> u w t [

R bjbj 4 J % % % % % % 9 9 9 8 q | \ 9 8 I I " k k k F F F [8 ]8 ]8 ]8 ]8 ]8 ]8 $ : >= j 8 % F F F F F 8 % % k k 8 F % k % k [8 F [8 6 ;2 4 k l}a 9 : 3 G8 8 0 8 73 = : = 8 4 = % 4 h F F F F F F F 8 8 . F F F 8 F F F F = F F F F F F F F F

: CUNOASTERE SI ADEVAR

Sursele si formele cunoasterii

Prin opinie se intelege o propozitie prin care exprimam o cunostinta.

Ex. Acest mar e rosu folosim simturile

Eu gandesc folosim ratiunea

In aceste exemple ne folosim de simturi si ratiune, deci ele sunt sursa cunoasterii.

Valoarea de adevar a unei opinii e determinata de sursa din care provine. Despre adevar se poate spune ca isi afla sursa in simturi sau ratiune, in schimb cunoasterea nu se poate afirma decat daca se petrece in experienta (empirica sau rationala)

Rezulta 2 forme de cunoastere:

cunoasterea lucrurilor (prin simturi)

cunoastem adevaruri (prin ratiune)

DESCARTES

Respinge intemeierea adevarului opiniilor pe cale senzoriala, pentru ca lumea externa e in continua schimbare, astfel toate calitatile ce tin de gust, miros, vaz, auz sunt schimbate, si deci ne inseala (exemplul cu ceara care isi modifica forma, mirosul, culoarea)

Incearca sa ajunga la adevar prin indoiala metodica care e diferita de cea sceptica (aceasta suspenda judecata) - el va incepe sa se indoiasca de tot, incepand cu propriile-i ganduri, dar gandind ca totul e fals, ajunge la concluzia ca pentru a gandi, el trebuie sa existe: gandesc deci exist -> primul principiul al filosofiei (carteziene).

Sinteza:

- se indoieste de tot ce a invatat din carti

- se indoieste de ce a invatat de la altii

- se indoieste de propriile-i experiente sensibile

- se indoieste de tot rezulta ca exista ceva care face acest lucru eu ca subiect care cugeta

Descartes opereaza cu indoiala metodica si ajunge la formula: indoiala-gandire-existenta, deci de acum incolo va trebui sa stabileasca care idei respecta regula claritatii si a distinctiei (care certifica adevarul):

- o idee este clara daca intregul ei continut e perfect accesibil gandirii

- o idee este distincta daca e delimitata de celelalte cunostinte, adica ideii clare nu-i atribui nimic din ceea ce nu-i apartine

Ajungem la ideea ca toate lucrurile pe care le concepem clar si distinct sunt adevarate claritatea si distinctia sunt criterii ale adevarului. De unde provin aceste idei clare si distincte ? Sunt innascute, spune Descartes astfel, adevarul presupune descoperirea prin ratiune a evidentei ideilor innascute aflate in ratiune.

Ideea de D-zeu e la fel, o idee innascuta, sadita in noi de D-zeu.

LOCKE

Cunoasterea provine din experienta, ideile provin din 2 surse: senzatia si reflectia

Nu exista idei innascute ca la Descartes, la nastere mintea noastra e tabula rasa, astfel ideile provin din experienta si au doua izvoare: senzatia si reflectia

obiectul senzatiei e primul izvor al ideilor

obiectul senzatiei corpurile externe

facultatea care procura ob. senzatiei simturile care comunica cu intelectul

mecanismul formarii ideilor simturile care vin in contact cu ideile externe si produc senzatiile (culoare, gust, temperatura)

procesele mintii

obiectul reflectiei procesele cognitive

facultate perceptiei mintea

mecanismul perceptiei mintea care realizeaza inferente asupra proceselor sale -> idei care privesc perceptia, gandirea, indoiala, credinta

Dupa Locke nu exista idei innascute si nici principii imuabile, innascuta e numai facultatea cunoasterii. Cunoasterea veritabila e aceea prin senzatii, ea presupune un raport nemijlocit intre simturi si obiectele exterioare, daca un lucru lipseste simturilor nu putem avea nici o parere asupra lui.

Reflectia percepe procesele launtrice ale mintii noastre cand se indreapta asupra ideilor pe care le-am dobandit prin senzatii. Reflectia e complementara senzatiei, e un fel de simt intern si nu se produce independent de senzatie.

La adevar ajungem numai prin unitatea senzatiei cu reflectia, pentru a deveni cunostinta, datul senzorial trebuie prelucrat intelectual.

RUSSELL

E nemultumit de faptul ca logica traditionala opereaza in mod restrictiv cu termenul toate. Punctul lui de vedere e ca lumea e compusa din existente singulare, ireductibile una la alta, nu exista un intreg al tuturor lucrurilor, exista doar existente singulare, pe care le numeste atomic facts. Acesti atomi logici sunt elementele cele mai simple ale experientei. Fixate in propozitii, aceste fapte atomare dau nastere propozitiilor atomare atomic propositions.

