CUPRINS INTRODUCERE INFORMATII GENERALE …apmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM...

RAPORT DE MEDIU - PLAN URBANISTIC GENERAL ________________________________________________________________________________________________

Comuna SCORTOASA, Jud. BUZAU

1

CUPRINS INTRODUCERE INFORMATII GENERALE CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVEL OR PRINCIPALE ALE PUG 1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 1.2 Propuneri de organizare urbanistica 1.3 Relatia cu alte planuri si programe CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARI I PUG 2.1. Descrierea zonei de amplasament a comunei 2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei Scortoasa 2.1.2. Relieful 2.1.3. Clima 2.1.4. Aer 2.1.5. Reteaua hidrografica 2.1.6. Solurile 2.1.7. Padurile 2.1.8. Biodiversitate 2.1.9. Zona destinata spatiilor verzi si sport 2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUG CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI PO SIBIL A FI AFECTATA 3.1 Aer 3.2 Apa 3.3 Solurile 3.4. Biodiversitate 3.5 Patrimoniul cultural CAPITOLUL 4. ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTE PENT RU PUG CAPITOLUL 5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STAB ILITE LA NIVEL NATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG 5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international 5.2 Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului CAPITOLUL 6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUP RA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG CAPITOLUL 7. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI I N CONTEXT TRANSFRONTIERA



2

CAPITOLUL 8. MASURI PROPUSE PRIN PUG PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE 8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului 8.4. Patrimoniul cultural CAPITOLUL 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SEL ECTAREA VARIANTEI OPTIME SI EXPUNEREA DIFICULTATILOR INTAM PINATE INTAMPINATE CAPITOLUL 10. DIFICULTATI INTAMPINATE CAPITOLUL 11. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITO RIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG-ULUI

CAPITOLUL 12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC



3

INTRODUCERE Informatii generale Lucrarea de fata reprezinta Raportul de Mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Scortoasa. Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu cerintele HG nr. 1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Planul Urbanistic General este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului si de dezvoltare a localitatilor ce compun unitatea teritorial – administrativa de baza. � Proiectant general PUG: S.C. DEEACONS S.R.L. PR. NR. 11/2009 � Proiectant de specialitate: S.C. DEEACONS S.R.L. � Elaborator al Raportului de mediu: SIMONA IONITA (angajata a SC

TOPOCAD BUZAU SRL Str.Unirii, Bl. D.,Sc. 2 – 3, Ap. 18 – 28 C.U.I. 11362936 R.C. J10/38/1999), persoana fizica atestata, inregistrata in Registrul National al Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 163.

Telefon: 0743107620.

� Amplasare:

� Jud. Buzau – Comuna Scortoasa � Compusa din satele: - ScorŃoasa, Policiori, Plopeasa, Gura

Văii, Beciu, Balta-Tocila, Dâlma, Deleni, Grabicina de Jos, Grabicina de Sus şi Golu Grabicinei.

� Suprafata: 9610 ha � Populatie: 3433 locuitori � Vecinatati:

- la est - comuna Beceni; - la sud - comunele - Berca ; - SE – Cernăteşti; - SV – Odăile



4



5

CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVEL OR PRINCIPALE ALE PUG 1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG Prezentul Plan Urbanistic General îşi propune conturarea unor direcŃii de dezvoltare în politica de construire şi amenajarea teritoriului comunei, pe o perioadă de 5 - 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcŃionale, potenŃialul uman şi sursele de muncă, populaŃia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaŃiei, echiparea edilitară şi conservarea şi protecŃia mediului. PUG a fost elaborat în scopul:

• Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatilor;

• Utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice; • Evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia în folosul

localitatii; • Cresterea calitatii vietii, cu precadere în domeniile locuirii, dotarilor aferente

locuirii si serviciilor; • Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica; • Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire; • Corelarii intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spatiului.

Obiectivele PUG-ului sunt:

• Introducerea in intravilan a unei 50,03 ha, suprafaŃa intravilanului va creşte de la 911,2 ha la 961,3 ha.

• instituirea managementului tuturor categoriilor de deseuri prin incheirea unui contract de prestari servicii cu operatori autorizati pentru deseurile menajere si cadavrele de animale;

• stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; • stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice; • precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite si

amenajate; • stabilirea destinatiei terenurilor aflate in extravilanul Comunei Scortoasa.

� In ceea ce priveste necesitaŃile ale populaŃiei

Din consultările cu organele care asigura administrarea localitaŃii precum şi din anchetele efectuate s-au desprins propuneri care vizează o mai buna funcŃionare a localităŃii. Astfel o primă cerinŃă a administraŃiei publice locale a fost introducerea în intravilanul localitaŃii a terenurilor cu construcŃii de locuinŃe aflate în prezent în extravilan. ● reparaŃii de îmbrăcăminŃi asfaltice sau modernizări; ● construirea şi repararea podurilor şi podeŃelor; ● împietruirea si asfaltarea drumurilor de pământ; ● construirea şi amenajarea corespunzatoare a trotuarelor (ca îmbrăcăminte şi lăŃime)



6

în zonele cu trafic pietonal semnificativ; ● sistematizarea verticală a arterelor de circulaŃie rutieră din reŃeaua secundară în anumite zone; ● evacuarea apelor pluviale, prin amenajarea corespunzătoare a sanŃurilor; ● sporirea numarului de traversări şanŃuri şi repararea celor existente; ● dezvoltarea şi modernizarea reŃelei de alimentare cu apă; ● înfiintarea reŃelei de canalizare şi a staŃiei de epurare şi tratare a apelor uzate; ● completarea cu elemente de organizare verticală şi orizontală a circulaŃiei,a străzilor şi intersecŃiilor de străzi din reŃeaua principală de circulaŃie; ● amenajarea de parcuri şi locuri de joacă pentru petrecerea timpului liber pentru copii şi adulŃi;

� În ceea ce priveşte circulaŃia sunt necesare :

• modernizarea reŃelei principale de circulaŃie, a drumurilor comunale si a strazilor satesti;

• reparaŃii împietruiri, profilări şi consolidări şanŃuri; • împietruiri la unele tronsoane de străzi din pământ concomitent cu profilarea şi

consolidarea şanŃurilor aferente; • modernizarea tronsoanelor de străzi a localităŃilor.

� Optimizarea relaŃiilor în teritoriu • modernizarea tuturor drumurilor locale DJ, DC pe teritoriul administrativ al

comunei; • drumuri colaterale DJ în extravilan pentru transportul hipo.

Echiparea edilitară corespunzătoare va duce la îmbunătăŃirea vieŃii localnicilor. Pe raza comunei Scortoasa au existat 3 rampe de depozitare a deseurilor, conform legislatiei in vigoare acestea au fost inchise si ecologizate. In momentul de fata pe terenurile unde au fost aceste rampe s-au realizat un parc si un teren de sport. Gestionarea deseurilor menajere se realizeaza astfel: s-a incheiat un contract de prestari servicii intre Primaria Scortoasa si SC ROMPREST Bucuresti, prin care deseurile menajere sunt preluate de la fiecare gospodarie in parte saptamanal. Resturile vegetale impreuna cu gunoiul de grajd se depun pe platforme, pentru realizarea compostului folosit la fertilizarea terenurilor agricole. Aceste platforme sunt realizate individual la fiecare gospodarie pe terenurile localnicilor. Pentru cadavrele de animale, este in curs de definivare un contract de prestari servicii intre un agent economic autorizat (care are ca obiect de activitate incinerarea acestor cadavre) si primaria Scortoasa. Pana la preluarea de catre agentul economic cadavrele se vor stoca in containere etanse pentru evitarea scurgerilor. Aceste containere vor fi amplasate pe o platforma betonata.

� Agricultura Agricultura este o activitate importantă în economia comunei, dată fiind ponderea însemnată a suprafeŃelor agricole (65,8%) din totalul suprafeŃei comunei, procentual, situaŃia ar fi după cum urmeaza: păşune- 33,3%, fâneaŃă- 16,7 %, livezi- 2,9%, vii- 0,4% şi arabil- 12,5%.



7

Principalele propuneri vizează valorificarea la maxim a capacităŃilor de producŃie şi a potenŃialului agricol ale localităŃilor.

Măsurile şi opŃiunile de dezvoltare sunt orientate pentru: • stoparea deprecierii producŃiei agricole animale şi vegetale; • formarea şi dezvoltarea unei agriculturi durabile, capabilă să creeze în economia

de piaŃă surplusul economic necesar propriei dezvoltări şi participării la echilibrul general al economiei;

• reabilitarea lucrărilor de îmbunătăŃiri funciare. Principalele propuneri de relansare a agriculturii sunt: • zonarea principalelor culturi în raport cu condiŃiile pedoclimatice şi cerinŃele

pieŃii; • însămânŃarea suprafeŃelor arabile cu seminŃe selecŃionate şi cu randament ridicat; • stimularea formelor asociative ale producătorilor agricoli individuali pentru

exploatarea în comun a pământului, strângerea şi valorificarea producŃiei; • facilităŃi pentru toŃi producătorii particulari în asigurarea accesului la utilizarea

instalaŃiilor de irigaŃii, în procurarea echipamentelor de irigat (aripi de ploaie); • executarea corectă a lucrării solului.

Principalele măsuri trebuie orientate spre zonarea zootehnică în raport cu condiŃiile pedoclimatice şi cerinŃele pieŃii şi spre promovarea unor rase de animale de înaltă productivitate. Un alt set de măsuri vizează dezvoltarea sectorului de servicii paraagricole. Pentru aceasta este necesar să se realizeze agenŃii de credit rural cu dobânzi acceptabile. De asemenea, este necesară dezvoltarea sectorului de servicii şi de consultanŃă tehnică acordată proprietarilor şi pregătirea managerială a acestora.

� Dezvoltarea activităŃilor turistice şi de agrement

Se propune modernizarea terenului de sport din localitatea ScorŃoasa. Se propune înfiinŃarea unei zone de recreere şi agrement în comuna ScorŃoasa, amplastă în apropierea Caminului cultural ScorŃoasa. Se propune de asemenea, în urma unor studii de specialitate, delimitarea zonelor de protecŃie, renovare şi conservare a monumentelor istorice, care pot deveni obiective turistice. Potential turistic: Vulcanii Noroioşi, locul unde bolboroseşte pământul. Zeci de mii de oameni vin în rezervaŃia din ScorŃoasa să vadă bulele de gaz care au străbătut peste 3.000 de metri din adâncul pământului până la suprafaŃă. Săptămânal, circa 400 de vizitatori merg la Vulcanii Noroioşi, mai ales în timpul week-dului. Potrivit custodelui rezervaŃiei, Nicolae Roşu, lunile de vârf ale anului sunt iulie şi august. Recordul s-a înregistrat pe 1 Mai, când au fost tăiate 1.700 de bilete de intrare. De la 1 mai 2006, circa 50.000 de turişti au venit la vulcani. Potrivit acestuia, numărul vizitatorilor a crescut odată cu refacerea drumului de acces, derulat cu finanŃarea Consiliului JudeŃean Buzău. ,,Vulcanii Noroioşi din zona Berca sunt unicat în felul lor. Nicăieri în lume nu există zone cu atâŃia vulcani noroioşi fosili sau activi şi cu atât de



8

multe forme tipice", spune Ana Dica, autorul ghidului ,,Vulcanii Noroioşi din zona Buzăului".

� Alimentarea cu gaz Prin realizarea investiŃiei de alimentare cu gaz, se vor inlocui combustibilii folosi Ńi in prezent ceea ce conduce la:

• sporirea confortului; • reducerea cheltuielilor privind asigurarea combustibilului necesar; • protectia fondului forestier prin diminuarea taierilor pentru lemne de foc; • diminuarea poluarii aerului , ştiut fiind faptul că gazele arse provenite de la gazele naturale conŃin mai puŃine noxe decat cele rezultate din arderea combustibililor solizi.

� Organizarea circulaŃiei şi transporturilor - Modernizare străzi sau tronsoane de străzi - Modernizarea tronsoanelor de străzi din zona centrală a localitaŃilor, modernizarea drumurilor locale DJ , DC în localităŃi şi în teritoriu administrativ al comunei. - Modernizarea va consta în dotarea carosabilului cu o îmbrăcaminte permanentă, corectarea elementelor geometrice, prevederea intersecŃiilor cu elemente de organizare orizontală şi verticală a circulaŃiei. - Străzi noi, tronsoane de străzi noi

• Prin mărirea intravilanului va apărea ca necesar crearea de noi artere de circulaŃie pentru acces la noile obiective.

• ÎmbunataŃirea penetraŃiilor constând în corectarea elementelor geometrice, presemnalizări, semnalizări, etc. ÎmbunătăŃirea relaŃiilor în teritoriu şi în afara lui (la propunerea administraŃiei

locale)

� Transportul în comun de persoane Vor fi amenajate staŃii de transport în comun în localitaŃile comunei având platforma carosabilă în afara drumului şi care vor fi dotate cu toate elementele necesare bunei funcŃionări (copertine, bănci, panouri afişaj, semnalizări). Lărgirea unor tronsoane de străzi aparŃinând reŃelei principale şi secundare de ciculaŃie Lărgirea tuturor străzilor din localitate care la ora actuală au lăŃimi de părŃi carosabile sub 5,50 m la laŃimea de 5,50 m. Amenajarea unor suprafeŃe de staŃionare şi parcare Se propune amenajarea unor suprafeŃe de staŃionare şi parcare în zona centrului civic (poliŃie, biserică, discotecă, magazine). Eliminarea conflictelor de circulaŃie, organizarea circulaŃiei În scopul evitării aspectelor conflictuale între diferite tipuri de vehicule se vor lua măsuri constând în:

• crearea unor artere ocolitoare pentru un anumit tip de trafic; • benzi suplimentare pe anumite sectoare din reŃeaua principală

(şcoala unde condiŃiile din teren o impun).



9

Pentru mărirea fluenŃei şi siguranŃei circulaŃiei se vor amenaja toate intersecŃiile aferente reŃelei principale de circulatie din intravilanul localitaŃii şi de asemenea toate intersecŃiile drumurilor publice din teritoriul administrativ al comunei cu elemente verticale şi orizontale de organizare a circulaŃiei. Amenajarea în teritoriu administrativ al comunei aferent DJ (pe anumite zone) a unor drumuri împietruite pentru preluarea de către acestea a traficuiui local (caruŃe, tractoare şi în general utilaje agricole).

� Parcaje, garaje

Se propune amenajarea unor suprafeŃe de parcare în zonele aferente primăriei, poliŃiei. În privinŃa garajelor, se consideră ca nici în prezent şi nici în viitor nu este necesară amenajarea unor zone de garaje.

� CirculaŃia pietonală

Vor fi reparate trotuarele existente din beton lărgite pana la 1 m şi acolo unde nu există, se vor prevedea trotuare din beton de 1 m lăŃime pe ambele părŃi.

� Evacuarea apelor pluviale

Vor fi amenajate corespunzator, pe baza unei sistematizări verticale de ansamblu a arterelor de circulaŃie, şanŃuri de evacuare a apelor pluviale şi de asemenea vor fi asigurate traversările peste respectivele şanŃuri, în dreptul acceselor gospodăriilor populaŃiei.

� În ceea ce priveşte zonificarea teritoriului în localitatea ScorŃoasa există zone cu profil agrozootehnic nefuncŃionale care trebuiesc revitalizate. Propunerile de îmbunătăŃire şi organizare s-au făcut pe baza celor ce s-au obŃinut din:

• analiza situaŃiei existente, a disfuncŃionalităŃilor ce se manifestă în present în domeniul circulaŃiei şi transporturilor;

• discuŃii purtate cu organele administraŃiei locale (primărie, poliŃie) ; • analiza opŃiunilor populaŃiei;

Repararea suprafeŃelor de rulare care va constă în: 1. Pentru imbrăcaminŃi asfaltice

• refacerea fundaŃiei şi dacă este necesar şi a terasamentului; • aşternerea unui covor asfaltic;

• decolmatarea şanŃurilor, reprofilarea şi înierbarea acestora;

2. Pentru împietruiri

• completarea împietruirii, profilarea părŃii carosabile, decolmatarea şanŃurilor,

● reprofilarea şi înierbarea acestora;

3. Pentru cele din pământ



10

• lucrări de reprofilare a suprafeŃelor carosabile (după sistematizare verticală prealabilă) urmată de modernizare corespunzătoare şi amenajarea de şanŃuri înierbate.

� Alimentarea cu energie electrică

Deocamdată, nu se pune problema suplimentării numărului de posturi de transformare. deoarece cele existente la ora actuală nu sunt încărcate la maxim. Pe termen mediu, în cazul în care ar creşte cererea de energie electrică se poate suplimenta puterea posturilor de transformare prin amplificare, fără a fi necesare modificări în reŃeaua de alimentare existentă, la un post de trasformare mai mare putandu-se racorda noi reŃele 0,4 K.v radiale. ReŃeaua actuală de medie tensiune a fost realizată cu posibilitatea de a prelua puteri suplimentare. În prezent, reŃelele de joasă tensiune existente asigură cererea de energie electrică dar sunt vechi. Se urmăreşte continuarea reabilitării reŃelei de joasă tensiune pe o distanŃă de 10 km şi a iluminatului public. De aceea, se propune ca o dată cu extinderea reŃelelor de joasă tensiune în noile zone propuse în intravilan să se înlocuiască şi vechile reŃele din localitate cu conductoare izolate torsadate tip TYR.

� TelecomunicaŃii łinând cont de faptul că centrala telefonică este de tip digitală - modernă, având în momentul de faŃă în utilizare 478 posturi telefonice se propune, extinderea reŃelei de fibră optică la toate posturile actuale şi la potenŃialii utilizatori, în funcŃie de cerere. La aceasta centrală sunt cuplaŃi şi abonaŃi din localităŃile componente ale comunei. Privitor la reŃelele de telefonie mobilă se impune instalarea unor antene pentru mărirea ariei de acoperire, precum şi îmbunătăŃirea semnalului în aria de acoperire actuală.

� Alimentarea cu căldur ă

ÎmbunătăŃirea asigurării încălzirii locuinŃelor se va realiza odata cu executarea reŃelelor de distribuŃie şi instalaŃiilor de utilizare a gazelor naturale, fiecare familie având posibilitatea să beneficieze de încălzirea sobelor cu gaze. Astfel, se vor elimina unele operaŃiuni de folosire a combustibilului solid - transport, depozitare, tăiere, cenuşă, etc., realizându-se în acelaşi timp şi un confort termic sporit în încăperi. Clădirile social culturale vor beneficia şi ele de aceleaşi avantaje ca şi locuinŃele individuale. Se preconizează ca odată cu timpul coroborat cu creşterea nivelului de trai al populaŃiei din zonă să se realizeze şi instalaŃii de încălzire centrală atât pentru gospodăriile individuale cît şi pentru clădirile publice.

� Pentru următorii ani se propun a se realiza urmatoarele obiective de utilitate

publică: - extinderea şi modernizarea reŃelei de alimentare cu apă în satele Gura Văii, ScorŃoasa, Policiori, Plopeasa; - reŃea canalizare pentru în satele Gura Văii, ScorŃoasa, Policiori, Plopeasa; - staŃie de epurare care deserveşte satele Gura Văii, ScorŃoasa, Policiori, Plopeasa; - reparaŃii capitale la şcolile şi gradiniŃele care nu au fost reabilitate;



11

- reîmpădurirea a 5 ha, afectate de alunecările de teren din zona Grabicina de Jos, prin promovarea în cultură a speciilor autohtone valoroase; - modernizarea terenului de sport în satul ScorŃoasa; - creearea unor spaŃii de joacă pentru copii şi recreere pentru adulŃi. � Zona destinata spatiilor verzi si sport

SITUATIE CU ZONELE DE PARCURI, RECREERE, TURISM- EXISTENTE si PROPUSE

Nr.crt

Satul Suprafete existente

Ha

Suprafete propuse

Ha

Total

1 Scortoasa 1,5 1,5

3,00

2 Dalma 2,0 - 2,00 3 Gura Vaii 3,0 -

3,00

4 Golu Grabicina 3,5 - 3,5

5 Balta Tocila 2,3 - 2,3

6 Plopeasa 3,0 - 3,00

7 Grabicina de Jos 2,5 -1 1,5

8 Policiori 9,3 0,5 9,8

9 Deleni 3,0 - 3,00 10 Beciu - - -

T O T A L 30,1 1,00 31,1

1.2 Propuneri de organizare urbanistica Actualizarea Planului Urbanistic General al Comunei Scortoasa urmareste, prin introducerea in cadrul documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si permisivitatilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor constructii, crearea premiselor spatiale pentru desfasurarea activitatilor economice si sociale in acord cu obiectivele de dezvoltare judetene. De asemenea vor fi accentuate implicatiile dezvoltarii urbanistice asupra sistemului de circulatii si a retelei de infrastructura edilitara, fiind conturate masurile pentru dezvoltarea armonioasa a localitatii. Zonele de extindere a intravilanului, propuse de Primaria Comunei Scortoasa, sunt: 1. Sat ScorŃoasa - zona de locuinte; 2. Sat Policiori - zona de locuinte; 3. Sat Plopeasa - zona de locuinte;



12

4. Sat Gura Văii - zona de locuinte; 5. Sat Beciu - zona de locuinte; 6. Sat Balta-Tocila - zona de locuinte; 7. Sat Dâlma - zona de locuinte; 8. Sat Deleni - zona de locuinte; 9. Sat Grabicina de Jos- zona de locuinte; 10. Sat Golu Grabicinei - zona de locuinte. SITUATIA EXISTENTA Comuna ScorŃoasa este situată în partea nordică a judeŃului Buzău şi cuprinde 11 localităŃi: ScorŃoasa, Policiori, Plopeasa, Gura Văii, Beciu, Balta-Tocila, Dâlma, Deleni, Grabicina de Jos, Grabicina de Sus şi Golu Grabicinei. Comuna s-a micşorat prin strămutarea locuitorilor din satul Grabicina de Sus, datorită alunecărilor de teren, aici doar Biserica Sf. Dumitru mai aminteşte de vechea aşezare. Comuna ScorŃoasa este situată în zona central nordică a judeŃului Buzău, în SubCarpaŃii de Curbură având următorii vecini:

- la nord - comunele - Chiliile - Căneşti -NV; - Mânzăleşti - N; -Vintil ă Vodă-NE. - la est - comuna Beceni; - la sud - comunele - Berca - S;

- Cernăteşti- SE; - Odăile - SV.

