Curric Asist Gestiune currila post liceal

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.2006

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREAÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

CURRICULUM

ŞCOALA POSTLICEALĂ

Anul II

CALIFICAREA

ASISTENT DE GESTIUNE ÎN UNITĂŢI DE CAZARE ŞI ALIMENTAŢIE

NIVEL 3 avansat

BUCUREŞTI2006

Nivelul 3 avansatCalificarea: Asistent de gestiune în unităţi de cazare şi alimentaţie

AUTORI:

1. ANDREI CRISTINA – Prof. gradul definitiv, Grup Şcolar Economic Administrativ ”O.

Onicescu” Botoşani

2. BUCURA DANA ALICE - Prof. gradul I, Colegiul Economic “I. Ghica” Târgovişte

3. COSTACHE RODICA – Prof. gradul I, Grupul Şcolar "Voievodul Gelu" Zalău

4. DUMITRASCU - NICU DUMITRA – Prof. gradul I, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti

5. ISMAIL NELIDA – Prof. gradul II, Colegiul Economic Mangalia

6. DINCĂ CRISTIAN – Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba Iulia

CONSULTANŢĂ:

CIOBANU GABRIELA– Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic


2

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Adaptarea la noile cerinţe ale economiei de piaţă, presupune însuşirea acelor competenţe care

să dezvolte în rândul elevilor înaltul profesionalism, iniţiativa, perspicacitatea, abilitatea de a opera

eficace într-un cadru economic dinamic şi concurenţial.

Predarea modulelor la Nivelul 3 avansat - calificarea „Asistent de gestiune în unităţi de cazare

şi alimentaţie” – urmăreşte formarea la viitorii absolvenţi a unor abilităţi legate de :

organizarea activităţilor de aprovizionare, contabilitate şi control intern;

aplicarea metodei de conducere prin bugete;

analiza diferenţei dintre valorile bugetare şi cele realizate;

analiza diagnostic a activităţii hotelului, respectiv a unităţii de alimentaţie;

evidenţele principalilor indicatori de performanţă;

metode de evaluare, distinct, a fondului de comerţ şi a patrimoniului imobiliar;

stabilirea preţurilor „formate” şi a preţurilor produselor vândute în starea în care au fost

achiziţionate, prin aplicarea cote de adaos comercial sau a coeficientului multiplicator;

principiile de corelare a preţurilor, în activitatea unităţilor de alimentaţie,

metode de analiză a vânzărilor în alimentaţie, atât în expresie fizică cât şi în expresie valorică,

metode de evaluare globală.

Pe lângă activităţile specifice, „Asistentul de gestiune în unităţi de cazare şi alimentaţie”, îşi

va dezvolta competenţe cheie importante, prin care va desfăşura o bună comunicare, atât cu persoanele

cu care intră în contact cât şi în cadrul echipei de lucru, va dezvolta competenţe pentru utilizarea

softurilor specifice activităţii hoteliere şi de alimentaţie, va aplica continuu tehnici de îmbunătăţire a

calităţii la locul de muncă.

Fiind vorba de o ocupaţie în care se vine în contact cu: agenţi economici, reprezentanţi ai

diferitelor instituţii cu care colaborează, persoane fizice, clienţi, sunt necesare abilităţi de comunicare

profesională care vizează adaptarea serviciilor hoteliere şi de alimentaţie la nevoile şi aşteptările

clientelei .

În acest scop curriculum-ul a fost conceput pe module majore care vizează atât prezentarea

conceptelor, principiilor şi noţiunilor esenţiale care formează sistemul teoretic, cât şi aplicabilitatea

metodelor şi procedurilor larg utilizate la locul de muncă.

Operaţionalizarea cunoştinţelor teoretice constituie elemente de lucru pentru profesorul

economist (specialist în contabilitate) în scopul realizării următoarelor obiective:

realizarea predării – învăţării în perspectivă interdisciplinară, valorificând informaţiile şi

cunoştinţele însuşite de către elevi la disciplinele: „Decontarea serviciilor prestate”,

„Finanţarea afacerii”, „Coordonarea activităţii compartimentelor unităţilor de cazare”, etc.;


3

reliefarea principalelor elemente teoretico-metodologice, aplicabile cu prioritate la agentul

economic de profil;

punerea la dispoziţia elevilor a unor studii de caz la fiecare modul;

perfecţionarea profesională datorită schimbărilor rapide în ceea ce priveşte adaptarea

legislaţiei în domeniul serviciilor hoteliere şi de alimentaţie din România, la legislaţia a UE.

Înscrierea la şcoala postliceală se va face pe baza recunoaşterii calificării dobândite anterior sau

a validării experienţei/achiziţiilor anterioare ale cursanţilor.

În cazul în care cursanţii nu dovedesc o calificare anterioară sau experienţă în domeniul de

calificare mai sus menţionat, curriculumul va fi adaptat grupului de cursanţi prin introducerea şi a altor

module de pregătire în domeniu, care să asigure fundamentul competenţelor necesare calificării (ex.:

„Obiectul şi metoda contabilităţii”, „Bilanţul contabil”, „Contul şi dubla înregistrare”, etc.)

Nivelul 3 avansat se încheie cu examen de absolvire, elevii obţinând astfel un certificat care

atestă calificarea de „Asistent de gestiune în unităţi de cazare şi alimentaţie”.


4

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Şcoală Postliceală

Calificarea: Asistent de gestiune în unităţi de cazare şi alimentaţie

ANUL II

ModululTotal ore/an

din care:Total ore/săptămână

din care:laborator tehnologic.

instruire practică

laborator tehnologic.

instruire practică

IManagementul proiectelor

124 - 62 4 - 2

IIManagementul calităţii

62 - - 2 - -

IIISisteme informatice de gestiune în hoteluri

124 31 31 4 1 1

IV Analiză financiară 93 31 - 3 1 -

VPlanificarea financiară

62 31 2 1 -

VI

Adoptarea planului de afaceri pentru susţinerea unui credit bancar

62 - - 2 - -

VIITarifele şi preţurile în hoteluri

93 31 31 3 1 1

VIIIStabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie

93 31 31 3 1 1

IX

Sisteme informatice de gestiune în unităţile de alimentaţie

124 31 31 4 1 1

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală: 31 săptămâni x 27 ore/săptămână = 837 ore/an

Stagii de pregătire practică (comasată) 4 săptămâni x 30 ore/săptămână = 120 ore/an

TOTAL = 957 ore/an

Notă: Orele de pregătire practică pentru modulele de specialitate se desfăşoară grupate într-o zi din

săptămână (6 ore), în şcoală sau la agenţii economici. Orele de laborator tehnologic pot fi de asemenea, grupate într-o zi din săptămână (6 ore) şi se vor

desfăşura fie în şcoală, fie la agenţii economici. Stagiile de pregătire practică se vor desfăşura la agenţii economici, sub îndrumarea profesorului

de specialitate, cu clasa împărţită pe grupe. Pe durata stagiului de pregătire practică elevii vor elabora un proiect care să abordeze

conţinuturi şi competenţe din toate modulele studiate pe parcursul anului. Proiectul va fi evaluat la sfârşitul stagiului de practică.


5

Modulul I Managementul proiectelor

MODULUL I

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Categoria de curriculum: Cultură de specialitate

Număr de ore: 124 ore/an, din care 62 ore de instruire practică.

Toate orele sunt abordate de profesorul de specialitate.

II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL.

C1. Participă la identificarea mediului de proiect

C2. Participă la planificarea proiectului în limita responsabilităţilor de la locul de muncă.

C3. Implementează proiectul.

C4. Monitorizează proiectul în limita sarcinilor primite în cadrul proiectului.

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UC. 4. Managementul proiectelor

Competenţe individuale

Conţinuturi tematice

C1. Participă la identificarea mediului de proiect

C2. Participă la planificarea proiectului în limita responsabilităţilor de la locul de muncă.C3. Implementează proiectul.

C4. Monitorizează proiectul în limita sarcinilor primite în cadrul proiectului.

Mediul de proiect Fazele proiectului: concepţie, planificare, realizare, încheiere, feedback, modificare. Estimarea rezultatelor proiectului: indicatori, standarde de calitate.Planificare proiectului Activităţi din cadrul proiectului: studii de piaţă, analize de nevoi (SWOT), contacte cu furnizorii de servicii şi produse, achiziţii de produse şi servicii in funcţie de specificul proiectului. Documente specifice elaborării proiectului: planul de proiect, listă de produse, planul de iniţiere al proiectulImplementare proiectului Lansarea proiectului în baza graficului de derulare. Asigurarea încadrării în termenele stabilite în planul de proiect . Întocmirea documentaţiei de proiect Documentaţia de proiect: raport de sfârşit de etapă, raport de progres, registru de probleme, recomandări de acţiuneMonitorizarea proiectului Analiza riscurilor: asociate cu costurile, programarea calendaristică şi execuţia în toate fazele proiectului conform sarcinilor primite în proiect Gestionarea schimbărilor şi crearea documentelor specifice: registru de schimbări, cerere de schimbare, registru de riscuri, plan de managementul risc Asigurarea feed-back-ului: reevaluarea activităţilor, revizuirea procedurilor, măsuri ameliorative


6


IV.SUGESTII METODOLOGICE:

Modulul “Managementul proiectelor” are în cadrul curriculum-ului, în calificările din

domeniile economice, o poziţie distinctă. Se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durata a

anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată), nefiind condiţionat sau

dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea conţinuturilor modulului «Managementul proiectelor» şi adecvarea strategiilor

didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente, în scopul pregătirii

profesionale a elevilor şi dezvoltării capacităţilor care să le permită integrarea pe piaţa muncii.

Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:

modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale,

urmând să i le pună mai bine în valoare;

fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ,

noi mijloace sau resurse didactice;

modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;

modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în

plan vertical, peste/lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate

mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale

educaţiei:

elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.

elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.

elevii au stiluri proprii de învăţare; ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din

experienţe diferite.

participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.

elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le

asocia cu “cunoştinţele vechi”.

Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens

cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:

Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

- gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;

- fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;

- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;

- prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);


7


Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:

- abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

- formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

- utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu.

Diferenţierea răspunsului, prin:

- utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.

EVALUAREA la modulul Managementul proiectelor se poate face prin:

lucrări individuale

Teme pentru lucrările individuale:

o lucrare prin care să se identifice o sursă de finanţare pentru proiecte din domenii de

activitate cunoscute de către elevi şi realizarea unei comparaţii între ciclul de viaţă al

proiectului din suportul teoretic şi cel identificat în documentaţia oferită de finanţator

o schiţă de proiect pentru sursa de finanţare identificată la lucrarea anterioară (va conţine

ideea de proiect, promotorul proiectului, o scurtă justificare, scopul, grupul ţintă,

obiectivele, jaloanele)

o scrisoare de intenţie sau motivaţie de participare la implementarea proiectului propus prin

schiţa de proiect anterioară

un eseu privind instrumente informatice utilizabile în managementul proiectelor

proiect propriu sau în echipă

Pentru elaborarea proiectului se poate consulta suportul de lucrări practice şi respecta paşii

enumeraţi în prima pagină sau se poate alege un formular (application form) standardizat care se

pretează tipului de proiect care urmează a fi realizat (formulare ce se pot găsi la diferitele organizaţii

finanţatoare de proiecte, de genul Phare, Banca Mondială, Fundaţia pentru o Societate Deschisă,

Fondul Român de Investiţii, Bănci comerciale, Programul Cadru 6 etc.).

Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind

relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din

competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în

ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă, prin aplicarea instrumentelor de

evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise, probe orale), iar la

sfârşitul lui se realizează evaluare sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Rezultatele

evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului, alături de rezultatele de la celelalte

discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. Dobândirea competenţelor


8


pentru nivelul 3 avansat de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării

instrumentelor de evaluare a competenţelor.

La încheierea cu succes a unei evaluări, este suficient un feed-back de felicitare. În cazul unei

încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feed-back clar şi constructiv. Acesta trebuie să

includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii

pentru reevaluare, precum şi a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. Pentru recuperare se

poate propune o perioadă de către evaluator sau de către elev, dar numai în limitele orarului şcolar.

Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument, deşi locul de desfăşoare a evaluării poate fi

modificat.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în

funcţie de:

dificultatea temelor

nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit

complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat

ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile

tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare -

predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu

pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.

Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de

parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare–predare să se utilizeze cu precădere

metode bazate pe acţiune, cum ar fi:

efectuarea unor lucrări de laborator

realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea

independentă), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobândirea

de către elevi a competenţelor specifice calificării. Elaborarea şi prezentarea unor referate

interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în

diverse exerciţii de documentare, sunt alte exemple de activităţi de învăţare–predare care pot fi

utilizate.


9

Modulul II Managementul calităţii

MODULUL II

MANAGEMENTUL CALITĂŢII


Categoria de curriculum: Cultură de specialitate

Număr de ore: 62 ore/an.

