CUPRINS - cni-sv.ro · Traficul de fiin &e umane este un fenomen al zilelor noastre. Relativ...

16
3 CE ESTE TRAFICUL DE FIINTE UMANE? Citim uneori în ziare i reviste sau urm rim la televizor emisiuni despre situa ii dramatice privind traficul de fiin e umane (în special traficul de femei). Afl m despre tinere din România care au fost "vândute " i obligate s se prostitueze în alte ri, despre cazuri de disperare de înc lcare a drepturilor omului i demnit ii persoanei. Uneori, suntem profund impresiona i i revolta i pentru c se pot întâmpla asemenea drame în zilele noastre. Alteori primim informa ia, ca atare, cu un sentiment de mil fa de victim i altul lini titor pentru noi: "a a ceva nu mi se poate întâmpla mie ! ". i totu i... traficul de fiin e umane este un fenomen grav cu dimensiuni îngrijor toare în România i în Balcani. Persoanele care sunt recrutate pentru trafic risc s - i piard libertatea , s fie b tute , violate sau omorâte. Evitarea riscului de a deveni o victim presupune cunoa terea fenomenului, respectiv, r spunsul la o serie de întreb ri cum ar fi: Ce se în elege prin trafic de fiin e umane? Care sunt modalit ile de recrutare? Cine sunt recrutorii ? Vom încerca s r spundem la aceste întreb ri în cele ce urmeaz . Traficul de fiin e umane este un fenomen al zilelor noastre. Relativ necunoscut în România, traficul de persoane este un fenomen complex, asociat cu alte fenomene, favorizat de numeroase condi ii, influen at de factori diferi i, precum i cu consecin e sociale i economice importante pentru comunitate. În acest context se impune ca legitim întrebarea: "Ce este traficul de persoane?". Potrivit documentelor oficiale ale Organiza iei Na iunilor Unite, traficul de persoane este caracterizat astfel: RECRUTAREA,TRANSPORTAREA,TRANSFERAREA,AD POSTIREA SAU PRIMIREA DE PERSOANE: Aceast prezentare a traficului de fiin e umane este de natur s l mureasc esen a fenomenului, s permit , astfel, renun area la prezentarea general a fenomenului, bazat pe stereotipuri: asocierea fenomenului de trafic cu migra ia extern i cu prostitu ia. Analiza comparativ a traficului de persoane i a migra iei interna ionale pune în eviden : un element de asem nare care const în trecerea frontierei unui stat (sau a mai multor state) în scopul ob inerii unui loc de munc . Diferen ieri: MIGRA IA EXTERN TRAFICUL DE PERSOANE *exprim op iunea unei persoane, asumat în mod liber (prin consultare cu familia) *este rezultatul r pirii , în el ciunii , abuzului de încredere , folosirii unei pozi ii vulnerabile în raport cu persoana în cauza *presupune libertatea de decizie si de ac iune a unei persoane *implica constrângerea unei persoane, supus la regim de semi sclavie *poate aduce beneficii atât persoanei care emigreaz cat si societarii *are efecte traumatizate asupra persoanei respective , accentuate de fenomenul de respingere sociala din cadrul comunit ii din care provine acea persoana Art.22.1. Dreptul la via , precum i dreptul la integritate fizic i psihic ale persoanei sunt garantate. Art. 23.1. Libertatea individual i siguran a persoanei sunt inviolabile. Art.25.1.Dreptul la liber circula ie, în ar i în str in tate, este garantat... Constitu ia României. Gabriela HRI CU&Alexandra MOSCALIUC&Ionela CHIR, Suceava

Transcript of CUPRINS - cni-sv.ro · Traficul de fiin &e umane este un fenomen al zilelor noastre. Relativ...

1

CUPRINS

Probleme ale prezentului Ce este traficul de fiin e umane?.......................................................2Drogurile i efectul lor......................................................................3Tutunul...........................................................................................4

S cunoa tem zona Rezerva ia de la Piatra Pinului………………………………………………………..6Casa muzeu Solca…………………………………………………………………………7coala Teodor Balan.…………………………………………………………………….8

Adev ratul ora Solca.…………………………………………………………………..9

Orice despre orice Spiritul artelor mar iale ………………………………………………………………..10 Albert Einstein.……………………………………………………………………………12Criza de identitate……………………………………………………………………….13Aventur , cunoa tere i c l torie………………………………………………….14Schimbare………………………………………………………………………………….15

Tineri… i nelini ti iGânduri de copil………………………………………………………………………...16Maxime i cuget ri……………………………………………………………………..16Tenta iile anilor de liceu………………………………………………………………17C l uza vie ii………………………………………………………………………………18Adolescen a……………………………………………………………………………….19Un fel de explica ie……………………………………………………………………..20

Un surâs în plin varLegi tr znite pe aeroporturile americane……………………………………….21Un început de 2 lei………………………………………………………………………22LIFE in the mounTEENS……………………………………………………………….23Ne da i ori nu ne da i…………………………………………………………………..23Sun frumos, nu?………………………………………………………………………..24Totul s-a întâmplat la Solca………………………………………………………….25Cred c v-ar interesa s citi i despre................................................26Sporturile si utilitatea lor.................................................................27

Participan ii la tabar ………..…………………….………………………………………………….29

2

3

CE ESTE TRAFICUL DE FIINTE UMANE?

Citim uneori în ziare i reviste sau urm rim la televizor emisiuni despre situa iidramatice privind traficul de fiin e umane (în special traficul de femei). Afl m despre tinere din România care au fost "vândute " i obligate s se prostitueze în alte ri, despre cazuri de disperare de înc lcare a drepturilor omului i demnit ii persoanei. Uneori, suntem profund impresiona i i revolta i pentru c se pot întâmpla asemenea drame în zilele noastre. Alteori primim informa ia, ca atare, cu un sentiment de mil fa de victimi altul lini titor pentru noi: "a a ceva nu mi se poate întâmpla mie ! ". i totu i... traficul de

fiin e umane este un fenomen grav cu dimensiuni îngrijor toare în România i în Balcani. Persoanele care sunt recrutate pentru trafic risc s - i piard libertatea , s fie b tute

, violate sau omorâte. Evitarea riscului de a deveni o victim presupune cunoa terea fenomenului, respectiv, r spunsul la o serie de întreb ri cum ar fi: Ce se în elege prin trafic de fiin e umane? Care sunt modalit ile de recrutare? Cine sunt recrutorii ? Vom încerca s r spundem la aceste întreb ri în cele ce urmeaz .

Traficul de fiin e umane este un fenomen al zilelor noastre. Relativ necunoscut în România, traficul de persoane este un fenomen complex, asociat cu alte fenomene, favorizat de numeroase condi ii, influen at de factori diferi i, precum i cu consecin esociale i economice importante pentru comunitate.

În acest context se impune ca legitim întrebarea: "Ce este traficul de persoane?".Potrivit documentelor oficiale ale Organiza iei Na iunilor Unite, traficul de persoane este

caracterizat astfel: RECRUTAREA,TRANSPORTAREA,TRANSFERAREA,AD POSTIREA SAU PRIMIREA DE PERSOANE:

Aceast prezentare a traficului de fiin e umane este de natur s l mureasc esen afenomenului, s permit , astfel, renun area la prezentarea general a fenomenului, bazat pe stereotipuri: asocierea fenomenului de trafic cu migra ia extern i cu prostitu ia.Analiza comparativ a traficului de persoane i a migra iei interna ionale pune în eviden : un element de asem nare care const în trecerea frontierei unui stat (sau a mai multor state) în scopul ob inerii unui loc de munc .

Diferen ieri:

MIGRA IA EXTERN TRAFICUL DE PERSOANE*exprim op iunea unei

persoane, asumat înmod liber (prin consultarecu familia)

*este rezultatul r pirii , în el ciunii , abuzului de încredere ,folosirii unei pozi ii vulnerabile în raport cu persoana în cauza

*presupune libertateade decizie si de ac iune aunei persoane

*implica constrângerea unei persoane, supus la regim desemi sclavie

*poate aduce beneficiiatât persoanei careemigreaz cat si societarii

*are efecte traumatizate asupra persoanei respective ,accentuate de fenomenul de respingere sociala din cadrulcomunit ii din care provine acea persoana

Art.22.1. Dreptul la via , precum i dreptul la integritate fizic i psihic ale persoanei sunt garantate.Art. 23.1. Libertatea individual i siguran a persoanei sunt inviolabile.Art.25.1.Dreptul la liber circula ie, în ar i în str in tate, este garantat...Constitu ia României.

Gabriela HRI CU&Alexandra MOSCALIUC&Ionela CHIR, Suceava

4

DROGURILE SI EFECTUL LOR ASUPRA ORGANISMULUI

Drogurile sunt substan e nocive asupra organismului consumul lor pe perioadîndelungat duce la dependen , f când organismul s fie sl bit în lipsa lor.

Câteva tipuri de droguri: 1. stupefiante(heroina, cocaina, marijuana, special key, crak, extezzy);

Aceste stupefiante se g sesc pe pia sub form de: praf, pastile, injec ii, ig ri(marijuana) 2. alcool, ig ri cafea.3. medicamente (distonocalm, extraveral, carbamazepin , fenobarbital).

Stupefiantele prin consumarea lor te pun într-o dispozi ie uneori pl cut (s fii vesel, ssim i c plute ti, s fii mai distractiv, s ui i de griji i nevoi, i chiar i de prieteni) dar inepl cut (s fii agresiv, s fii indispus, s fii neprietenos).

Dedicând mai mult timp acestor vicii, vei observa c rela iile cu familia sunt tot mai reci, cprietenii te p r sesc, c to i din jurul t u se feresc de tine i c i i distrug s n tatea, iar singurii " prieteni" care i-au r mas sunt aceste substan e i cei care le folosesc. 2. ig rile, alcoolul i cafeaua sunt unele din cele mai frecvente pe pia . Ele se g sesc în toate magazinele i sunt cump rate de toat lumea, de la cel mai mic pân la cel de vârsta a treia. Motivele pentru care ace ti tineri încep s consume alcool , ig ri i stupefiante sunt diferite:

traume din copil rie;independen a; anturajul;abandonarea de c tre p rin i (copii str zii, copii din c mine);coala;

certurile cu p rin ii (î i doresc s fie mai liberi, s se distreze mai mult cu cei de vârsta lor). banii prea mul i.