Structura satelor este răsfirată, specifică satelor de deal şi de munte, având gospodărie medie circa 5000 mp cu tendinŃa de creştere a acesteia până la 6000 mp. Modul de organizare a satelor diferă după locul de amplasare. Satele răsfirate pe dealuri cum sunt Dâlma, Plopeasa, Deleni, Golu Grabicina au intravilanul mare, gospodăria medie având 7000 mp. Satele mai dezvoltate aşezate pe văi sau în depresiuni cum sunt: ScorŃoasa, Policiori, Beciu, au vetrele mai bine organizate şi structurate, gospodăria medie având aproximativ 300 mp. Modul de viaŃă tradiŃional s-a păstrat fără multe modificări sau modernizări. OcupaŃia de crescători de animale este de bază. Cele mai multe suprafeŃe agricole sunt ocupate cu păşuni şi fâneŃe. PotenŃialul economic este mediu (câteva exploatări petroliere, creşterea animalelor şi câteva suprafeŃe cu livezi). RelaŃii în teritoriu

• DJ 102F – Gura Văii – Căneşti • DC 96 si DC 97 – Policiori – Beciu – Balta Tocila

Activit ăŃi economice Principalele sectoare economice



13

ActivităŃile economice care s-au dezvoltat în comuna ScorŃoasa, s-au bazat în mare măsură pe valorificarea resurselor locale, în special a extracŃiei petroliere, a comerŃului de animale şi comercializarea produselor vegetale şi animale. Agricultura este o activitate importantă în economia comunei, dată fiind ponderea însemnată a suprafeŃelor agricole (65,8%) din totalul suprafeŃei comunei, procentual, situaŃia ar fi după cum urmează: păşune - 33,3%, fâneaŃă - 16,7 %, livezi - 2,9%, vii -0,4% şi arabil 12,5%. Sectorul IMM şi alŃi agenŃi economici (AF şi PF) Din datele statistice prezentate mai jos putem trage concluzia că activităŃile de producŃie sunt foarte bine reprezentate în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, pe teritoriul comunei desfăşurându-şi activitatea 18 agenŃi economici, în domeniile: comerŃ cu amănuntul mixt, transport mărfuri şi persoane, agro-zootehnie. În afara activităŃii societăŃilor comerciale sectorului privat i se adaugă şi activitatea a 7 persoane fizice autorizate şi asociaŃii familiale, în domeniile: alimentaŃie publică, comerŃ cu amănuntul mixt, consultanŃă software inclusiv activităŃi soft.

PopulaŃia Comuna ScorŃoasa este una dintre cele 82 comune ale judeŃului Buzău. Conform legii 351/2001 privind aprobarea SecŃiunii IV a PATN, ScorŃoasa cuprinde o localitate de rangul IV, respectiv satul reşedinŃă de comună şi 6 localităŃi de rangul V, respectiv satele componente. Elementele şi nivelul de dotare ale localităŃilor rurale de rang IV şi de rang V sunt redate mai jos. Rangul IV este atribuit satelor reşedinŃă de comună. Dotările minime obligatorii necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul comunei respective sunt:

• sediu de primărie; • grădiniŃă, şcoală primară şi gimnazială; • dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic; • poştă, servicii telefonice; • sediu de poliŃie şi de jandarmerie; • cămin cultural cu bibliotecă; • magazin general, spaŃii pentru servicii; • teren de sport amenajat; • parohie; • cimitir; • staŃie/haltă C.F. sau staŃie de transport auto; • dispensar veterinar; • sediu al serviciului de pompieri; • puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor; • alimentare cu apă prin cişmele stradale.

Rangul V este atribuit satelor componente ale comunelor şi satelor aparŃinând municipiilor sau oraşelor. ExistenŃa unor dotări publice sau comerciale şi dimensiunea



14

acestora sunt determinate de numărul de locuitori şi de specificul aşezării. Dotările minime obligatorii în satele având peste 200 de locuitori sunt:

• şcoală primară; • punct sanitar; • magazin pentru comerŃ alimentar şi nealimentar.

Aceste dotări sunt necesare şi în cazul satelor având o populaŃie de până la 200 de locuitori, când satele respective sunt izolate, situate la distanŃie de peste 3-5 km faŃă de satul cel mai apropiat care dispune de astfel de dotări. Numărul şi evoluŃia populaŃiei Sursa: DJS Buzău, populaŃia legală la data de 09.10.2008

Structura pe vârste şi sexe a populaŃiei în anul 2002 0-15 ani □ 16-40 ani □ 41-60 ani □ Peste 60 ani Analizând structura pe sexe a populaŃiei comunei ScorŃoasa, se constată diferenŃe faŃă de nivelele înregistrate pe judeŃ pentru populaŃia rurală. Astfel, dacă pe total judeŃ - mediul rural, la nivelul anului 2002, bărbaŃii aveau o pondere de 49,15% din populaŃie şi femeile 50,85%, la comuna ScorŃoasa se înregistra 49,34% populaŃie masculină şi 50,65% populaŃie feminină; pe total comună. Analizând situaŃia pe grupe de vârstă, se constată următoarele:

Anii 2004 2005 2006 2007 2008 Nr. gospodării în anul 2008

Nr. locuitori pe total comună

3349

3316

352

3169

3144

1588

Pe localităŃi ScorŃoasa

560 530 44 526 521 244

Balta-Toclla 313 309 17 299 294 147 Beciu 163 144 48 130 125 146 Dâlma 138 137 48 130 125 92 Deleni 101 104 21 103 98 68 Golu Grabicina

414 409 82 364 359 117

Grabicina de Jos

372 346 43 325 320 250

Gura Vaii 254 249 58 240 235 118 Plopeasa 324 374 77 359 354 159 Policiori 710 714 14 696 691 247



15

Grupele de vârstă 16-40 ani şi 41-60 ani, care pot fi asimilate în principiu populaŃiei în vârstă de muncă, reprezintă 46,86% din populaŃia comunei). Ponderea cea mai mică în total populaŃie se regăseşte la grupa de vârstă 0-15 ani, respectiv 17,79% din total, mai mare decât media pe rural, 11,1% şi sub cea de pe total judeŃ (19%).

Grupa de vârstă de 60 de ani şi peste înregistrează o pondere net superioară mediei pe judeŃ (35,33% rural faŃă de 22% pe judeŃ), procentul ridicat al populaŃiei feminine din această grupă de vârstă regăsindu-se atât în ponderile înregistrate pe total judeŃ cât şi pe mediul rural.

Din punct de vedere etnic şi confesional populaŃia comunei ScorŃoasa este de etnie română, rromă şi de religie ortodoxă, adventistă şi evanghelistă. ForŃa de muncă La recensământul populaŃiei din anul 2002, Comuna ScorŃoasa avea o populaŃie activă de 1614 persoane, respectiv 48,22% din populaŃia totală. Numărul de şomeri înregistrat la acea dată era 11% persoane din numărul populaŃiei active.

Comparând datele de la nivel de comună cu cele înregistrate pe judeŃ şi pe mediul rural din judeŃ, se constată următoarele: • Ponderea populaŃiei ocupate în total populaŃie activă ete de 48,22%, înregistrându-se un nivel mult inferior atât mediei pe judeŃ (78,66%) cât şi celei pe mediul rural (76,75%) • Ponderea şomerilor în total populaŃie activă (0,68%), este inferioară atât mediei pe judeŃ cât şi mediei pe rural (21,22% şi respectiv 23,24%) La aceeaşi dată erau înregistraŃi la nivelul comunei ScorŃoasa 356 familii beneficiare ale legii venitului minim garantat. La nivelul anului 2007, numărul de familii beneficiare ale legii venitului minim garantat era de 158. La recensământul din anul 2002, structura populaŃiei ocupate stabilită prin anchetă indică o dominanŃă a sectorului Agricultură silvicultură - 72%, urmat de sectorul administraŃie publică cu o pondere de 4,4%. Restul activităŃilor deŃin ponderi mici, dintre acestea detaşându-se industria extractivă şi învăŃământul cu ponderi de 23,6% fiecare. PopulaŃia ocupată civilă a comunei ScorŃoasa, pe activităŃi ale economiei naŃionale*



16

Activitate

PopulaŃia ocupată

persoane

- SalariaŃi- persoane

Agricultură Silvicultură, Exploatare forestieră

840 5

Industrie extractivă 37 7 Industrie prelucrătoare 15 5

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 13 1 ConstrucŃii 205 3

ComerŃ si servicii 50 2 Hoteluri şi restaurante 6 - Transport şi depozitare 7 3

ActivităŃi financiare, bancare şi de asigurări

8 -

TranzacŃii imobiliare şi alte servicii - 1 AdministraŃie publică 15 11

ÎnvăŃământ 18 7 Sănătate şi asistenŃă socială 4 4

Alte activităŃi ale economiei naŃionale 40 3 Total 1258 520

*Sursa; Primăria comunei ScorŃoasa

Circula Ńia

Drumurile comunale mentionate, cât şi cele de interes local străbat un relief acccidentat, traversează des albii ale unor pârâuri şi în general sunt într-o stare mediocră, unele putand fi catalogate chiar ca poteci. În mare majoritate sunt drumuri de pamânt. Cu exceptia DJ 102 F care are doua benzi de circulatie, restul au un profil transversal cu o singură badă de 3,50 m. DeclivităŃile longitudinale depaşesc uneori încadrările normale la drumurile comunale. Conform Normativului P100/1992 drumurile aflate pe teritoriul comunei se afla în zona seismică A cu Ks=0,32 şi Tc-1,0 sec. LocalităŃile sunt înşiruite în lungul unui drum de-a lungul văii. Satele au o structură amorfă şi dezordonată datorită reliefului străbătut de râpe şi torenŃi. Deplasările pentru muncă în cadrul comunei sunt reduse în cea mai mare parte terenul agricol fiind în vecinatatea locuinŃei. Comuna are o linie de autobuze ce fac legatura atat cu municipiul Buzau, cât si cu comunele învecinate. Transportul în comun este asigurat de Societatea de Transport JudeŃean care asigură nevoile comunei. Golul Grabicinei şi Grabicina de Jos sunt localităŃi izolate către care ar trebui extinse traseele autobuzelor, dar drumurile fiind foarte proaste se impune mai întai refacerea acestora. Intravilanul localităŃii este de 911,2 ha cele mai populate sate ale comunei fiind ScorŃoasa - 526 persoane, Policiori - 696 persoane, Golu Grabicina - 364 persoane.



17

Comuna este străbătută de drumul judeŃean DJ 102 F Buzău - Chiliile, de drumul comunal DC 96 tronson DJ 102F - Policiori - Beciu km 1+400-5+000 şi de drumul comunal DC 97 tronson Beciu - Balta-Tocila - Golu Grabicina km 9+800 -16+200. ACCES: Cu maşina: - 150 de kilometri de la Bucureşti (2 ore şi jumătate de mers cu maşina); - 30 de kilometri de Buzău (o jumătate de oră de mers cu maşina). Cazarea turiştilor are loc la Pensiunea „Vulcanii Noroioşi" (imediat lângă intrarea în rezervaŃie). Schema stradală a localităŃii ScorŃoasa are o configuraŃie aproximativ rectangulară. ReŃeaua stradală este alcătuită aproximativ din străzi cu laŃimi ale parŃii carosabile cuprinse între 3 – 6,0 m. Traficul greu se desfăşoară de asemenea pe DC 98 şi DC 97. Privitor la fluenŃa circulaŃiei pe reŃeaua stradală existentă din localitatea ScorŃoasa se manifestă o serie de greutăŃi generate de :

• uzura îmbrăcăminŃilor carosabile; • lipsa unor îmbrăcăminŃi carosabile permanente corelată cu deprofilarea uneori

accentuată, pe suprafeŃele carosabile împietruite sau din pământ; • elementele geometrice în mare parte necorespunzătoare ale unei mari părŃi ale

reŃelei stradale, în profil transversal şi longitudinal; • lipsa unor elemente de organizare orizontală şi verticală a circulaŃiei; • incomodări între tipuri de circulaŃie, ex. între circulaŃia autovehiculelor şi

circulaŃia hipo, circulaŃia auto şi pietonală ; • sistematizarea verticală necorespunzătoare.

Intravilan existent. Zone funcŃionale. BilanŃ teritorial.

LocalităŃile comunei nu sunt structurate după reguli urbanistice. Ele s-au dezvoltat spontan, infulenŃate de relieful neregulat, lipsa doărilor face ca zona de locuit să fie predominantă şi să cuprindă în ea şi cele câteva dotări (biserica), şcoala, magazine, dispensar, gater, moară, strict necesare. Singura localitate unde fiind mai multe dotari, acestea s-au grupat şi au format o zona cu nişte caracteristici funcŃionale deosebite este Policiori, dar şi aici această zonă a dotărilor nu este structurată ca atare, neexistând un spatiu civic corespunzator. ActivitaŃile economice se desfasoară în unităŃi mici răspândite în teritoriu cele mai multe sub formă de trupuri. În cadrul localităŃilor ele nu sunt grupate în zone şi nici nu au relaŃii cu zona de locuit, de care sunt desparŃite de suprafeŃele agricole (fâneŃe, păşuni, grădini sau livezi). BilanŃul suprafeŃelor zonelor funcŃionale din intravilanul existent

BILANł TERITORIAL: SAT SCORłOASA

EXISTENT ZONE FUCłIONALE ha %

1. ZONA CENTRALĂ ŞI ALTE FUNCłIUNI COMPLEXE DE INTERES PUBLIC

6,30 7,60

2. ZONE LOCUINTE ŞI FUNCłIUNI 56,20 67,80



18

COMPLEMENTARE 3. ZONA UNITĂłI ECONOMICE

- UNITĂłI INDUSTRIALE - UNITĂłI AGRICOLE

- 2,00 2,00

- 2,40 2,40

4. ZONA DE PARCURI, RECREERE, TURISM 1,50 1,80 5. ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ 1,00 1,20 6. ZONA CU DESTINAłII SPECIALE

- CĂI DE COMUNICAłIE RUTIERE - CONSTR. AFERENTE REłELELOR TH.

EDILITARE

8,50 0,50

10,20 0,60

7. ALTE ZONE (TERENURI NECONSTRUITE, APE) 5,00 6,00 TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 83,00 100,00

BILANł TERITORIAL: SAT DÎLMA



1,50 3,20

2. ZONE LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE

31,50 65,60

3. ZONA UNITĂłI ECONOMICE - UNITĂłI INDUSTRIALE - UNITĂłI AGRICOLE

- - -

- - -

4. ZONA DE PARCURI, RECREERE, TURISM 2,00 4,20 5. ZONA GOSPODARIE COMUNALĂ 6. ZONA CU DESTINAłII SPECIALE


EDILITARE

8,00

16,60


BILANł TERITORIAL: SAT GURA VĂII



1,20 2,20


32,40 59,50


1,00 - 1,00

1,80 - -

4. ZONA DE PARCURI, RECREERE, TURISM 3,00 5,50



19

5. ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ 1,20 2,20 6. ZONA CU DESTINATII SPECIALE


EDILITARE

8,70 -

16,00 -


BILANł TERITORIAL: SAT GOLU GRABICINA



3,80 2,70


104,74 75,90


4 4

2,9 2,9


- CĂI DE COMUNICAłIE RUTIERE - CONSTR. AFERENTE REłELELOR TH

EDILITARE

16,60 0,06

12,20 0,04


BILANł TERITORIAL: SAT BALTA TOCILA


1. ZONA CENTRALA ŞI ALTE FUNCłIUNI COMPLEXE DE INTERES PUBLIC

1,50 1,10


110,70 81,40


1,00 0,50 0,50

0,70 - -



EDILITARE

14,00 0,20

10,30 0,10



20


BILANł TERITORIAL: SAT PLOPEASA



4,20 3,00


105,00 74,80


1,80 0,30 1,50

1,40 - -

4. ZONA DE PARCURI, RECREERE, TURISM 3,00 2,70 5. ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ 1,00 0,10 6.

ZONA CU DESTINATII SPECIALE - CĂI DE COMUNICAłIE RUTIERE - CONSTR. AFERENTE RETELELOR TH.

EDILITARE

20,70 0,30

14,70 0,10


BILANT TERITORIAL: SAT GRABICINA DE SUS (BISERICA SF. DUMITRU)



1,25 100


- -


- - -

- - -

4. ZONA DE PARCURI, RECREERE, TURISM 5. ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ 6. ZONA CU DESTINATII SPECIALE


EDILITARE

-

-

7. ALTE ZONE (TERENURI NECONSTRUITE, APE) - - TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 1,25 100,00



21

BILANł TERITORIAL: SAT GRABICINA DE JOS


1. ZONA CENTRĂLA ŞI ALTE FUNCłIUNI COMPLEXE DE INTERES PUBLIC

2,00 1,70

2. ZONE LOCUINłE łI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE

102,80 81,20


- - 0,50

- - 0,40


ZONA CU DESTINAłĂII SPECIALE - CĂI DE COMUNICAłIE RUTIERE - CONSTR. AFERENTE REłELELOR TH.

EDILITARE

13,00 -

10,00 -


BILANł TERITORIAL: SAT POLICIORI



2,50 3,30


41,20 54,20


- 2,00 -

- 2,60 -


- CĂI DE COMUNICAłTIE RUTIERE - CONSTR. AFERENTE REłELELOR TH

EDILITARE

11,50 0,20

15,20 0,30


BILANT TERITORIAL: SAT DELENI


1. ZONA CENTRALĂ ŞI ALTE FUNCłIUNI 0,70 1,10



22

COMPLEXE DE INTERES PUBLIC 2. ZONE LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI

COMPLEMENTARE 32,80 52,00


- - 0,50

- - 0,80


ZONA CU DESTINAłII SPECIALE - CĂI DE COMUNICAłIE RUTIERE - CONSTR. AFERENTE REłELELOR TH

EDILITARE

6,30 -

10,00 -


BILANł TERITORIAL: SAT BECIU



2,00 5,00

2. ZONE LOCUIłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE

28,00 71,00


- 2,00 -

- 5,00 -

4. ZONA DE PARCURI, RECREERE, TURISM 5. ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ 0,30 0,80 6. ZONA CU DESTINAłII SPECIALE


EDILITARE

5,00 0,10

12,70 0,20


ECONOMIE Majoritatea populaŃiei desfăşoară activităŃi agricole, principala ramură fiind creşterea animalelor în special a bovinelor, ovinelor, porcine, caprinelor şi păsărilor. ExploataŃiile agricole sunt de mici dimensiuni. Culturile agricole sunt reprezentate în mare parte de cultura porumbului, cartofului, a legumelor şi a plantaŃiilor de pomi fructiferi - pruni şi meri. În ultimii ani, ca urmare a politicii agricole se manifestă o tendinŃă de apariŃie a unor exploataŃii agricole de nivel mediu, în mare parte prin arendarea de terenuri agricole. O altă ramură agricolă cu potenŃial de dezvoltare o constituie apicultura, zona fiind bogată în plante melifere din flora spontană. Industria este slab reprezentată, unităŃile



23

industriale de pe raza comunei fiind desfiinŃate în perioada postcomunistă. ComerŃul este reprezentat de magazinele din sistemul cooperatist şi de micile magazine gen boutiq. Sfera serviciilor este prezentă prin companiile de distribuŃie a energiei electrice, telefonie fixă şi mobilă, reŃeaua de televiziune prin cablu, precum şi de mici ateliere de tâmplărie.

ÎNVĂłĂMÂNT, CULTUR Ă, SĂNĂTATE

ReŃeaua de învăŃământ este reprezentată de : � Şcoala cu clasele I-VIII Balta Tocila � Şcoala cu clasele I-IV Policiori � Şcoala cu clasele I-IV Beciu � Şcoala cu clasele I-IV Golu Grabicina � Şcoala cu clasele I-IV Grabicina de Jos � Şcoala cu clasele I-IV Gura Văii � Şcoala cu clasele I-IV Plopeasa � Şcoala cu clasele I-IV Deleni � Şcoala cu cls. I-VIII ScorŃoasa

Pe raza comunei mai funcŃionează şi unităŃile preşcolare, respectiv grădiniŃele din satele Gura Văii, Balta Tocila, Golu Grabicina, Policiori, şi ScorŃoasa. Principalele unităŃi de cultura sunt: Căminul cultural ScorŃoasa, inaugurat în anul 2007, Cămin cultural Balta Tocila, Cămin cultural Dâlma, Cămin cultural Golu Grabicina, Căminul cultural Beciu, Căminul cultural Grabicina de Jos. UnităŃile medicale din comuna ScorŃoasa sunt Dispensarul Uman Policiori şi Dispensarul veterinar în satul ScorŃoasa. Principalele evenimente ale comunităŃii precum şi periodicitatea desfăşurării acestora: Nr. Crt.