Toate orele sunt desfăşurate de profesorul de specialitate.

II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL

C 1. Acţionează pentru implementarea şi buna funcţionare a sistemelor de management al calităţiiC 2. Aplică acţiuni corective si preventive pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UC: 5 Managementul calităţiiCompetenţe individuale

Conţinut tematic

C1. Acţionează pentru implementarea şi buna funcţionare a sistemelor de management al calităţii

C2. Aplică acţiuni corective si preventive pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii

Sistemul de asigurare a calităţii Cerinţe pentru implementarea unui sistem de asigurarea calităţii: proceduri, manualul calităţii, satisfacerea clienţilor, costuri, standarde de firmă, legislaţie, feed-back, grafice de documentare Factori care afectează costurile calităţii: rebuturi, recondiţionări, reparaţii, produse neconforme, reclamaţii clienţi, produse returnate, penalizări pentru întârziere, despăgubiri pentru dauneTehnici de îmbunătăţire a calităţii

Ghidului pentru îmbunătăţirea calităţii: strategia Kaizen, Ciclul PEVA (planifică-execută-verifică-acţionează), principiul “zero defecte” Strategii de îmbunătăţire a calităţii la locul de muncă: conform standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO specifice domeniului de activitate Instrumente de îmbunătăţire a calităţii: instrumente ajutătoare (brainstorming, stratificare, metoda întrebărilor), instrumentele calităţii (grafice, diagrame, histograme, fişe de control statistic)

IV. SUGESTII METODOLOGICE

Conţinuturile modulului „Managementul calităţii” vor fi abordate de către profesorul

economist în orele de teorie.

Acesta are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă.

Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea,

problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează analiza critica, învăţarea

prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.


10


Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului

„Managementul calităţii” se poate desfăşura în sala de clasă cu profesorul de specialitate, iar

laboratorul tehnologic se poate realiza atât în laboratorul de specialitate al şcolii cât şi la agentul

economic de profil.

Recomandăm abordarea conţinuturilor corelate cu competenţele în ordinea prevăzută în tabelul

de la punctul III.

Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către

profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând astfel,

capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.

Evaluarea finală a competenţelor trebuie realizată în concordanţă cu precizările incluse în

Standardul de Pregătire Profesională.

Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale,

scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei.

Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate în

tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile. Pentru cele patru competenţe , laboratorul

tehnologic se poate organiza la agenţii economici din domeniul de activitate specific, elevul urmând să

observe activitatea cotidiană a acestora.

Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de

învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului.

Se vor promova metode activ – participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea,

încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională

Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi

elevii să dobândească competenţele necesare.

Se recomandă de asemenea organizarea predării - învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe

grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea

între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol, etc. Procesul de evaluare pe

parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de dobândire a competenţelor şi nu

nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă

competenţele.

Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în

momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul

realizat de acesta.


11


Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.

Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe

competenţe.

Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă

UC: 5 Managementul calităţii

Competenţa 2: Aplică acţiuni corective si preventive pentru îmbunătăţirea continuă a calităţiiCriterii de

performanţăPrecizări privind aplicabilitatea criteriilor de

performanţăProbe de evaluare

a Utilizarea Ghidului pentru

îmbunătăţire a calităţii

strategia Kaizen, Ciclul PEVA (planifică-execută-

verifică-acţionează), principiul “zero defecte”

Orale/

scrise

b Propunerea de strategii de

îmbunătăţire a calităţii la

locul de muncă

conform standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO

specifice domeniului de activitate

Orale

/practice

c Aplicarea instrumentelor

de îmbunătăţire a calităţii

instrumente ajutătoare (brainstorming, stratificare,

metoda întrebărilor), instrumentele calităţii (grafice,

diagrame, histograme, fişe de control statistic)

Orale/

scrise

Evaluatorul (profesorul) va evalua elevul pe baza unui portofoliu pe care elevii îl vor realiza

sub îndrumarea acestuia, la orele de curs şi la laboratorul tehnologic efectuat la agentul economic.

Cerinţa:

Participaţi la o recepţie cantitativă şi calitativă efectuată la agentul economic (la care faceţi

laboratorul tehnologic) şi întocmiţi un PORTOFOLIU, care să cuprindă următoarele elemente:

1. Locul recepţiei (societatea comercială, spaţiul de desfăşurare al recepţiei);

2. Sortimentul de marfă

3. Documentele verificate la recepţie;

4. Verificarea identităţii şi cantităţii lotului de marfă;

5. Modul de efectuare a verificării calităţii la recepţie;

6. Planul de control aplicat, parametrii şi simbolurile corespunzătoare, documente de

referinţă (standarde, specificaţii);

7. Analiza eşantioanelor: examinarea ambalajului, analiza senzorială, (organoleptică),

analiza fizico-chimică, microbiologică, etc.

8. Tipurile de defecte constatate şi caracterizarea lor; interpretarea rezultatelor;

9. Decizia finală privind lotul supus recepţiei;

10. Documente completate cu prilejul recepţiei.

Notă: PORTOFOLIU poate să conţină şi alte elemente pe care le consideraţi relevante. Se recomandă

realizarea activităţii în patru săptămâni.


12

Modulul III Sisteme informatice de gestiune în hoteluri

MODULUL III

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE ÎN HOTELURI


Categoria de curriculum: curriculum de specialitate (CS)

Număr de ore: 124 ore/an, din care: 31 de ore de laborator tehnologic şi 31 de ore de instruire

practică.


II LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE RELEVANTE PENTRU MODUL

C1 – Structurează şi prezintă informaţii raportate la domeniul hotelier din surse variate

C2 – Utilizează sistemul informatic de gestiune a hotelurilor

C3 - Utilizează sistemul de gestiune a hotelurilor “FRONTX”


UC 12: Sisteme informatice de gestiune în hoteluri


Conţinut tematic



Informaţii contabile din domeniul hotelier Culegerea datelor din diferite surse: primare: documente clienţi, documente

contabile Introduce datele in sistemul informatic: Sisteme informatice: FRONTX;

SITEL;. Prezintă situaţiile finale realizate: modul rezervări; evidenţa clienţilor;

rapoarte de contabilitate; modul de cofetărie şi banchete; managementul tarifelor;

Sistemul informatic de gestiune a hotelurilor Sisteme informatice de gestiune a hotelurilor: Sisteme informatice:

FRONTX; SITEL; etc. Instrumente de lucru proprii sistemelor informatice de gestiune a

hotelurilor: modul rezervări; bază de date clienţi; gestiunea camerelor şi serviciilor prestate; gestionarea tarifelor; gestiunea veniturilor şi încasărilor;

Înregistrarea documentelor cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a hotelurilor: rezervărilor făcute de clienţi; camerele şi dotările acestora; serviciile prestate; preturile şi tarifele; veniturile şi încasările

Situaţii finale cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a hotelurilor: rezervările lună/an; bază de date finală a clienţilor; rapoarte de contabilitate; rapoarte operative financiare şi statistice;

Compararea metodelor tradiţionale cu cele moderne: timp de rezolvare; resurse; condiţii de aplicabilitate; avantaje şi dezavantaje


13


C3 – Utilizează sistemul de gestiune a hotelurilor “FRONTX”

Sistemul “frontx”de gestiune a hotelurilor Modulele informatice ale sistemul de gestiune a restaurantelor “FRONTX:

modul rezervări; modul de conferinţe şi banchete; modul rezervat agenţiilor de turism; modul personal;

Instrumente de lucru proprii departamentelor hoteliere:front office - sistem pentru evidenţa clienţilor; sistem/diagramă a

grupurilor de cazare; sistem pentru evidenta încasării plăţii de la clienţi;

house-keeping – sisteme pentru evidenţa spaţiilor de cazare; sistem de evidentă a spaţiilor comune şi anexe; sistem de evidenta a serviciilor prestate pe camera;

tehnic – sistem de evidenţă a activităţii economico-financiare zilnice; borderou de casă;

Înregistrarea datelor cu ajutorul sistemului informatic de gestiune „FRONTX”

front office - clienţii intraţi şi ieşiţi din unitate; dotării grupurilor de cazare; încasării plăţii de la clienţi

house-keeping– dotărilor, intrărilor şi ieşirilor din dotare; materialelor folosite pentru curăţenie;

tehnic – activităţilor economico-financiare zilnice. Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul sistemului informatic de gestiune

„FRONTX”front office - privind evidenţa clienţilor; sistem/diagramă privind a

grupurilor de cazare; sistem pentru evidenta încasării plăţii de la clienţi de o perioadă calendaristică;

house-keeping – privind evidenţa spaţiilor de cazare; sistem de evidentă a spaţiilor comune şi anexe pe o perioadă determinată de timp; sistem de evidenta a serviciilor prestate pe camera pe lună/an calendaristic;

tehnic – sistem de evidenţă a activităţii economico-financiare lunare; borderou de casă lunar/anual;


Conţinuturile modulului Sisteme informatice de gestiune în hoteluri vor fi abordate de către

profesorul economist în orele de laborator tehnologic şi instruire practică.


Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, problematizarea,

exerciţiul, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.

Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului Sisteme

informatice de gestiune în hoteluri laboratorul tehnologic şi instruirea practică se poate realiza cu

profesorul de specialitate, atât în laboratorul de specialitate cât şi la agentul economic.


de la punctul II.


14


Sugestiile cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare pentru fiecare conţinut

tematic, se regăsesc în tabelul de mai jos:

Competenţe Conţinut tematic Metode de predare / învăţare recomandate


Informaţii contabile din domeniul hotelier Culegerea datelor din diferite surse: primare:

documente clienţi, documente contabile Introduce datele in sistemul informatic: Sisteme

informatice: FRONTX; SITEL;. Prezintă situaţiile finale realizate: modul rezervări;

evidenţa clienţilor; rapoarte de contabilitate; modul de cofetărie şi banchete; managementul tarifelor;

Explicaţia, lucrul în echipăObservarea dirijată, observarea independentă;Exerciţii practice;Autoevaluarea, Miniproiectul şi proiectulRezolvarea de probleme


Sistemul informatic de gestiune a hotelurilor Sisteme informatice de gestiune a hotelurilor:

Sisteme informatice: FRONTX; SITEL; etc. Instrumente de lucru proprii sistemelor

informatice de gestiune a hotelurilor: modul rezervări; bază de date clienţi; gestiunea camerelor şi serviciilor prestate; gestionarea tarifelor; gestiunea veniturilor şi încasărilor;

Înregistrarea documentelor cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a hotelurilor: rezervărilor făcute de clienţi; camerele şi dotările acestora; serviciile prestate; preturile şi tarifele; veniturile şi încasările

Situaţii finale cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a hotelurilor: rezervările lună/an; bază de date finală a clienţilor; rapoarte de contabilitate; rapoarte operative financiare şi statistice;

Compararea metodelor tradiţionale cu cele moderne: timp de rezolvare; resurse; condiţii de aplicabilitate; avantaje şi dezavantaje

Explicaţia, lucrul în echipă

Observarea dirijată, observarea independentă;

Exerciţii practice;

Rezolvarea de probleme

Studii de caz; Rapoarte scrise

C3 - Utilizează sistemul de gestiune a hotelurilor “FRONTX”

Sistemul “frontx”de gestiune a hotelurilor Modulele informatice ale sistemul de gestiune a

restaurantelor “FRONTX: modul rezervări; modul de conferinţe şi banchete; modul rezervat agenţiilor de turism; modul personal;

Instrumente de lucru proprii departamentelor hoteliere:

front office - sistem pentru evidenţa clienţilor; sistem/diagramă a grupurilor de cazare; sistem pentru evidenta încasării plăţii de la clienţi;

house-keeping – sisteme pentru evidenţa spaţiilor de cazare; sistem de evidentă a spaţiilor comune şi anexe; sistem de







15


evidenta a serviciilor prestate pe camera; tehnic – sistem de evidenţă a activităţii

economico-financiare zilnice; borderou de casă;

Înregistrarea datelor cu ajutorul sistemului informatic de gestiune „FRONTX”

front office - clienţii intraţi şi ieşiţi din unitate; dotării grupurilor de cazare; încasării plăţii de la clienţi

house-keeping– dotărilor, intrărilor şi ieşirilor din dotare; materialelor folosite pentru curăţenie;

tehnic – activităţilor economico-financiare zilnice.

Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul sistemului informatic de gestiune „FRONTX”

front office - privind evidenţa clienţilor; sistem/diagramă privind a grupurilor de cazare; sistem pentru evidenta încasării plăţii de la clienţi de o perioadă calendaristică;

house-keeping – privind evidenţa spaţiilor de cazare; sistem de evidentă a spaţiilor comune şi anexe pe o perioadă determinată de timp; sistem de evidenta a serviciilor prestate pe camera pe lună/an calendaristic;

tehnic – sistem de evidenţă a activităţii economico-financiare lunare; borderou de casă lunar/anual;














tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.

