Cum s i întrupezi

dorin ele: Metoda lui

Neville

[Titlu original: „How to Manifest Your Desires: The Neville Method”]

„Dac este ceva în aceast sear ce ai vrea cu adev rat pe lumea asta, atunci experimenteaz în imagina ie ce ai experimenta în carne i oase de i-ai fi realizat deja scopul i apoi astup i urechile i acoper i ochii

la toate cele care neag realitatea asump iei tale.” – Neville, 1948

Prelegeri compilate de Dr. Joe Vitale Orator i publicist al curentului motiva ional.

TEME ABORDATE:

Lec ia 1 – CON TIEN A ESTE SINGURA REALITATE - 3 Lec ia 2 – ASUMP IILE SE ÎNT RESC ÎN FAPT - 20 Lec ia 3 - GÂNDIREA CVADRI-DIMENSIONAL - 35

Lec ia 4 – NIMENI DE SCHIMBAT ÎN AFAR DE SINE - 52 Lec ia 5 – R MÂI CREDINCIOS IDEII TALE - 69

ÎNTREB RI I R SPUNSURI - 85

NERU INARE CRAS - 98

Discursuri radiofonice FII CEEA CE DORE TI FII CEEA CE CREZI - 104 PRIN IMAGINA IE DEVENIM - 108 RUG CIUNEA ASCULTAT - 112

MEDITA IA - 116 LEGEA ASUMP IEI - 120

ADEV RUL - 124 TR IREA L UNTRIC E SECRETUL - 128

AFIRM ADEV RUL M RE IEI TALE - 132

Prelegeri CEEA CE DEJA A FOST - 135 AL T U DE LUAT - 142

PIATRA DE TEMELIE – IMAGINA IA - 147

Sugestii practice IMAGINAREA CREEAZ REALITATEA - 153

O CAUZ - 155 CUM FUNC IONEAZ LEGEA - 159

FOLOSIREA CON TIENT A LEGII - 160 ALEGEREA – LIBERUL-ARBITRU - 161

DORIN A - 162 FII SCRUT TOR -163

APAREN E - 163 CONVERSA II L UNTRICE - 165 REVIZUIREA - 165

ST RI ALE CON TIEN EI - 166 PIESA - 167

ADEV RATUL T U ROST - 168 STUDII DE CAZ - 169

FUNDAMENTELE METAFIZICII - 175

„Înv turile lui Neville”

ulie cu lec ii din 1948 (Din 1948)

Lec ia 1 – CON TIEN A ESTE SINGURA REALITATE

Acesta va fi un curs foarte practic. Sper, a adar, c ai o imagine foarte clar a ceea ce dore ti, fiindc sunt convins c î i po i realiza dorin ele prin tehnica pe care o vei primi aici s pt mâna aceasta în cinci lec ii.

Ca s po i beneficia din plin de aceste instruc iuni, îng duie-mi s i descop r acum c Biblia nu face nicio trimitere la vreo persoan care ar fi existat vreodat sau vreun eveniment care s-ar fi petrecut vreodat pe p mânt. Povestitorii antici nu scriau istorie, ci o lec ie în imagini alegorice despre anumite principii de baz pe care le-au îmbr cat în ve mintele istoriei, adaptând apoi aceste povestiri capacit ii limitate de în elegere a oamenilor, cel mai adesea naivi i neanalitici.

De-a lungul veacurilor, am luat în mod gre it personific rile drept persoane, alegoria drept istorie, vehiculul ce a transmis instruc iunea drept instruc iune i sensul brut aparent drept sens final deliberat.

Diferen a dintre forma Bibliei i substan a sa e la fel de uria precum diferen a dintre o boab de porumb i s mân a vie ii din acea boab . A a cum organele noastre asimilative deosebesc între hrana ce trebuie asimilat sistemului i hrana ce trebuie lep dat , la fel, facult ile noastre intuitive trezite descoper în spatele alegoriei i parabolei s mân a d toare de via a Bibliei; i, hr nindu-ne din aceasta, i noi putem lep da forma ce transmite mesajul.

Discu ia referitoare la istoricitatea Bibliei este prea vast ; prin urmare, nu e cazul s o abord m în aceast interpretare psihologic practic a pove tilor sale.

adar, nu voi pierde vreme încercând s te conving c Biblia nu e o realitate istoric .

În seara aceasta, voi lua patru pove ti i î i voi ar ta ce au inten ionat povestitorii antici ca noi s vedem în aceste pove ti. Înv torii antici au ad ugat adev ruri psihologice alegoriilor falice i solare. Nu cuno teau despre structura fizic a omului atât de multe câte cunosc oamenii de tiin moderni, nici despre bolta cereasc atât de multe câte tiu astronomii de azi. Dar au folosit cu în elepciune pu inul pe care-l cuno teau i au construit contexte falice i solare de care au legat marile adev ruri psihologice pe care le descoperiser .

În Vechiul Testament, vei g si mult din aceast venera ie falic . Pentru c nu ne serve te, nu am s accentuez asta. Î i voi ar ta numai cum s o interpretezi.

Înainte de a ajunge la prima dintre dramele psihologice pe care o putem folosi într-un mod practic, îng duie-mi s amintesc cele dou remarcabile nume ale Bibliei: cel pe care noi îl traducem prin DUMNEZEU sau IEHOVA [„DOMNUL” în versiunile Bibliei ortodoxe] i cel c ruia îi spunem Fiul S u, pe care îl avem drept IISUS.

Anticii scriau aceste nume folosind mici simboluri. Limba antic , anume ebraica, nu era una pe care o expirai pur i simplu. Era o limb mistic nicicând rostit de om. Cei care o în elegeau o în elegeau a a cum matematicienii în eleg simbolurile matematicii superioare. Nu era ceva ce oamenii foloseau pentru a transmite gânduri

a cum folosim noi ast zi limba englez [ori pe cea român ].

Spuneau c numele lui Dumnezeu era scris IOD HE VAV HE. Voi lua aceste simboluri i, în limba noastr fireasc , realistic , le voi t lm ci ca atare.

Prima liter , IOD, din numele DUMNEZEU, o mân sau o mân , dar mâna regizorului. Dac e vreo parte a omului care îl diferen iaz clar de restul lumii crea iei, aceasta e mâna. E folosit nu numai cu scopul de a duce mâncare la gur ori a s ri de pe o creang pe alta.

Mâna omului d form , modeleaz . Nu te po i exprima cu adev rat f de mân . Aceasta e mâna ziditorului, mâna regizorului; regizeaz , modeleaz i construie te în lume. Povestitorii antici au numit aceast prim liter IOD, mâna, ori

mân a absolut din care întreaga crea ie va fi s fie.

Celei de-a doua litere, HE, i-au dat simbolul unei ferestre. O fereastr este un ochi – fereastra e pentru cas ceea ce ochiul e pentru trup.

Cea de-a treia liter , VAV, au numit-o cui [cârlig]. Un cui se folose te cu rostul de a prinde lucrurile laolalt . Conjunc ia „ i” în limba ebraic e pur i simplu aceast a treia liter , ori VAV.

Dac vreau s spun „b rbat i femeie”, pun VAV la mijloc – i le une te.

A patra i ultima liter , HE, este înc o fereastr sau ochi.

În aceast limb modern , realistic a noastr , po i l sa deoparte ochi i ferestre i mâini i prive ti astfel: te afli aici i acum. Prima liter , IOD, este EU SUNT-ul

u, con tiin a ta de a fi. E ti con tient de a fi con tient – aceasta e prima liter . Din aceast con tien curg toate st rile de con tiin .

A doua liter , HE, numit ochi, este imagina ia ta, abilitatea ta de a percepe ceva ce pare a fi în afara Sinelui. Ca i când, atunci când e ti cufundat în vise, st rile mentale contemplate ar fi ceva separat, f când pe cel ce gânde te i gândurile sale dou entit i diferite.

A treia liter , VAV, este abilitatea ta de a sim i c e ti ceea ce dore ti s fii. Pe sur ce sim i c ti, devii con tient de a fi acel lucru. A umbla ca i când e ti deja

ceea ce vrei s fii înseamn a- i lua dorin a din lumea imaginarului i a pune VAV-ul asupra ei. Ai încheiat actul crea iei. Sunt con tient de ceva. Apoi devin con tient de a fi de fapt acel lucru de care eram con tient.

A patra i ultima liter din numele lui Dumnezeu este înc un HE, înc un ochi, adic lumea concret vizibil care aduce constant m rturie a acelui lucru de care sunt con tient de a fi. Nu faci nimic în privin a lumii concrete; întotdeauna se modeleaz singur în armonie cu acel lucru de care e ti tu con tient de a fi.

i se spune c acesta este numele prin care se f ptuiesc toate lucrurile, i f de acesta nimic nu s-a f cut din cele ce s-au f cut [Ioan 1:3]. Numele este tot ce ai acum, aflându-te aici. E ti con tient de a fi, nu-i a a? Desigur c e ti. E ti, de asemenea, con tient de ceva ce e altceva decât tine: sala, mobilierul, oamenii.

Po i deveni selectiv acum. Poate c nu vrei s fii altceva decât ceea ce e ti, sau ai altceva decât ceea ce vezi. Dar ai capacitatea de a sim i cum ar fi de ai fi altceva

decât e ti acum. i asumându- i c e ti ceea ce vrei s fii, ai încheiat numele lui Dumnezeu sau IOD HE VAV HE. Rezultatul final, concretizarea asump iei tale, nu e grija ta. Va veni la vedere automat în clipa în care î i asumi con tiin a de a fi acel lucru.

ne îndrept m acum spre numele Fiului, fiindc El d Fiului st pânire asupra lumii. Tu e ti acel Fiu, tu e ti m re ul Iosua sau Iisus al Bibliei. Cuno ti numele Iosua, ori Iehosua, pe care l-am românizat drept Iisus.

Numele Fiului este aproape ca i cel al Tat lui. Primele trei litere ale numelui Tat lui sunt primele trei litere ale numelui Fiului, IOD HE VAV, apoi adaugi un IN sau SIN i un AIN, f când ca numele Fiului s se citeasc IOD HE VAV IN AIN.

Ai auzit ce reprezint primele trei, IOD HE VAV. IOD înseamn c e ti con tient; HE înseamn c e ti con tient de ceva i VAV înseamn c devii con tient de a fi acel lucru de care e ti con tient. Ai st pânire, deoarece ai abilitatea de a concepe i de a deveni ceea ce concepi. Aceasta este puterea crea iei.

Dar de ce s-a pus un IN în numele Fiului? Gra ie milostivirii nem surate a Tat lui!

Aten ie, Tat l i Fiul sunt una. Dar când Tat l devine con tient de a fi om, El pune în starea numit om ceea ce El nu i-a dat Sie i. El pune un IN în acest scop; un

IN simbolizeaz un dinte.

Un dinte e cel ce consum , cel care devoreaz . Trebuie s am în mine puterea de a consuma ceea ce îmi displace acum. Eu, în ne tiin a mea, am dat na tere anumitor lucruri pe care le displac acum i care a vrea s r mân acum în urm .

De nu erau în mine fl rile ce le vor consuma, a fi condamnat pe vecie s tr iesc într-o lume a tuturor gre elilor mele.

Dar exist un IN, dinte ori flac , în numele Fiului, care îng duie Fiului s Se separe de st rile pe care le-a exprimat în lume în trecut. Omul nu poate vedea altceva decât con inutul propriei sale con tien e.

Dac devin acum separat în con tien de sala aceasta luându-mi aten ia de la ea, atunci nu mai sunt con tient de ea. Exist ceva în mine care o devoreaz înl untrul meu. Poate exista în interiorul lumii mele concrete numai dac o p strez vie în interiorul con tien ei mele.

Este IN-ul, sau dintele din numele Fiului, cel care Îi d st pânire absolut .

De ce nu a putut fi în numele Tat lui? Dintr-un motiv simplu: nimic nu înceteaz a fi în Tat l. Nici chiar lucrurile nepl cute nu înceteaz a fi. Dac am dat expresie unui lucru, acesta r mâne în veci pururi în Sinele mai mare dimensional care este Tat l. Dar nu mi-ar pl cea s in vii în lumea mea toate gre elile mele. A adar, Eu, în milostivirea Mea nem surat , Îmi dau Mie, când devin om, puterea de a deveni separat de aceste lucruri c rora Eu, în ne tiin a Mea, le-am dat via în lumea Mea…

Acestea sunt cele dou nume care- i dau st pânire. Ai st pânire dac , în timp ce p ti pe p mânt, tii c propria ta con tien este Dumnezeu, una i singura realitate. Devii con tient de ceva ce ai vrea s exprimi sau s ai. Ai abilitatea de a sim i

e ti sau c ai ceea ce cu numai o clip în urm era imaginar. Rezultatul final, întruparea asump iei tale, este complet în afara min ii tri-dimensionale. Prinde via într-un fel pe care nimeni nu îl cunoa te.

Dac aceste dou nume sunt limpezi în ochiul min ii tale, vei vedea c ele sunt numele tale ve nice.

Aflându-te aici, e ti acest IOD HE VAV HE; e ti IOD HE VAV IN AIN.

[* IN, ca prefix, poart acela i în eles ca i pronumele relativ „cel ce”, „cel care” din l. român .

IN mai reprezint i cuvântul „Shaddai”, un nume pentru Dumnezeu. În tradi ia ebraic , litera IN este înscris pe Mezuzah, un vas ce con ine un sul

de pergament scris cu text biblic. Rug ciunea „Shema Yisrael” porunce te israeli ilor s scrie poruncile lui

Dumnezeu în inimile lor (Deut. 6:6); forma literei IN imit structura inimii omene ti.

** Numele literei AIN este derivat din proto-semiticul „AYIN” – „ochi” i litera proto-canaanit avea form de ochi, derivând într-un final din hieroglifa „IR” în form de ochi.

Pân în zi de azi, AIN înseamn „ochi” i în ebraic i în maltez i în arab .]

Pove tile din Biblie se ocup exclusiv cu puterea imagina iei. Sunt cu adev rat dramatiz ri ale tehnicilor de rug ciune, c ci rug ciunea este

secretul schimb rii viitorului. Biblia descoper cheia prin care omul p trunde într-o lume mai larg dimensional cu scopul de a schimba condi iile lumii m runte în care el tr ie te. O rug ciune ascultat implic faptul c ceva s-a întâmplat ca urmare a rug ciunii, ceva ce nu s-ar fi întâmplat altfel. A adar, omul este elanul ac iunii, mintea ce dirijeaz cursul, precum i cel care r spunde rug ciunii.

Pove tile Bibliei con in o puternic provocare la adresa capacit ii cognitive a omului. Adev rul de dedesubt – acela c ele sunt drame psihologice i nu realit i istorice – solicit reafirmare, în m sura în care aceasta e singura justificare a pove tilor. Cu pu in imagina ie, putem cu u urin descoperi sensul psihologic al tuturor pove tilor cuprinse acolo.

i a zis Dumnezeu: ‚S facem om dup chipul i dup asem narea Noastr , ca st pâneasc pe tii m rii, p rile cerului, animalele domestice, toate viet ile ce se

târ sc pe p mânt i tot p mântul!’. i a f cut Dumnezeu pe om dup chipul S u; dup chipul Lui Dumnezeu l-a f cut.” – Geneza/Facerea 1:26,27

Aici, în primul capitol al Bibliei, înv torii antici au a ezat funda ia potrivit reia Dumnezeu i omul sunt una i c omul are st pânire peste întreg p mântul.

Dac Dumnezeu i omul sunt una, atunci Dumnezeu nu poate fi niciodat prea departe, a a cum nu poate fi nici prea aproape – c ci apropierea îns i înseamn tot separare.

Se ridic întrebarea: Ce e Dumnezeu? Dumnezeu este con tien a omului, con tiin a lui de a fi, EU SUNT-ul s u. Piesa vie ii este una psihologic , în care aducem împrejur ri întru fiin prin atitudinile noastre, mai degrab decât prin faptele noastre. Piatra de temelie pe care se sprijin toate lucrurile este conceptul omului despre sine. El face ceea ce face i are experien ele pe care le are deoarece conceptul s u despre sine este cel care este, i niciodat din alt cauz . De-ar fi avut un alt concept despre sine, ar ac iona diferit i ar avea experien e diferite.

Omul, asumându- i sentimentul dorin ei sale împlinite, î i schimb viitorul în armonie cu asump ia sa, fiindc asump iile, de i false, de sunt sus inute, se înt resc în fapt.

Min ii nedisciplinate îi pare greu s i asume o stare care e negat de sim uri.

Dar înv torii antici au descoperit c somnul, ori o stare apropiat somnului, ajuta omul în crearea asump iei sale. A adar, ei au dramatizat primul act creativ al omului drept unul în care acesta era într-un somn adânc. Aceasta nu numai c stabile te tiparul tuturor actelor creative viitoare, dar arat i c omul are o singur substan care e cu adev rat a lui pentru a o folosi în crearea lumii sale i aceea e el însu i.

„Atunci a adus Domnul Dumnezeu (omul) asupra lui Adam somn greu; i, dac a adormit, a luat una din coastele [sau ‚din coapsele’, în alte traduceri] lui i a plinit locul ei cu carne. Iar coasta luat din Adam a f cut-o Domnul Dumnezeu femeie i a adus-o la Adam.” – Geneza/Facerea 2:21,22

Înainte ca Dumnezeu s fac aceast femeie pentru om, El aduce înaintea lui Adam fiarele câmpului i p rile cerului i îi cere lui Adam s le dea nume.

„A a ca toate fiin ele vii s se numeasc precum le va numi Adam.” [2:19]

Tu e ti Adam i animalele exist în tine ca dispozi ii ale tale, sentimente c rora le dai via .