Obiectiv Profil de activitate

Adresa ObservaŃii

1 Biserica Bondrea Cult Gura Văii ScorŃoasa Sf.Constantin şi Elena 21.05.

2 Biserica din sat Cult Gura Văii, ScorŃoasa Sf. Nicolae 06.12. 3 Biserica Cult Plopeasa de

Sus, ScorŃoasa Sf. Măria 15.08

4 Biserica Plopeasa de Jos

Cult Plopeasa de Jos, ScorŃoasa

Sf.Maria 08.09

5 Biserica Cult Policiori, ScorŃoasa Sf. Paraschiva 14.10 6 Biserica Cult Beciu Sf. Paraschiva 14.10 7 Biserica Cult Deleni, ScorŃoasa Sf. Dumitru 26.10 8 Biserica Cult Golu Grabicina,

ScorŃoasa Sf. C-tin şi Elena 21.05

9 Biserica Cult Grabicina de Jos, ScorŃoasa

Ovidenia 21.11

10 Biserica Cult Grabicina de Sus, ScorŃoasa

Sf. Dumitru 26.10



24

11 Biserica Cult Balta-Tocila, ScorŃoasa Sf. Gheorghe 26.04 12 Biserica Cult ScorŃoasa Sf. Ioana 29.08

Resurse de teren

Comuna ScorŃoasa administrează în prezent un teritoriu de 9610 ha, reprezentând aproximativ 1,57% din suprafaŃa judeŃului Buzău. Structura terenului dupa modul de folosinŃă precum şi evoluŃia structurii terenului agricol în anul 2007, sunt prezentate în tabelele de mai jos

Structura terenului după modul de folosinŃă UM -ha-

SuprafaŃa agricolă 2008

1. Arabil 1472,75 2. Păşuni naturale şi fâneŃe 4816,00 3. Livezi 234,53 4. Vii 37,00 SuprafaŃa agricolă 6560,28 SuprafaŃa neagricolă 5. Pădure 2442,19 6. Ape/stufăriş 41,47 7. Drum 76,44 8. CurŃi şi clădiri 156,75

9. Alte terenuri 310,33

SuprafaŃa neagricolă 3.027,18

Total general 9587,00 Se constată că cea mai mare parte a teritoriului este acoperită cu păşuni naturale şi fâneŃe, 50,23%, adică 4816 ha., după care urmeză zona împădurită cu 25,47%, adică 2442,19 ha şi arabil 15,36%, adică 1472,75 ha. Putem aprecia că fondul funciar nu a suferit modificări majore în ultimii ani, remarcându-se doar scăderea suprafeŃelor de teren arabil (de la 123 ha. în anul 1990 la 57 ha. în anul 2006), ceea ce a determinat şi involuŃia suprafeŃelor de teren agricol ale comunei. De asemenea, este demnă de luat în considerare creşterea înregistrată la suprafeŃele de pădure, de la 1297 ha. în anul 1990, la 1458 ha. în anul 2006. Restul categoriilor de teren nu au suferit modificări semnificative în sensul creşterii sau descreşterii suprafeŃelor.

Structura fondului funciar după proprietari în anul 2006



25

*Sursa: Primăria Comunei ScorŃoasa

Grupe de Proprietari /categorii de FolosinŃe T

otal

lo

calit

ate

(ha)

%

Pro

prie

tate

P

ublică

(ha

)

Pro

prie

tate

P

ublică

a st

atul

ui (

ha)

Pro

prie

tate

P

rivată

(ha)

Pro

prie

tate

P

rivată

a P

erso

anel

or

Fiz

ice

(ha)

Pro

prie

tate

C

oope

ratis

tă (h

a)

Pro

prie

tate

O

bsşe

ască

(ha)

Terenuri arabile

1472,75 15,36 - - 534,35

923 - -

Paşuni 3370,31 35,16 22 1159,91 803,40 - - FâneŃe 1446,23 15,09 - 26,34 566,1

9 832 - -

Livezi 254,53 2,65 - 7 170,53

57 - -

Vii şi pepiniere Viticole

37,00

0,39

-

-

10

27

-

-

Terenuri agricole total

6560,28

68,43

22

33,34

2440,98

2642,40

-

-

Păduri şi alte terenuri forestiere

2442,19

25,47

3,34

131,65

347,81

180

-

-

Terenuri cu ape şi ape cu stuf

41,47

0,43

9,47

-

-

-

-

-

Căi de comunicaŃii

76,44 0,80 74,14 - - - - -

CurŃi şi construcŃii

156,75 1,64 0,45 0,50 80,36 52 - -

Terenuri degradate neproductive

310,33

3,24

-

165,59

29

-

-

Terenuri neagricole total

3027,18

149,14

132,15

1452

593,76

261

-

-

Terenuri TOTAL

9587 171,14

165,49

1465 3034,74

2903,40 - -

% 100 - 1,73 41,09 57,15 30,28 - -



26

Terenul agricol, în proporŃie de 68,43% se află în proprietate privată, iar terenurile neagricole în proporŃie de 31,58%, procentul mic al acesteia din urmă fiind influienŃat major de gradul redus de retrocedare înregistrat la pădure. Ca proprietar şi administrator al proprietăŃii publice de interes local, Consiliul Local ScorŃoasa deŃine 1,79% din suprafaŃa totală, respectiv 171,14 ha, din care 74,14 ha o reprezintă căile de comunicaŃie. În proprietate privată, unitatea administrativ - teritorială deŃine o suprafaŃă de 1159,91 ha păşuni, adică 12,10% din suprafaŃa totală, arabil 534,35 – 5,57%, fâneŃe 566,19 – 5,91%, vii 10 ha - 0,10% şi livezi 170.53 -1,78%. EvidenŃa cadastrală a comunei este în prezent realizată în colaborare cu Oficiul JudeŃean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie Buzău, primăria neavând organizat un compartiment propriu de cadastru. Zone cu riscuri naturale Pericolele naturale sunt acele elemente ale mediului înconjurător, dăunătoare omului şi cauzate în general de forŃele exterioare lui. În condiŃiile în care pericolul reprezintă cauza, iar riscul - posibilitatea de producere a respectivului pericol, dezastrul este definit ca un eveniment ce produce mari pierderi materiale şi umane şi prejudicii aduse mediului. În sensul prezentei documentaŃii prin riscuri naturale se înŃelege: alunecări de teren, nisipuri mişcătoare, terenuri mlăştinoase, scurgeri de torenŃi, eroziuni de maluri, avalanşe de zăpadă, dislocări de stânci, zone inundabile şi altele. Pentru terenurile propuse a fi introduse in intravilan nu exista riscuri de a se produce astfel de fenomene. MenŃionăm riscul seismic având în vedere încadrarea seismică a zonei. Propuneri de organizare urbanistică EvoluŃie posibilă, priorit ăŃi Localitatea resedinŃă de comună este un centru agrar, principala ramură fiind creşterea animalelor, în special a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor care necesită structuri specifice. O altă ramură agricolă cu potenŃial de dezvoltare o constituie apicultura, zona fiind bogată în plante melifere din flora spontană. Modernizarea şi utilarea terenului de sport din localitatea ScorŃoasa. Necesitatea înfiinŃării unei zone de recreere lângă Căminul cultural ScorŃoasa. Se propune renovarea şcolilor şi grădiniŃelor şi dotarea prioritară a dispensarului sanitar din ScorŃoasa cu aparatură de strictă necesitate. De asemenea, este necesară extinderea spaŃiilor comerciale şi a spaŃiilor pentru desfăşurarea altor servicii. LocalităŃile reclamă şi priorităŃi privind echiparea edilitară corespunzătoare (realizarea sistemului de alimentare cu apă în comuna ScorŃoasa, cu satele componente: ScorŃoasa, Policiori, Beciu, Balta Tocila, Deleni, Golu Grabicina, Grabicina de Jos, Gura Văii , Plopeasa, Dâlma şi reŃea de canalizare pentru toate localităŃile.



27

ALIMENTAREA CU APA Comuna ScorŃoasa cu satele componente ScorŃoasa, Policiori, Beciu, Balta Tocila, Deleni, Golu Grabicina Grabicina de Jos, Gura Văii, Plopeasa, Dâlma se alimentează cu apă din surse proprii individuale sau pe grupuri de case care constau în fântâni.. Sursele de apă nu dispun de perimetru cu regim sever şi împrejmuire conform normelor sanitare. În comuna ScorŃoasa, în prezent alimentarea cu apă se realizează prin captări din surse de suprafaŃă. Din cele 104 fântâni, au fost testate în anul 2007 un număr de 42; 10% din probele recoltate nu s-au încadrat în parametrii de potabilitate, motivat în principal de existenŃa surselor de poluare a apei în apropierea fântânilor (grajduri, latrine, coteŃe de păsări şi porci, depozite neorganizate de reziduuri zootehnice şi menajere direct pe sol), dotarea de construcŃie deficitară, igienizarea şi dezinfecŃia necorespunzătoare (nu se face cu periodicitatea prevăzută în normele sanitare). Pentru rezolvarea problemei alimentarii cu apa, este în curs de implementare un proiect promovat în cadrul Programului NaŃional de Dezvoltare Rurală - Măsura 322 pentru investiŃia „ Sistem integrat de alimentare cu apă, canalizare şi staŃie de epurare", în satele, ScorŃoasa, Policiori, Plopeasa, şi Gura Văii (intravilan şi extravilan). Apele uzate menajere rezultate din folosirea apei sunt vărsate la suprafaŃa terenului, neexistând o canalizare care să le preia. În fiecare gospodărie există un closet uscat de tip rural de la care apa se infiltrează în sol şi din când în când depunerile sunt vidanjate. Apa de ploaie se scurge liber la suprafaŃa terenului în şanŃurile existente şi după aceea în pârâul SărăŃel. Prin deversarea apelor uzate direct la suprafaŃa solului, apele netratate poluează întreg mediul înconjurător: aerul, solul şi în final degradează calitatea apei pârâului SărăŃel, afluent al râului Buzău. Pârâul SărăŃel care o străbate are debit mic iar circulaŃia apei nu corespunde condiŃiilor de potabilitate având un conŃinut ridicat de sare. Sursa de apă din subteran poate fi utilizată pentru alimentarea cu apă pe zone, în funcŃie de debitul captat de izvoare. Pe teritoriul comunei ScorŃoasa nu sunt lucrări hidrotehnice cum ar fi lacuri de acumulare, îndiguire. Din cauza lipsei unor lucrări de regularizare şi corecŃie a torenŃilor, mari suprafeŃe de teren s-au degradat prin alunecarea terenului pe teritoriul comunei. Pe teritorilul comunei se poate preleva apa din sursa subterana din trei puncte ale comunei conform studiilor hidrogeologice prelimibare si a expertizelor hidrogeologice efectuate de catre INHGA Bucuresti. Alimentare cu gaz La stabilirea necesarului de gaze naturale pentru cele 11 sate din Comuna Scortoasa vor fi luaŃi în consideraŃie consumatorii casnici , obiectivele social-culturale si obiectivele comerciale. Se va lua in calcul de asemenea un spor de 10% pentru următorii 20 de ani. In present in comuna Scortoasa , se utilizează urmatoarele tipuri de combustibil:

* gaze lichefiate la maşini de gătit tip aragaz si lemne la plite - pentru prepararea hranei;



28

* combustibil solizi (lemne de foc si carbuni) la sobe de teracotă – pentru incălzire.

Alimentare cu energie electrica In comuna Scortoasa exista retea de energie electrica insa aceasta suporta modificari, in sensul modernizarii. Prin PUG se propune extinderea retelei electrice LEA 110 V, pana in capatul drumurilor satesti extinse odata cu extinderea intravilanului.

Telefonizare Retelele de telefonie sunt invechite si pe alocuri inexistente, in consecinta se propune atat modernizarea acestora (fibra optica) cat si extinderea.

EvoluŃia populaŃiei Estimarea evoluŃiei populaŃiei

În volumul 4 - Program de măsuri al Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău, la capitolul "PopulaŃie" se urmăreşte stoparea tendinŃei de declin demografic, de degradare a factorilor de creştere a populaŃiei şi asigurarea unor condiŃii social - economice favorabile menŃinerii nivelului actual de populare a teritoriului şi de ameliorare a structurilor demo - economice. În comuna ScorŃoasa, conform statisticilor date de DSJ Buzău (populaŃia legală la data de 9.10.2008) se observă o scădere a numărului de locuitori şi totodată se remarcă migrarea populaŃiei de la sate la oraş. Rata medie de scădere a populaŃiei la nivel de comună luată în calcul este de 3%0. Însă, odată cu reabilitarea, diversificarea şi modernizarea dotărilor, a echipării tehnico - edilitare se preconizează o scădere în amploare a fenomenului de migraŃie a populaŃiei din comuna ScorŃoasa la oraşe şi de asemenea, între localităŃi.

PopulaŃia preliminată se calculează după formula :

P.1 =P.0(1 + r)n - unde: P.1 = populaŃia preliminată P.0 = populaŃia existentă r = rata medie anuală de scadere n = numărul de ani pentru care se prelimină populaŃia (10 ani), deci: P.1= 3144(1-0,003)10 = 3051 persoane

Aceasta face ca evoluŃia populaŃiei să fie în uşoară scadere. Estimarea resurselor de munca Prin programul de măsuri privind populaŃia din P.A.T.J. se urmăreşte menŃinerea ratei actuale de ocupare a populaŃiei şi crearea unui număr de noi locuri de muncă în tipuri de activităŃi terŃiare mai ales. În comuna ScorŃoasa crearea unui număr de noi locuri de



29

muncă se poate face prin reabilitarea sectorului zootehnic, dar şi prin dezvoltarea unor activităŃi de industrie mică şi a serviciilor. Necesarul de locuinŃe poate fi rezolvat prin loturile libere din intravilan, cele proprietate personală, şi cele în proprietatea primăriei şi prin introducerea unor suprafeŃe în intravilanul existent. Intravilan propus. Zonificarea func Ńională. BilanŃ teritorial

Intravilanul existent, cuprinzând gospodăriile, cu terenul aferent, grupate în 10 vetre de sat sunt greu de descries datorită aspectului acestor localităŃi, foarte raspândite, cu gospodarii întinse până la 10.000 mp. LocalităŃile au fost reconstituite grupând toate masurile (proprietaŃi particulare), terenuri ale primariei, (izlaz, teren agricol, clădiri administrative), domeniul public (străzi, uliŃe, dotări social culturale) şi cimitire, biserici sau unităŃi industriale (gatere, mori, ateliere, parcuri petroliere), în pâlcuri de case, trupuri care alcătuiesc împreună localitatea. Zona de locuit (gospodării complexe) este dominantă, iar celelalte dotări, puŃin numeroase sunt răspândite printre locuinŃe. Intravilanul propus, ceva mai mare decât cel existent (911,2ha la 961,3ha) include în întregime suprafeŃele gospodăriilor, cur Ńilor, construcŃiilor, dar şi teren arabil, păşuni, livezi, în vederea cererii posibilităŃii de a se construi pe aceste terenuri anexe gospodăreşti sau extinderi şi modernizări ale locuinŃelor. Satele Policiori, ScorŃoasa, Golu Grabicina, Balta Tocilă, Plopeasa, Gura Văii, Grabicina de Jos au condiŃii pentru a se dezvolta după o perioadă de adaptare la noile legi ale dezvoltării economice.

Zona de locuinŃe şi funcŃiuni complementare Localitatea ScorŃoasa Deoarece în localitatea ScorŃoasa există terenuri libere cu o suprafaŃă mare (15,5 ha) se propune ca o parte din aceste terenuri să fie lotizate şi elaborate PUD-uri în vederea construirii de locuinŃe. De asemenea, în zona nou inclusă în intravilan de 14,5 ha este necesară întocmirea unei lotizări.

Localitatea Gura Văii Se propune introducerea în intravilan a câtorva parcele în suprafaŃă de 10,6 ha pentru care va fi necesară elaborarea de PUD, lotizare precum şi ocuparea cu locuinŃe. Localitatea Policiori Se propune introducerea în intravilan a câtorva parcele în suprafaŃă de 5 ha pentru care va fi necesară elaborarea de PUD, lotizare.

Localitatea Golu Grabicina



30

Pentru această localitate se propune introducerea în intravilan, lotizarea şi elaborarea PUD-uri pentru o suprafaŃă de 4 ha terenuri ce includ şi gospodăriile noi aparute prin strămutarea localităŃii Grabicina de Sus. Localitatea Balta Tocila Se propune introducerea în intravilan a unei parcele de 0,5 ha pentru care va fi necesară elaborarea PUD. Localitatea Plopeasa Deoarece în localitatea Plopeasa există terenuri libere cu o suprafaŃă mare (10,5 ha) se propune ca o parte din aceste terenuri să fie lotizate şi elaborate PUD-uri în vederea construirii de locuinŃe. De asemenea, în zona nou inclusă în intravilan de 8 ha este necesară întocmirea unei lotizări. Localitatea Deleni Se propune introducerea în intravilan a unei parcele 1.5 ha pentru care este necesar elaborarea PUD. Localitatea Grabicina de Jos Se propune introducerea în intravilan a unei suprafeŃe de 6 ha, care vor include şi gospodăriile noi aparute prin strămutarea localităŃii Grabicina de Sus. De asemenea, în zona nou inclusă în intravilan este necesară întocmirea unei lotizări şi elaborarea PUD. Celelalte localităŃi mici şi fără perspective de dezvoltare rapidă îşi vor păstra caracterul patriarhal şi nu vor apare zone urbanistice specializate. Pe total comună, suprafaŃa terenurilor pentru locuin Ńe şi funcŃiuni complementare va creşte de la 911,2 ha la 961,3 ha. LocalităŃi ca Policiori şi Beciu situate pe drumul turistic spre Pâclele Mari ar putea suferi unele influenŃe în urma dezvoltării turismului în această zonă, însă schimbările preconizate sunt de mică amploare, într-un ritm lent, nu vor aduce modificări caracterului şi obiceiurilor în aceste localităŃi. BILANł TERITORIAL AL SATULUI SCORłOASA

ZONE FUNCłIONALE EXISTENT HA %

PROPUS HA %


6,30 7,6 9,20 9,50

2. ZONA DE LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE

56,20 67,8 58,00 59,50

3. ZONA UNITĂłII ECONOMICE

2,00

2,40

2,00

2,10



31

-UNITĂłI INDUSTRIALE -UNITĂłI AGRICOLE

2,00 2,40 2,00 2,10

4. ZONA DE PARCURI,RECREERE,TURISM

1,50 1,80 3,00 3,10

5. ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ

1,00

1,20

1,00

1,00

6. ZONA CU DESTINAłII SPECIALE -CĂI DE COMUNICAłIE RUTIERE -CONSTRUCłII AFERENTE REłELELOR TH EDILITARE

8,50 0,50

10,20 0,60

10,50 1,80

10,70 1,80

7. ALTE ZONE(TERENURI NECONSTRUITE, APE)

5,00 6,00 10,00 10,20

TOTAL TERITORIU INTRAVILAN

83,00 100,00 97,50 100,00

BILANł TERITORIAL AL SATULUI GURA VĂII

ZONE FUNCłIONALE

EXISTENT HA %

PROPUS HA %


1,20 2,20 1,20 1,80


32,40 59,50 41,50 62,80

3. ZONA UNITĂłII ECONOMICE -UNITĂłI INDUSTRIALE -UNITĂłI AGRICOLE

1,00 1,00

1,80

1,00 1,00

1,50 1,50

4. ZONA DE PARCURI, RECREERE,TURISM

3,00 5,50 3,00 4,60


1,20 2,20 1,50 2,20

6. ZONA CU DESTINAłII SPECIALE

8,70

16,00

9,00

13,60



32

-CĂI DE COMUNICAłIE RUTIERE -CONSTRUCłII AFERENTE REłELELOR TH EDILITARE

0,50

0,70


7,00 12,80 7,40 11,30


55,50 100,00 66,10 100,00

BILANł TERITORIAL AL SATULUI POLICIORI


PROPUS HA %


2,50 3,30 3,80 4,70


41,20 54,20 43,50 53,70


2,00

2,60

2,00

2,50


9,30 12,20 9,80 12,00


0,20 0,30 0,20 0,20


11,50 0,20

15,10 0,30

11,70 1,00

14,40 1,20


9,10 11,90 9,00 11,10


76,00 100,00 81,00 100,00



33

BILANł TERITORIAL AL SATULUI GOLU GRABICINA


PROPUS HA %


3,80 2,70 4,00 2,80


102,70 74,50 106,90 75,40


4,00 4,00

2,90 2,90

4,00

2,80


3,50 2,50 3,50 2,40


2,50 1,80 3,50 2,40


14,60 0,10

10,60 0,08

17,00 0,10

12,00 0,07


2,80 2,00 3,00 2,10


138,00 100,00 142,00 100,00

BILANł TERITORIAL AL SATULUI BALTA TOCILA


PROPUS HA %


1,50 1,10 1,50 1,10

2.

ZONA DE LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE

110,70

80,90

111,20

81,00

3. ZONA UNITĂłII 1,00 0,60 1,00 0,70



34

ECONOMICE -UNITĂłI INDUSTRIALE -UNITĂłI AGRICOLE

0,50 0,50

0,30 0,30

0,50 0,50

0,30 0,30


2,30 1,70 2,30 1,70


1,50 1,10 1,50 1,10


14,00 0,20

10,30 0,20

14,00 0,20

10,30 0,10


4,80 3,50 4,80 3,40


137,00 100,00 137,50 100,00

BILANł TERITORIAL AL SATULUI PLOPEASA


PROPUS HA %


4,20 3,00 4,20 2,80


105,00 74,50 111,30 74,70


1,80 0,30 1,50

1,40 1,80 0,30 1,50

1,20 0,20 1,00


3,00 2,70 3,00 2,00


1,00 0,10 1,10 0,70

6. ZONA CU DESTINAłII SPECIALE -CĂI DE COMUNICAłIE RUTIERE -CONSTRUCłII AFERENTE

20,70 0,30

14,60 0,10

21,30 0,30

14,40 0,20



35

REłELELOR TH EDILITARE


5,00 3,50 4,20 2,80


141,00

100,00

149,00

100,00

BILANł TERITORIAL AL SATULUI BECIU


PROPUS HA %


2,00 5,00 2,00 5,00


28,00 71,00 28,00 71,00


2,00

5,00

2,00

5,00



0,30 0,80 0,30 0,80


5,00 0,10

12,70 0,20

5,00 0,10

12,70 0,20


2,10 5,10 2,10 5,10


39,50 100,00 39,50 100,00

BILANł TERITORIAL AL SATULUI DELENI


PROPUS HA %

1. ZONA CENTRALA ŞI ALTE 0,70 1,10 0,70 1,10



36

FUNCłIUNI COMPLEXE DE INTERES PUBLIC


32,80 52,00 32,80 50,80


0,50

0,80

0,50

0,80


3,00 4,80 3,00 4,60

5.

ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ

0,70

1,10

0,70

1,10


6,30

10,00

6,30

9,80


19,00 30,20 20,50 31,80


63,00 100,00 64,50 100,00

BILANł TERITORIAL AL SATULUI GRABICINA DE JOS


PROPUS HA %

1. ZONA CENTRALA I ALTE FUNCłIUNI COMPLEXE DE INTERES PUBLIC

2,00 1,50 2,50 1,80


102,80 79,90 110,00 81,20


0,50

0,40

0,30

0,20


2,50 1,90 1,50 1,10

5. ZONA GOSPODĂRIE 1,20 0,90 1,50 1,10



37

COMUNALĂ 6. ZONA CU DESTINAłII

SPECIALE -CĂI DE COMUNICAłIE RUTIERE -CONSTRUCłII AFERENTE REłELELOR TH EDILITARE

13,00

10,00

13,00

10,00

7. ALTE ZONE(TERENURI NECONSTRUITE,APE)

7,00 5,40 6,20 4,60


129,00 100,00 135,00 100,00

BILANł TERITORIAL AL SATULUI DÂLMA


PROPUS HA %

1. ZONA CENTRALA I ALTE FUNCłIUNI COMPLEXE DE INTERES PUBLIC

1,50 3,20 1,50 3,20


31,50 65,60 31,50 65,60



2,00 4,20 2,00 4,20



8,00

16,60

8,00

16,60


5,00 10,40 5,00 10,40


48,00 100,00 48,00 100,00



38

BILANT TERITORIAL: SAT GRABICINA DE SUS (BISERICA SF. DUMITRU)



1,25 100


- -


- - -

- - -

4. ZONA DE PARCURI, RECREERE, TURISM - - 5. ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ - - 6. ZONA CU DESTINATII SPECIALE


EDILITARE

- -

- -

7. ALTE ZONE (TERENURI NECONSTRUITE, APE) - - TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 1,25 100,00

Măsuri în zonele cu riscuri naturale

CondiŃia esenŃială de eliminare a vulnerabilităŃii construcŃiilor faŃă de factorii naturali de risc este identificarea zonelor periculoase pentru aşezările umane şi prevederea măsurilor adecvate de limitare a efectelor acestor factori. Reducerea echilibrului ecologic, conservarea peisajului, ameliorarea suprafeŃelor degradate de eroziuni şi alunecări, reducerea la strictul necesar a drumurilor şi potecilor, regularizarea torenŃilor şi împăduririle, protejarea monumentului geologic Vulcanii Noroioşi şi a vegetaŃiei din zonă, sunt acŃiuni care presupun planuri şi strategii elaborate de factori specializaŃi şi investiŃii mari pentru care sunt solicitaŃi vecinii, Consiliul JudeŃean şi APM Buzău. IntervenŃiile ce se impun pentru a elimina dezastrele ecologice iminente din acest teritoriu necesită o strategie elaborată şi orchestrată de CJ Buzău.

Dezvoltarea echipării edilitare

Propuneri: Alimentare cu apă

În localităŃile Gura Văii, ScorŃoasa, Policiori şi Plopeasa este în curs de elaborare un proiect promovat în cadrul Programului NaŃional de Dezvoltare Rurală – Măsura 322 pentru investiŃia Sistem Integrat de Alimentare cu Apă, Canalizare şi StaŃie de Epurare.



39

Pentru localităŃile Golu Grabicina, Balta Tocila,Beciu, Deleni, Grabicina de Jos şi Dâlma se propune realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă din puŃuri forate, rezervor apă cuplat cu staŃie de pompare şi reŃele de distribuŃie pe toate străzile existente şi propuse. Sat Scortoasa

- Front de captare in zona „ Valea lui Mircea”: drenuri pentru captarea izvoarelor de coasta ( 2-3 izvoare) , care pot asigura un devit de 0,6-0,8 l/s,;

- Aductiune din PEID Dn 63 mm, functionare gravitationala, Lungime cca.800 m; - Rezervor de compensare orara din beton armat cu V= 100 mc; - Retea distributie PEID Dn 63-110 mm, SDR 17,6 cu lungime totala de cca. 5,2

Km; - Gospodarie de apa cu anexa tehnica : Statie clorinare + camera TEG. Satul Policiori - Front de captare alcatuit din 2 izvoare dispersate propuse pentru amenajare, care

pot asigura un devit de 0,4-0,8 l/s, si 1 foraj cu H= 50 m, toate amplasate in zona „Tarna”;


Km; - Gospodarie de apa cu pavilion de exploatare si instalatii de filtrare clorinare.

Satul Gura Vaii - Front de captare alcatuit din 2 izvoare dispersate propuse pentru amenajare, care

pot asigura un devit de 0,2-0,5 l/s, amplasate in zona „CiuciurTevea” si 1 foraj cu H= 80 m, amplasat in zona limitrofa PTA din vatra satului;


Km; - Gospodarie de apa cu pavilion de exploatare si instalatii de filtrare clorinare.

Evacuare ape uzate : de tip menajer (pe teritoriul comunei nu sunt agenti economici producatori de ape uzate tehnologice). Canalizare : Trama stradala existenta cu panta descendenta catre zona estica a comunei , favorizeaza realizarea unei retele de canalizare adapata conditiilor de teren si regimului de curgere polifazic. Sistemul de canalizare (Retele de evacuare a apelor uzate) proiectat va functiona in sistem divizor ( preluare ape uzate din satele Scortoasa si Policiori), cu functionare gravitationala, cu deversarea apelor epurare din statia de epurare in paraul Saratel, in zona satului Policiori. Statia de epurare : compacta, cu 2 trepte ( mecanica si biologica) si constructii anexe, utilitati de apa si electricitate.

Evacuarea apelor uzate menajere se va face in reteaua locala colectoare a apelor uzate, prin care vor fi dirijate la statia de epurare de tip mecano-biologica. Monitorizarea calitatii apelor uzate evacuate in emisar se va face de catre proprietarul statiei de epurare , prin prelevarea periodica a probelor de apa uzata epurata si obtinerea buletinelor de analiza de la o institutie de specialitare agreata de DAI Buzau-Ialomita-SGA Ialomita.



40

Retelele de canalizare vor urmari trama stradala existenta cu panta descendenta catre zona estica a comunei , favorizeaza realizarea unei retele de canalizare adapata conditiilor de teren si regimului de curgere polifazic.Sistemul de canalizare (Retele de evacuare a apelor uzate) proiectat va functiona in sistem divizor ( preluare ape uzate din satele Scortoasa si Policiori), cu functionare in general gravitationala si un tronson de 800 m prin pompare, cu deversarea apelor epurare din statia de epurare in paraul Saratel, in zona satului Policiori. Lungimea totala a retelei de canalizare propusa este de 7 Km. Statia de epurare va fi amplasata in satul Policiori , in apropierea raului Saratel care va fi receptorul natural al apelor epurate din statie (potential curate), care se incadreaza in NTPA 001. Schema de functionare a statiei de epurare :

Apele pluviale : Topologia zonei permite evacuarea gravitationala a apelor meteorice, prin canale deschise , amenajate cu resurse locale si cheltuieli de exploatare foarte mici. o In zonele de locuinte din mediul rural nu se folosec substante periculoese sau

potential periculoase. o In incinta gospodariilor de apa a captarilor de izvoare, a forajelor, in perimetrele de

protectie sanitara severa , de ptotectie sanitara in regim de restrictii sunt interzise cf. HG 930/2005 urmatoarele:

Terenurile cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie pot fi exploatate agricol de catre detinatorii acestora, pentru orice fel de culturi, dar cu interzicerea: a)utilizarii ingrasamintelor naturale; b) utilizarii substantelor fitofarmaceutice care nu se degradeaza intr-un timp mai scurt de 10 zile; c) irigarii cu ape uzate, chiar epurate complet; d) crescatoriilor de animale si depozitarii de gunoaie animale.



41

(2) In afara masurilor restrictive cu privire la exploatarea agricola a terenurilor cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie, pe aceste terenuri sint interzise: a) toate activitatile mentionate ca restrictii pentru zonele III B si III A de protectie; b) executarea de constructii pentru activitati industriale si agricole, precum: grajduri, silozuri de cereale, depozite de ingrasaminte si de substante fitosanitare etc.; c) amplasarea de santiere de constructii si depozite de materiale aferente; d) amplasarea de cai rutiere, linii de garare, parcari si alte unitati de transport de marfuri; e) amplasarea de campinguri, terenuri de sport, stranduri; f) spalarea masinilor si efectuarea schimburilor de ulei; g) balastiere, exploatari de turba, cariere de piatra si orice alte lucrari prin care se diminueaza stratul acoperitor; h) realizarea de activitati miniere prin care se indeparteaza stratul protector, se produc explozii ce produc fisuri sau se creeaza posibilitatea acumularii de apa; i)pasunatul animalelor si insilozarea nutreturilor; j) folosirea ingrasamintelor naturale sau de sinteza, precum si depozitarea lor in spatii deschise, unde pot fi spalate de apele din precipitatii si antrenate in subteran; k) amplasarea de sere; l) depozitarea de carburanti, lubrifianti, combustibili solizi - lemne si carbuni; m) transportul pe conducte de ape uzate si substante poluante de orice fel; n) amplasarea de bazine pentru ape reziduale, puturi absorbante, haznale cu groapa simpla; o) executarea de lucrari de canalizare si drenaje; p) amplasarea de iazuri piscicole. Terenurile cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatarii si intretinerii sursei, constructiei si instalatiei de alimentare cu apa. In zonele de protectie sanitara cu regim sever sint interzise toate activitatile mentionate pentru zonele III B si III A de protectie si pentru zona de protectie sanitara cu regim de restrictie, precum si: a) amplasarea de constructii sau amenajari care nu sint legate direct de exploatarea sursei si a instalatiilor; b) efectuarea de explozii si de excavatii de orice fel; c) depozitarea de materiale, cu exceptia celor strict necesare exploatarii sursei si a instalatiei. In aceste cazuri se vor lua masuri pentru a preintimpina patrunderea in sol a oricaror substante impurificatoare; d) traversarea zonei de catre sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu exceptia celor ce se colecteaza prin canalizarea aferenta obiectivului protejat. In aceste cazuri, se vor lua masuri de asigurare a etanseitatii sistemelor de canalizare. In zonele de protectie sanitara cu regim sever, instituite pentru apele de suprafata, sint, de asemenea, interzise: a) deversarea de ape uzate, chiar daca sint epurate complet; b) navigarea si acostarea de ambarcatiuni, oprirea acestora si acostarea plutelor si a lemnului flotant, in alte conditii decit cele stabilite la instituirea zonei de protectie sanitara cu regim sever;



42

c) pescuitul si scaldatul; d) recoltarea ghetii si moraritul pe apa, precum si adaparea animalelor. In zona de protectie sanitara cu regim sever se vor lua urmatoarele masuri de protectie constructive si de exploatare: a) cel care exploateaza lucrarile de captare pentru ape subterane trebuie sa aiba in proprietate cel putin suprafata de teren aferenta zonei de protectie sanitara cu regim sever, cu toate drepturile ce decurg; b) nu sint permise nici un fel de interventii asupra stratului de sol activ si depozitelor acoperitoare ale acviferului; c) terenul aferent zonei sanitare cu regim sever de protectie va fi protejat impotriva eroziunii si inundatiilor; d) toate lucrarile vechi de excavatii deschise si galerii, canale, puturi, pilnii de explozii vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrarii apelor cu potential poluant. Terenurile agricole cuprinse in zonele de protectie sanitara cu regim sever vor putea fi exploatate numai pentru culturi de plante perene, de plante paioase si de pomi fructiferi, in conditii care sa nu provoace degradarea lucrarilor de alimentare cu apa. Pe terenurile agricole din zona de protectie sanitara cu regim sever sint interzise: a) utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice si a substantelor fitofarmaceutice; b) irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate; c) culturile care necesita lucrari de ingrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale; d) pasunatul.

Alimentarea cu energie electrică Deocamdată, nu se pune problema suplimentării numărului de posturi de transformare. deoarece cele existente la ora actuală nu sunt încărcate la maxim. Pe termen mediu, în cazul în care ar creşte cererea de energie electrică se poate suplimenta puterea posturilor de transformare prin amplificare, fără a fi necesare modificări în reŃeaua de alimentare existentă, la un post de trasformare mai mare putandu-se racorda noi reŃele 0,4 K.v radiale. ReŃeaua actuală de medie tensiune a fost realizată cu posibilitatea de a prelua puteri suplimentare. În prezent, reŃelele de joasă tensiune existente asigură cererea de energie electrică dar sunt vechi. Se urmăreşte continuarea reabilitării reŃelei de joasă tensiune pe o distanŃă de 10 km şi a iluminatului public. De aceea, se propune ca o dată cu extinderea reŃelelor de joasă tensiune în noile zone propuse în intravilan să se înlocuiască şi vechile reŃele din localitate cu conductoare izolate torsadate tip TYR. TelecomunicaŃii łinând cont de faptul că centrala telefonică este de tip digitală - modernă, având în momentul de faŃă în utilizare 478 posturi telefonice se propune, extinderea reŃelei de fibră optică la toate posturile actuale şi la potenŃialii utilizatori, în funcŃie de cerere. La aceasta centrală sunt cuplaŃi şi abonaŃi din localităŃile componente ale comunei. Privitor la reŃelele de telefonie mobilă se impune instalarea unor antene pentru mărirea ariei de acoperire, precum şi îmbunătăŃirea semnalului în aria de acoperire actuală.



43

Alimentarea cu căldur ă ÎmbunătăŃirea asigurării încălzirii locuinŃelor se va realiza odata cu executarea reŃelelor de distribuŃie şi instalaŃiilor de utilizare a gazelor naturale, fiecare familie având posibilitatea să beneficieze de încălzirea sobelor cu gaze. Astfel, se vor elimina unele operaŃiuni de folosire a combustibilului solid - transport, depozitare, tăiere, cenuşă, etc., realizându-se în acelaşi timp şi un confort termic sporit în încăperi. Clădirile social culturale vor beneficia şi ele de aceleaşi avantaje ca şi locuinŃele individuale. Se preconizează ca odată cu timpul coroborat cu creşterea nivelului de trai al populaŃiei din zonă să se realizeze şi instalaŃii de încălzire centrală atât pentru gospodăriile individuale cît şi pentru clădirile publice. Alimentarea cu gaze Prin avizul CTE nr. 260/123/10.1995 eliberat de RA ROMGAZ MEDIAŞ şi HG nr.939/8.oct.1996 s-a obŃinut aprobarea de ‘’ÎnfiinŃare distribuŃie gaze comuna ScorŃoasa, judeŃul Buzău’’pentru debitul instalat de 1800mcN/h. Acelaşi debit este destinat pentru satele componenteale comunei ScorŃoasa după cum urmează: SCORłOASA locuinŃe 332 POLICIOR locuinŃe 460 GURA VĂII locuinŃe 159 BECIU locuinŃe 140 GRABICINA DE JOS locuinŃe 130 BALTA TOCILA locuinŃe 199 _______________ Total LocuinŃe 1420 OBIECTIVE SOCIAL CULTURALE 13- obiective Alimentare cu gaze naturale a comunei ScoŃoasa se va realiza prin două racorduri cuplate la conducta existentă de gaze medie presiune Ø 6’’care aparŃine Schelei Petroliere Berca. Gazele cu medie presiune din racorduri vor trece prin două staŃii de reglare măsurare de sector, apoi cu presiunea redusă vor alimenta reŃelele de distribuŃie din satele componente ale comunei ScorŃoasa, astfel:

• staŃia de reglare măsurare Beciu - va alimenta satele Beci şi Balta Tocila. • staŃia de reglare măsurare ScorŃoasa va alimenta satele Policiori, ScorŃoasa, Gura

Vaii şi Grabicina de Jos. ReŃelele de distribuŃie gaze redusă presiune vor avea traseul pe majoritatea drumurilor

satelor. De-a lungul drumului judeŃean pentru evitarea traversării acestuia cu branşamentele gospodăriilor populaŃiei se vor executa reŃele de distribuŃie pe ambele parŃi ale drumului.



44

ReŃelele de distribuŃie gaze redusă presiune se vor execută din polietilenă de înaltă densitate, montarea conductelor realizându-se numai îngropat la adâncimi conform Normativului I6 PE-97. Conductele de gaze de medie presiune s-au prevazut din Ńevi din oŃel STAS 715/2 sau 404/2, izolate anticoroziv şi protejate catodic în funcŃie de agresivitatea solului. StaŃiile de reglare masurare vor fi echipare cu aparatură tip Armak Mediaş cuprinzând: filtre, armături, regulatoare şi contoare cu turbină.

Reglementări, permisiuni şi restricŃii

Prin regulamentul aferent P.U.G. -ului se stabilesc condiŃiile şi măsurile urbanistice privind amenjarea complexă a comunei :

• promovarea lucrărilor şi operaŃiunilor urbanistice care contribuie la organizarea structurii

localităŃilor; • respectarea zonificării teritoriului localităŃilor urmărindu-se funcŃiunile stabilite şi

relaŃiile dintre diversele zone funcŃionale;

• limitele intravilanului şi folosirea raŃională a teritoriului; Activitatea de construire în cadrul localitaŃii se va face: • pe teren liber (din vatra de sat şi din lotizări); • prin restructurarea fondului existent degradat fizic sau moral; • prin renovarea fondului construit; • prin schimbarea de destinaŃie. La realizarea construcŃiilor se vor avea în vedere regulile de bază privind ocuparea

terenului, reguli cuprinse în acte normative (legi sau normative departamentale) care statuează;

Se vor avea in vedere : � pastrarea şi protejarea mediului natural, precum şi depistarea şi dimensionarea

surselor de poluare în scopul îmbunătăŃirii factorilor de mediu (Legea nr. 9/1993 privind protecŃia mediului înconjurator şi alte ordine emise de catre Ministerul Apelor, Pădurilor şi ProtecŃiei Mediului);

� conservarea, restaurarea, reabilitarea şi protejarea patrimoniului construit; � securitatea construcŃiilor, realizarea acestora în conformitate cu Normativul P

100/1992 precum şi prevederea unor terenuri şi spaŃii în scopul realizării de adăposturi pentru protecŃia populaŃiei în caz de calamitate, cu avizul Statului Major JudeŃean de Aparare Civilă, conform art. 5 din Hotararea Guvernului nr. 531/1922;

� respectarea interesului public prin realizarea lucrărilor publice, a exproprierilor pentru o

cauză de utilitate publică, Ńinand seama de asigurarea compatibilitaŃii funcŃiunilor. În caz de urgenŃa publică de incendiu s-au propus:

• asigurarea cu căi de acces pentru intervenŃie a unitaŃilor economice şi a locuinŃelor;



45

• asigurarea cu reŃele de distribuŃie precum şi a debitului şi presiunii necesare hidranŃilor de

incendiu; • asigurarea cu reŃea telefonică pentru realizarea sistemelor de anunŃare şi alarmarea

incendiilor. Valorile P.O.T. şi C.U.T. pentru zona de locuinŃe nu sunt prea ridicate deoarece clădirile existente sunt în general parter, iar loturile de teren sunt în general peste 1000 mp. Pentru loturile noi, Consiliul Local al comunei a stabilit ca suprafaŃa să fie 1000mp.

CondiŃii de amplasare şi conformare a construcŃiilor ReŃeaua de drumuri, precum şi retragerea construcŃiilor faŃa de drumurile publice se va face conform actelor normative care statuează direct sau indirect acest domeniu (Legea nr. 37/1975 - STAS 10144).

Toate clădirile trebuie să aiba accesul dintr-o cale de circulaŃie publică, în condiŃii în care să facă posibilă acŃiunea mijloacelor de intervenŃie în caz de incendiu.

Echiparea tehnico - edilitară

Cladirile vor fl racordate la toate tipurile de reŃele existente în zonă şi vor avea prevăzută posibilitatea de racordare la reŃelele publice proiectate. Forma şi dimensiunile terenului (caracteristicile parcelei) În cazul unei reparcelarii (care se vor face doar în cadrul unui P.U.D. sau P.U.Z.) laŃimea parcelelor nu va fi mai mică de 10 m. Ele vor fi astfel dimensionate încât să permită amplasarea în bune condiŃii (însorire, vânturi dominante, etc) şi cu respectarea prevederilor legale (codul civil) ale viitoarelor construcŃii. Adâncimea parcelei va fi mai mare sau cel puŃin egală cu lăŃimea parcelei.

Amplasarea construcŃiilor în teren Retrageri minime obligatorii faŃa de aliniament: - atunci cand în planul unitaŃilor teritoriale de referinŃă apar una sau mai multe

intersecŃii sau în cazul cand apar obiective de interes public, retragerea minimă obligatorie este de 3 - 5 m în scopul asigurarii vizibilitaŃii;

Se recomandă ca în fiecare situaŃie în parte să se asigure continuitatea fronturilor stradale şi integrarea în caracterul arhitectural general al străzii.

În zona centrală valorile indicilor de referinŃă POT şi CUT pot fi mai ridicate decât în celelalate zone.

În această zonă cladirile pot avea un regim de înalŃime de maxim P + 1. De asemenea, se prevede o îmbunatăŃire a valorilor indicilor existenŃi în celelalte zone prin construirea pe terenuri libere, regimul maxim de înalŃime la care se poate ajunge în aceste zone fiind de P + 1.

DistanŃele minime obligatorii fată de limitele laterale şi limita posterioară: Pentru stabilirea acestor distanŃe se vor avea în vedere articolele nr. 612, 613 şi 614

din Codul Civil.



