Curierul de Sud

CURIERULde SudMiercuri, 21 septembrie 2011, Nr. 5 1

CURIERULde Sud

Mi

J

V

S

D

L

+14 +25

+14 +25

+12 +26

+15 +24

+15 +23

+13 +23

21 septembrie

22 septembrie

23 septembrie

24 septembrie

25 septembrie

26 septembrie

Preţul: 3 leiMiercuri, 21 septembrie 2011, Nr. 5Săptămânal independent de informaţii şi opinii

CURIERULZ i a r u l c a r e t e r e p r e z i n t ă !

de Sud

Plopul - un me-dicament mira-culos

Plopul negru şi plopul alb, au trăsă-turi asemănătoare şi cunosc utilizări terapeutice identice.Mugurii de plop con-ţin uleiuri esenţiale, flavonoide, flavonoli, flavonone, salicină, salicortină, derivaţi benzoici.

pag. 3 pag. 4-5 pag. 7 pag. 9

METEO pentru r-nul Cahul

Educaţia nu e doar a şcolii

Sâmbătă, 10 sep-tembrie, vicecomisa-rul Serghei Tarasov, însoţit de colegul său de muncă Iurie Cio-banu, a depus bani pentru instalarea bustului lui Grigore Vieru în Parcul cen-tral al oraşului.

“Când am crezut că mor, am scris o scrisoare pentru copii şi am pus-o în Bi-blie...”

În Slobozia Mare sănătatea arată rău...

În urma evaluării sănătăţii populaţiei din localitatea Slobo-zia Mare a raionului, responsabilii din cadrul Centrului de Sănătate Publică Ca-hul au constatat că situaţia în acest do-meniu este mai mult decât îngrijorătoare.

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei 1 lună 3 luniPM33333

Curierul de Sud 12 lei 36 lei

Mergeţi la Oficiul poştal din localitatea Dumneavoastră şi abonaţi-vă la Curierul de Sud - unicul ziar raional din

Cahul.Abonamentul pentru octombrie poate fi perfectat până pe 25 septembrie 2011.

USD 11.6883EUR 15.9709RON 3.7330UAH 1.4601RUB 0.3780

Curs valutar BNM din 20.09.2011

„Avem şoferi indisciplinaţi şi iresponsabili ...”

Un interviu cu Dumitru BERDILĂ, şeful Poliţiei rutiere Cahul, despre sigu-ranţa circulaţiei ruti-ere, condiţiile de ac-tivitate a poliţiştilor şi iresponsabilitatea şoferilor.

pag. 3

100.000 de lei obţinuţi prin escrocherie

O femeie, în vârstă de 31 de ani, din oraşul Cahul, a fost reținută zilele trecute de poliţie fiind suspectată de escrocherie. Sub pre-textul angajării la serviciu, femeia a reuşit să încaseze de la 340 de persoane peste 100.000 lei. pag. 2

Încadrându-se în campania de colectare a resurselor financiare pentru instalarea unui bust al poetului Grigore Vieru în parcul ce-i poartă numele, în seara zilei de miercuri, 21 sep-tembrie, începând cu ora 17.30, Teatrul Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul va prezenta spectacolul „Se caută un bărbat pentru o femeie”, suma încasată de la vânzarea biletelor urmând a fi donată pentru edificarea bustului poetului. Preţul biletului – 25 lei

Invitaţie la teatru!

Sute de istorii, una mai tragică decât alta. Voluntarii Cen-trului Psihosocial din Vulcăneşti trec prin inima lor soarta fie-cărui beneficiar şi se bucură ca pentru un membru al familiei...

CURIERULde Sud Miercuri, 21 septembrie 2011, Nr. 52

CRONICA POLIŢIENEASCĂ

Poliţiştii cahuleni i-au reţinut, în preajma iazului de lân-gă satul Moscovei, pe cetăţenii Victor G. din r. Cantemir şi Tudor C. din r. Ştefan Vodă, care transportau, spre o desti-naţie necunoscută, uin cal şi o vacă.

Ulterior, în urma măsurilor întreprinse de reprezentanţii forţelor de ordine, s-a stabilit că animalele au fost furate din gospodăria lui Ion N. din satul Cucoara, raionul Cahul şi urmau să fie vândute de către infractori.

Autorii furtului riscă o pedeapsă de până la 4 ani de în-chisoare.

Patru locuitori ai satului Zârneşti au fost reţinuţi de către colaboratorii de poliţie din Cahul. Cetăţenii Petru L., Dan P., Constantin P. şi Mihail C. au sustras un scuter de la Ale-xandru V. din satul Cucoara, Cahul.

Aceştia riscă aceeaşi pedeapsă ca şi hoţii de cai din infor-maţia precentă: 4 ani după gratii.

Este calul, nu e calul...

Scuterul... pe urma calului?

O femeia, în vârstă de 31 de ani, din oraşul Cahul, a fost reținută zilele trecute de poliţie fiind suspectată de es-crocherie. Pe parcursul a şase luni, sub pretex-tul angajării la serviciu, femeia a reuşit să înca-seze de la 340 de per-soane peste 100.000 lei.

Femeia avea un scenariu bine definit. Astfel, plasa un aviz în sursele mass-media locale precum că angajează per-soane la muncă pentru comercializarea produselor curative ale unei companii cu sediul în oraşul Cahul. După ce dori-torii păreau a fi interesați, urma planul meschin: afacerista îi atrăgea să participe la un curs de instruire de 3 zile, după care să procure 2 cărţi a câte 50 de lei şi să încheie un con-tract de muncă, contra sumei de 140 lei.

Mai mult, solicitanții de a se angaja trebuiau să achite 4.200 lei pentru locul vacant propriu zis şi 250 lei pentru investigaţii medicale. Doar după aceste investiții ilegale, persoanele puteau procura produsele companiei pentru a le face publicitate şi a le comercializa ulterior.

În cadrul percheziţiei efectuate în oficiul companiei, ofițerii Direcției de investigare a fraudelor a Departamen-tului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, au stabilit că, încăsarea banilor se efectua fără eliberarea bonurilor de plată, iar cele trei exemplare a contractului încheiat rămâ-neau la Asociaţie.

În acest caz a fost iniţiată o cauză penală, pentru care legislaţia prevede o pedeapsă cu amendă în mărime de la 4.000 la 10.000 lei sau închisoare pe un termen de până la 3 ani.

100.000 de lei obţinuţi prin escrocherie

Angajaţii Direcției poliție în transport a Departamen-tului de poliţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, au documentat în flagrant delict un cetăţean de 42 de ani, din oraşul Basarabeasca. Tipul a fost surprins de forțele de ordine în momentul în care încărca circa 3 tone de me-tal de la calea ferată, într-un autocamion de model „CA-MAZ-55102”. Solicitat de poliție, aceasta nu a putut pre-zenta niciun act de provenienţă a fierului uzat, declarând că l-a colectat ilegal de la persoane necunoscute. Costul fierului se ridică la cifra de 6800 lei. Poliția presupune că fierul a fost sustras de la calea ferată din apropierea localității bărbatului.

Un caz de furt de la calea ferată a fost înregistrat în ra-ionul Ungheni. Suspecţii, trei locuitori ai satului Pârliţa, cu vârsta cuprinsă între 34 şi 36 ani, au sustras de la ca-lea ferată din localitate şine, fierul sustras fiind estimat la suma de 1500 lei.

Actualmente, în amblele cazuri angajaţii DPT DP MAI acumulează toate probele necesare în vederea stabilirii tuturor circumstanţelor şi provenienţei mărfii precum şi atragerii la răspundere a persoanelor implicate.

Centrul de presă al DP MAI

Furt la calea ferată

Astăzi, aproape nimeni nu ştie că, în 1963, un ţă-ran din satul Lărguţa, raio-nul Cahul, azi Cantemir, a găsit o comoară care consta dintr-un vas de aur şi 21 de monede.

Fiecare monedă cântă-rea 8,564 grame. Masa to-tală a obiectelor de aur a fost de 437,910 grame, de proba 958, având o vechi-me de 2300 ani. Istoria ne-a fost povestită de Gheorghe Raicu, ţăran din Lărguţa, feciorul lui Dumitru Raicu, cel care a găsit comoara.

Era în timpul verii. Tatăl său, Dumitru Raicu, se afla la păscut vacile împreună cu fiica sa cea mai mare, Ileana. La un moment dat, în apropierea Dealului Vul-turului, el a observat că străluceşte ceva. Când s-a apropiat, a dat de comoară. „Probabil, ploile au spălat dealul şi comoara a apărut la suprafaţă”, zice Gheorghe Raicu. Degrabă, Dumitru Raicu s-a adresat socrului său, Grigore Gârnu, tatăl regretatului Mihai Gârnu, care era preşedinte al Sovi-etului sătesc. Acesta a sunat autorităţilor din Chişinău.

La faţa locului a venit un specialist, arheologul A. Nudelman, care a studiat comoara, fără să precizeze valoarea ei şi a predat-o la Muzeul Naţional de Arhe-ologie şi Istorie, ca ulterior

să fie trecută la Muzeul Na-ţional de Etnografie şi Is-torie Naturală. Mai târziu, în cartea „Topografia kla-dov i nahodok edinicinâh monet”, apărută la Editura „Cartea Moldovenească” din Chişinău în 1969, Nu-delman a scris despre im-portanţa acestei comori.

Potrivit lui, monedele sunt din epoca elinismului, pe ele fiind reproduse chi-purile împăraţilor mace-doneni Filip al II, Alexan-dru III şi Filip III, precum şi a celui trac - Lizimah. Autorul constată că, în a doua jumătate a secolului IV şi începutul secolului III înaintea erei noastre, în legătură cu extinderea Ma-cedoniei, în spaţiul pruto-nistrean au apărut monede de aur cu chipurile acestor monarhi. El, însă, crede că nu toate monedele de aur au ajuns în acest teritoriu ca urmare a relaţiilor co-mercial-economice dintre coloniile locale şi greco-macedoneni. O parte din ele, afirmă savantul, puteau să apară ca trofee de război sau ca tribut plătit de ora-şele-colonii. Asemenea co-mori au fost găsite în satul Anadol din sudul Basara-biei şi în mai multe locali-tăţi din România. Vasul de aur găsit de Dumitru Raicu cântăreşte 258,020 grame, iar cele 21 de monede - 179,890 grame.

„Tata a fost amăgit de că-tre puterea sovietică”

„Pe atunci, tata nu ştia că pentru faptul că a găsit o comoară, trebuie să i se plătească, potrivit legisla-ţiei, o recompensă de 25% din valoarea obiectelor. El a fost amăgit de puterea so-vietică”, susţine Gheorghe Raicu. Mai mult, în 1978, nişte agenţi KGB au venit să fotografieze casa şi în-treaga gospodărie a tatălui său şi să afle dacă el n-a as-cuns din monede, ca să le vândă şi să se căpătuiască cu ceva. Ce-i drept, Dum-tiru Raicu a fost distins cu o diplomă a Sovietului Su-prem al RSSM, despre el fiind turnat şi un film do-cumentar.

În căutarea comorii şi a recompensei

Dumitru Raicu s-a stins în 1984. Abia acum, în 2011, feciorul său, Ghe-orghe Raicu, a decis să-i facă dreptate. El a adresat Ministerului de Finanţe un demers, cu cererea să i se achite datoria pe care o are statul faţă de tatăl său - 25% din valoarea como-rii. Iată răspunsul pe care l-a primit pe 18 februarie 2011: „Dreptul persoanei care a descoperit şi a pre-dat monedele din aur de a

beneficia de o recompensă în proporţie de 25% din costul obiectelor de valoa-re predate a fost reglemen-tat de prevederile art. 145 din Codul Civil al RSSM din 26 decembrie 1964. Din adresarea dvs. rezultă că comoara a fost depista-tă în 1963. Prin urmare, e necesar de a atrage atenţia la faptul că legea civilă nu are caracter retroactiv şi nu poate fi aplicată unor fap-te juridice apărute anterior intrării în vigoare a aceste-ia. Astfel, în contextul celor relatate mai sus, conside-răm că cerinţele Dvs. nu pot fi satisfăcute”.

Evident, Gheorghe Ra-icu nu este satisfăcut de răspuns şi este gata să lupte până-n pânzele albe. Mai ales că, afirmă dumnealui, Raisa Tabuică, şefa Secţiei patrimoniu de la Muzeu-lui de Etnografie şi Istorie Naturală, i-ar fi confirmat faptul că obiectele din aur se află în colecţiile insti-tuţiei, însă acestea nu sunt expuse, riscul fiind prea mare, datorită valorii lor destul de preţioase. Gheor-ghe Raicu, însă, nu e sigur că obiectele din aur nu au fost falsificate şi vrea să afle un răspuns pe potrivă şi la această întrebare.

Sursa: timpul.mdUn articol de:

Nicolae ROIBU

În căutarea comorii de la Lărguţa

Decupează acest talon şi adu-l la Oficiul poştal din localitatea ta sau la redacţia zi-arului “Curierul de Sud” şi întreg raionul Cahul va vedea anunţul sau felicitarea ta

TA L O N pentru anunţuri şi felicitări

(Numele, prenumele) Adresa, telefon

Conţinutul anunţului / felicitării


Curierul de Sud: D-le Berdilă, sunt în siguranță conducătorii auto care cir-culă pe drumurile din peri-metrul raionului Cahul? Ce le-ar putea pune în pericol viața?

Dumitru BERDILĂ: Situația pe traseele raionu-lui este alarmantă. Chiar dacă în primele opt luni şi jumătate ale anului curent atestăm o diminuare a nu-mărului accidentelor ruti-ere în raport cu perioada similară a anului precedent, trebuie să recunoaştem că

„Avem şoferi indisciplinaţi şi iresponsabili ...”

avem de a face cu şoferi indisciplinați şi iresponsa-bili, care nu respectă regulile de circulație. De la începutul anului au fost înregistrate 197 de accidente, în care au fost traumatizate 83 de per-soane şi au decedat 8. Cele mai multe dintre ele au avut loc în oraşul Cahul, în sate-le Colibaşi, Văleni, Slobozia Mare.

C.S: Care sunt cele mai frecvente cauze ale producerii accidentelor rutiere?

D.B: Viteza excesivă şi

conducerea mijlocului de transport în stare de ebrieta-te. Fiecare al doilea accident rutier are loc din cauza con-sumului de băuturi spirtoase a celor care se află la volan. Ei îşi pun în pericol atât viața proprie, cât şi a celorlalți participanți la trafic.

C.S: O bună parte a societății manifestă o atitu-dine lipsită de respect față de polițişti, inclusiv față de cei din Poliția Rutieră. Vă de-ranjează această situație, ar putea fi schimbată?

D.B: În prezent colabora-torii Poliției Rutiere se află în vizorul tuturor. Cine vrea îi filmează şi-i ridică în vârf de băț, din această cauză nu sunt mulți doritori de a lucra la noi. Securitatea circulației rutiere pe traseele raionului este asigurată doar de patru colaboratori, în timp ce sta-tele de personal permit să fie angajați zece. În situația în care nu ni se oferă cantitatea necesară de benzină pentru a patrula arterele rutiere, nu ni se creează condițiile nece-sare pentru o activitate efi-cientă, e dificil să facem față exigențelor.

C.S: Cum este dotată Poliția Rutieră? Se întâm-

plă ca poliţiştii, atunci când patrulează traseele, să fie depăşiți de anumite situații?

D.B: Se întâmplă în mod frecvent. Trei din cele patru maşini de marca Jiguli pe care le avem în dotare sunt mai vechi de zece ani şi nu dezvoltă o viteză mai mare de 80 de kilometri pe oră. Polițiştii antrenați în acțiuni de urmărire a unor automo-bile mult mai performante n-au nicio şansă. Maşinile noastre nu sunt dotate cu dispozitive pentru contro-larea gradului de alcool în sânge, măsurarea vitezei de deplasare a vehiculelor. Avem un singur vitezome-tru, dar la moment nici acela nu funcționează. Şi atunci cum ar putea polițistul să demonstreze vina conducă-torului auto aflat în stare de ebrietate la volan, dacă nu poate să-i facă testul la alco-olemie, nu poate să-i măsoa-re viteza de circulație?

C.S: Ce pedepse riscă şo-ferii care se află în stare de ebrietate la volan?

D.B: Celor care au o alco-olemie de peste 0,40 grade li se intentează dosare penale. De la începutul anului au fost inițiate acțiuni penale

împotriva la 31 de şoferi. Dosarele au fost remise instanței de judecată, care pronunță sentințele.

C.S: În preajma lui 1 sep-tembrie pe străzile din oraş au fost renovate trecerile pietonale. Chiar dacă sunt proaspăt vopsite, şoferii tot se fac a nu le vedea. Ați încercat să-i sensibilizați?

D.B: Regulile de circulație în aceste locuri sunt respec-tate numai dacă polițiştii se află prin preajmă. Colabora-torii Poliției Rutiere nu pot să păzească toate cele 36 de tre-

ceri pietonale din oraş. Am menționat deja că avem con-ducători auto indisciplinați şi iresponsabili. Cred că am-plasarea pe părțile carosabile în locurile cu trafic intens a denivelărilor artificiale i-ar determina pe cei aflați la vo-lan să reducă din viteză şi să se conformeze regulilor de circulație. Primăria oraşului intenționează să facă acest lucru în viitorul apropiat.

