CUPRINS - cni-sv.ro Traficul de fiin &e umane este un fenomen al zilelor noastre. Relativ necunoscut

download CUPRINS - cni-sv.ro Traficul de fiin &e umane este un fenomen al zilelor noastre. Relativ necunoscut

of 29

  • date post

    27-Oct-2019
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of CUPRINS - cni-sv.ro Traficul de fiin &e umane este un fenomen al zilelor noastre. Relativ necunoscut

  • 1

    CUPRINS

    Probleme ale prezentului Ce este traficul de fiin e umane?.......................................................2 Drogurile i efectul lor......................................................................3 Tutunul...........................................................................................4

    S cunoa tem zona Rezerva ia de la Piatra Pinului………………………………………………………..6 Casa muzeu Solca…………………………………………………………………………7 coala Teodor Balan.…………………………………………………………………….8

    Adev ratul ora Solca.…………………………………………………………………..9

    Orice despre orice Spiritul artelor mar iale ………………………………………………………………..10 Albert Einstein.……………………………………………………………………………12 Criza de identitate……………………………………………………………………….13 Aventur , cunoa tere i c l torie………………………………………………….14 Schimbare………………………………………………………………………………….15

    Tineri… i nelini ti i Gânduri de copil………………………………………………………………………...16 Maxime i cuget ri……………………………………………………………………..16 Tenta iile anilor de liceu………………………………………………………………17 C l uza vie ii………………………………………………………………………………18 Adolescen a……………………………………………………………………………….19 Un fel de explica ie……………………………………………………………………..20

    Un surâs în plin var Legi tr znite pe aeroporturile americane……………………………………….21 Un început de 2 lei………………………………………………………………………22 LIFE in the mounTEENS……………………………………………………………….23 Ne da i ori nu ne da i…………………………………………………………………..23 Sun frumos, nu?………………………………………………………………………..24 Totul s-a întâmplat la Solca………………………………………………………….25 Cred c v-ar interesa s citi i despre................................................26 Sporturile si utilitatea lor.................................................................27

    Participan ii la tabar ………..…………………….………………………………………………….29

  • 2

  • 3

    CE ESTE TRAFICUL DE FIINTE UMANE?

    Citim uneori în ziare i reviste sau urm rim la televizor emisiuni despre situa ii dramatice privind traficul de fiin e umane (în special traficul de femei). Afl m despre tinere din România care au fost "vândute " i obligate s se prostitueze în alte ri, despre cazuri de disperare de înc lcare a drepturilor omului i demnit ii persoanei. Uneori, suntem profund impresiona i i revolta i pentru c se pot întâmpla asemenea drame în zilele noastre. Alteori primim informa ia, ca atare, cu un sentiment de mil fa de victim i altul lini titor pentru noi: "a a ceva nu mi se poate întâmpla mie ! ". i totu i... traficul de

    fiin e umane este un fenomen grav cu dimensiuni îngrijor toare în România i în Balcani. Persoanele care sunt recrutate pentru trafic risc s - i piard libertatea , s fie b tute

    , violate sau omorâte. Evitarea riscului de a deveni o victim presupune cunoa terea fenomenului, respectiv, r spunsul la o serie de întreb ri cum ar fi: Ce se în elege prin trafic de fiin e umane? Care sunt modalit ile de recrutare? Cine sunt recrutorii ? Vom încerca s r spundem la aceste întreb ri în cele ce urmeaz .

    Traficul de fiin e umane este un fenomen al zilelor noastre. Relativ necunoscut în România, traficul de persoane este un fenomen complex, asociat cu alte fenomene, favorizat de numeroase condi ii, influen at de factori diferi i, precum i cu consecin e sociale i economice importante pentru comunitate.

    În acest context se impune ca legitim întrebarea: "Ce este traficul de persoane?". Potrivit documentelor oficiale ale Organiza iei Na iunilor Unite, traficul de persoane este

    caracterizat astfel: RECRUTAREA,TRANSPORTAREA,TRANSFERAREA,AD POSTIREA SAU PRIMIREA DE PERSOANE:

    Aceast prezentare a traficului de fiin e umane este de natur s l mureasc esen a fenomenului, s permit , astfel, renun area la prezentarea general a fenomenului, bazat pe stereotipuri: asocierea fenomenului de trafic cu migra ia extern i cu prostitu ia. Analiza comparativ a traficului de persoane i a migra iei interna ionale pune în eviden : un element de asem nare care const în trecerea frontierei unui stat (sau a mai multor state) în scopul ob inerii unui loc de munc .