46

Regim de înaltime Se va respecta în general înalŃimea medie a clădirilor învecinate. Aspectul exterior al cladirilor • Se va respecta caracterul general al zonei şi armonizarea cu aspectul clădirilor

învecinate; • Se va urmări îmbunătăŃirea aspectului arhitectural al clădirilor şi aspectul

urbanistic al zonelor în care sunt amplasate.

Parcaje Toate parcajele aferente oricăror funcŃiuni, se vor asigura în afara spaŃiului

drumului public, în conformitate cu Normativul pentru proiectarea parcajelor de autoturisme - pr. nr.6970/N/9 elaborat de URBANPROIECT Bucuresti.

Împrejmuiri

Pentru asigurarea unei imagini de calitate a frontului stradal, se recomandă ca administraŃia locala să propuna modul de împrejmuire din materiale accesibile. Împrejmuirile realizate spre aliniament vor fi de preferinŃă transparent, pe un soclu opac de 0,20 - 0,50 m (putând fi eventual dublate de un gard viu). ExcepŃiile pot fi reprezentate de funcŃiunea clădirilor (obiective speciale, etc) sau de modul traditional de realizare a împrejmuirilor din diferite zone. Împrejmuirile realizate pe limitele laterală şi posterioară a cladirii vor fi de preferinŃă opace, înalŃimea minimă considerată necesară pentru protecŃia proprietăŃi fiind de 2 m.

SpaŃii libere plantate

Se recomandă ca în spaŃiile neocupate de cladiri sau rezervate în viitor unor obiective de utilitate publică să se asigure :

• plantarea unor arbori la fiecare 100 mp în zona rezidenŃială şi de dotări. Se va solicita în mod obligatoriu indicarea în planul care insoŃeste cererea de

autorizaŃie de construire modul de tratare a spaŃiilor ramase libere, în special a celor vizibile de pe circulaŃiile publice.

Reglementări propuse StaŃiile de epurare propuse, gospodăriile de apă, depozitele de deşeuri vor avea zonă de protecŃie sanitară. Se impun interdicŃii temporare de construire în zonele rezervate pentru construcŃii de locuinŃe pe terenuri aparŃinând primăriei, zone care necesită întocmirea de Planuri Urbanistice de Detaliu. Obiective de utilitate publica

Listarea obiectivelor de utilitate publică propuse



47

Pe raza comunei funcŃionează şi unităŃile preşcolare, respectiv grădiniŃele din satele Gura Văii, Balta Tocila, Golu Grabicina, Policiori, şi ScorŃoasa. ReŃeaua de învăŃământ este reprezentată de:

Şcoala cu clasele I-VIII Balta Tocila Şcoala cu clasele I-IV Policiori

Şcoala cu clasele I-IV Beciu Şcoala cu clasele I-IV Golu Grabicina Şcoala cu clasele I-IV Grabicina de Jos Şcoala cu clasele I-IV Gura Văii Şcoala cu clasele I-IV Plopeasa Şcoala cu clasele I-IV Deleni Şcoala cu els. I-VIII ScorŃoasa

Principalele unităŃi de cultură sunt: Căminul cultural ScorŃoasa, inaugurat în anul

2007, Căminul cultural Balta Tocila, Căminul cultural Dâma, Căminul cultural Golu Grabicina, Căminul cultural Beciu, Căminul cultural Grabicina de Jos.

UnităŃile medicale din comuna ScorŃoasa sunt Dispensarul Uman Policiori şi Dispensarul Veterinar în satul ScorŃoasa.

Sfera serviciilor este prezentă prin companiile de distribuŃie a energiei electrice, telefonie fixă şi mobilă, reŃeaua de televiziune prin cablu, precum şi de mici ateliere de tâmplarie.

Localitatea ScorŃoasa dispune de urmatoarele dotari: biserică, primărie, şcoala generală, grădiniŃa, dispensarul veterinar, camin cultural cu bibliotecă, poşta, poliŃie, servicii.

Pentru următorii ani se propun a se realiza urmatoarele obiective de utilitate publică:

• extinderea şi modernizarea reŃelei de alimentare cu apă în satele Gura Văii, ScorŃoasa,

Policiori, Plopeasa; • reŃea canalizare pentru în satele Gura Văii, ScorŃoasa, Policiori, Plopeasa; • staŃie de epurare care deserveşte satele Gura Văii, ScorŃoasa, Policiori, Plopeasa; • reparaŃii capitale la şcolile şi gradiniŃele care nu au fost reabilitate; • reîmpădurirea a 5 ha, afectate de alunecările de teren din zona Grabicina de Jos,

prin promovarea în cultură a speciilor autohtone valoroase;

• modernizarea terenului de sport în satul ScorŃoasa; • creearea unor spaŃii de joacă pentru copii şi recreere pentru adulŃi.

Identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor din intravilan În intravilanul localitaŃilor s-au identificat urmatoarele tipuri de proprietate asupra terenurilor :

a) proprietate publică



48

� terenuri proprietate publică de interes judeŃean (DJ) � terenuri proprietate publica de interes local

- drumuri comunale - drumuri săteşti - cimitire - teren sport - staŃie epurare - platforme gunoi

b) proprietate privată de interes local - şcoli + grădiniŃe - terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice. - ferme pentru cresterea animalelor; - imobile proprietate particulară - biserici (Departamentul Cultelor) - terenuri proprietate privată (ale unitaŃilor administrativ teritoriale) de

interes local (primărie, cămin cultural, dispensar, gospodărie de ape, terenuri pentru viitoare lotizări de locuinŃe cu şi fără P.U.D-uri)

Determinarea circulaŃiei juridice a terenurilor între deŃinători, în vederea realizării noilor obiective de utilitate publică

- terenuri ce se intenŃionează a fi trecute în domeniul public al unitaŃilor administrativ - teritoriale: staŃii de epurare, gospodării de apă, spaŃii de recreere, terenurile pentru drumuri propuse;

- terenuri aflate în domeniul privat, destinate concesionării: terenuri proprietate a primăriei

1.3 Relatia cu alte planuri si programe

PUG evidentiaza situatia actuala, problemele si propunerile de dezvoltare urbanistica a comunei Scortoasa , din punct de vedere al amenajarii teritoriului, în corelare cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului Buzau (PATJ), cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN) . Pentru abordarea problemelor de mediu ale comunei sunt relevante si au fost de asemenea luate in considerare: - Strategiile judetului Buzau; - Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) judetul Buzau . - Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor –judetul Buzau. Mentionam faptul ca PLAM-ul nu este specificat in lista planurilor relevante de care s-a tinut seama in elaborarea PUG-ului comunei Scortoasa. Cu toate acestea o mare parte dintre prevederile PLAM - judetul Buzau si anume actiunile preconizate in cadrul categoriilor de probleme PM-01 Calitatea si cantitatea apei potabile; PM-02 Calitatea apelor de suprafata; PM-03 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale/antropice; PM- 04 ape menajere si industriale; PM-05 Poluarea atmosferei; PM-06 Poluare sol si apa subterana; PM-07 Urbanizarea mediului; PM-



49

08 Gestionarea deseurilor; PM-10 , Degradarea mediului; PM-11 Educatia ecologica; PM-12 Transporturile se regasesc in PUG-ul comunei Scortoasa.

CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARI I PUG

2.1. Descrierea zonei de amplasament a comunei 2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei Scortoasa Comuna Scortoasa este situata in judetul Buzau. Satele ce alcatuiesc comuna Scortoasa sunt: - ScorŃoasa, Policiori, Plopeasa, Gura Văii, Beciu, Balta-Tocila, Dâlma, Deleni, Grabicina de Jos, Grabicina de Sus şi Golu Grabicinei. Suprafata: 9610 ha; Populatie: 3433 locuitori Vecinatati:

- la est - comuna Beceni; - la sud - comunele - Berca ; - SE – Cernăteşti; - SV – Odăile;

2.1.2. Relieful Judetul Buzau concentreaza intre limitele sale toate cele trei principale forme de relief, care se dispun structural sub forma generala a unui amfiteatru ce coboara in trepte de la zona muntoasa din nord catre zona de cimpie din sud prin intermediul unei zone mediane subcarpatice.

Comuna Scortoasa este amplasata in zona Subcarpatilor de Curbura. Zona Subcarpatica, cu altitudini intre 400-800 m, alcatuieste o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj, si este constituita din formatiuni geologice neogene, cutate, unde predomina argile, marne, nisipuri, gresii iar in unele parti calcare sarmatice si conglomerate. Unele culmi au o alungire sud-vest catre nord-est, cum sint cele sudice si cele estice; altele, in special cele din centru, datorita riurilor si eroziunii, au fost strapunse de ape si fragmentate. Subcarpatii din zona Buzaului sint grupati in patru unitati deluroase, delimitate de apele curgatoare si individualizate prin structura geologica si pozitie geografica.

Partea de nord a comunei (satele Grabicina de Sus si Grabicina de jos) face trecerea catre Zona de munte.

ZONA DE MUNTE cuprinde in limitele sale muntii propriu-zisi ai Buzaului (exceptind masivul Ciucas) si o portiune din versantul apusean al muntilor Vrancei. Ambele subdiviziuni sint identice ca structura si aspect geografic. Muntii Buzaului cuprind de la est catre vest masivele : Ivanet, Penteleu, Podul Calului, Siriu si Monteoru, primii patru fiind si cei mai interesanti sub aspect peisagistic si deci si turistic. Muntii Vrancei, situati la limita de nord-est a judetului, sint alcatuiti din versantul apusean al masivelor : Lacaut, Goru, Giurgiu, si Furu.



50

Ca structura geologica, muntii judetului Buzau sint alcatuiti din roci putin dure, de virsta paleogena, adica din alternante de : gresii, marne, sisturi, ceea ce explica intr-o buna masura altitudinea lor redusa : Lacaut-1777 m, Goru-1784 m, Giurgiu-1720 m, Furu-1414 m, Penteleu-1772 m, Crucea Fetii-1578 m, Podu Calului-1440 m, Bocirnea-1659 m, Maliia-1663 m, Monteoru-1345 m, si Ivanet 1191 m. Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca, Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii solului, s-au format centre rurale cu o populatie numeroasa. ZONA SUBCARPATICA, cu altitudini intre 400-800 m, ocupa partea centrala a judetului, alcatuind o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj, si este constituita din formatiuni geologice neogene, cutate, unde predomina argile, marne, nisipuri, gresii iar in unele parti calcare sarmatice si conglomerate. Unele culmi au o alungire sud-vest catre nord-est, cum sint cele sudice si cele estice; altele, in special cele din centru, datorita riurilor si eroziunii, au fost strapunse de ape si fragmentate. Subcarpatii din zona Buzaului sint grupati in patru unitati deluroase, delimitate de apele curgatoare si individualizate prin structura geologica si pozitie geografica. Grupa centrala este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanic, cu altitudinile maxime in Dealul Blidisel-821 m si Virful Botanul-799 m. Eroziunea produsa de apele Saratel, Balaneasa, Sibiciu si Rusavatul a dus la divizarea intr-o serie de subunitati, ca dealurile Muscelului, Dilma, Bocului si Piclelor unde se afla vulcanii noroiosi. Din aceasta grupa face parte si culoarul depresionar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda, care incepe din Valea Buzaului de la satul Ratesti si se intinde pina la comuna Vintila Voda.Grupa sudica de dealuri ia contact brusc cu cimpia si se impune prin masivitate, inaltime, structura geologica fiind reprezentata prin Dealul Istrita (750 m), din calcare si gesii sarmatice , si Dealul Ciolanul, tot asa de masiv care se intinde paralel cu cel dintii.Intre aceste dealuri drenate se afla depresiunea Niscovului, strabatuta de riul Niscov, ale carui ape, inverile secetoase, se pierd in conul de dejectie format la varsarea in raul Buzau. Grupa estica de dealuri este delimitata de vaile Slanic si Rimnic. Aici se remarca dealurile Bisocii (970 m), Blajanilor, Budei si Capatinei. In fine, grupa vestica este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si cu structura geologica diferita ; Cornetel (827 m), Priporul (823 m), si culmea Salcia (717 m) care se continua in judetul Prahova. La Subcarpatii Buzaului se aduga depresiunile Patirlagele, Cislau, Pirscov si in extremitatea nordica depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separa Subcarpatii de zona montana si cuprinde asezari rurale infloritoare. CAMPIA acopera sudul si estul judetului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din Cimpia Romina, si anume : Cimpia Gherghitei, Cimpia Baraganului de Mijloc, Cimpia Buzaului, Cimpia Calmatuiului si Cimpia Rimnicului (numite in ordine de la vest catre est). Trecerea la zona colinara se face lent la est de Buzau si mai brusc la vest prin pantele abrupte ale Dealului Istrita.



51

Figura 2.1.2. Unitatile de relief ale Romaniei

2.1.3. Clima Comuna Scortoasa se incadreaza in clima temperat continentala excesiva. Teritoriul judetului Buzau se inscrie in regimul de clima temperat continentala, care prezinta o serie de particularitati si nuante in raport cu zonele de relief. Regimul termic se carcterizeaza prin valori maxime inregistrate in zona de cimpie, care descresc pe masura ce ne deplasam spre zona montana. Sub raport termic, particularitati interesante prezinta si fenomenul de inghet. Acesta apare cel mai devreme in vaile si depresiunile subcarpatice, datorita strtificarii aerului rece si a aparitiei inversiunilor de temperatura, si persista aici pina in a doua decada a lunii aprilie. Cel mai tirziu, datorita fenomenului de fohn, inghetul apare in cea de a doua decada a lunii noiembrie pe pantele dealurilor cu expunere sudica, durind catre finele lunii martie. Regimul precipitatiilor conduce catre valori medii anuale ce depasesc 800 mm.Ploile cele mai frecvente cad in intervalul aprilie-septembrie (Siriu-160 mm), cu un virf in luna iunie (72-100 mm).In cealalta jumatate a anului precipitatiile sint mult mai reduse (ianuarie, sub 28 mm la cimpie; 28,7 mm la deal si 35,3 mm la munte). Treptele de relief ca si pozitia judetului la Curbura Carpatilor determina o serie de nuantari climatice locale pe fondul climatului temperat continental ce conduce la individualizarea a 3 tipuri principale declimat de munti, deal si camp. Climatul: montan - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 4-6 grade cu precipitatii bogate : de deal - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8 - 10 grade cu precipitatii de 600-700 mm/an : de camp - caracterizat printrun continentalism montan accentuat cu veri fierbinti si ierni geroase cu viscole cauzate de Crivat.



52

Pantele sudice ale Carpatilor de Curbura supuse descendentelor maselor de aer oceanic generand vanturi de tip. Modificarile antropice vizibile cu deosebire in jurul constructiilor hidrotehnice unde au aparut fenomenede relif antropic cariere, tuneluri, canale. Lantul carpatic un obstacol national in calea maselor de aer si a fronturilor atmosferice. Acest baraj natural modifica directiile de inaintare a maselor de aer ca si a celor termodinamici. Regimul eolian in general este influentat de masele de aer din Vest. Iarna in zona de camp si la poalele subcarpatilor apare Crivatul. O caracteristica locala prezenta fenomenului pe versantii Buzaului dar si-n zona dealurilor Istrita, Ciolanu evidentiati prin cultura vitei-de-vie. Figura 2.1.3.1. Unitatile climatice si topoclimatice din Romania

2.1.4. Aer In zona Comunei Scortoasa poluantii specifici sunt monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2), pulberi in suspensie, praf, substante organice volatile, pulberi organice si anorganice.

• Surse de poluare zonala: - Circulatia rutiera



53

- Surse difuze de combustie - Activitati agrozootehnice - Activitati cu profil variat - Emisii rezultate de pe platforme deseuri (mirosuri, autoaprinderi)

• Procese de combustie Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile (trafic rutier). Surse fixe: - sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil solid (lemn, carbune) si lichid (motorina); - poluanti de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in suspensie. Sursele de poluare sunt dispersate in lungul arterei principale de circulatie si se caracterizeaza prin functionare zilnica intermitenta, indeosebi in sezonul rece. Evacuarea poluantilor in atmosfera se face dirijat prin cosuri de inaltime variabila. O sursa de poluare intermitenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum, mirosuri dezagreabile, o reprezinta combustia neautorizata, in aer liber a unor deseuri din perimetrul localitatii, neintretinerea salubritatii domeniului public, depozitarea necontrolata a deseurilor menajere. Surse mobile: - circulatia pe DJ si DC si pe drumurile locale de exploatare (autovehicule de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in comun). Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor rezulta emisii de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante organice volatile, pulberi, plumb, hidrocarburi. Activitati cu profil variat In zona Comunei Scortoasa isi desfasoara activitatea:

- Magazine satesti si depozite pentru materiale de constructii; - 2 Mori de grau

ActivităŃile economice care s-au dezvoltat în comuna ScorŃoasa, s-au bazat în mare măsură pe valorificarea resurselor locale, în special a extracŃiei petroliere, a comerŃului de animale şi comercializarea produselor vegetale şi animale. Agricultura este o activitate importantă în economia comunei, dată fiind ponderea însemnată a suprafeŃelor agricole (65,8%) din totalul suprafeŃei comunei, procentual, situaŃia ar fi după cum urmează: păşune - 33,3%, fâneaŃă - 16,7 %, livezi - 2,9%, vii -0,4% şi arabil 12,5%. Sectorul IMM şi alŃi agenŃi economici (AF şi PF) Din datele statistice prezentate mai jos putem trage concluzia că activităŃile de producŃie sunt foarte bine reprezentate în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, pe teritoriul comunei desfăşurându-şi activitatea 18 agenŃi economici, în domeniile: comerŃ cu amănuntul mixt, transport mărfuri şi persoane, agro-zootehnie.



54

În afara activităŃii societăŃilor comerciale sectorului privat i se adaugă şi activitatea a 7 persoane fizice autorizate şi asociaŃii familiale, în domeniile: alimentaŃie publică, comerŃ cu amănuntul mixt, consultanŃă software inclusiv activităŃi soft. In urma activitatilor specifice societatilor amintite exista posibilitatea evacuarii in atmosfera a pulberilor organice sau anorganice, monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot, iar din activitatile de crestere animale – amoniac, hidrogen sulfurat, pulberi in suspensie, etc. Datorita aplicarii unor tehnologii adecvate si masurilor de protectie a mediului, nivelul imisiilor nu afecteaza zona propusa pt functiunea de locuire. In afara acestor activitati zona este dominata de terenuri agricole. Poluantii de interes reprezentati prin:

• Pulberi in suspensie; • Oxizii de azot (exprimati in NO2); • Oxizii de sulf (exprimati in SO2),

sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a locuintelor cat si celor din lungul principalelor artere de circulatie (DJ 102F, DC 96, DC97, DC98). Poluantii de interes reprezentati prin hidrocarburi nearse si produsi de oxidare sunt specifici arealelor din lungul arterelor de circulatie. 2.1.5. Reteaua hidrografica Coloana vertebrala a retelei hidrografice a judetului o constituie riul Buzau, care, din totalul de 325 km cit masoara de la izvoare la varsarea in Siret, curge pe circa 140 km in limitele administrative ale judetului.Izvorind din versantul rasaritean al Muntilor Ciucas, dupa ce trece prin depresiunea Intorsura Buzaului unde face un cot de aproape 180?, se indreapta spre sud, traversind judetul de la nord-vest la sud-est, adunind numerosi afluenti, dintre care cei mai importanti sint : in zona montana : Crasna, Valea Neagra, Siriul Mare si Nehoiu (pe dreapta); Zabratau, Hartagu, Casca si Bisca Rosilei (pe stinga); in zona subcarpatica, pe partea dreapta Bisca Chiojdului si Niscovul, iar pe stinga Sibiciul, Balaneasa, Saratelul, Slanicul si Cilnaul. Urmeza zona de ses, unde afluentii sint lipsiti de importanta si cu un debit extrem de scazut. Al doilea riu important ca marime este Rimnicul, al carui curs pornit din coastele Furului Mare strabate, fara afluenti importanti, cale de circa 28 km o mica regiune din estul judetului. Hidrologia comunei Scortoasa este prezentată prin cursul principal SărăŃel. Apele subterane sunt alimentate pe terasele SărăŃelului de apa sărată a acestuia, pe maluri apa freatică găsindu-se la adâncimi variabile şi provin prin aportul precipitaŃiilor sezoniere. Geomorfologic terenul face parte din zona neogenă a CarpaŃilor de Curbură cu altitudini de câteva sute de metri şi văi torenŃiale ce alimentează principalele pâraie: SărăŃel, Băligoasa, Gura Văii, Beciu. 2.1.6. Solurile Solul, prin pozitia, natura si rolul sau este un component al biosferei si produs alnteractiunii dintre mediul biotic si abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfasoara o viata intensa si în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.



55

Solul este o resursa naturala practic neregenerabila. El joaca un rol crucial pentru activitatile umane si supravietuirea ecosistemelor. Costurile degradarii solului sunt foarte ridicate si generate, în principal, de catre societate, nu de catre cei care folosesc terenul. Solurile determina productia agricola si starea padurilor, conditioneaza învelisul vegetal, precum si calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor si a apelor subterane, regleaza scurgerea lichida si solida în bazinele hidrografice si actioneaza ca o geomembrana pentru diminuarea poluarii aerului si a apei prin retinerea, reciclarea si neutralizarea poluantilor, cum sunt substantele chimice folosite în agricultura, deseurile si reziduurile organice si alte substante chimice. Solurile, prin proprietatile lor de a întretine si a dezvolta viata si de a se regenera, filtreaza poluantii, îi absorb si îi transforma. Figura 2.1.6.1. Solurile judetului Buzau



56

Solurile comunei Scortoasa se caracterizeaza prin predominarea argiluvisolurilor (38%), urmate de cambisoluri (27%), alaturi de care mai apar molisoluri (11%), soluri neevoluate si /sau trunchiate (20%) si soluri hidromorfe (4%). Materialele parentale si rocile subiacente sunt alcatuite din depozite deluviale si coluviale cu textura variata si substrat reprezentat prin nisipuri, luturi, argile, argile marnoase, marne sisturi cloritoase, calcare iar in lunci sip e terase din depozite fluviatile recente.