C.S: D-le Berdilă, vă mulțumesc pentru interviu.

Pentru conformitate,Agripina HIOARĂ

Joi, 15 septembrie, în incinta Centrului Pro-Eu-ropa Cahul, a avut loc o masă rotundă, organizată de DVV international - In-stitutul pentru Colaborare Internaţională a Asociaţiei Germane a Universităţilor Populare. Evenimentul a urmărit identificarea unor organizaţii neguvernamen-tale interesate de a consti-tui un nucleu regional la sud pentru a promova şi re-aliza activităţi de educaţie a adulţilor. Conferinţa de Lansare a Proiectului DVV international Moldova a avut loc în noiembrie 2010, iar organizaţia şi-a propus să-şi extindă activitatea în

nordul şi sudul ţării. DVV internaţional îşi desfăşoară activitatea în peste 40 de ţări. Activitatea Asociaţiei Obşteşti DVV internatio-nal Moldova este susţinută financiar de către Minis-terul Federal al Germaniei pentru Cooperare şi Dez-voltare Economică (BMZ), precum şi din alte proiecte şi iniţiative europene. Ina-ugurarea proiectului în Moldova presupune mobi-lizarea actorilor din dome-niul serviciilor de formare pentru adulţi întru genera-rea unui dialog constructiv între factorii de decizie şi practicienii din domeniu pentru crearea unui sistem

durabil de EDUCAŢIE a ADULŢILOR după mode-lul european al universită-ţilor populare. La activitate au participat cca 10 din cele mai active ONG-uri din raionul Cahul în domeniul social şi educaţie, care ur-mează să conlucreze pentru elaborarea unor programe sau proiecte comune cu beneficiari de diferite vâr-ste şi din diferite categorii sociale, cu toţii apreciind pozitiv iniţiativa DVV in-ternational Moldova, care oferă noi oportunităţi de dezvoltare pentru regiunea noastră. „În scopul realiză-rii obiectivului de bază care constă în reducerea gradu-

lui de sărăcie prin educaţie, Asociaţia Obştească DVV international Moldova îşi propune să acţioneze pe trei direcţii de intervenţie”, menţionează Adela Scuta-ru-Guţu, directorul proiec-tului în Moldova, prezentă la eveniment. Prima direc-ţie constă în dezvoltarea cursurilor şi programelor de EDUCAŢIE a ADUL-ŢILOR centrate pe nevoile concrete ale păturilor soci-almente vulnerabile. Pentru implementarea proiectelor vom edifica parteneriate cu instituţii şi organizaţii şi vom investi în consolidarea performanţei instituţiona-le a partenerilor. Ne vom

implica activ în activităţi de informare şi mobiliza-rea publicului în perfecţi-onarea cadrului legislativ şi dezvoltarea de politici via-bile în domeniu”. „Dorim să promovăm în Republica Moldova o cultură a educa-ţiei permanente”, a precizat Violeta Dumitraşcu, coor-donator de programe DVV international Moldova, „să scoatem educaţia din pre-rogativa exclusivă a şcolii – să o facem un bun şi un produs al întregii societăţi - de la tineri la seniori”.

Nicolae DANDIŞDirector, Centrul

Pro-Europa Cahul

EVENIMENT

Un interviu cu Dumitru BERDILĂ, şeful Poliţiei rutiere Cahul, despre siguranţa circulaţiei rutiere, condiţiile de activitate a poliţiştilor şi iresponsabilitatea şoferilor.

Educaţia trebuie scoasă din preroga-tiva exclusivă a şco-lii şi să devină un bun al întregii soci-etăţi - de la tineri la seniori.

Aşa consideră reprezentanţii DVV international - Insti-tutul pentru Colabo-rare Internaţională a Asociaţiei Germane a Universităţilor Po-pulare, care îşi pro-pun mobilizarea ac-torilor din domeniul serviciilor de forma-re pentru adulţi.

Educaţia nu e doar a şcolii


“Când am crezut că mor, am scris o scrisoare pentru copii şi am pus-o în Biblie...”

ŞTIRI DIN ŢARĂCampionul Şoltoianu SUSPECTAT că l-a ÎMPUŞCAT pe Stratulat! Este a doua victimă a sa!

Campionul Moldovei la kick-boxing, Ion Şoltoianu, este unul dintre suspecți în cazul omorului care a avut loc la terasa restaurantului Galaxy din Chişinău. Despre aceasta anunță PublikaTV, care face trimitere la reprezentanți ai Procuraturii Municipiului Chişinău.

Potrivit sursei, persoana ucisă, Ion Stratulat, ar fi ginerele Generalului Nicolae Alexei.

Timpul.md scrie că omorul ar avea legătură cu asasinarea lui Igor Basarab. În 2003, Şoltoianu a fost la un pas de puşcărie. A ajuns în faţa instanţei, după ce l-a împuşcat mortal pe un presupus lider criminal de etnie romă (poreclit Djambat), cu o armă pe care o deţinea ilegal. Incidentul a avut loc în public, într-un cazinou din Chişinău. Judecătorii au stabilit că Şolto-ianu a tras în legitimă apărare şi a fost achitat. În dosarul cu privire la omorul lui Igor Basarab, Şoltoianu a figurat ca martor printre persoanele suspecte.

Amintim că la 19 septembrie, în jurul orelor 13.00, la te-rasa restaurantului Galaxy, situată alături de teatrul Licurici şi vizavi de biblioteca națională din Chişinău, a fost împuşcat mortal Ion Stratulat - fost colaborator al departamentului pen-tru combaterea crimei organizate. Versiunea poliției spune că Stratulat ar fi servit prânzul cu încă doi indivizi. La un moment dat, unul dintre ei a scos pistolul şi a efectuat câteva focuri de armă, omorându-l pe Stratulat. Ulterior, cei doi au fugit de la fața locului cu o maşinău BMW (potrivit altor surse, ar fi vorba de un Mercedes). Viceministrul de interne a declarat că persoana care se afla în compania autorului crimei a fost deja reținută.

Sursa: UNIMEDIA

Scandal INTERNAŢIONAL cu implicarea Moldovei!

Letonia spune că nicio companie de la Riga nu a transpor-tat un lot de armament din Moldova în Libia, ţară răvăşită de conflicte armate.

Postul de televiziune Euronews a difuzat o reacţie a auto-rităţilor letone, care spun că nicio companie din ţara lor nu a solicitat şi nu a primit licenţă de a exporta mărfuri, de orice fel, către Libia.

Ministerul de Externe de la Riga a ieşit cu o astfel de de-claraţie, după ce presa a scris că armamentul cu termenul ex-pirat, preluat din Moldova de un avion venit din Libia, l-ar fi transportat tot în această ţară, iar aeronava a fost trimisă de o companie letonă.

Purtătorul de cuvânt al MAE leton, Janis Silis, spune că Le-tonia nu încalcă decizia UE de a interzice transportarea muni-ţiilor în zonele afectate de conflicte armate.

Autorităţile de la Riga nu precizează însă dacă vreo compa-nie letona a preluat armamentul din Moldova, dar nu tocmai pentru a-l duce în Libia.

Sursa: http://stireazilei.md

Oficial: Putin și-a desemnat favoritul la Tiraspol

„Sunteți capabil să rezolvați problema Transnistriei”. Este o adresare a premierului rus, Vla-dimir Putin, adresată lui Anatol Kaminski, candidatul oficial al partidului „Obnovlenie” la aşa-numitele alegeri prezidențiale, care vor avea loc în decembrie la Tiraspol.

Adresarea se conține într-o scrisoare expediată de Putin sâmbătă, 17 septembrie, când Kaminski a fost desemnat drept candidat la alegeri în cadrul celui de-al 4-lea Congres al parti-dului.

„Strategia ambițioasă de dezvoltare a Transnistriei până în 2025 şi susținerea pe care o aveți de la o mare parte din populație oferă motive să cred că sunteți capabil să rezolvați problemele Transnistriei”, spune Putin în scrisoare.

Adresarea a fost citită la congres de către prim-vicepreşe-dintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Oleg Morozov. Din numele său, Morozov a declarat că „Rusia, ca şi mai înainte, va fi alături de Transnistria şi poporul transnistrean”.

Până acum, au anunțat că vor participa la aşa-zisele alegeri prezidențiale comunistul Oleg Horjan, liderul „Vozrojdenie“, Evgheni Şevciuc, dar şi actualul lider al republicii nerecunos-cute, Igor Smirnov. Acesta se află la şefia Transnistriei din toamna anului 1990.

sursa: jurnal.mdfoto: AFP

REPORTER SPECIAL

Primul soţ al Irinei a mu-rit în urma unui atac de cord pe când ea era însărcinată în luna a cincea. Pe atunci, trăiau în Ucraina. Când era pe patul de moarte, soţul i-a spus să nu plece de acolo, dar în scurt timp au murit frate-le şi părinţii lui, iar ea, fără susţinere şi simţind presiu-nea comunităţii, a lăsat casa de acolo şi s-a întors în Mol-dova. Aici trăia la mama. În aceeaşi casă cu sora sa, care era măritată şi mereu o lua peste picior. Cumnatul era împortiva ei. „Da ce, am s-o ţin pe sor-ta?”, le reproşa el adesea. Au dat-o afară în to-iul nopţii. „Măcar să fi fost o beţivă sau un om rău. Dar încercam mereu să le fac pe plac şi să nu fiu o povară”, povesteşte Irina, beneficiară la Centrul Psihosocial din Vulcăneşti.

„Irina, mai bine ia şi te mărită”

„În mijlocul nopţii am mers cu copilul peste dea-luri, prin vie, la apartamen-tul unor rude”, îşi aminteşte ea. Dar şi acolo nu se simţea în siguranţă. Trăia cu frică, pentru că era văduvă, iar nopţile veneau bărbaţi şi bă-teau la uşă. Într-o zi, ruda i-a spus: „Irina, mai bine ia şi te mărită”. Şi i-a făcut cunoş-tinţă cu un bărbat. După ce s-au căsătorit, a descoperit că soţului îi place băutura. Fura banii şi lucrurile din casă pentru a cumpăra bău-tură. După ce s-a născut cel de-al doilea copil al Irinei, a încercat să vândă chiar şi hăinuţa copilului. „Am răb-dat totul pentru că m-am măritat a doua oară şi îmi era ruşine de ce va zice lu-mea. Că iaca, şi cu acesta nu trăieşte. Pe urmă am rămas însărcinată. Dar am făcut avort. Această experienţă m-a distrus emoţional atât de mult, încât mi-am promis că orice s-ar întâmpla, nu voi mai face acest pas nicio-dată”, zice Irina.

Când a rămas însărcinată cu cel de-al treilea copil, fe-meile îi ziceau să facă avort, că nu-i trebuieşte. Dar nu s-a uitat la nimeni. După

naştere, soţul a trimis-o pe soacră să-i spună să-l lase la maternitate, să nu vină acasă cu dânsul. Presiunile psihice şi suferinţa morală prin care trecea au ţinu-o pe patul de spital mai mult timp. Ni-meni nu a venit să o viziteze, nici măcar mama sau suro-rile. „De parcă aş fi fost cea mai străină. Nu-mi trebuia nimic de la ei, doar o vor-bă bună”, povesteşte Irina. După ce a ieşit din spital şi-a găsit de lucru, nu a vrut să stea pe spatele soacrei. Soţul nu lucra. Iar zilele se scur-geau în acelaşi cerc vicios: băutură-scandal-băutură.

„Mă încui câteodată în casă şi plâng”

Din cauza stresului au apărut probleme de sănătate. „Când m-am îmbolnăvit, am crezut că am să mor. Şi am scris o scrisoare pentru co-pii, ca amintire. Le-am spus de ea şi că, atunci când nu voi mai fi, o vor găsi în Bi-blie. Nici nu am crezut că vor fi atât de emoţionaţi. După ce le-am citit-o, au alergat la mine, m-au îmbrăţişat şi au spus că nu au nevoie de altă mamă. Atunci am realizat că am pentru ce trăi.”

Întâmplător, a cunos-cut-o pe Nadejda Mocanu, psihologul şi coordonatorul Centrului Psihosocial din Vulcăneşti şi i-a povestit prin ce trece. Peste trei zile Nadejda Mocanu a îndrep-tat-o la Chişinău împreună cu copiii pentru tratament. Apoi, angajaţii centrului i-au găsit o casă unde să trăiască, au ajutat-o cu produsele ne-cesare. „Iarna căutam vreas-curi prin pădure. Doamna Nadejda mă chema la ea acasă, să-mi dea lemne. Este o persoană extraordinară. Mi-i ruşine câteodată să-i spun că nu-mi ajunge ceva, căci ştiu că pune şi din bu-zunarul ei”, povesteşte Irina. Se îngrozeşte la gândul că a răbdat 10 ani până a prins la curaj să-şi lase soţul. „Acum bărbatul e în delir alcoo-lic. Mă trec fiorii când îmi amintesc cum se comporta cu fiul meu din prima căsă-torie - îi lua mâncarea şi îl

alunga de la masă. De soacră mă bucur că măcar îi ia în seamă, le mai cumpără câte o prăjitură. Acum mă stră-dui să nu vorbesc cu nimeni. Aşa e lumea, nu faci, dar ei spun că ai făcut. Eu mă încui câteodată în casă şi plâng. E foarte obijduitor. Dacă nu ai bărbat, fiecare crede ce vrea”, adaugă ea.

Centrul Psihosocial din Vulcăneşti a beneficiat de un grant în cadrul proiec-tului „Protecţia şi abilitarea victimelor traficului de fiin-ţe umane şi ale violenţei în Moldova”, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Fondul ONU pentru Popu-laţie (UNFPA), Misiunea în Moldova a Organizaţiei In-ternaţionale pentru Migraţie (OIM), Misiunea în Mol-dova a Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE), finanţat de Guvernul Japoniei şi Fon-dul Naţiunilor Unite pentru Securitate Umană. Graţie acestor fonduri, angaja-ţii Centrului, care în mare parte sunt voluntari, acordă asistenţă tuturor victimelor violenţei domestice şi trafi-

cului de fiinţe umane.

Gura lumii – mai rea decât bătaia

„Nu am cerut niciodată ajutor de la vecini sau rude, nici nu le-am spus nimic. Pentru că lumea este rea şi este mereu gata să adau-ge câte o vorbă-două la ce ai spus. Şi acum, de fiecare dată când primesc ajutor umanitar, mă trezesc cu ve-cinii la gard să-mi numere produsele”, spune Irina.

În doi ani, de când este la evidenţă la centru, a benefi-ciat de asistenţă psihologică, juridică şi medicală. Astfel, cu ajutorul voluntarilor din grupa multidisciplinară, a reuşit să câştige drepturile pentru casa în care a trăit, primeşte ajutor social, a fost luată la evidenţă la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Anul trecut a parti-cipat la trainingul „Familia fericită” organizat de centru. „Eu mă tem pentru copii, să nu li se întâmple ceva, să nu intre în companii rele, de aceea eram foarte strictă. La training am învăţat cum să mă comport cu ei, mai ales

Centrul Psihosocial din Vulcăneşti acti-vează oficial de doi ani, primind asistenţă financiară în cadrul proiectului „Protecţia şi abilitarea victimelor traficului de fiinţe umane şi ale violenţei în Moldova”, imple-mentat de Programul Naţiunilor Unite pen-tru Dezvoltare (PNUD), Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA), Misiunea în Moldova a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), Misiunea în Moldova a Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE), finanţat de Guvernul Japoniei şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Securitate Umană.


MAPAMONDUL PE SCURTYemen: Polițiștii au împușcat 26 de persoane care protestau față de regimul lui Ali Abdullah Saleh

Forțele loiale ale preşedintelui Ali Abdullah Saleh au deschis focul asupra unor protestatari în timpul unui marş în Sanaa, capitala statului Yemen, omorând astfel 26 de oameni, au declarat martori, citați de BBC.

Peste 300 de persoane au primit îngrijiri medicale, din-tre care 25 au fost grav rănite.

Incidentul a avut loc în momentul în care manifestanții cereau ca preşedintele Ali Abdullah Saleh să-şi dea demi-sia, însă potrivit unor oficiali din cadrul Ministerului de Interne, forțele de ordine au început să tragă în aceştia după ce au fost atacați cu benzină.

Potrivit oamenilor implicați în incident, protestele s-au derulat într-un mod paşnic.

Sursa: b1.roIncredibil! 66 de copii chinezi mergeau la școlă înghesuiți într-o maşină de 8 locuri

Autorităţile din China au fost şocate când, în urma unui control, au descoperit 66 de copii într-o maşină care este concepută pentru 8 persoane.

Micuții cu vârste de patru şi cinci ani au fost înghesu-iţi într-un vehicul proiectat pentru 8 pasageri şi transportați la grădiniță.

Pentru a-i putea transporta, şoferul a scos banchetele din spate ale maşinii şi le-a înlocuit cu bănci de lemn. El a fost arestat, iar copiii au fost duşi la destinaţie cu 12 microbuze ale poliţiei.