    Diferen ieri:

    MIGRA IA EXTERN TRAFICUL DE PERSOANE *exprim op iunea unei

    persoane, asumat în mod liber (prin consultare cu familia)

    *este rezultatul r pirii , în el ciunii , abuzului de încredere , folosirii unei pozi ii vulnerabile în raport cu persoana în cauza

    *presupune libertatea de decizie si de ac iune a unei persoane

    *implica constrângerea unei persoane, supus la regim de semi sclavie

    *poate aduce beneficii atât persoanei care emigreaz cat si societarii

    *are efecte traumatizate asupra persoanei respective , accentuate de fenomenul de respingere sociala din cadrul comunit ii din care provine acea persoana

    Art.22.1. Dreptul la via , precum i dreptul la integritate fizic i psihic ale persoanei sunt garantate. Art. 23.1. Libertatea individual i siguran a persoanei sunt inviolabile. Art.25.1.Dreptul la liber circula ie, în ar i în str in tate, este garantat... Constitu ia României.

    Gabriela HRI CU&Alexandra MOSCALIUC&Ionela CHIR, Suceava

  • 4

    DROGURILE SI EFECTUL LOR ASUPRA ORGANISMULUI

    Drogurile sunt substan e nocive asupra organismului consumul lor pe perioad îndelungat duce la dependen , f când organismul s fie sl bit în lipsa lor.

    Câteva tipuri de droguri: 1. stupefiante(heroina, cocaina, marijuana, special key, crak, extezzy);

    Aceste stupefiante se g sesc pe pia sub form de: praf, pastile, injec ii, ig ri(marijuana) 2. alcool, ig ri cafea. 3. medicamente (distonocalm, extraveral, carbamazepin , fenobarbital).

    Stupefiantele prin consumarea lor te pun într-o dispozi ie uneori pl cut (s fii vesel, s sim i c plute ti, s fii mai distractiv, s ui i de griji i nevoi, i chiar i de prieteni) dar i nepl cut (s fii agresiv, s fii indispus, s fii neprietenos).

    Dedicând mai mult timp acestor vicii, vei observa c rela iile cu familia sunt tot mai reci, c prietenii te p r sesc, c to i din jurul t u se feresc de tine i c i i distrug s n tatea, iar singurii " prieteni" care i-au r mas sunt aceste substan e i cei care le folosesc. 2. ig rile, alcoolul i cafeaua sunt unele din cele mai frecvente pe pia . Ele se g sesc în toate magazinele i sunt cump rate de toat lumea, de la cel mai mic pân la cel de vârsta a treia. Motivele pentru care ace ti tineri încep s consume alcool , ig ri i stupefiante sunt diferite:

    traume din copil rie; independen a; anturajul; abandonarea de c tre p rin i (copii str zii, copii din c mine); coala;

    certurile cu p rin ii (î i doresc s fie mai liberi, s se distreze mai mult cu cei de vârsta lor). banii prea mul i.

    O surpriz mare o fac copii din familiile înst rite, care din cauza condi iilor prea bune, a libert ii de a face orice i a merge oriunde, se împrietenesc cu persoane care consum aceste "droguri" i devin i ei dependen i.

    Aceste vicii sunt atât de puternice, încât chiar i femeile îns rcinate, dependente de ig ri, cafea sau alcool, nu pot renun a la ele, riscând cu viata propriilor copii care vor veni pe lume.

    În ceea ce prive te medicamentele, se g sesc în toate farmaciile. Ele sunt create pentru a face bine organismului, dar sunt medicamente care- i pot distruge organismul prin folosirea lor în doze mari sau doze mici dar luate permanent. Distonocalmul i extraveralul sunt medicamente luate de obicei de cei bolnavi cu inima sau în cazul unor necazuri, sup r ri, emo ii dându- i stare de lini te, de calmare, ajutându-te s faci fa mai u or problemelor, s fii mai nep s tor. Carbamazepina i fenobarbitalul sunt medicamente luate de obicei de cei care au probleme cu nervii, sau de cei care fac crize de tetanie, spasmofilie, epilepsie; ajutându-i s fie mai calmi, i s se odihneasc mai bine i mai mult. Aceste medicamente, stupefiantele i viciile, prin consumarea lor în permanen , duc la îmboln virea i distrugerea organismului, iar mai târziu la moarte. Sfatul meu pentru consumatori este s renun e la ele înainte s fie prea târziu.

    Ana Maria TURCULE Gura Humorului

  • 5

    TUTUNUL

    DE CE FUM M?

    Majoritatea vor fi tenta i s încerc m s fum m câte o igar din când în când. Vedem reclame care ne fac s credem c tutunul nu este nociv, vedem la televizor anumite persoane care ne plac i fumeaz . Uneori, prietenii încearc s ne fac s încerc m s fum m m car o igar . Pe de alt parte, speciali tii din domeniu s n ta ii avertizeaz c fumatul este d un tor. Fo tii fu