O surpriz mare o fac copii din familiile înst rite, care din cauza condi iilor prea bune, a libert ii de a face orice i a merge oriunde, se împrietenesc cu persoane care consum aceste "droguri" i devin i ei dependen i.

Aceste vicii sunt atât de puternice, încât chiar i femeile îns rcinate, dependente de ig ri, cafea sau alcool, nu pot renun a la ele, riscând cu viata propriilor copii care vor veni pe lume.

În ceea ce prive te medicamentele, se g sesc în toate farmaciile. Ele sunt create pentru a face bine organismului, dar sunt medicamente care- i pot distruge organismul prin folosirea lor în doze mari sau doze mici dar luate permanent. Distonocalmul i extraveralul sunt medicamente luate de obicei de cei bolnavi cu inima sau în cazul unor necazuri, sup r ri, emo ii dându- i stare de lini te, de calmare, ajutându-te s faci fa mai u or problemelor, s fii mai nep s tor. Carbamazepina i fenobarbitalul sunt medicamente luate de obicei de cei care au probleme cu nervii, sau de cei care fac crize de tetanie, spasmofilie, epilepsie; ajutându-i s fie mai calmi, is se odihneasc mai bine i mai mult. Aceste medicamente, stupefiantele i viciile, prin consumarea lor în permanen , duc la îmboln virea i distrugerea organismului, iar mai târziu la moarte. Sfatul meu pentru consumatori este s renun e la ele înainte s fie prea târziu.

Ana Maria TURCULEGura Humorului

5

TUTUNUL

DE CE FUM M?

Majoritatea vor fi tenta i s încerc m s fum m câte o igar din când în când. Vedem reclame care ne fac s credem c tutunul nu este nociv, vedem la televizor anumite persoane care ne plac i fumeaz . Uneori, prietenii încearc s ne fac sîncerc m s fum m m car o igar . Pe de alt parte, speciali tii din domeniu s n ta ii avertizeaz c fumatul este d un tor. Fo tii fum tori sunt mul umi i c au renun at la fumat, iar al ii ar dori s nu fi început niciodata s fumeze. În concluzie, care este adev rul?

CE SUNT IG RILE?

Fumul ig rilor con ine circa 4000 substan e chimice, multe dintre acestea fiind nocive. Aceste substan e nocive includ:

Nicotina -un drog puternic care afecteaz creierul i provoac rapid dependen a.

Gudronul - o substan a lipicioas de culoare maro care se formeaz i se condenseaz în momentul în care este aprins igara.

Monoxidul de carbon - un gaz care este produs în momentul în care este aprinsigara.Când este inhalat, p trunde în sânge, afectând fuc ionarea inimii i

îngrosând aorta. Aproximativ 15% din sângele fum torilor con ine monoxid de carbon în loc de oxigen.

Alte substante:Acetona (utilizat ca decapant), Amoniac(utilizat ca agent de cur enie),Butan(combustibil), DDT (insecticid),Cianid Hidrogenat (utilizat ca subtan a letal în închisorile din SUA),Plumb , Metanol(combustibil pentru nave spa iale) Poloniu-210 (rezidu radioactiv), Radon(gaz radioactiv) i Acid Sulfuric.

EFECTELE FUMATULUI...

Asupra fum torului

În afara faptului c pericliteaz s n tatea, fumatul face ca respira ia, pielea ihainele s capete un miros nepl cut.Îng lbene te din ii i afecteaz gustul i mirosul. Apare foarte rapid acea "tusea a fum torului", provocat de o cantitate foarte mare de flegm .Poate afecta pielea, provocând o îmb trânire prematur a esutului. Fum torii cheltuiesc o mul ime de bani din cauza acestui obicei.

Asupra persoanelor din jur

Ace tia devin fum tori pasivi. Fum ptorii inhaleaz numai 15% din fumul ig rilor, ceea ce înseamn c 85% din fum este inhalat de alte persoane. Fumatul pasiv poate spori cu 10% - 15% riscul cancerului la pl mâni la nefum tori. Fumatul nefiltrat i eliminat în aer poate provoca iritarea ochilor, a nasului, a gâtului i a pl mânilor, dureri de cap, ame eli i grea .Poate înr ut i starea de s n tate a persoanelor astmatice sau a persoanelor alergice.

Alexandra MOSCALIUC, Gabriela HRI CU,Alex SIHLANIC Gura- Humorului

6

Rezerva ia de la Piatra Pinului

Câteva dintre locurile de la Gura Humorului merit s stea nu numai în aten ia

vizitatorilor din alte col uri ale lumii, ci i a localnicilor.

Drumul de p dure care urc pe dreapta râului Moldova, de la actuala caban Arini

spre oseaua Vorone ului, este croit pe o lungime de câ iva zeci de metri pe un prag t iat în

masivul stâncos numit Piatra Pinului. Acesta este o parte integral din masivul care se numea

Piatra oimului.

Mai târziu, partea vestic , acoperit cu o p dure de pin, s-a numit Piatra Pinului. Din

timpuri mai apropiate de noi p streaz în amintire faptul c un grup de me teri pietrari italieni

au scos, c tre sfâr itul secolului al XIX-lea, blocuri mari de stânc din masivul de la Piatra

Pinului pentru a le folosi pentru îndiguirea râului Moldova, pe dreapta pân la Arini , iar pe

malul stâng pân în zona depozitului DCA.

Locurile de la Piatra Pinului sunt ocrotite ast zi prin lege si intr in patrimoniul de

rezerva ii naturale ale Academiei Române ca Monument al naturii.

In imediata vecin tate a masivului Piatra Pinului, for ri executate la sfâr itul anilor

’80, au dus la descoperirea unor rezerve de ap mineral termal slab sulfuroase, oligo-

minerale, ape ce se g sesc în dou zone din apropierea m n stirii de la Vorone . Ele sunt

p strate ca fond balnear de rezerv . Dealtfel, ora ul Gura Humorului, situat la o altitudine de

circa 470 m, având un climat specific dealurilor cu propriet i sedative, a fost c utat înc din a

doua jum tate a secolului trecut ca sta iune climateric .

Ast zi, locurile sunt folosite ca loc de agrement.

.

AndreiFLUTUR

7

CASA MUZEU SOLCA

În peisajul urban de la Solca, existen a Casei-monument (amenajat ca muzeu în1971) datând din a doua jum tate a secolului al XVIII-lea ,reprezint – ca atâtea altele de pe cuprinsul jude ului –o m rturie a tradi iilor locale în materie de construc ie i arhitectur , a bunului gust i echibrului, materializate în edificii de strict utilitate. Restaurarea i consolidarea acestei locuin e r ne ti cu respectarea atent a caracteristicilor de stil, înzestrarea ei cu piese de interior autentice i – ceea cee permite vizitatorului formarea unei imagini sugestive asupra construc iilor arhaice din zon – constituie un act de cinstire a tradi iilor, conferind valoare de document unei realit ietnografice de pe aceste meleaguri înc rcate de frumuse i.

Col din interiorul “casei mari”. R zboi de esut

Cuptorul Aspect din buc t rie

Sergiu HOJBOTA, Gura Humorului

8

SCOALA TEODOR BALAN LA CEAS ANIVERSAR

Teodor Balan

Teodor Balan s-a n scut la 26 iulie 1885 in Gura Humoului în familia lui Grigorie i a Mariei Balan. Dup absolvirea înv mântului secundar î i continu studiile la Cenau i si urmeaza cursuile Faculta ii de Litere si Filosofie, specializarea istoie-geogafie . A func ionatca pofesor de istorie la liceele din Câmpulung Moldovenesc, Cernau i, Suceava i din nou Cernau i, timp în care studiaz arhivele publice si particulare locale, preg tindu- i materialele pentru viitoarele lucr ri.

În 1930 î i ia doctoratul în istorie, pentru ca un an mai târziu, în anul 1931, s - i ia docen a în istorie.

În anii 1932-1940 a func ionat în cadrul Universit ii din Cern u i, la catedra de istorie româneasc în calitate de docent universitar, ia mai apoi, conferen iar. Concomitent participefectiv la organizarea Arhivelor Bucovinene din Cern u i. În calitate de membru i, mai apoi director al Comisiei Arhivelor Statului din Cern u i, timp de apoape 20 de ani (1925-1942), a ordonat documente, a ini iat i a sus inut m surile de salvare ale documentelor oficiale i a demonstat valoarea deosebit a acestor documente care dovedeau atât caracteul românesc al

rii, cât i continuitatea românilor în spa iul Bucovinei. Documentele proveneau de la Comitetul rii Bucovinei, Consiliul colar al Bucovinei, i documente ale m n stirilor ibisericilor din Bucovina i din Moldova. De remarcat este faptul c a tadus documente scrise în limbi st ine i le-a tanscris cu caractere chirilice pentru a u ura studierea i interpretarea lor corect .

Teodor Balan a murit la 25 noiembrie 1972. Se stingea din via unul dintre cei mai valoro i istorici i arhivi ti ai Bucovinei, pasionat cercet tor al istoriei acestei povincii române ti, un om care, timp de aproape o jum tate de veac a adunat cu migal , a publicat i a l sat în manuscris c r i de o valoare cert , contibuind la dezvoltarea istoriografiei române ti.

25 De ani, un sfert de secol de str danii!

Dintotdeauna omul a aspirat spre cunoa tere. Fiecare achizi ie în plan spiritual a constituit un pas uria în evolu ia umanit ii. tiin a consev rii i perpetu rii datelor asimiliate s-a perfec ionat mereu în dorin a de a oferi genea iilor de elevi modele umane care ss deasc în suflete tinere dragostea fa de frumos i aspira ia spre cunoa tere. An de an coala a fost gazd tot mai primitoare pentru elevii s i, oferindu-le condi iimereu mai bune, în acord cu cerin ele sociale ale etapei parcurse. Din acest punct de vedere a devenit unitate reprezentativ i încearc pintr-un efort sus inut s se men in la acest nivel is se promoveze mereu pe o treapt superioar a calit ii.