Nu se ştie deocamdată a cui este inițiativa - a firmei care prestează servicii de transportare a copiilor, sau a şoferului care a vrut să economisească. Cert este că în mod normal, aceşti copii urmau a fi transportați în cel puțin 8 microbuze.

Sursa: UNIMEDIA cu referire la click.ro

FAO: Coreea de Nord se confruntă cu criza alimentară

În Coreea de Nord creşte riscul apariției crizei alimen-tare. În această țară circa şase milioane de oameni nu au suficientă mâncare, iar fiecare al treilea copil în vârstă de până la cinci ani suferă de malnutriție, scrie Bangkok Post cu referire la AFP News agency.

Diminuarea ajutorului umanitar internaţional şi iarna grea care a distrus majoritatea recoltei, au scufundat țara izolată într-un deficit alimentar total, informează Organi-zaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). „Peste şase milioane de oameni au nevoie de o asistenţă urgentă,” se spune în declaraţia organizaţiei.

„Deficitul alimentar al Coreei de Nord se ridică până la un milion de tone. Potrivit ONU, în ultimii zece ani spri-jinul umanitar destinat Coreei de Nord a scăzut de zece ori”, a declarat reprezentantul FAO într-o conferință de presă la Bangkok.

„Coreea de Nord a redus drastic rația alimentară zil-nică oferită de stat. În prezent, în unele regiuni ale țării, aceasta constituie 150 de grame pe zi pentru o persoană”, declară şeful biroului elveţian pentru ajutor umanitar la Phenian, Katharina Zellweger. În ultimele luni, oamenii culeg iarbă pentru a o întrebuința în alimentație. „Situaţia este agravată de creşterea preţurilor internaţionale la pro-duse alimentare”, a mai spus Zellweger.

În Coreea de Nord, mii de oameni şi-au pierdut viața în marea foamete din anii 1990.

Sursa: UNIMEDIA

“Când am crezut că mor, am scris o scrisoare pentru copii şi am pus-o în Biblie...”

REPORTER SPECIAL

acum, când primul atinge vârsta adolescenţei”.

La centru au găsit ajutor şi alte mame, care s-au hotărât să-şi ia viaţa în mâini şi să nu mai rabde violenţa în fa-milie, înjosire şi frică. Bene-ficiarele spun că aici lucrează oameni cu inimă ca pâinea caldă, entuziaşti şi deschişi, care ar trebui să servească drept exemplu pentru în-treaga ţară. Centrul oferă servicii de consiliere, rein-tegrare socială, asistenţă ju-ridică, materială şi medicală pentru victimele abuzului în familie, ale traficului de fiin-ţe şi persoanelor din familii social-vulnerabile.

Au spălat sângele ma-mei lor de pe pereţi

„Până la proiect nici nu ştiam că există aşa străşni-cii. O familie cu două fete. Tatăl a bătut mama atât de tare, încât au rămas urme de sânge pe pereţi şi covor. Nu a permis fetelor să spele pe-tele timp de trei săptămâni. Ele povesteau cum spălau sângele şi apa roşie se scur-gea pe mâini. Era dezastruos pentru că ştiau că este sânge-

le mamei lor”, povesteşte Na-dejda Mocanu, psihologul şi coordonatorul Centrului Psihosocial din Vulcăneşti.

Centrul Psihosocial din Vulcăneşti activează oficial de doi ani, primind asistenţă financiară în cadrul proiec-tului „Protecţia şi abilitarea victimelor traficului de fiin-ţe umane şi ale violenţei în Moldova”, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Fondul ONU pentru Popu-laţie (UNFPA), Misiunea în Moldova a Organizaţiei In-ternaţionale pentru Migraţie (OIM), Misiunea în Mol-dova a Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE), finanţat de Guvernul Japoniei şi Fon-dul Naţiunilor Unite pentru Securitate Umană. Oferă beneficiarilor ajutor psiho-logic, juridic, material şi me-dical. Dar pe lângă aceasta, Centrul a organizat şi cinci instruiri pentru beneficiari. „Cursurile au fost îndrepta-te în cinci direcţii: angajare; business şi management; familia fericită; informatică şi contabilitate. Pentru noi este foarte important ca vic-

timele să se simtă indepen-dente, apte de a sta pe pro-priile picioare. Mai ales că majoritatea beneficiarilor au complexul de respingere. La sfârşitul trainingurilor parti-cipanţii primesc certificate, care le vor ajuta în viitor la angajare”, povesteşte Nadej-da Mocanu.

Receptivitatea oame-nilor din comunitate

Beneficiarele centrului sunt victimele abuzului în familie, ale traficului de fi-inţe umane şi persoanele din familii social-vulnerabile. „Colaborăm cu organizaţiile din oraş pentru a le găsi loc de lucru. Îi punem la eviden-ţă la Agenţia pentru Ocupa-rea Forţei de Muncă”, spune Nadejda Mocanu. Deşi în august li se încheie proiec-tul şi, deci, şi finanţarea din partea PNUD, voluntarii de la centru ştiu că proiectul va avea continuitate. „Nu am crezut că oamenii din comu-nitate sunt atât de receptivi. Odată un agent economic a adus o maşină plină cu mân-care. Cu ajutorul lui am ga-zificat gospodăria unui be-neficiar. În plus, colaborăm cu bisericile, fondurile şi întreprinderile din regiune”, adaugă ea.

Roman Tiutin, jurist, lu-crează în acest program de la începuturi. A ajutat la re-zolvarea a peste 700 de pro-bleme juridice pentru apro-ximativ 500 de beneficiari. Cele mai frecvente servicii la care apelează beneficiarii se referă la desfacerea divor-ţului, ajutorul la împărţirea averii, custodia copiilor. „La început, se creează portretul psihologic al victimei pen-tru a putea determina cursul de lucru şi ajutorul juridic necesar ulterior”, spune el. „Toţi membrii centrului lu-crează pe bază de voluntari-at. În grupa multidisciplina-ră intră medici, asistenţi so-ciali, persoane de la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, juristul, psihologul şi alţi voluntari. Pentru a identifica potenţialele be-neficiare există echipe mul-tidisciplinare mobile care lucrează în regiune”, adaugă juristul.

Dacă este dorinţa Domnului, nici oame-nii nu ne pot nimici

Alina a suferit patru co-moţii cerebrale. A trăit ală-turi de soţul ei aproape 20 de ani. De şapte ori el s-a dus din familie pentru alte femei. Erau zile în care în casă aveau doar apă. „Într-o seară, m-am culcat şi îi spuneam copilului, care

atunci avea trei ani, că dacă este dorinţa Domnului, nici oamenii nu ne pot nimici. Şi mă trezesc dimineaţa cu doamna Nadejda Mocanu chemându-mă la poartă. Mi-a zis să mă rog pentru donatorul meu. Pe prispă erau întinse produse: de la banane, carne, ulei, lactate, la crupe de tot felul”, poves-teşte Alina. De un an şi două luni nu mai trăieşte cu soţul. Cel mai mare copil are 21 de ani şi trăieşte separat. „Mi-a zis că nu mă poate ajuta pe mine şi pe cei doi fraţi, dar eu îl înţeleg, acum trebuie să aibă grijă de sine, mai ales ca la vremea mea nu i-am putut oferi nimic”, spune Alina.

De ziua ei, îşi dorea să se scalde

O casă cu geamuri fără sticlă acoperite iarna cu pătura, fără uşi, cu o sobă improvizată în mijlocul ca-merei, fetiţa în clasa a cincia dormea împreună cu tatăl. Iarna îi deschideau pătura ca să reuşească să facă lecţiile cât era lumină afară. Şi era eminentă. Drept cadou de ziua ei de naştere fetiţa visa la o pereche de colanţi şi să se scalde. „Am organizat îm-preună cu elevii de la şcoa-lă un eveniment, au adus produse şi haine. Am luat-o la mine acasă şi o oră şi ju-mătate nu a ieşit din baie”, povesteşte Nadejda Mo-canu. Juristul a ajutat-o pe bunica fetei să-şi perfecteze buletinul de identitate, să primească pensia, i-a făcut poliţă de asigurare. Au con-tactat-o pe mama fetei, care lucra în Turcia, pentru ca să o ia acolo. „E păcat, pentru că se pierdea aici. Acum dis-cutăm cu dânsa pe internet. A zis că într-un an a învăţat limba, anul acesta va merge la şcoală”, zice Nadejda Mo-canu.

Răsplata – un zâmbet

Sute de istorii, una mai tragică decât alta. Voluntarii Centrului Psihosocial din Vulcăneşti trec prin inima lor soarta fiecărui benefici-ar şi se bucură ca pentru un membru al familiei, când reuşesc să vadă primul zâm-bet pe faţa acestor fiinţe chi-nuite, să audă primele fraze optimiste şi planuri pentru ziua de mâine.

În prezent, în raionul Vul-căneşti sunt 350 de familii social-vulnerabile, 138 sunt la evidenţa Centrului psiho-social, iar cu 37 de familii se lucrează în mod intensiv.

Stela ROMAN, Asociaţia Presei

Independente


Muncesc monitorizând munca altora...

C.S.: Domnule Iurie Cră-ciuneac, mulţi dintre cetă-ţeni, salariaţi sau care ur-mează să se angajeze la un loc de muncă, nu cunosc de-talii despre Inspecţia Muncii. Ce reprezintă această insti-tuţie?

Iurie Crăciuneac: Inspec-ţia muncii este organul ad-ministraţiei publice centrale ce exercită control de stat asupra respectării actelor legislative şi altor acte nor-mative în domeniul muncii la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, la persoane fizice care angajează sala-riaţi, precum şi în autorită-ţile administraţiei publice centrale şi locale, denumite în continuare angajatori; controlează respectarea dis-poziţiilor actelor legislative şi ale altor acte normative referitoare la: contractul in-dividual şi contractul colec-tiv de muncă; carnetele de muncă; timpul de muncă şi timpul de odihnă; retribui-rea muncii; disciplina mun-cii; munca minorilor şi a femeilor; protecţia muncii; alte condiţii de muncă; eli-berează avize privind intro-ducerea în fabricaţie a pro-totipurilor de echipamente tehnice şi de echipament individual de protecţie şi de lucru; cercetează, în modul stabilit de Guvern, acciden-te de muncă, coordonează activitatea de pregătire, in-struire şi informare a sala-riaţilor angajaţi în proble-mele relaţiilor de muncă şi protecţiei muncii; exercită alte atribuţii prevăzute de legislaţie.

Inspecţia Muncii este în drept să solicite şi să pri-mească de la autorităţile ad-ministraţiei publice centrale şi locale, de la persoanele juridice şi fizice informaţiile necesare exercitării atribuţi-ilor sale; să aplice, în modul stabilit de legislaţie, sancţi-uni administrative, inclusiv amenzi, pentru încălcarea dispoziţiilor actelor legisla-tive şi ale altor acte norma-tive referitoare la condiţiile de muncă şi protecţia salari-aţilor în exercitarea atribuţi-ilor lor.

În cadrul Inspecţiei Mun-cii activează Direcţia moni-torizarea aplicării legisla-ţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii; Direcţia tehnologii de inspecţie, lo-

Unul din serviciile desconcentrate care îşi desfăşoară activitatea în raionul nostru este Inspectoratul teritorial de muncă Cahul – subdiviziune a Inspecţiei Muncii. Iurie CRĂCIUNEAC, inspector-şef al ITM Cahul, a ofe-

rit un interviu reporterului săptămânalului „Curierul de Sud”:

gistică şi serviciu contabil; 10 inspectorate teritoriale de muncă desconcentrate în două municipii, în raioane şi UTA Găgăuzia. Efectivul de personal este de 96 unităţi.

CS: Care este efectivul ITM Cahul?

I. C.: Inspectoratul terito-rial de muncă Cahul (ITM Cahul) îşi desfăşoară activi-tatea în raza raioanelor Ca-hul, Cantemir şi Taraclia şi are în componenţa sa şase inspectori de muncă: câte unul în raioanele Cantemir şi Taraclia şi patru în raionul Cahul. Numărul de inspec-tori este insuficient pentru a face faţă numărului foarte mare de unităţi din cele trei raioane din subordine. Cu toate acestea, angajatorii nu trebuie să aştepte vizita in-spectorului de muncă pen-tru a respecta prevederile legislaţiei muncii.

CS: Ce rezultate aveţi rea-lizate până în prezent?

I. C.: În perioada ianuarie – august 2011 inspectorii de muncă din cadrul ITM Ca-hul au efectuat 259 de acti-vităţi de inspecţie, în urma cărora au fost depistate 4505 de încălcări.

De asemenea, inspectorii de muncă, având atribuţii de control în domeniul se-curităţii şi sănătăţii în mun-că, au cercetat împrejurările şi cauzele care au condus la producerea a patru acciden-te de muncă, unul în raionul Cantemir, unul în raionul Cahul şi două în raionul Taraclia, în urma cărora 5 persoane au fost accidentate grav şi una a decedat. Do-sarele de cercetare au fost înaintate organelor compe-tente.

Soluţionarea inadecvată şi insuficientă a probleme-lor ce ţin de prevenirea ac-cidentelor de muncă este frecventă la unităţile care nu dispun de serviciul de pre-venire şi protecţie sau de un lucrător desemnat pentru protecţia salariaţilor la locu-rile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale.

Activităţile de control întreprinse de ITM Cahul scot în evidenţă faptul că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale nor-melor legale referitoare la contractul individual de muncă; durata timpului de muncă; salarizare; securita-tea şi sănătatea în muncă, neefectuarea evaluării ris-curilor profesionale; admi-terea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă; prestarea muncii în

condiţii de risc sporit; apli-carea tehnologiilor depăşite şi periculoase; neasigurarea cu echipament de protec-ţie; amplasarea proceselor tehnologice în încăperi ne-adecvate; exploatarea echi-pamentelor de muncă im-provizate fără dispozitive de protecţie, ceea ce creează pericol de accidentare; nee-fectuarea atestării locurilor de muncă.

În scopul îndeplinirii Dispoziţiilor Inspectorului General de Stat al Mun-cii, ţinând cont de aspectul sezonier al lucrărilor din agricultură şi construcţii, în perioada caldă a anului, in-spectorii de muncă din ca-drul ITM Cahul au efectuat 64 activităţi de inspecţie în sectorul agrar şi 25 la şanti-erele de construcţii.

CS: Care sunt cele mai frecvente încălcări depistate de inspectorii de muncă?

I.C.: Printre cele mai răs-pîndite încălcări depista-te la momentul efectuării controalelor la şantierele de construcţii sunt următoa-rele: lucrătorii de pe şantier nu poartă echipament in-dividual de protecţie (căşti, încălţăminte, îmbrăcăminte etc.); teritoriul şantierului de construcţie nu este împrej-muit cu un gard; lucrările de pe şantier se efectuează fără proiectul de executare a lu-crărilor (PEL); nu s-a efectu-at evaluarea factorilor de risc şi riscurilor profesionale; nu sunt elaborate instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă pentru unele genuri de lucrări; nu sunt elaborate

fişe de instruire în dome-niul securitaţii şi sănătăţii în muncă; conducătorii nu au trecut cursuri de instruire în domeniul SSM; personalul neelectrotehnic nu a trecut instruirea cu conferirea gru-pe I de securitate electrică; nu sunt constituite comitete de SSM etc.

Aceste încălcări impun aplicarea diferitor mecanis-me ce contribuie la asigura-rea respectării prevederilor legale.

Ca rezultat al neconfor-mării conducătorilor uni-tăţilor economice supuse controalelor la prevederile legislaţiei muncii, securită-ţii şi sănătăţii în muncă, în

perioada ianuarie - august, inspectorii de muncă au în-cheiat şi înaintat instanţelor de judecată 35 de procese-verbale cu privire la con-travenţie, dintre care 31 pe art.55 alin.1 din CCRM şi 4 pe art.349 alin.1 din CCRM.

Un obstacol deosebit în aplicarea legislaţiei îl repre-zintă încălcările legislaţiei ce se comit cu acordul tacit al salariaţilor sau a reprezentan-ţilor acestora. Astfel de încăl-cări poartă un caracter latent şi sunt dificil de remediat.

Potrivit atribuţiilor ce-i revin, ITM Cahul acordă ajutor metodologic şi con-sultativ salariaţilor şi anga-jatorilor în soluţionarea di-verselor probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei muncii.

La ITM Cahul au parve-nit 69 de petiţii din partea salariaţilor care vizează, în special, încălcarea legislaţiei muncii la capitolele salari-zare, încetarea contractului individual de muncă, elibe-

Denumirea subdiviziunii, adresa Numele, prenumele TelefonConducerea Chişinău, str. Miron Costin 17/2Inspector General de Stat al Muncii Stavilă Dumitru 0-22-49-94-01Inspector General de Stat adjunct Ciloci Igor 0-22-49-94-02Comunicarea accidentelor Smochin Fiodor 0-22-49-41-29Linia fierbinte (telefon de încredere) 0-22-49-94-00ITM Cahul, or. Cahul, str. V. Alecsandri, 102, (în blocul Centrului de Standartizare şi metrologie Cahul)

Inspector-şef Crăciuneac Iurie 0-299-2-20-20 069501864

Inspector-şef adjunct Raileanu Viorica 069501858raioanele: Cantemir, or. Cantemir, str. Trandafirilor, 2 Taraclia, or. Taraclia, str. Păcii, 7

Pentru informaţii, Inspecţia Muncii poate fi contactată:

rarea carnetului de muncă în ziua încetării contractu-lui individual de muncă etc.