Pune un nume dorin ei tale. Atinge-o cu sim ire i dispozi ia (dorin a) va lua form . Vrei s fii fericit, un om de succes i în deplin siguran ? Ori vrei s te sim i trist, s rac i în incertitudine? Nu-mi pas care- i e dorin a, dispozi ia ei este înl untrul

u i a teapt s fie numit . A a cum chemi somnul la via spunând „Mi-e somn”, exact la fel chemi orice stare dorit .

Adam a numit fiarele p mântului i p rile cerului. A adar dând nume dispozi iei pe care dorea s o exprime, Adam adoarme de îndat ce toate cele pe care le-a numit s-au concretizat. i nu exist nicio men iune c Adam s-ar mai fi trezit vreodat din acest somn…

Tehnica pe care o predau pune accent pe aceast stare creativ a somnului.

Îng duie-mi înc o dat s i amintesc faptul c pove tile biblice sunt toate despre tine. Prezentând multe personalit i diferite, acestea dramatizeaz tehnica prin care î i po i schimba conceptul despre tine. i când aceasta se va fi produs, viitorul t u este schimbat, c ci toate întâmpl rile se împlinesc în mintea ta personal .

ne îndrept m spre cel de-al 32-lea capitol al c ii Genezei/Facerii i s vedem povestea lui Iacov luptându-se cu un înger. Se spune, „R mânând Iacov singur, S-a luptat Cineva [‚un Înger’, ‚un om’ cf. altor traduceri] cu dânsul pân la rev rsatul zorilor. V zând îns c nu-l poate r pune Acela, S-a atins de încheietura coapsei lui i i-a v mat [‚i-a mic orat/i-a sleit’, cf. originalului i traducerilor Bibliei în l. englez ] lui Iacov încheietura coapsei [‚vâna’, cf. altor traduceri], pe când Se lupta cu el [24,25]. De aceea fiii lui Israel pân ast zi nu m nânc mu chiul de pe old, pentru c Cel ce S-a luptat a atins încheietura oldului lui Iacov, în dreptul acestui mu chi” [32].

Aceast poveste a fost scris cu veacuri în urm , i totu i înc mai sunt unii ast zi care, deoarece cred literal aceast poveste, nu vor mânca acea parte a unui animal presupus asem toare p ii lui Iacov care „s-a v mat” [„s-a sleit”].

Dar dac vei c uta cuvântul „coaps ” în [Dic ionarul de] Concordan e biblice [editat de] Strong a a cum e folosit în aceast poveste, vei vedea c nu e vorba de nicio coaps . Se define te ca „p i generative moi ce atârn între coapsele b rbatului”.

Povestitorii antici au folosit acest cadru falic pentru a înf a un mare adev r psihologic pe care-l vom examina chiar acum. Un înger este un mesager al lui Dumnezeu. Cum con tien a ta este Dumnezeu, orice idee (mesaj) pe care o între ii este livrat de un înger. Ne tiind c e ti deja ceea ce contemplezi i nefiind în stare s crezi

ai putea vreodat deveni acel lucru, te lup i cu dorin a. Te lup i cu o idee, c ci nu tii deja e ti ceea ce contemplezi, nici nu crezi c ai putea deveni acel lucru. Ai vrea, dar

nu crezi c ai putea.

Cine se lupt cu îngerul? Iacov. Iar cuvântul Iacov, ca defini ie, înseamn suplinitorul, înlocuitorul.

Ai vrea s te transformi pe tine i s devii ceea ce ra iunea i sim urile tale neag .

Dorind s te transformi în ceea ce ra iunea i sim urile tale neag , te lup i cu sentimentul împlinirii sale pân când ceva iese din tine. Pân când î i po i spune, „Cine este cel ce s-a atins de Mine? S-a atins de Mine cineva. C ci am sim it o putere care a ie it din Mine” [Luca 8:45,46; Marcu 5:30].

Ca i într-un act creativ fizic, dup o medita ie reu it devii, pentru scurt timp, incapabil de a continua actul. i când ai ob inut satisfac ia, foamea i setea dispar.

Dac foamea persist , nu ai reu it în a deveni con tient de împlinire; a adar, i setea e înc acolo. Dac po i sim i, înl untrul t u, c e ti deja ceea ce cu numai câteva clipe mai devreme era numai o dorin , nu mai e ti avid dup acel lucru. Dorin a ta, fiind atins cu sim ire, se sleie te, se mic oreaz în con tien a ta i dorin a de a continua medita ia înceteaz .

„Toate câte cere i, rugându-v , s crede i c le-a i primit i le ve i avea” [Marcu 11:24].

Când actul creativ fizic s-a încheiat, „vâna din dreptul coapselor” b rbatului se mic oreaz , iar acesta se descoper impotent, incapabil s mai continue actul. În acela i fel, când omul se roag eficient, el este con tient de a fi ceea ce dore te s fie i astfel nu mai poate continua s doreasc acel lucru.

În momentul satisfacerii fizice i psihologice, ceva iese afar , ceva ce, în timp, poart m rturie puterii creative a omului.

**************

Urm toarea noastr poveste se afl în cel de-al 38-lea capitol al c ii Genezei/Facerii. Iat un rege al c rui nume este Iuda [„a aduce laude”], primele trei litere ale numelui acestuia începând tot cu IOD HE VAV. Tamara este nora lui.

Cuvântul „Tamara” înseamn palmier, ori cea mai frumoas , cea mai pl cut . Ea e frumoas la privit, gra ioas i e numit palmier. Un palmier înalt, maiestuos înflore te chiar i în de ert – oriunde s-ar afla el, acolo e o oaz . Când vezi palmierul în de ert, acolo vei fi aflat ceea ce cau i cel mai mult pe acel p mânt arid. Nu e nimic mai de dorit de c tre un om ce trece prin de ert decât vederea unui palmier.

În cazul nostru, pentru a fi practici, obiectivul nostru este palmierul. Adic maiestuozitate, frumuse e e ceea ce c ut m. Oricare ar fi acel lucru pe care tu sau eu îl vrem, ceea ce dorim cu adev rat, este personificat în povestea frumoasei Tamara.

Ni se spune c î i pune v lul unei „n vite” i se a eaz într-un loc public. Pe acolo trece socrul s u, regele Iuda; acestuia îi place atât de mult de cea înv luit încât îi ofer un ied pentru „a intra la ea”.

Ea îi spune, „Bine, dar s -mi dai ceva z log pân mi-l vei trimite”. spuns-a Iuda: „Ce z log s i dau?”

i ea a zis: „Inelul t u, cing toarea ta [br rile tale] i toiagul ce-l ai în mân ”. i el i le-a dat i a intrat la ea i ea a r mas grea. [14-18]

Aceasta e povestea; acum, interpretarea. Omul are un singur dar care e cu adev rat al lui i pe care îl poate da – pe sine

însu i. Nu are alt dar, dup cum i s-a spus în chiar primul act creativ al lui Adam dând na tere femeii din sine însu i. Nu era nicio alt substan pe lume în afar de sine însu i din care s fi putut modela obiectul dorin ei sale. În mod asem tor, Iuda avea un singur dar care era cu adev rat al lui de dat – pe sine însu i, dat fiind faptul c inelul, cing toarea [br rile] i toiagul erau simbolurile statutului s u regal.

Omul ofer ceea ce nu e el, dar via a cere ca el s dea singurul lucru care-l simbolizeaz pe sine însu i.

„D -mi inelul t u, cing toarea ta [br rile tale] i toiagul ce-l ai în mân .”

Acestea îl fac rege. Când le d , el se d pe sine.

Tu e ti m re ul rege Iuda. Înainte de a- i putea cunoa te Tamara i a o face s i poarte asem narea în lume, trebuie „s intri la ea” i s te dai pe tine însu i. S presupunem c vreau siguran . Nu o pot ob ine cunoscând oameni care o au. Nu o pot ob ine tr gând sfori. Trebuie s devin con tient de a fi în siguran .

spunem c vreau s tate. Pastilele nu mi-o vor aduce. Dieta ori climatul nu mi-o vor aduce. Trebuie s devin con tient de a fi s tos, asumându-mi sentimentul de a fi s tos.

Poate c vreau s devin cunoscut în lumea aceasta. Privind doar la regi i pre edin i i nobili, tr ind în umbra lor, nu m voi umple de demnitate. Trebuie s devin con tient de a fi nobil i demn i s umblu ca i când a fi ceea ce vreau acum s fiu.

Când p esc în lumina aceasta, m dau pe mine însumi imaginii care mi-a bântuit mintea i, în timp, ea îmi va face un Prunc; ceea ce înseamn c eu concretizez o lume în armonie cu ceea ce sunt con tient a fi.

Tu e ti regele Iuda i tot tu e ti Tamara. Când devii con tient a fi ceea ce vrei s fii, e ti Tamara. Apoi, î i cristalizezi dorin a în lumea din jurul t u.

Indiferent ce pove ti cite ti în Biblie, indiferent câte personaje au introdus în drama lor ace ti povestitori antici, este un singur lucru pe care trebuie s îl inem minte – toate se petrec în mintea omului individual. Toate personajele tr iesc în mintea omului individual.

Pe m sur ce cite ti povestea, f -o s corespund tiparului propriu. Cunoa te c singura realitate este con tien a. Apoi, cunoa te ceea ce vrei s fii. Apoi, asum i sentimentul de a fi ceea ce vrei s fii i r mâi credincios

asump iei tale, tr ind i f ptuind conform convingerii tale.

Întotdeauna f -o s corespund acelui tipar.

**************

A treia noastr interpretare este povestea lui Isaac i a celor doi fii ai s i: Isav i Iacov. Ni se înf eaz scena unui orb ce este în elat de c tre cel de-al doilea fiu al s u pentru a-i da lui binecuvântarea ce i se cuvenea fiului cel mare.

Povestea accentueaz ideea c în el ciunea a fost reu it prin sim ul pip itului.

„Zis-a Isaac iar i c tre Iacov: ‚Apropie-te s te pip i, fiul meu, de e ti tu fiul meu Isav sau nu’. i s-a apropiat Iacov de Isaac, tat l s u, iar acesta l-a pip it... Îndat ce a ispr vit Isaac de binecuvântat pe Iacov, fiul s u, i cum a ie it Iacov de la fa a tat lui s u Isaac, a venit i Isav cu vânatul lui.” Geneza/Facerea 27:21-22;30

Aceast poveste poate fi extrem de util dac o vei rejuca acum. Din nou, ine minte c toate personajele Bibliei sunt personific ri sau idei abstracte i trebuie împlinite în omul individual. Tu e ti tat l cel orb i fiii amândoi.

Isaac este b trân i orb i, sim ind apropierea mor ii, îl cheam pe cel dintâi fiu, Isav, un b iat aspru, p ros, i îl trimite la câmp ca s -i aduc ceva vânat.

Al doilea fiu, Iacov, un b iat cu pielea fin , aude cererea tat lui s u. Dorind dreptul din na tere al fratelui s u, Iacov, b iatul cu pielea fin , junghie doi iezi din turma tat lui s u i îi jupoaie. Apoi, înf urat în pielea iezilor pe care îi junghiase, î i tr deaz cu ingeniozitate tat l în credin a c el era Isav.

Tat l spune, „Apropie-te s te pip i, fiul meu, de e ti tu fiul meu Isav sau nu”. Nu poate vedea, dar poate atinge. Observ accentul pus pe sim în aceast poveste.

Acesta se apropie i tat l îi spune, „Glasul este glasul lui Iacov, iar mâinile sunt mâinile lui Isav”. i sim ind asprimea lor, realitatea fiului Isav, el roste te binecuvântarea i i-o acord lui Iacov.

i se spune în poveste c , „Îndat ce a ispr vit Isaac de binecuvântat pe Iacov, fiul s u, i cum a ie it Iacov de la fa a tat lui s u Isaac, a venit i Isav cu vânatul lui”.

Acesta e un verset important. Nu trece cu u urin peste acesta, fiindc a a cum stai aici, i tu e ti Isaac. Aceast sal în care te afli este Isavul t u actual.

Aceasta e lumea aspr , sau cunoscut prin sim uri, cunoscut prin ra iunea organelor trupului. Toate sim urile tale poart m rturie faptului c te afli aici, în aceast sal . Totul î i spune c e ti aici, dar poate c tu nu vrei s fii aici.

Po i aplica asta în privin a oric rui obiectiv. Locul în care stai oricând – mediul în care te afli, acesta e lumea ta aspr sau cunoscut prin sim uri sau fiul care e personificat în poveste prin Isav. Ce i-ar pl cea în locul celor pe care le ai sau e ti reprezint starea ta cu piele fin sau Iacov, înlocuitorul.

Nu î i trimi i la vân toare lumea vizibil , a a cum fac atât de mul i oameni, prin negare. Spunând c „nu exist ”, o faci i mai real .

În schimb, î i iei pur i simplu aten ia din zona senza iei care în acest moment este sala din jurul t u i o focalizezi asupra a ceea ce vrei s pui în locul ei, ceea ce vrei

faci s fie real.

În concentrarea asupra obiectivului t u, secretul este s îl aduci aici. Trebuie transformi „altundeva” în „aici” i „cândva” în „acum”, astfel încât imaginea care e

obiectivul t u s fie atât de aproape încât o sim i.

zicem c în aceast clip vreau un pian aici în sal . S v d un pian în ochii min ii mele altundeva nu duce la nimic. Dar a-l vizualiza în aceast sal ca i când ar fi fost aici i s -mi pun mâna mental pe pian i s -l simt solid de real înseamn s iau acea stare subiectiv personificat ca al doilea meu fiu Iacov i s o aduc atât de aproape încât s o simt.

Isaac se zice c avea vederea sl bit ; era practic orb. Tu e ti orb, fiindc nu î i vezi obiectivul cu organele trupului, nu îl po i vedea cu sim urile tale concrete. Îl percepi numai cu mintea ta, dar îl aduci atât de aproape încât îl sim i ca i când ar fi de o realitate solid ACUM. Când faci asta i te pierzi în realitatea lui i îl sim i a fi atât de real, deschide- i ochii.

Când î i deschizi ochii, ce se întâmpl ? Sala pe care ai blocat-o în afar cu numai o clip mai devreme se întoarce de la vânat. Nu-i mai dai binecuvântarea – sim i starea imaginar ca fiind mai real decât lumea concret , care p rea nereal i care acum s-a întors. Nu- i vorbe te în cuvintele lui Isav, dar întreaga sal din jurul t u î i spune prin prezen a ei c te-ai în elat singur.

i spune c , atunci când te pierzi în contemplare, sim indu-te a fi acum ceea ce voiai numai s fii, sim indu-te a avea acum ceea ce doreai s ai, pur i simplu te îmb tai cu ap rece. Prive te aceast sal . Î i neag prezen a ta altundeva.

Dar dac tii legea, spui acum: „Chiar dac fratele t u a venit prin vicle ug i m-a tr dat i i-a luat dreptul de întâi-n scut, i-am dat lui binecuvântarea ta i nu o mai pot lua înapoi” [aprox., 27:35; „Iat , st pân l-am f cut peste tine i pe to i fra ii lui i-am

cut lui robi; cu pâine i cu vin l-am d ruit”, 27:37]. Cu alte cuvinte, r mâi credincios realit ii subiective i nu lua de la ea dreptul i

puterea din na tere. I-ai dat drept de na tere i se va concretiza în aceast lume a ta. Nu e loc în acest spa iu limitat al t u pentru ca dou lucruri s -l ocupe în acela i timp.

când subiectivul real, îl învii în lumea ta.

Ia ideea pe care vrei s o întrupezi i asum i c e ti deja acel lucru. Pierde-te în sentimentul c aceast asump ie este adev rat . Dându-i sim ul realit ii, i-ai dat binecuvântarea ce-i apar ine lumii concrete i nu trebuie s îi aju i na terea mai mult decât trebuie s aju i un copil s se nasc ori o plant s r sar . S mân a pe care o

de ti cre te neajutat de om, deoarece con ine în sine puterea i toate planurile necesare pentru auto-exprimare.

Po i, în aceast sear , s rejoci piesa lui Isaac binecuvântându- i pe cel de-al doilea fiu i vezi ce se întâmpl în viitorul imediat în lumea ta. Mediul t u actual se evapor , toate împrejur rile vie ii se schimb i fac loc venirii a ceea ce ai dat via . Umblând tiind c e ti ceea ce voiai s fii, concretizezi acel lucru f asisten a nim nui.

**************

Cea de-a patra poveste din seara aceasta este luat din ultima carte atribuit lui Moise. Dac ai nevoie de vreo dovad c nu Moise a scris-o, cite te povestea cu aten ie. Se g se te în capitolul 34 al Deuteronomului. Întreab orice preot ori rabin, „Cine e autorul acestei c i?”, i ei î i vor spune c Moise a scris-o.

În capitolul 34 al Deuteronomului, vei citi despre un om ce- i scrie propriul necrolog – chipurile Moise scrie acest capitol. Un om se poate a eza i scrie ce i-ar pl cea s îi apar pe piatra de mormânt, dar iat aici unul care- i scrie ferparul propriu. Apoi moare i atât de complet se terge pe sine, încât sfideaz posteritatea în a afla unde s-a îngropat singur.

i a murit Moise, robul lui Dumnezeu, acolo, în p mântul Moabului, dup Cuvântul Domnului. i a fost îngropat [sau, „s-a îngropat”] în vale, în p mântul Moabului, în fa a Bet-Peorului, dar nimeni nu tie mormântul lui nici pân în ziua de ast zi. i era Moise de o sut dou zeci de ani, când a murit; dar vederea lui nu sl bise i t ria lui nu se împu inase.” Deuteronomul 34:5-7

Trebuie, chiar în aceast sear – nu mâine – s înve i tehnica de a- i scrie propriul t u necrolog i atât de complet s mori pentru ceea ce e ti încât nimeni pe lumea asta s nu- i poat spune unde ai îngropat pe cel vechi. Dac e ti acum bolnav i te faci bine, i te tiu pe baza faptului c e ti bolnav, încotro po i ar ta i-mi spune c l-ai îngropat pe cel bolnav?