9

Adev ratul ora Solca

Ora ul Solca, situat la jum tatea distan ei dintre Gura Humorului i R d u i, este a ezat la poalele Mun ilor Carpa i (Obcina Mare) , înspre nord i sud este m rginit de dealuri i are o deschidere spre r s rit. Se afl într-o depresiune, astfel este ap rat de vânturile reci. Numele îi vine de la cuvântul slav ,,soli’’ care înseamn sare. E u or de explicat deoarece se g sesc z c minte de sare. Solca se situeaz la 47 grade 42 minute latitudine nordic i la 25 grade 50 minute longitudine estic . Cea mai important ap care str bate acest ora este râul Solcu a care are o lungime de aproape 27 km. În împrejurimile ora ului se afl multe locuri pline de mit si legend . Voi încerca s le prezint. Unul din locurile frumoase oferite de natur acestui ora este locul ce poart numele de Pietrele Muierilor. Chiar dup denumire î i dai seama c este vorba de o regiune cu un relief mai stâncos, iar acesta este înconjurat de întinse p duri de conifere, fiind astfel un loc pl cut mai ales pentru aerul curat i pentru lini tea cu care este înconjurat. Cum ajungi acolo? Simplu, dar trebuie ste preg te ti pentru a str bate aproximativ 16 km dus-întors. Drumul porne te de la asfaltul oselei cuprinzând mai multe puncte de reper: Biserica Tom a Vod , barajul i lacul de acumulare de pe râul Solcu a, cariera de piatr , vârful Pietrelor Muierilor i retur. Pietrele Muierilor au o altitudine de aproape 1000 m. De acolo, de sus, po i vedea barajul, lacul de acumulare i cariera de piatr , dar iimensele p duri care înconjoar locul i chiar satele din împrejurul ora ului Sucevi a, Arbore, Poieni i Boto ana. Dar nu numai peisajul te uime te, ci i legenda acestui loc. Se zice c la un moment dat,

cu prilejul n v lirii t tarilor, b rba ii i-au dus la ad post femeile i copiii departe în mun i la ni testânci, urmând ca ei s se înarmeze i s duc lupta împotriva lor. T tarii i-au urm rit i au ajuns pânla poalele stâncilor, dar femeile aruncând cu pietre i-au împiedicat pe t tari s înainteze f cându-i sse retrag , dup care au fost înfrân i de c tre oastea b rba ilor. M n stirea Solca este ctitoria lui Tom a, în care au tr it mul i c lug ri. Ast zi, au r masurmele chiliilor acestora (o urm este beciul m n stirii care apar ine fabricii de bere), zidul care împrejmuia m n stirea a fost ref cut în mare parte, iar m n stirea este folosit i ast zi ca l ca de cult. Un alt loc plin de legend aflat în partea de nord a ora ului, cam la o distan de 5 km, este Slatina Mare. Aici se g se te o fântân cu slatin . Înc se v d urmele unei gospod rii. Se poveste tec aici i-ar fi aflat s la ul un haiduc vestit în secolul al -XIX-lea: Darie. Sunt b trâni din ora care- iaduc aminte c p rin ii i bunicii lor le povesteau despre ispr vile acestui haiduc care a b gat spaima în boierul i bog tanii acestui loc. Nu pot s nu v prezint i a a numitul ,,drum al chitailor” care se afl în partea de sud-vest a ora ului. Acesta porne te din Solca i se îndreapt spre Poiana Micului. De ce se nume te a a? A fost construit de chinezi, c rora locuitorii le-a pus numele de ,,chitai”. i acum î i aduc aminte b trâniidespre acei oameni cu p rul mare, împletit într-o coad , care au realizat acest drum. ,,La icoan ” , se afl tot în partea de sud-vest a ora ului pe drumul care lega Solca cu Poiana Micului. Într-un copac mare se afla pus de foarte mult timp o icoan spre a încuraja pe cei care se avântau prin aceste locuri acoperite de o p dure de brad. Se spune c cineva ar fi încercat s fure aceast icoan , n-a reu it i a p it o mare nenorocire, Exist un loc, pe partea dreapt a oselei care leag Solca de R d u i aproape de intrarea în satul Clit, numit ,,La curte”. Este locul unde a fost cândva conacul boieresc i acareturile acestuia. Aici au muncit mul i oameni din oras. În prezent a r mas doar numele, nemaig sindu-se nici o urm . Sunt locuri minunate de v zut în acest mic or el! Nu le ocoli! Treci pe acolo pentru a- i umple sufletul de bucurie, lini te i încântare!

Monica PETRIUC, Solca

10

SPIRITUL ARTELOR MAR IALE

"S -i cuno ti pe ceilal i înseamn în elepciune, s te cuno ti pe tine însu i - iluminare." (Lao Tsu).

Artele mar iale îi fascineaz pe occidentali mai ales datorit aspectului lor spectacular. Demonstra iile de karate, judo, aikido etc. atrag o asisten numeroas pentru c aspectul lor exterior este spectaculos, dinamic, implic violen i provoac emo ii publicului. Occidentalul orientat prin educa ia primit spre performant i competi ie nu reu e te s vaddecât latura sportiv a demonstra iilor, fiind receptiv îndeosebi la acele aspecte ale artelor mar iale care pe scar valoric se situeaz ca realiz ri de excep ie sau, în termeni sportivi, recorduri. Publicul se entuziasmeaz când un karateka reu e te s sparg cu o singura loviturde pumn mai multe c r mizi suprapuse, punând aceasta realizare în totalitate pe seama efortului fizic. El este, în general, prea pu in con tient de imensul travaliu de ordin spiritual, necesar pentru a se ajunge la asemenea performan e. C ci, înainte de a fi un sport, artele mar iale sunt un adev rat mod de viat , la baza lor stând o întreag concep ie asupra lumii.

Majoritatea artelor mar iale practicate în Japonia au în denumirea lor particula do: karate-do, aiki-do, kendo, kyundo, naginata-do, iai-do etc. Acest cuvânt, însemnând "cale" (în extenso "calea spre iluminare, împlinirea sinelui i în elegere"), marcheaz transformarea unor mijloace practice de lupt , folosite în Orient în Evul Mediu, într-o form de educa ie care pune accent pe dezvoltarea spiritual . Elementul comun al tuturor acestor arte mar iale este Zen-ul.

În mod asem n tor buddhismului, Zen-ul neag puterea intelectului, punând accentul pe intui ie i are drept scop iluminarea prin eliberarea de iluzii si pasiuni. În Zen, individualitatea este considerat o iluzie, scopul ultim fiind identificarea eului cu Universul. Zen-ul propov duie te ac iunea, disciplina, educa ia personal . El înseamn ac iune i nu cuvinte. Este deci u or de în eles de ce la baza artelor mar iale se afl Zen-ul. Cel ce începe spractice una din artele mar iale va ajunge, la un moment dat, s înve e Zen, chiar far a fi con tient de acest lucru.

Metoda Zen este intui ia. Ea este cea care d ruie te artelor mar iale o simplitate formal vecin cu austeritatea, eliminând teoretizarea i orice alte elemente considerate de prisos în parcurgerea c ii. Avantajul metodei intuitive în practicarea artelor mar iale este c ea ofer cheia unei înv turi de durat , psihologice, bazat pe elemente vizuale (ac iuni de imitare), mult mai eficiente decât înv area logic , bazat pe gândirea conceptual , cu ajutorul cuvintelor, care nu are efect de durat . Acest lucru se explic prin faptul c , în timp ce intelectul "jongleaz " doar cu conceptele, mi cându-se la suprafa a lor, intui ia permite în elegerea în profunzime, având puterea de a penetra cu viteza fulgerului ceea ce, la prima vedere, pare enigmatic sau ira ional.

Pentru a fi capabil s foloseasc intui ia, practicantul artelor mar iale are nevoie de o amplificare a activit tii sale spirituale. Efortul de des vâr ire spiritual elibereaz o energie care este modulat de minte, centrul vital al puterii creatoare a eului. Ca urmare a acestui lucru, practicantul sufer un proces de dezvoltare interioar , mult mai important decât realiz rile sale exterioare, fizice; acestea din urma sînt doar mijlocul prin care se atinge des vîrsirea sinelui. Realiz rile sale de ordin spiritual sînt de durat , supravie uind chiar si atunci când cele de ordin fizic nu mai sunt actuale.

11

Prin antrenament sistematic, practicantul este condus de maestrul s u de-a lungul c ii, la sfâr itul c reia poate ajunge, la rândul s u un maestru. Îns m iestria nu este niciodat transmis de la un individ la altul. Ea vine din interior, rolul maestrului fiind doar de a ar ta calea, ilustrând tehnica. Pentru a atinge m iestria, practicantul aplic penetrarea intuitiv , folosindu-se de starea iluminat a maestrului ca model în cursul antrenamentului. Scopul practic rii artelor mar iale nu este deci atât ob inerea de rezultate fizice - de i nici acestea nu sunt de trecut cu vederea - cât modelarea i des vâr irea sinelui, dezvoltarea spiritual prin experient si introspec ie.

Adev rata m iestrie i iscusin tehnic presupune un anumit grad de des vâr ire spiritual . Aceasta se poate ob ine, în mod paradoxal, prin antrenamentul fizic, care, la rândul s u, duce la perfec iunea tehnic . Corpul si fizicul se interconditioneazreciproc, ajungând s formeze un tot unitar. Fiecare ac iune, repetat sistematic în cursul antrenamentelor, con ine poten ialitatea perfec iunii interioare. Antrenamentul sistematic duce la îndemânarea tehnic , iar aceasta, la rândul ei, la des vîrsirea sinelui.