57

2.1.8. Biodiversitate

Pe teritorilul administrativ al comunei Scortoasa se afla ROSCI0272 Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici.

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

1. IDENTIFICAREA SITULUI 1.1 Tip- B 1.2 Codul sitului-ROSCI0272 1.3 Data completării- 200612 1.4 Data actualizării- 1.8 Datele indicării şi desemnării/clasific ării sitului Data propuneriica sit SCI Data confirmăriica sit SCI Data confirmării ca sit SPA: Data desemnării ca sit SAC 1.6 Responsabili Grupul de lucru Natura2000

1.7 NUMELE SITULUI : Vulcanii Noroio şi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

2. LOCALIZAREA SITULUI 2.1. Coordonatele sitului Latitudine Longitudine

N 45º 20' 17'' E 26º 42' 26'' 2.2. SuprafaŃa sitului (ha)- 96 2.3. Lungimea sitului (km)- 2.4. Altitudine (m) Min. Max. Med. 258 338 310 2.5 Regiunile administrative NUTS % Numele judeŃului RO022 100 Buzău 2.6. Regiunea biogeografică Alpină Continentală Panonică Stepică Pontică X 3.1. Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte Cod Denumire habitat 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice % Reprez. Supr. rel. Conserv.Global 15 B C B B 3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie PopulaŃie: Rezidentă Reproducere Iernat 1335 Spermophilus citellus RC 3.3. Alte specii importante de floră şi faună Cat Specia PopulaŃie Motiv

P Artemisia santonicum RA P Aster tripolium CD



58

P Atriplex tatarica RD P Bupleurum tenuissimum RD P Camphorosma annua CD P Dianthus guttatus RA P Ephedra distachya RA P Halimione verrucifera CD P Hordeum hystrix RD P Lepidium latifolium RD P Lepidium ruderale CD P Limonium gmelinii RD P Nitraria schoberi VA P Puccinellia distans ssp. limosa CD P Taraxacum bessarabicum RD R Lacerta praticola PA

4. DESCRIEREA SITULUI 4.1. Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N14 29 231 Păşuni N22 44 332, 333 Stâncării, zone sărace în vegetaŃie N26 27 324 Habitate de păduri (păduri în tranziŃie) Alte caracteristici ale sitului: Vulcanii noroioşi au fost semnalaŃi în 1867, ca unicat pe plan naŃional. Prezintă cratere şi conuri de până la 5 m înălŃime, cu erupŃii permanente sau intermitente. În jurul vulcanilor noroioşi se formează, pe timp secetos,suprafeŃe cu eflorescenŃe de săruri sub formă de crustă, complet lipsite de vegetaŃie. Este unica staŃiune a speciei de planta superioara: Nitraria shoberi . ComunităŃile vest-pontice cu Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum sunt un habitat unicat la nivel national si, probabil, european. 4.2. Calitate şi importan Ńă: Flora este reprezentată de un număr de 596 specii de plante superioare, dintre care unele sunt reprezentative pentru sărături. Altitudine: 300-350 m. Clima: T = 10-9,5°C; P = 450-500 mm. Relief: pante mediu înclinate. Roci: marne salifere. Soluri: salifere, uscate în impul verii, iar în lungul văii Pâclele aluviuni salifere, provenite din noroiul vulcanilor din zonă. VegetaŃia este alcătuită, în principal, de Artemisia (maritima) santonicum, Halimione verrucifera, Taraxacum bessarabicum, Carex distans, Camphorosma annua, Puccinellia limosa, Lepidium latifolium, Bupleurum tenuissimum, Aster tripolium, Limonium gmelini, Scorzonera cana, Festuca pseudovina. Etajul inferior este format din plante scunde cum sunt: Spergularia maritima, S. salina, Trifolium angulatum, Lepidium ruderale. Arbustul Nitraria schoberi are densitate mică dar este bine reprezentat în zonă, realizând, împreună cu plantele mai sus menŃionate, fitocenoze caracteristice numai acestor locuri. 4.3. Vulnerabilitate: Turism necontrolat. Schimbarea destinaŃiei terenurilor legată de dezvoltarea turismului în zonă 4.4.Desemnarea sitului (vezi observaŃiile privind datele cantitative mai jos): 4.5.Tip de proprietate: Consiliul Local al comunei ScorŃoasa, Consiliul Local al Comunei Berca, proprietate privată şi suprafeŃe în curs de reconstituire a proprietăŃii. 4.6 DocumentaŃie: DocumentaŃie Generală:



59

DONIłĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRIŞ, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnică Silvică,Bucureşti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X. MITITELU D., ŞTEFAN N., CIUPERCĂ G., 1982, Flora şi vegetaŃia rezervaŃiei “Pâclele” cu vulcani noroioşi (jud. Buzău). Stud. şi Comunic.Muz. Şti. Nat. Bacău, 1979-1980: 99-120. DocumentaŃie specifică: DocumentaŃie habitate: <Iurie Maxim - MMGA: {Simona Mihăilescu com. pers. (1530)}>;<Gr.Bot-IS - Oprea Adrian: {Cercetări în teren, 2004, Ion Sarbu, Adrian Oprea (1530)}>;<IBB - Mihailescu Simona: {Mititelu D., Ştefan N., Ciupercă G., 1982, Flora şi vegetaŃia rezervaŃiei “Pâclele” cu vulcani noroioşi (jud. Buzău). Stud. şi Comunic. Muz. Şti. Nat. Bacău, 1979-1980: 99-120; DoniŃă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A.(2005). Habitatele din România. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X) (1530)}> DocumentaŃie specii: <Antipa - Alexandru Iftime: {ObservaŃii în teren 1999-2000 (1193, 1335)}> DocumentaŃie plante: <Grup Natura 2000: {Mititelu D. 1980 (4091)}> Structură bază de date SQL Server: Sorin Andrei - ROSA, Grigoraş Ion - INCDD InterfaŃă web http://n2000.biodiversity.ro: Grigoraş Ion - INCDD, Sorin Andrei - ROSA, Iurie Maxim - MMGA (ETC/BD) Administratori bază de date şi drepturi utilizatori: Iurie Maxim - MMGA (ETC/BD), Grigoraş Ion - INCDD InterfaŃă ArcIMS http://maps.biodiversity.ro/natura2000: Iurie Maxim - MMGA (ETC/BD) InterfaŃă generare export din SQL Server în format Access 2.0: Grigoraş Ion - INCDD, varianta 10 iunie 2007 AplicaŃie generare baza de date standard DG Mediu şi generare fişe: Iurie Maxim - MMGA (ETC/BD) AplicaŃie generare hărŃi: Grigoraş Ion - INCDD (varianta decembrie 2006), Lucian Canacheu - APNR (varianta iunie 2007) Prima generare fişă: Iurie Maxim - MMGA (ETC/BD), 28 noiembrie 2006 Generare fişă prezentă: Iurie Maxim - MMGA (ETC/BD), 13 iunie 2007 Generare liste de referinŃă: Iurie Maxim - MMGA (ETC/BD), 28 noiembrie 2006 Responsabili specii şi habitate, secŃiunile 3.1 şi 3.2, inclusiv verificare înregistrări terŃi în secŃiunile 3.1 şi 3.2: Alexandru Iftime – Antipa (mamifere, peşti, amfibieni şi reptile), Oprea Adrian - AGBR (plante, habitate de pajişte, habitate de dune), Simona Mihăilescu – ICBIOL (habitate de stâncării şi habitate acvatice), Tania Zaharia - INCDGA (habitate costiere), Tatole Victoria - Antipa (nevertebrate), Iovu Biriş – ICAS (habitate forestiere), Gheorghe Coldea - IBiolCJ (turbării), Ni Ńu Vasile - ISER (peşteri) Validare înregistrări specii şi habitate, secŃiunile 3.1 şi 3.2: Torok Zsolt - INCDD (amfibieni şi reptile), Rakosy Laszlo (nevertebrate), Sârbu Ion -AGBR (plante, habitate de pajişte, habitate de dune, turbării), Gheorghe Coldea - IBiolCJ (plante), NiŃu Vasile - ISER (nevertebrate),



60

Dumitru Murariu - Antipa (mamifere), Vasile OŃel - INCDD (peşti), Nicolae DoniŃă (habitate forestiere), Skolka Marius - UOC (habitate costiere) Baza de date standard DG Mediu şi fişa standard prezintă numai înregistrările care au primit statutul acceptat atât de către verificatori, cât şi de către validatori, pentru siturile care au fost validate de către grupul de lucru Natura 2000 compus din persoanele şi instituŃiile mai sus enumerate. Grupul de lucru Natura 2000 a operat completări, ajustări şi modificări în cadrul unor înregistrări ale unor terŃe persoane în vederea asigurării coerenŃei bazei de date. În secŃiunea prezentă "4.6 DocumentaŃie" sunt enumerate toate persoanele care au semnalat prezenŃa unui habitat sau specie validată în cadrul sitului validat, sau în cadrul unui alt sit invalidat dar cuprins în întregime în interiorul sitului validat. Determinare relaŃii cu alte situri Natura 2000, secŃiunea 1.5: Ramona Curelea - MMGA, Laurian Gheorghe - MMGA Determinare relaŃii între situri şi arii protejate, secŃiuneile 5.1 şi 5.2: Iurie Maxim - MMGA (ETC/BD), John Smaranda - MMGA Determinare tip sit, secŃiunea 1.1: Ramona Curelea - MMGA, Laurian Gheorghe - MMGA AplicaŃie pentru determinarea campurilor din secŃiunile "2. Localzarea sitului", "4.1 caractersitici generale ale sitului" şi "5.3 Relatiile sitului descris cu siturile Corine biotop": Grigoraş Ion - INCDD Generare secŃiunea "4.6 DocumentaŃie": Iurie Maxim - MMGA (ETC/BD) Generare secŃiunea "8. Fotografii:": Iurie Maxim - MMGA (ETC/BD) Responsabili completare sectiunile "4.2 Calitate şi importanŃă", "4.3 Vulnerabilitate", "4.4 Desemnarea sitului", "4.5 Tip proprietate" şi subsecŃiunile "DocumentaŃie Generală" din cadrul secŃiunii 4.6 şi "4.1 Alte caracteristici ale sitului": AgenŃiile Locale pentru ProtecŃia Mediului - APM, înregistrări neverificate de grupul de lucru Natura 2000. SecŃiunea "3.3 Alte specii" completată de diferite persoane, înregistrări neverificate de grupul de lucru Natura 2000. Asamblare limite pSCI-uri pe baza limitelor încarcate prin interfaŃa web de către utilizatori: Grigoraş Ion - INCDD, Lupu Gabriel - INCDD, Iurie Maxim - MMGA (ETC/BD), noiembrie 2006 Ajustare limite pSCI-uri în relaŃie cu alte situri Natura 2000: Lucian Canacheu, martie 2007 Ajustare limite pSCI-uri în relaŃie cu ariile protejate: John Smaranda, iulie 2007 Modificarea limitelor siturilor pSCI, faŃă de limitele încărcate prin interfaŃa web: Lucian Canacheu - APNR, Silviu Megan - MMGA, iunie 2007. 4.7. Istoric (se va completa de către Comisie) Data Câmpul modificat Descriere | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |



61

5. STATUTUL DE PROTECłIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE 5.1. Clasificare la nivel naŃional şi regional Cod Categorie IUCN % RO04 Categoria IV IUCN 31,00 5.2. RelaŃiile sitului cu alte arii protejate - desemnate la nivel naŃional sau regional Cod Categorie Tip % Codul naŃional şi numele ariei naturale protejate RO04 RezervaŃie naturală + 19,00 2.261. - Vulcanii Noroioşi Pâclele Mari RO04 RezervaŃie naturală + 12,00 2.262. - Vulcanii Noroioşi Pâclele Mici 5.3. RelaŃiile sitului descris cu siturile Corine biotop Cod Suprapunere % Nume J084BZ * 99,5 PACLELE 6. ACTIVIT ĂłILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE 6.1. ActivităŃi antropice, consecinŃele lor generale şi suprafaŃa din sit afectată Cod Activitate Intensitate % Infl. 250 Luare/Indepartare de flora A 10 - 943 Alunecarile de teren A 25 - 860 Depozite de deşeuri, materiale rezultate din A 20 -

dragări - Activit ăŃi şi consecinŃe în jurul sitului Cod Activitate Intensitate % Infl. 141 Abandonarea sistemelor pastorale A 30 + 160 Managementul forestier general A 50 + 164 Curatarea padurii A 20 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 30 - 440 Stocuri de materiale B 10 -

6.2. Managementul sitului Organismul responsabil pentru managementul sitului: Responsabilitatea managementului ariei naturale protejate revine custodelui ROSU DUMITRU din Buzau, str.Transilvaniei nr.167 tel. 0238/437544

740 Vandalism A 5 162 Plantare artificiala A 10 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru A 30

151 Indepartarea haturilor si crangurilor B 10 161 Plantare de pădure A 20



62

Planuri de management ale sitului: Pentru ariile protejate cunoscute sub denumirea Vulcanii Noroiosi a fost intocmit Regulamentul de functionare si urmeaza pana in 10.06.2006 sa se intocmeasca si Planul de Management. S- a avut in vedere imprejmuirea zonei cu un gard viu pentru limitarea pasunatului pe conurile vulcanilor, marcarea zonelor de acces,construirea unei parcari in zona tampon pentru turisti, etc. Adresa custodelui Rosu Dumitru: str. Transilvaniei, nr.167, Buzau, tel.0238/437 544 Telefonul com. Scortoasa 0238/525 613 7. HARTA SITULUI Harta fizică, Scara, ProiecŃie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970 SpecificaŃi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecŃie naŃională Stereo 1970 SpecificaŃi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme 8. FOTOGRAFII Persoana care a furnizat fişierul Toma Georgeta - APM-BZ Toma Georgeta - APM-BZ Toma Georgeta - APM-BZ Toma Georgeta - APM-BZ Toma Georgeta - APM-BZ Toma Georgeta - APM-BZ Denumirea fişierului ROSCI0272_80_Gardurarita.jpg ROSCI0272_80_Habitat_1530.jpg ROSCI0272_80_Imagine_caracteristica.jpg ROSCI0272_80_Imagine_con_vulcan.jpg ROSCI0272_80_Imagini_din_sit.jpg ROSCI0272_80_Paclele_Mari.jpg



63

Aspectul habitatului pajisti ponto sarmatice la Paclele Mici, pentru care a fost declarat Sit de Importanta Comunitara “Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici”.

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Spermophilus citellus - Popandaul

Popandaul este o specie apartinad familiei veveritelor - Sciuridae si singurul reprezentant european al genului Spermophilus. La fel ca toate veveritele, acest animal face parte din ordinul rozatoarelor. Populeaza zona de stepa, neimpadurita, fiind prezent in biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajisti, terenuri cultivate sau inierbate, gradini, livezi, rape, diguri etc. In tara noastra, popandaul are o raspandire discontinua, lipsind total din podisul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, in Romania nu a fost intalnit la altitudini mari, urcand numai pana la 450 m. (dealul Pietricica din Piatra Neamt). Il gasim in afara arcului carpatic, pana la granitele tarii, in Moldova, Muntenia, Oltenia, Crisana, Maramures, densitatea populatiei putand atinge 13-17 indivizi/ha in Baragan si Dobrogea. Traieste in colonii, insa fiecare individ are o galerie proprie. Desi este un animal sociabil, cea mai mare parte a timpului o petrece in galeriile sale, destul de complicate, unele fiind folosite permanent, altele ocazional. Galeriile ocazionale sunt folosite pe timp rece si umed si sunt construite fie la suprafata, fie la o adancime maxima de 120 cm., fiind prevazute cu 1-2



64

cuiburi. Galeriile permanente, utilizate pentru hibernare, au o structura mai complicata si ating o adancime de peste 2 m. Cuibul este amplasat in profunzime si adapostit intr-o camera ale carei dimensiuni sunt variabile. Acesta este confectionat din resturi vegetale, frunze uscate de graminee, tulpini, fire de lana, bucati de hartie sau de panza si alte materiale. Cuibul le serveste atat pentru hibernare, cat si pentru cresterea puilor. Arhitectonica galeriei variaza in functie de sol, conditiile climaterice sau caracteristicile indivizilor (varsta, de ex.). Specii de flora protejate pentru care a fost declarat Sit de Importanta Comunitara ROSCI0272: Artemisia santonicum (pelin) - specie perena, frecventa in zonele de stepa si in zona padurilor de stejar. Prefera locurile saraturate.

Atriplex tatarica (lobada salbatica, caprita) – specie anuala, cu talia de 30-100 cm, frecventa in zona de stepa, in pajisti, pe soluri nisipoase adesea saraturate.

Camphorosma annua , specie anuala cu talia intre 5-40 cm, frecventa in zonele de stepa , prefera solurile saraturate, adesea inundata primavera, in lunci.

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL A L COMUNEI SCORTOASA

------------------------------------------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------------------------------------- COMUNA SCORTOASA, JUDETUL BUZAU

65

Ephedra distachya (carcel), arbust foarte ramificat, dioic. Frunze opuse, reduse la teci membranoase. Florile femeiesti sunt grupate cate doua protejate de un involucru care devine carnos, portocaliu rosietic si inchide cele doua seminte. Se gaseste in zona de stepa, prefera solurile cernoziomice, merne nisipoase.

Hordeum hystrix - specie anuala, cu talia de 10 – 40 cm, spoaradica in zona de stepa, pe pajisti uscate, ruderalizate si slab salinizate.

Lepidium ruderale (Paduchelnita) – specie anuala – bisanuala cu talia de 10-30 cm, frecventa in zona de stepa, prefera locurile ruderale, pajistile slab saraturate.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


66

Nitraria schoberi (Gardurarita) – arbust de 0,5 – 2 m, cu fruze simple, intregi, ooblanceolate, sessile, carnoase, cu flori in cime dihaziale, petale alb verzui, fruct - upa negricioasa. Specie rara - in zona de silvostepa pe pajisti puternic salinizate: Buzau, Policiori, Paclele Mari, Paclele Mici. În această , împreună cu Artemisia (maritima) santonicum formează asociaŃia vegetală Nitrario-Artemisietum maritimae.

Taraxacum bessarabicum (Hornem) – specie perena cu talia de 5-15 cm se intalneste sporadic in zona de stepa pe pajistile umede si saraturate.

Aster tripolium (Albastrica) – specie perena cuta talia de 20-60 cm, frecventa in zonele de step ape pajisti umede si saraturate.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


67

Bupleurum tenuissimum – specie anuala cu talia de 10-30 cm, sporadica in zona de stepa si silvostepa, pe pajisti slab saraturate si ruderalizate.

Dianthus guttatus – specie perena, rara, se intalneste in zona de stepa, zona padurilor de stejar, pe pajisti. Se intalneste doar in Rusia si Romania. Halimione verucifera – specie rara, indicatoare - halofite de sărături puternice, cu talia de 20-80 cm, prefera solurile nisipoase si saraturate, se gaseste sporadic in zona de stepa si silvostepa. Saraturi continetale. Lepidium latifolium – specie perena, cu inlatimea de 50-100 cm. Se gaseste in zona de stepa, in paduri umede, slab saraturate.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


68

Limonium gmelinii – specie perena, cu inaltimea de 20-60 cm. prefera pajistile saraturate.

Puccinellia distans ssp. Limosa (iarba de saratura) – specie perena cu talia de 50 cm. Frecventa in zona de stepa, preferand pajistile umede si salinizate.