Dac ai s cit i iei cu împrumut de la fiecare prieten pe care îl mai ai i apoi te scalzi în bog ie, unde ai îngropat pe s ntoc? Atât de complet tergi s cia din ochiul min ii, încât nu e nimic pe lumea asta spre care s ar i i s zici, „Iat , acolo am

sat-o”. O transformare complet a con tien ei terge toate eviden ele c ceva altceva decât asta a existat vreodat pe lume.

Cea mai frumoas tehnic de realizare a obiectivului omului este dat în primul verset al capitolului 34 din Deuteronom:

„Atunci s-a suit Moise din esurile Moabului în Muntele Nebo, pe vârful Fazga, care este în fa a Ierihonului, i i-a ar tat Domnul tot p mântul Galaad pân la Dan.”

Cite ti versetul i spui, „ i ce-i cu asta?” Dar ia un dic ionar de concordan e i uit -te la cuvinte.

Primul cuvânt, Moise, înseamn , în acela i timp, „a se lungi”, „a dura mult”, „a si”, „a elibera”, „a scoate”, „a aduce”. Cu alte cuvinte, Moise este personificarea

puterii din om care poate scoate din om ceea ce acesta caut , c ci totul vine din untru, nu din afar . Sco i dinl untrul t u ceea ce acum vrei s i exprimi drept ceva concret ie însu i. Tu e ti Moise ie ind din esurile Moabului.

Cuvântul Moab este o form contras din dou cuvinte ebraice, Mem i Ab, care se t lm cesc mam -tat . Con tien a ta este mam -tat , nu exist alt cauz pe lume. EU SUNT-ul t u, con tiin a ta de a fi este acest Moab sau mama-tat l. Mereu sco i câte ceva din acesta.

Cuvântul urm tor este Nebo. În acela i dic ionar de concordan e, Nebo este definit ca profe ie, prorocire. O prorocire este ceva subiectiv. Dac spun, „Va fi a a i

a”, este numai o imagine a min ii; nu e înc o realitate. Trebuie s a tept m i fie s dovedim fie s infirm m aceast prorocire.

În limba noastr , Nebo este vrerea, dorin a ta. Este numit munte deoarece este ceva ce pare a fi greu de urcat i astfel aparent imposibil de realizat. Un munte este ceva mai mare decât e ti tu, se înal pân deasupra ta. Nebo personific ceea ce vrei s fii, în contrast cu ceea ce e ti.

Cuvântul Fazga, prin defini ie, este a „contempla”. Ierihonul este un „miros pl cut”. Iar Galaad înseamn coline-martori. Ultimul cuvânt este Dan, „Prorocul”.

Pune-le acum laolalt într-un sens practic i vezi ce au încercat s ne spun anticii. Cum stau aici, descoperindu-mi con tien a drept Dumnezeu i c pot, prin simpla sim ire c sunt ceea ce vreau s fiu, s m transform în asem narea a ceea ce asum c sunt, tiu acum c EU SUNT tot ceea ce e necesar pentru a urca muntele.

Îmi definesc obiectivul. Nu îi spun Nebo, îi pot spune „dorin a mea”. Orice vreau, acel lucru e Nebo-ul meu, uria ul meu munte pe care îl voi urca. Încep acum s -l contemplez, c ci m voi c ra pân în vârful Fazga.

Trebuie s -mi contemplez obiectivul într-o asemenea manier încât cap t reac ia care aduce satisfac ie. Dac nu primesc reac ia mul umitoare, atunci Ierihonul nu este v zut, c ci Ierihonul este un miros pl cut.

Când simt c sunt ceea ce vreau s fiu, nu-mi pot în bu i bucuria ce vine odat cu acest sentiment.

Trebuie s -mi contemplez mereu obiectivul, pân ce cap t sentimentul de satisfac ie personificat de Ierihon. Apoi, nu fac nimic pentru a-l face vizibil în lumea mea; c ci dealurile Galaadului, adic b rba i, femei, copii, întreaga lume mare din preajma mea vor veni s aduc m rturie. Ei vin s ateste c sunt ceea m-am asumat a fi eu însumi i men in înl untrul meu. Când lumea mea se conformeaz asump iei mele, prorocirea este îndeplinit .

Dac tiu acum ce vreau s fiu, i-mi asum c sunt acel lucru, i umblu ca i când a fi, devin acel lucru; i devenind atât de complet acel lucru, mor conceptului despre mine astfel încât nu mai pot ar ta nic ieri într-un loc anume în lumea asta i s spun: acolo e locul unde fostul meu sine este îngropat. Atât de complet am murit, încât sfidez posteritatea în a afla vreodat unde mi-am îngropat vechiul meu sine.

Trebuie s fie cineva în sala asta care se va transforma pe sine atât de complet în lumea lui, încât nici cei din cercul lui de prieteni intimi nu-l vor mai recunoa te.

Timp de zece ani am fost dansator, jucând în spectacole pe Broadway, în vodeviluri, cluburi de noapte i în Europa. A fost o perioad în via a mea când credeam

n-a putea tr i f anumi i prieteni din lumea mea. Întindeam mese în fiecare sear dup showuri i petreceam cu to ii pe cinste. Credeam c n-a putea tr i f ei. Acum,

rturisesc c nu a putea tr i cu ei. Nu avem nimic în comun azi. Când ne întâlnim, nu trecem dinadins pe trotuarul cel lalt, dar întâmpin rile sunt aproape reci, fiindc nu avem nimic de discutat. Am murit într-atât de mult acelei vie i încât, v zându-ne, ei nici m car nu mai pot vorbi de vremurile trecute.

Dar sunt oameni azi care înc tr iesc în acea stare, devenind din s raci în i mai raci. Mereu le place s vorbeasc despre vremurile apuse. Ei nu îngroap niciodat

acel om, el e cât se poate de viu în lumea lor. Moise avea 120 de ani, o vârst plin , minunat , dup cum indic 120. Unu plus

doi plus zero dau trei, simbolul numeric al expresiei. Eu sunt deplin con tient de expresia mea.

Vederea mea nu e sl bit i t ria mea nu e împu inat . Sunt pe deplin con tient a fi ceea ce NU vreau s fiu.

Dar cunoscând aceast lege, prin care omul se transform pe sine, îmi asum c sunt ceea ce vreau s fiu i umblu în asump ia c aceasta s-a îndeplinit. Devenind acel lucru, fostul om moare i tot ce avea leg tur cu acel fost concept despre sine moare odat cu el. Nu po i pune vin nou în burdufuri vechi sau petice noi la haine vechi [Matei 9:16,17; Marcu 2:21,22; Luca 5:36-39]. Trebuie s fii o fiin complet nou .

Asumându- i c e ti ceea ce vrei s fii, nu ai nevoie de asisten a altuia pentru a face ca a a s fie. Nici nu ai nevoie de asisten a altuia pentru a îngropa vechiul om în locul t u. Las mor ii s îngroape mor ii [Matei 8:22, Luca 9:60]. Nici m car nu privi înapoi, c ci „nimeni care pune mâna pe plug i se uit înd t nu este potrivit pentru împ ia lui Dumnezeu” [Luca 9:62].

Nu te întreba cum va fi acest lucru. Nu conteaz dac ra iunea ta îl neag . Nu conteaz nici dac întreaga lume din jurul t u îl neag . Nu trebuie s îngropi trecutul. „Las mor ii s i îngroape mor ii lor”. Vei îngropa trecutul în a a fel, r mânând credincios noului concept de Sine, încât vei sfida întregul larg viitor în a g si unde l-ai îngropat. „Dar nimeni nu tie mormântul lui nici pân în ziua de ast zi”.

**************

Acestea sunt cele patru pove ti pe care i le-am promis pentru aceast sear . Trebuie s le aplici în fiecare zi a vie ii tale. Chiar dac scaunul pe care stai acum pare dur i nu se d pe sine imagina iei, po i, prin imagina ie, s -l faci cel mai confortabil scaun din lume.

Îng duie-mi acum s i definesc tehnica a a cum vreau s-o aplici. N jduiesc ai venit aici seara asta cu o imagine clar a dorin ei tale. Nu spune c e imposibil . O

vrei? Nu trebuie s i folose ti codul moral pentru a o realiza. Este întrutotul dincolo de marginile codului t u.

Con tien a este una i singura realitate. A adar, trebuie s ne form m obiectul dorin ei noastre din propria noastr con tien .

Oamenii au obiceiul de a minimiza importan a lucrurilor simple, iar sugestia de a crea o stare asem toare somnului ca s te ajute în asumarea a ceea ce ra iunea i sim urile tale neag este unul dintre lucrurile simple pe care le-ai putea desconsidera.

Totu i, aceast formul simpl de a schimba viitorul, care a fost descoperit de tre înv torii antici i dat nou în Biblie, poate fi pus la încercare de to i.

Primul pas în schimbarea viitorului este Dorin a, adic , define te- i obiectivul – tii precis ce vrei.

Al doilea: construie te o împrejurare pe care crezi c ai petrece-o IMEDIAT dup împlinirea dorin ei tale – o împrejurare ce implic realizarea acesteia – ceva ce va ine predominant de ac iunea Sinelui.

Al treilea pas este de a- i imobiliza corpul fizic i de a- i induce o stare asem toare somnului. Apoi, simte-te mental chiar în ac iunea propus , imagineaz în tot acest timp c desf ori în realitate acea ac iune AICI I ACUM. Trebuie s participi în ac iunea imaginar , nu s stai doar undeva în spate i s prive ti, ci S SIM I c tu desf ori de fapt ac iunea, astfel încât senza ia imaginar î i devine real .

E important s i aminte ti întotdeauna c ac iunea propus trebuie s fie una care URMEAZ împlinirii dorin ei tale, una care implic împlinirea. De exemplu, s presupunem c dore ti o promovare la serviciu. Atunci, a fi felicitat ar fi un eveniment pe care îl vei petrece IMEDIAT DUP împlinirea dorin ei tale.

Dup ce i-ai ales aceast ac iune ca cea pe care o vei experimenta în imagina ie pentru a insinua promovarea de la serviciu, imobilizeaz i corpul fizic i indu- i o stare apropiat somnului, o stare soporific , dar una în care înc e ti capabil

i controlezi direc ia gândurilor tale, o stare în care e ti atent f efort. Apoi, vizualizeaz un prieten ce st înaintea ta. Pune- i mâna imaginar în a lui. Simte-o ca fiind solid i real , apoi poart o conversa ie imaginar cu el în armonie cu SENTIMENTUL DE A FI FOST PROMOVAT.

Nu te vizualiza la distan în spa iu i timp ca fiind felicitat pentru norocul t u. În schimb, F altundeva AICI i viitorul ACUM. Diferen a între A TE SIM I în ac iune, aici i acum, i a te vizualiza pe tine în ac iune de parc ai fi pe un ecran cinematografic

reprezint diferen a între succes i e ec.

Diferen a poate fi evaluat dac vei încerca s te vizualizezi urcând o scar . Apoi, cu pleoapele închise, imagineaz i c scara e chiar în fa a ta i SIMTE-TE

URCÂND-O ÎN REALITATE.

Experien a m-a înv at s limitez ac iunea imaginar care insinueaz împlinirea dorin ei, s condensez ideea într-un singur gest i s -l refac iar i iar pân dobânde te sentimentul realit ii. Altfel, aten ia ta va hoin ri pe c ri l turalnice unde va g si motive s z boveasc i, în câteva secunde te vei trezi la mii de kilometri de obiectivul

u, atât în spa iu cât i în timp.

Dac hot ti s urci treptele dintre dou paliere, fiindc acesta e evenimentul probabil ce va urma dup împlinirea dorin ei tale, atunci trebuie s i limitezi ac iunea la urcarea acelor trepte anume. De- i va lua-o aten ia pe alte c ri, adu-o înapoi la sarcina ei de a urca acele trepte i continu s faci asta pân ce ac iunea imaginar are toat soliditatea i claritatea realit ii.

Ideea trebuie men inut în minte f un efort prea mare din partea ta. Trebuie, cu minimum de efort, s impregnezi mintea cu sentimentul dorin ei împlinite. Toropeala u ureaz schimbarea, deoarece favorizeaz aten ia f efort, dar nu trebuie împins spre starea de somn în care nu mai e ti capabil s i controlezi mi rile aten iei, ci doar spre un grad moderat de mole eal în care înc e ti capabil

i direc ionezi gândurile.

Un foarte eficient mod de a- i întrupa o dorin este s i asumi sentimentul dorin ei împlinite i apoi, într-o stare relaxat i molatic , s repe i iar i iar, ca un cântec de leag n, orice scurt enun care implic împlinirea dorin ei tale, cum ar fi, „Mul umesc, mul umesc, mul umesc”, ca i când te-ai adresa recunosc tor unei puteri înalte dup ce i-a dat ceea ce ai dorit.

tiu c pân vineri, atunci când acest curs are s se sfâr easc , îmi vei putea spune c i-ai realizat obiectivele. Acum dou s pt mâni, am coborât de pe podium i am mers la u pentru a da mâna cu auditoriul. Pot spune c cel pu in 35 dintr-o serie de 135 mi-au spus c ceea ce doreau când s-au înscris la cursuri se realizase deja. Asta s-a întâmplat numai acum dou s pt mâni. Nu am f cut nimic altceva decât le-am dat aceast tehnic de rug ciune. Nu trebuie s faci nimic pentru a face s se întâmple – numai s aplici aceast tehnic de rug ciune.

Cu ochii închi i i cu trupul fizic imobilizat, indu- i o stare apropiat somnului i intr în ac iune ca i când ai fi un actor ce- i joac rolul. Experimenteaz în imagina ie ce ai experimenta în carne i oase dac i-ai fi atins obiectivul. AICI din aiurea i ACUM din altcândva. i cu cât vei folosi mai bine, focalizând puternic, toate mijloacele i le vei repeta, a a cum fac cei mai buni dintre actori, vei fi produs cu succes piesa pe

care i-ai asumat-o.

ti u urat de toat responsabilitatea de a îndeplini tu lucru, deoarece, odat ce ai imaginat i ai sim it c a a e, sinele t u mai mare dimensional determin mijloacele. Nu te gândi nici pentru o clip c cineva va fi r nit în derularea evenimentelor, ori c cineva o s fie dezam git. Tot nu e treaba ta.

Trebuie s duc asta pân la cap t. Prea mul i dintre noi, educa i pe c i diferite, sunt atât de preocupa i de ceilal i.

Întrebi, „Dac voi ob ine ceea ce vreau, nu înseamn asta c voi lua de la altul?”

Sunt c i despre care tu nu tii, a a c nu- i f griji.

Închide- i ochii acum, fiindc vom p i într-o lung t cere. Curând, vei deveni atât de pierdut în contemplare, sim ind c e ti ceea ce vrei s fii, încât vei deveni total necon tient de faptul c e ti în aceast sal al turi de al ii.

Vei întâmpina un oc când vei deschide ochii i vei descoperi c suntem aici. Ar trebui s fie un oc atunci când vei deschide ochii i vei descoperi c nu e ti de fapt ceea ce, cu numai o clip mai devreme, sim eai atât de intens c e ti, ori sim eai c ai.

Acum vom intra în adânc.

PERIOADA DE T CERE...

**************

Nu trebuie s i amintesc faptul c e ti acum ceea ce î i asumi c e ti. Nu discuta asta cu nimeni, nici chiar cu sine. Nu po i gândi CUM, din moment ce tii c

TI deja.

Ra iunea ta tri-dimensional , care e una cu adev rat foarte limitat , nu ar trebui adus în aceast pies . Nu tie. Ceea ce tocmai ai sim it a fi adev rat este adev rat.

Nu l sa pe nimeni s i spun c n-ar trebui s ai ceea ce ceri. Ceea ce sim i c ai, vei avea. i î i f duiesc m car atât, dup ce- i vei fi realizat obiectivul, gândindu-te, va trebui s admi i c mintea aceasta con tient ra ional nu ar fi putut me te ugi modalitatea.

ti acel lucru i ai ceea ce i-ai însu it în chiar aceast clip . Nu discuta asta.

Nu c uta încurajare la al ii, fiindc lucru ar putea s nu vin . A venit. Mergi în grija Tat lui t u f când firesc orice i las aceste lucruri s se întâmple în lumea ta.

Lec ia 2 – ASUMP IILE SE ÎNT RESC ÎN FAPT

Biblia asta a noastr nu are nimic de-a face cu istoria. Ai putea fi în seara asta înc înclinat s crezi c , de i îi putem da o interpretare psihologic , ar putea fi totu i

sat în forma ei actual i interpretat literal. Nu se poate. Biblia nu face referire defel la oameni sau întâmpl ri a a cum ai fost înv at s crezi. Cu cât mai devreme începi s îndep rtezi ideea aia, cu atât mai bine.

Vom lua câteva pove ti în seara aceasta i, din nou, î i voi reaminti c tu trebuie rejoci toate aceste pove ti înl untrul min ii tale.

ine minte c , de i ele par a fi pove ti ale oamenilor deplin treji, drama se petrece de fapt între tine, cel adormit, cel profund, i tine, cel trezit, con tient. Ace ti doi „tu” sunt personifica i ca oameni, dar când vei ajunge la partea aplicativ , trebuie

i aminte ti importan a st rii soporifice.