Pentru cele trei competenţe, laboratorul tehnologic şi instruirea practică se pot organiza la

agenţii economici din domeniul de activitate specific, elevul urmând să observe şi să participe la

activitatea cotidiană a acestora.


16






Activităţile la laboratorul tehnologic şi instruirea practică vor fi variate, astfel încât, indiferent

de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare.



între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar

profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).

Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de

dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate.

Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.



realizat de acesta.



competenţe.



C1 - Structurează şi prezintă informaţii raportate la domeniul hotelier din surse variate

Criterii de performanţă

Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă

Probe de evaluare

a Culege date din diferite surse

Surse de informaţii: primare: documente clienţi, documente contabile.

Orale/scrise/practice

b Introduce datele in sistemul informatic

Sisteme informatice: FRONTX; SITEL; etc. Orale/practice

c Prezintă situaţiile finale realizate

Situaţii finale (documente finale):- modul rezervări; - evidenţa clienţilor; - rapoarte de contabilitate;- modul de cofetărie şi banchete;- managementul tarifelor; etc.

Orale/practice


Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor Probe de


17


de performanţă evaluare

a Identificarea sistemelor informatice de gestiune a hotelurilor

Sisteme informatice: FRONTX; SITEL; etc. Orale/Practice/ Scrise

b Utilizarea instrumentelor de lucru proprii sistemelor informatice de gestiune a hotelurilor

Instrumente de lucru: - modul rezervări; - bază de date clienţi; - gestiunea camerelor şi serviciilor

prestate; - gestionarea tarifelor;- gestiunea veniturilor şi încasărilor;.

Orale/Practice

c Înregistrarea documentelor cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a hotelurilor

Înregistrarea: - rezervărilor făcute de clienţi; - camerele şi dotările acestora; - serviciile prestate; - preturile şi tarifele;- veniturile şi încasările

Orale/practice

d Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a hotelurilor

Situaţii finale: - rezervările lună/an; - bază de date finală a clienţilor; - rapoarte de contabilitate;- rapoarte operative financiare şi statistice;

Orale/Practice

e Compararea metodelor tradiţionale cu cele moderne

Criterii de comparare: - timp de rezolvare; - resurse; - condiţii de aplicabilitate;- avantaje şi dezavantaje

Orale/Practice/ Scrise

Competenţa 3: Utilizează sistemul de gestiune a hotelurilor “FRONTX”



Probe de evaluare

a Identificarea modulelor informatice, ale sistemul de gestiune a restaurantelor “FRONTX

Module informatice: - modul rezervări; - modul de conferinţe şi banchete;- modul rezervat agenţiilor de turism;- modul personal;.

Orale/practice

b Utilizarea instrumentelor de lucru proprii departamentelor hoteliere

Instrumente de lucru:front office - sistem pentru evidenţa clienţilor; sistem/diagramă a grupurilor de cazare; sistem pentru evidenta încasării plăţii de la clienţi; House-keeping – sisteme pentru evidenţa spaţiilor de cazare; sistem de evidentă a spaţiilor comune şi anexe; sistem de evidenta a serviciilor prestate pe camera; Tehnic – sistem de evidenţă a activităţii economico-financiare zilnice; borderou de casă;

Orale/practice

c Înregistrarea datelor cu ajutorul sistemului informatic de gestiune

Înregistrarea:front office - clienţii intraţi şi ieşiţi din unitate; dotării grupurilor de cazare; încasării plăţii de la clienţi;.

Orale/practice


18


„FRONTX” House-keeping– dotărilor, intrărilor şi ieşirilor din dotare; materialelor folosite pentru curăţenie;Tehnic – activităţilor economico-financiare zilnice;

d Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul sistemului informatic de gestiune „FRONTX”

Situaţii finale:front office - privind evidenţa clienţilor; sistem/diagramă privind a grupurilor de cazare; sistem pentru evidenta încasării plăţii de la clienţi de o perioadă calendaristică;.House-keeping – privind evidenţa spaţiilor de cazare; sistem de evidentă a spaţiilor comune şi anexe pe o perioadă determinată de timp; sistem de evidenta a serviciilor prestate pe camera pe lună/an calendaristic; Tehnic – sistem de evidenţă a activităţii economico-financiare lunare; borderou de casă lunar/anual;.

Orale/practice

Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:


C1 - Structurează şi prezintă informaţii raportate la domeniul hotelier din surse variate

Cp (c) Prezintă situaţiile finale realizate

Aplicaţie:

Prezintă situaţia finală a turistului Y, pe ziua de ……, cazat în cadrul hotelului X, cu ajutorul

sistemului informatic FRONTX sau SITEL, având la dispoziţie următoarele date :

- camera - 101

- nume – Y

- sold precedent de plătit – 2.560.000lei

- tarif de cazare pe zi – 322.000lei

- mic dejun – 68.000lei

- servicii suplimentare 120.000lei

- sumă achitată la ora 13:00 – 200.000lei

RĂSPUNS:

Sold la sfârşitul zilei = Sold precedent de plătit + tarif cazare + servicii + servicii suplimentare –-

– -sume achitate în cursul zilei

Sold la sfârşitul zilei = 2.560.000lei + 322.000lei + 68.000lei + 120.000lei - 200.000 lei

Sold la sfârşitul zilei = 2.870.000lei


19


Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:


C2 - Utilizează sistemul informatic de gestiune a hotelurilor

Cp (c) - Înregistrarea documentelor cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a hotelurilor.

Aplicaţie practică:

Înregistrează facturile plătite şi notele de plată cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune

FRONTX sau SITEL.

Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:

UC 12: Sisteme informatice de gestiune în hoteluri.

C 3 - Utilizează sistemul de gestiune a hotelurilor “FRONTX”

Cp (c) - Înregistrarea datelor cu ajutorul sistemului informatic de gestiune „FRONTX”

Identifică datele ce se înregistrează cu ajutorul sistemului informatic de gestiune FRONTX, din

cele enumerate mai jos:

(a) clienţii intraţi şi ieşiţi din unitate;

(b) dotării grupurilor de cazare;

(c) încasării plăţii de la clienţi;

(d) dotărilor, intrărilor şi ieşirilor din dotare;

(e) materialelor folosite pentru curăţenie;

(f) activităţilor economico-financiare zilnice.

RASPUNS: a, b, c.

Sugestii privind dovezile evaluării:

fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor

de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării

pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,

portofoliile.

orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate

constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.


20

Modulul IV Analiză financiară

MODULUL IV

ANALIZĂ FINANCIARĂ



Număr de ore: 93 ore, din care 31 de ore de laborator tehnologic.


II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE RELEVANTE PENTRU MODUL

C1 – Estimează echilibrul financiar al firmei

C2 – Determină performanţele economice

C3 - Calculează eficienţa capitalului investit


UC 13: Analiză financiară


Conţinut tematic

C1 – Estimează echilibrul financiar al firmei



Echilibrul financiar al firmei Calcularea patrimoniului net: total activ şi total datorii faţă de terţi. Determinarea trezoreriei nete: fond de rulment net; nevoia de fond de

rulment. Determinarea ponderii capitalului propriu: - capitaluri proprii; - total

pasive Determinarea indicelui de îndatorare: - împrumuturile pe termen lung şi

mediu; - capitalurile proprii. Calcularea lichidităţii curente: active circulante; pasive curente. Calcularea lichidităţii imediate: active curente; stocuri; pasive curente Determinarea fluxului de trezorerie: profitul net; amortizare; rezerve;

subvenţii; pierderi; reinvestiţii.Performanţele economice ale firmei

Calcularea eficienţei generale a activităţii economice: profitului brut total; veniturilor totale.

Calcularea eficienţei comerciale: profitul brut rezultat din exploatare; cifra de afaceri realizată.

Eficienţa capitalului investit Determinarea capitalului propriu investit: profitul net; capitaluri proprii. Determinarea rentabilităţii capitalului total investit: profitul brut din

exploatare; capitaluri proprii; capital străin. Determinarea vitezei de rotaţie a capitalului investit: valoarea cifrei de

afaceri; valoarea capitalului propriu; valoarea capitalurilor străine. Stabilirea punctului de eficienţă maximă: Rc; Vc. Determinarea costului capitalului împrumutat: capital împrumutat;

dobânda; comisioane bancare. Determinarea efectului de levier financiar: R.O.I; R.O.D; capital străin;

capital propriu.


21



Conţinuturile modulului Analiză financiară vor fi abordate de către profesorul economist în

orele de laborator tehnologic şi instruire practică.




Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului Analiză

financiară, teoria şi laboratorul tehnologic se realizează cu profesorul de specialitate, atât în

laboratorul de specialitate cât şi la agentul economic.


de la punctul III.



Competenţe Conţinut tematicMetode de predare /

învăţare recomandateC1 – Estimează echilibrul financiar al firmei

Echilibrul financiar al firmei Calcularea patrimoniului net: total activ şi total

datorii faţă de terţi. Determinarea trezoreriei nete: fond de rulment

net; nevoia de fond de rulment. Determinarea ponderii capitalului propriu: -

capitaluri proprii; - total pasive Determinarea indicelui de îndatorare: -

împrumuturile pe termen lung şi mediu; - capitalurile proprii.

Calcularea lichidităţii curente: active circulante; pasive curente.

Calcularea lichidităţii imediate: active curente; stocuri; pasive curente

Determinarea fluxului de trezorerie: profitul net; amortizare; rezerve; subvenţii; pierderi; reinvestiţii.

Explicaţia, lucrul în echipă Observarea dirijată, observarea independentă;


Autoevaluarea, Miniproiectul şi proiectul


Calcule matematice

Calcule economice


Performanţele economice ale firmei Calcularea eficienţei generale a activităţii

economice: profitului brut total; veniturilor totale.

Calcularea eficienţei comerciale: profitul brut rezultat din exploatare; cifra de afaceri realizată

Explicaţia, lucrul în echipăExerciţii practice;Rezolvarea de problemeCalcule matematiceCalcule economiceStudii de caz; Rapoarte scrise


Eficienţa capitalului investit Determinarea capitalului propriu investit:

profitul net; capitaluri proprii. Determinarea rentabilităţii capitalului total

investit: profitul brut din exploatare; capitaluri

Explicaţia, lucrul în echipăObservarea dirijată, observarea independentă;Exerciţii practice;


22


proprii; capital străin. Determinarea vitezei de rotaţie a capitalului

investit: valoarea cifrei de afaceri; valoarea capitalului propriu; valoarea capitalurilor străine.

Stabilirea punctului de eficienţă maximă: Rc; Vc.

Determinarea costului capitalului împrumutat: capital împrumutat; dobânda; comisioane bancare.

Determinarea efectului de levier financiar: R.O.I; R.O.D; capital străin; capital propriu.

Rezolvarea de problemeStudii de caz; Rapoarte scriseExplicaţia, lucrul în echipăCalcule matematiceCalcule economice










Pentru cele trei competenţe, laboratorul tehnologic se poate organiza la agenţii economici din

domeniul de activitate specific, elevul urmând să observe activitatea cotidiană a acestora.





Activităţile la laboratorul tehnologic vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare

caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare.






dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă

decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.


23




realizat de acesta.



competenţe.



C1 - Estimează echilibrul financiar al firmei



Probe de evaluare

a Calcularea patrimoniului net

Patrimoniul net:Total activ şi total datorii faţă de terţi.


b Determinarea trezoreriei nete

Trezoreria netă: - fond de rulment net;- nevoia de fond de rulment.


c Determinarea ponderii capitalului propriu

Ponderea capitalului propriu:- capitaluri proprii; - total pasive


d Determinarea indicelui de îndatorare

Indicele de îndatorare:- împrumuturile pe termen lung şi mediu; - capitalurile proprii


e Calcularea lichidităţii curente

Lichiditatea curentă:- active circulante; - pasive curente.


f Calcularea lichidităţii imediate

Lichiditatea imediată:- active curente; - stocuri; - pasive curente


g Determinarea fluxului de trezorerie

Fluxul de trezorerie:- profitul net; - amortizare; - rezerve; - subvenţii; - pierderi;- reinvestiţii.



Criterii de performanţăPrecizări privind aplicabilitatea criteriilor

de performanţăProbe de evaluare

a Calcularea eficienţei generale a activităţii economice

Calcularea:- profitului brut total; - veniturilor totale.


b Calcularea eficienţei comerciale

Calcularea: - profitul brut rezultat din exploatare;

Orale/Practice/


24


- cifra de afaceri realizată. Scrise Competenţa 3: Calculează eficienţa capitalului investit

Criterii de performanţăPrecizări privind aplicabilitatea criteriilor de


a Determinarea capitalului propriu investit

Capitalul propriu investit: - profitul net; - capitaluri proprii.


b Determinarea rentabilităţii capitalului total investit

Capitalul total investit: - profitul brut din exploatare; - capitaluri proprii;- capital străin.


c Determinarea vitezei de rotaţie a capitalului investit

Viteza de rotaţie a capitalului investit:- valoarea cifrei de afaceri; - valoarea capitalului propriu;- valoarea capitalurilor străine


d Stabilirea punctului de eficienţă maxim

Punctul de eficienţă maximă:- Rc; Vc.


e Determinarea costului capitalului împrumutat

Costul capitalului împrumutat - capital împrumutat; - dobânda;- comisioane bancare.

