

ν

ν

ν

11.Elemente de proiectare

11.1. Realizează specificaţii pentru proiectarea produselor pe baza cerinţelor clienţilor

7 ν

11.2. Propune soluţii de proiectare iniţiale pentru un produs dat

7 ν

11.3. Investighează posibilităţile reale de proiectare a produsului

11.4. Alege şi prezintă soluţia finală de proiectare

7

7

ν

ν

12.Sănătatea şi securitatea muncii

12.1. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.

6 ν

12.2. Planifică acţiuni de evitare şi de reducere a riscurilor identificate la locul de muncă.

6 ν

12.3. Coordonează activităţile în caz 6 ν

13.Metode de separare şi purificare

13.1. Utilizează instalaţii şi instrumente de laborator 1 ν

13.2. Execută separarea substanţelor 1 ν

13.3. Execută purificarea substanţelor 1 ν


129

14. Analiza chimică calitativă şi cantitativă

14.1. Descrie metode folosite în analiza

chimică

2 ν

14.2. Efectuează analize chimice calitative 2 ν

14.3. Efectuează analize chimice cantitative 2 ν

14.4. Interpretează rezultatele analizelor chimice

2 ν

15. Analiza instrumentală

15.1. Descrie metode de analiză instrumentală

folosite în industria chimică

3 ν

15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

3 ν

15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

3 ν


130

BIBLIOGRAFIE

1. Ciarnau, R. si colectiv.

Ecologie si protectia mediului – manual pentru clasa a X-a

Editura Economica – Preuniversitaria Bucuresti 2000

2. Teodorescu, I. si colectiv

Ecologie si protectia mediului – manual pentru clasa a X-a

Editura Constelatii

2001

3. N. Gâldean, G. Staicu

Ecologie si protectia mediului –manual pentru clasa a XI-a

Ed. Economica – Preuniversitaria Bucuresti 2000

4. L. I. Ciplea, AL. Ciplea

Poluarea mediului ambiant Ed. Tehn. Bucureşti, 1978

5. M. Negulescu, s.a. Protecţia mediului înconjurător Ed. Tehn. Bucureşti, 1981

6. G. Mohan, A. Ardelean

Ecologie şi protecţia mediului Ed. Scaiul, Bucureşti, 1993

7. V. Rojanschi, s.a. Protecţia şi ingineria mediului Ed. Economică, Bucureşti, 1997

8. Brenner C., Dan A.I., Bumbu S.

Instruire practică în laboratorul tehnologic şi instalaţii pilot

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983

9. Bertalan L. Neacşu C. Manole L. Cosma O. Patrulescu C. Rus A. Lixandru R.

Pregătire de bază în chimie industrială – manual de teorie-

Editura Oscar Print, Bucureşti 2000

10. Miriţescu M., Neacşu C. Manole L. Petrăreanu M, Spătărelu G.

Pregătire de bază în chimie industrială – manual de practică

Editura Oscar Print, Bucureşti 2000

11. E. Pincovschi Îndrumătorul laborantului chimist Editura tehnică, Bucureşti, 1975

12. L.Kekedy,Cs. Mzsnay

Lucrări practice de chimie analitică calitativă

Cluj-Napoca,1976

13. Gh.Vlănţoiu,S.Partenie

Manualul laborantului chimist Editura didactică şi pedagogică Bucureşti,1969

14. A.Lupu,M.Constantinescu,I.Arimuş

Inhibitori de coroziune pentru protecţia metalelor

Editura tehnică ,Bucureşti,1982

15. Ch.Vlănţoiu,C.Petrescu,V.Marian

Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi pedagogică ,Bucureşti 1978,1980


131

16. L.Vlădescu,M.Teodorescu

Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti,1994

17. V.Croitoru,R.Cismaş

Chimie analitică,cl.a-IX-a şia-X-a Editura didactică şi pedagogică ,1982

18. C.Macarovici Analiza chimică cantitativă anorganică

Ed.Academiei ,Bucureşti,1979

19. C.Luca,V.MagearuI.Spânulescu

Aparate şiTehnici de laborator Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti,1974

20. V.T. Mărculeţiu, şa.

Aplicaţii de calcul în chimia generală şi anorganică

Editura Tehnică Bucureşti,1997

21. Distasio, J. Caiet de aplicaţii şi teste – chimie Editura Teora, Bucureşti 1997

22. Cojocaru I., Fiera M., Frăţilă M., Bucur I.

Îndreptar de laborator tehnologic pentru clasele a Xi-a, a XII-a – licee, şcoală profesională, şcoală postliceală