Întreaga crea ie, dup cum î i spuneam asear , are loc în timpul st rii de somn, sau acea stare apropiat somnului – o stare de toropeal , o stare soporific .

i spuneam seara trecut c cel dintâi om înc nu s-a trezit. Tu e ti Adam, primul om, înc în somn profund. Creativul tu este cvadri-dimensionalul tu, a c rui cas este pur i simplu starea în care intri când i se spune c e ti adormit.

**************

Prima noastr poveste din seara aceasta se g se te în Evanghelia lui Ioan. Pe sur ce o vei auzi desf urându-se înaintea ta, vreau s o compari cu povestea din

cartea Genezei/Facerii pe care ai auzit-o seara trecut . Prima carte a Bibliei, cartea Facerii, spun istoricii c ar fi consemnarea unor evenimente care s-ar fi petrecut pe

mânt cu vreo 3000 de ani înaintea evenimentelor înregistrate în cartea lui Ioan. Î i cer s fii ra ional în privin a asta i s observi dac nu cumva acela i autor ar fi putut scrie ambele pove ti. Judec tu dac n-ar fi putut acela i om inspirat s spun aceea i poveste i s o spun diferit.

Aceasta e o poveste foarte familiar , povestea judec rii lui Iisus. În aceast Evanghelie a lui Ioan, se consemneaz c Iisus a fost adus înaintea lui Pontius Pilat i gloata vocifera împotriva Lui – îl voiau eliberat pe Baraba. Pilat se întoarce c tre mul ime i spune:

„Dar este la voi obiceiul ca la Pa ti s v eliberez pe unul. Voi i deci s v eliberez pe regele iudeilor? Deci au strigat iar i, zicând: Nu pe Acesta, ci pe Baraba. Iar Baraba era tâlhar.” Ioan 18:39,40

i se spune c Pilat n-a avut de ales în aceast privin , el era doar un judec tor ce interpreta legea, i aceasta era legea. Oamenilor trebuia s li se dea pe acela pe care îl cereau. Pilat nu putea s -L elibereze pe Iisus împotriva dorin elor gloatei, i astfel îl elibereaz pe Baraba i li-L d lor pe Iisus ca s fie r stignit – crucificat.

Acum ine minte c propria ta con tien este Dumnezeu. Nu e alt Dumnezeu. i i se spune c Dumnezeu are un Fiu al C rui nume este Iisus. Dac i vei face de lucru i vei c uta cuvântul Baraba în dic ionarul acela de concordan e, vei vedea c este un

contras între dou cuvinte ebraice: BAR, care înseamn fiic sau fiu – un copil, i ABA, care înseamn tat .

Baraba este fiul marelui Tat . Iar Iisus este numit în poveste Mântuitorul, Fiul Tat lui. Avem doi fii în aceast poveste. i avem doi fii în povestea lui Isav i Iacov.

ine minte c Isaac era orb, iar justi ia, pentru a fi dreapt , trebuie s fie legat la ochi. De i în acest caz Pilat nu e orb fizic, rolul dat lui Pilat sugereaz c e orb, deoarece el e judec tor.

Pe toate marile cl diri ale justi iei din lume vedem o femeie, ori un b rbat, care reprezint justi ia ca fiind legat la ochi.

„Nu judeca i dup înf are, ci judeca i judecat dreapt .” Ioan 7:24

Aici îl g sim pe Pilat jucând acela i rol al lui Isaac. Sunt doi fii. Toate personajele, a a cum apar ele în aceast poveste, pot fi aplicate vie ii tale proprii. Ai un fiu care te lipse te în fiecare clip de ceea ce ai putea fi.

Dac ai venit la aceast întâlnire în seara aceasta con tient de a vrea ceva, dorind ceva, ai venit în compania lui Baraba.

Fiindc a dori înseamn a recunoa te c nu ai acum ceea ce dore ti, i fiindc toate lucrurile sunt ale tale, te lipse ti pe tine însu i prin perpetuarea acestei st ri de dorin . Mântuitorul meu este dorin a mea.

Cum vreau ceva, privesc în ochii Mântuitorului meu. Dar dac voi continua s o doresc, îmi neg pe Iisus, Mântuitorul meu, c ci dorind, recunosc faptul c nu sunt i „dac nu crede i c EU SUNT, ve i muri în p catele voastre” [Ioan 8:24]. Nu pot avea i recunoa te în continuare c doresc ceea ce deja am. M pot bucura de ceea ce am, dar nu pot continua s tânjesc dup acel lucru.

Iat povestea. Aceasta e s rb toarea Pa tilor. Ceva se va schimba chiar acum, se va trece peste ceva [evreii comemorau ie irea lor din Egipt, sub conducerea lui Moise]. Omul este incapabil s treac de la o stare de con tien la alta decât dac elibereaz din con tien ceea ce între ine acum, fiindc aceasta îl ine ancorat acolo unde este acum.

Tu i cu mine putem merge la anivers ri fizice an dup an la intrarea soarelui în marele semn al Berbecului, dar asta nu înseamn absolut nimic pentru Pa tile mistice. Pentru a ine s rb toarea Pa tilor, s rb toarea psihologic , trec dintr-o stare de con tien în alta. O fac eliberându-l pe Baraba, ho ul i tâlharul care m lipse te de acea stare pe care a putea-o întrupa în lumea mea.

Starea pe care caut s o întrupez este personificat în poveste ca Iisus Mântuitorul. Dac devin ceea ce vreau s fiu, atunci sunt mântuit de ceea ce eram. Dac nu devin acel lucru, continui s in captiv în mine un ho care m tâlh re te de ceea ce a putea fi.

Aceste pove ti nu fac referire la vreo persoan care a tr it sau la vreun eveniment care s-a petrecut vreodat pe p mânt. Aceste personaje sunt ve nic personajele din mintea fiec rui om din lume. Tu i cu mine inem viu perpetuu fie pe Baraba, fie pe Iisus. tii în fiecare clip în timp pe cine între ii.

Nu condamna gloata pentru c vocifereaz cum c ar trebui eliberat Baraba i stignit Iisus. Nu e o gloat de oameni numit evrei. Ei n-au avut nimic de-a face cu

asta. Dac suntem în elep i, i noi ar trebui s vocifer m pentru eliberarea acelei

st ri a min ii care ne împiedic s fim ceea ce vrem s fim, care ne limiteaz , care nu ne permite s devenim idealul pe care-l c ut m i ne str duim s -l ob inem pe lume.

Nu spun c nu îl întrupezi în seara asta pe Iisus. Î i amintesc numai c , dac în chiar acest moment, ai o ambi ie neîmplinit , atunci între ii ceea ce neag împlinirea ambi iei, iar cel care o neag este Baraba.

Pentru a explica transformarea mistic , psihologic , tiut drept Pa ti, ori trecerea, trebuie s devii acum identificat cu idealul c ruia i-ai servi, i trebuie s r mâi credincios acelui ideal. Dac îi r mâi credincios, nu numai c îl r stigne ti prin credin a ta, dar îl i învii f ajutor omenesc.

Dup cum continu povestea, nici un om nu se putea trezi suficient de devreme pentru a pr li piatra de la u a mormântului [Marcu 16:3]. F ajutor omenesc, piatra a fost pr lit [Matei 28:2], i ceea ce aparent era mort i îngropat era de-acum înviat f asisten a omului.

Umbli în con tiin a de a fi ceea ce vrei s fii, nimeni nu o vede înc , dar tu nu ai nevoie de vreun om ca s i pr leasc problemele i obstacolele vie ii pentru a exprima acel lucru de care e ti con tient a fi. Acea stare î i are propriile sale c i unice de a se întrupa în aceast lume, de a deveni fizic , astfel încât lumea întreag s o poat atinge.

Acum po i vedea rela ia dintre povestea lui Iisus i povestea lui Isaac i a celor doi fii ai s i, în care unul l-a str mutat pe cel lalt, în care unul era numit Înlocuitorul celuilalt. De ce crezi c cei care au compilat cele [peste] aizeci de ciudate c i ale Bibliei noastre l-au f cut pe Iacov str mo ul lui Iisus?

L-au luat pe Iacov, c ruia i-au spus Înlocuitorul, i l-au f cut tat la doisprezece, apoi l-au luat pe Iuda sau laud , al cincilea [al patrulea] fiu, i l-au f cut str mo ul lui Iosif, care se presupune c a procreat într-un fel straniu pe unul numit Iisus. Iisus trebuie s -l înlocuiasc pe Baraba a a cum Iacov trebuie s -l înlocuiasc i s -i ia locul lui Isav.

În seara asta ai ocazia s stai i s judeci între cei doi fii, din care vrei s eliberezi unul. Po i deveni gloata care vocifereaz pentru eliberarea ho ului, i judele care-i d drumul lui Baraba i-L condamn pe Iisus s -i ia locul. El a fost r stignit pe Golgota, locul c ânii, tronul imagina iei.

Pentru a experimenta Pa tile sau trecerea de la vechiul la noul concept despre sine, trebuie s -l eliberezi pe Baraba, actualul t u concept de sine, care te jefuie te de dreptul de a fi ceea ce ai putea fi, iar tu trebuie s i asumi noul concept pe care dore ti s -l exprimi.

Cel mai bun mod de a face asta este s i concentrezi aten ia asupra ideii de a te identifica pe tine cu idealul t u. Asum i c e ti deja ceea ce cau i i asump ia ta, de i fals , de vei st rui în ea, se va înt ri în fapt.

Vei ti când ai reu it s -l eliberezi pe Baraba, vechiul t u concept despre tine, i când ai reu it s -L r stigne ti pe Iisus, ori s fixezi noul t u concept de sine, privind pur i simplu MENTAL la oamenii pe care îi cuno ti. Dac îi vezi tot a a cum obi nuiai s -i

vezi, nu i-ai schimbat conceptul despre sine, deoarece toate schimb rile de concepte de sine duc la schimbarea rela iei tale cu lumea ta.

Întotdeauna p rem celorlal i o întrupare a idealului pe care-l inspir m. A adar, în medita ie, trebuie s ne imagin m c al ii ne v d a a cum ne-ar vedea de am fi ceea ce dorim s fim.

Îl po i elibera pe Baraba i r stigni i învia pe Iisus dac î i define ti mai întâi idealul. Apoi, relaxeaz -te într-un scaun confortabil, indu- i o stare de con tien apropiat somnului i experimenteaz în imagina ie ce ai experimenta în realitate dac ai fi deja ceea ce dore ti s fii.

Prin aceast simpl metod de a experimenta în imagina ie ce ai experimenta în carne i oase de ai fi întruparea idealului c ruia îi serve ti, îl eliberezi pe Baraba, care te-a furat de m re ia ta, i Îl r stigne ti i învii pe Mântuitorul t u, sau idealul pe care dore ti s îl exprimi.

ne îndrept m acum spre povestea lui Iisus în gr dina Ghetsimani. ine în minte faptul c o gr din este o bucat de p mânt preg tit corespunz tor, nu un teren s lbatic, necultivat. Preg te ti acest p mânt numit Ghetsimani venind aici i studiind i f când ceva în privin a min ii tale. Petrece câtva timp zilnic în preg tirea min ii tale citind literatur bun , ascultând muzic de calitate i angajându-te în conversa ii care înnobileaz .

Ni se spune în epistole, „câte sunt adev rate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, orice virtute i orice laud , la acestea s v fie gândul”, Filipeni 4:8.

Continuând cu povestea noastr , dup cum ni se prezint în capitolul 18 al Evangheliei lui Ioan, Iisus este în gr din i deodat apare oaste [„mul ime”, Matei 26:47, Marcu 14:43, Luca 22:47] i începe s -L caute. El st acolo în întuneric i le spune, „Pe Cine c uta i?” [Ioan 18:4 i urm toarele].

Ei au r spuns, „Pe Iisus Nazarineanul”. O voce r spunde, „EU SUNT”. În aceast clip , ei to i cad la p mânt, cu miile. Asta în sine ar trebui s te

opreasc i s i spun c nu poate fi o scen fizic , deoarece nimeni nu poate fi atât de cutez tor în revendicarea Sa c „EL ESTE” Cel pe care-L caut încât s fac mii de oameni s cad la p mânt.

Dar povestea ne spune c ei to i au c zut la p mânt. Apoi, când i-au revenit în fire, au pus din nou aceea i întrebare.

„R spuns-a Iisus: V-am spus c Eu sunt. Deci, dac M c uta i pe Mine, l sa i pe ace tia s se duc ”, Ioan 18:8.

„Iar Iisus i-a zis: Ceea ce faci, f mai curând”, Ioan 13:27. Iuda, c ruia i se vorbe te, pleac i se sinucide [Matei 27:5].

Acum dramatizarea. Tu e ti în gr dina Ghetsimani a ta, sau mintea preg tit , dac î i po i, stând într-o stare apropiat somnului, controla aten ia i a nu o l sa s se îndep rteze de la scopul s u. Dac po i face asta, e ti, categoric, în gr din .

Foarte pu ini oameni reu esc s stea lini ti i i s nu intre în reverie, sau în starea de gândire necontrolat .

Când î i po i struni activitatea mental i r mâne credincios veghii tale, nepermi ând aten iei tale s o ia razna, ci re inând-o f efort într-un cadru limitat spre starea pe care o contemplezi, atunci e ti f îndoial aceast prezen disciplinat din gr dina Ghetsimani.

Suicidul lui Iuda nu e nimic mai mult decât schimbarea conceptului despre tine. Când tii ce vrei s fii, i-ai g sit pe Iisus sau Mântuitorul. Când î i asumi c e ti ce vrei

fii, ai murit fostului t u concept despre tine (Iuda se sinucide) i tr ie ti acum ca Iisus. Po i deveni voit deta at de lumea din jurul t u i ata at acelui lucru pe care vrei

îl întrupezi în lumea ta.

Acum c M-ai g sit, acum c ai g sit ceea ce te va mântui de ceea ce e ti, renun la ceea ce e ti i la tot ce reprezint acela în lume. Devino complet deta at de acela.

Cu alte cuvinte, „du-te i te spânzur ”.

Atât de complet mori în privin a tuturor celor pe care le-ai exprimat în lume în trecut i atât de complet tr ie ti acum în toate cele pe care nimeni nu le vedea ca fiind adev rate în privin a ta înainte. E ca i când ai fi murit de propria ta mân , ca i când ai comis un suicid. i-ai luat propria via devenind deta at în con tien de ceea ce în trecut ineai în via i începi s tr ie ti în ceea ce ai descoperit a fi gr dina ta. i-ai aflat Mântuitorul.

Nu oameni sunt cei care cad la p mânt, nici om tr dând alt om, ci tu, deta ându- i aten ia i refocalizând-o într-o direc ie complet nou . Din acest moment înainte, p ti ca i când ai fi ceea ce mai devreme voiai s fii. R mânând credincios noului t u concept despre sine, mori comi ând suicid. Nimeni nu i-a luat via a, tu i-ai dat-o singur [„Eu Îmi pun sufletul, ca iar i s -l iau. Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi îl pun. Putere am Eu ca s -l pun i putere am iar i ca s -l iau”, Ioan 10:17,18].

Trebuie s fii capabil s vezi rela ia acesteia cu moartea lui Moise, când el atât de complet a murit, încât nimeni nu a mai aflat unde era îngropat. Trebuie s vezi leg tura cu moartea lui Iuda. El nu e un om ce-L tr deaz pe Alt om numit Iisus.

Cuvântul Iuda înseamn „[a aduce] laud ”; e Iuda, aducere de laude, aducere de mul umiri, explozie de bucurie. Nu explodezi de bucurie decât dac e ti identificat cu idealul pe care îl cau i i vrei s -l întrupezi în aceast lume. Când devii identificat cu starea pe care o contemplezi, nu- i po i în bu i bucuria. Se înal precum mirosul pl cut descris drept Ierihon în Vechiul Testament.

Încerc s i ar t c anticii au spus aceea i poveste în toate pove tile Bibliei. Tot ce încercau ei s ne spun este cum s devenim ceea ce vrem s fim. i

includeau de fiecare dat faptul c nu avem nevoie de sprijinul altora. Nu ai nevoie de altcineva pentru a deveni ceea ce vrei cu adev rat s fii.

**************

Ne îndrept m acum spre o ciudat poveste din Vechiul Testament; una pe care pu ini preo i i rabini sunt suficient de îndr zne i pentru a o aminti din amvoanele lor. Iat pe Cineva Care va primi F duin a a a cum o prime ti tu acum. Numele Lui este Iisus, numai c anticii I-au spus Iosua [Navi], Iosua Ben Nun, sau Mântuitor, Fiu al Pe telui, Mântuitorul marelui adânc. Nun înseamn „pe te”, iar pe tele este elementul adâncului, profunzimii oceanului. Iehosua înseamn „Iehova mântuie te”, iar Ben înseamn „odrasla” ori „fiul lui”. Deci El a fost numit „Cel Ce aduce Era Pe telui”.

Aceast poveste se g se te în cartea a asea a Bibliei, cartea lui Iosua. Lui Iosua I se face o f duin a a cum I se face lui Iisus în versiunile anglicizate i române ti] ale evangheliilor lui Matei, Marcu, Luca i Ioan.

În Evanghelia lui Ioan, Iisus spune, „Acum au cunoscut c toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine”, Ioan 17:7. „ i toate ale Mele sunt ale Tale, i ale Tale sunt ale Mele”, Ioan 17:10.

În Vechiul Testament, în cartea lui Iosua, se spune în aceste cuvinte: „Tot locul pe care vor c lca t lpile picioarelor voastre [Tale], îl voi da vou ie]”, Iosua 1:3.

Nu conteaz unde se afl ; cerceteaz f duin a i vezi dac o po i accepta literal. Nu e adev rat fizic, dar e adev rat psihologic. Oriunde te po i afla mental în lumea aceasta, acel lucru îl po i realiza.