Orale/Practice/

f Determinarea efectului de levier financiar

Efectul de levier financiar: - R.O.I; - R.O.D; - capital străin; - capital propriu.


Fişă de evaluare

Nume candidat:Nume evaluator:UC 13: Analiză financiară

C1 - Estimează echilibrul financiar al firmei Cp (f) Calcularea lichidităţii imediate

Aplicaţie practică: Calculează lichiditatea imediată pentru hotelul X cunoscând următoarele date:

- active curente 128.000lei- pasive curente 78.000lei- stocuri 80.000lei- împrumuturi pe termen lung 25.000lei- capitaluri proprii 100.000lei

Ac – Active curenteSt – StocuriPc – Pasive curente

RĂSPUNS:

Li = (Ac –St) / Pc Li = (128.000 - 80.000) / 78.000 = 0,62


25


Fişă de evaluareNume candidat:Nume evaluator:UC 13: Analiză financiarăC2 – Determină performanţele economice

Cp (a) Calcularea eficienţei generale a activităţii economiceAplicaţie practică: Calculează rata eficienţei generale a activităţii economice din cadrul hotelului X, cunoscând

următoarele date:INDICATORI REALIZAT 2003 %Venituri totale

- Venituri din exploatare- Venituri financiare- Venituri excepţionale

2.850.4002.212.232

11.080627.088

100%76,6%0,4%22%

Cheltuieli totale 2.237.800 100%Profitul brut 612.600 100%

RĂSPUNS:Rpb = Pb/Vt.exp. x 100 = 612.600/ 2.212.232 x 100 = 21,5%Rpb – Rata eficienţei generala a activităţii economicePb – Profitul brutVt. exp – Venituri totale din exploatare

Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:


C 3 – Calculează eficienţa capitalului investit

Cp (a) Determinarea capitalului propriu investit


Determină rentabilitatea capitalul propriu investit din cadrul hotelului X, cunoscând

următoarele date:

- Profitul brut 1.000.000lei

- Impozit pe profit 19%

- Capitaluri proprii 6.000.000lei

RĂSPUNS:

Rentabilitatea capitalului propriu investit (R.O.E) = Profitul net / Capitaluri proprii

R.O.E = 1.000.000 - (1.000.000 x 19%) / 6.000.000 x 100 = 0,135%

R.O.E = Pn / Cp

R.O.E = Rentabilitatea capitalului propriu investit

Pn = Profitul net

Cp = Capitaluri propriiNivelul 3 avansatCalificarea: Asistent de gestiune în unităţi de cazare şi alimentaţie

26

Modulul V Planificarea financiară

PLANIFICAREA FINANCIARĂ



Număr de ore: 62 ore, din care 31 de ore de laborator tehnologic.



C1 – Analizează informaţiile planificării financiare

C2 – Realizează planificarea financiară operativă

C3 - Realizează planificarea financiară strategică


UC 14: Planificarea financiară


Conţinut tematic




Analiza informaţiilor planificării financiare Instrumentul principal de planificare financiară: bugetul de venituri şi

cheltuieli Scopul întocmirii planificării financiare Direcţii de elaborare a planurilor de afaceri în unităţile de alimentaţie:

planificarea operativă; planificarea strategică; planul de afaceri necesar susţinerii cererii acordării unui împrumut bancar rambursabil, sau utilizării unor fonduri de dezvoltare nerambursabile.

Etapele ciclului de elaborare a bugetelor: obiectivele, direcţiile de acţiune şi sarcinile ce decurg din planul strategic; datele necesare studiilor pregătitoare; proiecte de plan, proiecte de variante bugetare şi o variantă optimă între diferite compartimente.

Planificarea financiară operativă Analiza planificării financiare operative, pe bază de bugete: bugetul de

venituri şi cheltuieli, bugetul fluxului de disponibilităţi, bugetul încasărilor şi preţurilor,

Principii generale privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli Calcularea marjelor în activitatea de restauraţie: marja I = cheltuieli de

afaceri – cheltuieli cu marfa; marja II = marja I – alte cheltuieli de exploatare; marja III (profitul brut).

Calcularea marjelor în activitatea hotelieră: marja I = total cifră de afaceri – cheltuieli (cu: personalul şi cu mf.); marja II = marja I – alte cheltuieli de exploatare; marja III (profitul brut).

Planificarea financiară strategică Obiectivele planificării strategice: maximizarea cifrei de afaceri, a

profitului brut din exploatare, a profitului net. Strategii pentru realizarea planificării strategice: de reducere a

costurilor; creşterea calităţii produselor şi serviciilor; îmbunătăţirea nivelului de pregătire a personalului.


27



Conţinuturile modulului Planificarea financiară vor fi abordate de către profesorul economist

în orele de laborator tehnologic şi instruire practică.





Planificarea financiară laboratorul tehnologic şi instruirea practică se poate realiza cu profesorul de

specialitate, atât în laboratorul de specialitate cât şi la agentul economic.


de la punctul III.



Competenţe Conţinut tematicMetode de

predare/învăţare recomandate


Analiza informaţiilor planificării financiare Instrumentul principal de planificare financiară: bugetul

de venituri şi cheltuieli Scopul întocmirii planificării financiare Direcţii de elaborare a planurilor de afaceri în unităţile

de alimentaţie: planificarea operativă; planificarea strategică; planul de afaceri necesar susţinerii cererii acordării unui împrumut bancar rambursabil, sau utilizării unor fonduri de dezvoltare nerambursabile.

Etapele ciclului de elaborare a bugetelor: obiectivele, direcţiile de acţiune şi sarcinile ce decurg din planul strategic; datele necesare studiilor pregătitoare; proiecte de plan, proiecte de variante bugetare şi o variantă optimă între diferite compartimente

Explicaţia, lucrul în echipăObservarea dirijată, observarea independentă;Exerciţii practice;Autoevaluarea, Studiu de cazMiniproiectul şi proiectulRezolvarea de probleme


Planificarea financiară operativă Analiza planificării financiare operative, pe bază de

bugete: bugetul de venituri şi cheltuieli, bugetul fluxului de disponibilităţi, bugetul încasărilor şi preţurilor,

Principii generale privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli

Calcularea marjelor în activitatea de restauraţie: marja I = cheltuieli de afaceri – cheltuieli cu marfa; marja II = marja I – alte cheltuieli de exploatare; marja III (profitul brut).

Calcularea marjelor în activitatea hotelieră: marja I = total cifră de afaceri – cheltuieli (cu: personalul şi cu mf.); marja II = marja I – alte cheltuieli de exploatare; marja III (profitul brut).

Explicaţia, lucrul în echipăObservarea dirijată, observarea independentă;Exerciţii practice;Rezolvarea de problemeStudii de caz; Rapoarte scriseCalcule matematice şi economice

C3 - Planificarea financiară strategică Explicaţia, lucrul în Nivelul 3 avansatCalificarea: Asistent de gestiune în unităţi de cazare şi alimentaţie

28


Realizează planificarea financiară strategică

Obiectivele planificării strategice: maximizarea cifrei de afaceri, a profitului brut din exploatare, a profitului net.

Strategii pentru realizarea planificării strategice: de reducere a costurilor; creşterea calităţii produselor şi serviciilor; îmbunătăţirea nivelului de pregătire a personalului.

echipăExerciţii practice;Rezolvarea de problemeStudii de caz; Rapoarte scrise


profesor şi prezentate elevului.

Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând astfel, capacitatea de a se

autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.







Pentru cele trei competenţe, laboratorul tehnologic se pot organiza la agenţii economici din

















realizat de acesta.


29




competenţe.



C1 Analizează informaţiile planificării financiare



Probe de evaluare

a Identificarea instrumentului principal de planificare

Instrumentul de planificare: bugetul de venituri şi cheltuieli

Orale/scrise/

b Argumentarea scopului întocmirii planificării financiare

Scopului întocmirii planificării financiare: - intervenţia permanentă pentru eliminarea abaterilor în activitatea curentă a unităţii de alimentaţie.

Orale/scrise/

c Stabilirea direcţiilor de elaborare a planurilor de afaceri în unităţile de alimentaţie

Direcţii de elaborare a planurilor de afaceri:- planificarea operativă; - planificarea strategică;- planul de afaceri necesar susţinerii cererii acordării unui împrumut bancar rambursabil, sau utilizării unor fonduri de dezvoltare nerambursabile


d Urmărirea etapelor ciclului de elaborare a bugetelor

Etapele ciclului de elaborare a bugetelor:- obiectivele, direcţiile de acţiune şi sarcinile ce decurg din planul strategic;- datele necesare studiilor pregătitoare;- proiecte de plan, proiecte de variante bugetare şi o variantă optimă între diferite compartimente.





a Realizează planificarea financiară operativă

Analizarea planificării financiare operative, pe bază de bugeteAnalizarea situaţiei:- bugetul de venituri şi cheltuieli, - bugetul fluxului de disponibilităţi,- bugetul încasărilor şi preţurilor, etc.


b Aplicarea principiilor generale privind întocmirea bugetului de venituri şi

Principii generale:- întocmirea bugetelor pe fiecare activitate;- nu se defalcă pe activităţi veniturile care nu

Orale/Practice


30


cheltuieli pot fi realizate şi cheltuielile care nu pot fi controlate;- cheltuielile comune sunt suportate pe

activităţi, prin realizarea unor venituri suplimentare, care acoperă şi cheltuielile;- activitatea din subordine se centralizează la

nivelul total al firmei;- conturile de venituri şi cheltuieli se

elaborează cu ajutorul managerilor, pe activităţi;- realizarea conturilor de exploatare şi măsurile

pentru eliminarea abaterilor se aleg cu ajutorul managerilor;- întocmirea conturilor de exploatare se face pe

perioada anterioară celei la care se referă;- identificarea obiectivelor principale şi

secundare şi a etapelor de realizare;- selectarea alternativelor;- colectarea datelor şi informaţiilor necesare;- transpunerea alternativelor sub formă de

venituri şi cheltuieli şi alegerea variantei optime;- stabilirea sarcinilor, informaţiilor şi

modalităţilor de control.c Utilizarea marjelor în

vederea întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli în activitatea de restauraţie

Calcularea marjelor în activitatea de restauraţie- marja I = cheltuieli de afaceri – cheltuieli cu

marfa;- marja II = marja I – alte cheltuieli de

exploatare;- marja III (profitul brut).

Orale/practice

d Aplicarea marjelor în vederea întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli în activitatea hotelieră

Calcularea marjelor în activitatea hotelieră: - marja I = total cifră de afaceri – cheltuieli

(cu: personalul şi cu mf.);- marja II = marja I – alte cheltuieli de

exploatare;- marja III (profitul brut).

Orale/Practice




a Stabilirea obiectivelor planificării strategice

Obiectivele planificării strategice:maximizarea: - cifrei de afaceri, - a profitului brut din exploatare,- a profitului net.

Orale/practice

b Adoptarea strategiilor pentru realizarea planificării strategice

Strategii: - de reducere a costurilor; - creşterea calităţii produselor şi serviciilor;- îmbunătăţirea nivelului de pregătire a personalului.

Orale/practice


31


Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:


C1 Analizează informaţiile planificării financiare

Cp (b) Argumentarea scopului întocmirii planificării financiare

Exerciţiu: Alege din următoarele variante prezentate, pe aceea care reprezintă scopul

întocmirii planificării financiare:

a) intervenţia permanentă pentru eliminarea abaterilor în activitatea curentă a unităţii de

alimentaţie;

b) determinarea abaterilor în activitatea curentă a unităţilor de alimentaţie;

c) intervenţia permanentă pentru eliminarea abaterilor în activitatea financiară a unităţilor de

alimentaţie.

RĂSPUNS: a

Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:



Cp (c) Utilizarea marjelor în vederea întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli în activitatea de

restauraţie.

Exerciţiu:

Notează cu adevărat (A) şi fals (F) următoarele enunţuri:

a) marja I = cifra de afaceri – cheltuieli (… )

b) marja II = marja I – cheltuieli (… )

c) marja III = marja I + marja II (… )

d) marja II = marja III – marja I (….)

RASPUNS: a - A; b - F; c - F; d – F.

Fişă de evaluare

Nume candidat:


32


Nume evaluator:



Cp (a) Stabilirea obiectivelor planificării strategice.