Cum se întâmpl acest lucru? La început, novicele e capabil s bareze o loviturîndreptata asupra sa, îns o face în deplina necuno tin de cauz i far s gândeasc ,incon tientul s u reactioneaz instinctiv, îns nu este antrenat în acest scop, astfel c nu va fi capabil s fac fa la orice situa ie. Cu cît practicantul cîstig mai multe cuno tin e tehnice, cu atât se vede nevoit sa gândeasc mai mult; ca urmare a acestui fapt, viteza sa de reac ieîncetine te, din cauza interven iei intelectului, care cânt re te posibilit ile între care poate opta. Pe m sura îns ce practicantul dobîndeste m iestrie, el înceteaz s mai gândeasc iactioneaza "incon tient"; aceast incon tien sau ignoran se afla îns la cap tul cel lalt al în elegerii. Doar atingerea acestui nivel final permite practicantului care a atins stadiul de maestru s fac fa oric rei situa ii.

Lipsa de scop, lipsa de inten ionalitate propov duit de metodele Zen, nu înseamn neap rat absen a gândurilor, cum nu înseamn nici neantul. Zen-ul este o stare de echilibru mental, ob inut prin antrenarea sistematic a incon tientului, al c rei rezultat este o concetrare a for elor fizice si psihice care permit maestrului s obtin controlul deplin asupra inteligen ei, pe care în final o transcende. Ac iunile sale sînt atât de directe, de imediate, încât intelectul nu mai g se te loc s - i fac sim it prezen a. Maestrul a atins perfec iunea sinelui, ceea ce înseamn st pânirea c ii.

Ciprian PÎNZARIU

12

Albert Einstein

Einstein a fost întruparea intelectului pur, profesorul cu puternic accent german,

devenit un cli eu comic în scenarii de filme. Chipul straniu a lui Einstein era recunoscut ca i

vagabontul Chaplin. El reprezint visul devenit realitate al oric rui creator de benzi

desenate. Era cunoscut i recunoscut de la Berlin la Hollywood atât de oamenii de rând cât i

de elit . i cu toate acestea era cât se poate de profound, un geniu printre genii care a

descoperit doar gândindu-se la acest lucru, c universul nu este ceea ce

pare a fi. Chiar i azi, oamenii de tiin se minuneaz la îndr zneala

teoriei relativit ii. Mul i l-au contestat. Când a fost anun at de publicarea

c r ii “O sut de autori înpotriva lui Einstein, a spus:”

“De ce o sut ? Dac a fi gre it, unul ar fi fost de ajuns. ”Spre marea lui

uimire, ideile sale au dep it grani ele tiin ei, îinfluen ând cultura

modern de la pictur la poezie. Temându-se c mormântul lui va deveni un

magnet pentru c ut torii de senza ional, a cerut ca cenu a s -i fie

împr tiat în secret. i totu i, dorin a lui nu a fost unanim respectat , un cercetator i-a

p strat creierul in speran a ca va dezlega misterul genului s u. Recent, cercet torii canadieni

au descoperit c lobul parital, centrul gândirii matematice i al viziunii spa iale, este

neobi nuit de mare. În ciuda imaginii caricaturale din ultimii ani, a p rului r v it i a

faptului c ajuta copii s - i fac temele la matematic , Einstein nu apare ca un om a c rui

via a agitat vine în contranst cu serenitatea cu care contempla universul. Einstein a fost

primul n scut al unui cuplu evreu din sudul Germaniei. A fost puternic influen at de mama

sa, care i-a încurajat pasiunea pentru vioar , Bach, Mozart i Schubert. Tat l s u, inginer

electrochimic, nu exercita o mare influen asupra sa. i totu i el este cel care, la cinci ani,

d ruindu-i o busol , îi va inspira primul experiment de gândire: “de ce acul arata

întotdeauna nordul?”

Am putea mai degrab spune c ideile umanisme i democratice ale lui Einstein sunt

un model pentru secolul 21, ele incluzând tot ce a avut mai bun acest secol i cere mai înalte

speran e ale noastre pentru viitor.

Ce altceva am putea cere de la un om pentru a personifica ultimii 100 de ani?

Adrian Iulian PATRAS Gura Humorului

13

CRIZA DE IDENTITATE

Ideea constituirii i consolid rii unei ,,na iuni moldovene ti” nu este de dat recent , o observ m în lansare înc din epoca modern . Ceea ce a sus inut animata dorin a de a ajunge la acest ,,popor moldovenesc” au fost, în prim instan , interesele politice ale statului Rus. O sumar restrospectiv a istoriei Basarabiei din epoca modern i pân în prezent consumorice îndoial fa de aceast afirma ie. Într-adev r marile state au f cut întodeauna jocul conform propriilor reguli, dar ni se pare, totu i, inuman i nejustificabil s prevezi un popor de dreptul de a fi el însu i, atribuindu-i o alt identitate.

De fapt problema de identitate este una extrem de esen ial pentru un popor i ine de emo ii afective bine motivate. Din aceste considerente deseori cele mai multe conflicte apar din asemenea cauze, iar alteori în rezolvarea unor conflicte se mizeaz pe acest element.

Este cazul clasic al basarabenilor din teritoriul prutnistran c rora, pentru o mai eficientasimilare le-a atribuit un nou nume, o nou na ionalitate, limb i identitate. Ideea central e c moldovenii nu sunt români, iar românii ar fi anti-moldoveni i du mani ai acestora mult mai mari decât ru ii ari ti i chiar decât bol evicii. De asemenea , ,,limba moldoveneasc ” nu ar fi limba român .

Ceea ce vine în contradi ie cu aceast teorie este adev rul istoric i tiin ific, relevat în documente, studii i cercet ri. Legitimitatea poporului român i al limbii române nu poate fi contestat de nici un fel de argumente.

Teoria ,,moldovenismului” a fost în continuare i apanajul unor for e politice, din exterior în special, dar i al docililor din teritoriu. Ea s-a perpetuat în diferite etape istorice is-a manifestat pregnant în momente favorabile (sunt extrem de evidente perioadele când Basarabia a fost parte component a statului Rus). Dar nu putem contesta absen a ei în perioada independen ei Republicii Moldova, ba mai mult chiar, aceast independen a motivat unele persoane, adepte fervente ale ,,moldovenismului”, s-o promoveze cu mai multinsisten .

Exemplu elocvent sunt alegerile din 27 februarie 1994 care au adus în Parlamentul de la Chi in u o majoritate agrarian . Problema e c acest conducere poart o responsabilitate irevocabil pentru imaginea de ,,antiromâni” ce s-a încet enit despre basarabeni. Îmbr i areamoldovenismului ca ideologie de stat devine din nou în vog , cu atât mai mult cu cât e ioportun în tendin a lor de a se men ine la guvernare i de a r spunde orc ror servicii moscovite. În preajma alegerilor parlamentare ideologia moldovenismului a cunoscut o recrudescen f r precedent, asigurându- i sprijinul celor mai conservatoare i ostile for efa de curentul moderniz rii societ ii. În scurt timp au fost puse bazele Mi c rii patriotice,, Pro-Moldova” care i-a declarat sprijinul total pentru PDAM, în al c rui program erau înscrise la loc de frunte tezele moldovenismului, ridicând fundamentalismul moldovenesc la rangul de politic de stat. Se enun au principii de dezvoltare a unei politici de stat privind ,,formarea con tiin ei moldovene ti”, ,,salvarea statalit ii, integrit ii i suveranit ii statului”.

Aceluia i Parlament agrarian i-a revenit i responsabilitatea de a elabora i aproba Constitu ia Republicii Moldova din 29 iulie 1994 i intrat în vigoare la 27 august 1994. Anali tii istorici i politici sunt de p rere c în scopul promov rii limbii române sub numele de ,,limb moldoveneasc ” în Constitu ia Republicii Moldova a fost oprirea procesului de edificare a con tiin ei române ti în Basarabia i în ultim instan a unirii celor dou state române ti.

Criza de identitate etnic în Basarabia î i deriv cauzele în complexitate. Fluctua iile de apartenen politic la un stat sau altul au un cuvânt greu de spus, dar i în cei 10 ani de independen nu observ m schimb ri la nivel latent (de con tiin , gândire i atitudine) în

14

mentalitatea poporului basarabean. De i jenant, ajungem s identific m o lips de culturistoric i politic care îns ne afecteaz la modul cel mai direct.

Dana CHIU Gura Humorului

Aventur , cunoa tere i c l torie

Aventura, cunoa terea i c l toria sunt trei termeni care sunt în permanen lega iunul de cel lalt. Pentru a contura acest lucru o persoan trebuie s tie semnifica iile fiec ruitermen. Scopul unei c l torii este cunoa terea, dar bineîn eles c pentru a ajunge s cuno ticeva trebuie s ai parte i de pu in aventur . Prin c l torie majoritatea oamenilor cunosc o form de recreare, ceea ce este adev rat. Dar sunt multe situa ii când scopul unei c l torii nu este acela de a te recrea, ci acela de a cunoa te. Un alt fel de c l torie este i aceea de afaceri, în acest caz scopurile fiind diferite.

Dup posibilit ile fiec ruia c l toriil sunt: C l toriile cu avionul: Aceast c l torie este pentru persoanele care au posibilit i materiale mai bune. Ea

implic diferite panorame, vederi i unele riscuri, care pot fi pl cute sau nepl cute. Acum, depinde i cine te înso e te. Una e s c l tore te cu un copil, cu so ul i cu so ia i alta e sc l tore ti cu amicii sau cu prietenul. Totul depinde de anturaj! Dac anturajul este unul al turi de care sa te sim i bine exist posibilitatea s fie o c l torie pl cut ceea ce include icunoa terea i aventura.

C l toriile cu ma ina proprie:i aceasta are riscurile i avantajele ei. Pân ajungi la destina ie po i opri unde vrei

dup nevoile fiec ruia. Riscurile acesteia sunt în primul rând oboseala pe care o are conduc torul auto. Bineîn eles c avantajele sunt mai multe dar i riscurile sunt pe m sur . În acest caz cunoa terea i aventura sunt mai bine conturate deoarece persoanele care te înso esc pot opri oriunde vor ele i acest lucru implic cunoa terea i totodat aventura.