Iosua e bântuit de f duin a asta conform c reia oriunde va fi p mântul pe care î i va pune piciorul (piciorul reprezint în elegerea), oriunde ar fi p mântul peste care va trece cu piciorul, acela Îi va fi dat. El vrea cea mai de dorit stare din lume, ora ul miresmelor, starea minunat numit Ierihon.

Se confrunt îns cu zidurile impenetrabile ale Ierihonului. El e în afara acestora, a a cum e ti tu acum pe de-afar . Func ionezi tri-dimensional i nu pari a putea atinge lumea cvadri-dimensional în care dorin a ta actual este deja o realitate material concret .

Nu pari a o putea atinge, deoarece sim urile tale te in închis în afara ei. Ra iunea î i spune c este imposibil, toate lucrurile din jurul t u î i spun c nu e real .

Acum, apelezi la serviciile unei desfrânate i spioane, iar numele ei este Rahab. Cuvântul Rahab înseamn „spiritul tat lui”. RAH [literele Resh Vav He] înseamn „suflu” sau „spirit”, iar AB, „tat l”. Afl m a adar c aceast desfrânat este spiritul tat lui i tat l este con tiin a de a fi a omului, EU SUNT-ul omului, con tien a sa.

Capacitatea ta de a sim i este m re ul spirit al tat lui, iar acea capacitate este Rahab în povestea noastr . Ea are dou profesii: aceea de spioan i pe cea de desfrânat .

Profesia de spion e aceasta: de a c tori în secret, de a c tori într-atât de pe cute încât s nu po i fi remarcat. Nu exist nici un spion material în întreaga lume

care s poat c tori atât de în lini te încât s fie pe deplin nev zut altora. O fi vreunul foarte iscusit în a- i ascunde urmele i s-ar putea s nu fie vreodat prins, dar în fiecare clip el î i men ine riscul de a fi descoperit.

Când stai lini tit cu gândurile tale, nu exist nici un om pe lume atât de ager încât s se uite la tine i s i spun unde te afli mental.

Pot sta aici i s m plasez în Londra. Cunoscând Londra destul de bine, îmi pot închide ochii i asuma c sunt de fapt în Londra. Dac r mân în starea asta suficient de mult, voi fi capabil s m înconjor cu mediul Londrei ca i când aceasta ar fi o realitate material concret .

Fizic, sunt înc aici, dar mental, sunt la mii de kilometri dep rtare i am f cut din altundeva aici. Nu merg acolo ca spion, fac mental din acolo aici i din altcândva, acum. Nu m po i vedea stând acolo, a a c vei crede c am a ipit i sunt înc aici, în lumea asta, aceast lume tri-dimensional care e acum San Francisco. Din punct de vedere fizic, sunt aici, dar nimeni nu-mi poate spune unde sunt când intru în momentul medita iei.

Cealalt profesie a lui Rahab era aceea de desfrânat , adic de a oferi rba ilor ceea ce ace tia îi cer, f a pune la îndoial dreptul b rbatului de a cere. De

e o desfrânat des vâr it , dup cum îi sugereaz numele, atunci ea posed totul i poate oferi b rbatului tot ce îi cere acesta. Ea e acolo pentru a servi, i nu pentru a pune la îndoial dreptul b rbatului de a c uta ceea ce caut de la ea.

Ai înl untrul t u capacitatea de a- i însu i o stare f a cunoa te mijloacele care vor fi angajate pentru a realiza acea finalitate i î i asumi sentimentul dorin ei împlinite f vreunul dintre talentele pe care oamenii sus in c trebuie s le ai pentru a putea face asta. Când i-o însu ti în con tien , ai angajat spionul i, deoarece po i întrupa de fapt acea stare dinl untrul t u dându-i-te ei, tu e ti desfrânata, c ci desfrânata îl satisface pe omul care o caut .

i po i satisface sinele însu indu- i sentimentul c e ti ceea ce vrei s fii. i aceast asump ie, de i fals , adic , de i ra iunea i sim urile o neag , dac se st ruie te în ea, se va înt ri în fapt. Întrupând cu adev rat ceea ce ai asumat c e ti, ai capacitatea de a deveni complet satisf cut. Dac nu devine o realitate tangibil , concret , nu vei fi satisf cut; vei fi frustrat.

i se spune în aceast poveste c , atunci când Rahab a r mas în ora pentru a-l cuceri, porunca dat ei era s r mân în centrul cet ii [acas la ea, pe ziduri, cf. altor versiuni], inima problemei, chiar în centrul ei, i s r mân în untru pân la venirea israeli ilor [Iosua 2:18]. Nu te du de la u la u , nu ie i din casa în care ai intrat. Dac

se ti casa, „sângele t u s fie asupra capului t u” [2:19]. Dar dac nu ie i din cas i va fi sânge pe capul cuiva, „sângele aceluia s fie asupra capului nostru, de se va

atinge de tine mâna cuiva” [2:19]. Rahab intr în cas , leag la fereastr o funie ro ie i acolo r mâne în timp ce

zidurile se pr bu esc. Adic , trebuie s ne p str m o atitudine victorioas de va fi s fim de partea înving torilor. Povestea ne arat în continuare c , atunci când zidurile s-au pr bu it i Iosua a intrat, singura care a fost cru at din întregul ora a fost Rahab [cu cei din casa ei], spioana i desfrânata.

Povestea arat ce po i face tu în lumea aceasta. Nu vei pierde niciodat capacitatea de a te plasa altundeva ca i când ar fi aici. Nu- i vei pierde niciodat abilitatea de a- i oferi ie însu i ceea ce e ti suficient de îndr zne pentru a- i însu i ca fiind adev rat în ceea ce te prive te. Nu are nimic de-a face cu femeia ce a jucat rolul.

Explica ia pr bu irii zidurilor este simpl . i se spune c a sunat din trâmbi e de apte ori, i la a aptea trâmbi are, zidurile s-au pr bu it pân la temelii i Iosua a

intrat victorios în starea pe care o c utase [6:20]. apte este neclintire, odihn , Sabatul. Este starea când omul r mâne complet

nemi cat în convingerea lui c lucrul este [înf ptuit]. Când îmi pot asuma sentimentul dorin ei mele împlinite i adorm, nepreocupat, netulburat, sunt lini tit mental, in Sabatul sau sun din trâmbi de apte ori. i când ating acel punct, zidurile cad.

Circumstan ele se altereaz , apoi se remodeleaz singure în armonie cu asump ia mea. Pe m sur ce se pr bu esc, eu reînviez ceea ce mi-am însu it l untric. Zidurile, obstacolele, problemele se pr bu esc sub propria lor greutate dac pot atinge acel punct al neclintirii dinl untrul meu.

Omul care poate fixa înl untrul propriului s u ochi al min ii o idee, de i lumea o va nega, dac el r mâne credincios ideii aceleia, o va vedea manifestat . E întreaga diferen din lume între a ine la o idee i a fi inut de o idee. Devino atât de dominat de o idee încât î i bântuie mintea ca i când ai fi acel lucru. Apoi, indiferent de ce ar spune al ii, p ti în direc ia atitudinii fixe a min ii tale. P ti în direc ia ideii care- i domin mintea.

Dup cum î i spuneam asear , ai numai un singur dar care e cu adev rat al t u i pe care po i s -l dai, iar acela e ti tu însu i. Nu exist alt dar; trebuie s -l storci din

tine însu indu- i-l. Se afl acolo, înl untrul t u, acum – c ci crea ia e s vâr it . Nu e nimic s fie ce nu e acum. Nu mai e nimic de creat, c ci toate lucrurile sunt deja ale tale, sunt toate s vâr ite.

De i omul s-ar putea s nu fie capabil s stea fizic asupra unei st ri, el poate mereu sta mental în orice stare dorit . Stând mental, vreau s spun c po i, acum, în chiar acest moment, s i închizi ochii i s vizualizezi un loc altul decât cel actual, i s asumi c e ti de fapt acolo. Po i SIM I aceasta atât de real încât, deschizându- i ochii,

ti uluit s descoperi c nu e ti fizic acolo.

Aceast c torie mental în starea dorit , cu sentimentul s u ulterior al realit ii, este tot ce e necesar pentru a duce la împlinirea sa. Sinele t u dimensional mai mare are c i pe care tu cel tri-dimensional sau mai mic nu le cuno ti. Mai mult, pentru mai-marele tu, toate mijloacele care duc la împlinirea asump iei tale sunt bune.

mâi în starea mental definit ca obiectiv al t u pân ce dobânde te sentimentul realit ii, i toate for ele cerurilor i p mântului se vor gr bi s ajute la întruparea sa. Mai-marele t u Sine va influen a ac iunile i cuvintele tuturor celor care pot fi folosi i în sprijinul producerii atitudinii tale mentale fixate.

*************

Acum ne îndrept m spre cartea Numeriilor, i aici g sim o ciudat poveste. Poate c unii dintre voi au avut aceast experien , a a cum e ea descris în cartea Numeriilor. Se vorbe te despre construirea unui tabernacul [cortul m rturiei] la porunca lui Dumnezeu; cum c Dumnezeu poruncise lui Israel s -I construiasc un loc de închinare.

Le-a dat toate specifica iile tabernaculului. Trebuia s fie un loc de închinare alungit, mobil, i trebuia s fie acoperit cu piele. Trebuie s i se spun mai multe?

Nu-i omul, acela?

„Nu ti i, oare, c voi sunte i templu al lui Dumnezeu i c Duhul lui Dumnezeu locuie te în voi?” 1Corinteni 3:16

Nu exist alt templu. Nu un templu f cut de mâini, dar un etern templu în ceruri. Acest templu este alungit i este acoperit cu piele i se mi prin de ert.

„În ziua când a fost a ezat cortul, nor a acoperit cortul adun rii, i de seara pân diminea a a fost deasupra cortului, ca o vedere de foc. A a era totdeauna: ziua îl acoperea un nor i noaptea o vedere de foc.” Numerii 9:15,16

Porunca dat lui Israel era s a tepte pân ce norul se ridica ziua i focul noaptea.

„De umbrea norul deasupra cortului dou zile, sau o lun , sau un an, fiii lui Israel st teau i nu plecau la drum; iar când se ridica el, atunci plecau”, Numerii 9:22.

tii c tu e ti tabernaculul, dar te-ai putea întreba ce e norul.

În medita ie, mul i dintre voi trebuie s -l fi v zut. În medita ie, acest nor, ca apele subterane ale unei fântâni arteziene, ne te spontan spre capul t u i se formeaz în inele aurii pulsânde. Apoi, ca un râu domol, curge dinspre capul t u într-un uvoi de inele vii de aur.

Într-o stare meditativ apropiat somnului, norul se ridic .

În aceast stare soporific fiind, trebuie s i asumi c e ti ceea ce dore ti s fii i c ai ceea ce cau i, c ci norul î i va asuma forma asump iei tale i va croi o lume în

armonie cu aceasta. Norul e pur i simplu haina con tien ei tale, i unde e a ezat con tien a ta, acolo vei fi tu i în carne i oase.

Acest nor auriu apare în medita ie. E un anume punct când te apropii de somn care e foarte, foarte dens, foarte lichid i foarte viu i care pulseaz . Începe s se ridice pe m sur ce atingi starea soporific , meditativ , apropiat de somn. Nu p trunzi în tabernacul; nici nu-l mi ti pân ce norul nu începe s se ridice.

Norul întotdeauna se ridic atunci când omul e cuprins de mole eala somnului. ci atunci când omul adoarme, fie c tie, fie c nu, el alunec dintr-o lume

tri-dimensional într-una cvadri-dimensional i ceea ce se ridic este con tien a omului într-un mai mare focar; este focarul cvadri-dimensional.

Ceea ce vezi acum ridicându-se este mai-marele t u Sine. Când acela începe s se ridice, intri în adev rata stare a sentimentului c e ti ceea ce vrei s fii. Acela e timpul în care te ogoie ti în dispozi ia de a fi ceea ce vrei s fii, ori experimentând în imagina ie ce ai experimenta în realitate dac ai fi deja ceea ce vrei s fii, ori repetând iar i iar fraza care implic faptul c deja ai f cut ce vrei s faci – o fraz ca „Ce minunat, ce minunat!”, de parc i s-a întâmplat ceva minunat.

„El vorbe te în vis, în vedeniile nop ii, atunci când somnul se las peste oameni i când ei dorm în a ternutul lor. Atunci El d în tiin ri oamenilor i-i cutremur cu

ar rile Sale”, Iov 33:15,16.

Folose te în elept intervalul ce precede somnul. Asum i sentimentul dorin ei împlinite i adormi în aceast stare. Noaptea, într-o lume dimensional mai larg , atunci când somnul adânc se las peste oameni, ei v d i joac rolurile pe care mai târziu le vor juca pe p mânt. i piesa este mereu în armonie cu ceea ce sinele lor dimensional mai mari citesc i interpreteaz prin ei. Iluzia noastr de liber-arbitru este numai necunoa tere a cauzelor care ne fac s ac ion m.

Senza ia care domin mintea omului pe când acesta adoarme, de i fals , se va înt ri în fapt. Asumarea sentimentului dorin ei împlinite în momentul trecerii în lumea somnului este comanda ce lanseaz acest proces de întrupare spunând st rii noastre, „Fii aievea”. În acest fel devenim, printr-un proces firesc, ceea ce dorim s fim.

i pot spune zeci de experien e personale în care p rea imposibil s merg într-un loc dar, a ezându-m mental în locul acela pe când adormeam, împrejur rile se schimbau rapid, silindu-m parc s merg într-acolo. Am c torit peste m ri i ri

ezându-m numai noaptea în pat i dormind ca i când dormeam acolo unde voiam fiu. Cu trecerea zilelor, lucrurile începeau s se modeleze în armonie cu acea

asump ie i tot ce trebuia s se întâmple pentru a-mi aranja c toria se întâmpla. Iar eu, în ciuda mea parc , trebuia s m preg tesc s plec spre locul în care îmi

asumasem c eram când m îndreptam spre adâncul somnului.

Pe m sur ce se ridic norul, asum c sunt acum omul care vreau s fiu, sau c sunt deja în locul pe care mi-ar pl cea s -l vizitez. Dorm în acel loc acum. Apoi, via a

trunde în tabernacul, p trunde în mediul meu i îmi rearanjeaz mediul peste m ri i peste ri i îl rearanjeaz în asem narea asump iei mele. Nu are nimic de-a face cu oameni umblând printr-un de ert fizic. Întreaga lume larg din jurul t u e acel de ert.

Din leag n i pân -n mormânt, tu i eu umbl m de parc am umbla prin de ert. Dar avem un tabernacul viu în care locuie te Dumnezeu, i este acoperit cu un nor care se poate ridica i se ridic atunci când mergem la culcare ori suntem într-o stare apropiat somnului. Nu neap rat în dou zile, se poate ridica în dou minute. De ce i-au dat dou zile? Dac devin acum omul care vreau s fiu, pot deveni nemul umit

mâine. Ar trebui s las m car o zi înainte de a hot rî s merg mai departe.

Biblia spune în dou zile, o lun sau un an: oricând hot ti s mergi mai departe cu acest tabernacul, las norul s se ridice. Cum se ridic , începi s te mi ti într-acolo unde e norul. Norul e pur i simplu haina con tien ei tale, asump ia ta. Unde

ezi con tien a, nu trebuie s i iei trupul fizic; graviteaz într-acolo chiar i în ciuda ta. Se întâmpl lucruri care te împing s te îndrep i în direc ia unde s luie ti con tient.

„În casa Tat lui Meu multe loca uri sunt. Iar de nu, v-a fi spus. M duc s v tesc loc. i dac M voi duce i v voi g ti loc, iar i voi veni i v voi lua la Mine, ca fi i i voi unde sunt Eu.” Ioan 14:2,3

Multele loca uri sunt st rile nenum rate dinl untrul min ii tale, c ci tu e ti casa lui Dumnezeu. În casa Tat lui Meu sunt nenum rate concepte de sine. Nu ai putea în toat ve nicia s epuizezi ce e ti tu capabil de a fi.

Dac stau lini tit aici i asum c sunt altundeva, m-am dus s preg tesc un loc. Dar dac -mi deschid ochii, biloca ia pe care am creat-o dispare i eu sunt înapoi aici în forma fizic pe care am l sat-o în urma mea când m-am dus s preg tesc un loc. Dar am preg tit locul oricum i, în timp, voi locui acolo fizic.

Nu trebuie s te preocupe c ile i mijloacele ce vor fi angajate pentru a te muta prin spa iu într-acel loc unde ai mers mental i l-ai preg tit.

Stai doar lini tit, indiferent unde te-ai afla, i descrie- i-l cât mai realist.

Dar te avertizez, nu trata asta cu u urin , fiindc sunt con tient de ceea ce va aduce acelora care o vor lua în joac . Am tratat-o i eu cu prea mult u urin odat , numai pentru c voiam s plec departe din cauza vremii de afar . Era miezul iernii în New York, i atât de mult am vrut s fiu în climatul cald al Indiilor, încât am dormit într-o noapte ca i când a fi dormit pe sub palmieri. A doua zi, când m-am trezit, era în continuare cât se poate de iarn . Nu aveam de gând s merg în Indii în acel an, dar au sosit ve ti tulbur toare, care m-au silit s fac acea c torie. Era în toiul r zboiului, când vasele erau scufundate în stânga i în dreapta, dar m-am îmbarcat din New York la 48 de ore dup ce am primit tirile.

Era singurul mod de a ajunge în Barbados, i am ajuns chiar la timp pentru a-mi vedea mama i a-i spune un tri-dimensional „adio”.

În ciuda faptului c nu aveam nicio inten ie de a merge, Sinele mai profund a vegheat unde s-a coborât norul. L-am a ezat în Barbados i acest tabernacul (trupul meu) a trebuit s mearg i s fac acea c torie pentru a împlini porunca, „Tot locul pe care vor c lca t lpile picioarelor voastre, îl voi da vou ” [Iosua 1:3]. Oriunde se opre te norul în de ert, acolo î i faci i tu tab ra.