Printre obiectivele de ac-tivitate, o latură a controlu-lui o constituie şi aspecte ce ţin de munca persoanelor mai mici de 18 ani (minori). În baza dispoziţiei nr. 60 din 19 aprilie 2011, inspectorii de muncă din cadrul ITM Cahul au desfăşurat, în pe-rioada aprilie – mai 2011, campanii de informare a tineretului studios în cadrul cărora tinerii au fost infor-maţi despre prevederile le-gislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă referi-toare la persoanele mai tine-re de 18 ani.

Reieşind din cele men-ţionate mai sus îi îndemn pe conducătorii unităţilor/angajatorii să dea dovadă de un ineres mai accentuat în relaţia lor cu salariaţii şi să reducă la minim admite-rea încălcărilor din legislaţia muncii.

Imagini de pe şantierele de

construcţii din or. Cahul,

care vădesc încălcări grave ale securităţii muncii


Ne găsiţi pe str. 31 August 13 v/1, magazinul “Axecom Prim”tel: 0299 20614, 069279105, e-mail: [email protected]

MotocultoareMotosapeMotoferestraieGeneratoare MotoareMotopompeHidrofoare Compresoare

PREŢURI MAI MICI DECÎT PE PIAŢĂ!

FII INFORMAT!află ce se

întâmplă în oraş şi

în raion pe portalul

de ştiriwww.info-sud.md

ww

w.i

nfo

-su

d.m

d

Acest material este realizat de SRL „Timpuri Noi”, cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acor-date de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin au-torilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida sau Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DA-NIDA.

PUBLICITATE PUBLICITATE

În Slobozia Mare sănătatea arată rău...

În urma evaluării sănătăţii populaţiei din localitatea Slo-bozia Mare a raionului, responsabilii din cadrul Centrului de Sănătate Publică Cahul au constatat că situaţia în acest domeniu este mai mult decât îngrijorătoare. Problemele ma-jore în acest sens constau în insuficienţa alimentării cu apă potabilă, poluarea solului cu ape reziduale, patologiile pro-vocate de alcool şi tutun.

În urma evaluării sănătă-ţii populaţiei, s-a accentuat nivelul redus de organizare a măsurilor pe sănătate, ali-mentaţia numai a 22,2 % din populaţie cu apă potabilă garantată, folosirea apei din sursele decentralizate polu-ate chimic şi bacteriologic, prezenţa în masă a cazurilor de poluare a solului cu ape reziduale din mediul casnic şi de la agenţii economici-de producere - Fabrica de vinuri, gunoişti haotic or-ganizate, nivelului scăzut de promovare a unui mod de viaţă sănătos şi fără deprin-deri dăunătoare de sănătate în rândul populaţiei.

Înregistrarea patologiilor sistemului digestiv, osteo-articular şi respirator la copii au fost condiţionate de orga-nizarea incorectă şi redusă a alimentaţiei şi neasigurarea inofensivă a produselor ali-mentare, folosirea incorectă a mobilierului în şcoli, asis-tenţa medicală şi controlul de prevenţie profilactică sub nivel, temperaturile reduse în mediul de educaţie, lipsa condiţiilor de igienă perso-nală şi altele.

Caracteristica demogra-fică este reprezentată prin: sporul natural al populaţiei în descreştere pe parcursul

ultimilor ani, predominarea mortalităţii generale asupra natalităţii. În structura mor-talităţii pe prim loc se plasea-ză bolile cardiovasculare, lo-cul doi patologia oncologică, locul trei - patologia apara-tului digestiv, din care 86,6% reprezintă cerozele.

Mortalitatea persoane-lor cu vârsta aptă de muncă este determinată de existenţa riscurilor de viaţă cum ar fi: abuzul sistematic de alcool, tabacismul, neadresarea la timp la medic pentru asis-tenţa medicală primară, lip-sa responsabilităţii şi indi-ferenţa persoanelor faţă de sănătatea lor.

Morbiditatea neinfecţioa-să a populaţiei se caracteri-zează prin prevalenţa mor-bidităţii la femei de două ori mai mare decât la bărbaţi, ceea ce indică prezenţa mai largă a factorilor de risc în procesul de lucru şi de viaţă, cât şi despre adresarea mai frecventă a femeilor pentru consultaţia şi asistenţa me-dicală.

Bărbaţii sunt supuşi afec-tării factorilor de risc de patru ori mai mult decât fe-meile. Durata medie de in-capacitate de muncă a unui caz aflat pe motiv de boală constitue 15,5 zile.

Referitor la problema în cauză şi-au expus părerile medicul-şef sanitar de stat al raionului Cahul, Vladimir Lâsenco, primarul satului Slobozia Mare, Valentina Carastan, şeful Centrului de Sănătate Slobozia Mare, Ele-na Saghina, consilierii şi alte persoane care au constatat şi apreciat pozitiv evaluarea să-nătăţii populaţiei, efectuată în satul Slobozia Mare, pen-tru prima oară în ultimii ani.

Vladimir Lâsenco a sesizat autorităţile locale întru coor-donarea măsurilor intersec-toriale pentru îmbunătăţirea situaţiei sanitaro-epidemi-ologice a localităţii şi a pro-pus ca problema de sănătate a populaţiei, a copiilor din instituţiile preşcolare şi pre-universitare să fie abordată ca o prioritate în activitatea consilierilor şi primăriei sa-tului.

La final, a fost adoptată decizia Consiliului sătesc Slobozia Mare cu măsurile de bază pentru ameliorarea situaţiei şi îmbunătăţirea să-nătăţii populaţiei din locali-tate.

Alexandru CALENDARI,şeful secţiei Supraveghere

Sanitară a Centrului de Să-nătate Publică Raional Cahul

Suntem în perioada sezo-nului de toamnă, perioadă în care se culeg strugurii de poamă, se fermentează vinurile. Mulţi gospodari preferă să fermenteze vinu-rile în diverse încăperi, mai des în beciurile gospodări-ei, în care aerarea încăpe-rilor deseori este limitată. Procesul fermentării mus-tului-vin decurge în diverse perioade de timp: de la 2-4 zile până la 2-3 săptămâni şi mai mult, în dependenţă de regimul de temperatură în care se petrece procesul de fermentare, de nivelul de concentraţie a zahărului în must, de sorturile stru-gurilor şi de concentraţia oxigenului (aerului) în încăpere. În procesul fer-mentării (fierberii) mustu-lui-vin, se formează un nou component chimic gazos numit acid carbonic, care nu are miros, este invizibil, e mult mai greu ca aerul (oxigen), iar în condiţii de limitare a volumului încă-perilor în care se produce fermentarea acest produs gazos toxic înlocuieşte oxi-genul, iar spaţiul încăperii devine periculos. Aflarea omului în condiţiile men-ţionate poate genera intoxi-caţii acute cu acest gaz, iar acestea se pot solda cu de-ces. Adesea, cazuri de into-xicaţii au loc la persoanele care neglijează regulile de securitate, se află stare de ebrietate sau suferă diverse boli preexistente, cum ar fi bolile cardiovasculare, de-reglările psihice (epilepsie), dereglări ale sistemului lo-comotor ş.a.

Gazul toxic acţionează asupra organismului ca

Atenţie – pericol pentru viaţă

substanţa narcotică: la în-ceput intoxicaţia decurge prin excitaţie de durată scurtă, apoi apare adena-mia (dereglarea) mişcărilor de coordonare, scăderea bruscă a reacţiei organis-mului, după care survine o stare de narcoză profun-dă. Iar dacă victima conti-nuă să se afle în condiţiile menţionate apare starea de intoxicaţie gravă manifes-tată prin intensitatea respi-raţiei, cianoza (învineţirea) obrazului, a extremităţillor membrelor inferioare, su-perioare, survine pierde-rea cunoştinţei, însoţită de convulsii musculare şi sur-venirea morţii biologice.

Dacă în încăpere con-centraţia gazului toxic este mare, mai mult de 30 %, moartea poate surveni în decurs de 2-5 minute.

În cazul când victima se află în condiţiile sus-men-ţionate şi nu mai poate efectua mişcări voluntare, necesită a fi urgent scoa-să din mediul nociv (beci, groapă etc.) şi plasată într-un spaţiu bine aerat, trebu-ie să i se efectueze respiraţie artificiale prin compresia

toracelui cu mâinile pe co-şul pieptului în direcţie an-terior-posterior cu un ritm de 15-20 mişcări pe minut. Trebuie chemată asistenţa medicală urgentă.

Trebuie să ştim că acest gaz toxic se produce şi în procesul putrefacţiei în gropile de gunoi organic, în fântânile de canalizare, în încăperile de fermentare a berii, în şahte, în bazine în care uneori se depozitează tescovina.

Conform datelor statis-tice, în raioanele din sudul Moldovei, anual decedează 4-5 persoane în urma in-toxicării cu acid carbonic, emanat în procesul fer-mentării vinurilor.

Au fost cazuri când într-un bazin unde se păstra tescovina a decedat nepotul şi bunelul, de asemenea, au fost cazuri de deces în be-ciurile în care se fermenta vinul.

Fiţi atenţi, păstraţi-vă să-nătatea şi viaţa.

Gheorghe MARCUşeful secţiei

medico-legale Cahul

Până pe 30 septembrie poţi procura acest mo-tocultor cu doar 14000

de lei


De nouă ani mă aflu de-parte de casă. Am plecat cu gândul să muncesc o scur-tă perioadă de timp, să-mi ameliorez situația finan-ciară, care la acel moment era disperantă, şi să revin în țară. După câteva luni de salahorie, în care mi-a fost dat să trec prin foarte multe încercări, am înțeles că, şi-n cazul meu, pla-nurile de acasă nu se vor potrivi cu cele... din Ita-lia. Banii, care mi-au fost împrumutați de o persoa-nă particulară cu o dobân-dă foarte mare, i-am întors cu mare greu. Practic, pri-mii doi ani am muncit nu-mai pentru asta. Am plecat toamna. La un interval de câteva zile, au părăsit casa părintească şi cei doi co-pii ai mei, care au plecat la studii în România. În casa pustie a rămas soțul singur. După aproximativ doi ani de zile a venit şi el în Italia.

În anul curent, pentru întâia dată de când am ple-cat din țară, am sărbătorit Revelionul toți împreună. A fost neobişnuit, ca şi cum ne-am fi reîntors cu nouă ani în urmă. M-am între-bat de multe ori şi conti-nui să mă întreb: ce-am pierdut şi ce-am câştigat în toată perioada aceasta? Cum ar fi fost viața noas-tră, relațiile dintre noi, dacă rămâneam acasă? Ce-

SCRISORI DIN STRĂINĂTATE

Vreau acasă ...

am câştigat mi-e greu să spun, cert e că n-am adu-nat avere. Ce-am pierdut ştiu foarte bine. Părinții, unul după altul, s-au dus „în partea cealaltă”, cum spunea mama. N-am fost alături de ei în ultimile clipe ale vieții lor, nu mi-am luat rămas bun. Atunci când, bătrâni şi bolnavi, aveau cea mai mare nevoie de mine, eu le purtam de grijă unor oameni străini. Nu mai pot schimba ni-mic, dar, dacă ar fi posibil să întorc timpul, n-aş mai pleca de lângă ei. Mă simt foarte vinovată în fața lor şi sentimentul acesta îmi macină sufletul.

Am ratat multe eveni-mente importante şi-n viața copiilor. Banii trimişi n-au putut să mă înlocu-iască. Fiica m-a înțeles, dar fiul îmi reproşază multe. Casa din sat, pe care am ridicat-o cu atâta dragoste, unde am trăit ani frumoşi, după ce a murit câinele, pe care-l hrăneau vecinii, a rămas singură-cuc. As-pectul ei delăsat provoacă numai tristețe. E năpădi-tă de buruieni, în fiece an când venim o găsim tot mai jalnică şi mai străină. Acum niciunul dintre noi, cu excepția soțului, nu se mai vede trăind în ea. Am impresia că departe de casă îmbătrânim mai repede.

Nu avem intenția, ca alți compatrioți de-ai noştri, să rămânem în Italia. De vreo trei ani de zile vin acasă cu dorința de a rămâne aici, de a nu mă mai întoarce acolo, unde sunt slugă. Cei nouă ani de muncă în străinătate nu i-am trăit, au trecut pe lângă mine. Vreau tare aca-să, dar când vin realitățile tot mai dezolante pe care le constat mă sperie şi...fug înapoi. Banii câştigați cu greu în Italia îi dăm medicilor, funcționarilor fără scrupule, pentru că în Republica Moldova, care bravează cu independența ei de 20 de ani, nimic nu poți face, fără să dai mită. Sunt ca între Scila şi Ca-ribda: în Italia nu vreau să mă întorc, în Moldova nu pot să rămân. Sunt deja la vârsta când îmi doresc o viață liniştită, în preajma celor apropiați, cu nepoței alături, pe care o pot avea doar în țara mea. Mă gân-desc să mai lucrez un an de zile şi să mă întorc defini-tiv acasă, pentru că a avut dreptate cine a spus întâiul că pâinea, oricât n-ar fi de rea, dulce ți se pare, când o ştii din țara ta.

Nuța MOCANU,

fost cadru didactic,actualmente menajeră

în oraşul Bologna,Italia

Corpul profesoral al li-ceului teoretic „Ion Crean-gă” din oraş a decis să ofe-re suport financiar pentru edificarea bustului poetu-lui Grigore Vieru în parcul ce-i poartă numele. Con-vocate în mod expres la 12 septembrie, cele 44 de ca-dre didactice ale instituției au hotărât să contribuie fiecare cu câte cel puțin 50 de lei la înălțarea bus-tului celui mai iubit poet. „Donațiile pot depăşi

În plină campa-nie electorală, pe 3 noiembrie 2010, Guvernul a adoptat o hotărâre aşteptată de toţi tinerii – cea privind dotarea cu calculatoare şi co-nectarea la reţeaua Internet a căminelor studenţeşti.

Promisiuni electorale ne-acoperite.

Ce-i drept, unii sceptici declarau încă atunci, pe site-urile de socializare, că hotărârea e o momeală pentru studenţi, un fel de promisiune electorală de-şartă, cum se obişnuieşte în Moldova. De atunci s-au scurs zece luni, şi preziceri-le scepticilor se cam adeve-resc. Din cele 1400 de calcu-latoare promise, au ajuns la destinaţie aproape 400. Deşi unele instituţii au pregătit deja sălile, mobilierul nece-sar, calculatoare aşa şi nu au primit. Explicaţia care li se dă acum este: nu sunt bani. Curios, dar în noiembrie 2010, când a fost adoptată hotărârea, oare nu se ştia de câţi bani e nevoie pentru ca ea să fie implementată?

Aşadar, în lipsa resurselor financiare proiectul a „în-gheţat”. Potrivit lui Tudor Darie, consilier al primului ministru, până în prezent au fost dotate cu calculatoa-re şase universităţi şi patru colegii. „În mediul univer-sitar aproape că am înche-iat executarea hotărârii de Guvern, dar per total noi am dotat circa o treime din

Donaţii pentru edificarea bustului lui Grigore Vieru

suma de 50 de lei, dar nu trebuie să fie mai mici. Lu-crul acesta l-am accentuat la şedință”, a relatat pentru „Curierul de Sud” Maria Benu, directoarea liceului.

Nu vor rămâne în urmă nici elevii instituției. Co-mitetul şcolăresc a inițiat o campanie de colectare a mijloacelor financiare, care se va încheia săptămâ-na curentă. Suma acumu-lată va fi depusă pe contul bancar enunțat. Executa-

rea şi instalarea bustului poetului care îşi dorea să fie zilnic „frumos şi sim-plu” este un deziderat spre realizarea căruia s-a mers încet şi nesigur din cauza resurselor financiare ce le implică. Materializa-rea lui se înscrie în şirul acțiunilor desfăşurate pe parcursul anului 2011 care a fost declarat Anul Grigo-re Vieru.

„C.S”

Donaţiile pot fi făcute la următoarele rechizite bancare:Fundaţia Comunitară Dezvoltare Durabilă Cahul; Cod fiscal: 8629346Banca beneficiară: JSCB ENERGBANK, CHISINAU, MOLDOVA, SWIFT ENEGMD 22Codul băncii: ENEGMD22405Corespondent Bank: COMMERZBANK AG, FRANKFURT/MAIN, SWIFT:COBADEFF (pentru contul în Euro)Corespondent Bank: THE BANK OF NEW YORK, USA, SWIFT:IRVTUS3N (pentru contul în dolari SUA)Cont în lei: 222446074; Cont în Euro: 222446074.978; Cont în Dolari SUA: 222446074.840

Fără “Facebook” şi “Odnoklassniki” în cămine

cămine, ceea ce nu este atât de puţin”, a declarat Tudor Darie. Astfel, 105 calcu-latoare au fost repartizate Universităţii de Stat, 20 - Academiei de Studii Eco-nomice, 42 au ajuns la Uni-versitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, 35 - la Universitatea „Alecu Rus-so”, Bălţi, zece - la Universi-tatea „B.P. Hasdeu”, Cahul, 84 - la Universitatea Agrară, iar 73 au fost date colegiilor de Construcţii din Chişinău (30) şi Hânceşti (13), Cole-giului Naţional de Comerţ (10) şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Famili-ei (20).