El propune trecerea de la veche logica, la logica atomara.

Propozitiile moleculare molecular propositions sunt rezultatul reunirii propozitiilor atomare cu ajutorul constructelor logice.

Intrucat nu putem vorbi de intreguri (toate), orice enunt trebuie redus la elementele lui de maxima simplitate si anume la enunturi atomare si moleculare.

Russell vrea sa instituie un limbaj logic potrivit caruia pentru orice obiect simplu sa nu existe decat un singur si acelasi cuvant care sa desemneze obiectul (Briciul lui Ockham)

Considera ca exista 2 forme de cunoastere: a lucrurilor si a adevarurilor

lucru = date senzoriale, amintiri, ganduri, acesta cunoastere a lucrurilor e una care consta in experienta nemijlocita - cand esti constient de datele senzoriale cunosti nemijlocit

lucru = obiect fizic sau mintea altor oameni cunoasterea acestora e una prin descriere si depaseste limitele experientei - a cunoaste un obiect pp a numi o clasa de proprietati care individualizeaza acel obiect

descriptia nehotarata cand vorbesc de cineva in genere si-l descriu fara sa-l numesc

descriptia hotarata cand vorbesc de cineva anume, de Heidegger de exemplu

cunoasterea adevarurilor e una a principiilor generale, a legilor gandirii (princ. identitatii, noncontradictiei, tertului exclus)

cunoasterea adevarului e apriori

Adevaruri apriori si aposteriori

KANT

Propozitiile sau judecatile pot fi aranjate in mai multe moduri:

7+5 = 12

Nici un celibatar nu e casatorit

Acest mar e rosu

Propozitiile a) si c) transmit informatii noi sunt sintetice, propozitia b) doar expliciteaza cee ce era cuprins in intelesul cuvintelor continute in propozitie.

Propozitiile a) este sintetic apriori, b) este analitica (apriori) si propozitia c) este sintetic a posteriori.

Propozitiile sintetic apriori sunt cele mai importante deoarece:

- fiind sintetice exprima cunostinte noi

- fiind apriori exprima cunostinte sigure

Filosofia moderna de dinainte de Kant era obedata de ideea stiintei si se intreaba daca e ea cu putinta. Kant va porni de la aceeasi idee, dar el se intreaba cum e ea cu putinta, incercand sa-i afle conditiile de posibilitate.

La baza oricarei stiinte stau adevaruri prime: acelea ale experientei. Kant se intreaba: oare nu exista si adevaruri care preced experienta ? exista astfel de adevaruri (apriori) care intemeiaza experienta, dar care sunt independente de orice experienta.

Orice cunoastere incepe cu experienta, dar asta nu inseamna ca orice cunoastere provine doar din experienta.

Din perspectiva cunoasterii, omul e inzestrat cu 3 instrumente:

sensibilitatea (materia cunoasterii) contine adevaruri apriori: intuitiile spatiului si timpului

intelectul (forma cunoasterii) are forme apriori numite categorii (12) cele mai importante sunt substanta si cauzalitatea

ratiunea poseda 3 adevaruri apriori numite idei: D-zeu, libertatea si nemurirea sufletului; ratiune ofera cunostinte, dar ele nu sunt certe pentru ca ii lipseste materia (intuitiile sensibilitatii)

sensibilitatea e materia, intelectul e forma, iar din sinteza lor iau nastere cunostintele

1,2,3 sunt adevaruri apriori si sunt diferite de cele empirice, aposteriori

O cunostinta apriori este gandita cu necesitatea ei, e universala la modul absolut. Daca aceste intuitii apriori nu provin din experienta, atunci ele sunt produsul propriu al spiritului nostru, dar ele se manifesta in experienta, deci intuitiile apriori sunt conditiile de posibilitate prin care cunoastem.

Cunoasterea aposteriri provine din experienta si valoarea ei e doar relativa.

Dupa ce a aflat ca la baza cunoasterii exista adevaruri apriori, Kant urmareste mecanismul functionarii lor in ceea ce priveste constituirea stiintei.

Cuplul apriori aposteriori certifica existenta stiintei, iar cuplul analitic sintetic explica mecanismul functionarii stiintei.

Cum sunt posibile judecatile sintetic apriori ? e nevoie de o distinctie intre cunostinta si judecata.

- o cunostinta e o judecata sau un raport dintre un predicat si un subiect, forma oricarei cunostinte devine: S este P (judecatile sintetice)

- daca orice cunostinta e o judecata, e adevarat ca si orice judecata e o cunostinta ? Nu

Kant introduce cuplul cunostinta-judecata. Exista judecati care nu sunt cunoastinte cele analitice.

