Cum se realizează eficiența resurselor de agregate 

în comunitățile locale  

Manual   

Dobândirea           licenței sociale        

pentru exploatare 

Aplicarea             celor mai bune practici pentru exploatare 

Protejarea resurselor naturale 

Promovarea reciclării 

Facilitarea accesului la resurse  

Prevenirea carierelor ilegale 

Imbunătățirea în ansamblu a 

performanței de mediu 

SEE/A/151/2.4/X

“

R“Su

Editare: Design coTipar versTipar versAnul apar

Această pubgramului Sou

 

Cum se realizează eficiența resurselor de agregate în  

comunitățile locale”  

Manual comun pentru decidenții la nivel local

 

   

Bazat pe:  

apoartele pregătite în Pachetul de Lucru 3 al Proiectului SARMa stainable Aggregates Resource Management” (SEE/A/151/2.4/X)  

   

Website: http://www.sarmaproject.eu            

Informații privind editarea  

F. Chalkiopoulou & K. Hatzilazaridou (IGME, Greece)  pertă & foto:  F. Chalkiopoulou iune engleză:  Technical University of Crete iunea română:  Institutul Geologic al României iției:  2011 

  

© Copyright  

licație reflectă numai punctul de vedere al autorilor, iar Autoritatea de Management a Pro‐th East Europe nu poate fi făcută responsabilă pentru orice utilizare posibilă a informațiilor 

conținute mai jos. 

 

CUPRINS 

  DESCRIERE  Pag. 

  Cuvânt înainte  3 

1  Informații introductive  5 1.1  Scopul Manualului  6 1.2  Metodologie  6 1.3  Structura Manualului  7 

2  De ce nevoia de agregate?   9 2.1  Semnificația agregatelor în viața de zi cu zi   11 2.2  Scurtă descriere a practicilor de producere a agregatelor în 

țările Europei de Sud‐Est 12 

3  Probleme majore care afectează durabilitatea resurselor de agregate la nivel local 

23 

3.1  Necesitatea unei dezvoltări durabile  24 3.2  Aspecte sociale  24 3.3  Probleme de mediu   25 3.4  Probleme ale exploatărilor ilegale în cariere  28 3.5  Probleme ale reciclării   30 3.6  Probleme ale proceselor de autorizare  31 

4  Parametrii cheie ai sustenabilității pentru industrie   33 4.1  Generalități  34 4.2  Bune practici  35 

5  Recomandări pentru autoritățile şi comunitățile locale  45 5.1  Dezvoltarea planurilor locale   46 5.2  Creşterea cunoaşterii şi a gradului de conştientizare  47 5.3  Prevenirea carierelor ilegale  47 5.4  Promovarea reciclării  48 5.5  Introducerea de noi instrumente în luarea deciziilor  49 

6  Selecție de termeni şi definiții  50 

7  Referințe bibliografice  52 

P a g i n a | 1 

Colaboratori  

Autorii manualului: 

 

Chalkiopoulou, Fotini, Institute of Geology & Mineral Exploration (IGME), Greece Hatzilazaridou, Kiki, MSc, Institute of Geology & Mineral Exploration (IGME), Greece 

Traducerea şi adaptarea în limba română 

Mărunțiu, Marcel, Dr  Institutul Geologic al României Bindea, Gabriel, Dr  Institutul Geologic al României Colțoi, Octavian, Dr  Institutul Geologic al României Marica, Silviana, Dr  Institutul Geologic al României 

Referenți: 

Interni Agioutantis, Zach, Dr  Technical University of Crete (TUC), Grecia 

Blengini, Gian Andrea, Dr  Politecnico di Torino (Polito), Italia 

Cibin, Ubaldo, Dr  Emilia – Romagna Region, Environment, Soil and Coast Defence Department, Italia 

Garbarino, Elena, Dr  Sustainable Development and Environmental Department, Envi‐ronmental Impact Assessment Service, Torino Province, Italia 

Marinescu, Mihai, Dr  Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geologie şi Geofizică, România 

Moisiu, Ledi  Geological Survey of Albania, Albania 

Pelosio, Andrea, Dr  Territorial Planning Service, Parma Province, Italia 

Solar, Slavko, Dr  Geological Survey of Slovenia, Slovenia 

Simic, Vladimir, Dr  University of Belgrade, Faculty of Mining and Geology, Serbia 

Tamas, Hamor, Dr  Hungarian Office for Mining and Geology, Ungaria 

Tiess, Guenter, Dr  University of Leoben, Austria 

Membrii Comitetului de avizare externă:Brown, Teresa  British Geological Survey (BGS), Marea Britanie 

Hejny, Horst, Dr  Expert Extern (Consultant), Germania 

O’Brien, Jim  Preşedinte al  European Aggregates Association (UEPG) Borad, Marea Britanie  

Shields, Deborah J., Dr  Colorado State University, Statele Unite ale Americii 

Externi: Adam, Katerina, Dr  National Technical University of Athens (NTUA), Grecia 

Mulțumiri Partenerii proiectului SARMa aduc mulțumiri Comisiei Europene pentru finanțarea proiectului care a creiat oportunitatea de a lucra împreună, de a împărtăşi puncte de vedere comune şi de a dezvolta o cooperare 

de înalt nivel, care a condus la acest raport. 

2 | P a g i n a  

Cuvânt înainte 

Agregatele  se  utilizează  la  construcția  de  locuințe,  clădiri comerciale,  ansambluri  industriale  şi  într‐o  largă  varietate de proiecte publice de infrastructură. Tările Europei de Sud‐Est (SEE) sunt bogate  în aggregate dar, nici managementul, nici  oferta  nu  sunt  coordonate.  La  nivel  local,  problemele sunt legate de impactul de mediu, reciclarea limitată, nevoia de  consultare  şi de  competență a celor  interesați de agre‐gate, lipsa licenței sociale de operare. 

Pentru a face față provocărilor existente, proiectul denumit “Sustainable Aggregates Resource Management”  (SEE/A/151/2.4/X – SARMa) a fost aprobat de Comisia UE şi co‐finanțat din fonduri ERDF  în 2009. Cele două obiective principale ale proiectului sunt: 

i. Să dezvolte o viziune  comună asupra managementului durabil al  resurselor de agregate (SARM) în SEE, adică să promoveze o exploatare eficientă şi cu impact social şi de mediu scăzut, implicând şi managementul deşeurilor, şi 

ii. Să asigure o politică a aprovizionării durabile din  surse mixte  (SSM)  în SEE,  in‐cluzând deşeuri reciclabile  şi produse  industriale secundare  (zguri), care  împre‐ună măresc beneficiile nete ale valorificării agregatelor de‐a lungul generațiilor.  

Obiectivele SARMa cuprind printre altele: coordonarea  în managementul resurselor de agregate, creşterea transferului de know‐how şi susținerea perfecționării în firme, aparatul  administrativ  şi  societatea  civilă.  Activitățile  implementate  prin  proiectul SARMa asociază participanți instituționali, factori de decizie şi administrativi, sectorul economic,  operatori  de  cariere,  societatea  civilă  şi  ONG‐uri  prin  workshop‐uri  şi rezultate specifice la trei scări spațiale. La scară locală, care este şi conținutul acestui Manual, scopurile sunt: (a) să optimizeze eficiența producției de aggregate primare; (b) să prevină sau să minimizeze impactul de mediu şi să îmbunătățească reabilitarea; (c)  să diminueze practicile  ilegale prin perfecționarea  informării;  (d)  să promoveze reciclarea (deşeuri din construcții, demolări şi cariere), şi, la final, (e) să crească apti‐tudinea grupurilor interesate pentru înțelegerea şi interpretarea corectă a probleme‐lor asociate exploatării agregatelor şi angajarea lor într‐un dialog documentat cu au‐toritățile locale şi operatorii de cariere. 

 

Coordonator de proiect 

Slavko V. Solar 

 

 

 

Geological Survey of Slovenia 

P a g i n a | 3 

 

 

 

  

Structura SARMa 

WP3: ‘Activități la nivel local ‐ Extracție şi demolare’ 

WP1  WP2  WP4  WP5 

Act. 3.1: ‘Practici de extracție prietenoase cu mediul’ 

5 cazuri studiate. Rapoarte sepa‐rate au fost pregătite.

Act. 3.2: ‘Cariere ilegale’ 

5 cazuri studiate. Rapoarte separate au fost 

pregătite. 

Act. 3.3: ‘Reciclare’ 

9 cazuri studiate.  Rapoarte separate au 

fost pregătite.

1 raport de sinteză “Practici de extracție priete‐

noase cu mediul” 

1 raport de sinteză “Cariere ilegale” 

1 raport de sinteză “Reciclare” 

Activitatea 3.4:  Pregătire Manual nivel local, bazat pe cele 3 rapoarte de sinteză 

1 Manual comun denumit:  

“Cum se realizează eficiența resurse‐lor de agregate în comunitățile 

locale” 

(în Engleză şi limbile naționale)

1. Rapoarte individuale WP 3 şi WP 4 

2. Bibliografie 

1. Referenți interni  

2. Referenți externi  

   DISTRIBUTIE 

Fig.1: Bloc‐diagrama structurii proiectului şi a metodologiei aplicată pentru Manual  

4 | P a g i n a  

   

1.  Informații introductive  

 

‘Eficiența  resursei’  este  definită  în  general  ca  o practică în care utilizarea unui material este supusă conceptului  “Reduce – Reutilizează – Reciclează – Repară”, notat în ordinea descendentă a priorității. [Selecție de termeni şi definiții, cap. 6 din Manual]  Aplicând  definiția  de  mai  sus  agregatelor,  SARM (Sustainable Aggregates Resource Management) şi SSM  (Sustainable  Supply Mix)  sunt  acțiunile  cheie care  trebuiesc  inițiate  de  toate  părțile  implicate (producători,  autorități,  comunități)  pentru  a  re‐aliza eficiența resurselor.  

Aşadar  scopurile  sunt:  i)  să  promoveze  o  ex‐ploatare  eficientă  şi  cu  impact  social  şi  de mediu scăzut,  considerând  şi  managementul  deşeurilor (SARM),  şi  ii)  să utilizeze  surse multiple,  incluzând reciclarea  deşeurilor  şi  a  produselor  industriale secundare (zguri) care împreună măresc beneficiile valorificării  agregatelor  de‐a  lungul  generațiilor (SSM). [Sursă: Glossar SARMα, http://www.sarmaproject.eu/] 

P a g i n a | 5 

1.1  Scopul Manualului  

Manualul “Cum se realizează eficiența resurselor de agregate în comunitățile locale” reprezintă un produs public important al proiectului SARMa. El este destinat tuturor celor  interesați  la nivel  local,  cum  sunt operatorii de  cariere,  societatea  /  comuni‐tatea şi autoritățile locale. El cuprinde un set de informații, mesaje şi recomandări, şi explică premizele  şi acțiunile necesare  sporirii eficienței  resurselor  în exploatare  la nivel local. Recomandările propuse sunt destinate să: 

− Incurajeze  aplicarea  bunelor  practici  ale  activităților  extractive  prietenoase  cu mediul; 

− Introducă ideea dezvoltării unor instrumente de prevenire a carierelor ilegale; 

− Promoveze activitățile de reciclare, utilizabile pentru producerea de agregate. 

Acest  document  nu  are  character  tehnic  sau  legislativ  şi  nu  intenționează  să  înlo‐cuiască documentele oficiale, nationale sau ale Comisiei, referitoare la subiecte rele‐vante  producției  de  aggregate.  El  atrage  atenția  asupra  unor  binecunoscute  pro‐bleme cheie şi a acțiunilor corespunzătoare, într‐o manieră simplă şi uşor de citit. 

In plus, Manualul doreşte să contribuie la dezvoltarea durabilă în SEE prin promova‐rea practicilor şi politicilor managementului durabil al agregatelor, şi a aprovizionării durabile din surse mixte în această regiune. Acestea aduc la rândul lor licența socială firmelor, ceea ce le va îngădui să rămână în afacere şi să realizeze profit.  

1.2 Metodologie 

Cincisprezece (15) parteneri din zece (10) țări ale SEE au participat  la proiectul SAR‐Ma  (Fig.  2). Observatori, reprezentând ministere  cu  atribuții  în minerit,  autorități regionale, camere de comerț şi  industrie, au fost de asemenea prezenți. Contribuții au  fost aduse de  către  servicii geologice,  institute  şi  facultăți  care  lucrează  în mod curent  ca  experți  sau  consilieri  ai  guvernelor  şi  industriei,  combinând  cunoştințele actuale şi expertiza în domeniul agregatelor. De asemenea, au fost asociate opt cor‐puri decizionale cu atribuții în domeniul agregatelor.  

Proiectul SARMa a fost structurat în cinci Pachete de lucru (WPs), două (2) generale şi trei (3) tematice (Fig. 1). Printre ele, WP3 ‘Extraction and Demolition Site Level Activi‐ties’ a  fost partea destinată să  îndeplinească obiectivele proiectului prin patru acti‐vități concentrate pe îmbunătățirea eficienței resurselor la nivel local.  

Prezentul manual a fost realizat prin activitatea 3.4 a proiectului şi s‐a bazat în princi‐pal pe rapoartele de sinteză pregătite  în WP3 (Fig. 1). Următoarele surse au fost de asemenea luate în seamă:  

− Rapoarte individuale în WP3 ale partenerilor din proiect, referitoare la studii de caz  separate,  din  diferite  țări  ale  SEE.  Cazurile  activității  3.1  au  fost  selectate pentru  a  ilustra  example  ale  extracției  de  agregate  cu  aplicarea  practicilor prietenoase cu mediul. Cazurile activității 3.2 au fost examinate pentru probleme 

6 | P a g i n a  

de  ilegalitate  şi  propuneri  de monitorizare,  utilizate  pentru  a  prezenta  reco‐mandări despre cum să se prevină carierele ilegale în țările SEE. In final, cazurile activității 3.3 au fost examinate pentru a reliefa potențialul de producere a agre‐gatelor prin activități de reciclare  în  țările SEE. Alături de rapoarte, chestionare individuale completate de către partneri  în activitatea 3.3 au fost de asemenea avute  în  vedere.  Acestea  au  presupus  colectarea  de  informații  referitoare  la practicile de reciclare active în țările implicate în proiect. 

− Repoarte  pregătite  în  WP4,  şi  în  particular  în  activitatea  4.1  a  proiectului. Această activitate a  inclus studiul cadrului  legislativ şi de reglementare  legat de managementul durabil al resurselor de agregate în unele țări ale SEE. 