Exerciţiu:

Se dau următoarele enunţuri: 1 - maximizare cifrei de afaceri, 2 - maximizarea profitului

brut din exploatare, 3 - reducere a costurilor, 4 - creşterea calităţii produselor, 5 - maximizarea

profitului net, 6 - îmbunătăţirea nivelului de pregătire a personalului

Alege varianta corectă din răspunsurile de mai jos, care indică Obiectivele planificării

strategice:

a) (1,2,3); b) (1,2,4); c) (1,2,5) ; d) (4,5,6)

RASPUNS: c

evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.

competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina de două ori.

certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. sarcinile

neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de

evaluare.

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare

elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare

elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare

certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.

înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor pe

parcursul probei





portofoliile.




33

Modulul VI Adoptarea planului de afaceri pentru susţinerea unui credit bancar

MODULUL VI

ADOPTAREA PLANULUI DE AFACERI PENTRU SUSŢINEREA UNUI CREDIT BANCAR



Număr de ore: 62 ore/an.



C1 – Stabileşte metodele de fezabilitate ale investiţiei

C2 – Stabileşte etapele planului de afaceri

C3 - Realizează anexele planului de afaceri


UC 15: Adoptarea planului de afaceri pentru susţinerea unui credit bancar


Conţinut tematic



C3 - Realizează anexele

Metodele de fezabilitate ale investiţiei Calcularea veniturilor nete actualizate: Venit net actual: venit net, valoarea la

zi a capitalului (calcule, operaţii matematice simple, folosind formulele cunoscute).

Determinarea ratei rentabilităţii: venit net, valoarea investiţiilor (calcule, operaţii matematice simple, folosind formulele cunoscute).

Etapele planului de afaceri Prezentarea datelor firmei, ca argumentare pentru solicitarea unui credit sau

a unui fond nerambursabil: date de identificare; cod fiscal; cod unic de înregistrare; sfera de activitate; forma juridică; valoarea capitalului

Descrierea afacerii pentru care se solicită un credit sau un fond nerambursabil: capacitatea investită; structura prestărilor de servicii şi a caracteristicilor lor; segmentul de piaţă şi potenţialii clienţi; condiţii legate de brevete; categorii de încadrare, asigurarea respectării normelor P.S.I., a normelor igienico-sanitare şi de protecţia muncii; prezentarea aprobărilor privind construcţia clădirii; valori estimate în realizarea veniturilor.

Argumentarea necesarului de investiţii pe obiectiv de finanţare în scopul obţinerii de investiţii şi derulării etapelor de finanţare; poziţia actuală a firmei pe piaţă şi faţă de concurenţă.

Realizarea planului de marketing şi de promovare: descrierea pieţei firmei; stabilirea segmentului de piaţă urmărit; stabilirea tendinţei pieţei; stabilirea concurenţei şi a altor influenţe; adoptarea unor strategii de marketing, identificarea şi analizarea riscurilor; analiza S.W.O.T.

Monitorizarea planului de finanţare pe etape şi pe surse de finanţare. calculul fezabilităţii investiţiei cu ajutorul metodelor V.A.N. sau R.I.R.

Anexele planului de afaceri Analiza activităţii economice anterioare, curente şi viitoare a firmei:


34


planului de afaceri

studierea Bilanţului Contabil anterior, curent şi viitor; - studierea Contului de Profit şi Pierdere anterior şi viitor; studierea altor documente economico-financiare anterioare şi viitoare.

Portofoliului de comenzi pentru turişti: statistica comenzilor turiştilor. Oferte pentru dotări şi utilaje: dotări, utilaje şi echipamente pentru hoteluri. Condiţii de creditare: condiţii oferite în funcţie de politica de creditare a

fiecărei bănci. Fluxului de numerar estimat: numerar la începutul anului, intrările viitoare în

numerar, plăţile viitoare în numerar Indicatorilor financiari ai investiţiei: de profitabilitate, de lichiditate, bonitate

şi solvabilitate, de investiţii


Conţinuturile modulului „Adoptarea planului de afaceri pentru susţinerea unui credit

bancar” vor fi abordate de către profesorul economist în orele de laborator tehnologic şi instruire

practică.



exerciţiul, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc. Pentru atingerea competenţelor,

activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului Planificarea financiară laboratorul tehnologic şi

instruirea practică se poate realiza cu profesorul de specialitate, atât în laboratorul de specialitate cât şi

la agentul economic.


de la punctul III.






Metodele de fezabilitate ale investiţiei Calcularea veniturilor nete actualizate: Venit net

actual: venit net, valoarea la zi a capitalului (calcule, operaţii matematice simple, folosind formulele cunoscute).

Determinarea ratei rentabilităţii: venit net, valoarea investiţiilor (calcule, operaţii matematice simple, folosind formulele cunoscute).

ExplicaţiaObservarea dirijată, observarea independentă;Exerciţii practice;Rezolvarea de probleme


Etapele planului de afaceri Prezentarea datelor firmei, ca argumentare pentru

solicitarea unui credit sau a unui fond nerambursabil: date de identificare; cod fiscal; cod unic de înregistrare; sfera de activitate; forma juridică; valoarea capitalului


Analiză, sinteză

Observarea dirijată, Nivelul 3 avansatCalificarea: Asistent de gestiune în unităţi de cazare şi alimentaţie

35


Descrierea afacerii pentru care se solicită un credit sau un fond nerambursabil: capacitatea investită; structura prestărilor de servicii şi a caracteristicilor lor; segmentul de piaţă şi potenţialii clienţi; condiţii legate de brevete; categorii de încadrare, asigurarea respectării normelor P.S.I., a normelor igienico-sanitare şi de protecţia muncii; prezentarea aprobărilor privind construcţia clădirii; valori estimate în realizarea veniturilor.

Argumentarea necesarului de investiţii pe obiectiv de finanţare în scopul obţinerii de investiţii şi derulării etapelor de finanţare; poziţia actuală a firmei pe piaţă şi faţă de concurenţă.

Realizarea planului de marketing şi de promovare: descrierea pieţei firmei; stabilirea segmentului de piaţă urmărit; stabilirea tendinţei pieţei; stabilirea concurenţei şi a altor influenţe; adoptarea unor strategii de marketing, identificarea şi analizarea riscurilor; analiza S.W.O.T.

Monitorizarea planului de finanţare pe etape şi pe surse de finanţare. calculul fezabilităţii investiţiei cu ajutorul metodelor V.A.N. sau R.I.R

observarea independentă;

Studiu de caz





Anexele planului de afaceri Analiza activităţii economice anterioare, curente şi

viitoare a firmei: studierea Bilanţului Contabil anterior, curent şi viitor; - studierea Contului de Profit şi Pierdere anterior şi viitor; studierea altor documente economico-financiare anterioare şi viitoare.

Portofoliului de comenzi pentru turişti: statistica comenzilor turiştilor.

Oferte pentru dotări şi utilaje: dotări, utilaje şi echipamente pentru hoteluri.

Condiţii de creditare: condiţii oferite în funcţie de politica de creditare a fiecărei bănci.

Fluxului de numerar estimat: numerar la începutul anului, intrările viitoare în numerar, plăţile viitoare în numerar

Indicatorilor financiari ai investiţiei: de profitabilitate, de lichiditate, bonitate şi solvabilitate, de investiţii



Analiză, sinteză

Studii de caz;



Analiză, sinteză

Studii de caz;







36






Pentru cele trei competenţe, laboratorul tehnologic se poate organiza la agenţii economici din

domeniul de activitate specific, elevul urmând să observe şi să participe la activitatea cotidiană a

acestora.
















realizat de acesta.



competenţe.






Probe de evaluare

a Calcularea veniturilor nete actualizate

Venit net actual: venit net, valoarea la zi a capitalului (calcule, operaţii matematice simple, folosind formulele cunoscute).


b Determinarea ratei

Rata da rentabilitate: venit net, valoarea investiţiilor (calcule, operaţii matematice simple, folosind



37


rentabilităţii formulele cunoscute).




Probe de evaluare

a Prezentarea datelor firmei, ca argumentare pentru solicitarea unui credit sau a unui fond nerambursabil

Datele firmei: - date de identificare; - cod fiscal; - cod unic de înregistrare; - sfera de activitate; - forma juridică; - valoarea capitalului, etc.

Fezabilitatea: se calculează cu ajutorul metodelor V.A.N. sau R.I.R.Calculul fezabilităţii investiţiei

Orale/ Scrise

b Descrierea afacerii pentru care se solicită un credit sau un fond nerambursabil

Descrierea afacerii: - capacitatea investită; - structura prestărilor de servicii şi a

caracteristicilor lor;- segmentul de piaţă şi potenţialii clienţi; - condiţii legate de brevete; - categorii de încadrare, asigurarea respectării

normelor P.S.I., a normelor igienico-sanitare şi de protecţia muncii;

- prezentarea aprobărilor privind construcţia clădirii;

- valori estimate în realizarea veniturilor.

Orale/Practice/scrise

c Argumentarea necesarului de investiţii pe obiectiv de finanţare

Argumentare în scopul:- obţinerii de investiţii şi derulării etapelor de

finanţare;- poziţia actuală a firmei pe piaţă şi faţă de

concurenţă.

Orale/scrise

d Realizarea planului de marketing şi de promovare

Etapele planului de marketing: - descrierea pieţei firmei; - stabilirea segmentului de piaţă urmărite;- stabilirea tendinţei pieţei; - stabilirea concurenţei şi a altor influenţe;- adoptarea unor strategii de marketing, - identificarea şi analizarea riscurilor; analiza

S.W.O.T.

Orale/scrise

e Monitorizarea planului de finanţare pe etape şi pe surse de finanţare

Calculul fezabilităţii investiţiei cu ajutorul metodelor V.A.N. sau R.I.R.

Orale/scriseOrale/scrise/ practice




Probe de evaluare


38


a Analizarea activităţii economice anterioare, curente şi viitoare a firmei

Analizarea activităţii economice- studierea: - Bilanţului Contabil anterior, curent şi viitor;- studierea:- Contului de Profit şi Pierdere anterior şi viitor;- studierea: altor documente economico-financiare anterioare şi viitoare.

Orale/scrise

b Studierea portofoliului de comenzi pentru turişti

Portofoliu de comenzi pentru turişti: statistica comenzilor turiştilor

Orale/scrise

c Prezentarea ofertelor pentru dotări şi utilaje

Oferte pentru dotări şi utilaje: dotări, utilaje şi echipamente pentru hoteluri.

Orale/scrise

d Studierea condiţiilor de creditare

Condiţii de creditare: condiţii oferite în funcţie de politica de creditare a fiecărei bănci

Orale/scrise

e Aprecierea fluxului de numerar estimat

Studierea fluxului de numerar estimat:- numerar la începutul anului, - intrările viitoare în numerar, - plăţile viitoare în numerar, etc.

Orale/scrise

f Analizarea indicatorilor financiari ai investiţiei

Urmărirea indicatorilor: - de profitabilitate, - de lichiditate, - bonitate şi solvabilitate,- de investiţii.

Orale/scrise

Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:



Cp (a) Calcularea veniturilor nete actualizate

Exerciţiu:

Unitatea X în cursul anului 2003 a contractat un credit bancar pentru investiţii, la o rată medie a

inflaţiei este de 15%. Durata medie de rambursare a investiţiei şi de calcul a fezabilităţii este de 5 ani,

societatea înregistrând un venit net în anul I de 456 mld.

Determinaţi venitul net actualizat pentru anul I.

RASPUNS: K1 = 1/ (1 + 0,15) = 0,8696

V.A.N = 456 x 0,8696 = 396,5376 mld

K = Coeficientul de actualizare

K1 = Coeficientul de actualizare pt. anul 1

K = 1 / (1+r)

r = rata medie anuala a inflaţiei


39


V.A.N = Valoarea actualizata a veniturilor nete

V.A.N = Vn x K

Vn = Venitul net

Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:



Cp (c) Argumentarea necesarului de investiţii pe obiectiv de finanţare

Exerciţiu: Necesarului de investiţii se defalcă pe:

a) obiective de investiţii şi etape de finanţare

b) etape ce cuprind informaţii necesare acordării creditului

c) etape ce cuprind informaţii contabile actuale şi viitoare

d) obiective de investiţii

RĂSPUNS: aFişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:



Cp (a) Analizarea activităţii economice anterioare, curente şi viitoare a firmei

Exerciţiu: Analizarea activităţii economice anterioare, curente şi viitoare a firmei presupune

analiza următoarelor documente:

a) Bilanţului Contabil anterior, curent şi viitor;

b) Contului de Profit şi Pierdere anterior şi viitor;

c) Bilanţul Contabil şi Contului de Profit şi Pierdere anterior;

d) Alte documente economico-financiare anterioare şi viitoare,

e) Documente economice viitoare.

RĂSPUNS: a, b, d.