Dar nici instituţiile care au primit calculatoare nu se grăbesc să le pună la dispo-ziţia studenţilor. De exem-plu, la Colegiul de Con-strucţii din capitală studen-ţii vor putea intra în săli abia peste vreo săptămână, şi asta pentru că mai trebuie să rezolve problema conec-tării la Internet. Directorul colegiului, Valeriu Pelivan, spune că a făcut nişte de-mersuri către Ministerul Educaţiei şi compania pre-statoare de servicii Internet pentru a le oferi o reducere de preţ. „Ei ne-au propus un preţ de peste 2000 lei de conectare, respectiv şase mii de lei pentru cele trei săli, dar noi am solicitat să ni se ofere acelaşi pachet pe care l-am avut prin proiec-tul „Salt”, de circa 420 de lei. Vestea „proastă” pentru cei care adoră să exploreze

ore în şir lumea virtuală a reţelelor de socializare este că… site-urile de genul Od-noklassniki sau Facebook vor fi blocate.

Victor Gârlea, preşedin-tele Comitetului Sindical al Studenţilor USM, susţine că în toate căminele funcţi-onează săli de calculatoare, câte cinci computere pentru fiecare cămin, dar nu toate sunt conectate la reţea.

În aşteptarea calculatoa-relor sunt cei de la Univer-sitatea Tehnică. Emilia Fili-pov, directoarea orăşelului studenţesc UTM, spune că au fost pregătite toate să-lile, s-a procurat mobilier, dar cele 90 de calculatoare se lasă aşteptate. Întrebată cam pe când vor putea intra în săli studenţii, ea a strâns din umeri. Deocamdată nu se cunoaşte când se va în-tâmpla asta…

Potrivit lui Tudor Darie, R. Moldova a înaintat o ce-rere către partenerii euro-peni şi, în cazul în care răs-punsul acestora va fi pozitiv, în câteva luni toţi studenţii ar putea beneficia de acces gratuit la Internet.

Precizăm că, iniţial, Gu-vernul promisese dotarea cu calculatoare şi conecta-rea la Internet a tuturor ce-lor 90 de cămine studenţeşti ale instituţiilor de învăţă-mânt superior, 68 ale co-legiilor şi a 117 cămine ale şcolilor profesionale.

Un articol de: Ala COICA

Poză simbol


21 septembrie este a 264-a zi a calenda-rului gregorian şi a 265-a zi în anii bisecţi. 101 zile rămase până la sfârşitul anului.

Evenimente1792: Convenția Națională Franceză votează pentru abolirea monarhiei.1847: Are loc inaugurarea primei lucrări moderne de ali-mentare cu apă a Bucureştilor 939: Primul ministru român Armand Călinescu este asasinat de membrii pro-nazişti ai Gărzii de Fier.

Naşteri1415: Frederic al III-lea, Împărat Roman (d. 1493)1452: Girolamo Savonarola, teolog şi politician italian (d. 1498)1640: Filip I, Duce de Orléans, fratele regelui Ludovic al XIV-lea al Franței (d. 1701)1756: John Loudon MacAdam, constructor de străzi (d. 1836)1791: István Széchenyi, reformist maghiar1840: Murat al V-lea, sultan otoman (d. 1904)1842: Abd-ul-Hamid al II-lea, sultan otoman (d. 1918)1853: Heike Kamerlingh Onnes, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1926)1864: Elena Văcărescu, scriitoare şi traducătoare franceză de origine română (d. 1947)1866: H.G. Wells, scriitor şi jurnalist britanic (d. 1946) Charles Nicolle, medic şi bacteriolog francez, laureat al Pre-miului Nobel (d. 1936)1873: Papa Jack Laine, muzician american (jazz) (d. 1966)1874: Gustav Holst, compozitor britanic (d. 1934)1875: Henric Stanielevici, critic literar şi estetician (d. 1951)1912: Chuck Jones, animator american (d. 2002)1926: Donald Arthur Glaser, fizician şi neurobiolog ameri-can1931: Larry Hagman, actor american1934: Leonard Cohen, cantautor canadian1935: Henry Gibson, actor american1944: Fannie Flagg, actriță, romancieră americană1945: Jerry Bruckheimer, producător american1946: Moritz Leuenberger, membru al Consiliului Federal Elvețian1947: Stephen King, scriitor american Marsha Norman, dramaturg american Don Felder, chitarist american (Eagles)1949: Artis Gilmore, jucător de baschet1950: Bill Murray, actor american Charles Clarke, politician britanic1952: Valeriu Sterian, folkist român1955: Ducu Bertzi, cantautor român1957: Ethan Coen, director de filme1959: Crin Antonescu, politician român1963: Regele Mohamed al VI-lea al Marocului1967: Faith Hill, interpretă americană de muzică contry1972: Liam Gallagher, cântăreaț englez Oasis

Decese19 î.Hr.: Virgilius (Publius Vergilius Maro), poet roman454: Flavius Aetius (n. 396), general roman, Imperiul Roman de Apus1327: Regele Eduard al II-lea al Angliei (n. 1284)1558: Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Castiliei, Aragonului, Neapolelui şi al Siciliei (n. 1500)1576: Girolamo Cardano, medic şi matematician italian (n. 1501)1832: Walter Scott, scriitor scoțian (n. 1771)1897: Wilhelm Wattenbach, istoric german (n. 1819)1904: Chief Joseph1939: Armand Călinescu, prim ministru al României (asasi-nat) (n. 1893)1954: Kokichi Mikimoto, inventator japonez (n. 1858)1957: Regele Haakon al VII-lea al Norvegiei (n. 1872)1860: Arthur Schopenhauer, filozof german (n. 1788)1961: Claudia Millian, poetă, soția poetului Ion Minulescu (n. 1887)1971: Bernardo Houssay, medic, biolog si fiziolog argentini-an, (Premiul Nobel pentru Medicină) în 1947 (n. 1887)1974: Jacqueline Susann, scriitoare americană (n. 1918) Walter Brennan, actor american (n. 1894)1987: Jaco Pastorius, basist (ch. bas) american de jazz (n. 1951)1992: Ion Băieşu, prozator, dramaturg, autor de schițe şi foi-letoane umoristice (n. 1933)1995: Rudy Perpich, politician croato-american (n. 1928)1998: Florence Griffith Joyner, sportivă americană (n. 1959)2002: Robert L. Forward, scriitor american (n. 1932)

SărbătoriZiua Internațională a PăciiZiua Internațională de luptă împotriva bolii Alzheimer

Calendar FARMACIA NATURII

Morcovii. Îmbunătă-ţesc vederea

nocturnă şi împiedică apariţia cataractei - o boală

neplăcută cauzată de razele ultraviolete ale

soarelui, care distrug cristalinul. Din nefe-

ricire, cu cât înaintăm în vârstă, cu atât creşte

posibilitatea de a suferi de cataractă, deşi persoanele care au o alimentaţie din care nu lipsesc betacarote-nul şi vitamina A prezintă un risc cu 39 % mai redus de a contracta cataracta. Morcovii sunt principala sursă a acestor elemente. Prin urmare, consumaţi-i fără rezerve! Şi nu uitaţi să protejaţi ochii şi ... să pur-taţi ochelari de soare.

Pâinea. Sănătatea dinţilor de-pinde la fel de mult de

Alimentele şi longevitateasănătatea gingiilor, ca şi de reducerea alimentelor pe bază de zahă - şi aici intră în scenă pâinea. O sursă excelentă din grupul B - în special dacă este vorba des-pre cea integrală - pâinea este esenţială dacă vreţi să câştigaţi războiul contra bolii gingiilor. Alte surse bogate în vitamine din gru-pul B sunt carnea, cerealele care se consumă la micul dejun, laptele, drojdia de bere şi legumele verzi.

Peştele gras. Nu ne-ar strica să mâncăm mai mult peşte - în special peş-te gras, cum ar fi macro-ul, heringii

şi somonul. Ei conţin acel tip de grăsimi nesaturate, esenţiale pentru creşterea şi refacerea nenumăraţilor pereţi ai celulelor corpului nostru, inclusiv ai celor din

piele. Aşa că, deşi vă preo-cupă limitarea consumului de grăsimi, în general, şi a celor saturate, în special, aveţi totuşi nevoie de o cantitate mică de grăsimi nesaturate pentru a lupta împotriva ridurilor şi a al-tor ravagii ale epidermei.

Uleiul de floarea-soa-relui presat la rece. Dacă

veţi folosi uleiul de floarea-soarelui

la gătit, reduceţi riscul de a face artrită. Tipurile cele mai frec-vente de artrită (umflarea înche-ieturilor urmată de dureri şi rigi-ditatea acestora)

se întâlnesc cel mai des în cazul persoanelor a căror alimentaţie este săracă în vitamina A, vitamina E şi antioxidantul mineral seleniu, iar uleiul de floa-rea-soarelui presat la rece este una din sursele cele

mai bogate în vitamina E. Radicalii liberi sunt consi-deraţi a fi principala cauză a îmbătrânirii. Organismul îi crează, datorită stresului, fumatului, alimentelor pe care organismul le digeră mai greu, băuturilor alcoo-lice sau expunerii excesive la soare. Combinaţia de vitamine şi minerale neu-tralizează radicalii liberi şi încetineşte îmbătrânirea.

Ţineţi minte! Betaca-roten = morcovi, varză, roşii, pepeni, caise, piersici, dovleci şi prune •Vitamina C = stafide, căpşuni, kiwi, goji, legume verzi cu frun-ze, ardei, cartofi, pătrunjel, produse preparate cu aces-tea •Vitamina A = ficat, rinichi, lactate, peşte gras şi margarină •Zinc = carne, lapte şi produse lactate, pâine, produse cerealiere •Mangan = cereale, nuci şi ceai •Seleniu = cereale, pâine, peşte, ficat, carne de porc •Cupru = cereale inte-grale, carne şi legume.

URZICAO cană de apă

urmată de o cană de ceai de urzică di-mineaţa, pe stomacul gol, vă vor pune

în mişcare sectorul intesti-

nal. De asemenea, urzica mai ajută şi la curăţirea ficatului şi la ţinerea la distanţă a infecţiilor. Puteţi consuma frunze proaspete de urzică primăvara – sunt foar-te bogate în vitamine şi minerale. Preparaţi-le ca şi pe spanac şi folosiţi-le la salate- odată fierte nu mai înţeapă. Când cu-legeţi frunze de urzică, aveţi grijă să mergeţi în zone neaflate în apropi-erea şoselelor sau a altor

factori poluanţi. Puteţi să consumaţi alternativ ceai de urzică (2 căni pe zi) şi tinctură de urzică - o zi una, o zi cealaltă. Este un excelent tonic în miezul zilei. Este bine ca bărba-ţii care au probleme cu prostata să bea 2 – 3 căni de ceai de urzică pe zi.

ALOE VERATulburările digestive,

balonări, gaze şi flatulen-ţă. Luaţi

aproximativ o lingură de aloe

pe zi sau urmaţi instrucţiunile de pe ambalaj. Amestecaţi-o cu suc de mere sau din oricare alte fructe pentru a obţine un gust cât mai plăcut.

GINSENGUL SIBERI-AN

Ginsengul este unul dintre cele mai vechi re-

medii pe bază de plante,

cunoscute de om; este folosit ca

energizant de mii de ani. Este o plantă

cu puternice efecte de reîntinerire a organismu-lui şi acţionează hrănind sângele epuizat şi adap-tând organismul la stres.

Este excelent pentru prevenirea şi ameliorarea tulburărilor cauzate de diferenţele de fus orar. Beţi-l sub formă de ceai, o cană pe zi, sau sub formă de capsule ori tinc-tură.

ECHINACEADisponibilă acum peste

tot în lume datorită popularităţii sale

ridicate în ultimii ani, echina-cea este un

nume des vehi-culat în preveni-

rea răcelii obiş-nuite. Această

plantă pune în mişcare unul dintre fluidele

organismului – limfa. Acest fluid circulă paralel cu va-sele de sânge şi elimină to-xinele din organism. Dacă nu faceţi zilnic exerciţii fi-zice, limfa nu este suficient de activă. Echinacea vine în ajutorul dumneavoastră. Luaţi echinacea sub formă lichidă sau de capsule, timp de două – trei săptămâni, după care faceţi pauză.

Alimente superconcentrate

Plopul negru şi plopul alb, au trăsături asemănătoare şi cunosc utilizări terapeutice identice.Mugurii de plop conţin ule-iuri esenţiale, flavonoide, flavonoli, flavonone, salicină, salicortină, derivaţi benzoici. Prezintă, deci, o compoziţie chimică foarte complexă. Salicina este o glicozidă care, probabil se decompune în acid salicilic în organism.

Acţiunea antibacteriană se datoreşte în special derivaţilor fenolici, iar acţiunea expectorantă este atribuită uleiului esenţi-al. Au fost demonstrate şi confirmate şi acţiunile antiseptice şi antiinflamatoare. Derivaţii acidului salicilic sunt biosintetizaţi în aspirină, ceea ce explică acţiunea analgezică şi antiinflamatoare. Nu trebuie ignorată nici acţiunile: astrigentă, diaforetică, diuretică, febrifugă, stimulantă, tonică, vulnerară. Recent a fost demonstrată acţiunea antitumorală în cancer cutanat şi mamar.

Intern se uitilizează în gemoterapie (mugurii), extractul fiind recomandat ca antiseptic, antiinflamator şi analgezic. De asemenea dă rezultate în bronşite şi în infecţiile tractului superior, dar şi în afecţiunile stomacale şi în dereglările funcţiilor rinichilor, iar extractele din Populus nigra inhibă proliferarea canceroasă.

Extern, preparatele pe bază de muguri se recomandă în răni uşoare, pentru efectul cicatrizant, în hemoroizi, degerături şi arsuri provocate de soare. Se recomandă şi sub formă de gargară în laringite.

Silvoterapia include Plopul printre arborii capabili să absoarbă din organismul uman energiile negative, din acest motiv fiind indicat în stările psihice tensionate.

Intern se administrează sub formă de infuzie sau decoct, o lingură de muguri la o cană de apă; se beau 2-3 căni pe zi, în special în afecţiunile reumatismale.

Extern, este folosit pentru leziuni ale pielii, degerături sau în loţiuni capilare, dar şi dureri musculare, artrita etc., produ-sele farmaceutice conţinând 20-30 % extract de muguri. Puşi în apă caldă, mugurii trebuie recoltaţi primăvara, înainte de a se deschide, şi puşi la uscat. Se utilizează, pentru aceleaşi acţiuni, şi coaja recoltată de pe ramurile laterale şi pusă la uscat.

Plopul - un medicament miraculos


SPORT

Campionatul Raionului Cahul la fotbal, ediţia 2011. Divizia A.Etapa a XVI-a, 11.09.2011

J V E Î Gm Go Dif. О1 FC “BURLACU” (Burlacu) 16 12 3 1 52 23 +29 392 FC “DUNAREA” (Giurgiuleşti) 16 10 4 2 43 22 +21 343 FC “MANTA” (Manta) 16 9 3 4 52 39 +13 304 FC “ DACIA “ (Cotihana) 16 8 3 5 35 40 -5 275 FC “HAIDUC” (Baurci Moldoveni) 16 7 2 7 44 31 +13 236 FC “GRUIS-CUCOARA” (Cucoara) 16 7 2 7 45 36 +9 237 FC “SCHEIA” (Cahul) 16 6 3 7 47 46 +1 218 FC “PRUT” (Colibaşi) 16 5 5 6 27 27 0 209 FC “Spartak” (Moscovei) 16 6 0 10 37 60 -23 1810 FC “LARGA” (Larga) 16 4 2 10 32 42 -10 1411 FC “TRIUMF” (Roşu) 16 4 2 10 22 37 -15 1412 FC “TINERETEA” (Tătăreşti) 16 3 1 12 26 59 -35 10

Scoruri înregistrate11.09.2011 0 FC “LARGA” (Larga) FC “TINEREŢEA” (Tătăreşti) 9 1

11.09.2011 0 FC “MANTA” (Manta) FC “TRIUMF” (Roşu) 3 111.09.2011 0 FC “BURLACU” (Burlacu) FC “GRUIS-CUCOARA” (Cucoara) 3 211.09.2011 0 FC “Spartak” (Moscovei) FC “ŞCHEIA” (Cahul) 2 411.09.2011 0 FC “HAIDUC” (Baurci Moldoveni) FC “ DACIA “ (Cotihana) 6 211.09.2011 0 FC “DUNĂREA” (Giurgiuleşti) FC “PRUT” (Colibaşi) 1 0

Potrivit organizato-rilor, concursul a fost însoțit şi de o tombo-lă, unde un participant a câştigat o bicicletă în urma concursului de fo-tografii "Maratonul bi-ciclette-look", care s-a desfăşurat pe internet. Mai mult, la eveniment au participat şi rideri din Rusia, Ucraina, Statele Unite, Germania şi Po-lonia, care au prezentat celor prezenți un show fascinant.