Am plutit pe vas la miezul nop ii dinspre New York f nici un gând la submarine ori altceva. Trebuia s merg. Lucrurile s-au întâmplat într-un fel pe care nu l-a fi putut eu n scoci.

Te avertizez, deci, nu trata lucrul acesta cu u urin . Nu spune, „Voi încerca s pun în Labrador, doar ca s v d dac func ioneaz ”. Vei merge în Labradorul t u i

apoi te vei minuna de ce mai vii oare la cursurile astea. Va func iona, dac vei îndr zni i asumi sentimentul dorin ei tale împlinite când mergi la culcare.

Controleaz i dispozi iile atunci când te culci. Nu pot g si o modalitate mai bun de a descrie aceast tehnic decât s -i spun „vis treaz controlat”. Într-un vis [obi nuit] pierzi controlul, dar încearc s i precezi somnul cu un vis treaz complet controlat, intrând în acesta a a cum faci în visurile [obi nuite], c ci într-un vis e ti întotdeauna foarte predominant, întotdeauna tu joci rolul. E ti mereu un actor într-un vis, nu e ti niciodat publicul. Când ai un vis treaz controlat, e ti actor i intri în scena visului controlat. Dar nu o f cu prea mult u urin , c ci mai apoi va trebui s rejoci fizic acea scen în lumea tri-dimensional .

Acum, înainte de a intra în momentul nostru de t cere, este ceva ce trebuie s clarific, i anume în privin a efortului despre care am vorbit asear . Dac este vreun motiv pe toat lumea asta pentru care oamenii e ueaz , atunci e acela pentru c nu sunt con tien i de o lege pe care psihologii de azi o numesc legea efortului invers.

Când î i asumi sentimentul dorin ei tale împlinite, o faci cu minimum de efort. Trebuie s controlezi direc ia mi rilor aten iei tale. Dar trebuie s o faci cu minim de efort. Dac depui efort în control, i o for ezi într-o anumit direc ie, nu vei ob ine rezultate. Vei ob ine rezultate contrare, oricare ar fi acestea.

Iat de ce insist m în a stabili bazele biblice ale somnului adamic. Acela este primul act creativ, i nu exist nicio consemnare c el s-a mai trezit vreodat din acest somn profund.

Cât doarme el, crea ia înceteaz .

i schimbi viitorul cel mai bine atunci când ai control asupra gândurilor tale, într-o stare apropiat somnului, fiindc atunci efortul este redus la minimum. Aten ia ta pare a fi complet relaxat i atunci trebuie s exersezi men inerea aten iei tale în acel sentiment, f a folosi for a i f a folosi efort.

Nu crede nici pentru un moment c puterea voin ei e cheia. Când îl eliberezi pe Baraba i devii identificat cu Iisus, nu te for ezi s fii El, te imaginezi a fi El. Asta e tot ceea ce faci.

Acum, apropiindu-ne de partea esen ial a serii, intervalul dedicat rug ciunii, îng duie-mi din nou s limpezesc tehnica. S tii ce vrei. Apoi construie te un singur eveniment, un eveniment care implic împlinirea dorin ei tale. Rezum evenimentul la un singur gest.

De exemplu, dac aleg ca eveniment strângerea mâinii unui om, atunci acesta e singurul lucru pe care îl fac. Nu i-o strâng, apoi aprindem o igar i mai facem o mie de alte lucruri. Pur i simplu imaginez c strângem mâinile în realitate i fac asta iar i iar i iar pân ce actul imaginar are sentimentul realit ii.

Evenimentul trebuie întotdeauna s sugereze împlinirea dorin ei. Construie te întotdeauna un eveniment pe care crezi c îl vei petrece firesc imediat ca urmare a împlinirii dorin ei tale. Tu hot ti ce eveniment vrei s produci cu adev rat.

Exist înc o tehnic pe care i-am dat-o seara trecut . Dac nu te po i concentra asupra gestului, dac nu te po i ghemui în scaunul t u i s crezi c e ti altundeva ca i când altundeva ar fi aici, atunci f asta: Redu ideea, condenseaz-o într-o singur fraz simpl ca „Ce minunat!”, sau „Mul umesc!”, sau „În sfâr it!”, sau „E gata!”.

N-ar trebui s fie mai mult de trei cuvinte. Ceva ce implic faptul c dorin a este deja împlinit . „Ce minunat!”, sau „Mul umesc!” implic asta cu siguran . Astea nu sunt toate expresiile pe care le-ai putea folosi. Inventeaz una din propriul t u vocabular, care crezi tu c e mai potrivit . Dar f -o foarte, foarte scurt i întotdeauna folose te o fraz care implic realizarea ideii.

Când ai fraza în minte, ridic norul. Las norul s se înal e inducându- i starea care se apropie de somn. Pur i simplu începe s i imaginezi i s sim i c i-e somn, i în aceast stare, asum i sentimentul dorin ei împlinite. Apoi repet fraza iar i

iar, ca pe un cântec de leag n. Oricare ar fi fraza, las-o s insinueze c asump ia ta este adev rat , c e concret , c e deja un fapt i tii foarte bine asta.

Relaxeaz -te doar i intr în sentimentul de a fi într-adev r ceea ce vrei s fii. când-o, p trunzi în Ierihon cu spionul t u, care are puterea s i ofere aceasta. Îl

eliberezi pe Baraba i Îl osânde ti pe Iisus la r stignire i înviere. Rejoci toate aceste pove ti dac începi acum s dai drumul i s intri în sentimentul de a fi de fapt tot ce vrei s fii. Acum ne putem duce...

PERIOADA DE T CERE...

**************

Dac mâinile- i sunt uscate, dac gura i-e uscat la sfâr itul acestei medita ii, acest lucru e dovad sigur c ai reu it s ridici norul. Ce ai f cut cât norul era ridicat e numai i numai treaba ta. Dar ai ridicat norul dac mâinile î i sunt uscate.

i voi spune despre un alt fenomen care e foarte ciudat i unul pe care nu îl pot analiza. Se întâmpl dac p trunzi într-adev r în adânc. Vei descoperi la trezire c ai cea mai activ pereche de rinichi din lume. Am discutat asta cu doctori i nici ei nu pot

explice. Alt lucru pe care l-ai putea observa în medita ie este o minunat lumin

albastr lichid . Cel mai apropiat lucru de pe p mânt cu care o pot asemui este alcoolul arzând. tii, când pui alcool peste budinca de prune la Cr ciun i îi dai foc, pl cuta

paie albastr lichid care înv luie budinca pân ce o stingi. Acea flac este cel mai apropiat lucru de lumina albastr ce apare pe fruntea omului în medita ie.

Nu fi nec jit. O vei cunoa te atunci când ai s-o vezi. E ca dou nuan e de albastru, un albastru mai închis i unul mai deschis în continu mi care, exact ca alcoolul aprins, care e altfel decât flac ra unui jet de gaz. Aceast flac e vie, a a cum spiritul ar fi viu.

Un alt lucru care i-ar putea ap rea a a cum mi-a ap rut mie: vei vedea pete în fa a ochilor.

Nu sunt pete de la ficat, a a cum i-ar spune unii care nu tiu nimic despre asta. Acestea sunt lucru oare ce plutesc în spa iu ca o plas , cercule e legate laolalt . Încep cu o singur celul i vin în grupuri în tipare geometrice diferite, ca viermi, ca remorci, i toate î i plutesc peste tot prin fa . Când închizi ochii, înc le vezi, dovedind c ele nu

sunt afar , sunt înl untru.

Când începi s te extinzi în con tien , vin toate lucrurile astea. Ar putea fi fluxul t u sanguin concretizându-se printr-un truc ciudat de-ale omului pe care omul nu prea îl în elege. Nu neg c ar fi fluxul t u sanguin f cut vizibil, dar nu fi nec jit crezând c sunt pete de la ficat ori vreo alt aiureal pe care i-ar spune-o oamenii.

Dac aceste variate fenomene vin la tine, nu gândi c faci ceva gre it. Este expansiunea fireasc , natural care vine la to i cei care se suie în remorc i încearc s dezvolte gr dina Ghetsimani.

Din clipa în care începi s i disciplinezi mintea observându- i gândurile i veghindu- i-le de-a lungul zilei, devii poli aiul gândurilor tale. Refuz s intri într-o conversa ie ce e nepl cut , refuz s ascul i atent orice bârf .

Începe s construie ti în ochiul min ii tale viziunea fecioarei neprih nite mai degrab decât viziunea fetei mari i proaste. Ascult numai la lucrurile care- i aduc bucurie atunci când le auzi.

Nu- i pleca urechea la cele care nu sunt vrednice de iubit, cele pe care atunci când le auzi ai vrea s nu le fi auzit. Asta e ascultare i vedere de lucruri „f de untdelemn în candel ”, sau f bucurie în sufletul t u.

Sunt dou feluri de fecioare în Biblie: cinci de minte i cinci în elepte [Matei 25:1-12]. În clipa în care devii fecioara în eleapt , ori încerci m car s devii, vei vedea toate acestea întâmplându-se. Vei vedea aceste lucruri i- i vor de tepta interesul într-atât încât nu vei mai avea timp pentru prostii, atât de dragi multor oameni. Sper c nici nu ai timp. Fiindc nimeni nu ar trebui s se identifice cu aceast

rea lucrare i înc s se mai bucure discutând despre altele nevrednice de laud .

Lec ia 3 - GÂNDIREA CVADRI-DIMENSIONAL

Sunt de fapt dou perspective asupra lumii pe care le posed fiecare om, i povestitorii antici erau deplin con tien i de aceste dou perspective. Ei numeau una „mintea trupeasc ” i pe cealalt „mintea lui Hristos”.

Recunoa tem aceste dou centre de gândire în afirma ia: „Omul firesc nu prime te cele ale Duhului lui Dumnezeu, c ci pentru el sunt nebunie i nu poate s le în eleag , fiindc ele se judec duhovnice te”, 1Corinteni 2:14

Pentru mintea „fireasc ”, realitatea este limitat la imediatul numit acum; chiar acest moment pare a con ine întreaga realitate, tot restul fiind ireal. Pentru mintea fireasc , trecutul i viitorul sunt pur imaginare. Cu alte cuvinte, trecutul meu, când folosesc mintea fireasc , este numai o imagine a memoriei despre lucrurile care au fost. i pentru focarul limitat al min ii fire ti, carnale sau trupe ti, viitorul nu exist . Mintea fireasc nu crede c ar putea revizita trecutul i c l-ar putea vedea ca pe ceva ce e actual, ceva obiectiv i concret în sine, a a cum nu crede nici c viitorul exist .

Pentru mintea christic , mintea spiritual [„duhovniceasc ”], pe care o vom numi în limba noastr focar cvadri-dimensional, trecutul, prezentul i viitorul min ii fire ti sunt un întreg actual. Include întreaga varietate de impresii senzoriale pe care omul le-a întâlnit, le întâlne te i le va întâlni.

Singurul motiv pentru care tu i cu mine func ion m a a cum o facem în zi de azi, f a fi con tien i de mai-larga perspectiv , este din simplul motiv c suntem creaturi ale obi nuin ei, iar rutina ne face complet orbi la ceea ce altfel ar trebui s vedem; dar obi nuin a nu e lege. Func ioneaz ca i când ar fi cea mai irezistibil for din lume, i totu i, nu e lege.

Putem crea o nou abordare a vie ii. Dac am petrece câteva minute în fiecare zi retr gându-ne aten ia din regiunea

senza iei i concentrând-o pe o stare invizibil , am deveni în timp con tien i de aceast mai-larg lume, aceast lume dimensional mai larg . Starea contemplat este acum o realitate concret , dislocat în timp.

În aceast sear , întorcându-ne la Biblia noastr , judec tu însu i unde stai în evolu ia ta actual .

**************

Prima noastr poveste din aceast sear este din capitolul 5 al Evangheliei lui Marcu. În acest capitol sunt trei pove ti spuse de parc ar fi experien e separate ale personajelor principale.

În prima poveste, ni se spune c Iisus d peste un nebun, un om gol care tr ia într-un cimitir i se ascundea printre morminte. Acest om Îi cere lui Iisus s nu scoat din el demonii care îl chinuiau.

„C ci îi zicea [Iisus lui], ‚Ie i duh necurat din omul acesta’”, Marcu 5:8. Vas zic Iisus scoate duhurile, ca acestea s se poat distruge acum, i g sim pe

acest om îmbr cat i cu mintea senin , pentru prima dat , ezând la picioarele Înv torului.

Vom afla sensul psihologic al acestui capitol schimbând numele Iisus cu cel de ra iune luminat sau gândire cvadri-dimensional .

Mergând mai departe în acest capitol, ni se spune c Iisus d acum peste „unul din mai-marii sinagogilor, anume Iair” [5:22], i acest Iair mai-mare preot al sinagogii are o fiic ce era pe moarte. Fata are 12 ani i el Îi cere lui Iisus s vin s o scape.

Iisus Se învoie te i, în timp ce Se îndreapt spre casa marelui preot, o femeie din pia Îi atinge haina. „ i îndat , cunoscând Iisus în Sine puterea ie it din El, întorcându-Se c tre mul ime, a întrebat: Cine s-a atins de Mine?”, Marcu 5:30.

Femeia care fusese vindecat de o curgere de sânge pe care o avea de 12 ani a rturisit c ea Îl atinsese. „Iar El i-a zis: Fiic , credin a ta te-a mântuit, mergi în pace i

fii s toas de boala ta!”, Marcu 5:34.

Mergând mai departe spre casa marelui preot, I se spune c fata era de-acum moart i nu mai era necesar s Se duc pân acolo. Nu mai e doar bolnav , ci moart .

„Dar Iisus, auzind cuvântul ce s-a gr it, a zis mai-marelui sinagogii: Nu te teme. Crede numai”, Marcu 5:36.

i intrând, le-a zis: De ce v tulbura i i plânge i? Copila n-a murit, ci doarme”, Marcu 5:39.

La care, mul imea L-a luat în râs, dar Iisus, închizând u ile i l sându-i pe cei ce nu credeau afar , i-a luat cu Sine în cas pe discipolii S i i pe tat l i mama fetei moarte.

Au intrat în camera unde era aceasta întins . „ i apucând pe copil de mân , i-a gr it: Talita kumi, care se tâlcuie te: Fiic , ie zic, scoal -te!”, Marcu 5:41.

i îndat s-a sculat copila i umbla, c ci era de doisprezece ani. i s-au mirat îndat cu uimire mare. Dar El le-a poruncit, cu st ruin , ca nimeni s nu afle de aceasta. i le-a zis s -i dea copilei s m nânce”, Marcu 5:42,43.

Tu e ti, a a cum stai aici, înf at în acest capitol 5 al lui Marcu. Un cimitir are un singur rost: este un pomelnic al celor mor i. Tr ie ti tu în trecutul mort?

Dac tr ie ti printre mor i, prejudec ile tale, supersti iile tale i falsele tale credin e pe care le ii în via sunt pietrele de morminte dup care te ascunzi. Dac refuzi s le dai drumul, e ti la fel de nebun ca nebunul biblic ce î i ap ra nebunia în fa a ra iunii luminate. Nu e nicio diferen . Dar ra iunea luminat nu poate ap ra prejudec ile i supersti iile de n vala logicii.

Nu exist om în lumea asta ce are o prejudecat , indiferent de natura acestei prejudec i, i care s o poat sus ine în lumina logicii. Spune-mi c e ti împotriva unei anume na iuni, unui anume „ism” [-ÍSM suf. „doctrin ”, „sistem”, „curent”, „profesiune”, „stare de fapt”], un anume orice – nu-mi pas care anume – nu î i po i expune acea credin a ta luminii ra iunii i aceasta s stea în picioare. Ca s o po i ine vie în lumea ta, trebuie s o ii ascuns de ra iune. Nu o po i analiza ra ional i ea s

mân în picioare. Când acest focar cvadri-dimensional vine i- i arat o nou abordare a vie ii i- i scoate din mintea ta proprie toate acele lucruri care te chinuiau, atunci e ti cur at i îmbr cat i întreg la minte. i stai la piciorul în elegerii, sau la picioarele Înv torului.

Îmbr cat de-acum i în toate min ile, po i învia mor ii. Care mor i? Copila din poveste nu e o copil . Copila este ambi ia ta, dorin a ta, visele neîmplinite ale inimii tale. Aceasta e copila din casa min ii omului.

Fiindc , dup cum am afirmat mai devreme, întreaga pies a Bibliei este una psihologic . Biblia nu face trimiteri de niciun fel la vreo persoan care ar fi existat vreodat , sau la vreun eveniment care s-ar fi petrecut pe p mânt. Toate pove tile biblice se desf oar în mintea omului individual.

În aceast poveste, Iisus este intelectul trezit al omului. Când mintea ta func ioneaz în afara razei sim urilor tale, când mintea ta este vindecat de toate fostele limit ri, atunci nu mai e ti omul nebun; dar e ti aceast prezen personificat drept Iisus, puterea ce poate învia dorurile inimii omene ti.

ti femeia cu o curgere de sânge acum. Ce e curgerea de sânge? Un pântec supurant nu e un pântec productiv. Avea curgerea aceea de 12 ani, era incapabil de a purta rod. Nu- i putea da form dorin ei din cauza curgerii de sânge. i se spune c a salvat-o, sau a mântuit-o credin a ei. Cum pântecul se închide, poate da form semin ei, ori ideii.

Cum mintea î i este cur at de fostul t u concept de Sine, î i asumi c e ti ceea ce vrei s fii i, r mânând credincios acestei asump ii, dai form asump iei tale sau învii copila. E ti femeia cur at de curgerea de sânge i te îndrep i spre casa copilei moarte.