40

Modulul VII Tarifele şi preţurile în hoteluri

MODULUL VII

TARIFELE ŞI PREŢURILE ÎN HOTELURI



Număr de ore: 93 ore, din care: 31 de ore laborator tehnologic şi 31 de ore de instruire practică.



C1 – Determină mărimea cifrei de afaceri în unităţile hoteliere

C2 – Stabileşte cheltuielile care determină nivelul preţurilor

C3 - Calculează tarifele şi preţurile în hoteluri

C4 - Utilizarea „Metodei costurilor totale şi punctul de echilibru al vânzărilor”

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILORUC 16: Tarifele şi preţurile în hoteluri


Conţinut tematic




C4 - Utilizarea „Metodei costurilor totale şi

Mărimea cifrei de afaceri în unităţile hoteliere Deverul unităţilor hoteliere: sarcini concrete pentru realizarea

volumului maxim, posibil de vânzări de mărfuri sau prestări de servicii. Criterii care stau al baza strategiei de tarife în hoteluri: economice,

factorii cererii, reglementări legale Elemente care influenţează nivelul tarifelor în unităţile hoteliere:

calitatea serviciilor, segmentul de piaţă utilizat, categoria de clienţi, cererea de servicii, vadul comercial, seriozitatea personalului

Elemente care influenţează nivelul preţurilor în unităţile hoteliere: potenţialul pieţei, categoriile de clienţi, structura serviciilor

Cheltuieli care determină nivelul preţurilor Cheltuielilor fixe: cheltuieli cu salariile personalului angajat permanent,

impozite, taxe, amortizări Cheltuielilor variabile: cheltuieli cu materialele consumabile, cu apa,

energia, mărfurile, cheltuieli cu salariile personalului sezonier,Tarifele şi preţurile în hoteluri

Componentelor preţului produselor de la barul hotelului: preţul de cumpărare + adaos comercial + T.V.A.

Implementarea strategiilor şi metodelor de adoptare a tarifelor Strategia: tarifelor forfetare; tarifelor ridicate; tarifelor diferenţiate,

tarifelor scăzute. Metode: neformale; formale. Componentelor tarifelor de cazare în hoteluri: [(cheltuieli fixe +

cheltuieli variabile) + profit] +T.V.A. Metoda costurilor totale şi punctul de echilibru al vânzărilor

Identificarea şi calcularea componentelor preţului în hoteluri: preţul de


41


punctul de echilibru al vânzărilor”

cumpărare + T.V.A. Identificarea şi calcularea componentelor tarifului în hoteluri: cheltuieli

fixe + cheltuieli variabile


Conţinuturile modulului „Tarifele şi preţurile în hoteluri” vor fi abordate de către profesorul

economist în orele de laborator tehnologic şi instruire practică.




Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului „Tarifele

şi preţurile în hoteluri” teoria şi instruirea practică se pot realiza cu profesorul de specialitate, în sala

de clasă, laboratorul de specialitate şi la agentul economic.


de la punctul III.



Competenţe Conţinut tematicMetode de predare /

învăţare recomandateC1 – Determină mărimea cifrei de afaceri în unităţile hoteliere

Mărimea cifrei de afaceri în unităţile hoteliere Deverul unităţilor hoteliere: sarcini concrete

pentru realizarea volumului maxim, posibil de vânzări de mărfuri sau prestări de servicii.

Criterii care stau al baza strategiei de tarife în hoteluri: economice, factorii cererii, reglementări legale

Elemente care influenţează nivelul tarifelor în unităţile hoteliere: calitatea serviciilor, segmentul de piaţă utilizat, categoria de clienţi, cererea de servicii, vadul comercial, seriozitatea personalului

Elemente care influenţează nivelul preţurilor în unităţile hoteliere: potenţialul pieţei, categoriile de clienţi, structura serviciilor

ExplicaţiaDezbaterea


Exerciţii aplicative;


Studiu de caz

Analiză, sinteză


Cheltuieli care determină nivelul preţurilor Cheltuielilor fixe: cheltuieli cu salariile

personalului angajat permanent, impozite, taxe, amortizări

Cheltuielilor variabile: cheltuieli cu materialele consumabile, cu apa, energia, mărfurile, cheltuieli cu salariile personalului sezonier

Explicaţia

Exerciţii aplicativeRezolvarea de problemeStudii de caz; Rapoarte scrise

C3 - Calculează tarifele şi preţurile în

Tarifele şi preţurile în hoteluri Componentelor preţului produselor de la barul

hotelului: preţul de cumpărare + adaos comercial + T.V.A.

Explicaţia



42


hoteluri Implementarea strategiilor şi metodelor de adoptare a tarifelor

Strategia: tarifelor forfetare; tarifelor ridicate; tarifelor diferenţiate, tarifelor scăzute.

Metode: neformale; formale. Componentelor tarifelor de cazare în hoteluri:

[(cheltuieli fixe + cheltuieli variabile) + profit] + +T.V.A.

Analiză, sintezăStudii de caz; Calcule matematice şi economice


Rapoarte scriseC4 - Utilizarea „Metodei costurilor totale şi punctul de echilibru al vânzărilor”

Metoda costurilor totale şi punctul de echilibru al vânzărilor

Identificarea şi calcularea componentelor preţului în hoteluri: preţul de cumpărare + T.V.A.

Identificarea şi calcularea componentelor tarifului în hoteluri: cheltuieli fixe + cheltuieli variabile

ExplicaţiaExerciţii practice;Studii de caz;











Pentru cele patru competenţe, laboratorul tehnologic se pot organiza la agenţii economici din













43







realizat de acesta.



competenţe.


UC 16: Tarifele şi preţurile în hoteluri




Probe de evaluare

a Calcularea deverului unităţilor hoteliere

Dever: sarcini concrete pentru realizarea volumului maxim, posibil de vânzări de mărfuri sau prestări de servicii.

Orale/scrise/

b Precizarea criteriilor care stau al baza strategiei de tarife în hoteluri

Criterii: economice, factorii cererii, reglementări legale

Orale/scrise

c Analizarea elementelor care influenţează nivelul tarifelor în unităţile hoteliere

Elemente care influenţează nivelul tarifelor:- calitatea serviciilor, - segmentul de piaţă utilizat, - categoria de clienţi,- cererea de servicii, - vadul comercial, - seriozitatea personalului, etc.


d Analizarea elementelor care influenţează nivelul preţurilor în unităţile hoteliere

Elemente care influenţează nivelul preţurilor:- potenţialul pieţei, - categoriile de clienţi,- structura serviciilor, etc.

Orale/scrise




a Calcularea cheltuielilor fixe

Cheltuieli fixe (calcule matematice simple):- cheltuieli cu salariile personalului angajat

permanent, - impozite, - taxe,- amortizări, etc.

Orale/Practice/scrise

b Calcularea cheltuielilor Cheltuieli variabile: Orale/


44


variabile - cheltuieli cu materialele consumabile, cu apa, energia, mărfurile,

- cheltuieli cu salariile personalului sezonier,

Practice/scrise


Criterii de performanţăPrecizări privind aplicabilitatea

criteriilor de performanţăProbe de evaluare

a Identificarea şi calcularea componentelor preţului produselor de la barul hotelului

Componentele preţului produselor de la barul hotelului: preţul de cumpărare + adaos comercial + T.V.A.

Scrise/practice

b Implementarea strategiilor şi metodelor de adoptare a tarifelor

Strategia: - tarifelor forfetare; - tarifelor ridicate;- tarifelor diferenţiate, - tarifelor scăzute.

Metode: - neformale; - formale.

Scrise/practice

c Identificarea şi calcularea componentelor tarifelor de cazare în hoteluri

Componentele tarifelor de cazare în hoteluri:[(cheltuieli fixe + cheltuieli variabile) + profit] +T.V.A

Scrise/practice




a Identificarea şi calcularea componentelor preţului în hoteluri

Componentele preţului în hoteluri: preţul de cumpărare + T.V.A.

Scrise/practice

b Identificarea şi calcularea componentelor tarifului în hoteluri

Componentele tarifului în hoteluri: cheltuieli fixe + cheltuieli variabile

Scrise/practice

Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:



Cp (c) Analizarea elementelor care influenţează nivelul tarifelor în unităţile hoteliere

Exerciţiu:


45


Elementele care influenţează nivelul tarifelor în unităţile hoteliere sunt: calitatea

serviciilor, segmentul de piaţă utilizat, categoria de clienţi. Enumeraţi încă 3 elemente care

influenţează nivelul tarifelor.

RASPUNS: cererea de servicii; vadul comercial; seriozitatea personalului.

Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:



Cp (a) Calcularea cheltuielilor fixe

Exerciţiu:

Identificaţi care dintre următoarele cheltuieli sunt considerate fixe, pentru o unitate

hotelieră?

a) cheltuieli cu salariile personalului angajat permanent,

b) cheltuieli cu impozite,

c) cheltuieli cu taxe

d) cheltuieli cu materialele consumabile,

e) cheltuieli cu apa, energia, mărfurile,

f) cheltuieli cu salariile personalului sezonier,

g) cheltuieli cu amortizări.

RĂSPUNS: a, b, c, g

Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:



Cp (a) Identificarea şi calcularea componentelor preţului produselor de la barul hotelului

Exerciţiu aplicativ:

În cadrul barului din hotelului „X” se aduce spre vânzare o băutură răcoritoare la preţul de

cumpărare de la furnizor de 20.000lei/buc (fără T.V.A). Ştiind că unitatea practică un adaos comercial

de 10%, stabiliţi preţul de vânzare.

RASPUNS: Ac = 20000 lei x 10% = 2.000 lei

T.V.A = 22.000 lei x 0,19 = 4.180 lei


46


Pv = 20.000 lei + 2.000 lei + 4180 lei = 26 180 lei

Ac = Adaos comercialAc = Pc x CapPc – Preţ de cumpărareCap – Cota procentuala de adaos comercialT.V.A – Taxa pe valoarea adăugatăT.V.A = (Pc + Ac ) x 19%Pv – Preţ de vânzarePv = Pc + Ac + T.V.A

Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:



Cp (b) Identificarea şi calcularea componentelor tarifului în hoteluri


Tariful pentru o noapte de cazare în Hotelul „X” este de 400.000lei /noapte /cazare. Cheltuielile

variabile pe zi, în luna februarie au fost de 10mil lei, iar cheltuielile fixe pe întreaga lună

calendaristică, sunt în valoare de 200mil lei. Determinaţi componentele tarifelor în hotelul „X”

RASPUNS: Componentele tarifelor = cheltuieli fixe + cheltuieli variabile

Componentele tarifelor = (10 mil. x 30 zile) + 200 mil.





portofoliile.




47

Modulul VIII Stabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie

MODULUL VIII

STABILIREA PREŢURILOR ÎN UNITĂŢILE DE ALIMENTAŢIE



Număr de ore: 93 ore, din care: 31 de ore laborator tehnologic şi 31 de ore de instruire practică.



C1 – Calculează preţurile în unităţile de alimentaţie

C2 – Argumentează semnificaţiei Adaosului Comercial în stabilirea preţurilor în unităţile de

alimentaţie

C3 - Calculează fluxul de numerar


UC 17: Stabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie


Conţinut tematic


C2 – Argumentează semnificaţiei Adaosului Comercial în stabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie

C3 - Calculează

Calculul preţurilor în unităţile de alimentaţie Determinarea preţului de vânzarea mărfurilor şi preparatelor: (preţ de

cumpărare + cheltuieli de achiziţie) sau cost de achiziţie + marja brută Viteza de rotaţie a stocurilor: valoarea stocurilor; valoarea cifrei de

afaceri. Cota de Adaos Comercial a preţurilor preparatelor: - Adaosul

comercial; preţul de cumpărare pentru produsele neprelucrate. Cota T.V.A. a preţurilor de vânzare a produselor şi a preparatelor: -

Cota T.V.A. produse (neprelucrate): T.V.A. x (preţul de cumpărare + adaos comercial), - Cota T.V.A. preparate: T.V.A. x (cost de achiziţie + marjă brută)

Legislaţia în vigoare, privind T.V.A: H.G. nr. 809/1995; O.G. nr. 3/1992; acte normative în vigoare.

Semnificaţia adaosului comercial în stabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie

Calcularea Adaosului comercial realizat: total mărfuri vândute; costurile de cumpărare; cost preparate; cheltuieli indirecte.

Determinarea stocului final de preparate: stoc iniţial, intrări, ieşiri Determinarea indicelui vânzărilor unui preparat: numărul de porţii

vândute dintr-un preparat; număr total de porţii; Viteza de rotaţie a stocurilor: valoarea stocurilor; valoarea cifrei de afaceri; Analiza indicatorilor de profitabilitate, de lichiditate şi de investiţii.

Determinarea marjei brute: cifra de afaceri fără T.V.A. – cost de achiziţie a materiilor prime folosite la obţinerea preparatelor.