− Documente publicate şi website‐uri în legătură cu conținutul manualului. 

Toate sursele de mai sus sunt evidențiate detaliat în capitolul 7 al Manualului. 

Inainte de publicare, Manualul  a  fost  supus unui process de  revizie,  internă  şi  ex‐ternă, atât de către parteneri în proiect cât şi de către referenți externi. Astfel, el re‐flectă sinteza punctelor de vedere a numeroşi experți din diferite instituții (Colabora‐tori, pagina 2). 

Fig. 2: Al 2‐lea Meeting al Consorțiului partenerilor proiectului SARMa, Split, Croatia, 4‐5 Feb, 2010 

1.3 Structura Manualului  

Manualul este structurat în şapte (7) capitole. In acest capitol, sunt incluse informații introductive referitoare la scopul Manualului, la metodologia aplicată pentru pregăti‐rea lui şi la structura sa. 

Capitolul 2 conține informații generale asupra activității de producție a agregatelor în Europa şi a practicilor de exploatare  în carieră aplicate  în  țările din SEE. Date selec‐tate din studiile de caz ale proiectului au fost utilizate ca exemple. 

Capitolul 3  reliefează problemele majore  legate de  activitățile de extracție  la nivel local, aşa cum au fost ele identificate prin cercetarea realizată în proiect. Scopul său este să sublinieze necesitatea ca operatorii, autoritățile locale şi comunitățile din SEE 

P a g i n a | 7 

să ia măsuri pentru managementul acestor probleme într‐o manieră durabilă. Iarăşi, date selectate din studiile de caz ale proiectului au fost utilizate ca exemple. 

Capitolele 4 şi 5 subliniază bunele practici şi recomandările propuse industriei şi, re‐spectiv,  stakeholderilor  locali.  Aceste  seturi  de  propuneri  cuprind  sinteza  bunelor example din  țările SEE,  cunoscute prin experiență,  şi a practicilor  larg acceptate  în Europa.  

O selecție de  termeni  şi definiții  legate de conținutul Manualului este conținută de capitolul 6. Aceasta a fost considerată importantă pentru a sprijini citirea Manualului şi  a  ajuta  cititorii  în  clarificarea,  dacă  este  necesar,  a  unor  termeni  semnificativi. Sursele utilizate pentru capitolul 6 sunt specificate şi pot fi accesate pentru informații suplimentare. 

La final, toate documentele citate în Manual sunt prezentate, în ordine alfabetică, în capitolul 7. 

 

 

8 | P a g i n a  

 

2. De ce nevoia de agregate?   

In  prezent,  circa  90%  din  totalul  producției  de agregate din Europa provine din  resurse naturale, extrase  în  cariere  şi balastiere. Restul de 10% din producția  europeană  de  agregate  provine  din depozite marine,  reciclarea  deşeurilor  industriale, cum sunt zgurile şi cenuşile, şi reciclarea deşeurilor din construcții şi demolări.  

Producția de agregate marine  şi a celor provenite prin  activități de  reciclare  va  continua  să  crească; totuşi,  pe  termen  lung,  circa  85%  din  necesar  va trebui încă să fie acoperit cu agregate produse prin extracție în cariere.  

Agregatele  produse  prin  reciclare  nu  ar  trebui private ca nişte concurenți ai agregatelor produse în  cariere,  ci mai  degrabă  utilizarea  lor  împreună este strategică pentru asigurarea aprovizionării din surse multiple ‐ Sustainable Supply Mix (SSM). 

 

P a g i n a | 9 

M  

41%

Recy m &  

6%

Ag r mar  m

Cons  DeM

Recicconşi de

   

Fig. 3: Distr

Intocmită de F. Chalkiopolicies and permitting

University of Leobe

Notă: Agregatele  sunt pAcest  tip de agregate nacest tip de agregate est

10 | P a g i n a  

Marine gregates (Sea oLake Dredged)

Agregate ine (dragate dinare sau lac)

2%( , (  

ibuția producției de agregate în Eur

poulou, pe baza datelor şi clasifica procedures to ensure the sustainan (2010), Final Report commisioned

Association), p. 9.  

 

roduse  şi din deşeurile  extractive u  este menționat  separat  în  rapore inclus în categoria ‘Crushed Rock 

anufacturedA  ggregatesCrushed SlagFly‐Ash)

Agregate artificiale 

zgură spartă,cenuşă) 

2%

c d froletructionmolitionaterials

 late din strucții molări 

 sk

opa, după originea

rea surselor prezenble supply of aggre by UEPG (Europea

(miniere), definite tul  citat mai  sus. from Quarries’ 

Cfrrushed Rocom QuarrieRoci sparte din cariere

49%

Sand & Gravelfrom Pits

Nisip şi pietriş din balastiere

 lor 

tate în Planning gates in Europe,  n Aggregates 

în  capitolul  2.1. Se presupune  că 

2.1 Semnificația agregatelor în viața de zi cu zi 

Agregatele sunt definite materiale granulare sau  formate din particule,  fie naturale (nisip  şi  pietriş),  fie  produse  prin  zdrobire  (roci  sparte),  care,  legate  împreună  (cu ciment, var sau bitumen) sau nu, sunt utilizate  în construcția de clădiri sau structuri inginereşti  civile. De  asemenea,  ele  sunt  cunoscute  ca  ‘agregate  de  construcție’  şi  utilizate în principal ca beton, mortar, piatră pentru drum, asfalt, materiale de drenaj, sau ca umplutură în construcții ori la terasamentul căilor ferate. [Selecție de termeni şi definiții, capitolul 6 din manual] 

Termeni  noi,  ca  agregate  reciclate  şi  agregate  artificiale,  sunt  utilizați  pentru denumirea  produselor  care  au  alte  origini  decât  cea  convențională,  din  cariere  şi balastiere. Agregatele  reciclate  se obțin prin  reciclarea deşeurilor din  construcții  şi demolări  (C&DW),  de  exemplu  deşeuri  de  cărămidă,  betoane  sparte,  zidării,  iar agregatele artificiale sunt produse prin activități  industriale  în timpul procesării sau re‐procesării deşeurilor, produselor  secundare  şi  reziduurilor. Agregatele  artificiale mai  sunt  uneori  denumite  aggregate  secundare.  In  plus,  deşeurile  extractive  (sau deşeurile miniere), adică deşeurile rezultate din prospecțiunea, extracția, procesarea resurselor minerale şi din  lucrările  în cariere, pot fi procesate pentru producerea de agregate. [Selecție de termeni şi definiții, capitolul 6 din manual] 

Aproximativ  65%  din  agregatele  consumate  anual  în  Europa  sunt  utilizate  la construcția de clădiri. Aceasta în mod deosebit în țările cu seismicitate ridicată, unde betonul este materialul  standard utilizat pentru  structura de  rezistență a  clădirilor. Spre  exemplu,  o  casă  grecească  de  120m2,  localizată  într‐o  zonă  cu  seismicitate ridicată, necesită 180m3 (peste 400 tone) de beton pentru construcția sa. De notat că 70‐80%  din  acest  beton  este  reprezentat  de  agregate.  Clădirile  sociale,  ca  şcoli, spitale  şi  stadioane,  necesită  cantități  considerabile  de  agregate  pe  unitatea construită.  Pe  baza  datelor  Asociației  Europene  a  Agregatelor  (2010),  aproximativ 3.000 tone de agregate sunt necesare pentru fiecare nouă şcoală, în timp ce un nou stadion poate necesita până  la 300.000  tone de agregate. Pentru această aplicație specifică  (construcția de clădiri), agregatele sunt utilizate  fie  indirect, sub  formă de ciment şi var (forme calcinate al calcarului), fie direct,  în betoane şi mortare. [Sursa: Annual Review 2010‐2011, UEPG, http://www.uepg.eu/] 

Agregatele sunt, de asemenea, foarte  importante pentru  lucrările de  infrastructură, de  exemplu  în  construcția  de  drumuri. Aproximativ  30.000  tone  de  agregate  sunt necesare pentru construcția integrală a 1 km de drum național. Aici, agregatele sunt prezente  în  fundația  drumului  şi  în  betoanele  sau  mixturile  bituminoase  ale suprafeței drumurilor. Cantități echivalente la 20% din consumul anual european de agregate  se  utilizează  la  construcția  de  drumuri,  piste  aeroportuare,  căi  ferate  şi canale.  

In plus față de utilizările menționate, roci calcitice cu proprietăți specifice, sfărâmate, sunt utilizate, în formă granulară sau ca pulberi, pentru hrana animalelor, în industria zahărului,  sticlei, chimică (vopsele, mase plastice) etc. 

P a g i n a | 11 

Cererea  de  agregate  este  strâns  legată  şi  de  nivelul  lucrărilor  de  întreținere  sau reparație a clădirilor existente şi de amploarea proiectelor de inginerie civilă. 

Transportul  agregatelor  poate  adăuga  costuri  semnificative  acestora,  întrucât  ele sunt grele şi voluminoase. De aceea, cele mai multe piețe sunt  locale sau regionale, iar comerțul interanțional este limitat. Dezvoltarea unei rețele adecvate de balastiere şi cariere este necesară pentru  satisfacerea piețelor  locale  /  regionale  şi  reducerea costurilor de transport şi a impactului de mediu asociat, ex. emisiile de CO2. 

Cererea totală de agregate  în Europa este 3 miliarde tone pe an, conform cu datele statistice  ale UEPG  incluse  în bilanțul  anual  2010‐2011.  Sectorul  agregatelor  are o cifră de afaceri de circa 20 miliarde euro şi un consum mediu de 5,5 tone per capita pe  an.  Conform  unor  surse,  industria  agregatelor  presupune  aproximativ  16.000 companii  (cele  mai  multe,  intreprinderi  mici  şi  mijlocii)  care  operează  în  24.000 cariere  şi balastiere din Europa,  implicând direct  şi  indirect 300.000 oameni. Toate acestea  fac din  sectorul  agregatelor de departe  cel mai  important  între  industriile extractive non‐energetice.  

Estimări brute arată că  în economiile avansate, cererea anuală de agregate  în unele țări  europene  poate  ajunge  până  la  12  tone  per  capita.  Totuşi,  sectorul  a  avut puternic de suferit datorită crizei economice actuale, declinul mediu raportat fiind de aproximativ 20%  în 2009 față de 2008.  In câteva țări, o scădere continuă a valorilor producției este raportată şi în 2010 datorită recesiunii..  

Totuşi, se anticipează că cererea de agregate va reveni curând la nivelul din 2008 de 3,5 miliarde tone, şi va atinge 4 miliarde tone pe termen mediu,  îndeosebi datorită creşterii economice  în Europa Centrală  şi de  Sud‐Est. Această  cerere  crescândă de agregate  trebuie  luată  în  seamă  de  Politicile Minerale  şi  Sistemele  Naționale  de Planificare.  [Sursa:  Planning  policies  and  permitting  procedures  to  ensure  the  sustainable supply  of  aggregates  in  Europe, University  of  Leoben  (2010),  Final  report  commisioned  by UEPG, p.p. 6,7] 

2.2  Scurtă  descriere  a  practicilor  de  producere  a  agregatelor  în țările Europei de Sud‐Est

In ceea ce priveşte Europa (Fig. 3), circa 90% din producția totală de agregate provine din cariere de roci masive şi balastiere de nisip & pietriş. Restul de 10% a producției europene de agreagate provine din depozite marine, reciclarea deşeurilor industriale, ca zguri şi cenuşi, şi reciclarea deşeurilor din construcții şi demolări (C&DW).  

După  cum  s‐a  documentat  în  cadrul  proiectului  SARMa,  practicile  de  producere  a agregatelor  în  țările  SEE  cuprind:  i)  extracția  şi  procesarea  rocilor  din  cariere  şi  a nisipului  &  pietrişului  din  balastiere,  ii)  tratamentul  deşeurilor  extractive  (sau miniere)  şi  solurilor/rocilor  excavate  la  lucrări  civile,  şi  procesarea  deşeurilor industriale şi C&DW. Totuşi, practica principală pentru producția de agregate în țările SEE  rămâne  exploatarea  din  cariere  şi  balastiere  cu  această  destinație.  Printr‐o 

12 | P a g i n a    

activitate specifică, este produsă o gamă largă de produse finale, utilizabile, în funcție de  standarde, pentru diverse aplicații. Agregatele produse prin alte activități decât exploatarea în carieră pot înlocui agregatele rezultate din cariere în aplicații cum sunt construcția  de  drumuri  şi  producția  de  betoane,  întotdeauna  cu  respectarea standardelor de calitate necesare.  

In  ceea  ce  priveşte  producția  actuală  de  agregate  prin  reciclarea  C&DW,  ea  este limitată în țările SEE. 

2.2.1  Agregate din roci sparte şi nisip & pietriş 

In proiect au  fost  selectate o  seamă de  studii de caz,  reprezentând exploatarea de roci şi nisip & pietriş din cariere şi, respectiv, balastiere (Tabelul 1). 

Aceste cazuri au fost utilizate ca exemple pentru a demonstra practicile de extracție prietenoase  cu  mediul,  aplicate  în  țările  SEE.  Datele  evaluate  au  provenit  din  5 cariere şi balastiere care reprezintă exemple tipice ale operațiunilor de producere a agregatelor  în  țările  SEE. Două  dintre  acestea  reprezintă  balastiere  pentru nisip & pietriş  (Trstenik  ‐  Croația  şi  Lanca  dei  Francesi  ‐  Italia),  iar  celelalte  trei  (Araxos  ‐ Grecia,  Revărsarea  ‐  România  şi  Kovilovača  ‐  Serbia)  sunt  cariere  de  roci masive. [Sursa:  Synthesis  report  of  baseline  study  reports  of  SARMa model  sites;  Activity  3.1  (Best practices). http://www.sarmaproject.eu/] 

Tabelul 1: Studiile de caz SARMa examinate pentru practici de extracție prietenoase cu mediul 

Tară (SEE) 

Partener SARMa 

Studiu de caz (Nume carieră) 

Material extras 

Croația  MINGORP  Trstenik  Nisip & pietriş 

Grecia  IGME   Araxos   Calcar 

Italia  ER & Parma   Lanca dei Francesi  Nisip & pietriş 

România  FGG  Revărsarea  Diabaz 

Serbia  RGF  Kovilovača  Calcar 

Metoda uzuală de exploatare pentru roci este ‘lucrarea minieră la zi’‐cariera (Fig. 4). Activitatea  de  producere  a  agregatelor  de  piatră  spartă  implică  lucrări  de infrastructură  în  şi  în  afara  sitului  (ex.   drumuri de  acces  /  transport), dezvoltarea fronturilor  carierei,  extracția  rocii  (uneori, după puşcare),  tratamentul materialului extras  (concasare,  sitare)  (Fig. 5), depozitarea  şi,  în  final,  transportul produselor  la destinație.  Depozitele  de  nisip  &  pietriş  se  exploatează  cu  excavatoare  (după îndepărtarea  copertei  de  sol)  şi  prin  dragare  sub  nivelul  acvifer.  In  funcție  de 

P a g i n a | 13 

constituția  granulometrică    a  materialului  brut,  acesta  poate  necesita  o  clasare ulterioară pentru a produce fracțiile granulometrice necesare produselor comerciale. 