Poliția Rurieră a fost alături de participanții la cursă, iar traficul ru-tier a fost stopat. La fel, alți 70 de ciclişti profesionişti asigurau buna desfăşurare a Velo-Horei. Pe terenul special amenajat pentru eveni-ment au fost create trei sectoare cu spații pentru executarea figurilor so-fisticate de către ciclişti profesionişti.

Altul pentru Velo Trial, unde oaspeții şi participanții din țară au

VeloHora 2011: 3500 de biciclişti au mers 25 km prin Chişinău

putut demonstra măies-tria de a conduce o bici-cletă. Ultimul spațiu, care a fost divizat în două, a fost şi punctul de atracție al mulțimii. Acolo, toți bicicliştii îşi puteau lua viteză pentru sărituri şi diferite manevre.

Menționăm că ediția din acest an a evenimen-tului, care a fost sub nu-mărul trei, s-a desfăşurat cu sprijinul Ministeru-lui Mediului Republi-cii Moldova, al Mişcării

Ecologiste şi al Federației Bicicliştilor. Organiza-torul evenimentului este apa naturală Gura Căi-narului, iar partener este marca ciclistă Giant.

Ediția a treia a acțiunii VeloHora, care a avut loc ieri, 18 septembrie, a adunat peste 3500 de bicicliști. Aceștia au parcurs 25 de kilometri prin sectoarele Capitalei începând cu ora 12:00.

Tenismenul Maxim Duba-renco a revenit de la turneele din Amertica de Nord cu o mulţime de dis-tincţii. Cea mai importantă per-formanţă a fost clasarea pe locul secund la turne-ul de juniori US Open în proba de dublu. În pereche cu ucraineanul Vladyslav Manafov, ei au ajuns până în fina-lă, unde au cedat dramatic în faţa germanilor Robin Kerm şi Julian Lenz 7-5, 6-4. La proba de simplu tenismenul moldovean a fost eliminat în primul tur.

Cu ajutorul antrenorilor de categorie internaţională, Dubarenco a reuşit să câştige o medalie şi la un turneu de simplu. Imediat după US Open Dubarenco a câştigat turneul de categoria ITF, care a avut loc în oraşul canadi-an Monreal.

După competiţiile care au fost foarte dure, tenismenul nostru a revenit acasă pentru a se odihni şi pentru a cu-ceri noi orizonturi. Dubarenco nu a decis deocamdată la ce turnee peste hotare va participa.

sursa: sports.md

Maxim Dubarenco a adus o mulţime de distincţii

Coproprietarul FC Zimbru, Adlan Shishkhanov se arată nemulțumit de echipa sa după evoluția acesteia din ultima perioadă. Oficialul a declarat într-un interviu pen-trusports.md că se gândeşte cum să se poziționeze mai departe în club.

Potrivit lui, deşi echipa cu care au jucat galben-verzii duminică, 18 august, CSCA-Rapid, este poziționată mai jos ca Zimbru, chişinăuenii nu s-au descurcat. „Nu-mi place că echipa nu se încadrează în totalitate pe teren”, a spus Shishkhanov în interviu.

„Dacă ei cred că pot intra pe teren degeaba, atunci şi eu nu le voi plăti salariile”, mai spune coproprietarul clu-bului în interviu. Astfel, acesta a mai adăugat că jucătorii ar putea fi amendați pentru evoluția proastă din Campio-nat. „Oamenii care nu sunt gata de jocuri bune, pot părăsi echipa”, a declarat oficialul galben-verzilor.

Mai mult, Shishkhanov a susținut că doreşte câteodată să le dea o lecție jucătorilor. „Uneori doresc să le aprind luminile pe stadion şi să alerge încontinuu, după meci, până la 1 noaptea”, a adăugat coproprietarul FC Zim-bru. Referitor la meciul de miercuri, contra FC Tiraspol, Adlan Shihkhanov a spus că partida va fi una grea. Meciul va avea loc la Tiraspol, în complexul Sheriff.

Amintim că, în cadrul etapei a VIII a Diviziei Naționale, partida dintre Zimbru şi CSCA-Rapid s-a încheiat cu o remiză, scor 0:0. Ultimul meci al galben-verzilor din pri-ma manşă a Campionatului Moldovei va avea loc pe 1 oc-tombrie, în Capitală. Atunci formația se va întâlni cu FC Sfântul Gheorghe.

Sursa: UNIMEDIA

Shishkhanov e supărat pe echipă: Dacă ei intră pe teren degeaba, vor sta şi fără salarii


Real Madrid s-a lăsat bătută ieri, 18 septembrie, de Levante. Madrilenii au pierdut cu 0:1 în timpul partidei, după ce în minutul 40 a fost eliminat Khedira. Singrurul gol a fost dat de Arouna Kone, în minutul 86 al partidei.

La fel, cu 0:1 s-a înche-iat şi meciul dintre Getafe şi Rayo Vallecano, care a avut loc tot ieri. AC Milan a pierdut Napoli cu 1:3, unde

Ţara gazdă a Campi-onatului European de

baschet, Lituania, a fost eliminată în sfertu-rile de finală de surpri-za actualei ediţii, echi-

pa Macedoniei, care s-a impus cu 67-65.

Deşi Vlado Ilievski a mar-cat coşul victoriei cu 11 se-cunde înainte de final, adevă-ratul erou al macedonenilor a fost Vojdan Stojanovski, care a avut un procentaj de 100%, cinci din cinci, la aruncări-le din acţiune, toate de trei puncte.

Acum Lituania urmează să se lupte pentru locurile 5-8, alături de celelalte echipe eliminate în sferturi.

În semifinale, Macedonia va întâlni actuala campioană europeană, Spania, care a în-vins Slovenia cu 86-64.

Ultimele două meciuri din sferturile de finală, Franţa - Grecia şi Rusia - Serbia, se vor desfăşura în seara zilei de joi.

Sursa: sports.md

Edison Roberto Cavani a făcut un hat-trick furios. Glasgow Rangers şi Celtic au terminat cu 4:2 în Scoția, iar meciurile din Bundes-liga dintre Hannover - Bo-russia Dortmund şi Schalke - Bayern Munchen s-au în-cheiat cu 2:1 şi respectiv 0:2.

Totuşi, cineva s-a şi dis-trat în timpul partidelor de ieri. Manchester United şi Chelsea au încheiat parti-da cu 3:1, iar Manchester

Petrescu e MANIAC! 30.000 de oameni l-au aplaudat ÎN PICIOARE după o victorie IMPOSIBILĂ în faţa miliardelor de euro!

Anhi n-a avut ce să facă! Nici Eto'i, nici Ro-berto Carlos sau Jirkov nu i-au pus probleme lui SuperDan. Fundaşul moldovean Igor Armaş explică modul în care Petrescu a gândit partida şi laudă golul de senzaţie marcat de Gigel Bucur. SuperDan şi-a stresat ju-cătorii cu ore întregi de studiu video înainte de

Real Madrid umilită de Levante, AC Milan de Napoli

Lituania a fost eliminată de la

Campionatul European

marele meci.

"Petrescu ne-a dat in-dicaţii despre fiecare ju-cător, am văzut clipuri cu toţi, ştiam la ce să ne aşteptăm de la ei. Noi n-a trebuit decât să punem în practică ce ne-a zis. Am pregătit ore întregi me-ciul ăsta. Mă bucur mult şi pentru Gigel Bucur. Stau cu el în cantonament

şi i-am zis că va înscrie golul decisiv în faţa unui stadion plin. Aşa a fost, el a devenit erou după ce-a bătut-o pe Anji!", a spus Armaş.

Pentru prima oară de când e la Krasnodar, Pe-trescu a avut un stadion plin pentru o victorie uriaşă. 30.000 de fani ai lui Kuban au fost la meci! Cei 3000 de suporteri veniţi din Dagestan nici măcar nu s-au auzit.

Sursa: sport.ro

Kuban a bătut-o pe Anji cu 1-0 şi a fă-cut inutilă investiţia uriaşă a miliarda-rului Kerimov.

Zenit a învins în duelul cu Rubin după ce a fost condusă cu 2 la 0

În debutul întalnirii arbitrul a dictat un pe-nalty în poarta formaţiei Zenit Sankt-Petersburg. Mijlocaşul celor de la Rubin Kazani, Bibras Natkho, a trasnformat lovitura de la 11 metri. Serghei Kisleak a mărit avantajul gazdelor în mi-nutul 23.

Puţin mai tarziu şi Ze-nit a dat lovitura. Roman Sirokov a arătat prin ges-turi că dedică golul arbi-trului. Ambele echipe au început activ repriza a doua, însă norocul a fost

Victorie dramatică pentru Zenit Sankt-Petersburg. Deşi au fost conduşi cu 2 la 0, elevii lui Luciano Spalletti au revenit specta-culos şi au câştigat cu 3 la 2 duelul cu Rubin Kazani. Zenit este lidera Campionatului Rusiei.

de partea grupării din Sankt-Petersburg.

Danni a egalat scorul pe tabelă, apoi a adus vic-toria echipei sale cu 3 la 2, după o pasă primită de la Kerjakov. Zenit este lide-ra clasamentului, având un avantaj de 2 puncte în faţa lui Dinamo şi ŢSKA, ce împart poziţiile 2 şi 3. Într-un alt meci al serii, Spartak Moscova a învins cu 3 la 0 formaţia Krilia Sovetov Samara. Demi de Zeeuw, Aiden Mc'Geady şi Emmanuel Emenike au punctat pentru moscoviţi.

Partida a fost marcată şi de un moment nostalgic.

Căpitanul lui Spartak, Andrei Tihonov, ajuns la 40 de ani, s-a retras din fotbal. Mijlocaşul a fost schimbat în ultimul mi-nut al primei reprize şi a fost aplaudat de peste 35 de mii de oameni din tribune. Fotbalistul a sus-ţinut pentru Spartak 192 de meciuri şi a marcat 68 de goluri. Tihonov a intrat oficial în funcţie de antre-nor secund al tehnicanului echipei Spartak Moscova, Valerii Karpin.

City a reuşit doar o remiză la Londra, 2:2 cu Fulham. Liverpool a pierdut în fața Tottenham cu 0:4 în partida de ieri.

Amintim că o zi mai de-vreme de meciul cu Levan-te, Real Madrid a încheiat partida contra rivalei Bar-celona cu scorul de 8:0, fi-ind de mirare jocul de ieri a madrielnilor în gazde.

Sursa: UNIMEDIA


Cinci tendinţe vestimentare pentru toamna 2011

MODA

Cu siguranţă, timpul trece foarte repede, aşa că nu vă miraţi că vara s-a scurs deja şi că toamna şi-a intrat în drepturi. Pentru această toamnă ar fi câteva lu-cruri noi pe care ar trebui să le ai în garderobă. Nu neapărat pentru ca sunt în trend, ci mai degrabaă pentru că îmi plac mult fiecare din ele. Iată un top 5 al tendinţelor

pentru toamna 2011:1. Roşu aprinsRoşul este o culoare

cu mult curaj în toam-na aceasta. Până şi blana poate fi aleasă într-o nu-anţă de roşu aprins. Par-tea bună la o asemenea culoare este că nu mai are nevoie de accesorii pentru a ieşi în evidenţă. Decla-raţia ta de stil va veni de la feminitatea cu care vei purta o haină astfel colo-rată.

2. DantelaÎn toamna aceasta dan-

tela este tratată în unele situaţii cu mai multă sub-tilitate. În fond, nu e ne-voie să recurgi la o ţinută în întregime din dantelă, fiind suficiente doar câte-va aplicaţii de dantelă pe material textil.

3. TartanulCând spui tartan te

gândeşti instant la Sco-ţia şi la carouri colorate. Sau la fustele scurte pli-sate adoptate pe post de uniformă de adolescente. Toamna aceasta ne pro-pune să privim cu mai multă îngăduinţă carou-rile. Apar chiar şi pe fuste lungi care îţi lasă impre-sia că ai plecat de acasă cu o pătură pe care ai trans-format-o în fustă. De această dată va fi nevoie de accesorii. De exemplu, cele din piele - centuri sau hamuri în zona bus-tului, dacă îţi doreşti să experimentezi mai mult.

4. Pantalonii în cu-lori vii

Din tipurile de panta-loni propuşi de designeri în colecţiile lor, toamna aduce un element nou. Este vorba despre culoa-re. Alege pantaloni cât mai coloraţi, indiferent de forma lor. Pantalonii în culori neutre, cei negri în special, ar trebui să fie ul-tima alegere atunci când îţi doreşti un look fresh.

5. Pardesiul în culori de toamnăPardesiul toamnei

2011 este unul colorat. Poţi alege între unul maxi (cat mai lung po-sibil dar în culori ne-utre) sau unul până în zona genunchilor dar colorat. În compara-ţie cu toamna trecută când mai toată lumea a fost sensibilă la cu-loarea camel, acum vom avea disponibi-le culori de toamna (oranje, mustar, gal-ben, roşu maroniu).

S U

D O

K U

PUBLICITATE


Oare există ceva mai important şi ceva mai scump decât sănăta-tea? Cunoscutul miliardar de ori-gine greacă Onasis propunea me-dicilor întreaga sa avere numai să fie salvat.

Originară din Giurgiuleşti, Olga Marian, absolventă a Universităţii de Medicină „N. Testimiţeanu”, şi-a con-sacrat viaţa şi experienţa în tratarea bolilor. Dar cel mai interesant lucru este că dumneaei a mers nu pe calea chimiei-farmaceutice, ci pe calea fitoterapiei – dome-niu ce are o vechime de mii de ani şi o eficienţă deja do-vedită. Ea foloseşte plantele sub formă de extracte tota-le, spre deosebire de medicina alopată, care recomandă doar substanţe extrase din plante. Această hotărâre a luat-o după înregistrarea succesului în tratamente cu bolnavii şi graţie bunicii sale, Ana, fostă „vrăciuitoare” a satului Giurgiuleşti.

Nr. Nume, prenume Funcţia Posturile deservite Tel. contact

1. TARASOV Serghei Comisar-adjunct al POP 079984201

2. CIOBANU Iurii Şef al SOP 079984005

3. RADU Cristina Insp. Sup. p/u Prof.Evid. al SOP 079984095

4. TOMOIANU Nicolae

Șef interimar al secției or. Cahul 079984045

5. BALAN Serghei ŞP, insp.operativ de sector A.I. Cuza 069089532,

067239605

6. GOGOI Alexandru ŞP, insp.operativ de sector Burlăceni, Iujnoe 069566263,

079984060

7. BUMAGHIN Nicolae

ŞP, insp.operativ de sector Găvănoasa 079984061

8. SAMOILĂ Ştefan ŞP, insp.operativ de sector Lebedenco, Pelinei 079166977,

079984056

9. TARAGAN Denis ŞP, insp.operativ de sector Doina 079203555,

067239591

10. MOLDOVANU Vitalie

ŞP, insp.operativ de sector

Larga, Badicul Moldovenesc 079984071,

11. RACOVIȚĂ Eugen ŞP, insp.operativ de sector Cucoara, Chircani 079984059

12. LEONTE Artur ŞP, insp.operativ de sector

Baurci Moldoveni, Zârneşti

069287336,078254422

13. BANTUŞ Ştefan ŞP, insp.operativ de sector Andruşul de Sus 079984007,

079978739

14. RARU Constantin ŞP, insp.operativ de sector Andruşul de Jos 069616524,

079984066

15. CAZACU Ion ŞP, insp.operativ de sector Roşu 079202052

16. HOLOSTENCO Alexandru

ŞP, insp.operativ de sector Chisilia Mare 079984072

17. CARANDREI Igor ŞP, insp.operativ de sector Borceag 029433396,

079984073

18. LILICA Constantin ŞP, insp.operativ de sector Burlacu 079984118,

19. CÎRLIG Victor ŞP, insp.operativ de sector Taraclia de Salcie 079025278,

20. PALAMARJI Gheorghe

ŞP, insp.operativ de sector

Tartaul de Salcie, Lopăţica 079291736

21. DAHINA Serghei ŞP, insp.operativ de sector Huluboaia 079412581,

22. TAMPIZA Petru ŞP, insp.operativ de sector Moscovei 079984063

23. COVACI Ion ŞP, insp.operativ de sector Giurgiuleşti 069342855,

079984053

24. MOCANU Dumitru

ŞP, insp.operativ de sector Câşliţa Prut 079204083

25. CRIVĂŢ Valentin ŞP, insp.operativ de sector Slobozia Mare 079204092,

26. MOCANU Denis ŞP, insp.operativ de sector Văleni 079984089,

069062742

27. SAGHIN Gheorghe ŞP, insp.operativ de sector Brânza 079984052,

28. STOICESCU Lilian ŞP, insp.operativ de sector Colibaşi 079984090,

069282459

29. ZGLAVOCI Victor Insp. operativ de sector Colibaşi 079984079,

069014874

30. POPA Ion ŞP, insp.operativ de sector Vadul lui Isac 079984098

31. FORŢU Oleg ŞP, insp.operativ de sector Manta 079007994,

32. BUDAN Igor ŞP, insp.operativ de sector Paşcani 079007934,

33. COZMA Oleg ŞP, insp.operativ de sector Crihana Veche 079984032,

34. ŢIURA Eduard Insp. operativ de sector Centru 079064468,

079984047

35. PODCALIUC Ion Insp. operativ de sector Centru 079984041,

079467733

36. LUNGU Sevastian Insp. operativ de sector Micro 15 068747503,

079984001

37. TONU Dan Insp. operativ de sector Centru 079429794,

079007937

38. VERŞINA Grigorie Insp. operativ de sector Jubileu 079984037

39. SUSANU Ion Insp. operativ de sector Valincea, Focşa 079984044,

067239598

40. ZOLOTUHA Dumitru

Insp. operativ de sector Lipovanca 079984210

41. ŢILEA Adrian Insp. operativ de sector Spirin 079204089

42. HAMHADERA Roman

Insp. operativ de sector Lapaevca 079984212

43. CAPRARU Olimpiada

Insp. Sup. Biroul Minori 079649539

44. DIMITRIEVA Tatiana Insp. Biroul Minori 079651041

45. PÎRVAN Silvia Insp. Biroul Minori 079984064

46. CIOBANU Ion Insp. sup.Gr. Autoriz. 079272765

UTIL

Baza tratamentelor doamnei doctor Olga sunt: ceaiu-rile, tincturile, alifiile, presopunctura, compresele ş.a. Nu în ultimul rând, dumneaei face şi diagnosticări nu prin intermediul tehnologiei, ci este suficient de a palpa talpa pacientului.