Copila sau starea pe care o dore ti este acum conceptul fixat despre tine. Dar acum, asumându-mi c sunt ceea ce doream mai devreme s fiu, nu pot continua s doresc ceea ce sunt con tient c sunt. Deci nu discut despre asta. Nu discut cu nimeni despre ceea ce sunt. Este limpede pentru mine c sunt ceea ce voiam s fiu, încât umblu ca i când a fi.

ind ca i când sunt ceea ce mai devreme voiam numai s fiu, lumea mea a focarului limitat nu vede acel lucru i crede c nu-l mai doresc. Copila e moart în lumea lor; dar eu, cel care cunosc legea, spun, „Copila n-a murit”. Copila nu a murit, ci doarme. O trezesc acum. Eu, prin asump ia mea, trezesc i fac vizibil în lumea mea ceea ce asum, c ci asump iile sus inute trezesc invariabil ceea ce afirm .

Închid u a. Care u ? U a sim urilor mele. Pur i simplu închid complet în afar tot ce mi-ar ar ta sim urile mele. Neg eviden a sim urilor mele. Întrerup ra iunea limitat a omului firesc i p esc în aceast afirma ie îndr znea c sunt ceea ce sim urile mele neag .

Cu u a sim urilor închis , ce iau în acea stare disciplinat ? Nu iau pe nimeni în acea stare în afara p rin ilor copilei i a ucenicilor mei. Închid u a în nasul mul imii batjocoritoare ce râde.

Nu mai am nevoie de confirm ri. Neg complet eviden a sim urilor mele i nu discut dac asump ia mea e posibil sau nu.

Cine sunt p rin ii? Am descoperit c tat l-mama întregii crea ii este EU SUNT-ul omului. Con tien a omului este Dumnezeu. Sunt con tient de stare. Sunt tat l-mama tuturor ideilor mele i mintea mea r mâne fidel acestui nou concept de Sine. Mintea mea e disciplinat . Iau în acea stare ucenicii i închid în afara acelei st ri orice ar putea-o nega.

Acum, copila, neajutat de un om, este înviat . Condi ia pe care am dorit-o i am asumat c o aveam devine concretizat înl untrul lumii mele i poart m rturie puterii asump iei mele.

Judec tu, nu te judec eu. Fie tr ie ti acum în trecutul mort, fie tr ie ti ca femeia c reia i se oprise hemoragia. Ai putea s -mi r spunzi hot rât, dac te-a întreba, „Crezi acum c tu, f ajutorul altora, trebuie numai s i asumi c e ti ceea ce vrei s fii pentru a face adev rat acea asump ie în lumea ta? Sau crezi c trebuie mai întâi s îndepline ti anumite condi ii impuse ie de c tre trecut, c trebuie s fii de un anume fel, un anume ceva”?

Nu sunt critic la adresa anumitor biserici ori grupuri, dar sunt dintr-aceia care cred c oricine e în afara bisericii sau grupului lor nu e înc mântuit. Eu m-am n scut protestant. Vorbe ti cu un protestant, î i va spune c e un singur fel de cre tini, protestan ii. Vorbe ti cu un catolic, oh, nimic nu e cre tin pe lume în afara catolicilor. Vorbe ti cu un evreu i cre tinii sunt dintr-odat gâni iar evreii, cei ale i. Vorbe ti cu un mahomedan, evreii i cre tinii sunt „necredincio ii”. Vorbe ti cu altul i acela e cel perfect. Nu conteaz cu cine vorbe ti, dar acela e întotdeauna cel ales.

Dac crezi c trebuie s fii unul dintre ace tia pentru a fi mântuit, e ti înc un om nebun ascunzându-se pe dup aceste supersti ii i aceste prejudec i ale trecutului, i implori s nu fii cur at.

Unii îmi vor spune, „Nu-mi cere s renun la credin a mea în Iisus-omul, ori în Moise omul, ori în Petru, omul. Când îmi ceri s renun la credin a mea în aceste personaje, pur i simplu îmi ceri prea mult. Las -mi credin ele astea, fiindc ele îmi aduc alinare. Pot s cred c ei au tr it pe p mânt i în acela i timp s urmez interpret rile tale psihologice ale acestor istorisiri”.

Iar eu spun, „Ie i din trecutul mort. Ie i din cimitirul acela i umbl cunoscând tu i Tat l t u una sunte i, iar Tat l t u, C ruia oamenii îi spun Dumnezeu, este

propria ta Con tien ”. Aceasta este singura lege creativ din lume.

De ce anume suntem con tien i a fi? De i nu- i po i vedea obiectivul cu focarul limitat al min ii tale tri-dimensionale, e ti acum ceea ce i-ai asumat c e ti. Mergi înainte în asump ia aia i r mâi credincios ei.

Timpul în dimensiunea asta a fiin ei tale bate încet i s-ar putea, chiar i dup ce i-ai concretizat asump ia, s nu- i aminte ti c a fost o vreme când aceast realitate actual a fost numai o atitudine a min ii. Din cauza încetei treceri de aici a timpului, adesea nu reu ti s vezi rela ia dintre natura ta l untric i lumea exterioar ce-i aduce m rturie.

Judec tu asupra locului pe care-l ocupi acum în acest al cincilea capitol al lui Marcu. Înviezi tu copila moart ? Înc ai nevoie s i se închid acel pântec al min ii? Curge înc , neputând astfel fi roditor? E ti acum nebunul ce tr ie te în trecutul mort?

Numai tu po i judeca i r spunde acestor întreb ri.

**************

Acum ne întoarcem spre o poveste din cel de-al 5-lea capitol al Evangheliei lui Ioan. Aceasta v va ar ta cât de frumos exprimau povestitorii antici cele dou perspective distincte asupra lumii – una, focarul tri-dimensional limitat, i cea de-a doua, focarul cvadri-dimensional.

Aceast poveste ne înf eaz un b rbat neputincios care e vindecat rapid. Iisus vine într-un loc numit Vitezda [Bethesda], care prin defini ie înseamn Casa celor Cinci Pridvoare. Pe aceste cinci pridvoare se afl nenum ra i neputincio i – „orbi, chiopi, usca i” [5:3] i al ii. Conform tradi iei, la o vreme anume, un înger cobora i

tulbura apa care era lâng aceste cinci pridvoare. Cum îngerul tulbura apa, cel dintâi care intra dup tulburarea aceasta era întotdeauna vindecat. Dar numai cel dintâi, nu i ceilal i. Iisus, v zând un om ce era chiop înc din pântecele maicii sale, îi spune,

„Voie ti s te faci s tos?”, Ioan 5:6. „Bolnavul I-a r spuns: Doamne, nu am om, care s m arunce în sc ld toare,

când se tulbur apa; c , pân când vin eu, altul se coboar înaintea mea”, Ioan 5:7. „Iisus i-a zis: Scoal -te, ia- i patul t u i umbl ”, Ioan 5:8.

i îndat omul s-a f cut s tos, i-a luat patul i umbla. Dar în ziua aceea era sâmb ” [s rb toare, „Sabatul”], Ioan 5:9.

Cite ti aceast poveste i te gânde ti c un om misterios care posed puteri miraculoase a spus brusc unui chiop, „Scoal -te i umbl ”. Nu pot repeta suficient de des c povestea, chiar i atunci când prezint individualit i nenum rate, are loc înl untrul min ii omului individual.

Sc ld toarea este con tien a ta. Îngerul este o idee, numit mesager al Domnului [5:4].

Con tien a fiind Dumnezeu, când ai o idee, între ii un înger. În clipa în care e ti con tient de o dorin , sc ld toarea ta a fost tulburat . Dorin a tulbur mintea omului. A vrea ceva înseamn a fi tulburat.

Exact în momentul în care ai o ambi ie, ori un obiectiv l murit, sc ld toarea a fost tulburat de îngerul care era dorin a. i se spune c cel dintâi care intr în sc ld toarea tulburat este întotdeauna vindecat.

Cei mai apropia i mie tovar i din lumea asta, so ia mea i feti a mea, sunt pentru mine, când m adresez lor, „persoana a doua”. Trebuie s -i vorbesc so iei mele prin „tu”. Trebuie s vorbesc oricui, indiferent cât de apropia i îmi sunt, prin „tu e ti tu”. i dup aceea, a treia persoan , „el este”. Exist o singur persoan în lumea asta cu care pot folosi persoana întâi prezent i aceea sunt eu însumi. „Eu sunt” poate fi spus numai despre mine, nu poate fi spus despre altul.

adar, când sunt con tient de vreo dorin c-a vrea s fiu ceva, dar aparent nu sunt, sc ld toarea fiind tulburat , cine poate intra în sc ld toare înaintea mea?

Numai eu am puterea primei persoane. Eu sunt ceea ce vreau s fiu. Dac nu cred c sunt ce vreau s fiu, r mân a a cum am fost i mor în limitarea aia.

În aceast poveste, nu ai nevoie de nici un om s te arunce în sc ld toare în clipa în care con tien a ta e tulburat de dorin . Tot ce î i trebuie este s i asumi c deja e ti ceea ce mai devreme voiai s fii – i e ti în sc ld toare, niciun altul neputând intra înaintea ta. Care altul poate intra înaintea ta când tu devii con tient a fi ceea ce vrei s fii? Nimeni nu poate fi înaintea ta când numai tu singur ai puterea de a spune EU SUNT.

Acestea sunt cele dou perspective. E ti acum ceea ce sim urile tale neag . E ti destul de îndr zne s i asumi c deja e ti ceea ce vrei s fii? Dac îndr zne ti s i asumi c e ti deja ceea ce ra iunea ta i sim urile tale neag acum, atunci e ti în sc ld toare i, f ajutor omenesc, i tu te vei scula, î i vei lua patul i vei umbla.

i se spune c s-a întâmplat de sabat, într-o sâmb . Sabatul este numai sim ul mistic al neclintirii, când e ti nepreocupat, când nu e ti nelini tit, când nu te mai ui i dup rezultate, tiind c semnele urmeaz i nu preced.

Sabatul este ziua neclintirii, când nu se lucreaz . Când nu lucrezi pentru a face fie, p strezi sabatul. Când nu e ti deloc preocupat de p rerea altora, când umbli ca

i când ai fi deja, nu po i mi ca un deget pentru a face ca s fie, e ti în sabat.

Nu pot fi preocupat de cum se va face i înc s spun c sunt con tient c sunt deja acel lucru. Dac sunt con tient a fi liber, asigurat, s tos i fericit, sus in aceste st ri de con tien f efort ori munc din partea mea. A adar, sunt în sabat; i pentru

era sabatul, el s-a ridicat i a umblat.

************

Povestea noastr urm toare este din capitolul 4 al Evangheliei lui Ioan, i este una pe care ai auzit-o de nenum rate ori.

Iisus vine la o fântân i acolo e o femeie din Samaria, iar El îi spune, „D -Mi s beau”, Ioan 4:7.

„Femeia samarineanc I-a zis: Cum Tu, care e ti iudeu, ceri s bei de la mine, care sunt femeie samarineanc ? Pentru c iudeii nu au amestec cu samarinenii”, Ioan 4:9.

„Iisus a r spuns i i-a zis: Dac ai fi tiut darul lui Dumnezeu i Cine este Cel Ce- i zice: D -Mi s beau, tu ai fi cerut de la El, i i-ar fi dat ap vie”, Ioan 4:10.

„Femeia I-a zis: Doamne, nici g leat nu ai, i fântâna e adânc ; de unde, dar, ai apa cea vie? Nu cumva e ti Tu mai mare decât p rintele nostru Iacov, care ne-a dat aceast fântân i el însu i a b ut din ea i fiii lui i turmele lui?”, Ioan 4:11,12.

„Iisus a r spuns i i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta iar i; Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, c ci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de ap curg toare spre via ve nic ”, Ioan 4:13,14.

„Iisus i-a zis: Bine ai zis c nu ai b rbat. C ci cinci b rba i ai avut i cel pe care îl ai acum nu- i este b rbat. Aceasta adev rat ai spus”, Ioan 4:17,18.

Femeia, tiind c acestea erau adev rate, merge în pia i spune celorlal i, „L-am întâlnit pe Mesia” [„Nu cumva Acesta este Hristosul?”], Ioan 4:29.

Iar ei o întreab de unde tia c L-a întâlnit pe Mesia. „[E] un om Care mi-a spus toate câte am f cut” [4:29], r spunde ea.

Iat aici un focar ce cuprinde cel pu in întregul trecut, iar acum vorbe te despre viitor.

Continuând cu povestea, ucenicii vin la Iisus i Îi spun, „Înv torule, m nânc ”, Ioan 4:31.

„Iar El le-a zis: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ti i”, Ioan 4:32.

Când ei vorbesc despre seceri ul de peste patru luni, Iisus r spunde, „Nu zice i voi c mai sunt patru luni i vine seceri ul? Iat zic vou : Ridica i ochii vo tri i privi i holdele c sunt albe pentru seceri ”, Ioan 4:35.

El vede lucruri pentru care oamenii a teapt patru luni, ori pentru care teapt patru ani; El le vede ca fiind acum într-o lume dimensional mai larg , existând

acum, având loc acum.

ne întoarcem la prima parte a pove tii. Femeia din Samaria este tri-dimensionalul tu, iar Iisus la fântân este cvadri-dimensionalul tu. Conflictul începe între ceea ce vrei tu s fii i ceea ce ra iunea î i spune c e ti. Mai-marele tu î i spune

, dac îndr zne ti s i asumi c deja e ti ceea ce vrei s fii, vei deveni acel lucru.

Mai-micul tu, cu focarul s u limitat, î i spune, „Oh, n-ai nici g leat , nici frânghie, mai e i adânc r u fântâna asta… Cum ai putea vreodat atinge adâncul acestei st ri f mijloacele de a ob ine acea finalitate?”.

Tu r spunzi i zici, „De-ai fi tiut cine î i cere s bea, ai fi cerut tu de la el”. Dac ai ti numai ce din tine te îndeamn spre întruparea st rii pe care acum

o cau i, i-ai suspenda slaba ta perspectiv i l-ai l sa pe el s o fac în locul t u.

Apoi î i spune c ai cinci so i, i tu negi. Dar el tie mult mai bine decât tine c cele cinci sim uri ale tale te îns mân eaz diminea , prânz i sear cu limit rile lor. Ele

i spun ce prunci vei purta în seara asta, mâine i în zilele ce vin. Fiindc cele cinci sim uri ale tale func ioneaz ca cinci so i care î i îns mân eaz constant con tien a, care este marele pântec al lui Dumnezeu; i diminea , prânz i sear ele î i sugereaz i î i dicteaz ceea ce tu trebuie s accep i ca fiind adev rat.

El î i spune c cel pe care ar trebui s -l ai de so nu e so ul t u. Cu alte cuvinte, cel de-al aselea [sim ] nu te-a îns mân at înc .

Ceea ce ai vrea s fii este negat de c tre ace ti cinci, i ei de in puterea, ei dicteaz ce vei accepta ca fiind adev rat. Ceea ce ai vrea s accep i nu i-a penetrat înc mintea i nu i-a îns mân at-o cu realitatea ei înc . Cel c ruia îi spui so nu î i e so cu adev rat. Nu îi por i asem narea. A-i purta asem narea e dovada c tu e ti soa a lui, m car l-ai cunoscut intim. Nu îi por i asem narea celui de-al aselea; por i numai asem narea celor cinci.

Apoi unul se întoarce spre mine i îmi spune tot ce am cunoscut vreodat . M întorc spre ochiul min ii mele i ra iunea îmi spune c pe toat durata vie ii mele, mereu am acceptat limit rile sim urilor, mereu le-am privit ca realit i; i, diminea , prânz i sear , am dat na tere m rturiei acestei accept ri.

Ra iunea îmi spune c le-am cunoscut numai pe acestea cinci înc din timpul în care m-am n scut. Acum a vrea s p esc dincolo de limit rile sim urilor mele, dar înc nu am g sit înl untrul meu curajul de a-mi asuma c sunt ceea ce aceste cinci sim uri neag c sunt. A a c r mân aici, con tient de sarcina mea, dar f curajul de a

i dincolo de limit rile sim urilor mele i ale celor pe care ra iunea mi le neag .

„Iar El le-a zis: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ti i [Ioan 4:32]. Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer [Ioan 6:41;51]. Eu sunt vi a cea adev rat [Ioan 15:1]”. Eu tiu ceea ce vreau s fiu, i fiindc sunt pâinea, m osp tez din ea. Asum c sunt, i în loc de a m osp ta din faptul c sunt în aceast sal vorbindu- i ie i tu ascultându-m , i c sunt în Los Angeles, m osp tez din faptul c sunt altundeva i umblu pe aici ca i când a fi altundeva. i, gradual, devin acel lucru din care m

osp tez. **************

Îng duie-mi s i spun dou pove ti personale. Când eram copil, tr iam într-un mediu foarte limitat, pe o mic insul numit Barbados. Mâncare pentru animale

seai foarte, foarte rar i era foarte scump , fiindc trebuia s o import m. Provin dintr-o familie cu zece copii i bunica mea locuia cu noi, a a c eram treisprezece la mas .

Îmi amintesc cum, iar i iar, mama mea îi spunea buc resei la începutul pt mânii, „Vreau s pui deoparte trei ra e pentru prânzul de duminic ”. Asta

însemna c trebuia s ia din cârdul din curte trei ra e, s le înghesuie într-un cote foarte mic i s le îndoape, hr nindu-le diminea a, la prânz i seara cu porumb i alte lucruri care plac ra elor, s se osp teze din ele.