Fig. 4: Cariera de calcare Araxos, Grecia 

[Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] 

 Fig. 5: Unitate mobilă de concasare‐sitare, cariera Araxos 

[Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] 

14 | P a g i n a    

 Fig. 6: Excavare de nisip & pietriş prin dragare la balastiera Lanca dei Francesi, Italia 

[Sursa: Pilot site report of Lanca dei Francesi; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/]  

 Fig. 7: Cariera Trstenik, Croația – Dragă plutitoare cu graifăr şi benzi transportoare 

[Sursa:  IGM Sljuncara Trstenik d.d., Croatia; Photographer: B. Kruk] 

Cariera Lanca dei Francesi din  Italia (Fig. 6) produce silturi, argile şi argile nisipoase. Cariera Trstenik  (Fig. 7) este  localizată  în câmpia  inundabilă a Râului Sava, regiunea Zagreb, Croația. Carierele din  zonă produc  silt, argilă, pietriş, nisip  şi  turbă. Cariera Araxos din Grecia (Fig. 4) produce mai ales piatră spartă din calcare. Cariera de diabaz Revărsarea  din  România  produce  piatră  spartă,  dale,  criblură  şi  nisip  abraziv.  In sfârşit, cariera de calcar Kovilovača (Fig. 8) produce îndeosebi piatră spartă.  

P a g i n a | 15 

Producția medie  a  carierelor  şi balastierelor examinate  variază de  la  circa 400.000 tone la 850.000 tone de agregate pe an. Produsele finale îşi găsesc aplicații în diverse domenii, cum sunt construcția de drumuri  şi clădiri,  terasamente de cale  ferată,  în industria sticlei, metalurgie şi ca filler în hrana animalelor. (Tabelul 2). 

Tabelul 2:  Aplicații ale agregatelor produse de cariere în țări SEE 

Carieră / balastieră  Utilizări principale sau/şi domenii de aplicare 

 Trstenik, Croația  Construcția de drumuri şi clădiri 

Araxos, Grecia   Construcția de drumuri şi clădiri 

Lanca dei Francesi, Italia  Mortare de ciment, betoane, industriile sticlei şi a cărămizilor, ramblee pentru drumuri  

Revărsarea, România  Construcția de drumuri şi diguri, terasamente 

Kovilovača, Serbia  Construcția de drumuri şi clădiri (80%), metalurgie (10%), filler în hrana animalelor (10%) 

Fig. 8: Cariera de calcare Kovilovača ‐ Serbia 

[Sursa: Preparatory site report, Kovilovača quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] 

16 | P a g i n a    

2.2.2  Agregate produse prin activități de reciclare  

Expresia “agregate din reciclare” este utilizată aici pentru a descrie toate agregatele produse prin operațiuni de reciclare şi alte activități decât exploatarea din cariere şi balastiere destinate acestui scop. Câteva tipuri de deşeuri şi reziduuri minerale pot fi efectiv  transformate  prin  reciclare  în  produse  secundare.  Aceste  produse  pot  fi utilizate,  pentru  anumite  scopuri,  în  locul  sau  în  amestec  cu  agregate  naturale, economisind  resurse ne‐regenerabile şi  reducând semnificativ  terenurile ocupate  şi impactul  de  mediu  asociat.  Cu acest  sens,  “agregatele  din reciclare”  includ  şi  agregatele produse  din  deşeuri  extractive (sau miniere).  

Tabelul 3: Clasificarea activităților de reciclare   ca surse potențiale producției de agregate 

Conform  clasificării  activităților de  reciclare  propuse  şi  agreate de partenerii SARMa, 4 tipuri de activități  de  reciclare  au  fost considerate  ca  potențiale  surse de  agregate  (Tabelul  3).  Activitățile de reciclare, listate în tabel, se înscriu în cadrul legal al unor Directive  şi Comunicări  ale UE  referitoare  la managementul acestori tipuri de deşeuri.  [Sursa: Synthesis  report  of  baseline  study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] 

R1:   Reciclarea  produselor  secundare, deşeurilor  şi  reziduurilor  din    activități extractive 

R2:   Reciclarea  deşeurilor  din  construcții  şi demolări (C&DW) 

R3:   Reciclarea  materialelor  excavate  la lucrări civile 

R4:   Reciclarea deşeurilor industriale (zguri metalurgice, cenuşi de incinerare, cenuşi din arderea cărbunilor)

Există  destul  de  puține  diferențe  între  țările  SEE  în  ceea  ce  priveşte  utilizarea materialelor  reciclabile, ca C&DW  sau alte  tipuri de deşeuri, pentru producerea de agregate. Referitor mai ales  la reciclarea C&DW, atât dezvoltarea  şi  implementarea legislațiilor naționale relevante, cât  şi  îndeplinirea obiectivelor reciclării C&DW sunt  procese lente, în cele mai multe țări SEE. Informațiile care urmează au fost colectate prin chestionare dedicate reciclării şi completate de către partenerii din proiect. 

− In Albania, parte din reziduurile industriei de procesare a cromitului sunt utilizate pentru producția de aggregates destinate construcțiilor.  

− Nu există instalații de reciclare în Herzegovina, în timp ce foarte puține există în Bosnia. 

− In  Grecia,  legislația  națională  privind  reciclarea  C&DW  a  fost  aplicată  foarte recent. Deşeurile R1 (deşeuri extractive) şi R4 (zguri) sunt utilizate la producerea de agregate pentru construcția de drumuri. Deseurile R1 şi R3 (sol/roci excavate din  lucrări  civile)  sunt  deseori  utilizate  pentru  umpluturi,  dar  nu  sunt  date disponibile privind cantitățile.  

P a g i n a | 17 

− In Serbia, cantitățile de C&DW reciclate pentru producția de agregate sunt foarte slab  reprezentate.  Deşeurile  industriale,  ca  zgurile  şi  cenuşile  din  arderea cărbunilor, sunt utilizate ocazional ca surse pentru producția de agregate.  

− Slovenia deține instalații de reciclare care tratează mai ales deşeuri R2 (C&DW), R1 (deşeuri miniere) şi R4 (deşeuri industriale). Agregatele produse sunt folosite pentru umpluturi, producția de betoane şi alte utilizări în construcții.  

− In Austria, deşeurile R1 (deşeuri miniere) sunt utilizate mai ales ca umpluturi  în cariere. Totuşi, proporții ridicate din alte tipuri de deşeuri sunt procesate: 83% (5 din 6 milioane tone) din deşeurile R2 (C&DW), 72 % (15,9 din 22 milioane tone) din deşeurile R3  (soluri/roci excavate)  şi 69 %  (1,1 din 1,57 milioane  tone) din deşeurile  R4  (deşeuri  industriale).  Aproape  100%  din  asfalt  (deşeu  R2)  este reciclat, precum şi 90‐95% din betoanele utilizate (deşeuri R2). 

Studiile de caz listate în tabelul 4 au fost considerate ca exemple pentru producția de agregate  prin  reciclare  în  țările  SEE.  Cazurile  au  fost  heterogene,  variind  de  la procesarea  deşeurilor miniere  la  tratamentul  C&DW,  solurilor/rocilor  excavate  din lucrări  civile  şi  deşeurilor  industriale  (ex.  zguri,  cenuşi).  [Sursa:  Synthesis  report  of baseline  stu y  repo     SARM mode sites; Activity 3.3  (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] 

d rts of a  l     

asociat

Tabelul 4:  Lista studiilor de caz considerate pentru reciclare în proiectul SARMa 

Tara Partener 

SARMa  Nume studiu de caz 

Activitate extractivă 

ă Cromit 

Tip de  

reciclare 

Albania  METE  Bulqiza  R1 

Grecia  IGME  Gerakini  Magnezit  R1 

Italia  ER & Parma  Madregolo (Collecchio)  ‐  R2 

Italia  ER & Parma  Castellarano   Nisip & pietriş  R1,R2,R3,R4 

România  FGG&IGR  Deva Ruschița  Marmură  R1 

Slovenia  GeoZS  Velica Piresica  ‐  R2,R3 

Slovenia  GeoZS  Sezana  ‐  R2,R3 

Slovenia  GeoZS  Dogose  ‐  R2,R3 

Slovenia  GeoZS  Smarje‐Sap  ‐  R2,R3 

De exemplu, materialul din iazul de decantare al Uzinei de Procesare a Cromitelor de la Bulqiza, Albania (200.000 tone/an) este  în prezent reciclat şi tratat  în  instalații de îmbogățire ca deşeu minier. Produsele  reciclate cuprind un concentrat vandabil de 

18 | P a g i n a    

cromit (38‐42% Cr2O3) utilizabil în industria chimică şi metalurgie, şi un produs nisipos (R1) potrivit pentru producția de beton. [Sursa: Study report of SARMa case study Bulqiza Albania (3.3 Recycling)] 

De asemenea, în mina de magnezit Gerakini, Grecia (Fig. 9), produsele secundare de la  instalația de sortare a morilor şi deşeurile extractive de  la dezvoltarea minei sunt procesate  pentru  producția  de  agregate  R1  (150.000  tone/an),  destinate mai  ales construcției de drumuri (Fig.10).   

 Fig. 9: Vedere generală a haldelor de deşeuri sterile de la mina de magnezit Gerakini, Grecia 

[Sursa: Baseline study report for recycling. Case study: Gerakini. http://www.sarmaproject.eu/] 

 Fig. 10: Agregate (R1) produse prin tratamentul deşeului minier de la mina Gerakini 

P a g i n a | 19 

Sase uzine de reciclare, două din regiunea Emilia‐Romania (Italia) şi patru din Slove‐nia,  au  fost  selectate  pentru  a  demonstra  potențialul  de  producere  a  agregatelor reciclate (adică, reciclarea C&DW) în țările SEE.  

Uzina  de  reciclare  din Madregolo  (Collecchio),  Italia  (Fig.11)  este  un  exemplu  de evoluție de  la  "cariera  tradițională"  la  "carieră  şi  reciclare  integrate".  In particular, uzina  re‐procesează agregate  reciclate  rezultate prin măcinarea de pavaje asfaltice (R2)  asociate  cu  agregate  naturale.  Tehnicile  adoptate  pentru  reciclare  constau  în procese la cald şi la rece. In primul caz, agregatele reciclate sunt adăugate în procent mai mic de 20% în mixtura totală. In al doilea caz, agregatele reciclate sunt adăugate în  procent  de  până  la  50%.  Agregatele  astfel  obținute  sunt  utilizate  pentru construcția de drumuri, aeroporturi şi porturi, în accord cu cerințele pieții CE. Ciment asfaltic  reciclat  este,  de  asemenea,  fabricat.  [Sursa:  Synthesis  report  of  baseline  study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] 

 

Fig. 11: Uzina de reciclare din Madregolo (Collecchio), Italia  

[Sursa: Baseline study reports of SARMa model sites (Recycling). Case study of Madregolo] 

Uzina de reciclare din Castellarano (Italia) aplică cele mai bune tehnologii disponibile în domeniul reciclării C&DW. Uzina este localizată lângă o instalație producătoare de nisip & pietriş,  într‐o zonă aparținând districtului ceramic Sassuolo – Scandiano. Din acest motiv, 76% din alimentarea uzinei de reciclare Castellarano se face cu deşeuri ale industriei ceramice (R4). Capacitatea uzinei este de 150.000 tone/an. [Sursa: Base‐line study reports of SARMa model sites (Recycling): Case study of Castellarano]   

20 | P a g i n a    

Studiul de caz selectat pentru România priveşte cariera de marmură Ruschita. Aici, 50% din rocile excavate sunt utilizate pentru producția a 190.000 tone/an de blocuri de marmură. Blocurile de roci excavate, care nu sunt utilizabile pentru prelucrare ca piatră  ornamentală,  precum  şi  reziduurile  (ex.  spărturi)  instalațiilor  de  tăiere  sunt procesate de  către o uzină,  localizată  în apropierea  carierei de marmură, pentru a obține produse micronizate (fillere).  [Sursa: Baseline study  reports of SARMa model sites (Recycling): Case study of Deva Ruschita]  

Uzina  de  reciclare  de  la  Velica  Piresica  (Slovenia)  este  localizată  într‐o  parte abandonată a unei cariere active de dolomit. Deşeurile R2 (C&DW) şi R3 (soluri/roci excavate din  lucrări civile)  sunt  tratate  în această uzină pentru a produce agregate reciclate de calitate medie şi bună, care sunt utilizate pentru construcția de drumuri şi căi ferate.  [Sursa: Baseline study reports of SARMa model sites  (Recycling): Case study of Velica Pirecica] 

In mod asemănător, uzina de reciclare de  la Sežana  (Slovenia) este  localizată  într‐o parte abandonată a unei cariere de calcare. Deşeuri R2 şi R3 sunt tratate şi  în uzina Sežana. Aici  sunt produse agregate  reciclate de  calitate de  la  slabă  la bună.  [Sursa: Synthesis  report  of  baseline  study  reports  of  SARMa  model  sites;  Activity  3.3  (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] 

Al  treilea caz de  reciclare din Slovenia se  referă  la uzina de  reciclare de  la Dogoše, localizată  într‐o  balastieră  epuizată,  parțial  remediată,  de  lângă  râul  Drava. Alimentarea  uzinei  de  reciclare  Dogoše  cuprinde  deşeuri  R2  şi  R3,  iar  agregatele reciclate produse sunt de calitate medie  la scăzută, potrivite pentru construcția de drumuri, producerea de betoane  şi mixturi bituminoase  şi pentru umpluturi.  [Sursa: Synthesis  report  of  baseline  study  reports  of  SARMa  model  sites;  Activity  3.3  (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] 

Ultimul caz examinat este al uzinei de reciclare de la Smarje‐Sap (Slovenia), localizată în partea  abandonată  a unei  carierei  active de dolomit. Activitatea de  reciclare  se realizează numai o dată pe an, utilizând un echipament  (concasor)  închiriat pentru tratamentul  deşeurilor  R2  şi  R3  şi  producerea  de  agregate  reciclate  de  calitate scăzută, potrivite pentru umpluturi.  [Sursa:  Synthesis  report of baseline  study  reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] 

Pe baza analizei studiilor de caz, este de subliniat că majoritatea uzinelor de reciclate prezentate mai  sus  sunt  instalate  în  părți  epuizate  ale  unor  cariere  active  sau  în cariere  /  balastiere  abandonate,  în  vecinătatea  zonelor  industriale  şi  aproape  de centre urbane. Această practică este în totalitate adecvată, deoarece: 

− Uzinele  de  reciclare  sunt  în  mod  normal  alimentate  cu  mixturi  de  deşeuri extractive,  industriale şi C&DW. Aceste materiale sunt uşor de găsit  în astfel de zone. 

− Unitățile  de  concasare/sortare  ale  carierelor/balastierelor  sunt  utile  şi  pot  fi folosite de către uzinele de reciclare.     

P a g i n a | 21 

 Fig. 12: Praful – factor de impact asupra mediului [Sursa: Arhiva personală a autorilor] 

22 | P a g i n a  

 

 

 

 

 

 

3. Problemele majore care afectează durabilitatea resurselor de agregate la 

nivel local  

 

Agregatele sunt materiale ieftine, grele și voluminoase și este imperativ ca, din motive economice  și de mediu, acestea  să fie  obținute  aproape  de  principalele  centre  de  consum,  în special  în  cazul  în  care  transportul  feroviar  sau  cel naval nu este posibil, așa  cum  se  întâmplă de obicei. Deoarece agre‐gatele  sunt  obținute  în  principal  din  lucrări miniere  de  su‐prafață, există un impact direct asupra esteticii peisajului. Un număr  de  alte  influențe  potențiale  asupra  mediului  pot apărea,  de  asemenea,  în  timpul  operațiunilor  legate  de activitățile din cariere / balastiere, cât  și  în acelea  legate de activitățile de transport. 

Mai mult decât atât,  industria extractivă poate afecta comu‐nitățile  învecinate şi nevoile  lor. Astfel, chiar dacă nu  în mod oficial,  acceptarea  socială  este  necesară  pentru  exploatarea în carieră, în scopul de a opera fără probleme. 

  

P a g i n a | 23 

3.1 Necesitatea unei dezvoltări durabile  

Potrivit  raportului  “Comisiei Mondiale pentru Mediu  şi Dezvoltare“  (1987), dezvol‐tare durabilă (Sustainable Development‐SD) este “dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a‐şi satisface pro‐priile  nevoi“.  Dezvoltarea  durabilă  implică  o  creştere  economică,  împreună  cu protecția calității mediului, fiecare consolidând‐o pe cealaltă. În esență, termenul de “Dezvoltare durabilă” (SD) se referă la realizarea dezvoltării economice şi sociale într‐un mod care nu epuizează resursele naturale ale unei țări. [Sursa: "Our common future: The World Commission on Environment and Development", Bruntland, G., 1987] 

Autoritățile,  industria  şi  societatea  trebuie  să  coopereze  la  planificarea  la  nivel regional şi local astfel încât extracția durabilă a agregatelor să fie un succes. Pentru a asigura  gestionarea  durabilă  şi  furnizarea  agregatelor,  fiecare  dintre  părțile interesate  trebuie  să  accepte  anumite  responsabilități.  Autoritățile  au  datoria  să dezvolte politici, reglementări‐cadru şi stimulente economice care să asigure climatul pentru succesele economice ale operatorilor de cariere, în acelaşi timp asigurându‐se că nevoile  şi preferințele comunităților adiacente sunt  respectate.  Industria  trebuie să  lucreze  astfel  încât  să  fie  recunoscută  ca  un  corporatist  responsabil  şi  ca  un membru al comunității. Societatea (inclusiv ONG‐urile) are responsabilitatea de a se informa cu privire  la gestionarea problemelor  resurselor de agregate. Toate părțile interesate trebuie să identifice şi să rezolve problemele legitime, printr‐o contribuție constructivă în luarea deciziilor care să se adresează atât lor, cît și unor spectre largi de obiective şi interese. [Sursa: “Managing and Protecting Aggregate Resources”, Open‐File Report 02‐415, U.S. Geological Survey, Langer, W. H., 2002]  

In prezent, o parte importantă a informațiilor de mediu folosite pentru a interpreta, prognoza sau contura aspecte ale dezvoltării durabile legate de sistemele industriale, derivă din aplicarea metodologiei “Life Cycle Assessment” (LCA).  Industria minieră / exploatarea  în  carieră  este  unul  din  sectoarele  în  care  utilizarea  instrumentelor bazate pe LCA a fost mai puțin folosită, sau în care consensul cu privire la punerea în aplicare  a metodologiei nu  a  fost  atins.  [Sursa:  Life  Cycle  Assessment  (LCA) Guidelines; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] 

În  contextul  arătat mai  sus,  anumite  responsabilități,  probleme  şi  provocări  sunt actuale pentru toate părțile implicate în sectorul de agregate la nivel local. După cum s‐a  demonstrat  în  proiectul  SARMa,  aspectele  și  provocările  țărilor  SSE  includ: realizarea  licenței  sociale  pentru  a  opera;  gestionarea  impacturilor  potențiale  de mediu;  prevenirea  exploatărilor  în  cariere  ilegale,  promovarea  activităților  de reciclare; eliminarea unor deficiențe în legătură cu cadrul legislativ. 

3.2 Aspecte sociale  

Fără  nici  o  îndoială,  societatea  are  nevoie  de  agregate  pentru  dezvoltarea infrastructurii  şi  a  construcțiilor,  şi, prin urmare, o preocupare majoră  se  referă  la costul efectiv al furnizării de agregate de o calitate acceptabilă.  

24 | P a g i n a  

Pe  de  altă  parte,  extracția  de  agregate  din  cariere  sau  balastiere  constă  într‐un proces în mare parte mecanic, ce implică transportul unor cantități mari de materiale şi acest lucru poate deranja comunitățile locale în diverse moduri (a se vedea punctul 3.3): a) schimbarea peisajului site‐urilor învecinate, b) afectarea mediului, habitatelor şi speciilor, c) crearea unei perturbări continue din cauza transportului de materiale prin  sate, etc.  În plus  față de disconforturile  cauzate de  însăşi natura activității de extracție, care afectează mediul înconjurător şi  comunitățile, localnicii şi autoritățile sunt  preocupate  de  gestionarea  etapei  post‐închidere  şi  de  utilizarea  carierelor epuizate. 

Extinderea în suprafață a exploatărilor în cariere a agregatelor poate fi restricționată de către comunitățile în expansiune, în lipsa unor planuri de utilizare a terenurilor şi a neconturării  zonelor  prioritare  de  extracție  a  materiilor  prime.  În  timp  ce multe cariere  au  pornit  de  la  periferia  comunităților,  astăzi  acestea  sunt  "înghițite"  şi înconjurate de comunitățile expansive.  

Prin  urmare,  problemele  sociale  la  nivel  local  provin  de  la  două  aspecte contradictorii:  a)  punctul  de  vedere  al  consumatorilor,  şi  b)  punctul  de  vedere  al cetățeanului "deranjat".  

fără probleme. 

 în general ca afectând dezvoltarea durabilă e

−   extracție  a 

−  pentru modificarea  inevitabilă a peisajul 

datorită activităților de extracție. 

Mulți cetățeni nu acceptă carierele de suprafață deoarece nu recunosc dependența societății  față  de  agregate.  Sindromul  “nu  în  curtea  mea",  poate  restricționa dezvoltarea  valorificării  agregatelor.  [Sursa:  “Managing  and  Protecting  Aggregate Resources”, Open‐File Report 02‐415, U.S. Geological Survey, Langer, W. H., 2002] 

În  ultimii  ani,  prin  demersul  consultării  publice  prevăzute  în  cadrul  procedurii  de autorizare  de  mediu  stabilite  în  unele  țări  SSE,  a  existat  o  implicare  sporită  a comunităților locale în luarea deciziilor pentru carierele noi şi / sau existente. Părțile interesate,  cum  ar  fi  comunitățile  locale  şi  ONG‐urile,  ar  putea  creia  obstacole considerabile  în  eficiența  carierelor  de  agregate,  în  special  atunci  când  activitatea extractivă  se  desfășoară  în  apropierea  sau  în  zonele  de  conservare  a  naturii  şi  a siturilor arheologice  importante. Pe  scurt, activitatea de producție de agregate are nevoie, chiar dacă nu  în mod oficial, de acceptare socială,  în scopul de a opera 

3.3 Probleme de mediu 

Probleme majore de mediu recunoscutea r surselor de agregate sunt legate de: 

Cât de eficient sunt evaluate, monitorizate  şi gestionate potențialele  impacturi asupra  mediului  care  rezultă  în  toate  fazele  unui  proiect  deagregatelor (planificarea, dezvoltarea, instituirea, funcționarea), și 

Dacă există un plan eficient, specific şi bine realizat de restaurare a site‐ului, care ar putea compensa comunitățile  locale

P a g i n a | 25 

Impactul  asupra  mediului  variază  considerabil  de  la  o  carieră  la  alta,  funcție,  în principal, de metodele de extracție şi de tehnicile de procesare aplicate, proiectarea generală a lucrării în carieră, precum şi amploarea procesului de extracție.  

Site‐urile situate într‐un mediu vulnerabil, cum ar fi o zonă umedă sau în apropierea unui râu sau lac, ori în zone de mare valoare naturală, pot avea un impact potențial mai mare decât cele situate într‐un mediu deja puternic afectat. 

Modificarea peisajului este impactul direct, cel mai evident şi comun al exploatărilor în carieră, care afectează mediul din punct de vedere estetic şi provoacă perturbări nu numai asupra comunităților locale, ci şi asupra habitatelor existente (Fig. 13). 

Fig. 13: Vedere de ansamblu a carierei Kovilovača și a fabricii din orașul Despotovac, Serbia  

[Sursa: Preparatory site report of Kovilovača quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] 

Exploatările  în  carieră  pot  necesita  spatiu  pentru  amplasarea  haldelor,  precum  şi spațiu pentru infrastructurile asociate, clădiri şi drumuri de acces. Astfel de activități pot,  ocazional,  provoca  perturbări  semnificative  ale  vieții  sălbatice  şi  conduce  la pierderea  sau  deteriorarea  habitatelor  naturale  valoroase.  Acest  impact  poate  fi temporar  sau permanent, direct  sau  indirect,  în  site  sau  în  afara  site‐ului  şi poate intra în joc la momente diferite pe parcursul ciclului proiectului (Tabelul 5). 

26 | P a g i n a  

Tabelul 5:  Impacturi potențiale asupra biodiversității prin activități extractive  

[Sursa: EC Guidance on undertaking new non‐energy extractive activities in accordance with Natura 2000 requirements, European Commission, July 2010, p. 31] 

Impacturi potențiale asupra habitatelor și speciilor 

Etape / Activități 

Deteriorarea şi 

fragmen

tarea 

habitatelor 

Perturba

ții și/sau 

deplasarea

 spe

ciilor 

sensibile 

Pierde

rea de

 indivizi 

sau po

pulații ra

re 

sau pe

 cale de

 dipariție

 Mod

ificări în

 compo

nența 

speciilor (flora și 

faun

a locală) 

Colonizarea site‐ului 

cu spe

cii exotice și 

invazive 

Mo d

ificarea și 

degradarea

 ecosistemelor 

acvatice

Explorare             

Foraj și lucrări miniere de suprafață             

Construcții rutiere/căi ferate              

Circulația persoanelor și vehiculelor             

Preparare locație / Extracția mineralelor             

Decopertarea/stocarea solului şi vegetației  

           

Dezvoltare infrastructură (linii electrice, drumuri, clădiri, concasoare, benzi transportoare) 

           

Explozii             

Extracție minereu/rocă; stocare             

Deversare apă de suprafață şi subterană             

Scăderea nivelului hidrostatic             

Transportul de materiale             

Prelucrare             

Sfărâmare / concasare             

Depozite de steril şi iazuri de decantare             

Închidere site             

Re‐conturare balastieră, front carieră  şi  halde de steril 

           

Imprejmuire zone periculoase              

Dezafectare de drumuri / demontare de clădiri 

           

Re‐însămânțarea/re‐plantarea zonelor perturbate 

           

Monitorizarea calității apei şi posibile tratamente 

           

Activitățile din  cariere pot determina modificări ale  calității apei din  cauza apei de şiroire şi difuziei poluanților în apele subterane. Dacă asanarea site‐ului de extracție 

P a g i n a | 27 

este necesară, activitățile extractive pot modifica potențial  condițiile hidrologice  în zonele extracție şi în împrejurimi, cu modificări ale rețelei hidrografice cauzate de un dezechilibru temporar în scurgerile de suprafață, a infiltrărilor, etc. În astfel de cazuri, acest lucru ar putea conduce la un impact asupra izvoarelor apropiate sau a zonelor umede, atât în termeni de cantitate cât şi de calitate (întreruperi hidraulice). 

Diferite  tipuri  şi  intensități  ale  zgomotului  pot  să  apară  în  timpul  exploatărilor  în carieră, iar vibrațiile pot apărea la utilizarea puşcărilor. Atât zgomotul, cât şi vibrațiile pot afecta speciile faunistice existente în împrejurimi, precum şi comunitățile locale, în cazul în care aşezările sunt în imediata apropiere a carierei.

Emisia  de  praf  este  un  efect  secundar  semnificativ  al  extracției  şi  transportului  şi poate afecta calitatea aerului, solurilor, oamenii şi habitatele (Fig. 12). 

Cu  toate  acestea,  industria  agregatelor  şi‐a  îmbunătățit  mult  în  ultimii  ani performanța  în materie  de mediu  şi  se  concentrează  pentru  realizarea  protecției biodiversității  în  ariile naturale protejate,  cum  ar  fi Natura 2000. Câteva  cazuri de cariere dintre cele examinate  în proiectul SARMa (Tabelul 1) reprezintă exemple de operațiuni  în  imediata  apropiere  a  zonelor  naturale  protejate.  Cariera  Araxos  din Grecia operează într‐o zonă Natura 2000. Lanca dei Francesi în Italia funcționează în zona  inundabilă a râului Po, riverană unei zone Natura 2000. Cariera Kovilovača din Serbia este plasată  în apropiere de Cheile  râului Resava, o  rezervație din categoria  „Special  Nature”,  denumită  Vinatovača.  Cariera  Revărsarea  (România)  se  află  în mijlocul căilor de migrație a păsărilor sălbatice. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.1 (Best practices). http://www.sarmaproject.eu/] 

În prezent, monitorizarea sistematică şi buna gestionare a impactului asupra mediu‐lui  sunt  prevăzute  şi  constituie  obligații  legislative  pentru  operatorii  de  cariere,  în majoritatea  țărilor  SSE.  Cu  toate  acestea,  există  încă multe  alte  căi  spre  a  atinge niveluri mai înalte de performanță de mediu în regiuni specifice. 

3.4  Probleme ale exploatărilor ilegale în carieră 

În ciuda unui cadru legislativ existent pentru cariere, unele țări SSE încă se confruntă cu probleme ale activităților ilegale. Această problemă este asociată cu grave efecte economice, sociale şi de mediu, care afectează nu numai zonele restrânse în care au loc astfel de activități, ci și zone mai largi.  

Câteva  studii  de  caz  au  fost  selectate  pentru  a  identifica  cauzele  potențiale  ale carierelor ilegale în țările SSE şi să propună modalități de a le preveni. Concluziile se bazează  pe  rezultatele  expertizei  specifice.  [Sursa:  Synthesis  report  of  baseline  study reports; Activity 3.2 (Illegal quarrying). http://www.sarmaproject.eu/] 

− Activitățile de  exploatare  ilegală  variază de  la  excavații  la  scară mică, operate ocazional  de  către  persoane  fizice  în  scopul  de  a  extrage  agregate  pentru  uz propriu,  la cariere dezvoltate  la diferite scări. Acesta din urmă funcționează, de obicei, pentru câteva luni şi nu sunt uşor de controlat de către autoritățile locale. 

28 | P a g i n a  

− Este dificil  să  se  estimeze  cantitățile  reale de  agregate provenite din  activități ilegale  în  țările  SSE,  deoarece  date  oficiale  relevante  nu  sunt  întotdeauna disponibile.  Cu  titlu  informativ,  un  studiu  efectuat  de  către  autoritățile competente din Republica Croația,  la nivelul anului 2009, a arătat  că  în  jur de 20% din producția de agregate a țării a provenit din surse  ilegale. [Sursa: Activity 3.2‐SSM model sites: Sava River (Trstenik) case study‐the Zagrebačka county ‐Croatia]

− Activități  ilegale sunt practicate, de multe ori,  în zone de cariere abandonate şi ne‐reabilitate.  Mai  mult  decât  atât,  cariere  abandonate  sunt  folosite  la depozitarea ilegală a diferitelor tipuri de deşeuri (Fig.14). 

 

 Fig. 14: Depunerea deşeurilor din construcții şi de uz casnic în site‐urile abandonate ale 

carierei Trstenik, Croația 

[Sursa: Activity 3.2‐SSM model sites: Sava River (Trstenik) case study‐the Zagrebačka county ‐Croatia]

− Operatorii  ilegali  nu  țin  seama  de  normele  de  sănătate  şi  de  siguranță  în activitatea de extracție. Prin urmare, există  riscuri grave, atât pentru siguranța operatorilor ilegali, precum şi pentru mediul înconjurător, aşezări şi locuitori. De asemenea, deoarece aceștia nu sunt profesionişti şi autorizați, ei nu aplică me‐tode  și  tehnici de exploatare adecvate  şi ecologice. Dimpotrivă, practica  lor u‐zuală  este  o  activitate  prădalnică  de  extracție  a  agregatelor,  însoțită  de depozitarea necontrolată a "deşeurilor". 

P a g i n a | 29 

− Activitățile exploatărilor  ilegale  în carieră au efecte economice negative  la nivel local, regional şi național, deoarece operatorii ilegali nu plătesc impozite sau alte taxe / redevențe, ca în cazul carierelor care activează legal. 

− Lipsa unor studii pe  termen mediu  şi  lung privind nevoile pieței de agregate  la nivel local, în combinație cu procesele de autorizare complicate şi consumatoare de timp, pot încuraja apariția exploatărilor ilegale în cariere.  

− În cele din urmă, un  factor  important care "permite" desfășurarea de activități ilegale  în  carieră  este  lipsa  potențială  a  proceselor  şi  instrumentelor  de monitorizare  eficientă  şi  consecventă,  utilizabile  de  către  autoritățile competente. 

3.5  Probleme ale reciclării 

Reciclarea nu ar trebui să fie considerată o activitate de sine stătătoare, ea ar trebui să fie  încadrată  într‐un context mai  larg al gestionării  integrate a resurselor şi a de‐şeurilor. În acest sens, producția de agregate prin activități de reciclare (vezi punctul 2.2.2) este conectată la legislația relevantă.  

Uniunea  Europeană  (UE)  a  adoptat  o  serie  de  directive  care  vizează  armonizarea politicilor  de  gestionare  şi  eliminare  a  deşeurilor  în  întreaga  Europă  şi  garantarea protecției mediului:  

− Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/CE a deşeurilor);  

− Directiva privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE); 

− Directiva prevenirii și controlul integrat al poluării (Directiva 2008/1/CE);  

− Directiva privind deşeurile miniere (Directiva 2006/21/CE a gestionării deşeurilor din industriile extractive). 

Studiile de caz prezentate la punctul 2.2.2 din Manual (Tabelul 4) au fost considerate ca exemple pentru producția de agregate din activități de reciclare în țările SSE. Prin aceste studii de caz s‐a demonstrat că atitudinea generală de a recicla şi felul în care activitățile de reciclare sunt concepute şi gestionate,  în scopul de a deveni surse de agregate, par a fi esențial diferite de la o țară SSE la alta. [Sursa: Synthesis report of base‐line  study  reports  of  SARMa  model  sites;  Activity  3.3  (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] 

Majoritatea  țărilor SSE nu  iau  în considerare,  în politicile  lor minerale, producția de agregate  prin  toate  activitățile  potențiale  de  reciclare. Mai  exact,  producerea  de agregate  prin  tratarea  deşeurilor  din  activitatea  de  extracție  (sau minerit)  este  o practică obişnuită  în cele mai multe dintre ele. Pe de altă parte, producția de agre‐gate din C&DW este limitată, iar stabilirea unei legislații relevante, cu obiective speci‐fice de reciclare, nu a fost încă adoptată de către unele țări. 

Ca urmare, bazele de date privind agregatele din activități de reciclare fie lipsesc, fie conțin  informații  limitate.  [Sursa:  “Synthesis  report  on  legislation  and  regulatory 

30 | P a g i n a  

framework  related  to  sustainable  aggregate  resources management  in  selected  South  East European countries”, SARMa ] 

Având în vedere că producția de agregate din activități de reciclare reduce ocuparea terenurilor  şi, totodată,  impactul potențial asupra mediului, economisind,  în acelaşi timp,  resurse  neregenerabile  şi,  astfel,  creşterea  eficienței  resurselor,  problemele stringente cu care factorii politici şi administrația publică se confruntă sunt: i) modul de organizare şi de gestionare a colectării și reciclării deşeurilor, şi ii) modalitatea de a  înțelege dacă şi  în ce măsură agregatele din reciclare pot completa agregatele din exploatarea în cariere, în scopul de a realiza o aprovizionare durabilă din surse mixte (Sustainable Supply Mix ‐SSM).  

3.6  Probleme ale proceselor de autorizare 

În timp ce există o disponibilitate generală a surselor locale de agregate în țările SSE, accesul la resursele de agregate, inclusiv aprovizionarea pieții, este adesea limitat de lungile procese de autorizare. 

În majoritatea cazurilor, sistemele de autorizare privind exploatarea  în cariere sunt nejustificat de complexe şi lente, ceea ce constrânge inutil accesul la resurse, iar val‐abilitatea  multor  permise  acordate  este  prea  scurtă  pentru  a  justifica  investiții adecvate. Prin urmare, fiecare țară trebuie să elaboreze o procedură simplificată, mai rapidă, un sistem de autorizare conceput,  în mod  ideal, ca un "one‐stop‐shop", sau echivalentul acestuia, prin  raționalizarea  legăturilor  şi a procedurilor  între agențiile naționale,  regionale  şi  locale  implicate,  în  timp  ce  se  insistă  asupra  creşterii performanței industriei în probleme de mediu şi sociale. 

Participarea publicului este asigurată, de obicei, în timpul fazei de acordare a licențe‐lor de mediu, prin audieri publice sau comunicări scrise. Cu toate acestea, lămurirea "publicului afectat" este destul de problematică, ceea ce duce,  în multe țări,  la acți‐uni  juridice  soluționate de  către  instanțele  judecătoreşti.  [Sursa:  “Synthesis  report  on legislation and regulatory framework related to sustainable aggregate resources management in selected South East European countries”, SARMa ] 

 

P a g i n a | 31 

 

Fig. 15: Cariera Araxos (Grecia) este situată într‐o zonă protejată. Suprafața din jurul carierei este caracterizată printr‐o bogată biodiversitate datorată învecinării sale cu zona umedă a 

Parcului Natural Strofilia – Kotihi [Sursa: Arhiva foto personală a autorilor]   

 

32 | P a g i n a  

      

4.     Parametrii cheie ai sustenabilității                                  pentru industrie 

 

 

 

In  esență,  termenul  de  “Dezvoltare  Durabilă”  se referă la realizarea dezvoltării economice şi sociale în moduri care nu epuizează resursele naturale ale unei țări.  

Licența  Socială  de  Operare  există  atunci  când  un proiect minier  are  aprobarea  şi  larga  acceptare  a comunității  imediat  învecinate.  Ea  este  o  licență care nu poate  fi asigurată numai de autorități, de structurile politice, sau de sistemul legislativ, ci este necesar  să  parvină  şi  ca  un  accept  din  partea vecinilor. O astfel de acceptabilitate  trebuie  să  fie asigurată  pe  mai  multe  nivele,  dar  trebuie  să înceapă,  fiind  bazată  în mod  ferm,  pe  acceptarea socială,  de  către  comunitățile  locale,  a  extinderii valorificării resurselor.

 

 

P a g i n a | 33 

4.1  Generalități  

Atunci  când  se  evaluează  influențele potentiale  al  activităților de extracție 

acpîcî

Psfaea

Iîai

Ațd

R

‐

‐

‐

‐

ISt

3

a  agregatelor  asupra  societății  şi naturii,  este  important  de  reținut  că acestea pot afecta nu numai site‐ul de extracție,  ci  şi  toată  infrastructura 

sociată  sau  alte  facilități,  cum  sunt  drumuri  de  acces,  benzi  transportoare,  con‐asoare,  locuri  de  depozitare,  etc.  Ele  afectează,  de  asemenea,  toate  fazele roiectului,  de  la  explorare  şi  operare  efectivă  (inclusiv  extindere),  la  eventuala nchidere  şi  reabilitatare a  site‐ului.  In acest  sens, planificarea digitală a dezvoltării arierei este un bun  instrument,  întrucât acesta permite diferite  scenarii  şi discuții ntre  operatori şi cei interesați pe plan local. 

revenirea  şi atenuarea efectelor, pe parcursul duratei de activitate a unei cariere, unt, de asemenea,  în mod semnificativ determinate de deciziile  luate  în studiul de ezabilitate  şi  faza  de  întocmire  a  proiectului.  Adoptarea  măsurilor  de  atenuare decvate  poate  ajuta  la  reducerea  sau  chiar  eliminarea  unor  efecte  negative  ale xploatării  în  carieră. Sensibilitatea mediului  în  care este propusă extracția are, de semenea, o importanță majoră.  

n prezent, constrângerile generate de legislația națională şi europeană de mediu au mbunătățit performanța de mediu a  industriei extractive. Ca urmare, este necesară plicarea  de metode/tehnologii  noi,  îmbunătățite,  care  să  contribuie  la  reducerea nfluențelor datorate prafului, zgomotului, emisiilor de gaze sau vibrațiilor. 

stăzi, operatorii din domeniul agregatelor sunt supuşi presiunilor dinspre comunită‐ile şi autoritățile locale, în timp ce imaginea publică a companiilor de agregate este in ce în ce mai importantă pentru ele.   

ezumând, industria agregatelor ar trebui să ia în considerare următoarele: 

Există o nevoie globală urgentă de gestionare durabilă a mediului şi, prin urmare,  a  tuturor activităților umane  şi  industriale  care  îl pot afecta.    In acest context, sectorul agregatelor nu poate fi lăsat deoparte; 

Societatea este mai  informată, mai sensibilă şi mai exigentă față de problemele legate de impactul activităților de extracție a agregatelor; 

Cadrul  legislativ devine tot mai strict,  în special când arii protejate, ca site‐urile Natura 2000, sunt în vecinătatea carierelor active;  

Sectorul  agregatelor  se  confruntă  cu  creşterea  competitivității,  în  ceea  ce priveşte calitatea agregatelor şi valoarea comercială a produselor.  

n contextul de mai sus, este  important de reținut că activitatea  în cariere,  în  țările EE,  este  realizată  de  intreprinderi  mici  şi  mijlocii,  care  operează  cu  practici radiționale.  Acest  caracter  destul  de  convențional  al  sectorului  agregatelor  face 

4 | P a g i n a  

relativ dificilă adoptarea de modificări tehnologice şi de management, care să sprijine industria  în direcția  funcționării durabile. Ca o  concluzie,  industria de agregate din țările  SEE  ar  trebui  să‐si  revizuiască  degrabă  strategiile, metodologiile  aplicate  şi atitudinea, în vederea realizării durabilității producției de agregate.   

4.2 Bune practici 

Termenul “bună practică” este definit ca “strategie ideală de contracarare a efectelor negative  identificate  asupra  procedurilor  sau  proceselor,  utilizând  cele  mai  bune tehnici  disponibile  (BAT).  Aceasta  se  poate  aplica  pe  parcursul  duratei  de  viață  a carierei,  de  la  cercetările  inițiale,  prin  faza  de  producție,  până  la  închidere  şi supraveghere post‐închidere”. [http://www.goodquarry.com/glossary]  

In multe  cazuri,  buna  practică  este  stabilită  prin  legi  şi  regulamente,  cu  obiectiv global  de  protecția  mediului  şi  promovarea  securității  muncii.  Deşi,  o  serie  de probleme incluse în “buna practică” se bazează pe experiență şi date ştiințifice, chiar dacă  nu  sunt  acoperite  de  regulamente,  ele  sunt  cele mai  eficiente  în  atingerea rezultatelor  de  mai  sus.  In  multe  cazuri,  aplicarea  bunelor  practici  are  un  efect economic pozitiv, întrucât operațiunile de curățare sau restaurare suplimentară sunt evitate.  [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.1 (Best practices). http://www.sarmaproject.eu/] 

4.2.1  Plecând de la planificare  

Planificarea  comprehensivă  şi  precoce  a unei  cariere  de  agregate  este  un  factor cheie  pentru  succesul  inițiativei.  Ea  ar trebui  să  țină  seama  de  toți  factorii legislativi, tehnici, de mediu, economici şi sociali  care  pot  afecta  operațiunile  din carieră,  de  la  faza  de  dezvoltare  a propunerii la stadiile post închidere. Buna planificare  coincide  cu  un  design  de success al întregii operații. In acest sens: 

‐

‐ Constrângerile  legislative  existente  / de perspectivă  şi problemele de utilizare a  terenurilor  trebuie bine evaluate  în avans; 

‐ Noile tehnologii privind metodele de producție ar trebui examinate şi aplicate în designul  activității.  Astfel  de  tehnici  noi  oferă  performanțe  mai  bune  în securitatea muncii şi potențialul de a preveni şi minimiza impactul de mediu;    

‐ Τrebuie examinată posibilitatea utilizării unui echipament de producție de nouă‐generație. Astfel de utilaje pot fi mai scumpe dar, pe termen lung, ele se vor do‐vedi o alegere mai înțeleaptă decât unele vechi şi tradiționale, datorită unei pro‐

P a g i n a | 35 

ductivități mai mari, costurilor mici de  întreținere şi performanței de mediu su‐perioare în ceea ce priveşte emisia de gaze, consumul de energie, etc;   

‐ O  operațiune  durabilă  trebuie  să  se  bazeze  pe  interacțiunea  continuă  între componenta economico‐productivă şi componenta de mediu. Experții de mediu ar trebui să participe în echipa de bază a proiectului la planificarea şi proiectarea operațiunilor din carieră; 

‐ Planurile de exploatare ar trebui să integreze planurile de restaurare, chiar de la începutul activității operaționale.  In acest cadru, este recomandabil ca peisajul, utilizarea terenurilor şi tipurile de vegetație sa fie stabilite prin studii inițiale;  

‐ Dezvoltarea  unei  strategii  peisagistice,  înainte  de  începerea  proiectului, facilitează atenuarea impactului de mediu; 

‐ Poate fi util să fie adoptate bunele practici din alte activități de succes. 

 

Recomandări:  Pregătiți  planuri  integrate,  luând  în  considerare  constrângerile legislative; identificați etapele critice ale utilizării terenurilor; 

Pregătiți  studii  de  evaluare  locală  a  peisajului  şi  evaluați  te‐meinic impactul de mediu;  

Dezvoltați o strategie peisagistică şi planuri de restaurare ținând seama, de la început, de utilizarea site‐ului după închidere;  

Recurgeți la mijloace digitale pentru planificare; 

Concepeți proiectul  integrând cât mai multe tehnologii noi este posibil; 

Identificați  posibila  opoziție  socială  într‐un  stadiu  foarte timpuriu de planificare şi demarați dialogul social, şi 

Invățați din alte “poveşti” de succes şi transformați problemele şi dificultățile în oportunități. 

4.2.2  Puşcarea  

Puşcarea  este  procedeul major de extracție utilizat, 

3

în  cele mai multe  cariere de  roci  masive,  pentru producția  de  agregate. Puşcarea produce zgomot,   

6 | P a g i n a  

vibrații şi fum, uneori fragmente de roci, care pot afecta aşezările adiacente. 

Gradul de fragmentare a rocii în timpul extracției este în mare măsură dependent de tehnica de puşcare aplicată. Aceasta,  la  rândul  său, afectează productivitatea echi‐pamentului de  concasare  şi procentul de  fracție  fină. O bună proiectare a puşcării permite controlul fragmentării rocii, previne generarea de fragmente “zburătoare” şi reduce costul puşcării şi încărcăturii. 

Bunele practice de puşcare ar trebui să  includă aplicarea unor tehnici  îmbunătățite, ca puşcarea secvențială, care produce vibrații mai acceptabile. Utilizarea de tehnolo‐gie nouă este recomandată şi pentru reducerea zgomotului. In orice caz, nivelurile de zgomot şi vibrații stabilite prin legislație, dacă există, trebuie respectate.  

 

4.2.3  Poluarea aerului In cele mai multe cariere, poluarea aerului poate fi cauzată atât de emisii de pulberi (praf)  cât  şi  de  gaze.  Bunele  practici  ar  trebui  să  includă  măsuri  pentru  ambele grupuri  de  poluanți,  ex.  sisteme  de desprăfuire  pentru  colectarea deşeurilor  fine,  sisteme de  evacuare a prafului la mori, etc (Fig. 16).   

Sursele  potențiale  de  generare  a prafului,  ca  drumurile  sau  talpa carierei, ar  trebui umezite  (Fig. 17  şi 19). Transportul intern al materialului ar trebui făcut cu benzi transportoare acoperite sau camioane cu materialul uşor  umezit.  Transportul  extern  al produselor ar trebui făcut în vehicule acoperite  sau  cu alte  sisteme de  su‐primare a prafului.  

Recomandări:  Aplicați puşcarea secvențială pentru reducerea vibrațiilor;  Utilizați tehnologii moderne pentru reducerea zgomotului; 

Inițiați şi mențineți monitorizarea vibrațiilor şi zgomotului, şi 

Asigurați‐vă că este aplicat un bun plan de puşcare pentru reducerea fragmentelor “zburătoare”, a costului puşcării şi înccăturii şi un control mai bun al fragmentării materialului extras

‐ăr‐. 

Fig. 16:  Filtru de colectare a prafului 

[Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry;  Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/]

P a g i n a | 37 

Fig. 17: Sistem de umezire în cariera Taro River (Italia) 

[Sursa: Pilot site report –  Case study: Taro River alluvial fan (Province of Parma, Italy)] 

3

Recomandări:  Luați măsuri de reducere a emisiilor de praf şi gaze; 

Instalați  sisteme  de  desprăfuire  pentru  colectarea  deşeurilor fine; 

Utilizați sisteme de evacuare a prafului la mori; 

Păstrați sistemele de transport / concasare acoperite; 

Păstrați drumurile sau talpa carierei umede; 

Asigurați‐vă  că  transportul  în  carieră  se  face  cu  transportoare acoperite sau cu materialul uşor umezit; 

Asigurați‐vă  că  transportul  pe  drumurile  publice  se  face  în vehicule acoperite sau cu alte sisteme de suprimare a prafului, şi 

Asigurați‐vă că se  face monitorizarea sistematică a emisiilor de praf şi gaze, iar la depăşirea limitelor, verificați cauzele. 

8 | P a g i n a  

Monitorizarea  şi  evaluarea sistematică  a  emisiilor  de  praf  şi gaze  trebuie  făcută  (Fig.  18). Dacă limitele  legale  sunt  depăşite, echipamentele  care  produc  emisii ar trebui să fie verificate.   Fig. 18: Echipament de monitorizare a 

prafului 

   [Sursa: Preparatory site report of  Araxos quarry; Activity 3.1. 

http://www.sarmaproject.eu/T]  

4.2.4  Zgomotul 

De  obicei,  zgomotul  din  cariere  provine  din  două  surse:  instalații  (staționare,  ex: concasoare, sau în mişcare, ex: camioane) şi puşcare. Zgomotul este, în general, una dintre principalele  îngrijorări notificate  în documentele de planificare a unei cariere noi sau în extindere. Operatorii vor trebui să furnizeze informații asupra nivelului de zgomot ambiental existent, predicționat pentru diferite stadii de  lucru a carierei,  şi detalii privind măsurile de atenuare a acestuia.  [http://www.goodquarry.com/glossary] 

Bunele practici  includ monitorizarea regulată a zgomotului şi comparația cu  limitele impuse de legislație sau condițiile de mediu locale, instalarea de sisteme atenuatoare de zgomot şi utilizarea de tehnici şi materiale de puşcare adecvate. Perturbarea zo‐nelor rezidențiale poate fi evitată dacă sunt construite drumuri ocolitoare.  

Recomandări: Folosiți  monitorizarea  zgomotului  şi  comparați  resultatele  cu limitele legale şi condițiile specifice de mediu ale site‐ului; 

Instalați sisteme de diminuare a zgomotului; 

Reduceți  producerea  zgomotului,  ex:  opriți  echipamentele  din mersul  ”în  gol”,  evitați  turarea  inutilă  a  motoarelor;  utilizați căptuşeli de cauciuc în jgheaburi, vagoneți, camioane, puncte de transfer; 

Evitați, pe cât posibil, lucrul de noapte lângă zonele sensibile;  Utilizați tehnici şi materiale de puşcare adecvate, şi 

Aveți în vedere construcția de drumuri de evitare a zonelor rezi‐dențiale. 

P a g i n a | 39 

4.2.5 Materiale fine de carieră şi deşeuri  

"Orice substanță sau obiect  la care posesorul renunță,  intenționează să renunțe sau este necesar  să  renunțe" este DESEU  conform Directivei Cadru a Deşeurilor  (Euro‐pean Directive (WFD) 2006/12/EC), modificată prin noua WFD (Directive 2008/98/EC, intrată în vigoare în Decembrie 2010). Termenul deşeu se referă la materiale care nu sunt produse principale (produse pentru piață), pentru care producătorul nu are uti‐lizare  ulterioară  în  termenii  propriilor  obiective  de  producție,  transformare  sau consum, şi pe care doreşte să le înlăture.   

Exploatarea  în  carieră  şi  operațiunile  de  procesare  asociate  duc,  inevitabil,  la  pro‐ducerea de materiale fine şi deşeuri. Cantitatea şi tipurile produse depind de geolo‐gia  zonei  şi  rocile exploatate, de eficiența operațiilor de extracție  ‐ procesare  şi de piața  locală  a  produselor  de  carieră.  Piețele  noi  pentru  aceste  materiale  sub‐economice de carieră pot ajuta la reducerea cantităților existente în halde, peste tot în lume. [http://www.goodquarry.com/glossary] 

Materialele care pot fi clasificate ca deşeuri de carieră includ coperta şi intercalațiile (materiale cu valoare  limitată, care sunt situate deasupra, respectiv  între straturi cu valoare  economică),  şi  deşeurile  de  procesare  (în  special  material  fin  granular, nevandabil, provenit prin sitare, concasare şi alte activități de prelucrare).  

Deşeurile rezultate în urma producției de agregate din țările SEE sunt, în mod normal, inerte. Cantitățile produse variază mult de  la o  carieră  la alta:  sunt  cariere de  roci masive care nu produc deşeuri, precum există cariere de nisip şi pietriş care pot pro‐duce deşeuri argiloase şi siltice.  

 

Recomandări:  Incercați  să  găsiți  o  utilizare  pentru  deşeuri,  ex:  sistematizări, remedieri, material de rambleere; 

Modelați şi plantați cât mai curând posibil grămezile de deşeuri; 

Investigați posibilitatea utilizării materialului microgranular cal‐citic pentru producția de materiale utile vandabile, ex: filere, şi 

Managementul deşeurilor produse trebuie practicat pe întreaga durată a operațiunilor de carieră. 

4.2.6  Transportul  

Transportul  rutier este o practică obişnuită asociată exploatării  în  carieră  (Fig. 19). Când carierele operează în sau lângă zone naturale protejate, sau lângă zone reziden‐țiale, transportul poate afecta natura sălbatică şi comunitățile, datorită generării de 

40 | P a g i n a  

praf şi zgomot. Unele intervenții şi măsuri ar trebui luate pentru a) scăderea impactu‐lui asupra vieții sălbatice şi b) scăderea impactului asupra zonelor rezidențiale.   

In cariera Araxos (Grecia) de exemplu, au fost construite un pod şi un drum de ocolire a  satului  învecinat,  pentru  a  proteja  animalele  sălbatice  (Lutra  lutra  –  vidra  euro‐peană) potential amenințate de transportul rutier. [Sursa: Preparatory site report of Ar‐axos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] 

 

 

 

 

 

Recomandări:  Considerați  rute  alternative  şi  implementați  scheme  de  dimi‐nuare a zgomotului şi de protecție împotriva prafului;  

Reduceți, unde este posibil, distanța de transport;  Transportați  agregatele  noaptea  sau  la  anumite  ore  ale  zilei,pentru evitarea aglomerărilor din trafic; 

Căutați alternative distanțelor de transport prea lungi pe şosea,ex: cale ferată, pe apă, dacă este posibil; 

Aveți în vedere alternative la transportul rutier de la excavare lauzina de procesare, ex : benzi transportoare, şi 

Utilizați  un  drum  betonat,  uşor  de  curățat,  între  instalația  despălare şi ieşirea din incintă, pentru a evita transportul de noroi. 

 Fig. 19:  Transport intern cu camioane. Drumul şi materialul sunt umezite. 

[Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/] 

P a g i n a | 41 

4.2.7  Apa  

Apa este o prezență majoră în toate operațiunile miniere de suprafață, fie ca apă de suprafață (şiroire), ca parte a corpurilor de apă din vecinătate, sau chiar prezentă în cursul operației, ca în cazul dragării. Mai mult, în zonele unde apa este rară, utilizarea sa, sau impactul carierei asupra disponibilității sale, sunt discutabile. 

Calitatea apei poate fi deteriorată datorită deversărilor (legate de operații) şi scurger‐ilor progresive  (ex: produse petroliere). Buna practică  recomandată este de a evita contaminarea apei  şi de a  controla  calitatea atât a apei de  suprafață,  cât  şi a apei subterane, aflate în raport cu cariera.  

Recomandări:  Monitorizați calitatea apelor de suprafață şi subterane;  

Amplasați stații de măsurare a calității apei şi faceți măsurători continue;   

Utilizați elemente de protecție a calității apei (ex: geotextile im‐permeabile de acoperire a zonei de mentenanță a echipamentului) pentru a evita potențiala contaminare a apelor subterane, şi

Faceți studii hidrogeologice de monitorizare a schimbărilor de cali‐tate a apei.

4.2.8  Buna practică socială 

Identificarea  valorilor, intereselor  şi  scopurilor părților afectate, şi scara la care ele se aplică, este primul pas  în  rezolvarea situațiilor complexe care aduc atingere capacității unei regiuni de a asigura şi  menține  fluxul  de 

agregate. 

Cele mai multe probleme între un operator şi o comunitate locală apar când există o atitudine de confruntare, mai degrabă decât de co‐operare.  In unele situații,  îndeo‐sebi în zone cu lucrări abandonate, poate fi demonstrat că există îmbunătățiri semni‐ficative de mediu ca rezultat a lucrării şi restaurării subsecvente. O utilizare ulterioară în beneficiul comunității este, de asemenea, o oportunitate de a compensa comuni‐tatea pentru orice perturbare suferită datorită locației în operare. Acceptarea socială 

42 | P a g i n a  

este decisivă pentru buna  funcționare a activităților de carieră şi  trebuie dobândită cât mai devreme posibil, în cursul etapei de planificare. 

 

Recomandări:  Asigurați acceptarea socială chiar din faza de planificare;  Aveți  în  vedere  şi  respectați  nevoile  comunității  locale.  Infor‐mați şi educați stakeholderii locali; angajați‐i într‐un dialog con‐structiv; 

Favorizați  şi  susțineți  comunicarea  cu  părțile  interesate  prin întâlniri, workshop‐uri, pliante, conferințe şi postere; 

Recunoaşteți utilizarea prioritară a potecilor de către oameni şi faună şi păstrați facilitățile existente cât mai mult posibil, şi 

Prevedeți/oferiți măsuri compensatorii unde impactul este ex‐cesiv. 

4.2.9  Restaurarea  Restaurarea  unei  zone afectate  şi  reabilitarea sa este o procedură care începe  chiar  înainte  de deschiderea unei cariere şi se extinde  în perioada post‐închidere.  Aceasta este  o  etapă  foarte  im‐portantă,  deoarece  per‐

cepția publică a operațiunilor de carieră este concentrată, de obicei, pe planurile de restaurare.  Succesul  oricărei  scheme  de  restaurare  depinde  de  buna  planificare, consultarea  cu  toate  părțile  interesate,  obiective  şi  scopuri  realiste.  Ea  este  o  op‐erațiune complexă care necesită competențe multidisciplinare, flexibilitate şi creativ‐itate. In  trecut,  restaurarea unei  cariere/mine  s‐a bazat pe abordarea  tradițională:  “Intâi exploatăm, apoi  restaurăm”. Astăzi  se aplică a abordare  integrată:  “Intâi  întocmim planul de restaurare, apoi exploatăm”. 

Planurile de  restaurare ar  trebui astfel concepute  încât să  readucă site‐ul, după  în‐chidere, într‐un echilibru estetic cu zona înconjurătoare. In plus, carierele restaurate cum se cuvine au o valoare  în plus față de cele  lăsate fără restaurare.  In Croația de exemplu, o companie operațională a pregătit un plan de închidere pentru tranziția de 

P a g i n a | 43 

la activitățile de carieră spre o rezervație ornitologică, parte din rețeaua Natura 2000. [Sursa: Activity 3.2‐SSM model sites: Sava River (Trstenik) case study‐the Zagrebačka county  ‐Croatia] 

Crearea  şi  consolidarea  habitatelor  nu  poate  compensa  niciodată  pierderea  de habitate  semi‐naturale  valoroase.    Totuşi,  prin  crearea  unei  game  de  habitate  în cariere  corect  restaurate,  industria  poate  aduce  o  contribuție  semnificativă  la aplicarea bunelor practici la nivel national, regional şi, cel mai important, local. 

 

  

 

4

Recomandări: 

Adoptați o abordare echilibrată între conservarea naturii şi acti‐vitățile de extracție; 

Incepeți restaurarea de la debutul unei operații deoarece aceas‐ta face procesul mai uşor şi mai eficient;  

Discutați planurile de restaurare, înaintea implementării, cu păr‐țile locale interesate şi urmați aceste planuri; 

Ajustați  anticipat  planul  de  restaurare,  în  funcție  de  utilizarea potențială  a  carierei  după  închidere  (dacă  este  specificată  înplanurile  de  dezvoltare  locale,  în  cooperare  cu  autoritățile  şicomunitățile locale); 

Creați noi facilități, când planul de restaurare prevede schimba‐rea utilizării  terenului  (lacuri  în cazul  carierelor  cu baza  imper‐meabilă, facilități sportive, parcuri de agrement, zone umede); 

Restaurați particularitățile naturale (ex: torenți, etc); 

Restaurați  terenul degradat prin utilizarea  fie  a  solului  vegetal înlăturat  şi depozitat pe timpul dezvoltării carierei,  fie a solului vegetal provenit din alte zone; 

Dezvoltați pepiniere pe timpul existenței carierei, pentru a utili‐za specii locale în procesul de restaurare; 

Asigurați‐vă că se plantează speciile adecvate, şi 

Nu îngăduiți nici o contaminare remanentă. 

4 | P a g i n a  

        

5.Recomandări pentru autoritățile şi comunitățile locale 

 

Determinarea  evoilor  locale  de  greg te  şi  planifi‐carea utilizării  terenurilor de către autoritățile  locale este  d   mar   importan ă  în  realizarea  gestionării durabile a resurselor  otențiale şi a  provizionării din surse mixte. Creşterea gradului de  conştientizare  cu privire la potențialul reciclării va spori, de asemenea, eficiența  resurselor de agregate. Comunitatea  locală poate  exercita  o  influență  consider bil   asupra autorităților  decidente,  dacă  sunt  stimulate  cuno‐aşterea şi conştientizarea efectului exploatării asupra publicului  Utilizarea Evaluării  iclului de Viață  (LCA) este  recomandată  experților  autorităților  locale,  în vederea  identificării  şi  cuantificării  influențelor  de mediu asociate producției de a regate.

n a a

e e țp a

a ă

. C

g

P a g i n a | 45

5.1  Dezvoltarea planurilor locale  În statele SEE există un set de legi cu privire la exploatarea în cariere. Totuşi, politica natională/regională  de  planificare minerală  nu  este  egal  dezvoltată  în  aceste  țări, fiind mai degrabă prezente documente de strategie generală decât politici specifice. Responsabilitatea planificării poate  fi  realizată  la nivel statal sau  local  în  funcție de rata de descentralizare a fiecărei țări. [ Sursa: Synthesis Report, Work Package 4, Action 2 – Providing  a  Sustainable  Supply  Mix  of  Aggregates:  State‐of‐the‐art  in  South‐East  Europe. http://www.sarmaproject.eu/]  

În orice caz, autoritățile centrale ar  trebui  să  ia  în considerare opiniile autorităților locale atunci când sunt planificate zonele prioritare de extracție a agregatelor. 

Accesul  la  teren este de maximă  importanță pentru sectorul de agregate. El este o problemă a planificării utilizării  terenului  şi a politicii/legislației de management.  În unele  țări SEE audierea publică este recomandată  în actele miniere şi/sau  în timpul discuțiilor planurilor de utilizare a  terenurilor. Aproape  toate  țările  țin un  inventar național sau regional al rezervelor şi resurselor de agregate, de obicei ca un segment din  inventarul mineral național/regional. Cu  toate acestea,  în multe  țări,  inventarul resurselor nu este  totdeauna actualizat  sau  în  format digital.  Inventarul de  resurse este bine realizat în acele țări unde planificarea utilizării terenului ia în considerare şi agregatele.  Inventarele  volumelor  de  deşeuri miniere  sunt  destul  de  rare.  [Sursa  : “Synthesis  report  on  legislation  and  regulatory  framework  related  to  sustainable  aggregate resources management in selected South East European countries”, SARMa ] 

În  multe  țări  SEE,  procesul  local  de  planificare  a  managementului  şi  fluxului resurselor de agregate este,  în diverse grade, nedezvoltat, deşi estimarea de  către autoritățile  locale  a  necesităților  pentru  agregate  la  nivel  local  /  regional  este necesară, în vederea planificării în avans a felului în care se acoperă aceste necesități. Compilarea  hărților  de  utilizare  a  terenurilor,  incluzând  potențialul  şi  resursele existente de agregate, poate constitui o bază solidă pentru managementul durabil al acestor resurse. Prin urmare, comunitățile locale ar trebui implicate de la început în procesul de planificare a utilizării terenurilor. 

 

Recomandări:  Determinați  şi  estimați  necesitățile  locale  pentru  agregate  şi dezvoltați planurile de acoperire a acestor necesități; 

Pregătiți  hărțile  de  utilizare  a  terenurilor  şi  programele  de informare  a  comunităților  locale,  în  vederea  evitării  opoziției nejustificate şi a asigurării fluxului necesar de agregate, şi 

Asigurați‐vă că comunitățile sunt conştiente de planurile  locale şi de disponibilitatea şi cerința de resurse minerale. 

46 | P a g i n a  

5.2  Creşterea cunoaşterii şi a gradului de conştientizare Comunitățile locale pot fi afectate de orice impact potențial discutat în capitolul 3 al Manualului.  Efectul  cumulat  al  impacturilor  asupra  unei  persoane  sau  comunități poate fi foarte semnificativ. 

Creşterea  gradului de  conştientizare  şi  a  cunoştințelor publice  asupra  efectelor de mediu, economice şi sociale ale dezvoltării valorificării minerale face ca o comunitate locală să poată exercita o influență considerabilă asupra autorității decidente. 

În  plus,  autoritățile  şi  comunitățile  locale  ar  trebui  pregătite  pentru  faza  post‐închidere a carierelor. Aceasta  înseamnă că ele trebuie să examineze şi să compare şansele alternative pentru utilizările viitoare ale suprafețelor carierelor epuizate. Ele ar  trebui  să  solicite  operatoriilor  de  cariere  să  dezvolte  planuri  de  restaurare comprehensive şi să le comunice comunităților locale. 

 

Recomandări:  Examinați interesele generale din zonă, cum ar fi ocuparea forței de  muncă,  şi  echilibrați  beneficiile  cu  efectele  adverse  ale activității în carieră; 

Eliminați  lipsa  de  comunicare  între  operatorii  de  carieră  şi comunitate; susțineți şi facilitați comunicarea; 

Încurajați consultarea şi implicarea comunității; 

Considerați necesare discuțiile  cu operatorul asupra  condițiilor referitoare  la  i) nivelele  limită de  vibrație,  zgomot  şi emisii de praf; ii) rutele de transport şi iii) măsurile de monitorizare; 

Discutați cu comunitățile  locale şi determinați, în stadiu primar, utilizarea subsecventă a carierei după închidere; 

Încercați a  fi obiectiv  informați  înainte de a  face  judecăți sau a exprima viguros reclamații; 

Încercați să cooperați şi să nu fiți părtinitori;  Examinați potențialul măsurilor compensatorii. 

5.3  Prevenirea carierelor ilegale  Sistemele  de  control  ale  statului  trebuie  să  fie  îmbunătățite,  iar  procesele  de autorizare  simplificate,  în vederea prevenirii activităților  ilegale  în  cariere.  În unele țări SEE, punerea în aplicare a unor penalități foarte mari pentru operatorii ilegali, în combinație cu intensificarea inspecțiilor de către autoritățile competente, a dus la o 

P a g i n a | 47

scădere rapidă a producției de agregate din surse  ilegale. Carierele  ilegale pot fi, de asemenea,  descurajate  dacă  se  solicită  un  certificat  de  proveniență  a materialului utilizat de beneficiarii publici  sau  constructorii privați.  [Sursa  : Activity  3.2‐SSM model sites: Sava River (Trstenik) case study‐the Zagrebačka county –Croatia] 

Având  în vedere faptul că  în multe  țări SEE există registre  inadecvate a operatorilor de carieră, se prevede că alcătuirea bazelor de date relevante, care sunt actualizate regulat, poate contribui la prevenirea activităților ilegale. 

Autoritățile  naționale,  regionale  şi  locale  ar  trebui  să‐şi  combine  eforturile  de prevenire a activităților  ilegale. Aceste eforturi pot fi mai eficace dacă sunt stabilite metode de monitorizare adecvate. 

Aplicarea tehnicilor moderne de supraveghere din aer (însoțită de inspecția locației) poate  oferi  autorităților  o  posibilitate  valabilă  pentru  monitorizarea  activităților legale şi ilegale de carieră. O astfel de tehnică a fost demonstrată în proiectul SARMa prin  studiul  de  caz  Taro  River  (Italia),  care  este  bazat  pe  Detectare  Imagistică  şi Telemetrie  Laser  (LIDAR). Metoda permite verificarea  suprafețelor mici  sau mari  şi este efectuată de un avion ce zboară peste suprafețele de  inspectat [Sursa  : Pilot site report – Illegal quarrying. Case study: Taro River alluvial fan (Province of Parma, Italy)]  

Comunitățile  locale  pot  şi  ar  trebui  să  joace  un  rol  important  în  prevenirea exploatărilor ilegale, prin contribuții la monitorizarea operațiunilor ilegale. 

 

Recomandări:  Dezvoltați, susțineți şi utilizați procese eficiente de monitorizare şi metode pentru controlul activităților ilegale; 

Dezvoltați  şi susțineți dialogul social  şi canalele de comunicație pentru facilitarea monitorizării eficiente a activităților ilegale; 

Simplificați şi grăbiți procesele de autorizare; 

Aplicați penalități mari operatorilor ilegali; 

Restaurați carierele abandonate;  Impuneți un certificat asupra originii agregatelor vândute, şi 

Contribuiți la elaborarea de registre privind carierele. 

 

5.4  Promovarea reciclării 

Una  din  principalele  provocări  ale  proiectului  SARMa  a  fost  să  promoveze  şi  să încurajeze  politicile  aprovizionării  durabile  din  surse  mixte  (SSM).  Din  sondajul efectuat, a fost demonstrat că majoritatea țărilor SEE nu au  luat  încă  în considerare 

48 | P a g i n a  

toate sursele potențiale  în ceea ce priveşte producția de agregate prin activități de reciclare. De asemenea, datele necesare pentru managementul resurselor relevante nu sunt adecvate. 

 

 

  

 

5OşlcilA

Scd

Recomandări:  Considerați  activitățile  de  reciclare  ca  potențiale  surse  pentruproducția de agregate; 

Perfecționați  cunoştințele  asupra  potențialului  reciclăriideşeurilor miniere şi industriale pentru producția de agregate; 

Acordați atenție reciclării ca agregate a deşeurile din construcțiişi demolări (C&DW), pentru completarea aprovizionării locale cuagregate, şi 

Luați  în considerare  instalarea uzinelor de reciclare  în cariereleabandonate, când se impune utilizarea lor post‐închidere. 

 

.5  Introducerea unor noi instrumente în luarea deciziilor pinia asupra Ciclului de Viață (LCT) şi Evaluarea Ciclului de Viață (LCA) sunt abordări tiințifice asociate politicilor moderne de mediu şi suporturi pentru deciziile în afaceri egate de Producția şi Consumul Durabile  (SCP). Evaluarea Ciclului de Viață este din e  în  ce mai mult  utilizată  în  lume,  ca  un  instrument  complet  pentru  înțelegerea mplicațiilor de mediu ale produselor/bunurilor rezultate din extracția resurselor, de a  producție,  utilizare  şi  reciclare  până  la  eliminarea  deşeurilor.  [Sursa:  Life  Cycle ssessment (LCA) Guidelines; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/] 

tudiile LCA servesc pentru a evita rezolvarea unei probleme de mediu în acelaşi timp u crearea altora. LCA este prin urmare un  instrument vital  şi puternic de suport a eciziilor, complementar altor metode. 

 

Recomandări:  Adoptați  Analiza  Ciclului  de  Viață  (LCA)  şi  utilizați‐o  pentru luarea deciziilor, şi 

Luați  în  considerare  utilizarea  instrumentelor  LCA  pentru  a consolida producția durabilă şi reciclarea agregatelor. 

 

P a g i n a | 49

6.   Selecție de termeni şi definiții  Agregat: Material  granular,  fie  existent  ca  atare  în  natură  (nisip  şi  pietriş),  fie  produs  prin concasare  (piatră spartă), care,  în stare  liberă sau cimentată  (cu ciment, var sau bitum), este utilizat în construcția clădirilor sau a structurilor de inginerie civilă [Sursa: SARMα glossary] 

Agregat artificial: Agregat produs prin  activități  industriale  ca procesarea  sau  re‐procesarea deşeurilor, produselor secundare şi reziduurilor [Sursa: SARMα glossary] 

Agregat  secundar:  Agregat  derivat  din  deşeurile  operațiunilor  miniere  sau  ale  proceselor industriale (ex. mine de cărbune, zguri de furnal, cenuşi de termocentrală, nisipuri caolinoase, deşeuri şistoase, deşeuri din construcții/demolări,  inclusiv din sistematizarea drumurilor), dar excluzând creta şi argilele exploatate în primul rând ca agregate. [Sursa: SARMα glossary]  

Analiza ciclului de viață: Evaluarea ciclului de viață [life‐cycle assessment (LCA)] este un proces de  stabilire a efectelor pe  care un produs  îl are asupra mediului, pe  toată durata existenței sale,  astfel  crescând  eficiența  utilizării  resursei  şi  scăzând  riscurile.  Poate  fi  utilizată  pentru studiul  impactului  de mediu  fie  a  produsului,  fie  a  funcției  pe  care  acesta  o  îndeplineşte. Elementele cheie ale LCA sunt: (1) identificarea / cuantificarea solicitărilor de mediu implicate; ex. energie şi materii prime consumate, emisii şi deşeuri generate; (2) evaluarea  impacturilor potențiale  de mediu  ale  acestora;  şi  (3)  evaluarea  opțiunilor  disponibile  pentru  reducerea acestor impacturi de mediu. [Sursa: SARMα glossary] 

Balastieră: Lucrare de suprafață, deschisă, din care este extrasă o  resursă minerală,  în acest caz nisip şi pietriş [Sursa: SARMα glossary] 

Carieră:  Lucrare minieră de  suprafață, de unde  sunt extrase agregate minerale. Opusă unei mine, care este definită ca o lucrare subterană. [Sursa: SARMα glossary] 

Carieră  ilegală:  Cariera  ilegală  presupune  că  activitațile  legate  de  extracția  în  carieră  se desfăşoară  fără  toate permisele necesare,  sau  în afara normelor naționale  financiare  sau de taxare. [Sursa: SARMα glossary]  

Cele mai bune practici: Metode şi tehnici care au arătat constant rezultate superioare acelora obținute prin alte mijloace, şi care sunt utilizate ca repere de calitate, adică, standarde față de care sunt apreciate acțiunile. Nu există, totuşi, un mod de a aprecia care este “cea mai bună practică” pentru oricine sau  în orice situație, şi nici o “cea mai bună practică” nu rămâne cea mai bună pentru lung timp, oamenii fiind preocupați să gasească mijloace mai bune de lucru. [Sursa: SARMα glossary] 

Deşeu: Material  care  nu  este  produs  principal  (adică,  produs  destinat  pieței),  pentru  care generatorul nu are utilizare ulterioară, conform propriului scop de producție, transformare sau consum şi pe care acesta doreşte să‐l înlăture. [Sursa: SARMα glossary]   

Deşeuri extractive  (sau deşeuri miniere): Deşeuri  rezultate  în urma prospecțiunii, extracției, tratamentului şi depozitării resurselor minerale, precum şi a lucrărilor în cariere [Sursa: SARMα glossary] 

Dezvoltare durabilă: Un obiectiv cheie a dezvoltării durabile este necesitatea de a asigura o aprovizionare adecvată cu substanțe minerale  în  întâmpinarea nevoilor economice,  în acelaşi timp  cu  minimizarea  potențialelor  efecte  adverse  ale  extracției  asupra  mediului.  [Sursa: SARMα glossary] 

Eficiența  resursei:  Practică  prin  care,  în  utilizarea  unui  material,  prima  atenție  se  acordă conceptului  care  cuprinde  "Reducerea  ‐  Reutilizarea  ‐  Reciclarea  ‐  Repararea",  notate  în ordinea descendentă a priorității. [Sursa: SARMα glossary] 

50 | P a g i n a  

Extracție:  Extracția  implică  scoaterea materialului din  subsol  şi  livrarea  sa  la o  instalație de prelucrare  într‐o  formă  potrivită  pentru  procesare;  se  referă  la minerit  ca  şi  la  lucrările  în carieră [Sursa: SARMα glossary] 

, 2010] 

Monitorizare: Colectarea şi analiza observațiilor sau măsurătorilor repetate, pentru evaluarea schimbărilor  necesare  în  derularea  proceselor,  în  scopul  îndeplinirii  obiectivului  de management [Sursa: EC Guidance

Planificarea utilizării  terenurilor: Activitate  în atribuția adiministrației  locale, care  furnizează recomandări de utilizare a terenurilor,  în acord cu politicile comunității şi prioritatea publică. [Sursa: SARMα glossary] 

Reabilitare: Proces de transformare a unui teren abandonat într‐un teren utilizabil, prin soluții inginereşti şi ecologice. Restaurarea unor habitate naturale este deseori parte a procesului de închidere a exploatărilor miniere şi reabilitare. [Sursa: EC Guidance, 2010]  

Resursă:  O  ‘Resursă  Minerală’  este  o  concentrație  sau  ocurență  de  material  de  interes economic  în  /  pe  crusta  terestră,  într‐o  formă,  calitate  şi  cantitate  care  oferă  perspective rezonabile  pentru  o  eventuală  valorificare  economică.  Localizarea,  cantitatea,  conținutul, continuitatea şi alte caracteristici geologice ale Resursei Minerale sunt cunoscute, estimate sau interpretate  prin  studii  geologice  specifice.  Resursele Minerale  sunt  clasificate,  în  ordinea crescătoare a certitudinii geologice, în Presupuse, Indicate şi Măsurate (Pan‐European Code for Reporting of Exploration Results, Mineral Resources and Reserves, 2008). [Sursa: EC Guidance, 2010] 

Resursă naturală: Lucru sau material (organic sau anorganic) care constituie capitalul natural  al unei națiuni. Unele tipuri de resurse naturale, cum sunt cele minerale, necesită  implicarea de capital şi resurse umane pentru a fi exploatate (extrase, procesate, rafinate) şi valorificate economic. Alte resurse naturale, cum ar  fi un sistem de peşteri, pot avea valoare economică sau  ne‐economică  pe  baza  existenței  lor,  fără  implicarea  de  capital  uman  sau  fizic.  [Sursa: SARMα glossary] 

Restaurare: Acțiune desfăşurată  într‐o zonă degradată sau deteriorată antropogen, pentru a restabili sau spori valoarea sa ecologică. R. este deseori un termen utilizat pentru reabiliatea ghidată  de  principii  ecologice  şi  promovează  recuperarea  integrității  ecologice;  restabilirea ecosistemului original sub toate aspectele sale structurale şi funcționale. [Sursa: EC Guidance, 2010] 

Reutilizare: Utilizarea în alte aplicații a unor materiale nedorite, fără o procesare suplimentară semnificativă. Se aplică şi reutilizării apei în instalațiile din cariere. [Sursa: EC Guidance, 2010] 

SARM (Sustainable Aggregates Resource Management): Managementul Durabil al Resurselor de Agregate este gospodărirea eficientă,  cu  impact  social  şi de mediu  scăzut, a  carierelor  şi deşeurilor. [Sursa: SARMα glossary] 

SSM  –  Sustainable  Supply Mix:  SSM  implică  aprovizionarea  durabilă  cu  agregate  din  surse mixte  [naturale,  deşeuri  reciclate  şi  produse  industriale  secundare  (zguri)],  care  împreună maximizează beneficiile nete peste generații. [Sursa: SARMα glossary]  

Stakeholders: Persoane sau organizații care vor fi afectate de, sau vor influența, un program, proiect sau acțiune. [Sursa: EC Guidance, 2010] 

P a g i n a | 51 

7.   Referințe bibliografice  Agioutantis,  Z., Maurigiannakis,  S., Athousaki, A.,  2011:  “Synthesis  report  of  baseline  study 

reports of SARMa model sites; Activity 3.1.”, http://www.sarmaproject.eu/; 

Blengini,  G.  A.,  Garbarino,  E.,  2011:  “Synthesis  report  of  baseline  study  reports  of  SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling)”. http://www.sarmaproject.eu/; 

Blengini, G. A., Garbarino, E., 2011: “Life Cycle Assessment (LCA) Guidelines to be used in the SARMa Project. Definition of a common methodology  to boost use of LCA  tools  in  sus‐tainable production and  recycling of aggregates”, Romania Emilia Region, Politecnico di Torino, http://www.sarmaproject.eu/; 

Bruntland, G. (ed.), (1987): "Our common future: The World Commission on Environment and Development", Oxford, Oxford University Press; 

Cibin, U., Furin S., Ricciarelli F., Rizzati A.R., Romagnoli M., Scappini S., Segadelli S., Boggio P., Corradi A., Pelosio A., Ruffini A., 2010:  “Pilot  site  report of  Lanca dei  Francesi, Activity 3.1”, http://www.sarmaproject.eu/; 

Cibin, U., Cera, M.C., Spotorno, C., Furin, S., Pelosio, A., Romagnoli, M., Rizzati, A.R., Marasmi, C., 2011: “Synthesis Report, Work Package 4, Action 2 – Providing a Sustainable Supply Mix of Aggregates: State‐of‐the‐art in South‐East Europe”, http://www.sarmaproject.eu/; 

Department  of Mineral  Resources  and  Petroleum  Engineering,  University  of  Leoben,  2010: “Planning policies and permitting procedures to ensure the sustainable supply of aggre‐gates in Europe”, Commissioned by UEPG; 

European  Commission,  2010:  “Non‐energy mineral  extraction  and Natura  2000” GUIDANCE DOCUMENT  (EC Guidance on undertaking new non‐energy extractive activities  in accor‐dance with Natura 2000 requirements); 

Hamor, T., 2011: “Synthesis report on legislation and regulatory framework related to sustain‐able  aggregate  resources  management  in  selected  South  East  European  countries”; SARMa report; 

Hatzilazaridou  K.,  Chalkiopoulou  F.,  Papantoni  H.,  2010:  “Preparatory  site  report  of  Araxos quarry; Activity 3.1”, http://www.sarmaproject.eu/; 

Langer, W. H., 2002: “Managing and Protecting Aggregate Resources”, Open‐File Report 02‐415, U.S. Geological Survey; 

Lekaj, G., Mati, S., Moisiu, L.., Plaku, E. “Study report of SARMα case study Bulqiza Albania (3.3 Recycling)”, SARMa report; 

Marinescu M., 2010: Case study baseline study report of Revarsarea quarry; Activity 3.1  (Envi‐ronmentally Friendly Practices). http://www.sarmaproject.eu/; 

Mărunțiu M., Bindea, G., Marica, G.‐S., Colțoi, O., Munteanu, M., 2011:    “Synthesis  report of baseline study reports; Activity 3.2 (Illegal quarrying)”, http://www.sarmaproject.eu/; 

Miko  S.,  Hasan O.,  Kruk  B.,  2010:  “Activity  3.2‐SSM model  sites:  Sava  River  (Trstenik)  case study‐the Zagrebačka county –Croatia”, SARMa report; 

Simić  V.,  Živanović  J.,  Beljić  Č,  Životić  D.,  Radivojevi M.,  2010:  “Preparatory  site  report  of Kovilovača quarry; Activity 3.1”, http://www.sarmaproject.eu/; 

http://www.goodquarry.com/ 

http://www.sarmaproject.eu/

52 | P a g i n a  

PROBLEME CHEIE 

Aplicarea practicilor “Sustainable Aggregates Resource Management”                              şi “Sustainable Supply Mix” poate contribui semnificativ la                                         

dezvoltarea durabilă a Europei de Sud‐Est 

− Comunicare limitată şi deficitară între producători şi stakeholderii relevanți; 

− Impact vizual mare şi restaurare limitată; 

− Procese de autorizare complicate şi consumatoare de timp; 

− Monitorizare deficitară şi neconsecventă a operațiunilor ilegale, şi 

− Exploatare incompletă a resurselor potențiale de agregate şi reciclare limitată. 

 

Sustainable Aggregates Resource Mαnagementhttp://www.sarmaproject.eu