Fluxul de numerar


48


fluxul de numerar Date furnizate de fluxul de numerar: disponibilităţile băneşti la începutul perioadei, din casierie sau bancă; cheltuielile efectuate; încasările efectuate

Avantajele utilizării fluxului de numerar: prezentarea situaţiei veniturilor, cheltuielilor şi disponibilităţilor; identificarea situaţiilor de surplus de numerar; estimarea cheltuielilor viitoare; identificarea posibilităţilor firmei de a susţine cheltuieli extraordinare.

Stabilirea fluxului de numerar pe baza evidenţei anterioare: documente contabile anterioare

VI. SUGESTII METODOLOGICE

Conţinuturile modulului „Stabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie” vor fi abordate de

către profesorul economist în orele de laborator tehnologic şi instruire practică.





„Stabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie” teoria şi instruirea practică se pot realiza cu

profesorul de specialitate, în sala de clasă, laboratorul de specialitate şi la agentul economic.


de la punctul III.






Calculul preţurilor în unităţile de alimentaţie Determinarea preţului de vânzarea mărfurilor şi

preparatelor: (preţ de cumpărare + cheltuieli de achiziţie) sau cost de achiziţie + marja brută

Viteza de rotaţie a stocurilor: valoarea stocurilor; valoarea cifrei de afaceri.

Cota de Adaos Comercial a preţurilor preparatelor: - Adaosul comercial; preţul de cumpărare pentru produsele neprelucrate.

Cota T.V.A. a preţurilor de vânzare a produselor şi a preparatelor: - Cota T.V.A. produse (neprelucrate): T.V.A. x (preţul de cumpărare + adaos comercial), - Cota T.V.A. preparate: T.V.A. x (cost de achiziţie + marjă brută)

Legislaţia în vigoare, privind t.v.a: e: H.G. nr. 809/1995; O.G. nr. 3/1992; acte normative în vigoare.

Explicaţia



Studiu de caz

Analiză, sinteză


49


C2 – Argumentează semnificaţiei Adaosului Comercial în stabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie

Semnificaţia adaosului comercial în stabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie

Calcularea Adaosului comercial realizat: total mărfuri vândute; costurile de cumpărare; cost preparate; cheltuieli indirecte.

Determinarea stocului final de preparate: stoc iniţial, intrări, ieşiri

Determinarea indicelui vânzărilor unui preparat: numărul de porţii vândute dintr-un preparat; număr total de porţii; Viteza de rotaţie a stocurilor: valoarea stocurilor; valoarea cifrei de afaceri; Analiza indicatorilor de profitabilitate, de lichiditate şi de investiţii.

Determinarea marjei brute: cifra de afaceri fără T.V.A. – cost de achiziţie a materiilor prime folosite la obţinerea preparatelor

Explicaţia

Exerciţii aplicative


Studii de caz;


Fluxul de numerar Date furnizate de fluxul de numerar:

disponibilităţile băneşti la începutul perioadei, din casierie sau bancă; cheltuielile efectuate; încasările efectuate

Avantajele utilizării fluxului de numerar: prezentarea situaţiei veniturilor, cheltuielilor şi disponibilităţilor; identificarea situaţiilor de surplus de numerar; estimarea cheltuielilor viitoare; identificarea posibilităţilor firmei de a susţine cheltuieli extraordinare.

Stabilirea fluxului de numerar pe baza evidenţei anterioare: documente contabile anterioare

Explicaţia


Analiză, sinteză

Studii de caz;
















50















realizat de acesta.



competenţe.






Probe de evaluare

a Determinarea preţului de vânzarea mărfurilor şi preparatelor

Preţul de vânzare al preparatelor:(preţ de cumpărare + cheltuieli de achiziţie) sau cost de achiziţie + marja brută

scrise/practice

b Stabilirea vitezei de rotaţie a stocurilor

Viteza de rotaţie a stocurilor:- valoarea stocurilor;- valoarea cifrei de afaceri.

scrise/practice

c Determinarea cotei de Adaos Comercial a preţurilor preparatelor

Cota de Adaos comercial:- Adaosul comercial; - preţul de cumpărare pentru produsele neprelucrate.

scrise/practice

d Determinarea cotei T.V.A. a preţurilor de vânzare a produselor şi a preparatelor

- Cota T.V.A. produse (neprelucrate): T.V.A. x (preţul de cumpărare + adaos comercial)- Cota T.V.A. preparate: T.V.A. x (cost de achiziţie + marjă brută)

scrise/practice

e Aplicarea legislaţiei în vigoare, privind T.V.A

Legislaţie: H.G. nr. 809/1995; O.G. nr. 3/1992; acte normative în vigoare.

scrise/practice


51


C2 – Argumentează semnificaţiei adaosului comercial în stabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie



Probe de evaluare

a Calcularea Adaosului comercial realizat

Adaos comercial realizat:- total mărfuri vândute; - costurile de cumpărare; - cost preparate;- cheltuieli indirecte.

Practice/scrise

b Determinarea stocului final de preparate

Stoc final: stoc iniţial, intrări, ieşiriPractice/scrise

c Determinarea indicelui vânzărilor unui preparat

Indicele vânzărilor unui produs/preparat:- numărul de porţii vândute dintr-un

preparat; - număr total de porţii.- viteza de rotaţie a stocurilor: valoarea

stocurilor; valoarea cifrei de afaceri.Analiza indicatorilor de profitabilitate, de lichiditate şi de investiţii

Practice/scrise

d Determinarea marjei brute

Marja brută: cifra de afaceri fără T.V.A. – cost de achiziţie a materiilor prime folosite la obţinerea preparatelor.

Practice/scrise




Probe de evaluare

a Determinarea datelor furnizate de fluxul de numerar

Date furnizate:- disponibilităţile băneşti la începutul perioadei, din

casierie sau bancă;- cheltuielile efectuate; - încasările efectuate, etc.

Scrise/practice

b Stabilirea avantajelor utilizării fluxului de numerar

Avantajele utilizării fluxului de numerar: - prezentarea situaţiei veniturilor, cheltuielilor şi

disponibilităţilor;- identificarea situaţiilor de surplus de numerar;- estimarea cheltuielilor viitoare;- identificarea posibilităţilor firmei de a susţine

cheltuieli extraordinare

Scrise/practice

c Stabilirea fluxului de numerar pe baza evidenţei anterioare

Evidenţa anterioară: documente contabile anterioare Scrise/practice


52


Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:



Cp (a) Determinarea preţului de vânzarea mărfurilor şi preparatelor

Exerciţiu:

În cadrul restaurantului „X” se cumpără marfă la preţul de 10.000lei şi T.V.A 19000lei.

Unitatea practică o cotă de adaos comercial de 150% pentru acest produs. Să se calculeze preţul de

vânzare al produsului, prin restaurant.

RASPUNS: Ac = 10.000 x 1,5 = 15.000 lei

T.V.A = 25.000 x 0,19 = 4.750 lei

Pv = 10.000 + 15.000 + 4.750 = 29.750 lei

Ac = Adaos comercial Ac = Pc x Cap Pc – Preţ de cumpărare Cap – Cota procentuala de adaos comercial T.V.A – Taxa pe valoarea adăugată T.V.A = (Pc + Ac ) x 19% Pv – Preţ de vânzare Pv = Pc + Ac + T.V.A

Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:


C2 – Argumentează semnificaţiei Adaosului Comercial în stabilirea preţurilor în unităţile de

alimentaţie

Cp (a) Calcularea Adaosului comercial realizat

Exerciţiu:

În cadrul restaurantului „X” se vinde o marfă la preţul de 29.750lei. Ştiind că T.V.A. este de

4.750 lei, să se calculeze adaosul comercial practicat de restaurant, ştiind că preţul de cumpărare este

de 10.000 lei

RASPUNS: Ac = (29.750 – 4.750) – 10.000 = 15.000 lei (1,5%)

Ac = Adaos comercial

Ac = Pc x Cap


53


Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:



Cp (c) Stabilirea fluxului de numerar pe baza evidenţei anterioare

Exerciţiu:

Enumeraţi cele 4 avantaje ale utilizării fluxului de numerar :

a) ………………………….. b) …………………………. c) …………………………. d) ………………………….

RASPUNS:

- prezentarea situaţiei veniturilor, cheltuielilor şi disponibilităţilor;- identificarea situaţiilor de surplus de numerar;- estimarea cheltuielilor viitoare;- identificarea posibilităţilor firmei de a susţine cheltuieli extraordinare.





evaluare.






parcursul probei





portofoliile.




54

Modulul IX Sisteme informatice de gestiune în restaurante

MODULUL IX

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE ÎN RESTAURANTE



Număr de ore: 124 ore/an, din care: 31 de ore laborator tehnologic şi 31 de ore de instruire

practică.

Toate orele sunt abordate de profesorul economist.


C1 – Structurează şi o prezintă informaţii raportate la domeniul restaurante din surse variate

C2 – Utilizează sistemele informatice de gestiune în activitatea de restauraţie

C3 - Utilizează sistemul de vânzări şi gestiune a restaurantelor “SAPIHIR – Restaurant”


UC 18: Sisteme informatice de gestiune în restaurante


Conţinut tematic

C1 – Structurează şi prezintă informaţii raportate la domeniul restaurante, din surse variate


Informaţii privind activitatea economică a restaurantelor Surse de informaţii: primare: documente clienţi, documente contabile, Introduce datele in diferite sisteme informatice: SMARTPOS;

SMARTRES; MagicPOS; SAPHIR-REST; Prezentarea situaţiilor finale realizate: centralizarea vânzărilor, costului

totale la materiile prime achiziţionate, emitere N.I.R/N.P.R, inventariere, închidere de lună, borderouri, note de plată, situaţie vânzări, rapoarte financiare şi de gestiune, rapoarte de contabilitate

Sisteme informatice de gestiune în activitatea de restauraţie Sisteme informatice de gestiune în activitatea restaurantului: SAPHIR

- Restaurant (SAPHIRPOS; SAPHIRGEST; SAPHIR- Manager; SAPHIR-Monitor; SAPHIR- UtilDB).

Instrumente de lucru proprii sistemelor informatice de gestiune a restaurantelor: note de plată, bonuri comandă, ordine de plată, borderouri încasări, rapoarte, liste de meniu şi reţetare, liste inventar, borderou vânzări, N.I.R

Înregistrarea documentelor cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a restaurantelor: inregistrarea vânzărilor, plăţilor, transferurilor între mese, materiilor prime, materialelor, producţiei, listei meniu, reţetare, reţete, consumabile, furnizori, clienţi

Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a restaurantelor: încasări/plăti furnizorii, consumul de materii prime şi materiale consumabile, N.I.R lunar/anual, balanţă stocuri, evidentă clienţi fideli şi datornici, situaţia stocurilor cantitativ-valorice

Compararea metodelor tradiţionale cu cele moderne: criterii de


55



comparare: timp de rezolvare; resurse; condiţii de aplicabilitate

Sistemul de vânzări şi gestiune a restaurantelor “SAPIHIR – Restaurant”

Modulele informatice, ale sistemul de vânzări şi gestiune a restaurantelor “SAPIHIR – Restaurant”: SAPHIRPOS – modul vânzări; SAPHIRGEST – modul gestiune (modul rapoarte inclus); SAPHIR - Manager – modul managerial; SAPHIR - Monitor – modul monitorizare comenzi; SAPHIR- UtilDB – utilizator întreţinere bază de date.

Instrumentelor de lucru proprii modulelor informatice de gestiune a restaurantelor: SAPHIRGEST - liste de meniu şi reţetare,centralizatoare de vânzări şi

cumpărări, centralizatoare de consum materii prime liste inventar, borderou vânzări,

SAPHIR – Manager - rapoarte încasări pe secţii, rapoarte pe unitate, rapoarte privind gradul de ocupare, etc.

SAPHIR - Monitor - fişe comenzi;SAPHIR- UtilDB - ferestre ce permit compararea, repararea şi

salvarea datelor. Înregistrarea datelor cu ajutorul modulelor informatice de gestiune a

restaurantelorSAPHIRPOS - plăţilor, comenzilor, plata cu sau fără discount - uri,

încasări, transferurile între mese, retururile, vânzărileSAPHIRGEST - meniul şi reţetele, vânzările şi cumpărările,

consumul de materii prime, stocurile,consumabileleSAPHIR - Manager - încasări pe secţii, ospătari, pe unitate, gradul de

ocupare,SAPHIR - Monitor - comenzile la secţii;SAPHIR- UtilDB – date ce permit compararea, repararea şi salvarea

datelor Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul subsistemelor informatice de

gestiune a restaurantelorSAPHIRPOS - borderou de încasări cu centralizarea notelor,rapoarte

despre vânzările lunare/anuale pe secţii, ospătari, moduri plată, realizări ospătari,situaţia retururilor, etc.