Specii de fauna protejate pentru care a fost declarat Sit de Importanta Comunitara ROSCI0272: Lacerta praticola (soparla de lunca) - specia cea mai mică şopârlă din fauna Ńării. Lungimea totală 12-14 cm, din care coada 8 cm. Specia este răspândită în regiunea Caucazului. Trăieşte prin păduri cu frunzar, pe malurile râurilor, printre tufişuri ierboase. Poate alerga cu uşurinŃă pe tulpinile copacilor. Se hrăneşte în special cu insecte. Împerecherea prin aprilie, iar prin iunie-iulie femela depune 4-6 ouă.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


69

Speciile si habitatele enumerate in formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI 0272 Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici nu vor fi afectate de extinderea intravilanului comunei Scortoasa, deoarece suprafetele propuse a fi introduse in intravilan nu fac parte din suprafata Sitului de Importanta Comunitara.. 2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUG Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a celor 11 sate componente ale comunei Scortoasa, relevand o serie de efecte negative:

• ocuparea dezordonata a spatiilor libere neconstruite pentru construire de imobile cu functiune de locuinte;

• construirea de locuinte punctuale fara legatura asigurata la infrastructura hidro-edilitara;

• existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie comunala;

• proiectarea unor zone cu retele greu racordabile la retelele centralizate propuse; • nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala

si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite; • neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea

functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile, respectiv activitatile de comert, servicii de tranzit, si depozitari;

• neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate de tipul zone verzi de protectie, agrement, sport, parcuri;

Mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4 mari categorii de factori:

• cauzate de factori de natura fizico-geografica; • cauzate de facrori de natura spatial-ecologica; • cauzate de facrori de natura spatial-functionala; • cauzate de facrori de natura socio-spatiala.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


70

Disfunctionalitatile cauzate de factorii de natura fizico – geografica relationeaza situatia cadrului construit si amenajat cu cel geografic de la niveluri care se situeaza la o scara teritoriala mai ampla decat cea a teritoriului administrativ; de asemenea relationeaza situatia cadrului construit si amenajat cu cadrul geografic din insumarea efectelor negative ale unor interventii anterioare care au ignorat necesitatile protejarii mediului cat si din directia riscurilor naturale. Dintre disfunctionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam:

• disproportii intre diferitele tipuri de utilizari a terenului urban si potentialul cadrului natural;

• autorizarea ridicata a ecosistemelor naturale si cresterea gradului de fragilitate a zonelor sensibile;

• lipsa de continuitate dintre masivele plantate in exterior si exclavele de spatii publice plantate in intravilan si a celor de pe malurile lacurilor;

• ocultarea valorilor reliefului, a cursurilor de apa sau a oglinzilor de apa a raurilor si a padurilor.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – ecologica rezulta din scaderi in capacitatea de interventie a societatii de la zonele naturale pana la cele construite. Printre disfuntionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam:

• dezechilibre in dezvoltarea teritoriala la scara regionala; • dezechilibre cauzate de atitudinea fata de potentialul industrial natural si fata de

potentialul industrial construit si amenajat; • conflicte intre interesul public si cel privat, cu sub-evaluarea celui public si a

rolului acestuia in cresterea valorii fiecarei proprietati si a bugetului local; • dezechilibre prin defazari in realizarea infrastructurii tehnice; • absenta unor programe importante de investitii din fonduri publice; • dezvoltari limitate ale extinderii/modernizarii infrastructurii tehnice.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – functionala apartin sferei urbanismului si amenajarii teritoriului si provin dintr-o evolutie urbanistica divergenta fata de necesitatile actuale. Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam:

• absenta infrastructurilor organizatorice adecvate pentru zona; • absenta sau insuficienta unor forme complexe de servicii purtatoare de dezvoltare; • perturbari in utilizarea terenului agricol; • disfunctionalitatile privind circulatiile; • disfunctionalitatile privind alimentarea cu apa si canalizarea; • disfunctionalitatile privind gospodarirea apelor; • insuficienta diversificare a zonelor de productie pentru bunuri si servicii; • agresarea spatiilor plantate publice si reducerea spatiilor plantate private.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura socio – spatiala constituie o rezultanta a unei evolutii in context istoric cat si un factor de conditionare a ritmului unei dezvoltari viitoare.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


71

Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam: • un nivel deficitar de asigurare cu infrastructura si servicii publice; • conturarea modesta a centrelor populate in absenta activitatilor specifice; • situatie nefavorabila a fenomenelor demografice cu tendinte de agravare in viitor; • nivel scazut al veniturilor.

CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI PO SIBIL A FI

AFECTATA In comuna Scortoasa mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de poluare sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii componentelor unor factori de mediu. Se intalnesc totusi o serie de situatii si aspecte negative, respectiv activitati umane si fenomene naturale, care pot afecta local apele si solurile. Astfel, inexistenta unui sistem centralizat de evacuare si de epurare a apelor uzate, folosirea fertilizantilor in agricultura fara indrumarea si controlul specialistilor, surse de apa (fantani) incorect construite si amplasate, lipsite de protectie sanitara, pot afecta calitatea factorilor de mediu apa si sol prin spalari, scurgeri neorganizate si infiltratii de ape meteorice, impurificari ale apelor de suprafata si mai ales a celor subterane cu substante chimice si bacteriologice. 3.1 Aer Conform Ordinului 347/2007 privind aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 2 in liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr.745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania , comuna Scortoasa se încadrează : -pentru poluantii SO2 se incadreaza in sublista 3.2. in zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar se situeaza intre pragul superior de evaluare si pragul inferior de evaluare - pentru poluantii NO si NOx, Pb, CO , benzen se incadreaza in sublista 3.3. in zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar nu depasesc pragul inferior de evaluare. Evaluarea calitatii aerului s-a realizat pe baza inventarelor de emisii locale, a informatiilor furnizate pentru anul 2005 si a datelor meteorologice, utilizand modele matematice pentru dispersia poluantilor emisi in atmosfera. Pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a aerului. Pot fi mentionate o serie de surse locale cu caracter temporar-accidental: Surse fixe: - sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil solid ;

- poluanti de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in suspensie.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


72

Aceste surse de poluare sunt dispersate in lungul arterei principale de circulatie si se caracterizeaza prin functionare zilnica intermitenta, indeosebi in sezonul rece. Evacuarea poluantilor in atmosfera se face dirijat prin cosuri de inaltime variabila. O sursa de poluare intermitenta si accidentala cu pulberi organice, gaze nocive, fum, mirosuri dezagreabile, o reprezinta combustia neautorizata, in aer liber a unor deseuri din perimetrul localitatii, neintretinerea salubritatii domeniului public,sau depozitarea necontrolata a deseurilor menajere. - activitatile agrozootehnice desfasurate pe teritoriul comunei in gospodarii individuale , reprezinta surse locale de poluare cu metan , amoniac, pulberi in suspensie. Surse mobile: - circulatia pe drumurile judetene si pe drumurile locale (autovehicule de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in comun). Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor rezulta emisii de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante organice volatile, pulberi, plumb, hidrocarburi. Eliminarea gazelor de ardere de la autovehicule se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentratii mari la înaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si capacitate mare de difuziune in atmosfera ; Volumul, natura si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile tehnice de functionare. Agentii poluanti emisi pot avea diferite influente asupra mediului si sanatatii populatiei. Din punct de vedere al actiunii asupra sanatatii pot fi efecte directe (imediate si de lunga durata) si efecte indirecte (rezultate din actiunea asupra mediului). Efectele indirecte sunt reprezentate de modificarile produse de poluarea aerului asupra mediului. Substantele toxice stabile in mediu (ex. Pb) pot sa polueze suprafete sau sa fie metabolizate de catre plante si de asemenea sa patrunda in lantul trofic al omului sau animalelor. Poluarea aerului reduce radiatia solara, care ajunge la sol, scade luminozitatea si favorizeaza aparitia cetii, constituind factori de disconfort cu efect deprimant asupra omului. Degradarea constructiilor pe lânga pierderea economica constituie si un factor de disconfort pentru populatie. Uneori disconfortul pentru populatie poate fi produs si de mirosuri dezagreabile ale unor poluanti chiar daca nu sunt depasite concentratiile admise. Problemele de mediu sunt generate în principal de caile de comunicatie importante traficul auto influentând negativ zonele limitrofe prin gaze de esapament si zgomot. Traficul pe sectoarele de drum comunal din pamânt impurica aerul cu particule de praf. 3.2 Apa Hidrologia comunei Scortoasa este prezentată prin cursul principal SărăŃel. Apele subterane sunt alimentate pe terasele SărăŃelului de apa sărată a acestuia, pe maluri apa freatică găsindu-se la adâncimi variabile şi provin prin aportul precipitaŃiilor sezoniere.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


73

Geomorfologic terenul face parte din zona neogenă a CarpaŃilor de Curbură cu altitudini de câteva sute de metri şi văi torenŃiale ce alimentează principalele pâraie: SărăŃel, Băligoasa, Gura Văii, Beciu. Litologia zonei se caracterizează prin depozite neogene de molasă reprezentate prin deluvii argiloase, mâloase, nisipoase cu vârstă pliogenă şi prin depozite mai noi de prafuri argiloase cuaternare. Aluviunile sunt răspândite doar pe văile pârâurilor reprezentate prin pietrişuri. Hidrologia comunei este prezentă prin cursul principal SărăŃel alimentat de cursurile mai mici enumerate mai sus. Apele subterane sunt alimentate pe terasele SărăŃelului, de apa sărată a acestuia, pe maluri apa freatică găsindu-se la adâncimi variabile, şi provin prin aportul precipitaŃiilor sezoniere. Acviferul freatic de suprafata (intre 4-18 m) este alimentat direct din precipitatiile atmosferice si influentat de raul Saratel, fapt caruia se datoreaza salinitatea crescuta a apelor si cu duritate relativ mare. Acviferul de medie adancime se intalneste in jurul adancimii de 30-40 m, apa prelevata avand aproximativ aceleasi calitati cu apa din acviferul freatic de suprafata. Acviferul de adancime se intalneste incepand cu adancimea de 80-90 m. In aceste straturi apa are calitati potabile. Aria de răspândire a localităŃilor ce alcătuiesc comuna este mare, fiecare localitate având condiŃii specifice hidrogeologice, cele geotehnice ale terenului de fundare directă fiind slabe. ConfiguraŃia geografică cu multe culmi de dealuri domoale, străbătute de numeroase pârâuri a determinat şi configuraŃia aşezărilor omeneşti, în număr de 10 şi foarte răsfirate. Principalele cursuri de apă, SărăŃel şi Băligoasa au determinat dezvoltarea unor localităŃi mai mari şi mai compacte - Policiori, ScorŃoasa, Gura Văii pe SărăŃel - şi - Policiori, Balta-Tocila, şi Golu Grabicina pe Băligoasa. Pârâul SărăŃel asigură pe valea sa şi relaŃia între localităŃile Berca şi ScorŃoasa. Celelalte localităŃi răsfirate şi împrăştiate datorită configuraŃiei terenului, fenomenului de eroziune şi alunecare se depopulează treptat. Procentul foarte mare de analize necorespunzatoare se datoreaza faptului ca aprovizionarea cu apa de baut se face din fântâni ca sursa. Efectele consumului de apa ce nu se încadreaza în parametrii de potabilitate ai Legii 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, nu s-au concretizat în boli de etiologie hidrica decât la grupa de varsta 0-3 ani, sub forma intoxicatiilor cu nitriti. Scaderea incidentei bolii se datoreaza actiunilor de educatie pentru sanatate realizate în judet în rândul populatiei, dar si comunicarii catre administratia locala si catre cabinetele medicale individuale a obligatiei de a informa populatia cu privire la calitatea apei de baut , din sursele existente în zona . Com. Scortoasa nu figureaza in lista localitatilor cu ape poluate cu nitriti.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


74

3.3 Solurile Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii

activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin actiuni antropice, cat si ca

urmare a unor fenomene naturale. Principalele activitati si fenomene care pot influenta

negativ calitatea solului sunt reprezentate prin:

- depuneri intamplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatia

comunei,

- administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru combaterea

daunatorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lor in sol;

Conform Ordinului 1552/2008, comuna Scortoasa judetul Buzau nu se incadreaza in

lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole.

In general, solul din zona comunei Scortoasa poate prezinta unele probleme de poluare,

ca efect al diferitelor activităŃilor antropice desfăşurate în trecut:

- practicarea unei agriculturi intensive: utilizarea neraŃională a îngrăşămintelor,

mecanizarea neraŃională care a condus la lăsarea solurilor;

- utilizarea unor mari cantităŃi de îngrăşăminte chimice pentru a fertiliza solul, în

scopul remedierii dezechilibrelor nutritive (cu efect asupra solului, apelor freatice şi

de suprafaŃă;

- dereglarea sistemului hidric şi hidrogeologic al solului;

- utilizarea şi exploatarea sistemelor de irigaŃii f ără utilizarea concomitentă a sistemelor

de desecare au condus la apariŃia şi dezvoltarea fenomenelor de salinizare secundară;

inexistenŃa unui sistem de colectare şi depozitare a deşeurilor solide şi lichide conduce la

poluare solului şi a apelor subterane.

Consecintele poluarii solurilor se reflecta in primul rand asupra potentialului lor

productiv, in sensul limitarii sau anularii calitatilor biologice si de fertilitate. Alte

consecinte ale poluarii solului se refera la ocuparea nerationala a unor terenuri, scoaterea

lor din circuitul productiv si schimbarea modului de folosinta.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


75

3.4. Biodiversitate Integritatea Sitului de importanta comunitara “ Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici” nu va fi afectata de realizarea planului propus :

• nu conduce la eliminarea unor specii din zona; • nu distruge sau altereaza habitatele speciilor de plante si animale incluse in

reteaua ecologica Natura 2000; • nu influenteaza dinamica resurselor de specii rare de pesti, dinamica resurselor

animale; • nu influenteaza rutele de migrare; • nu are efecte transfrontiera; • nu reduce suprafata habitatelor de importanta comunitara; • nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanta

comunitara; • nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de interes

comunitar; • nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de

conservare a sitului de importanta comunitara; 3.5 Patrimoniul cultural Conform Listei NaŃionale a Monumentelor Istorice aprobată în 2004, pe teritoriul comunei Scortoasa, sat Dalma figurează doua monumente de arhitectură:

� La poziŃia 99. cod. BZ-II-m-B-02393, Asezare sat Dalm, com Scortoasa, datare mil. III – II, epoca bronzului.

� La pozitia 628. cod BZ-II-m-B-02393, Moara din barne de lemn, sat Dalma, com. Scortoasa, datare 1900.

Orice intervenŃie asupra monumentelor de arhitectură din comuna Scortoasa, se face numai în condiŃiile stabilite de Legea 422/24 iulie 2001 “Legea privind protejarea monumentelor istorice” şi a Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei monumentelor istorice dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004. Prin PUG nu sunt propuneri prin care monumentele istorice sa fie afectate.

CAPITOLUL 4. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PU G

Calitatea globala a factorilor de mediu din comuna Scortoasa, este apreciata ca fiind buna, pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu.

Pe tereritoriul administrativ al comunei Scortoasa se afla Situl de Importanta Comunitara ROSCI 0270 „Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici”.

Declarată încă din anul 1924 monument al naturii, zona Pâclele Mari - Pâclele Mici este singurul loc din Europa în care pot fi vazuŃi vulcani noroioşi, fenomene similare înregistrându-se doar în Siberia şi Australia. De altfel, România este o Ńară - se pare - prielnică formării vulcanilor noroioşi: astfel de fenomene se produc frecvent în SubcarpaŃii de curbură (în special în zona Buzăului). Totuşi cele mai interesante forme de vulcani noroioşi - şi cu dimensiunile cele mai mari - pot fi întâlnite în rezervaŃia mixtă (


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


76

geologică si botanică) situată la 12 km de Berca, cu o suprafaŃa de aproximativ 30 de hectare.

În zona Pâclelor Mici, pe o suprafaŃă de aproximativ 10 hectare, se afla cei mai mulŃi dintre vulcanii noroioşi, de forme foarte variate, dar de dimensiuni relativ reduse. Aici pot fi vazuŃi vulcani deja formaŃi, cu cratere în forma unor trunchiuri de con , având înălŃimea între 2 si 8 metri, iar în varf - mici lacuri de ,,lavă" rece. Aceasta pare să ,,clocotească'', scoŃând bule provocate de gaze (fumarole). Noroiul adus din straturile scoarŃei pământeşti, este împins şi el - continuu - de gazele naturale spre gura vulcanilor, de unde se prelinge pe versanŃii acestora, sub forma unor pârâiaşe. Aceste mici râuri negricioase se usucă treptat, modificându-se astfel în permanenŃă peisajul. În acelaŃi timp, se formează noi cratere, care au la început mărimea unei monezi de 50 de bani. În aceste zone flora este foarte săracă, existând doua plante foarte rare: Nitraria schoberi şi Obione verrucifera - dupa denumirea lor ştiinŃifică. Sunt plante halofile, protejate prin lege, aceasta fiind unul dintre motivele pentru care zona Pâclelor Mici a fost declarată rezervaŃie naturală.

In zona adiacenta Paclelor mici, in partea de nord exista o pensiune administrata de Rosu Dumitru, in prezent custode al Vulcanilor Noroiosi- Paclele Mici , care are urmatoarele puncte de contur:

Punctul : coordonate Stereo 70 X Y 1 430370,75 634380,20


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


77

2 430410,62 634417,38 3 430485,72 634454,21 4 430444,77 634499,31 5 430383,11 634531,98 6 430228,53 634497,50 7 430230,83 634463,67 8 430250,16 634437,67

Pentru continuitate şi aprofundare a propunerilor generale reglementate prin PUG este necesar a se elabora în continuare urmatoarele documentaŃii:

• cadastru imobiliar al localităŃii (aducere la zi); • planuri urbanistice de detaliu pentru terenurile proprietatea primăriei introduse în

intravilan. Suprafete de teren propuse a fi introduse in intravilan nu sunt parte integranta a acestui Sit. Programul propus:




comunitara; • nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de interes

comunitar; • nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de

conservare a sitului de importanta comunitara;

Gestiunea deseurilor Pe raza comunei Scortoasa au existat 3 rampe de depozitare a deseurilor, conform legislatiei in vigoare acestea au fost inchise si ecologizate. In momentul de fata pe terenurile unde au fost aceste rampe s-au realizat un parc si un teren de sport. Gestionarea deseurilor menajere se realizeaza astfel: s-a incheiat un contract de prestari servicii intre Primaria Scortoasa si SC ROMPREST Bucuresti, prin care deseurile menajere sunt preluate de la fiecare gospodarie in parte saptamanal. Resturile vegetale impreuna cu gunoiul de grajd se depun pe platforme, pentru realizarea compostului folosit la fertilizarea terenurilor agricole. Aceste platforme sunt realizate individual la fiecare gospodarie pe terenurile localnicilor. Pentru cadavrele de animale, este in curs de definivare un contract de prestari servicii intre un agent economic autorizat (care are ca obiect de activitate incinerarea acestor cadavre) si primaria Scortoasa. Pana la preluarea cadavrelor de catre operatorul autorizat, acestea vor fi colectate in containere etanse, pe platformele betonate.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


78

CAPITOLUL 5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI

5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislatia română a aquis–ului comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice. Politica Uniunii Europene si actiunea sa asupra mediului pot fi schitate prin programele sale de actiune asupra mediului începute în 1973. Planul National pentru aderarea României la Uniunea Europeană

În conformitate cu Planul National pentru Aderarea României la Uniunea Europeană si a prevederilor Legii nr.151/1998 privind Dezvoltarea Regională, a fost elaborat în luna octombrie 1999 Planul National de Dezvoltare al României, care a fost revizuit la jumătatea anului 2000. Acest document corelează si integrează următoarele documente: - Planul Regional de Dezvoltare; - Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala; - Planul National pentru Transport; - Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului; - Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a României va tine seama de considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domenii importante: îmbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor în aer (în special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor municipale în conditii ecologice. Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în 1995 (ultima dată fiind revizuit în 1999) si a fost actualizat în concordanta cu Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului si sănătate). In luna noiembrie 1999 a fost pregătită noua versiune a PNAPM;selectarea, analiza si implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordantă cu următoarele criterii: - domenii majore de activitate; - abordarea pe anumite nivele (local, regional, national); - perioada de implementare: termen scurt si mediu; - problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii aerului si a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii, silvicultura, managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi; - legislatie si reglementări, dezvoltare institutională.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


79

Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor În anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin hotărâre a Guvernului, Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”. Planul National de Gestionare a Deseurilor Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborat pentru perioadă 2003-2013 în baza prevederilor legislatiei europene si nationale în domeniu si are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu în domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni cu termen pentru anul 2020. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Buzau Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea de revizuire după 5 ani, respectiv în anul 2009) în baza prevederilor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, a Planului National de Gestionare a Deseurilor, a legislatiei europene si nationale în domeniu si au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic si economic. De asemenea, planul cuprinde obiective, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu, precum si unele actiuni pentru perioada 2004 - 2013. Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si implementarea legislatiei de mediu In Planul de Urbanism General al comunei sunt prevăzute măsuri si lucrări referitoare la:

• Extinderea zonei de locuit prin completarea zonelor existente sau reparcelare în cadrul zonelor de locuit;

• Retehnologizarea şi diversificarea locurilor de muncă • Amenajarea de şanŃuri şi rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea

apelor pluviale din zonele de locuit; • Reabilitarea podeŃelor care necesită intervenŃie; • Amenajarea zonelor verzi, a unor spaŃii verzi de protecŃie între unităŃile

economice poluante şi vecinătăŃi;


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


80

• Realizarea reŃelei de canalizare şi staŃiilor de epurare, în satele componente;

• Introducerea retelelor de distributie a gazelor naturale. Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a obligatiilor asumate de România în capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E. Referitor la implementarea prevederilor legislatiei nationale si a directivelor comunitare de mediu, P.U.G.–ul asigură implementarea prevederilor următoarelor acte normative:

• Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată prin Legea 265/2006;

• H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; • Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor,

aprobată prin Legea nr. 426/2001, ordonantă modificată prin O.U.G. nr. 61/2006, aprobată cu completări prin Legea nr. 27/2007, act normativ care transpune Directiva Cadru privind Deseurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC si Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase;

• Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile modificată prin Legea nr. 311/2004 si Ordonanata 11/2007

• OUG nr.3/2010 pentru modificarea si completarea Legii apelor 107/1996, modificată si completată de Legea 310/2004;

• Hotărârea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de

descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificat prin Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 si prin HG 210/2007;

• O.U.G. 243/2000, privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001 modificata ulterior cu O.U.G. 12/2007;

• Ordinul Ministerului Sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viată a populatiei, modificat si completat cu Ordinul Ministerului Sănătătii 1028/2004; Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.

5.2 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL A L COMUNEI SCORTOASA ------------------------------------------------------------------------------------------------------------


81

Factor de mediu Obiective strategice de mediu Obiective specifice de mediu Tinte

Apa Reducerea impactul datorat evacuarii

apelor uzate

Respectarea valorilor limita legale pentru

concentratiile de poluanti in apele

reziduale

Indicatorii de calitate a apelor uzate se

vor incadra in limitele impuse de

NTPA 001/2002

Aer Limitarea emisiilor in atmosfera la un

nivel care sa nu genereze un impact

semnificativ asupra calitatii aerului


concentratiile de poluanti la emisie atat

pentru sursele stationare, cat si pentru cele

mobile

Respectarea prevederilor STAS

12574/87 si Ordinului 592/2002

Sol Limitarea impactului asupra solului Reducerea degradarii solului ca urmare a

activitatilor desfasurate in etapele de

implementare a planului

Respectarea prevederilor Ordinului

756/1997, Ordin 344/2004 si HG

1403/2007

Managementul

deseurilor

Respectarea legislatiei privind

colectarea, depozitarea si predarea

deseurilor

Colectarea si depozitarea deseurilor in

conformitate cu prevederile legale

Respectarea prevederilor Ordinului

636/2008, HG 349/2005,OUG

78/200,HG 448/2005 cu modificarile

ulterioare

Zgomot Limitarea poluarii fonice in zonele cu

receptori sensibili la zgomot


protejarea receptorilor sensibili la

poluarea fonica

Respectarea limitelor maxime

admisibile pentru zgomot si vibratii

HG 321/2005, HG 674/2007, STAS

10009/88


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


82

CAPITOLUL 6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASU PRA

MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG

In acest capitol sunt prezentate posibilele efecte asupra factorilor de mediu in cazul implementarii obiectivelor propuse prin PUG. In acest sens se identifica potentialele neconcordante dintre obiectivele propuse si obiectivele de referinta pentru protectia mediului.