Tratamentele prestate:1. tăierea sub limbă2. calculi biliari şi renali3. reflexoterapie4. hepatite

Fitoterapie - tratament cu plante medicinale în satul Giurgiuleşti

5. diabet6. ciroză7. cancer (piele, sân)8. aplicarea lipitorilorDoamna Olga Marian, deţinătoarea cabinetelor natu-

riste în oraşul Galaţi, România şi satul Giurgiuleşti, are la activ sute de bolnavi pe care i-a readus la viaţă. La ea se adresează şi din localităţile României, Ucrainei, Rusiei şi, nu în ultimul rând şi localităţile Republicii Moldova, în mod special satele din lunca Prutului (vezi youtube.com/user Olga 4194).

În procesul de vindecare a oricărei afecţiuni, doamna Olga Marian te poate ajuta negreşit şi pe tine! Apelaţi cu încredere la serviciile oferite de terapiile alternative din cadrul cabinetului doamnei Olga Marian!

Date de contact: GSM: 0040721977765Domiciliu: 0037329371574

E-mail: [email protected]

Datele de contact ale responsabililor din cadrul Poliţiei Ordine Publică a Comisariatului de Poliţie al Raionului Cahul

Mat

eria

l cu

stat

ut d

e pu

blic

itate


HAI Ş-OM RÂDE!

La judecatăJudecătorul întreabă martorul la proces:- La ce distanţă v-aţi aflat de locul accidentului?- La 6 metri şi 75 de centimetri.- Şi cum de ştiţi aşa de exact?- Când am văzut accidentul, mi-am dat seama pe loc că

voi fi întrebat la proces de vreun tâmpit...

Lucruri cunoscute- Şi vreţi să susţineţi că atunci aţi crezut că portmoneul

găsit vă aparţine?- Portmoneul nu, dar bancnotele îmi păreau cunoscute... Să adaugi sau să scazi...Eşti condamnat la 10 ani de închisoare. Doreşti să mai

adaugi ceva?- Vai de mine, d-le judecător, mai curând aş vrea să scad! Robinson CrusoePrin oceanul Pacific trecea un vapor. Unul dintre pasageri

îi arată căpitanului că pe o insuliţă e un om zdrenţăros, care sare şi dă din mâini. Îl întreabă pe căpitan:

- Cine e tipul?- Nu ştiu, dar de câte ori trecem pe aici se bucură nespus.

ImunitateUn marinar stă în portul Marsiliei şi bea de nu se mai

ţine pe picioare. Un trecător intră în vorbă:- Ştiţi că anual mor peste 10 000 de francezi din cauza

băuturii?- Nu mă interesează! Eu sunt rus...

Insistenţă carcacteristicăUn rus prinde peştişorul de aur.- Peştişorul: îţi îndeplinesc 3 dorinţe: una azi, una mâine,

una poimâine. Care e dorinţa de azi?- Rusul: fă-mi o sticlă de vodcă care nu se termină

niciodată!Zis şi făcut.A doua zi, peştişorul: - Care e dorinţa de azi?- Rusul: mai fă-mi o sticlă din aia...

Leii melomaniÎn mijlocul deşertului un om cânta dumnezeieşte la

vioară. Un leu se apropie, îi dă târcoale cântăreţului şi se aşează la câţiva paşi de el, mişcându-şi capul în ritmul muzicii. Mai vin doi lei şi se aşează şi ei lângă cântăreţ. După ceva timp vine al patrulea leu, care îl mănâncă pe cântăreţul nostru. Pe o cracă în apropiere doi vulturi fac conversaţie:

- Ţi-am spus eu că de vine surdul, s-a zis cu muzica?!

Divorţez MărieIon şi Maria se ceartă înflăcărat:- Mărie, te rog mult, ajunge, hai să divorţăm!- Nu Ioane, văduvă m-ai luat, văduvă să mă laşi!

Papagalul şi iluzionistulUn iluzionist lucra pe un vapor. De fiecare dată specta-

torii erau altii, aşa că îşi permitea să facă mereu aceleaşi scamatorii. Singura problemă era papagalul vorbitor al căpitanului, care încetul cu încetul a început să priceapă care sunt trucurile. Şi la un moment dat s-a apucat să dezvăluie secretul în mijlocul fiecărei reprezentaţii:

- Aaaa, uitaţi, nu e aceeaşi pălărie!- Aaaa, uitaţi, florile sunt ascunse sub masă!- Aaaa, uitaţi, are ascunse nişte cărţi în mânecă! … şi aşa

mai departe.Iluzionistul se enerva de fiecare dată, dar n-avea ce face.

La un moment dat vaporul se scufundă, supravieţuind doar iluzionistul şi papagalul. Câteva zile plutind fiecare pe o scândură, s-au privit plini de duşmănie, fără să scoată vreun cuvânt. Până la urmă papagalul rupe tăcerea şi zice:

- Mă dau batut. Unde e vaporul?

Arabul şi evreulUn arab cu o mitralieră şi ceva grenade era alergat de

un tanc israelian. Arabul se opreşte o clipă, trage cu o mitralieră în tanc, tancul nu păţeşte nimic, arabul aleargă, tancul după el. Se mai opreşte o dată arabul, trage cartuşele din mitralieră, tancul nimic, arabul aruncă mitraliera, continuă să alerge, tancul după el. Se mai opreşte arabul, aruncă o grenadă, tancul nu are nimic, arabul aleargă, tancul după el… Arabul aruncă ultima grenadă, tancul după el. Arabul nu mai are muniţie, se lasă în genunchi şi aşteaptă. Tancul opreşte lângă arab, se deschide turela şi evreul întreabă:

- Auzi, arabule, cumperi nişte muniţie?

Dacă ai crezut până acum că ştii câte ceva des-pre Albert Einstein, ei bine, trebuie să te fi înşelat. Ge-niul absent care ne-a dăruit teoria relativităţii (sau mai bine spus teoriile relativi-tăţii) este o adevărată sursă de ciudăţenii, mai ales când vine vorba de propria exis-tenţă.

Câteva lucruri uimitoare

9 ciudăţenii despre Einsteindespre cel mai mare geniu al lumii:

1. Einstein a fost un copil gras cu capul mare

2. Copil fiind, Einstein avea probleme de vorbire

3. Einstein şi-a găsit in-spiraţia într-o busolă

4. Einstein a picat exame-nul de admitere la facultate

5. Einstein a avut un co-pil nelegitim

6. Einstein s-a îndepărtat de soţia sa, propunându-i un „contract” ciudat

7. Einstein nu se înţelegea deloc cu fiul său mai mare

8. Einstein era un adevă-rat Don Juan

9. Einstein, pacifistul în-răit, l-a îndemnat pe Roose-velt să construiască bomba atomică

Dintre toate părţile anatomice ale trupului tău, urechile sunt cel mai uşor de neglijat dacă nu simţi niciun disconfort la nivelul lor, iar auzul nu-ţi face probleme. Acest lucru nu înseamnă totuşi că poţi ignora aspectele de care trebuie să ţii seama pentru a evita eventuale neplăceri pe viitor.

Este esenţial să fii in-format asupra tuturor pericolelor la care te ex-pun urechile tale, de la dopurile de ceară până la hazardul zborului cu avi-onul atunci când eşti ră-cit în zona capului. Iată 9 lucruri pe care nu le ştiai despre urechile tale:

1. Ceara din urechi se poate îndepărta foarte uşor

Cu toate că multe per-soane au facut un obicei din a-şi curăţa ceara din urechi cu beţişoare subţiri prevăzute cu vată în capăt, tehnica este periculoasă.

Poţi folosi aceste acce-sorii de igienă pentru a îndepărta impurităţile de pe suprafaţa lobului, însă odată introduse în con-ductul auditiv, ele vor îm-pinge un eventual dop şi mai mult în direcţia tim-panului.

Lasă apa călduţă să cur-gă peste ureche în timp ce eşti la duş, apleacă-ţi capul într-o parte pentru drenaj, apoi şterge cu un prosop

9 lucruri pe care nu le ştiai despre urechile tale

moale partea exterioară. 2. Ceara din urechi

are un scop necunos-cut

Rolul exact pe care cea-ra din urechi îl deţine nu a fost stabilit concret, însă credinţa comună este ace-ea că substanţa face parte din procesul de auto-cu-răţare al organelor audi-tive.

3. Urechea deţine cele mai mici oase ale corpului

Cele trei oase ale ure-chii medii – ciocanul, ni-covala şi scăriţa – au rol amplificator. Ele sunt cele care transmit energia pro-dusă de vibraţiile din aer, de la timpan la urechea internă.

Deşi sunt mici, aceste trei oase au un rol foar-te important: dacă sunt dislocate, se rup sau sunt atacate de o infecţie, ele pot conduce la pierderea permanentă a auzului.

4. Tehnica lumânări-lor de ceară este inefici-entă şi periculoasă

Tehnica prin care do-purile din urechi sunt în-lăturate folosind lumânări de ceară pentru o acţiune de absorbţie (efectul coşu-lui de fum) este o practică ineficientă, ba chiar peri-culoasă.

Te poţi alege cu arsuri, perforaţii la nivelul timpa-nului si infecţii.

5. Zburatul cu avi-onul, periculos pe timp de răceală

Presiunea pe care ure-chile tale o resimt în timpul zborului cu avionul poate fi extrem de periculoasă în cazul în care organele audi-tive sunt pline de lichid for-mat din pricina unei răceli în zona capului.

În timp ce urechea va încerca să ajusteze presiu-nea, lichidul congestionat se va împrăştia exact ca într-o implozie, conducând la spargerea timpanului.

6. Urechile contri-buie la simţul gustu-lui

Există o serie de nervi care traversează urechea medie, conducând infor-maţia colectată de papilele gustative către creier.

7. Timpanul este foarte, foarte subţire

Timpanul este foarte subţire, fiind format din trei straturi de membrană. Grosimea poate fi com-parată cu cea a unei foi de hârtie.

8. Durerea urechii poate indica disfunc-ţia altor organe

Durerea de ureche poa-te semnala afecţiuni care nu au neaparat legătură cu organul auzului, indicând boli în orice parte a trupu-lui, de la gât pănă la abdo-men. Responsabil pentru acest lucru este nervul vag, care porneşte de la creier şi traversează urechea, nasul şi esofagul până ajunge la stomac.

9. Fixativul de păr poate afecta negativ ceara din urechi

Dacă un strop de fixativ ajunge în interiorul ure-chii, cu siguranţă va întări ceara care ar trebui să se elimine singură. Foloseşte un tampon de vată pentru a-ţi proteja urechile atunci când foloseşti acest pro-dus.

Sursa: ele.ro

1. Furnicile nu dorm niciodată. Cu toate aces-tea, în zorii zilei, furnicile se întind asemenea oame-nilor pentru a se dezmorţi.

2. Aproximativ 90% din populaţia întregii planete locuieşte în emisfera nor-dică.

3. Cimpanzeii şi coţofe-nele sunt singurele anima-le care îşi pot recunoaşte imaginea într-o oglindă.

4. Barajul Hoover din SUA a fost proiectat ca să reziste pentru cel puţin 2.000 de ani. Cimentul folosit la ridicarea impre-sionantei construcţii nu se va întări complet decât peste 500 de ani.

5. În ciuda aparenţelor, două treimi din supra-faţa întregului continent african se află în emisfera nordică.

6. Dacă ţii un caras au-riu într-o încăpere lipsită de lumină, acesta va deve-ni, în cele din urmă, alb.

7. Irlanda, situată pe o insulă, este singura ţară europeană în care nu exis-tă şerpi.

8. În provincia Alberta din Canada au fost ucişi absolut toţi şoarecii. În prezent, este singura pro-vincie din lume în care nu există asemenea rozătoare.

9. Ochiul unui struţ este mai mare decât creierul acestei păsări.

10. Pentru fiecare om de pe Terra există circa 200 de milioane de insecte. Numai termitele ne depă-şesc într-un raport de 10 la 1.

11. Balena albastră este animalul care produce cele mai puternice sunete (până la 188 de decibeli). Un astfel de sunet poate fi receptat prin apă la o distanţă de până la 850 de kilometri.

12. Te-ai gândit câtă benzină ţi-ar trebui ca să poţi înconjura planeta cu propriul automobil? Ei bine, în rezervorul unui avion Boeing poate încă-pea suficient combustibil încât să poţi face acest lu-cru de patru ori.

(continuarea în numă-rul următor)

100 de curiozităţi despre lumea în care trăim


* Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citi-rea se făcea de jos în sus.

De la daci nu au rămas izvoare scrise. Prea puţine se ştiau despre locuitorii zonei carpato-dunărene, după retragerea romanilor. O carte veche de aproape 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă teo-riile istoricilor. Manuscri-sul cuprinde primele do-cumente scrise în această perioadă istorică. A fost scrisă cu caractere daci-ce, de la dreapta la stânga, şi se citeşte de jos în sus. Vorbeşte despre vlahi şi re-gatul lor. Mulţi au încercat să descifreze Codexul Ro-honczi, dar n-au putut. Ar-heologul Viorica Enachiuc a tradus, în premieră, filele misteriosului manuscris. Dăruită de un grof în 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revistă publicată în Ungaria de existenţa în arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi. Se spunea că e redactat într-o limbă necunoscută. A fă-cut rost de o copie. Timp de 20 de ani, a muncit ca să-i descifreze tainele. Ma-nuscrisul se afla în Arhi-vele Academiei de Ştiinţe a Republicii Ungaria. E o carte legată în piele. A fost păstrată în localitatea Ro-honczi până în anul 1907. Groful Batthyany Gusytav a dăruit-o Academiei de Ştiinţe a Ungariei, în 1838. Nu se ştie prin câte mâini a trecut de-a lungul secole-lor. “Scriere secretă” După al Doilea Război Mondial, doctorul Vajda Joysef, pre-ot misionar, îi scria cerce-tătorului Otto Gyurk, în legatura cu Codexul: “Se găseşte în Arhivele Acade-miei de Ştiinţe a Ungariei o carte rară, Codexul Ro-honczi. Acest Codex este scris cu o scriere secretă, pe care nimeni n-a reusit s-o descifreze până acum. Şi eu am încercat”. Literele sunt asemănătoare scrierii greceşti. M-am gândit că seamănă şi cu literele feni-ciene, apoi am încercat pe baza vechii scrieri ungu-reşti, dar n-a mers. Toate încercările le-am aruncat în foc”. După ce a studi-at Codexul, cercetătorul Otto Gyurk a publicat, în 1970, o parte din observa-ţiile sale într-un articol, în care a încercat să identifice acele semne din manuscris

care ar putea semnifica ci-fre.

Alfabet dacic cu 150 de caractere

Viorica Enachiuc a desco-perit că textele Codexului au fost redactate în secolele XI si XII, într-o limbă lati-nă vulgară (daco-romana), cu caractere moştenite de la daci. “Sunt semne care au aparţinut alfabetului dacic, ce cuprindea aproxi-mativ 150 de caractere, cu legăturile respective. Tex-tele din Rohonczi au fost redactate în latina vulgară, dar într-un alfabet dacic, în care dominante sunt străvechile semne utilizate de indo-europeni în epoca bronzului”, spune aceasta. Solii şi cântece ale vlahilor, Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 şiruri. În text sunt intercalate mi-niaturi cu scene laice şi re-ligioase. E scris cu cerneală violet. Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece şi rugăciuni, care include 86 de miniaturi. Consem-nează înfiinţarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnito-rului Vlad, între anii 1064 si 1101. “Sunt informaţii despre organizarea admi-nistrativă şi militară a ţării ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru şi mare, de la Dunăre spre nord până la izvoarele Nis-trului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina – ce-tatea din insula Pacuiul lui Soare”, a descoperit Viorica Enachiuc.