Editura Info Craiova – 2002

23. Posea P., Cojocaru I., Fiera M., Frăţilă M., Preoteasa M., Chirca V., Ciurea C

Analiza factorilor de mediu Editura CONPHZS Râmnicu Vălcea - 2004

24. Apetroaiei Neculai, Apetroaiei Maria

Chimie analitică aplicativă- Indrumător

Ed. tehnică, Bucureşti, 1996

25. Croitoru Vasilica, Cismaş Rodica

Chimie analitica- manual pentru licee de chimie industrială, metalurgice, materiale de construcţii, industrie alimentară, clasa IX-X

Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1994

26. Croitoru Vasilica, Cismaş Rodica, Teodorescu Mioara, Vlădescu Luminiţa

Chimie analitică şi analize tehnice- manual pentru clasele IX-XI


27. Luca C., Duca Al., Crişan I.Al

Chimie analitică şi analiză instrumentală



132

28. Pincovschi E Indrumătorul laborantului chimist Ed. Tehnică, 1975

29. Pogany I., Banciu M

Metode fizice în chimia organică Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972

30. Seracu Dan Indrumător de chimie analitică Ed. tehnică, Bucureşti, 1989

31. Teodorescu Mioara, Vlădescu Luminiţa

Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice şi aparatura de laborator- manual pentru clasele a IX-a şi a X-a, licee cu profil de chimie industrială (meseria laborant analize fizico-chimice)


32. Tomiţă I., Oniţiu V Îndrumător pentru lucrări în laboratorul de chimie, chimie analitică şi analize tehnice


33. Vlădescu Luminiţa, Teodorescu Mioara

Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice şi aparatura de laborator- manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, licee cu profil de chimie industrială (meseria laborant analize fizico-chimice)


34. Vlănţoiu Gheorghe, Petrescu Constantin, Marian Virginia

Chimie anlitică şi analize tehnice – manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, licee cu profil de chimie industrială


35. V. Diaconescu, P. Obrocea

Tehnologia celulozei şi hârtiei, Vol. 2

Ed. Tehnică, Bucureşti, 1976.

36. P. Obrocea, D. Gavrilescu

Bazele fabricării celulozei I.P.Iaşi, 1992

37. P. Obrocea, E. Bobu

Bazele fabricării hârtiei, Vol. 1, Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi, 1993

38. G. Borhan, P. Obrocea, ş.a.,

Tehnologii de reciclare a maculaturii

Ceprohart, Brăila, 1995

39. I. Florescu, D. Florescu

Echipamente tehnologice pentru fabricarea hârtiei şi cartonului

Ed. Didactică şi ştiinţifică, Bacău

40. Tudor, Ionescu, Şerban Constantinescu

Analiza apelor Ed. Tehnică, Bucureşti


133

41. Mioara,Teodorescu Chimie analitică şi analize tehnice Ed.Didactică şi pedagogică,Bucureşti

42. Al. Florescu, D. Niculescu

Cartea instalatorului de reţele de apă şi canalizare

Ed. Tehnică, Bucureşti

43. Emanuel, Blitz Epurarea apelor uzate şi menajere Ed. Tehnică, Bucureşti

44. Sergiu, Mănescu, Manole, Cucu, Mona Diaconescu

Chimia sanitară a mediului Ed. Medicală, Bucureşti

45. Claudia Simionescu, Rodica Stănescu, Lanyi Szabolcs

Poluarea şi protecţia mediului Ed. PRINTECH, Bucureşti

46. Cristina Costache, Cristina Modrogan, Liliana Bobircă

Controlul calităţii mediului Ed. CARTEA UNIVERSITARĂ, Bucureşti

47. Eugen Pincovschi , Ileana Mihai

Tehnologia chimică anorganică Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

48. Azzouz, A, Concepte de modelare şi elemente de strategie în designul industrial

Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2001

49. Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2001

Lucrări de laborator pentru cursul de design industrial şi ambalaje în industria alimentară

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, 1997

50. Tricker, Ray ISO 9000 pentru intreprinderi mici şi mijlocii

Ed. ALL BECK, Bucureşti, 1999

51. Sorin Cristian, Ionescu

Sorin Cristian, Ionescu Sorin Cristian, Ionescu


134

curric tehn lab XI

Documents

Transcript of curric tehn lab XI