SAPHIRGEST – nomenclator de produse, liste de meniu şi reţetare, centralizatoare de vânzări şi cumpărări lunare/anuale, situaţia stocurilor cantitativ-valorice, balanţa stocurilor

SAPHIR - Manager – rapoarte încasări pe secţii lunare/anuale, rapoarte pe unitate lunare/anuale, rapoarte privind gradul de ocupare lunar/anual

SAPHIR - Monitor – fişe comenzi lunare/anuale.SAPHIR- UtilDB – ferestre ce permit compararea, repararea şi

salvarea datelor lunare/anuale.


56



Conţinuturile modulului „Sisteme informatice de gestiune în restaurante” vor fi abordate de

către profesorul economist în orele de laborator tehnologic şi instruire practică.



exerciţiul, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc. Pentru atingerea competenţelor,

activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului „Sisteme informatice de gestiune în restaurante”

instruirea tehnologică şi instruirea practică se pot realiza cu profesorul de specialitate, în laboratorul de

specialitate şi la agentul economic.


de la punctul III.



Competenţe Conţinut tematic Metode de predare / învăţare recomandate


Informaţii privind activitatea economică a restaurantelor

Surse de informaţii: primare: documente clienţi, documente contabile,

Introduce datele in diferite sisteme informatice: SMARTPOS; SMARTRES; MagicPOS; SAPHIR-REST;

Prezentarea situaţiilor finale realizate: centralizarea vânzărilor, costului totale la materiile prime achiziţionate, emitere N.I.R/N.P.R, inventariere, închidere de lună, borderouri, note de plată, situaţie vânzări, rapoarte financiare şi de gestiune, rapoarte de contabilitate

ExplicaţiaDemonstraţiaLucrul în echipă Utilizarea calculatorului şi a softurilor de specialitateExerciţii aplicative;Rezolvarea de problemeStudiu de cazAnaliză, sinteză


Sisteme informatice de gestiune în activitatea de restauraţie

Sisteme informatice de gestiune în activitatea restaurantului: SAPHIR - Restaurant (SAPHIRPOS; SAPHIRGEST; SAPHIR- Manager; SAPHIR-Monitor; SAPHIR- UtilDB).

Instrumente de lucru proprii sistemelor informatice de gestiune a restaurantelor: note de plată, bonuri comandă, ordine de plată, borderouri încasări, rapoarte, liste de meniu şi reţetare, liste inventar, borderou vânzări, N.I.R

Înregistrarea documentelor cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a restaurantelor: inregistrarea vânzărilor, plăţilor, transferurilor între mese, materiilor prime, materialelor,

Explicaţia

Demonstraţia

Lucrul în echipă

Utilizarea calculatorului şi a softurilor de specialitate

Exerciţii aplicative;Rezolvarea de probleme


57


producţiei, listei meniu, reţetare, reţete, consumabile, furnizori, clienţi

Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a restaurantelor: încasări/plăti furnizorii, consumul de materii prime şi materiale consumabile, N.I.R lunar/anual, balanţă stocuri, evidentă clienţi fideli şi datornici, situaţia stocurilor cantitativ-valorice

Compararea metodelor tradiţionale cu cele moderne: criterii de comparare: timp de rezolvare; resurse; condiţii de aplicabilitate

Studiu de caz

Analiză, sinteză


Sistemul de vânzări şi gestiune a restaurantelor “SAPIHIR – Restaurant”

Modulele informatice, ale sistemul de vânzări şi gestiune a restaurantelor “SAPIHIR – Restaurant”: SAPHIRPOS – modul vânzări; SAPHIRGEST – modul gestiune (modul

rapoarte inclus); SAPHIR - Manager – modul managerial; SAPHIR - Monitor – modul monitorizare

comenzi; SAPHIR- UtilDB – utilizator întreţinere bază de

date. Instrumentelor de lucru proprii modulelor

informatice de gestiune a restaurantelor: SAPHIRGEST - liste de meniu şi

reţetare,centralizatoare de vânzări şi cumpărări, centralizatoare de consum materii prime liste inventar, borderou vânzări,

SAPHIR – Manager - rapoarte încasări pe secţii, rapoarte pe unitate, rapoarte privind gradul de ocupare

SAPHIR - Monitor - fişe comenzi;SAPHIR- UtilDB - ferestre ce permit

compararea, repararea şi salvarea datelor. Înregistrarea datelor cu ajutorul modulelor

informatice de gestiune a restaurantelorSAPHIRPOS - plăţilor, comenzilor, plata cu sau

fără discount - uri, încasări, transferurile între mese, retururile, vânzările, etc.

SAPHIRGEST - meniul şi reţetele, vânzările şi cumpărările, consumul de materii prime, stocurile,consumabilele,

SAPHIR - Manager - încasări pe secţii, ospătari, pe unitate, gradul de ocupare, etc.

SAPHIR - Monitor - comenzile la secţii;SAPHIR- UtilDB – date ce permit compararea,

repararea şi salvarea datelor Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul

subsistemelor informatice de gestiune a restaurantelor

Explicaţia

Utilizarea calculatorului şi a softurilor de specialitate

Demonstraţia

Lucrul în echipă



Studiu de caz

Analiză, sinteză


58


SAPHIRPOS - borderou de încasări cu centralizarea notelor,rapoarte despre vânzările lunare/anuale pe secţii, ospătari, moduri plată, realizări ospătari,situaţia retururilor

SAPHIRGEST – nomenclator de produse, liste de meniu şi reţetare, centralizatoare de vânzări şi cumpărări lunare/anuale, situaţia stocurilor cantitativ-valorice, balanţa stocurilor

SAPHIR - Manager – rapoarte încasări pe secţii lunare/anuale, rapoarte pe unitate lunare/anuale, rapoarte privind gradul de ocupare lunar/anual, etc.

SAPHIR - Monitor – fişe comenzi lunare/anuale.SAPHIR- UtilDB – ferestre ce permit

compararea, repararea şi salvarea datelor lunare/anuale.







scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei. Promovarea modulului este demonstrată prin

atingerea tuturor competenţelor specificate în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.






încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională.











59




realizat de acesta.



competenţe.






Probe de evaluare

a Culege date din diferite surse

Surse de informaţii: - primare: documente clienţi, documente

contabile, etc.

orale/practice

b Introduce datele in sistemul informatic

Sisteme informatice: - SMARTPOS; - SMARTRES; - MagicPOS;- SAPHIR-REST;.

orale/practice

c Prezintă situaţiile finale realizate

Situaţii finale:- - centralizarea vânzărilor, costului totale la

materiile prime achiziţionate,- emitere N.I.R/N.P.R,- inventariere, închidere de lună,- borderouri, note de plată, situaţie vânzări,

rapoarte financiare şi de gestiune,- rapoarte de contabilitate, etc.

orale/practice


60





a Identificarea sistemelor informatice de gestiune în activitatea restaurantului

Sisteme informatice: - SAPHIR - Restaurant

(SAPHIRPOS; SAPHIRGEST;- SAPHIR- Manager; - SAPHIR - Monitor; - SAPHIR- UtilDB).

Practice/orale

b Utilizarea instrumentelor de lucru proprii sistemelor informatice de gestiune a restaurantelor

Instrumente de lucru:- note de plată, - bonuri comandă, - ordine de plată, - borderouri încasări, - rapoarte, - liste de meniu şi reţetare, - liste inventar, - borderou vânzări, N.I.R,.

Practice/orale

c Înregistrarea documentelor cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a restaurantelor

Înregistrarea: - vânzărilor, - plăţilor, - transferurilor între mese, - materiilor prime, - materialelor, - producţiei, - listei meniu, - reţetare, reţete, - consumabile, - furnizori, - clienţi.

Practice/orale

d Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a restaurantelor

Situaţii finale: - încasări/plăti furnizorii, - consumul de materii prime şi

materiale consumabile,- N.I.R lunar/anual, - balanţă stocuri, - evidentă clienţi fideli şi datornici, - situaţia stocurilor cantitativ-

valorice.

Practice/orale

e Compararea metodelor tradiţionale cu cele moderne

Criterii de comparare:- timp de rezolvare; - resurse;- condiţii de aplicabilitate

Practice/orale/scrise


61





Probe de evaluare

a Identificarea modulelor informatice, ale sistemul de vânzări şi gestiune a restaurantelor “SAPIHIR – Restaurant”

Module informatice:- SAPHIRPOS – modul vânzări;- SAPHIRGEST – modul gestiune (modul rapoarte

inclus);- SAPHIR - Manager – modul managerial;- SAPHIR - Monitor – modul monitorizare comenzi;- SAPHIR- UtilDB – utilizator întreţinere bază de

date.

Orale/ Scrise/practice

b Utilizarea instrumentelor de lucru proprii modulelor informatice de gestiune a restaurantelor

Instrumente de lucru:- SAPHIRGEST - liste de meniu şi

reţetare,centralizatoare de vânzări şi cumpărări, centralizatoare de consum materii prime liste inventar, borderou vânzări

- SAPHIR – Manager - rapoarte încasări pe secţii, rapoarte pe unitate, rapoarte privind gradul de ocupare,

- SAPHIR - Monitor - fişe comenzi;- SAPHIR- UtilDB - ferestre ce permit compararea,

repararea şi salvarea datelor.

Orale /practice

c Înregistrarea datelor cu ajutorul modulelor informatice de gestiune a restaurantelor

Înregistrarea:- SAPHIRPOS - plăţilor, comenzilor, plata cu sau

fără discount - uri, încasări, transferurile între mese, retururile, vânzările, etc.

- SAPHIRGEST - meniul şi reţetele, vânzările şi cumpărările, consumul de materii prime, stocurile,consumabilele, etc.

- SAPHIR - Manager - încasări pe secţii, ospătari, pe unitate, gradul de ocupare

- SAPHIR - Monitor - comenzile la secţii;- SAPHIR- UtilDB – date ce permit compararea,

repararea şi salvarea datelor.

Orale /practice

d Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul subsistemelor informatice de gestiune a restaurantelor

Situaţii finale: - SAPHIRPOS - borderou de încasări cu

centralizarea notelor,rapoarte despre vânzările lunare/anuale pe secţii, ospătari, moduri plată, realizări ospătari,situaţia retururilor

- SAPHIRGEST – nomenclator de produse, liste de meniu şi reţetare, centralizatoare de vânzări şi cumpărări lunare/anuale, situaţia stocurilor cantitativ-valorice, balanţa stocurilor,

- SAPHIR - Manager – rapoarte încasări pe secţii lunare/anuale, rapoarte pe unitate lunare/anuale, rapoarte privind gradul de ocupare lunar/anual,

- SAPHIR - Monitor – fişe comenzi lunare/anuale.- SAPHIR- UtilDB – ferestre ce permit compararea,

repararea şi salvarea datelor lunare/anuale.

Orale /practice


62


Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:



Cp (c) - Prezintă situaţiile finale realizate

Aplicaţie:

Realizaţi într-unul din sistemele informatice de gestiune studiate, situaţia finală a vânzărilor din

ziua de …., introducând următoarele note de plată:

Nota de plată TOTALMasa nr. 3 băuturi 100.000lei

preparate 450.000lei550.000lei

Masa nr. 2 băuturi 900.000leipreparate 1450.000lei

1.350.000lei

Masa nr. 7 băuturi 700.000leipreparate 850.000lei

1.550.000lei

Masa nr. 12 băuturi 600.000leipreparate 4.100.000lei

4.700.000lei

Masa nr. 6 băuturi 1.000.000leipreparate 11.450.000lei

12.450.000lei

Fişă de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:



Cp (d) - Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a

restaurantelor.

Aplicaţie:

Realizaţi în sistemul informatic de gestiune SAPHIR – Restaurant N.I.R din ziua 13.04

înregistrând următoarele facturii:

Denumire furnizor Nr./ Data Denumire produse

UM Cantitate Preţ unitar

TVA Valoare totala

S.C. DOLI S.RL 123/13.04 Băuturi răcoritoare

buc 100 10.000 1.000.000

S.C. MOLI S.RL 457/12.04 Băuturi alcoolice

buc 10 100.000 1.000.000


63


Fişă de evaluareNume candidat:

Nume evaluator:



Cp (a) - Identificarea modulelor informatice, ale sistemul de vânzări şi gestiune a

restaurantelor “SAPIHIR – Restaurant”

Aplicaţie:

Identifică modulele informatice, ale sistemul de vânzări şi gestiune a restaurantelor “SAPIHIR –

Restaurant

RĂSPUNS: Module informatice: - SAPHIRPOS – modul vânzări;- SAPHIRGEST – modul gestiune (modul rapoarte inclus);- SAPHIR - Manager – modul managerial;- SAPHIR - Monitor – modul monitorizare comenzi;- SAPHIR- UtilDB – utilizator întreţinere bază de date.





evaluare.






parcursul probei





portofoliile.




64

Curric Asist Gestiune currila post liceal

Documents

Transcript of Curric Asist Gestiune currila post liceal