Pentru o persoan este foarte bine s cunoasc cât mai multe i s împ rt easc i celorlal i cuno tin ele pe care le

posed .C l toriile cu balonul: Dar despre c l toria cu balonul ce p rere ave i?

Nu v-ar pl cea s c l tori i cu balonul? Oricum aceast este cea mai interesant c l torie pe care i-ar dori-o foarte multe persoane. Aceasta î i d posibilitatea de a observa natura de sus. C l torind printre nori se poate observa o parte din arîntr-o variant pu in mai neobi nuit . Dup cum bine ti i are i ea riscurile i avantajele ei. Dar trebuie s fim optimi ti i

totul va fi bine. C l toriile pe cont propriu: Cea mai relaxant c l torie este aceasta, cea în natur . Aerul curat pe care îl ofer

natur este foarte s n tos pentru om. Aceasta chiar c este cea mai pl cut i relaxantc l torie. În acest caz to i cei trei termeni sunt cel mai bine contura i. Avem parte de aventur , de cunoa tere i bineîn eles de c l toria în sine. C l toria în aceasta situa ie este plin de peripe ii. Oricum nici aici nu lipsesc p r ile negative i cele pozitive ale c l toriei. Aceast c l torie este la dispozi ia oric ruia dintre noi.

15

Pentru a avea parte de aventur trebuie s ne alegem în primul rând anturajul în care o s fim. Pentru multe persoane aceast c l torie este un „vis “ de care se pot bucura i singuri, stând relaxa i în mijlocul naturii.

C l toriile cu trenul:C l toriile cu trenul sunt uneori pline de umor. Po i întâlni persoane care sunt

sociabile i intrând în vorb cu ei te po i „trezi “ la alt destina ie. i aici po i avea parte de cunoa tere. Po i cunoa te multe persoane diferite i multe lucruri noi. Bineîn eles c nici de aici nu lipse te aventura.

„Pentru a cunoa te trebuie s ai parte de aventur si c l torie! “

Punerea în practic a unei c l torii necesit efort i o situa ie financiar destul de „bunicic “. De exemplu noi, cei din Gura Humorului i cei din Suceava am hot rât, împreuncu domnii profesori s venim în tab ra dumneavoastr , adic Solca. În continuare ve i citi despre impresiile noastre referitoare la ora ul dumneavoastr i istoria sperând c ve i fi entuziasma i de ceea ce ve- i citi i sper m s nu ne uita i.

Schimbare

Cr iasa z pezii plânge cu fulgi mari de nea i eu nici nu tiu ce se întâmpl cu via a mea,

Pentru c lumea a devenit atât de murdar , de întinat , Îmi este dor de realitatea de vis ce era odat !

i a vrea ca fiecare fulg s spele Rând pe rând toate p catele mele, S devenim mai puri, mai buni, S nu uit m c suntem oameni.

i totusi z pada nu este destul de alb pentru aceast lume; i totu i avem nevoie s ne întelegem, s fim persoane mai bune,

Dar nimic.... pentru c abisul i întunericul încol e te în suflet, Ai uitat cum prin vise s î i începi al t u umblet! P cat c omenirea a uitat visarea, Îmi pare r u c am ales schimbarea, Regret c suntem pe zi ce trece mai ascun i, M mir c devenim din ce în ce mai retra i! Aceast poezie este dedicat Celui care tr ie te cum se tr ia odat ; Cu tot respectul i cu un zâmbet pe fa schi at, Pentru c tie s tr iasc cu adev rat!

Sidonia COJENEL

16

Gânduri de copil Aristotel spunea c „r d cinile înv turi sunt amare dar roadele ei sunt dulci”. Ca o floare, mugurul cunoa teri se desface în coala noastr . În fiecare zi

floarea cre te însufle it de lumina soarelui i a înv turii. Soarele, emblema colii noastre, mângâie cu razele sale florile-plante i florile-

copii care cresc în aceast frumoas gr din .

Probabil c to i copiii î i doresc s înve e într-o coal în care toate aspectele existen ei sunt privite cu mult seriozitate.

coala noastr ofer pe lâng înv tur , diverse modalit i de a ne cunoa teunii pe al i, de a înv a s ne comport m, de a ne petrece timpul liber într-un mod interesant, dar i util.

Aici este locul unde ne putem manifesta interesele i dorin ele, unde ne putem cultiva aptitudinile prin participarea la disciplinele op ionale, la programele educative i la concursurile organizate.

Florin SOFIAN, Gura Humorului

CÂTEVA CUGET RI I MAXIME CELEBRE ALE UNOR MARIFIZICIENI I MARI GÂNDITORI

„Natura este uniform i conform cu ea îns i.” Isac Newton „Legile fizicii trebuie s aib frumuse e matematic .” P.A.M. Dirac „Nu trebuie desp r it fizica nuclear de alte sectoare ale tiin ei. tiin a este unic , ea studiaz din diferite unghiuri unul i acela i obiect i anume natura, lumea înconjur toare.” P.L. Kapi a „Prin spa iul universul m cuprinde i m înghite ca pe un punct; prin gândire îl cuprind eu.” B. Pascal „Fiecare tiin are poezia sa aparte care trebuie exploatat pentru a excita sârguin aelevilor. Istoria are o poezie a trecutului, cultiv mândria na ional , admira ia fa de str mo i,m re ia epocii lor i a întinderilor temporale. În filozofie avem avantajul necunoscutului. Astronomia are poezia necuprinsului în timp ce fizica are poezia microcosmosului.”

t. Odobleja Ciprian SCUTAR, Suceava

17

Tentatiile anilor de liceu

Anii de liceu reprezint perioada cea mai frumoas , cea mai distractiv i interesantdin via a fiec rui adolescent, primele emo ii, o experien care î i schimb de cele mai multe ori cursul vie ii: concep iile tale nu mai sunt acelea i, începi s te maturizezi, prive ti lucrurile cu al i ochi, nu mai e ti copilul de care aveau p rin ii grij , totul se schimb . Odat cu începerea liceului apar tenta iile, care, în unele cazuri, pot fi folositoare, dar alteori d un toare. Majoritatea tinerilor care intr în primul an de liceu sunt foarte timizi, deoarece sunt considera i de ceilal i liceeni ‘‘bobocei’’. Acest lucru îi face s se simt inferiori celorlal i, dar...trece anul i vine urm torul-clasa a X-a. Acum apar primele senza ii c e ti cineva, c ci, fiind la liceu, totu i, te consideri superior celorlal i mai mici ca tine. Timiditatea dispare, te consideri în stare s faci orice, ajungi chiar s - i descoperi calit i pe care nu le cuno teai, ste cuno ti pe tine însu i, cuno ti oameni noi, prietenii i se schimb . Deseori multe persoane uit de prietenii din copil rie i- i caut un nou colectiv unde s se integreze, unde s poatcomunica, s se poat în elege i, mai ales cel mai important lucru pentru noi, adolescen ii, un colectiv al turi de care s te po i distra.

Totodat cu începerea liceului rela iile cu p rin ii devin din ce în ce mai reci. Apar problemele, certurile, nu mai vrei s discu i, s - i împ rt e ti necazurile i bucuriile cu ace tia, încerci s evadezi din via a pe care o aveai înainte, s - i petreci cât mai mult timp al turi de noii prieteni, de noii colegi.

Anii de liceu - primul chiul, primele prietenii adev rate, descoperirea primului fior al dragostei, primele dezam giri, primele minciuni c tre p rin i pentru a acoperi unele lucruri, în unele cazuri, prima experien sexual , primele apropieri de noii profesori, primele gânduri spre viitor (al turi de acestea i banalele întreb ri: ce voi face ?, unde m voi duce ?, voi reu ioare ?, îmi voi continua studiile ?, voi p r si ara ?, ... i multe, multe altele), primele îndoieli asupra integr rii în societate, i s nu uit un lucru foarte important - primele momente de distrac ie, primele aventuri, primele ie iri f r p rin i, organizarea taberelor, excursiilor, distrac iilor... al turi de noul colectiv.

Spuneam c în liceu, dac nu ajungi la prima experien sexual , po i descoperi totu iprima dragoste sau, în multe cazuri î i g se ti un prieten( ) adev rat( ), c ruia îi po i spune tot ce ai pe suflet, necazurile i bucuriile.

Un adev rat prieten i chiar confident poate deveni unul din profesorii pe care îi ai, al turi de care î i po i deschide sufletul, s te po i apropia pentru a-i povesti tot ce se întâmplîn via a ta. Pot spune – din propria-mi experien – c un profesor te ajut extraordinar de mult atunci când te afli în situa ii extrem de complicate, acoper multe lucruri la care colegii i p rin ii nu se a teapt , încearc s - i ofere cât mai multe solu ii de rezolvare a problemelor,

s comunice cât mai mult cu tine. Aceasta este partea frumoas a anilor de liceu, dar, ca în orice situa ie, trebuie s

existe pe lâng partea bun a lucrurilor i partea rea. Spun asta cu p rere de r u, dar acesta este adev rul. În ace ti patru ani pot ap rea, pe lâng ce afirmam mai sus i primele tenta iiasupra drogurilor, ig rilor, alcoolului, furtului i multe altele, care sunt foarte grave pentru vârsta noastr . Toate acestea nu fac altceva decât s ne distrug via a, s ne fac s suferim, a a c , dup p rerea mea, ar fi mult mai bine dac am încerca s ne st pânim i s nu ajungem la aceste vicii, s încerc m al turi de ceilal i s petrecem clipe cât mai pl cute, s ne distr m, s profit m de anii pe care-i petrecem în liceu, c ci ace tia niciodat nu se vor întoarce.

Anca - Oana TANE Gura Humorului

18

C l uza vie ii

Despre Marc Aureliu sau Marcus Aurelius Antonius (121-180) se tie c a fost împ rat (161-180) i filozof roman. Ca filozof a reprezentat stoicismul târziu, iar opera sa principal este lucrarea ’’ C tre mine însumi’’. Din aceast lucrare, sub denumirea de ’’ C l uza vie ii’’ red m câteva reflec ii ale autorului-în mare parte valabile i ast zi.

O singur dorin suprem : perfec iunea Un singur model în toate: natura O singur armur a personalit ii: caracterul O singur frumuse e: gândul bun de fiecare clip O singur siguran : datoria Un singur r u: viciu O singur strategie: retragerea în tine însu i` O singur pozi ie: con tiin a O singur metod : lupta O singur direc ie: idealul O singur atitudine: demnitatea O singura noble e: ra iunea O singur putere: voin a

O singur fericire: libertatea O singur filozofie: a faptei O singur mântuire: filozofia

Zgomotul în trecut i ast zi

Problema ac iunii nepl cute a zgomotului este veche, dar exist o mare deosebire între zgomotul din epocile anterioare i zgomotul din epoca noastr . Ast zi, zgomotul constituie o serioas amenin are, din ce în ce mai accentuat , pentru s n tatea fizic i psihic a fiin ei umane, deoarece parametrii fizici i psihologici dep esc, adeseori, pragurile de toleran . În acest fel, zgomotul i-a l rgit domeniul de ac iune, intensificându- i în acela i timp iagresivitatea asupra organismului uman. În decursul timpului numeroase voci s-au pronun at împotriva zgomotului. astfel, poe i ai antichit ii, precum Hora iu i Juvenal se plângeau de zgomotul de la Roma (care avea pe atunci un milion de locuitori). Într-o satir , Juvenal spunea nemul umit: ,,unde este apartamentul care face somnul posibil? Trebuie sexiste în capital locuri unde omul s se poat odihni”. Iar mai târziu, filozoful Schopenhauer arat c zgomotul este factorul cel mai nesuferit i impertinent pentru c el întrerupe i chiar taie irul propriei noastre gândiri”.

Col uneac Livia, Solca

19

Adolescen a

Am încercat de atâtea ori s în eleg acest cuvânt. M-am uitat pân i în DEX, dar explica ia termenului nu m-a mul umit deloc. Am început s cred ca îngr m direa aceasta de litere reprezint ceva indescifrabil, un mister pe care eu niciodat nu îl voi putea explica.

Am trecut cu vederea peste aceast asa zisa enigm i am continuat s îmi tr iesc într-un mod sau altul via a, cum s-ar spune am dat timp timpului. i iat c acum am descoperit ce este adolescent.

Adolescen a este rena terea. Atunci când ai vârsta adolescen ei parc în fa a ochilor t ise deschide o lume nou , ciudat , poate chiar abstract , dar îngrozitor de captivant . Începi sî i pui unele întreb ri care sunt esen iale pentru a- i continua drumul în viat i porne ti în c utarea unor r spunsuri care s te multumeasc . F când acest lucru î i dezvol ipersonalitatea.

Eu cred c to i au o personalitate, numai c unii o au mai puternic , al ii mai slab ,pân i cei care î i formeaz personalitatea dupa felul de a fi a altor persoane au personalitate…una de plagiatori…dar o au.

Începi s î i dore ti libertatea absolut , vrei s iei tu deciziile care te implic , astfel începi s polemizezi cu familia, care i se pare c are idei mult prea exagerate i învechite pentru timpurile în care tr i i.

Intervine apoi a a-zisa iubire, care de cele mai multe ori nu este nimic mai mult decât o iluzie! Începi s visezi cu ochii deschi i, începi s te desprinzi încet din realitatea ce te-a închis pân acum ca într-o colivie i evadezi în ireal.

Înve i multe în adolescen , dar cred c toate sfaturile ce le prime ti în aceastperioad formeaz o idee de baz , aceea c , în aceast perioad trebuie s te formezi ca om.

Oricât de greu i-ar fi s accep i, ai nevoie de ajutorul celorlal i, care au trecut prin ceea ce treci tu i chiar dac i se pare umilitor pân la urm trebuie s le ceri o mân de ajutor.

Adolescen a este totul, este acea grani între înfantilitate i maturitatea. Fiecare î itr ie te via a cum vrea, îns adolescen a trebuie s o tr ie ti judecând profund lucrurile, pentru c în aceast perioad se fac multe gre eli care poate sunt imposibil de remediat.

M-am gândit s scriu acest articol pentru cei care înc sunt confuzi, care nu tiu ce se întâmpl cu ei, dar totu i vreau s le spun c oricât de complicat ar p rea drumul adolescen ei, oricât de întunecat i sumbru ar p rea, pân la urm tot se ajunge la lumin , tot te descoperi, tot în elegi care este menirea ta. Important este s î i tr ie ti via a în cel mai frumos mod posibil, dar în acela i timp i în cel mai responsabil mod, ca la sfâr it s nu regre i nimic din ceea ce ai f cut, s fi mândru c ai tr it a a cum ai vrut!

Sidonia COJENEL

20

Un fel de explicatie…

Titlul ini ial al revistei era: “Dincolo de gratii”...De ce? P i... nu tiu. Hai s

vedem!

Întâi i la început, poate pentru c poate fi interpretat de fiecare dup

bunul s u plac, “dincolo” putând fi de o parte sau alta a gratiilor. Fiecare se poate

sim i liber ca pas rea cerului sau, dimpotriv , ca o pas re într-o colivie. Asta, în cazul

în care gratiile sunt luate a a cum sunt.

Pe de alt parte, gratiile pot fi i barierele din calea cunoa terii. Înc de

mici copii, ne izbim de aceste bariere. Mai ii minte când, demult, ai întrebat-o pe

mama ceva i ea i-a r spuns: “Nu pot s - i explic. Las c-ai s în elegi când vei mai

cre te.” Nu ai fost m car pu in dezam git c i s-a impus aceast limit a cunoa terii?

Luând la modul comic aceste “gratii”, ele pot fi gratiile de la geamurile

camerelor. Oare fereastra nu e destul simbolul limitei dintre cunoscut i necunoscut?

Pentru ce mai este nevoie i de gratii? Chiar este atât de amuzant s îngr de ti

libertatea cuiva?

Dar, a a cum ziceam, dincolo poate fi i afar . Pentru c tab ra aceasta ne-

a dat posibilitatea s evad m din rutina zilnic , s încerc m lucruri noi, s cunoa tem

situa ii noi i, de ce s nu recunoa tem, s descoperim în noi lucruri de a c ror

existen nu tiam pân acum…

Mul umesc celor mi-au oferit posibilitatea s fiu i eu una din persoanele

care i-au descoperit o nou identitate.

Aflat mereu în c utarea libert ii,Anamaria STRU , Suceava

Gabriela COLTUNEAC Solca

21

Legi trasnite pe aeroporturile americane

Pe numeroase aeroporturi din S.U.A. exist înc regulamente i legi locale care con in prevederi vechi, care de care mai tr snite. Ele nu mai sunt de mult respectate adliteram, constituind actualmente doar o surs de amuzament.

Femeile mai grele de 90 Kg. nu au voie s piloteze sau s c l toreasc într-un avion decât d c sunt îmbr cate în ort. (Pocataligo; Georgia) Pilo ii sau pasagerii afla i în localitate nu au voie s care un cornet de înghe at în buzunar, în timp ce fie zboar , fie a teapt s urce la bord. (Lowes Grossroads; Delaware) Pasagerii nu au voie s se urce într-un avion decât la cel pu in patru ore dupce au consumat usturoi. (Wakefield) Este ilegal ca un pilot s gâdile sub barb , cu terg torul de praf din pene, un elev –aspirant femeie, în scopul de a-i atrage aten ia.(Columbia) Pilo ilor i pasagerilor le este interzis s m nânce ceap între orele: 7-19. (Bluff) B rba ii însura i nu au voie s zboare duminica.(Vermont) Femeile în costume de baie nu au voie pe aeroporturi decât dac sunt escortate de doi ofi eri de poli ie sau dac ... au o bât de baseball în mân .Aceste prevederi nu se aplic femeilor care cânt resc mai pu in de 90 Kg inici ... (Kentucky)În avioanele particulare nu au voie s se urce femeile care au asupra lor buionete(sticle sau recipiente pentru înc lzit a ternutul ). (Alabama) În incinta aeroportului, nici o persoan nu are voie s joace c r i cu femei, copii sau ... indieni.(New Mexico) B rba ii însura i nu au voie s zboare al turi de copii decât dac sunt c s tori i de mai mult de 12 ore. (Ohio) În incinta aeroportului este ilegal s mânânci înghe at ... cu furculi a. (Indiana)Nici un b rbat, femeie sau copil nu are voie s se descal e în timpul zborului. (Colorado) În incinta aeroportului, caii nu au voie s adoarm . (Peewee) Femeile nec s torite, v duve sau divor ate nu au voie s sar cu para uta în zilelele de duminic . (Crawford)În aeroport sunt interzise cursele de broa te estoase. (Mississippi) Pasagerii nu au voie s joace dame în aeroport ,,decât dac sunt juc tori înfoca i”. (Minnesota)În timpul zborului, pilo ii nu au voie s m nânce pepeni sau arahide în coaj .(Missouri) Este interzis citirea ziarului de duminic în incinta aeroportului pe timpul slujbei religioase. (Virginia) Pilo ilor le este interzis s zboare dac sunt îmbr ca i cu pantaloni cu buzunare laterale. (Gugman) În timpul zborului, gargara este strict interzis . (Arizona).

22

Un început de 2 lei

În sfâr it, diminea a plec rii... Moment muuult a teptat. (oare unde îmi era capul?!)

Cum era normal, ma ina întârzie. Nu mult... doar pu in peste jum tate de or . Nu-i nimic, se mai întâmpl ! Veseli i buc la i, urc m, claie peste gr mad ,cu bagaje pân -n gât. Dup momente de groaz , înso ite de muzic ”de calitatea I superioar ” (manele, normal!) ajungem la Socola... , Solca (gre eal de tipar). Urmeaz cazarea... Camerele arat acceptabil, cu excep iamirosului de dezinfectant (e un lucru bun i sta!). Oricum nu prea avem de gând s st m prin ele (sunte i de acord, nu?).

Una peste alta, ziua trece. Pe sear mergem s vizit m o m n stire. Din p cate pentru noi, ora de vizit a trecut, a a c pl tim o tax de 10000 pentru un bilet pe care este scris ”2 lei”. Asta e! Ne resemn m i ne întoarcem cu gândul m re (!) de a da o petrecere SUPER! Petrecerea a fost ea super, da’ f r b ie i. S-a l sat i cu plânsete, dar au trecut toate. In continuare ne-am gândit s ne delect m cu frumoase momente al turi de b ie i. Toate au fost bune i frumoase, dar oboseala i-a spus cuvântul. Cu gândul la pernele “pufoase”, ne-am deplasat ca somnambulii, fiecare în camera lui, gândindu-ne la cele vreo 5-6 ore de somn pe care le aveam la dispozi ie. Purta i pe aripile viselor, leg na i de cântecul greierilor, adormim. i tocmai când somnul era mai dulce, am primit cea mai ustur toare în ep tur : am fost trezi i pe ritmuri de “Oooo...via a meaaa!”, un co mar mai teribil decât oricare altul (dac nu-mi da idreptate...sunte i condamna i – nu vi se va da mâncare timp de o zi...Daaaa... mare pagub !).

Asta e o singur zi! Gândi i-v cum ar fi dac fiecare zi ar fi la fel! O adev rat experien !

Anamaria STRUT , Suceava

23

LIFE in the mounTEENS!

Tab r la Solca.. . 10 zile de distrac ie la munte.. . Dup ce vreme de trei zile am umblat de nebuni prin “ora ” i am v zut “faimosul” centru i “nenum ratele” terase, ne-am hot rât – în sfâr it s urc mun... munte. Cu rucsaci în spate i cu “mult ” energie dup “somnul” din noaptea anterioar , ne facem curaj (o parte din noi) i . . . la drum!!

Peripe ii au fost muuulte, c doar sta era i scopul: o c l torie pe care s nu o uit m prea repede…Fiecare a avut parte de câte o micaventur ….Unii au c zut, al ii i-au rupt papucii, al ii au ajuns acascoco a i de greutatea bagajelor c rate în spate…Dar nim nui nu i-a p rut r u c a încercat ( i a reu it…) s înving muntele în aceastprovocare.

Muntele poate oferi atâta lini te, atâta frumuse e …Totul e s tiis le g se ti… i pentru acest lucru trebuie neap rat s faci un popas de câteva zile la munte. Eu nu pot decât s - i urez succes i s ai parte de cea mai frumoas experien pe care un om ar putea s o tr iasc .

Anamaria STRU & Andreia PINTILEI, Suceava

Ne da i ori nu ne da i...

... erve ele? Da, tiu c nu e Cr ciunul i nici nu merg cu colinda, dar pe zi ce trece rug mintea aceasta st pe buzele tuturor. De ce?! Pentru c acestea lipsesc cu des vâr ire în zon . Lu m masa de trei ori pe zi (de mâncare nu spun nimic!) i nici urm de erve ele pe mese. Bine...nici ap nu g sim, dar tim i în elegem motivul: nu este ap

potabil din cauza ploilor din ultima vreme. Dar de ce nu primim erve ele?! M îndoiesc ctot ploile ar fi de vin ... Nici m car fa a de mas nu o putem folosi c ci e... mu ama. i nici hainele nu ne îndur m s le murd rim. Totu i...

SFAT: oriunde mergi ia cu tine un bax de erve ele.

Andreia PINTILEI, Suceava

24

Daniel URSAN

Sun frumos, nu?

Nu am ajuns de mult timp în acest tab r i deja am început s auzim unele , s le zicem perle ale prietenilor no tri.Voi încerca s spicuiesc câteva dintre ele:

Banc: “Cic mergea un oricel ... tâgâdâm, tâgâdâm, tâgâdâm, ... i dup el o pisic ...miau…miau…miau”

“M , era o tip <suparat pe via a ei.>” La masa de prânz , având în fa o ciorb PIPERAT r u: “Îmi dai te rog piperul, eu mai vreau!”

“Cu prima ocazie te fac pachet i te trimit acas cu primul autobuz.” “Disear ne culc m devreme, pe la dou far un sfert” “Bunica are acas dou vaci i cu m tu ’mea trei” Culme: “S mori c lcat de o ma in în Solca” “Gabi abia încerca sa-i fac autoportretul Giorgianei ” “Vezi ca ai fund pe p r !” “Mam , ce unicorn mi-am f cut...!”“Vlad e cu tricou i pantaloni cu mânec scurt ”

Culese de noi

…Ce te-a …, ce te-a …

Pân n-a mai… Nimeni nu te-ar… Cum te-a … eu.

Hai s ne…! Ne vede lumea!

Pân’ ne vede Noi ne-am i…!

Oameni buni… Când m-am înfipt în el… Da’ , când m-am înfipt în el…

Poza a fost facut la întoarcerea de la Pietrele Muierii. in îns s v spun ca nu am ales acest postur dintr-o

pl cere plantofil ci din simpla dorin de inedit. Dar e bun !!!!!! … Nu?

25

Totul s-a întâmplat la Solca

Solca...poate mul i tiu c Solca are titulatura de ora , numai c mie mi s-a p rut ceva între comun i sat. De ce spun asta? Poate pentru c acest "ora ", cum este el denumit, este lipsit de magazine unde chiar sa g se ti aproape orice, ma inile au fost înlocuite de c ru e trase de cai, parcaici timpul nu ar merge înainte, ci înapoi. Oamenii sunt extraordinar de simpli, ducând un trai obi nuit,luxul lipsind cu des vâr ire. Drept s spun nici nu m a teptam ca la poalele muntelui s se afle o metropol , dar aici parc m-a întoarce pe vremea lui Mo Ion Roat .

Un coleg de al nostru chiar a zis o glum mai mult decât inspirat : "care este culmea culmilor la Solca? S mori c lcat de o ma in !”

De i totul aici este tipic ruralit ii, peisajul este absolut superb. Am descoperit c în Solca natura a fost o adev rat artist creând adev rate opere de art , cum sunt p durile imense ce parc ar fi str jeri ai ora ului, mun ii falnici i impun tori care î i acapareaz aten ia i imaginea lor persist mult in mintea ta i in general tot ceea ce ine de mediu înconjur tor în acest ora , care parc ar fi uitat de lume i timp, este mirific.

Am avut prilejul s vizit m i o m n stire, dar care p rea mai mult un castel medieval sau o poart c tre p durea cea ve nic verde i misterioas . Totul era superb, interiorul m n stirii fiind plin de imagini ale sfin ilor, ale lui Iisus i ale Maicii Maria. Toata lumea p rea foarte încântat , am f cutfotografii i priveam tot ce ne înconjura cu ni te ochi mari, având dorin a s observ m i cel mai mic detaliu pentru a ne minuna de frumuse ea lui. Îns atunci când am ie it din biseric am fost intr-un mod nepl cut surprin i deoarece cel care ne-a ajutat sa intr m in biseric ne-a cerut bani pentru faptul c am vizitat-o. Am aflat cu timpul c in via foarte multe se bazeaz pe bani, dar credeam c religia este ceva pur, care nu depinde de condi iile sociale. Nu credeam c pentru a aduce un omagiu credin eiîn sfânt trebuie sa pl te ti. În eleg s faci unele dona ii bisericii, dar asta depinde de tine i de puterea ta de a d rui, nu î i este impus. De i pe moment am r mas blocat i eram extraordinar de înfuriat ,pân la urm m-am lini tit, observând c indiferent de starea mea de spirit lucrurile nu se vor schimba.

Ne-am întors dup aceast “experien de via ”(dac o pot numi a a) în camere. Acestea sunt destul de curate. Chiar dac paturile i pernele sunt cam tari am reu it sa ne conform m situa iei i s nu ne plângem pentru c nu ne a teptam ca aici sa fie un hotel de 5 stele. Mâncarea a fost bun ,

un mic exces de piper i ardei iute la început, apoi o lips total de sare, dar pân la urm to i ne-am obi nuit cu gusturile buc tarului i ne-am potolit foamea.

De i am fost primi i cu bra ele deschise de aproape toat lumea, au existat i ni te personaje care s-au bucurat s ne chinuie pu in, mai ales pe noi fetele. Cine erau ace tia? P i baschetbali tii care veniser aici într-un fel de cantonament. Nou ni s-a p rut c f ceau mai mult parada modei, considerând holurile centrului de plasament pasarele, defilând fie la bustul gol sau de ce nu chiar nud! Toate acestea m-au f cut s îmi pun o întrebare: ce nu face omul ca s ias in eviden ?

Întotdeauna am respectat munca altora ,dar ace ti b ie i erau de-a dreptul sacrifica i.Depuneau un efort , atât intelectual cât i fizic, enorm alergând i aruncând mingea la co . A a cnoi(fetele),am fost foarte aspru certate deoarece nu îi l sam s doarm . Din p cate nu noi eram cele prost crescute pentru c volumul vocii noastre se apropia de mute, cred c mai degrab ei erau u orirascibili. P i cred i eu, dac se trezeau la 7:30 diminea a ascultând manele! Cred c de aia se idezbr cau ei a a de des: ”Sup rarea când îmi vine rup c ma a de pe mine!”

Dar hai s îi l s m pe bie ii b ie i, pentru c sunt surmena i de atât efort cît depun, cu greu g sesc t ria s ne ia de fiecare dat când ne vad în râs i s fac poante al c ror rost i sens nici m car ei nu îl în eleg, dar apoi noi, i sa mul umim celor care ne-au ajutat s ajungem la Solca i sa tr im aceste clipe, care de i pe moment te înfurie în viitor te vor binedispune, transformându-se in ni te amintiri mai mult decât frumoase. De asemenea mul umim doamnelor profesoare care au avut mult ,mult r bdare, atât de necesar pentru a ne în elege.

Nu vom uita niciodat experien a numit : "Tab ra de informatic , Solca 1-10 august 2002."

Sidonia COJENEL

26

Sporturile Si utilitatea lor

Zi de zi observ m c oamenii sunt afecta i de rutin i în programul lor nu mai este loc pentru activit i sportive. Sporturile au fost înlocuite încet-încet de alte tipuri de activit irecreative (ex.: privitul la televizor, ascultatul muzicii, folosirea calculatorului), continua dezvoltare a tehnologiei oferind noi i noi moduri de a- i petrece timpul liber. Cu toate acestea trebuie s ne reamintim c lipsa exerci iului fizic i sedentarismul nu conduc la ceva bun, ci sunt în detrimentul s n t ii noastre, ceea ce nu este de neglijat. Este bine cunoscut faptul c practicarea sporturilor ofer ansa de a avea un corp s n tos, frumos iîn acela i timp prin efort fizic se elimin stresul i se relaxeaz mintea. De asemenea un sportiv este un i om disciplinat. Deoarece tinerii sunt viitorul civiliza iei, este bine s li se inoculeze de mici ideea c practicarea sporturilor aduce cu sine numai beneficii i pe m surce cresc s li se explice acest lucru mai detaliat. Din p cate, orele de educa ie fizic , fiind cele mai importante, dac nu singurele care se ocupau cu propagarea ideii c “sportul înseamns n tate”, au un aport din ce în ce mai mic în aceast privin , deoarece elevii sunt l sa i sfac ceea ce vor ei sau chiar s plece acas . Acest lucru este foarte îngrijor tor, pierzându-se din vedere un aspect foarte important i anume c s n tatea este pe primul loc. Este p cat cse apeleaz la sport doar pentru a remedia probleme de s n tate i nu pentru a le preveni. De exemplu sporturile sunt o eficien foarte mare în combaterea alcoolului, fumatului idrogurilor i totodat feresc de îngr are, arzând celulele în plus, ceea ce scade riscul apari iei artritei i a producerii infarctului miocard. De aceea, nu v l sa i cuprin i de sedentarism sau pur i simplu de lene, ci încerca i sduce i o via cât mai curat i s con tientiza i întotdeauna c sportul înseamn s n tate.

Artele mar iale

Mul i oameni au o idee gre it despre totalitatea sporturilor ce poart numele de arte mar iale, o mare contribu ie la acest lucru având-o televiziunea. Artele mar iale nu reprezint un mod de a face r u altora ci o modalitate de a- idescoperi abilit ile i de a te cunoa te mai bine. Prin practicarea acestui sport se obtine disciplin interioar i în acela i timp respect de sine i pentru cei din jur. Îns nu v l sa iam gi i de ideea c dup câteva cursuri ve i dobândi aceste calit i, ci doar prin antrenamente asidue f cute cu pasiune i temeinic. Artele mar iale au i multe beneficii fizice, spre exemplu o mobilitate mai mare a încheieturilor i flexibilitate a musculaturii ceea ce scade riscul accidentelor musculare. De asemenea ajut sistemul circulator i respirator s func ioneze corect i m resc rezisten a la efort fizic. Deci re ine i faptul c într-o perioad scurt de timp nu se poate înv a corect acest sport ci doar superficial, iar dac dori i s cunoa te i cu adev rat trebuie s dispune i de multr bdare, timp i pasiune.

tefan BUGA, Gura Humorului

27

Cred c v-ar interesa s citi i despre...

Acustic într-un pahar cu vin: Frederich II, rege al Prusiei (1740-1786) supranumit Frederic cel Mare facuse o adevarat pasiune din luarea în derâdere a unei anumite laturi a tiin ei inv a ilor s i. Vizitând odat Academia de tiin e, i-a întrebat pe cei prezen i: “-Domnilor, sunt în fa a unei dileme.Un pahar plin cu ampanie are un sunet mai cristalin decât unul umplut cu vin sau

nu ?... Domniile voastre ce spun ? ”În numele academicienilor a îndr znit s r spund un b trân orientalist : “-Maiestate, membrii Academiei regale de tiin e nu v pot r spunde, deoarece salariile lor sunt foarte mici i nu- i pot permite efectuarea unor astfel de experien e costisitoare ! ”

Pre ul unei c r i...: Între multiplele sale activit i, Benjamin Franklin deschisese i o libr rie.Într-o zi un client intr în libr rie i cere o anumit carte rar .Vâny toarea o g si i i-o d du.

“-Cât cost ?” întreb clientul. “-Un dolar”- r spunse vânz toarea.Clentul crezând c va ob ine un pre mai mic

daca va vorbi cu proprietarul, o rug pe vânz toare s -l cheme. Dar Franklin îi ceru un dolar i jum tate.Dezorientat clientul spuse : “-Dar vânz toarea mi-a cerut un dolar!” “-Da, dar cum m-a i deranjat i pe mine, proprietarul, v cer un dolar ijum tate.”Clientul insist s pl teasc pre ul cerut de vânz toare, deoarece inea mult s aib cartea aceea. Dar Franklin îi r spunse : “-Dumneata pl testi doi dolari dac vrei cartea.” “-Dar acum o clip n-a i spus un dolar ijum tate? ” “-Da, dar dumneata mi-ai r pit timpul meu pre ios i cum tii c noi americanii avem dictonulâ <timul cost bani>, imi vei da doi dolari! ”Buim cit, clientul num r doi dolari i fugi din libr riecu cartea sub bra , ca s nu mai aud alte ra ionamente originale din partea acelui librar sui generis.

Eclipsa...: Datorit îndelungatelor preparative necesare toaletei, familia unui conte sose te la observatorul astronomic dup ce eclipsa de Soare se terminase. Contesa exclam surâz toare : “Nu-i nimic! Domnul Arago este atât de amabil încât va repeta eclipsa i pentru noi.”.”Desigur doamn contes . Este o mare cinste pentru mine s vrev d peste 84 de ani”, se înclin politicos celebrul fizician.

28

Visul lui Franklin : Observând. cum o musc , ce se înecase într-un pahar cu vin, î irevenise dup ce se uscase la soare, Franklin a scris unui prieten c , dorind s vad cum va fi în America peste 100 de ani, s-ar gândi s se bage cu mai mul i prieteni într-un butoi cu vin de Madera de unde s fie scos peste 100 de ani i readus la via de razele soarelui din patria sa.

La ce serve te...: Un sceptic, privind un balon aerostatic îl intreab pe inventatorul paratr snetului: “-La ce poate servi aceast juc rie inutil ?!”Iar Franlklin îi r spunse: “La ce serve te un prunc abia n scut”

Singurul pe lume : La un examen, Immanuel Kant îi puse unui student ambi ios, care r spunsese destul de bine pân atunci, întrebarea: “-Ai ti s -mi spui, tinere, care e adev rata cauy a aurorelor boreale?”Stânjenit de faptul c nu tia, studentul îi r spunse cu fraza stereotip : “-Crede i-m c am tiut acas , dar acum am uitat.” “-Mare p cat!” – r spunse ironic Kant. “Mare p cgat s ui i, dat fiind c ai fi fost singurul pe lume care s tie asemenea lucru!”

Ce anume citesc ? : În cabinetul de lucru al fizicianului Antoine Bequerel (1788-1878) a dat busna unul din servitorii s i. “-Domnule, în bibliojteca dumneavoastr au intrat ho ii!”Ridicând ochii de pe manuscrisul s u, savantul a întrebat:

“- i ce anume citesc?”

Sunt trei solu ii ...: Renumitul matematician italian Ulisse Dini (1845-1918), pe vremea când era student, a fost întrebat, de unul din profesorii s i, câte solutii cunoa te în leg tur cu o extrem de dificil problem de calcul. “-Sunt trei solu ii”, r spunse Dini. “-Eu tiu doar dou ”,spuse examinatorul. “-Bineîn eles”, ripost Dini, “deoarece a treia îmi apar ine i înc n-am comunicat-o”

E un geniu!: Când Einstein nu- i cucerise înc celebritatea, un ziarista întrebat-o pe doamna Einstein ce crede despre so ul ei.

”E un geniu!” , a r spuns so ia savantului. ” tie s fac absolut totul, în afar de bani.”

C t lin Iacobe Vlad Iordache

29

TAB RA DE INFORMATICSOLCA 1-10 AUGUST 2002

NR.CRT. NUMELE SI PRENUMELE

LOCALITATEA

Echipa 1 1. Adrian Tumurug Suceava 2. Daniel Ursan Suceava 3. Anca Tane Gura Humorului 4. Ana Maria Turculet Gura Humorului 5. Camelia Solca 6. Livia Solca

Echipa 2 7. Georgiana Caltais Suceava 8. Gabi Hri cu Suceava 9. Alexandra Moscaliuc Suceava 10. Ionela Chir Suceava 11. C t lin Rossi Solca 12. Alexandru Khelj Solca

Echipa 3 13. Ana Maria Stru Suceava 14. Andreea Pintiliei Suceava 15. tefan Buga Gura Humorului 16. Costel Sihlanic Gura Humorului 17. Adriana Flutur Solca 18. Silvia Ciobâc Solca

Echipa 4 19. Sidonia Cojenel Suceava 20. Ciprian Pînzariu Suceava 21. Mihai Andrei Suceava 22. Dana Chius Gura Humorului 23. Alexandra Florea Solca 24. Monica Petriuc Solca

Echipa 5 25. Silviu Niculita Suceava 26. Lucian Pînzariu Suceava 27. Sergiu Hojbota Gura Humorului 28. Flutur Andrei Gura Humorului 29. Gabriela Coltuneac Solca

Echipa 6 30. C t lin Iacobet Suceava 31. Cristi Persic Suceava 32. Adrian Patra Gura Humorului 33. Florin Sofian Gura Humorului 34. Ciprian Scutar Suceava 35. Vlad Iordache Suceava

Coordonatori:Prof. Mihaela Morar Prof. Corina Mocanu

Inginer de sistem: Dumitru Danile