DACIAM-am întrebat de mul-

te ori care este motorul schimbărilor pozitive într-o societate şi trebuie să recunosc că de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuză să accepte un adevăr relativ, mincinos, contesta-bil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caută un ade-văr absolut. Deci, pe ei îi îndemn să-şi întrebe profe-sorii de istorie şi de limba română:

- Cât la sută din Dacia a fost cucerită de romani? Şi dacă profesorul ştie răs-punsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru).

Urmează altă întrebare:- Câţi ani au ocupat ro-

manii acei 14% din teritoriul Daciei? Şi dacă profesorul va răspunde: numai 164 ani, atunci puteţi merge la următoarea în-trebare:

- Soldaţii “ro-mani” chiar ve-neau de la Roma şi chiar erau flu-enţi în limba la-tină ? Aici le va fi şi mai greu să vă răspundă, căci acei soldaţi “ro-

mani” vorbeau orice limbă numai latina nu!

Cohortele aflate pe pă-mântul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia de azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Iberică, Bospo-reni din nordul Mării Ne-gre, Antiocheni din regiu-nile Antiochiei, Ubi de la Rin, din părţile Coloniei, Batavi de la gurile aces-tui fluviu, Gali din Galia, Reţi din părţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, până şi Numizi şi Mauri din nordul Africii (C.C..Giu-rescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).

Şi ultima întrebare:- Cum a fost posibil ca

într-un aşa de scurt inter-val istoric TOATĂ popula-ţia Daciei să-şi uite limba şi să înveţe o limbă nouă, limba latină, de la nişte soldaţi “romani” care nici ei nu o vorbeau?

Când toate popoarele ci-vilizate din lume iniţiază, desfăşoară şi promovează valorile istorice care le în-dreptăţesc să fie mândre de înaintaşii lor, găsim opinia unor astfel de “adevăraţi români”, care, nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporu-lui daco-român: “soldaţii romani au adus femeile şi fetele dace în paturile lor şi aşa s-au născut generaţii de copii, care învăţau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul “roman”…

Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basa-rabia, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de traco-geţi şi carpi, de la sute şi sute de kilo-metri depărtare ca să fie “fecundate” de soldaţii “ro-mani”?

După părerea stimabili-lor, femeile daco-gete erau şi “curve”, ba chiar şi mute, nefiind în stare să-şi trans-mită limba strămoşească copiilor lor! Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi altfel decât “copii din flori”, apăruţi dintr-o aventură amoroasă a întregii populaţii femini-ne daco-gete, la care mas-culii autohtoni priveau cu “mândrie”, aşteptând apa-riţia “sâmburilor” noului popor şi grăbindu-se, în-tre timp, să înveţe cât mai

repede şi mai bine noua limbă, limba latină, când de la soţii, când de la fiice-le lor (iubite ale soldaţilor romani cuceritori) ba chiar şi direct, de la soldaţii ro-mani năvălitori ce le-au în-josit căminele.

La Centrul Cultural Ro-mân [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altă somi-tate, de origine română, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, că dacii au învăţat la-tina, de la romani, prin bă-ile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin băile ro-mane şi de la nişte soldaţi cam fără haine pe ei?

Nu prea ştiu ce a vrut să spună stimabilul profesor din Cluj despre bărbaţii daci, dar cred că niciun ro-mân, nici măcar în joacă, nu are voie să facă o astfel de afirmaţie decât dacă….

De fapt tot dânşii ne spun că ne tragem din “doi băr-baţi cu… braţe tari”! Astfel de declaraţii “istorice” te fac să-ţi doreşti să fii orice, numai român nu!

Domnilor, Dacia a fost cotropită de romani în proporţie de numai 14% şi pentru o perioadă isto-rică foarte scurtă, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut că într-o aşa de scurtă perioadă istorică, dacii să fi învăţat latina, fără ca pe 86% din teritoriul lor să-i fi întâl-nit pe soldaţii romani. Dar dacă nu de la romani au învăţat dacii latina, atunci de la cine? – se întreabă aceiaşi demni urmaşi ai lui Traian?

Herodot ne spune că cel mai numeros neam din lume după indieni erau tracii. Dio Casius ne spune şi el: “să nu uităm că Trai-an a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide, iar Tracii au fost Daci”. Faptul că dacii vor-beau ” latina vulgară”, este “un secret” pe care nu-l ştiu numai cei ce refuză să-l ştie.

“Când sub Traian roma-nii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tălmaci, afirmă Densusi-anu şi asta schimbă totul. Deci dacii şi romanii vor-beau aceeaşi limbă!” Dacă astăzi se consideră că 95% din cunoştinţele acumu-late de omenire sunt obţi-nute în ultimii 50 de ani, să vedem cum şi noţiunile noastre despre istoria po-porului daco-român pot evolua. Când nu de mult s-a publicat teoria evoluţi-ei speciei umane în funcţie de vechimea cromozoma-lă, s-a ajuns la concluzia că “prima femeie” a apărut în sud-estul Africii.

Următorul pas uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoa-ra de arheologie lingvis-tică Marija Gimbutas, de

la Universitatea din Los Angeles, California, a în-ceput să vorbească despre spaţiul Carpato-dunărean ca despre vatra vechii Eu-rope, locul de unde Eu-ropa a început să existe, am fost plăcut surprins şi m-am aşteptat ca şi istori-cii noştri să reacţioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tăcere. Când profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în partea “The Indo-European heritage”, apărută la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chica-go, Illinois 60606, vorbesc la pagina 25 despre Ve-chea Europă a mileniului 5 î.d.H., care-şi avea locul în centrul României de azi, să nu fim mândri? Când studiile de arheologie mo-leculară ne îndreptăţesc să ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uşor să le răspund unor persoane care nu ci-tesc nici ceea ce spun inte-ligent alţii despre noi şi nici măcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot deter-mina originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.

Teoria genoamelor situ-ează spaţiul carpato-du-nărean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin, decât locul de unde a început Europa să existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiseră primele trei Eve şi primul Adam. Când am scris “Epopeea Poporu-lui Carpato-dunărean” şi volumele “Noi nu suntem urmaşii Romei”, “În cău-tarea istoriei pierdute” şi “Călătorie în Dacia – ţara Zeilor”, m-am bazat pe astfel de cercetări, dar şi pe cartea unei somităţi în domeniul preistoriei Euro-pei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford, Anglia, căruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , “The History of Civilization”, “The Aryans”. El explorează într-un mod fascinant originea şi difu-zarea limbilor în Europa preistorică. Între paginile 176-177 publică şi o hartă arătând leagănul aryenilor în timpul primei lor apari-ţii; şi minune mare, spaţiul Carpatodunărean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, căruţa cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dată în lume pe te-ritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din isto-ria omenirii se găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tar-taria, când primii fermieri din Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu, într-o pe-rioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă devenea insulă – 6,500 î.d.H., (vezi John North, “A new interpretati-on of prehistoric man and the cosmos”, 1996, Harper

Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-ţi vine a crede că toc-mai cei pentru care aduni aceste informaţii formida-bile despre poporul şi spa-ţiul pe care îl ocupa ţara noastră, te decepţionează!

Nu de mult, la Primul Congres Internaţional de Dacologie, Bucureşti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre “Codex Rohonczy”, o cronică daco-româneas-că, însumând 448 pagini, scrisă în limba română arhaică, „latina vulgară”, cu alfabet geto-dac. Pe fie-care pagină se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de mi-niaturi executate cu pana, care prezintă diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este de la dreapta la stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim că în bisericile vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba „lati-nă vulgară”, chiar până în secolele XII-XIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacă şi slavo-nă. Codexul cuprinde mai multe texte, ca “Jurământul tinerilor vlahi”, diferite dis-cursuri rostite în fata osta-şilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra pecenegi-lor, însoţit de note muzica-le etc. Atunci se miră şi se întreabă, pe bună dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: “de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descope-rirea şi descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromână, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de mi-lenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?” Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus-amintiţi ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit. Aca-demia Română ar fi trebuit să organizeze o mare sesi-une ştiinţifică cu caracter nu numai naţional, cât mai ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi “românii adevă-raţi”, vajnici urmaşi ai lui Traian, vor să arate om eni-rii ce înseamnă să fii umil şi să-ţi dispreţuieşti stră-moşii, trecutul şi neamul…

Faptul că NOI, Românii, suntem strămoşii tuturor popoarelor latine şi nici-decum o rudă marginală a latinităţii, ar trebui să ne facă să ne mândrim şi nicidecum să căutam con-tra argumente, precum cei lipsiţi de înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub picioare…

Ion ENACHE(http://www.infobraila.ro)

O carte veche de 1.000 de ani răstoarnă teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri


Săptămânal independent de informaţii şi opiniiÎnregistrat la Ministerul Justiţiei, Nr. 253 din 18 august 2011Tipărit la Tipografia “Prag 3” SRLTiraj: 2000 ex.

Redactor-şef: Petru BOTEZATU (068521026)Redactor responsabil: Agripina HIOARĂRedactor: I. CRĂCIUNEAC

Adresa redacţiei: or. Cahul, b-dul Victoriei 1V, tel: 0299 2 29 40, e-mail: [email protected]

Adresa: or. Cahul, b-dul Victoriei 1V, tel: 0299 2 29 40, 068521026 (Petru), 069391341, 079005172 (Iurie), 069708107 (Vitalie)e-mail: [email protected]

Anunţurile pot fi transmise prin telefon la nr. 029922940, prin e-mail: [email protected], sms la nr. 068521026, 079005172 sau pot fi aduse direct la sediul redacţiei: b-dul Victoriei 1V (lângă Piaţa Horelor).

CURIERULde Sud

CURIERULde Sud

CURIERULde Sud

OFERTĂ AVANTAJOASĂ PENTRU PLASAREA

PUBLICITĂŢII!Publicitatea plasată în săptămânalul “Curierul

de Sud” va fi difuzată şi la postul de radio “Uni-vers FM” Cahul (101.4 FM).

Oferim servicii de design grafic şi elaborarea spoturilor audio.

Acum anunţul tău este citit de întreg raionul!

Publică anunţul tău în unicul ziar raional - Curierul de Sud - şi el va fi citit de locuitorii raionului Cahul.

HoroscopBerbec

Evenimentele principale ale săptămânii se află în zona relaţiilor setimentale, distracţiilor şi a parteneriatelor. Atenţie în zilele de 23 şi 24 septembrie, deoarece emotivitatea poate atinge cote mari! Petrecerile alături de cei dragi sunt de bun au-gur. Pot apărea oferte noi de colaborare în care pe primul plan se va pune asumarea unor responsabilităţi mari, iar plata aferentă muncii depuse se va lăsa aşteptată.

Taur Săptămâna debutează cu aspecte financiare. Poţi primi cadouri, recompense

sau veşti legate de remuneraţia de la un loc de muncă. În următoarele săptămâni se recomandă o atenţie deosebită la sursele de foc din spaţiul locativ. Se pot pro-duce avarii greu de remediat şi controlat. Organismul este destul de obosit, aşa încât alternează orele de lucru cu cele de odihnă.

GemeniLa începutul săptămânii eşti dinamic, iar dorinţa de a te implica în tot şi

toate este la cote înalte.Excursiile, călătoriile de agrement sau în scopuri profe-sionale vor fi frecvente şi de folos. Orientează-ţi eforturile către cursuri nece-sare dezvoltării personalităţii. Începe o perioadă bună de a-ţi îmbogăţi bagajul de cunoştinţe. Evită excesele şi fii mai prezent în viaţa celor dragi.

Rac În primele zile ale săptămânii eşti destul de retras. Sunt momente bune pen-

tru a te ocupa doar de tine şi de a-ţi creiona noi planuri de viaţă. Relaţiile cu membrii familiei se îmbunătăţesc, însă fii prudent. Atenţie în zilele de 21 şi 22 septembrie, când emotivitatea este crescută!

LeuPrima parte a săptămânii este propice pentru a te ocupa doar de tine. La

serviciu mai sunt ceva neplăceri, dar vor dispărea curând. Atenţie la tendin-ţa de a fi prea combativ. Sănătatea este vulnerabilă pe stomac şi secundar pe segmentele aparatului osos. Foloseşte doar remedii naturiste. Nu se reco-mandă consultaţii, analize medicale şi intervenţii chirurgicale în intervalul 20 – 22 septembrie.

FecioarăLa începutul săptămânii bine ar fi să îţi concentrezi eforturile către dome-

niul profesional. În zilele de 21 şi 22 septembrie s-ar putea să ai de-a face cu prietenii. De reţinut sfaturile sau îndemnurile acestora, pentru că îţi vor fi de folos. Se întrezăresc cadouri, recompense sau posibilitatea de a-ţi mări venitu-rile din munca desfăşurată la un loc de muncă.

Balanţă Prima parte a săptămânii îţi aduce în atenţie cariera profesională şi relaţiile

cu şefii. Imaginea ta în ochii celorlalţi poate avea de suferit. Se recomandă evitarea provocărilor şi discreţia. Vei fi mai înţelegător în privinţa celorlalţi şi mult mai deschis ideilor novatoare. Alcătuieşte-ţi noi planuri de viitor. Începe o perioadă favorabilă îngrijirii corporale sau studiului individual pe diverse domenii de viaţă. Atenţie la relaţiile parteneriale şi la colaborări!

ScorpionÎn primele zile ale săptămânii se întrezăresc chestiuni financiare legate de

banii şi bunurile altora. Sunt momente favorabile achitării datoriilor de orice fel şi verificării bugetului de venituri şi cheltuieli. Zilele de 20 şi 21 septembrie îţi aduc veşti legate de străinătate sau de studii pe termen lung. Foloseşte re-medii naturiste şi odihneşte-te mai mult.

SăgetătorSăptămâna debutează cu aspecte legate de relaţiile parteneriale şi de cola-

borări. Zilele de 21 şi 22 septembrie îţi vor aduce în atenţie taxele, impozitele sau relaţiile cu instituţiile financiare. Dacă eşti nevoit să pleci, verifică cu aten-ţie toate detaliile. Există riscuri în privinţa drumurilor, de aceea pleacă doar dacă este necesar. Evită dialogurile contradictorii şi provocările. O persoană mai în vârstă îţi poate oferi un ajutor deosebit.

CapricornLa începutul săptămânii ai foarte multe şi mărunte de făcut la serviciu.

Zilele de 20 şi 21 septembrie sunt delicate la capitolul relaţii parteneriale. Re-laţiile cu şefii vor cunoaşte turnuri deosebite, iar imagina ta în ochii celorlalţi se va îmbunătăţi. De evitat speculaţiile de orice fel.

VărsătorCheful de aventuri şi distracţii va fi la cote înalte încă din primele zile ale

săptămânii. Pe 20 şi 21 septembrie ai multe treburi de făcut la serviciu. Rela-ţiile colegiale încă îţi dau bătăi de cap. Zile importante la acest capitol sunt 23 şi 24 septembrie, deoarece s-ar putea să fii nevoit să iei decizii rapide. Se poate concretiza o călătorie îndepărtată pe care ţi-o doreai demult. Pe de altă parte, spiritualitatea va căpăta noi valenţe pentru tine.

PeştiLa începutul săptămânii, astrele îţi recomandă treburile gospodăreşti. Pe

20 şi 21 septembrie, relaţiile sentimentale şi cele cu copiii sunt distorsionate. Organismul va fi destul de solicitat, în special inima şi secundar picioarele. Fii prudent în privinţa banilor şi evită cheltuielile nefondate.

HAI Ş-OM RÂDE!

Examen cu mări şi... ţăriÎntr-o sală în care se desfăşura un examen pen-

tru admitere la Academia de Poliţie, una din în-trebări era:

- Ce capitală are Marea Britanie?Linişte. O voce din spate:- Dar ne-aţi spus să învăţăm capitale de ţări, nu

de mări!

Soţul întârziat şi nevasta nervoasă!Soţul se întoarce târziu acasă şi încearcă să se

bage în pat fără să-şi trezească nevasta. Soţia îl în-treabă:

- Ai venit, hai? Cât e ora?- 10.- Cum 10, dacă eu am auzit pendula bătând 1?- Păi şi, ce? Vrei să bată şi zero ?!

Ungurii la ora de românăClasa de maghiari la ora de lim-

bă română.- Gyury, spune, te rog, o propo-

ziţie!- Duminica me duc la pedure.- Gyury dragă, dar nu-i bine.- Atunci nu me duc.

Doamna şi armamentulO doamnă intră într-un magazin

de arme.- Daţi-mi vă rog un Beretta, ca-

librul 45.Vânzătorul:- Pentru apărare?- Ah, nu, pentru apărare mi-am

angajat un avocat!

20-27 septembrie

Curierul de Sud

Documents

Transcript of Curierul de Sud