Judecata sintetica predicatul P nu apartine cu necesitate sferei subiectului S, predicatul se adauga lui S, marind sfera lui S

Judecata analitica predicatul P apartine cu necesitate lui S, fiind cuprins in sfera lui S

Avem judecati sintetice apriori in stiinta, le avem si in metafizica ? Nu

Teorii ale adevarului

Teoria adevarului corespondenta

vine de la Aristotel, in Metafizica el spune ca intre enunturi si starea de fapt trebuie sa existe o corespondenta

Toma Daquino va reformula spunand: adevarul e adecvarea dintre lucru si intelect

Teoria adevarului coerenta

adevarul desemneaza concordanta reciproca a ideilor

o propozitie este adevarata atunci cand din punct de vedere formal, elementele care o alcatuiesc nu sunt contradictorii, si, propozitia nu trebuie sa intre in contradictie nici cu sistemul de enunturi din care face parte

propozitiile luate in mod izolat nu pot avea valoare de adevar

Teoria pragmatica (adevarul utilitate)

adevarul e asimilat utilitatii si eficientei (Pierce, James)

o idee e utila pentru ca e adevarata, si e adevrata pentru ca e utila

Thoma Daquino

preia de la Aristotel teoria adevarului corespondenta

Thoma situeaza existenta lucrurilor intre inteligenta creatoare D-zeu si inteligenta umana

Lucrurile nu detin un adevar in sine ci conceptiile despre ele sunt sau nu adevarate

inteligenta umana e cea care atribuie un mod de a fi unei realitati

acest mar e rosu e adevarata daca realitatea cunoscuta prin inteligenta si nu prin simturi, are printre obiectele sale pe acelea care intrunesc proprietatea de a fi mar si rosu.

LEHRER

stabileste valoarea unei opinii raportand-o la un sistem de opinii deja acceptat (sistem al acceptarii)

exista situatii cand corespondenta nu se poate aplica: pentru enunturile despre probabilitati sau despre trecut

adevarul unei opinii depinde de relatia logica a acesteia cu alte opinii: cand relatia este consistenta, opiniile sunt adevarate

conditia necesara pentru ca anumite opinii sa formeze un sistem este aceea de a oferi o imagine completa a lumii

opiniile adevarate sunt acelea care fac parte dintr-o abordare totalizatoare a realitatii

Lehrer merge pe ideea de acceptare si intemeiere: el inlocuieste opinia cu acceptarea un enunt reprezinta o cunostinta numai daca e acceptat

acceptarile formeaza un sistem al acceptarii care e mereu in schimbare, o noua informatie e acceptata in functie de relatia de coerenta pe care o are cu sistemul

scopul sistemului acceptarii e acela de a obtine adevarul si de a inlatura eroarea

un alt criteriul al coerentei este jocul intemeierii intre un proponent si un sceptic asupra acceptarii sau neacceptarii unei opinii:

proponentul e cel care evalueaza enunturi pe baza unui sistem dat

scepticul e cel care formuleaza obiectii la enunturile proponentului

Intemeierea pe care o capata opiniile la sfarsitul acestui joc e numita de Lehrer justificare nedezmintita cunostinta e o opinie care nu a fost infirmata (dezmintita)

JAMES

claritatea si distinctia ideilor sunt doar concepte goale pentru viata cotidiana

calitatea de adevar a unei opinii sau credinte consta in statul ei de regula de actiune

ideile au o functie pragmatica, adica ele orienteaza o anumita actiune catre succesul acesteia

o idee nu e adevarata independent de experienta

adevarul este urmarea testarii unei idei in experienta

ideea in sine nu e adevarata, ea devine adevarata si este facuta adevarata de fapte dupa ce e verificata

adevarul nu mai e o valoare a ratiunii ci o valoare a existentei

adevarul trebuie sa fie util: ce valoare are adevarul in bani gheata ?

adevarate sunt doar ideile pe care: le putem asimila, le putem valida, le putem verifica

Adevar si eroare

SPINOZA

In Etica Spinoza spune: in natura nimic nu e contingent, ci toate sunt determinate sa existe si sa actioneze intr-un anumit fel din necesitatea naturii lui D-zeu

Pentru Spinoza calea spre libertate trece prin folosirea optima a puterilor intelectuale, deci, de unde eroarea intr-un univers perfect aflat sub garantia lui D-zeu ?

Distinge 3 niveluri ale cunosterii:

cunosterea imaginativa e nivelul de cunoastere al experientei vagi, sufletul isi imagineaza lucrurile nu le percepe, eroarea provine din lipsa de cunoastere, avem concepte confuze si partiale ale lucrurilor

cunoasterea prin idei adecvate este cunoasterea rationala, la acest nivel se dezvolta cunoasterea stiintifica. Avem aici ideile adecvate ale lucrurilor, ele alcatuiesc baza necesara constituirii nivelului 3 al cunoasterii. O idee adecvata e o idee adevarata, e logic adevarata, iar negarea ei genereaza contradictie.

cunoasterea intuitiva patrunde dintr-o singura privire in esenta lucrului, descifram necesitatea divina in chiar realitatea lucrurilor. Aceasta cunoastere este dragostea rationala pentru D-zeu percepand legaturile necesare dintre toate lucrurile. Cu cat intelegem mai bine lucrurile particulare cu atat il intelegem mai bine pe D-zeu.

POPPER

Stiinta nu are nimic in comun cu goana dupa certitudine, ea cauta doar sa descopere greseala pentru a putea invata din ea. In istoria stiintei aflam teorii stiintifice spectaculoase la un moment dat, ca mai apoi sa fie respinse de alte teorii mai complexe, si acestea la randul lor vor fi negate.

Nu putem fi siguri niciodata de adevarul unei teorii, suntem siguri numai de falsitatea ei in momentul in care e respinsa de un test stiintific. O asemenea conceptie asupra cunoasterii stiintifice o numeste Popper failibilista. Pentru un failibilist nu exista criterii ultime ale adevarului.

Orice ipoteza stiintifica e supusa criteriului verificabilitatii, cata vreme datele experiementale sunt de acord cu ipoteza, o putem considera provizoriu ca fiind adevarata.

Celebrul exemplu cu lebedele albe.

Cu cat rezista mai mult testelorde infirmare cu atat o ipoteza e mai bine acceptata, dar ea nu e definitiv adevarata, eventual o putem accepta ca fiind definitiv falsa (ca in cazul ex cu lebedele care sunt toate albe)

Schema popperiana a cunoasterii: P1-TT-EE-P2

P1 problema mama

TT tentativa teoretica

EE eliminarea erorilor

P2 problema fiica

Plecand de la problema mama, incercam o tentativa teoretica de explicare a P1, prilej pentru a elimina erorile EE prin intermediul testelor critice si in final ajungem la P2, mai complexa decat P1. Daca masuram distanta dintre P1 si P2 vom sti daca am inregistrat un progres in cunoastere.

Adevar si limbaj

Prin conceptia clasica a adevarului corespondenta se considera ca valorile de adevar nu sunt in lucruri ci apartin judecatilor despre ele -> adevarul si falsitatea sunt inerente limbajului care descrie realitatea.

Care e raportul dintre limbaj si realitate ?

Reuseste limbajul sa redea realitatea adecvat ?

E realitatea deformata de structurile limbajului ?

PLATON

In dialogul Cratylos, Socrate expune trei teorii despre originea numelor si a relatiei dintre nume si lucrurile denumite. Conceptia lui:

1. Hermogenes (personaj din Cratylos) e aceea ca intre nume si lucrul numit exista o relatie stabilita conventional de catre comunitatea care foloseste limbajul respectiv -> perspectiva conventionalista (adepti: Protagoras, Gorgias, iar in sec. XX de Pierre Duhem si Henri Poincare)

2. Pe de alta parte Cratylos considera ca intre nume si lucru exista o corespondenta de natura (numele exprima esenta lucrului), pentru ca fiecare sunet si silaba constituie o reproducere fonica a structurii ontice, reale a lucrului -> ipoteza naturalista

3. Pentru Socrate, care expune teoria platoniciana, legatura dintre lucru si nume nu e o obisnuinta sau o deprindere, ci ea consta in reprezentare; numele este o imagine a lucrului. Dincolo de lumea simturilor, Ideile detin o existenta in sine. Numele fiecareui lucru este dat de un legiuitor de origine mitica dupa modelul: Ideea in sine a acelui lucru. Cunoasterea numelui, a limbii e o stiinta autentica penru ca are ca obiect Ideea in sine.

WITTGENSTEIN

intre limbaj si lume exista o relatie interna de reprezentare: structura faptelor este similara structurii propozitiilor

lumea e doar aceea care poate fi exprimata printr-un limbaj logic, si astfel ea e ordonata conform legilor logice

limbajul e format din propozitii logice

intre fapte si propozitii exista o relatie picturala: propozitia e o imagine a realitatii, descrie realitate prin imagini; in masura in care aceasta reprezentare este adecvata, propozitia este adevarata

problemele metafizice, etice, estetice, care nu pot fi formalizate in propozitii de forma pvq, p&q etc. nu exista, sunt pseudoprobleme

TARSKI

isi demonstreaza teoria asupra limbajului demonstrand paradoxul mincinosului: un cretan spune toti cretanii sunt mincinosi

daca propozitia ar fi A, atunci e adevarat ca a mintit

daca e F, atunci a spus o minciuna falsa, ~~p p adica un adevar

falsa problema consta dupa Tarski, in faptul ca in aceeasi limba naturala formulam atat enuntul cat si valorile ei de adevar

autoreferentialitatea (propr. enuntului de a-si afirma propria valoare de adevar) produce paradoxuri sau antinomii semantice

pentru a evita formularea unor astfel de paradoxuri trebuie sa deosebim intre un limbaj obiect si un metalimbaj

in limbajul obiect vor fi enunturi despre obiecte zapada este alba, cretanii sunt mincinosi

in metalimbaj (limbajul despre un anumit limbaj) contine limbajul-obiect ca parte a sa, aici vom avea enuntul

in metalimbaj enuntul zapada este alba devine Propozitia este adevarata daca si numai daca zapada este alba

paradoxul initial se transforma in Propozitia este adevarata daca si numai daca toti cretanii sunt mincinosi

Limbaj si interpretare

NIETZSCHE

viata e constituita din evaluari si aparente

fictiunea asigura cadrul in care viata se poate afirma prin jocul gratiut al inventiilor spiritului

nu exista fapte ci numai interpretari, intre adevar si aparenta nu exista deosebire de valoare, ambele trebuie intelese ca perspective de a privi viata

cautarea absurda a unui adevar unic si etern propusa de ceilalti filosofi este opusa vointei de viata, la fel mecanicismul cauza-efect e o nerozie cauza si efectul sunt la randul lor notiuni fictive, eu rol doar in comunicare

perspectivismul valorifica interpretarea si aparenta ca elemente fundamentale vietii si demitizeaza ideile de Adevar, D-zeu, Bine

sursa acestor mituri e limbajul prin confundarea functiilor gramaticale cu structurile realitatii, aceste cuvinte sunt tratate de parca ar avea un referent in realitate

o solutie ar fi considerarea limbajului ca fictiune, conventie pentru desemnare, comunicare si nu pentru explicatie

PAGE

PAGE 1

5

6

7

# $ m

9 zzozodXdMd h? u h

OJ QJ h? u h

5

OJ QJ h? u h

OJ QJ h? u h;@ OJ QJ h? u h

@ OJ QJ h? u OJ QJ h? u h>M 6

OJ QJ h? u h>M OJ QJ h? u h2 OJ QJ h? u h 2 OJ QJ h? u h? u OJ QJ h? u hU OJ QJ h? u h 5

OJ QJ h? u hU 5

OJ QJ h? u h OJ QJ h? u hgj 5

OJ QJ

6

7

}

$

:

`

%

P

$

& F d a$ gd? u

$ d a$ gd? u

$ d a$ gd? u

-

! " C E v w }qh]]R h? u h OJ QJ h? u hwh OJ QJ h: 5

OJ QJ h? u hfg 5

OJ QJ h? u hwh 5

OJ QJ h: OJ QJ hg OJ QJ hUS OJ QJ hAC OJ QJ h? u hht OJ QJ h? u h> 6

OJ QJ h? u h> OJ QJ h? u OJ QJ h? u hAC OJ QJ h? u h7Md 6

OJ QJ h? u h7Md OJ QJ h? u hym OJ QJ ! v E l ; M w " M 4

$ d a$ gd +i $

& F d a$ gd? u $

& F d a$ gd? u $

& F d a$ gd? u

$ d a$ gd:

$ d a$ gd? u C D E W l

: ; K L M ! " 2 3 4 yyqiaiY h ]x OJ QJ hNWo OJ QJ h +i OJ QJ h`{ OJ QJ h? u h #* OJ QJ h? u h`{ OJ QJ h? u hM >* OJ QJ h? u hM OJ QJ h? u h_a OJ QJ h? u h_a 6

OJ QJ h? u h_a >* OJ QJ h? u h#{ >* OJ QJ h? u h#{ OJ QJ h: OJ QJ h? u h OJ QJ h? u h 6

OJ QJ !4 T 0 1

$ d a$ gdt: $

& F d a$ gd? u $ d ^ a$ gd9 $

& F

d a$ gd~ $

& F d a$ gd~

$ d a$ gd~

$ d a$ gd? u ! # $ % c o titi^^^titi^i h? u h L0 OJ QJ h? u he:[ OJ QJ h? u hA OJ QJ h? u h OJ QJ h? u hZ OJ QJ h? u hjP OJ QJ h~ 6

OJ QJ h~ OJ QJ h OJ QJ h: 6

OJ QJ h9 OJ QJ h: OJ QJ h? u h_Z OJ QJ h? u hZ 5

OJ QJ h? u h 5

OJ QJ h? u hZ OJ QJ $o r 2 5 0 1 I $ th` hq$ OJ QJ h? u h

5

OJ QJ h? u hF OJ QJ h? u h_Z OJ QJ h? u hZ= 5

OJ QJ h? u h 5

OJ QJ h? u hZ= OJ QJ h? u hX OJ QJ h? u hX 6

OJ QJ h9 he:[ OJ QJ h? u h9 OJ QJ h9 OJ QJ h? u hA OJ QJ h? u he:[ OJ QJ h~ OJ QJ # @ I k | $ ! " s" " # # Z$ $ % $

& F d a$ gdI $

& F d a$ gd? u

$ d a$ gdq$ $

& F d a$ gdq$

$ d a$ gd? u $ ! ! ! " " " " " " " " " # # %# '# 4# L# r# s# t# # # # # # # #$ $$ Y$ Z$ ujj_ h? u h?

OJ QJ h? u h^( OJ QJ h? u hP >* OJ QJ h? u hf;J OJ QJ h? u hP OJ QJ hI OJ QJ h? u ht OJ QJ h h OJ QJ h? u hf;J >* OJ QJ h? u h2Do OJ QJ h? u h2Do >* OJ QJ h OJ QJ hhZ OJ QJ hG3 OJ QJ hq$ OJ QJ hA OJ QJ Z$ $ % 3& 4& ' ( ( {( ( ) ) ) 1* {* |* }* * * * * * &+ '+ x+ y+ + + ujj^RG h? u h%1 OJ QJ h? u h%1 >* OJ QJ h? u h { >* OJ QJ h? u h { OJ QJ h? u hm ( OJ QJ h? u h/ OJ QJ h? u h} >* OJ QJ h? u h/ >* OJ QJ h? u h} 5

OJ QJ h? u h OJ QJ hI hJ> OJ QJ hGFe OJ QJ hJ> OJ QJ hy' OJ QJ h$ OJ QJ h4kk OJ QJ hI OJ QJ h? u hJ OJ QJ % 4& & ' ' ( ( ( S) ) 1* {* |* }* * * * '+ y+ + + $

& F d a$ gd? u $

& F d a$ gd? u

$ d a$ gd? u

$ d a$ gd~Z $ h d ^h a$ gd? u

$ d a$ gd$ + + + + + , , , , , , 7- G- H- X- Z- [- ]- - - - - 2. 3. . / / / / D/ / / / / }u}u}j}j^ h? u hr 5

OJ QJ h? u h OJ QJ hwO OJ QJ h? u hiK OJ QJ h? u hD OJ QJ h? u hu 5

OJ QJ h? u hu OJ QJ h? u hR OJ QJ h? u h >* OJ QJ h? u h OJ QJ h? u hO4 OJ QJ h? u hQ` OJ QJ h~Z OJ QJ h? u h%1 OJ QJ h? u hb&p OJ QJ !+ , , - H- - - - - - - 3. . . / / / / / e0 0 W1

$ d a$ gd? u $

& F d a$ gd? u $ h d ^h a$ gd? u $

& F d a$ gd? u $

& F d a$ gd? u / / / / / / / e0 0 0 1 1 1 43 53 X3 i3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 ~skbWK h? u h$, 5

OJ QJ h? u h$, OJ QJ hwO 6

OJ QJ he OJ QJ h? u h 1 OJ QJ h? u h 6

OJ QJ hwO hwO OJ QJ hwO OJ QJ h OJ QJ h? u hAu OJ QJ h? u h OJ QJ h? u hr OJ QJ h? u h OJ QJ h? u h Sj OJ QJ h? u hQ` OJ QJ h? u hr 5

OJ QJ h? u h 5

OJ QJ W1 1 @2 2 53 3 3 B4 4 4 4 4 D5 5 5 +6 b6 6

7 S7 7 $

& F d a$ gd? u $ h d ^h a$ gd? u

$ d a$ gdwO $

& F

d a$ gdwO $

& F d a$ gdwO $

& F d a$ gd? u 4 C5 D5 5 *6 +6 b6 6 6

7 7 7 7 7 7 7 7 79 M9 9 :

: &: ': (: ): F; G; ]; xpg_W_WpN hQ% 6

OJ QJ hQ% OJ QJ h OJ QJ h 6

OJ QJ hp OJ QJ h T 6

OJ QJ h T OJ QJ h T 5

OJ QJ h y OJ QJ h? u hm> 5

OJ QJ h? u hm> OJ QJ h? u h+W OJ QJ h+W OJ QJ h|a OJ QJ h

OJ QJ h? u h

OJ QJ h? u h OJ QJ h? u h$, OJ QJ h? u h P' OJ QJ 7 7 7 7 7 7 7 7 l8 9 79

: G; < < < < = > ? ? @ @ @ @

A $

& F d a$ gd T

$ d a$ gd|a

$ d a$ gd? u ]; ^; _; < < < < < = BB CB DB EB UB VB WB ,C -C =C [C qC vC C C C C C ~sh]RJRJRJR] hOK OJ QJ h? u h@GS OJ QJ h? u hHD OJ QJ h? u hhR OJ QJ h? u h{C OJ QJ h? u hg

5

OJ QJ h? u hhR 5

OJ QJ h? u hOK 5

OJ QJ hg

5

OJ QJ h? u hSf/ OJ QJ hsPs OJ QJ h& OJ QJ h y OJ QJ h? u h y 5

OJ QJ h? u h y OJ QJ h T hQ% OJ QJ hQ% OJ QJ hn? OJ QJ

A !A CB DB EB VB WB -C \C C C C C C RD SD nE nF +H ,H 9H :H H %I $

& F d a$ gd? u

$ d a$ gdOK

$ d a$ gd? u C C C C C C BD QD RD SD VD `D D E mE nE E E E E E VF mF nF xF F PG ~sg\QQEQ h? u h j >* OJ QJ h? u h j OJ QJ h? u h=c OJ QJ h? u h5 >* OJ QJ h? u ha OJ QJ h? u h8^ OJ QJ h? u h*j OJ QJ h? u h*j >* OJ QJ h? u h5 OJ QJ h? u hOK OJ QJ h5 OJ QJ hOK OJ QJ h? u hu 6

OJ QJ h? u hu OJ QJ h? u hg

5

OJ QJ h? u hu 5

OJ QJ h? u h ' OJ QJ PG G *H +H ,H 9H :H H H I $I %I LI MI pI I I J J J J J J zodYQF: h? u hw 5

OJ QJ h? u hy' OJ QJ h V OJ QJ h? u hfb OJ QJ h? u h V OJ QJ h? u hK OJ QJ h? u hNv 6

OJ QJ hr1 hNv OJ QJ h? u hNv OJ QJ h? u hC OJ QJ h? u hXa OJ QJ h? u h$ OJ QJ h? u h' OJ QJ h? u h *

5

OJ QJ h? u h *

OJ QJ h? u h j OJ QJ h? u h

!} OJ QJ h? u hP OJ QJ %I MI J J J J J %K \K K L L M kM M pN N N O O O "O #O

$ d a$ gd Jj

$ d a$ gd? u $ d ^ a$ gdy' $

& F d a$ gd? u $

& F d a$ gdr1 J J J J $K %K mK K L L tL uL L L M

M M M M M CN bN N N O O O #O \O {O |O }O O sgs\T\T\ h Jj OJ QJ h? u h

OJ QJ h? u h 5

OJ QJ h? u h

5

OJ QJ h A 5

OJ QJ h Jj 5

OJ QJ h? u hZ OJ QJ h? u h6 OJ QJ h? u hA 6

OJ QJ h%? OJ QJ h? u hA OJ QJ h? u hw OJ QJ h? u h!K OJ QJ h? u h0 OJ QJ h? u h0 5

OJ QJ h? u hfb 5

OJ QJ #O PO O LP 0Q Q [R R R R R R R R R R R R R R R R R R

h ]h gdW &`#$ gd

$

& F d a$ gd Jj $

& F d a$ gd? u O O O /P :P LP P /Q 0Q Q Q Q ZR [R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R R h A 0J mH nH u

h*j

h*j 0J j h*j 0J U

h=# j h=# U

h? u hG8 OJ QJ h? u hA OJ QJ h Jj h$ 6

OJ QJ h Jj h$ OJ QJ h Jj OJ QJ h? u h$ OJ QJ $2 1h :p? u / =!@ "@ # $ %

^

6 6 6 6 6 6 6 6 6 v v v v v v v v v 6 6 6 6 6 6 > 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 h H 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 2 0 @ P ` p 2 ( 0 @ P ` p 0 @ P ` p 0 @ P ` p 0 @ P ` p 0 @ P ` p 0 @ P ` p 8 X

V ~ _H mH nH sH tH @ ` @

N o r m a l CJ _H aJ mH sH tH D A` D

D e f a u l t P a r a g r a p h F o n t R i R

T a b l e N o r m a l 4

l 4 a ( k ( N o L i s t

4 @ 4

W F o o t e r

! . )@ .

W P a g e N u m b e r PK

! [Content_Types].xmlj0 Er(Iw}, -j4wP

-t# b{U TU^hd})*1P '^W 0)T9< l# $yi} ; ~@(Hu*Dz/0

$X3aZ ,D0 j~3b~ i> 3\`?/ [ G\!-Rk.s. .a? PK

! 6 _rels/.relsj0

}Q %v/C/} (h" O

= C?hv=%

[xp{_PG MGeD

3Vq%'#q

$8K )fw 9:

x}r x w r:\TZaG*y8IjbRc|X I

u3 KGnD 1 N IB s

RuK>V.E L+M2#'fi

~V

vl{ u8z H

* :( W

~ JTe\O*tH GHY }KNP* T9/#A7qZ $*c? qU nw N %O i4 =3 P

1Pm

\\9 M2aD];Yt\ [x

]}Wr|]g-

eW

)6-rC S j

idDA IqbJ#x 6k#ASh& t(Q% p%m&]caS l=X \P1Mh 9 MVdDAaVB[fJP |8

A V^f

Hn- " d>zn>b & 2 vKy D:,AGm\nzi .uY

C 6OMf3or$5N HT[XF64T ,M0E)`#5XY` ;%1U m;R>QD

Dcp U' &LE/pm%]8firS4d7y\`Jn IR 3U~ 7 + #m qBiD i

*L6 9mY &i HE=(K&N!V.KeLD {D v E deNe(MN9 R6 &3(a/DUz m> 9@ 9@ LA LA uD uD E E bF bF F G {G {G |G }G G G H /I J J J J J J J J J J J J J J J J m= m= m> m> 9@ 9@ LA LA uD uD E E bF bF F G {G {G |G }G G G H /I J J J J J J J J J J J J J J J J m= m= m> m> 9@ 9@ LA LA uD uD E E bF bF F G {G {G |G }G G G H /I J 8 "6 F |] +` : / -| l?$; D-]", &$gD fg2m~ }epP Kp n} f| ^ `o( .

^ `h H .

p

L p

^p

`Lh H .

@ @ ^@`h H .

^ `h H .

L ^ `Lh H .

^ `h H .

^ `h H .

P L P ^P `Lh H

. 8 ^8 `o( )

^

`h H .

L^`Lh H .

^

`h H .

x ^x `h H .

H L^H `Lh H .

^ `h H .

^ `h H .

L^ `Lh H

. h h ^h `OJ PJ QJ ^J o( - ^ `OJ QJ ^J o( h H o p

p

^p

`OJ QJ o( h H @ @ ^@`OJ QJ o( h H ^ `OJ QJ ^J o( h H o ^ `OJ QJ o( h H ^ `OJ QJ o( h H ^ `OJ QJ ^J o( h H o P P ^P `OJ QJ o( h H ^ `5

o( . ^ `o( .

p

L p

^p

`Lh H .

@ @ ^@`h H .

^ `h H .

L ^ `Lh H .

^ `h H .

^ `h H .

P L P ^P `Lh H

. ^ `o( )

^ `h H .

p

L^p

`Lh H .

@ ^@`h H .

^ `h H .

L^ `Lh H .

^ `h H .

^ `h H .

P L^P `Lh H

. ^ `o( )

^ `h H .

p

L^p

`Lh H .

@ ^@`h H .

^ `h H .

L^ `Lh H .

^ `h H .

^ `h H .

P L^P `Lh H

. z ^ `zo( .

^ `h H .

p

L p

^p

`Lh H .

@ @ ^@`h H .

^ `h H .

L ^ `Lh H .

^ `h H .

^ `h H .

P L P ^P `Lh H

. * > * ^* `>o( .

^ `h H .

p

L p

^p

`Lh H .

@ @ ^@`h H .

^ `h H .

L ^ `Lh H .

^ `h H .

^ `h H .

P L P ^P `Lh H

. ^ `o( .

^ `h H .

p

L p

^p

`Lh H .

@ @ ^@`h H .

^ `h H .

L ^ `Lh H .

^ `h H .

^ `h H .

P L P ^P `Lh H

. k ^ `ko( .

^ `h H .

p

L p

^p

`Lh H .

@ @ ^@`h H .

^ `h H .

L ^ `Lh H .

^ `h H .

^ `h H .

P L P ^P `Lh H

. ^ `o( )

^ `h H .

p

L^p

`Lh H .

@ ^@`h H .

^ `h H .

L^ `Lh H .

^ `h H .

^ `h H .

P L^P `Lh H

. +` 8 }ep fg2m Kp &$g - D-] l? F n} Dh/ dx 5 4 \@ x xo6!

hk J < t $, G

? *

g

/ > 2 |a & / I r (s t W Nv

Y" =# U$ Q% y% ' P' c' m ( #* , Q/ Sf/ L0 %1 r1 G3 44 O4 Q7 G8 t: Z= n? {y? Y@

@ OA B :zC {C {G -I f;J !K OK iK >M @

N jP hR @GS US T V W +W _Z e:[ 8^ Za _a ec 7Md GFe jf fg \ h Qh wh +i j Jj Sj gj 4kk 2Do NWo b&p sPs ? u ]x -z { ;M{

!} A} a ht 0h =c ^( U 1 q$ A Z : & }> 5a X _ %? ;@ / Xa $ y ~ R 6 Q` > O, 7 a e XU ' ~Z k G w K E A m> g M Z *j }| D ?

0

A A C ]N 5 `{ $ F hZ N #{ 2 HD fb J> p vK o A wO u ym el / P u 5 u` >l : AC y' $ t } : Z Au 0R P \ 9 J J @ F F @G F F J X @ U n k n o w n

G *

T i m e s N e w R o m a n 5 S y m b o l 3. *

A r i a l K , B o o k m a n O l d S t y l e ?= *

C o u r i e r N e w ; W i n g d i n g s A B C a m b r i a M a t h " 1

h pZ& e * ?

& * ?

& @ 24 J J 2Q

HP

? gj 2 ! x x ( I V ) C U N O A S T E R E S I A D E V A R v v v a s d f 8

Oh

+'0

<

H

T ` h p x (IV) CUNOASTERE SI ADEVAR vvv

Normal.dotm

asdf 101 Microsoft Office Word @ `1i @ Pis @ $a

* ? .

+,0

h p |

me & J

(IV) CUNOASTERE SI ADEVAR

Title

! " # $ % & ' ( ) * + , - . / 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 : ; < = > ? @ A B C D F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z [ \ ] ^ _ ` a b c e f g h i j k m n o p q r s v R o o t E n t r y F l}a x 1 T a b l e E = W o r d D o c u m e n t 4 S u m m a r y I n f o r m a t i o n ( d D o c u m e n t S u m m a r y I n f o r m a t i o n 8 l C o m p O b j y

F' Microsoft Office Word 97-2003 Document

MSWordDoc Word.Document.8 9q