6.1. Metodologia de evaluare utilizata

Evaluarea a fost efectuata tinand cont de criteriile recomandate prin HG 1076/2004 anexa 1, pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului s-au avut in vedere atat efectele directe cat si secundare, cumulative sau sinergice. S- a tinut cont si de durata prognozata a impactului-pe termen scut, mediu sau lung.

Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de impact pozitiv sau negativ , identificata, utilizand urmataorea scara:

+2 impact pozitiv semnificativ

+1 impact pozitiv nesemnificativ

0 fara impact

-1 impact negativ nesemnificativ

-2 impact negativ semnificativ

Notele de bonitate au fost acordate pentru impactul prognozat atat in lipsa aplicarii masurilor specifice de prevenire, reducere sau compensare, cat si pentru impactul prognozat in cazul aplicarii acestor masuri propuse .

6.2. Evaluarea obiectivelor propuse prin PUG

Principalele obiective propuse prin PUG comuna Scortoasa sunt:

• O1 – extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 50,03 ha; • O2 – lucrarile de infrastructura legate de realizare, imbunatatirea , extinderea

si dezvoltarea retelelor tehnico – edilitare

• O3- Introducerea retelelor de distributie a gazelor naturale.

• O4- executie constructii de obiectiv social.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


83

Obiectivul O1 extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 36,78 ha;

Factor de mediu

Obiective de mediu Nivel impact Justificarea incadrarii

Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului

0 Nici un impact

Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane

0 Nici un impact

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului

-1 Impact negativ datorita schimbarii tipului de folosinta a terenului

Sanatatea populatiei

OR4 Imbunatatirea calitatii vietii

+1 Cresterea gradului de confort prin marirea spatiului de locuit pe cap de locuitor.

Mediu social si economic

OR5 Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati

+1 Impact pozitiv-prin extinderea intravilanului se extinde si infrastructura rutiera si utilitatile , acestea conducand la posibilitatile de dezvoltare socoi-economic

TOTAL +1

• Obiectivul O2 – lucrarile de infrastructura legate de realizare, imbunatatire ,

extindere si dezvoltarea retelelor tehnico – edilitare

Factor de mediu



0 Nici un impact

Apa OR2 Imbunatatirea +2 Impact pozitiv datorita


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


84

calitatii apelor de suprafata si subterane

utilizarii rationale a resurselor naturale; realizarea unor conditii de igiena si confort corespunzator;desfiintarea puturilor absorbante ; interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate;respectarea legislatiei in vigoare privind evacuarea in emisar


+1 Impact pozitiv datorita desfiintarii puturilor absorbante ; interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri sau depuneri de deseuri în cursurile de apa si pe malurile acestora;



+2 Impact pozitiv datorita asigurarii calitatii apei potabile in retea pe intreg teritoriul comunei; Imbunatatirea confortului si igienei



+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei

TOTAL 6

Obiectivul O3- Introducerea retelelor de distributie a gazelor naturale

Factor de mediu



+2 Impact pozitiv datorat reducerii emisiilor de poluanti proveniti de la arderea combustibililor solizi sau lichizi;


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


85


0 Nici un impact


0 Nici un impact


OR4 Imbunatatirea calitatii vietii +1 Impact pozitiv datorita cresterii gradului de confort



+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei

TOTAL 4

Obiectivul O4- executie constructii de obiectiv social

Factor de mediu



0 Nici un impact


0 Nici un impact


0 Nici un impact



+1 Cresterea gradului de confort si igiena



0 Nici un impact

TOTAL 1


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


86

Conservarea patrimoniului natural Dezvoltarea comunei Scortoasa, prin masurile cuprinse in Planul de Urbanism General si prezentul raport de mediu, nu va afecta patrimoniul natural, monumente de importanta istorica si arhitecturala, situate pe teritoriul comunei . Orice interventie asupra monumentelor istorice din comuna , se face numai in conditiile stabilite de Legea 422/2001”Legea privind protejarea monumentelor istorice” si a listei Monumentelor Istorice actualizate si a listei monumentelor istorice disparute .

6.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra asupra obiectivelor de mediu relevante

OR1 OR2 OR3 OR4 OR5 TOTAL

O1 0 0 -1 1 1 1

O2 0 2 +1 2 1 6

O3 2 0 0 1 1 4

O4 0 0 0 1 0 1

TOTAL 2 2 0 5 3

Din evaluarea cumulativa reiese un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu, ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.

Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentata in figura de mai jos:


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


87

Evaluarea globala a impactului generat de implementarea PUG Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG-ului genereaza un impact preponderent pozitiv. Obiectivul O1 extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 50,03 ha inregistreaza un impact negativ nesemnificativ datorita schimbarii tipului de folosinta a terenului, dar tinand cont ca, extinderea intravilanului si constructia de noi locuinte va conduce la marirea spatiului de locuit pe cap de locuitor, implicit la cresterea gradului de confort a populatiei ,implementarea acestui obiectiv este considerata o necesitate. Se poate concluziona ca implementarea PUG va contribui in principal la limitarea poluarii apelor de suprafata si subterane, imbunatatirea calitatii vietii, dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirea calitatii aerului.

CAPITOLUL 7. EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE

Nu este cazul, implementarea proiectelor propuse prin PUG nu pot genera efecte asupra mediului in context transfrontalier,datorita amplasarii teritoriului comunei.

CAPITOLUL 8. MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMP ENSARE A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG -ULUI

Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri atat pentru compensarea oricarui efect negativ cat si pentru intarirea efectelor pozitive . In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG comuna Scortoasa se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului.

0 1 2 3 4 5 6

imbunatatirea calitatiiaerului

imbunatatirea calitatiiapelor

imbunatatirea calitatiisolului

imbunatatirea calitatii vietii

dezvoltarea infrastructurii


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


88

Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului

Obiectivele prevazute in PUG , necesare dezvoltarii localitatii , ar putea afecta calitatea acestuia, in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor de constructii, extindere retea de alimentare apa potabila, realizare retea de canalizare si statie de epurare. Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad:

• Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere, sau a executiei de constructii de noi obiective se vor lua masuri pentru a diminua , pana la eliminare a emisiilor de pulberi, zgomot sau vibratii;materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces.

• In cazul avizarii amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de poluanti atmosferici.

Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se situeze sub limitele prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

8.2. Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa vor fi exclusiv pozitive, ele contribuind la cresterea calitatii acestora. Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii surselor de apa :

• instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila,conform Legii apelor nr.107 cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H.G. 930/2005 – Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica.;

• interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa ;

• interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora ;

• exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare ; • monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate

epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele impuse de NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori naturali ;

• se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de canalizare ;

• in timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora ;


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


89

• deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare ;

8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului

Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG. Pe perioada efectuării lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor, insa proiectele ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru protecŃia solului şi subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi: - utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea condiŃionărilor pentru drumurile noi de acces; - utilizarea unor tehnologii avansate de construire; - lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol; - se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor existente prin vidanjarea lor periodica , acestea urmand sa fie dezafectate odata cu racordarea tuturor gospodariilor la sistemul centralizat de canalizare; - refacerea vegetatiei prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu organizarea de santier prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si refacerea vegetatie specifice habitatelor acolo unde va fi cazul; - Constructorul are obligaŃia să menŃină evidenŃa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. O parte a acestor deşeuri, respectiv cele provenite din excavaŃii, vor fi reciclate in umpluturi şi nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea solului. 8.4. Patrimoniul cultural Monumentele istorice cu valoare de patrimoniu din comuna Scortoasa vor fi protejate prin delimitarea unor zone de protectie cu raza de 100 de metri de la limitele lor. Delimitarea exacta a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe baza de studii de specialitate. Pana la definitivarea acestora, in zonele mentionate sunt interzise orice fel de constructii si amenajari, cu exceptia celor specifice de punere in valoare, restaurare.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


90

CAPITOLUL 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SE LECTAREA

VARIANTEI OPTIME S-au analizat doua variante la PUG:

• Varianta 0 – cazul neimplementarii planului; • Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul.

Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a comunei relevand o serie de efecte negative: - existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte, care nu au acces direct la

drumuri publice si care nu sunt echipate edilitar;

- lipsa spatiilor verzi , a spatiilor pentru sport si agrement;

- retea stradala nemodernizata si subdimensionata; - lipsa retelelor de canalizare si a statiei de epurare ; - retea electrica nemodernizata; - inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire;

- lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca; - pondere redusa a activitatilor neagricole; - lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole); Varianta propusa conduce la urmatoarele avantaje: - schimbarea functiunii din zona cu “functiune agricola” in zona cu functiune

“locuinte” este benefica pentru orice amplasament deoarece activitatea de locuire nu are efect semnificativ asupra factorilor de mediu;

- dezvoltarea prioritara (pe baza de PUZ) a terenurilor neconstruite existente in intravilan (inclusiv echiparea edilitara a acestora);

- asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea activitatilor comerciale, serviciilor; - reabilitarea si modernizarea echipamentelor publice existente;

- amenajare de spatii verzi ;

- modernizarea strazilor existente; - realizarea de noi trasee de strazi in zonele de extindere a intravilanului;

- dezvoltarea retelei de alimentare cu apa; - realizare retea de canalizare si statii de epurare; - modernizarea sistemului de iluminat public; - modernizarea drumurilor existente; - aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor; - introducerea de noi sisteme de sortare la sursa si colectarea selectiva a materialelor

reciclabile;

- asigurarea perdelelor de protectie necesare fata de constructii tehnico-edilitare sau ale gospodariei comunale;

- introducerea retelelor de distributie a gazelor naturale.

- promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care sa puna in valoare potentialul comunei;


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


91

- masuri de incurajare a cresterii natalitatii (facilitati privind locuirea acordate tinerelor familii, stimularea incadrarii in munca a tinerilor, cresterea cantitativa si calitativa a serviciilor oferite familiilor tinere);

- masuri de reducere a somajului; - cresterea si dezvoltarea pietei muncii, asigurarea formarii si pregatirii fortei de munca

(inclusiv conversie profesionala).

In cazul planului de fata in s-au avut in vedere :

� Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea sociala). Propunerile PUG prezinta cele mai bune rezultate din punct de vedere al protectiei factorului uman;

� Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUG nu prezinta efecte negative asupra peisajului, solului, apei, poluarii aerului , nici pe termen lung, nici in perioada de exploatare a acestuia.

Propunerile de lucrarile proiectate din PUG satisfac normele tehnice in vigoare. Nici o alta varianta de proiectare nu ar fi asigurat beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasa. Materialele de constructie vor cuprinde materiale simple, in general utilizate in astfel de lucrari. Se anticipeaza ca se vor folosi materiale si tehnici de constructie traditionale, desi, detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Solutiile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de:

- conditiile de mediu, - tipul si natura lucrarilor, - posibilitatea utilizarii materialelor locale, - utilitatea tehnica, functionala si securitatea dezvoltarii propuse, - dotarile, caracteristicile functionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice,

institutionale ale zonei, - vecinatatile existente.

Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente si utilaje moderne care sa fie conforme cu prescriptiilor tehnice, precum si cu normele europene practicate actual in domeniul protectiei mediului. Se va face recomandarea ca acolo unde spatiile de lucru sunt limitate sa fie folosite cu precadere munca manuala pentru a reduce la minim impactul lucrarilor de executie.

CAPITOLUL 10. DIFICULTATI INTAMPINATE

Pe parcursul evaluarii de mediu pentru PUG Scortoasa nu au fost intampinate dificultati.



92

CAPITOLUL 11. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITO RIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUG-ULUI

La nivelul comunei Scortoasa se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor

semnificative.

Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementarii planului PUG comuna Scortoasa

Obiectivul relevant

pentru mediu

Indicator Frecventa Surse de informare Responsabilitate

Protectia calitatii

aerului

Poluanti atmosferici Anual Ordin 462/1993 pentru

aprobarea conditiilor tehnice

privind protectia atmosferei

si Normelor metodologice

privind determinarea

emisiilor de poluanti

atmosferici produsi de surse

stationare.

Agentii economici care

desfasoara activitati cu

impact asupra calitatii

aerului

Asigurarea calitatii

apelor de suprafata si

subterane

Indicatori de calitate a

apelor uzate evacuate

Monitorizare conform

autorizatiei de gospodarire a

apelor

Prevederile HG 352/2005

pentru apa epurata evacuata

in emisar-NTPA 001/2002

Operatorul statiei

Protectia solului Cantitatea de deseuri

colectate si predate

lunar Evidenta gestiunii deseurilor Primaria Com. Scortoasa

Operatorul de salubritate



93

Imbunatatirea calitatii

vietii

Parametrii de calitate a apei

potabile

Conform legislatiei in

domeniul sanitar

Prevederile HG 974/2004

pentru aprobarea Normelor

de supraveghere , inspectie

sanitara si monitorizare a

calitatii apei potabile

Operatorul de servicii de

gospodarie comunala

Zonarea teritoriala Numar certificate de

urbanism si autorizatii de

constructie eliberate

anual Evidentele serviciului de

urbanism;

Registrul hotarari ale

consiliului local.

Primaria Scortoasa


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


94

CAPITOLUL 12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2005 care transpune Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA) privind procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe .In prezentul raport de mediu sunt identificate, descrise si evaluate potentialele efecte semnificative asupra mediului care pot aparea prin implementarea planului si stabilite măsuri de contracarare a oricărui posibil efect negativ. Pentru factorii de decizie din administratia publică a comunei Fartanesti, Raportul de mediu este un instrument care impreună cu Planul urbanistic general poate să sprijine fundamentarea deciziilor in implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investitiilor, să intărească si să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale comunei. Comuna ScorŃoasa este situată în partea nordică a judeŃului Buzău şi cuprinde 11 localităŃi: ScorŃoasa, Policiori, Plopeasa, Gura Văii, Beciu, Balta-Tocila, Dâlma, Deleni, Grabicina de Jos, Grabicina de Sus şi Golu Grabicinei. Comuna s-a micşorat prin strămutarea locuitorilor din satul Grabicina de Sus, datorită alunecărilor de teren, aici doar Biserica Sf. Dumitru mai aminteşte de vechea aşezare. Comuna ScorŃoasa este situată în zona central nordică a judeŃului Buzău, în SubCarpaŃii de Curbură având următorii vecini:

- la nord - comunele - Chiliile - Căneşti -NV; - Mânzăleşti - N; - Vintilă Vodă-NE. - la est - comuna Beceni; - la sud – comunele - Berca - S;

- Cernăteşti- SE; - Odăile - SV.

PUG a fost elaborat în scopul: • Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si

dezvoltare urbanistica a localitatilor; • Utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice; • Evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia în folosul

localitatii; • Cresterea calitatii vietii, cu precadere în domeniile locuirii, dotarilor aferente

locuirii si serviciilor; • Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica; • Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire; • Corelarii intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spatiului.

Obiectivele PUG-ului sunt:

• Introducerea in intravilan a unei 50,03 ha, suprafaŃa intravilanului va creşte de la 911,2 ha la 961,3 ha.


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


95

• modernizarea si dezvoltarea infrastructurii edilitare aferenta zonelor de extindere a intravilanului;

• echiparea edilitara a zonelor de extindere a intravilanului; • instituirea managementului tuturor categoriilor de deseuri; • stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; • stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice; • precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite si

amenajate; • stabilirea destinatiei terenurilor aflate in extravilanul Comunei Scortoasa;

Circulatia Căile de comunicaŃie nu satisfac în prezent necesităŃile comunităŃii locale. Starea acestora este necorespunzătoare, cei 180.51 km de drumuri de pe teritoriul comunei ScorŃoasa, din care DJ 102 F = 6 km, DC = 72,30 km, DS = 61,70 km şi DE = 40,51 km, fiind în proporŃia de 90% nemodernizaŃi. În anul 2008 s-a asfaltat pe o distanŃă de 10 km Dc 96 + Dc 97 Policiori – Balta Tocila – Golu Grabicina. Clima Teritoriul judetului Buzau se inscrie in regimul de clima temperat continentala, care prezinta o serie de particularitati si nuante in raport cu zonele de relief. Regimul termic se carcterizeaza prin valori maxime inregistrate in zona de cimpie, care descresc pe masura ce ne deplasam spre zona montana. Biodiversitate

Pe teritorilul administrativ al comunei Scortoasa se afla ROSCI0272 Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici.

Speciile si habitatele enumerate in formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI 0272 Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici nu vor fi afectate de extinderea intravilanului comunei Scortoasa, deoarece suprafetele propuse a fi introduse in intravilan nu fac parte din suprafata Sitului de Importanta Comunitara.. Integritatea Sitului de importanta comunitara “ Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici” nu va fi afectata de realizarea planului propus :




comunitara;


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


96

• nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de interes comunitar;

• nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de conservare a sitului de importanta comunitara;

Patrimoniul cultural Conform Listei NaŃionale a Monumentelor Istorice aprobată în 2004, pe teritoriul comunei Scortoasa, sat Dalma figurează doua monumente de arhitectură:

� La poziŃia 99. cod. BZ-II-m-B-02393, Asezare sat Dalm, com Scortoasa, datare mil. III – II, epoca bronzului.

� La pozitia 628. cod BZ-II-m-B-02393, Moara din barne de lemn, sat Dalma, com. Scortoasa, datare 1900.

Orice intervenŃie asupra monumentelor de arhitectură din comuna Scortoasa, se face numai în condiŃiile stabilite de Legea 422/24 iulie 2001 “Legea privind protejarea monumentelor istorice” şi a Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei monumentelor istorice dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004. Reteua hidrografica Hidrologia comunei Scortoasa este prezentată prin cursul principal SărăŃel. Apele subterane sunt alimentate pe terasele SărăŃelului de apa sărată a acestuia, pe maluri apa freatică găsindu-se la adâncimi variabile şi provin prin aportul precipitaŃiilor sezoniere. Geomorfologic terenul face parte din zona neogenă a CarpaŃilor de Curbură cu altitudini de câteva sute de metri şi văi torenŃiale ce alimentează principalele pâraie: SărăŃel, Băligoasa, Gura Văii, Beciu. Principalele disfuncŃionalităŃi constatate in urma analizei situatiei existente sunt :

⇒ lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, care reprezintă principala sursă de poluare a pânzei de apă freatică, utilizată în prezent pentru alimentarea cu apă;

⇒ evacuarea reziduurilor fecaloide nu se face în mod organizat, neexistând servicii de vidanjare prin care să le colecteze şi să fie evacuate la o staŃie de epurare apropiată.

⇒ lipsa parŃială a rigolelor şi şanŃurilor de scurgere sau întreŃinerea necorespunzatoare a celor existente;

⇒ lipsa statiei de epurare ⇒ lipsa unor terenuri construibile în actualul intravilan, dintre care se

detaşează necesităŃile pentru construirea unor noi locuinŃe, impune creşterea suprafeŃei intravilanului;

⇒ lipsa spaŃiilor verzi amenajate în intravilan; ⇒ drumuri şi intersecŃii nemodernizate şi neamenajate;

Analiza rezultatelor evaluarii a pus in evidenta faptul ca implementarea PUG-ului

genereaza un impact preponderent pozitiv.Implementarea obiectivelor propuse va contribui in principal la limitarea poluarii apelor de suprafata si subterane, imbunatatirea calitatii vietii, dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirea calitatii aerului .


------------------------------------------------------------------------------------------------------------


97

• Necesitatea de a rezolva cererea de spatii pentru dezvoltarea unor activitati economice, precum si crearea unor noi locuri de munca in primar, secundar si tertiar, si cererea de dezvoltare a unor noi zone rezidentiale si echipamente rezidentiale ale cartierelor componente, au condus la extinderea pentru perspectiva a intravilanului de la 911,2 ha la 961,3 ha.

Obiectivul propus de extindere a teritoriului administrativ al comunei cu 50,03 ha a inregistrat un impact negativ nesemnificativ datorita schimbarii tipului de folosinta a terenului, dar tinand cont ca, extinderea intravilanului si constructia de noi locuinte vor conduce la marirea spatiului de locuit pe cap de locuitor, implicit la cresterea gradului de confort a populatiei ,implementarea acestui obiectiv este considerata o necesitate. In concluzie, apreciem că implementarea planului de dezvoltare pentru comuna Scortoasa va avea un efect preponderant pozitiv asupra mediului si va duce la dezvoltarea durabilă a localitătii pe termen mediu si lung. Planul de Urbanism General si Regulamentul Local de Urbanism odata aprobate, constituie actul de autoritate al administratiei locale, asigurand atat protectia proprietarilor individuali din zona, cat si a colectivitatii publice locale. Implementarea PUG al comunei se va face cu respectarea Regulamentului Local de Urbanism care reprezinta documentatia cu caracter de reglementare si cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, utilizare si realizare a constructiilor pe teritoriul comunei atat in intravilan cat si in extravilan. Prescriptiile cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism sunt obligatorii la autorizarea executarii constructiilor pe intreg teritoriul administrativ al unitatii ce face obiectul Planului Urbanistic General.

Intocmit, Ing. Ecolog Simona Ionita

CUPRINS INTRODUCERE INFORMATII GENERALE …apmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM...

Documents

Transcript of CUPRINS INTRODUCERE INFORMATII GENERALE …apmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM...