Cum stim daca un crestin crede mantuirea prin har sau prin fapte

De Aurel Munteanu – 14 Iulie 2013

Astazi mai mult ca oricand , exista multi crestini care proclama sus si tare ca

sunt adepti ai mantuirii prin har . Ei marturisesc doar la nivel declarativ ca

salvarea este doar prin har , dar in fapt predica ca omul este cel care trebuie sa

faca partea lui in mantuire si Dumnezeu pe a Lui . De cele mai multe ori partea

omului in mantuire este ,, venirea cu credinta si pocainta la Cristos , venire

determinata de vointa libera a omului “ .

Acest concept de ,, mantuire prin har “ este strain Scripturii ,din cateva

motive destul de intemeiate :

- In primul rand Cristos Domnul a depus o jertfa destul de suficienta ca sa nu

mai poata fi adaugat nimic la ea .Daca vii cu ,, partea ta “ sugerezi ca

lucrarea lui nu este una desavarsita .

- ,,Adaugandu-ti partea “ iti imparti gloria cu Cristos furandu-I din ea - ,, Caci

prin har ati fost mantuiti, prin credinta. Si aceasta nu vine de la voi; ci este

darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni.”-Ef.2.8-9.

- Acest concept este nescriptural deoarece omul mort spiritual nu poate

veni la Cristos avand deja credinta si pocaita ca izvorand din firea-I

pamanteasca . De ce spun asta pentru ca in Romani 8.8. sta scris :

,, Deci cei ce sunt în fire nu-I pot fi plăcuţi lui Dumnezeu.” Tu daca spui ca

omul are inainte de nasterea din nou credinta si pocainta , eu iti spun ca un

astfel de om este foarte placut Lui Dumnezeu si in felul acesta tu intri in

conflict cu Biblia .

- Conceptul de ,, venire la Cristos “ din proprie initiative , este destul de

straniu pentru ca Cristos a declarat :

,,Nimeni nu poate veni la Mine, daca nu-l atrage Tatal, care M-a trimis “ . Sa

spui ca vii de unul singur , fara sa fii chemat si calauzit de pterea Duhului

Sfant este un fapt necugetat .

- Cel care spune ca omul trebuie sa aibe initiativa si ca il cauta pe Dumnezeu

prin proprie vointa uita ca :

"Nu este niciun om neprihanit, niciunul macar.Nu este niciunul care sa aiba

pricepere. Nu este niciunul care sa caute cu tot dinadinsul pe

Dumnezeu.Toti s-au abatut si au ajuns niste netrebnici.”- Rom.3.10-12.

- Toti acestia care cred o astfel de ,,venire la Cristos “ marturisesc de fapt o

salvare prin fapte . Ei neaga constient ca toata rasa umana se naste moarta

in Adam ( Ef.2 .1-5. ) si fara posibilitate de a vrea ( Ioan 5.40.), intelege

(1Cor.2.14.) sau cauta pe Dumnezeu (Rom.3.11.) .

Atata timp cat tu ,,faci ceva “ ,ca Dumnezeu sa iti fie binevoitor si sa iti de-

a nasterea din nou – vestesti o mantuire prin fapte .

Cum iti dai seama de un crestin care spune ca mantuirea e prin har dar el iti

predica o salvare prin fapte ? Foarte simplu , il pui sa iti puna in ordine scripturala

pe aceste patru lucruri : - mantuirea

-credinta

- pocainta

-nasterea din nou

Cel ce marturiseste mantuirea prin fapte prima o va da : credinta si pocainta .

Acesta este semnul dupa care ii veti recunoaste . Ei ,, leaga carul inaintea boilor “

si dau ca si cauza tocmai efectele . Cel mai bine acest principiu : cauza – efect , il

vedem in episodul invierii lui Lazar . Pana ce Domnul nu L-a inviat si chemat

afara , el nu stia decat un singur lucru – sa se descompuna . La fel este si in plan

spiritual cu cei neregenerati . A spune ca omul vine cu credinta si pocainta este ca

atunci cand ai spune ca Lazar facea genoflexiuni si jocuri de glezne inainte de

inviere si iesire din pestera unde era ingropat.

Cel care crede mantuirea ,, doar prin har “ din cele patru de mai sus , va

marturisi ca nasterea din nou este prima apoi credinta ,pocainta si mantuirea .

Doar acesta a inteles harul . Nu poti face nimic pana ce Dumnezeu in

suveranitatea Sa vine prin Duhul Sau si te naste din nou . Aceasta nastere mai

este numita si nastere de sus - indicandu-I Autorul si pozitia . Fara inceputul vietii

spirituale omul este tot mort . Credinta si pocainta nu sunt niciodata existente in

om inainte de nasterea din nou . Daca omul le-ar avea nu prea ar mai avea nevoie

de Cristos .

Credinta , pocainta , vointa si infaptuirea , faptele bune randuite mai dinainte

ca omul sa mearga prin ele – toate sunt daruri prin nemerit primite de om doar

dupa ce acesta a fost nascut din nou . Nasterea din nou este cauza si acestea de

la urma sunt efectele .

Credinta este un dar primit de la Dumnezeu – Ef.2.8. :

Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta. Si aceasta nu vine de la voi; ci este

darul lui Dumnezeu.

Pocainta este un dar de la Dumnezeu - F.A.11.18 . :

Dupa ce au auzit aceste lucruri, s-au potolit, au slavit pe Dumnezeu si au zis:

"Dumnezeu a dat deci si Neamurilor pocainta, ca sa aiba viata."

Vointa si infaptuirea pentru cele spirituale este un dar de la Dumnezeu –Fil.2.13.

:

Caci Dumnezeu este Acela care lucreaza in voi si va da, dupa placerea Lui, si vointa

si infaptuirea.

Faptele bune sunt randuite tot de Dumnezeu ca omul sa le implineasca –

Ef.2.10. :

Caci noi suntem lucrarea Lui si am fost ziditi in Hristos Isus pentru faptele bune pe

care le-a pregatit Dumnezeu mai dinainte, ca sa umblam in ele.

Totul este nemerit ! Acest nemerit te face sa iti pleci genunchii si sa iti ridici

mainile si privirea in sus si sa spui – Haleluiah !