Aceasta era o diet complet diferit de ceea ce d deam de obicei ra elor, fiindc ineam p rile alea în via cu pe te. Le ineam în via i grase cu pe te, fiindc pe tele era foarte ieftin i din bel ug; dar nu puteai mânca o pas re ce se hr nise cu pe te, nu a a cum i ie i mie ne place carnea de pas re.

Buc reasa lua trei ra e, le punea în cote i timp de apte zile le îndopa cu porumb, lapte acru i toate lucrurile pe care voiam s le gust m în acele p ri. Apoi, când erau t iate i servite la prânz apte zile mai târziu, erau gustoase, dulci i suculente – deh, p ri hr nite cu lapte, hr nite cu porumb.

Dar, uneori, buc reasa uita s pun deoparte p rile i tat l meu, tiind c aveam ra e, i crezând c ea îndeplinise ordinul, nu trimitea altceva pentru prânz, iar pe mas ajungeau trei pe ti. Erau ra e, dar nu te puteai atinge de ra ele alea, fiindc ele erau cu întrutotul întruparea a ceea cu ce se hr neau.

Omul este o fiin psihologic , un gânditor. Nu acel lucru cu care se hr ne te el fizic, ci acel lucru cu care se hr ne te el mental, acel lucru devine. Devenim întruparea lucrului din care ne hr nim mental.

Acuma, ra ele alea nu puteau fi hr nite cu porumb diminea a i pe te la prânz i cine mai tie ce seara. Trebuia s fie o schimbare complet de diet . În cazul nostru,

nu putem avea pu intic medita ie diminea a, blesteme la prânz i s facem alte minuni seara. Trebuie s trecem pe o diet mental timp de o s pt mân , trebuie s ne schimb m complet hrana mental .

„Câte sunt adev rate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, orice virtute i orice laud , la acestea s v fie gândul”, Filipeni 4:8.

„Dup cum gândit-a omul în inima lui, a a e el” [„As a man thinketh in his heart, so is he”, fraz din Proverbe/Pildele lui Solomon 23:7, foarte drag în lumea vorbitoare de l. englez , tradus cam f echivalent în versiunile române ti: „C ci el este ca unul care î i face socotelile în suflet”, Cornilescu, „C ci el î i num buc ile din gur ”, Biblia ortodox sinodal din 2008]. Dac-a putea selecta acum felul de mâncare mental pe care vreau s -l exprim în lumea mea i din care s m osp tez, a deveni exact aia.

Îng duie-mi s i spun de ce fac ceea ce fac în ziua de azi. A început în 1933, în ora ul New York, unde studiasem ebraica timp de cinci ani cu b trânul meu prieten Abdullah. Atunci s-a produs începutul erod rii tuturor supersti iilor mele. Când m-am dus la el, eram plin de supersti ii. Nu mâncam carne, nu mâncam pe te, nu mâncam pui, nu mâncam nimic din lucrurile astea care tr iesc pe lume. Nu beam, nu fumam i

ceam un efort extraordinar de a tr i o via cât se poate de cast . Abdullah mi-a zis, „Nu am s i spun c ‚e ti nebun’, Neville, dar s tii c e ti.

Toate astea sunt prostii”. Dar nu puteam crede c erau prostii. În noiembrie 1933, schimbam un r mas-bun cu p rin ii mei în New York, ei

plecând înapoi spre Barbados. St tusem în ara asta timp de 12 ani f vreo dorin de a m duce acas în Barbados. Nu m g sise norocul pe aici i îmi era ru ine s merg acas , la membrii familiei mele, to i oameni de succes. Dup 12 ani în America, eram un ratat în proprii mei ochi. Eram la teatru, f ceam bani un an i îi cheltuiam mai apoi în luna urm toare. Nu eram, dup standardele lor i ale mele, un om de succes.

ine minte, când îmi luam r mas-bun cu ai mei în noiembrie, nu aveam nicio dorin s plec în Barbados. Vasul a plecat i, mergând pe strad spre cas , ceva a pus st pânire pe mine cu dorin a de a merge în Barbados.

Era anul 1933, eu eram f serviciu i n-aveam nic ieri unde s m duc în afar de o c ru pe Strada 72. Am mers glon la b trânul meu prieten Abdullah i i-am spus, „Ab’, m munce te cea mai ciudat chestie. Pentru prima dat în 12 ani, vreau s plec în Barbados”.

„Dac vrei s pleci, Neville, ai plecat”, mi-a r spuns el.

Asta era o limb foarte ciudat pentru mine. Eu sunt în New York pe Strada 72 i el îmi spune c am plecat în Barbados. I-am spus, „Cum adic ‚am plecat’, Abdullah?”

El a zis, „Vrei ‚pe bune’ s pleci?” Am r spuns „da”. Atunci mi-a spus, „Cum ie i pe u a asta acum, nu p ti pe Strada 72, p ti

pe str zi umbrite de palmieri, str zi umbrite de cocotieri; sta-i Barbados. Nu m întreba cum vei pleca. E ti în Barbados. Nu spui ‚cum’ când ‚e ti acolo’. E ti acolo. Acum umbl ca i când ai fi acolo”.

Am plecat de la el z cit. Sunt în Barbados. N-am bani, n-am de lucru, n-am nici m car haine de doamne-ajut , da’ io-s în Barbados.

Nu era tipul de om cu care s -ncepi contradic ii, nu Abdullah. Dou s pt mâni mai târziu, nu eram mai aproape de elul meu decât fusesem în prima zi când îi spusesem c voiam s plec în Barbados. I-am spus, „Ab’, am încredere în tine, se-n elege, da’ acu-i unul din momentele alea când chiar nu v d s ias cum zici. N-am un chior pentru c torie”, am început eu cu explica iile.

tii ce-a f cut? Era negru ca asul de pic , b trânul meu prieten Abdullah, cu capul lui pe sub turban. Cum st team în livingul lui, s-a ridicat de pe scaun i s-a dus spre birou trântind u a, ceea ce nu era o invita ie de a-l urma. Când a trecut pe u , mi-a zis, „Am spus tot ce aveam de spus”.

Pe 3 decembrie st team înaintea lui Abdullah i îi spuneam din nou c nu eram defel aproape de c toria mea. El i-a repetat afirma ia, „E ti în Barbados”.

Ultimul vas ce pleca spre Barbados, b trânul Nerissa, cel care m-ar fi putut duce acolo pentru a mai prinde Cr ciunul, ridica ancora pe 6 decembrie la prânz.

În diminea a de 4 decembrie, neavând vreun job, neavând unde s merg, am dormit pân târziu. Când m-am trezit, v d o scrisoare par avion din Barbados strecurat pe sub u . Deschizând scrisoarea, o foicic aterizeaz lin pe podea. O ridic i v d c era un cec pentru 50 de dolari.

Scrisoarea era de la fratele meu Victor i zicea, „Nu te rog s vii, Neville, i ordon s vii. N-am avut niciodat un Cr ciun cu toat familia la un loc. Îl putem avea de data asta dac vii i tu”.

Fratele meu cel mai mare, Cecil, a plecat de-acas înainte ca cel mai mic s se fi scut i apoi am început s tot plec m pe rând, a a c niciodat în istoria familiei

noastre nu am fost to i împreun în acela i timp.

Scrisoarea continua, „Nu lucrezi, tiu c n-ai nici un motiv ca s nu vii, a a c trebuie s fii aici înainte de Cr ciun. Cei 50$ ata i sunt pentru a- i cump ra ceva

i ori vreo pereche de pantofi de i-or fi trebuind pentru drum. Ce s i mai spun – folose te barul de pe vapor dac vrei s bei ceva. Am s v-a tept i- i voi achita nota i cheltuielile adiacente. Am telegrafiat celor de la Furness, Withy & Co. în New York City i le-am spus s i opreasc un bilet când apari la ei. Cei 50$ sunt numai pentru lucruri

de baz . Te po i îmbarca oricând vrei. V a tept i m ocup eu de tot tacâmul”.

Am mers în port la Furness, Withy & Co. i le-am ar tat scrisoarea. Ace tia au spus, „Am primit telegrama, dle Goddard, dar, din p cate, nu mai avem nici un loc disponibil pentru cursa din 6 decembrie. Tot ce v putem oferi este un bilet la clasa a treia între New York i St. Thomas. Când ajungem în St. Thomas, avem câ iva pasageri care coboar . Ve i putea lua un loc la clasa întâi între St. Thomas i Barbados. Dar între New York i St. Thomas, trebuie s merge i la clasa a treia, de i ve i avea, desigur, privilegiile clasei întâi, mas i plimb ri pe pun ile clasei întâi”.

Am spus, „Îl iau”. M-am dus iar la prietenul meu Abdullah în dup -amiaza de 4 decembrie i i-am

spus, „A func ionat ca-ntr-un vis”. I-am povestit ce f cusem, crezând c va fi mul umit. tii ce-mi zice? Zice, „Cine i-a spus c vei merge la clasa a treia? Te-am v zut

eu oare în Barbados, la omul care e ti, mergând la clasa a treia? E ti în Barbados i ai ajuns acolo la clasa întâi”.

N-am mai apucat s -l v d înainte de a m îmbarca pe 6 decembrie, la amiaz .

Când am ajuns la docuri cu pa aportul i hârtiile pentru a m sui pe vas, îmi spune agentul, „Avem ve ti bune pentru dvs., dle Goddard. A ap rut o contramandare,

a c ve i c tori la clasa întâi”.

Abdullah m-a înv at importan a de a r mâne credincios unei idei i de a nu face compromisuri.

Eu am ezitat, dar el a r mas fidel asump iei c eram în Barbados i c ajunsesem acolo la clasa întâi.

**************

revenim acum la semnifica ia celor dou pove ti biblice. Fântâna e adânc i tu nu ai g leat , nu ai frânghie. Mai sunt patru luni pân la seceri iar Iisus spune, „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ti i. Eu sunt pâinea cea vie”.

Osp teaz -te din idee, devino identificat cu ideea ca i când ai fi deja starea întrupat . Umbl în asump ia c e ti ceea ce vrei s fii. Dac te osp tezi din asta i

mâi credincios acestei diete mentale, o vei cristaliza. Vei deveni acea idee în lumea asta.

Când m-am întors în New York în 1934, dup trei luni de vis în Barbados, beam, fumam i f ceam de toate din cele din care nu mai f cusem de ani de zile.

Îmi amintesc ce-mi spusese Abdullah, „Dup ce vei fi dovedit legea aceasta, vei deveni normal, Neville. Vei ie i din cimitir, vei ie i din acel trecut mort în care credeai

erai vreun sfânt sau ceva. C , la cum e ti acum, s tii, e ti atât de bun, Neville, c ti bun de nimic”.

M-am întors p ind pe acest p mânt ca o persoan complet transformat . Din acea zi, una de februarie 1934, am început s tr iesc din ce în ce mai mult. Nu- i pot spune cu mâna pe inim c am reu it de fiecare dat . Multele mele gre eli din lumea asta, multele mele e ecuri m-ar osândi dac i-a spune c mi-am st pânit într-atât de bine mi rile aten iei mele încât a fi putut r mâne tot timpul fidel ideii pe care voiam

o întrupez. Dar î i pot spune, împreun cu înv torul din vechime c , de i se pare c am

uat în trecut, merg mai departe i m str duiesc zi dup zi s devin ceea ce vreau s întrupez în lumea aceasta [„Fra ilor, eu înc nu socotesc s o fi cucerit, Dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea, i tinzând c tre cele dinainte, alerg la int , la r splata chem rii de sus, a lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus”, Filipeni 3:13,14].

Suspend i judecata, refuz s accep i ceea ce ra iunea i sim urile î i dicteaz acum i, dac r mâi fidel noii diete, vei deveni întruparea idealului c ruia i-ai r mas fidel.

Dac e vreun loc pe p mânt care e cu totului altfel decât mica mea insul Barbados, acela e New York City. În Barbados, cea mai mare cl dire are trei etaje, iar str zile sunt umbrite de palmieri i cocotieri i tot soiul de lucruri tropicale. În New York City, trebuie s mergi într-un parc dac vrei s afli un pom.

i totu i, p eam pe str zile din New York de parc p eam pe str zile din Barbados. Imagina iei unuia îi sunt toate cu putin . Umblam, sim ind c umblam de fapt pe str zile din Barbados i, în acea asump ie, aproape c puteam mirosi parfumul cocotierilor de pe alee. Am început s creez înl untrul min ii mele atmosfera pe care a fi întâlnit-o fizic de eram în Barbados.

mânând fidel acestei asump ii, cineva i-a anulat c toria i i-am primit eu locul. Fratele meu din Barbados, c ruia nici prin cap nu-i trecea ca eu s fi venit acas , simte impulsul de a-mi trimite o scrisoare ciudat . Nu-mi mai dictase el mie niciodat nimic, dar de data asta mi-a dictat, i a i crezut c în el se n scuse ideea venirii mele.

Am mers acas i am petrecut trei luni de vis, m-am întors la clasa întâi i am venit i cu o sum frumu ic în buzunare – un cadou. C toria mea, de-ar fi trebuit s pl tesc eu, m-ar fi ajuns la 3000 de dolari, dar am f cut-o f a cheltui vreun fan .

„Am c i pe care tu nu le cuno ti” [aprox., Isaia 42:16]. „C ile Mele sunt de necuprins” [aprox., Iov 9:10, Romani 11:33].

Sinele mai mare dimensional mi-a luat asump ia i a influen at comportamentul fratelui meu, f cându-l s trimit acea scrisoare, a influen at comportamentul altuia determinându-l s i anuleze biletul la clasa întâi, i a f cut toate cele necesare care duceau spre producerea ideii cu care m identificasem.

Eram identificat cu sentimentul de a fi acolo. Dormeam ca i când eram acolo, i întregul comportament al omului a fost modelat în armonie cu asump ia mea. Nu a

trebuit s merg la cei de la Furness, Withy & Co. i s m milogesc pentru un bilet, cerându-le s anuleze ei pe al cuiva care î i rezervase unul la clasa întâi. Nu a trebuit s scriu eu fratelui meu cer indu-i bani de bilet. El a crezut c lui îi venise ideea. De fapt, pân în zi de azi, el crede c el ini iase planul de a m aduce acas .

trânul meu prieten Abdullah mi-a spus simplu, „E ti în Barbados, Neville. Vrei fii acolo; oriunde vrei s fii, acolo e ti. Tr ie te ca i când e ti i vei fi acel lucru”.

Acestea sunt cele dou perspective asupra lumii la dispozi ia fiec rui om. Nu-mi pas cine e ti. Orice copil n scut din femeie, indiferent de ras , etnie ori credin , dispune de dou perspective distincte asupra lumii.

ti fie omul firesc, cel care „nu prime te cele ale Duhului lui Dumnezeu, c ci pentru el”, în focarul s u limitat, „sunt nebunie i nu poate s le în eleag , fiindc ele se judec duhovnice te”]. Sau e ti omul duhovnicesc, spiritual, cel care prime te, percepe lucrurile dincolo de limit rile sim urilor sale, fiindc toate lucrurile sunt realit i ACUM într-o lume dimensional mai mare. Nu trebuie s a tep i patru luni pân la seceri .

ti fie femeia samarineanc , fie Iisus la fântân . E ti omul ce a teapt pe cele Cinci Pridvoare pentru tulburare i cineva care s -l arunce în sc ld toare; sau e ti cel care î i porunce te s te scoli i s umbli în ciuda altora care a teapt .

ti tu omul de dup mormintele din cimitir, a teptând i implorând s nu fii cur at, fiindc nu vrei s fii cur at de prejudec ile tale? Unul dintre cele mai grele lucruri pentru om… acela de a renun a la supersti iile sale, la prejudec ile lui. Se aga de acestea de parc ele ar fi comoara comorilor.

Când devii cur at i e ti liber, atunci pântecul, propria ta minte, este automat vindecat. Devine teren arat unde semin ele, dorin ele tale, pot prinde r cin i cre te în manifestare. Pruncul pe care îl por i acum în inima ta este obiectivul t u actual. Dorul t u actual este un prunc ce e ca i când ar fi beteag. Dac i asumi acum ceea ce ai vrea s fii, pruncul devine pentru o clip mort, fiindc nu mai e nicio tulburare.

Nu po i fi tulburat când sim i c e ti ceea ce vrei s fii, deoarece, dac sim i c ti ceea ce voiai s fii, e ti satisf cut în acea asump ie. Altora, care judec

superficial, le pare c nu- i mai dore ti acel lucru, a a c pentru ei, dorin a, sau copila, e moart . Ei cred c i-ai pierdut ambi ia fiindc nu î i mai discu i ambi ia secret .

Te-ai pliat complet ideii. i-ai asumat c e ti ceea ce vrei s fii. tii c „nu e moart , ci doarme”. „M duc s o trezesc”.

Umblu în asump ia c sunt, i umblând astfel, o trezesc u urel. Apoi, când ea se treze te, voi face lucrul firesc, natural, îi voi da s m nânce. Nu m voi l uda cu asta i nu voi spune altora, pur i simplu plec f a spune nim nui. Hr nesc aceast stare, care acum îmi place, cu aten ia mea. O in vie în lumea mea devenind atent supra ei.

Lucrurile asupra c rora nu sunt atent se estompeaz i se retrag înl untrul lumii mele, indiferent care sunt acestea. Ele înc nu s-au n scut i r mân astfel nehr nite. Le dau na tere prin faptul c devin con tient de a fi acele lucruri. Când le întrupez înl untrul lumii mele, acesta nu este sfâr itul. Acesta este începutul. Acum sunt o mam ce trebuie s i in vie aceast stare acordându-i aten ie. În ziua în care nu sunt atent, mi-am retras laptele dinspre ea i se estompeaz în lumea mea, pe m sur ce eu devin atent asupra altor lucruri în lumea mea.

Po i ori s fii atent asupra limit rilor i s le hr ne ti pe acestea, f cându-le cât mun ii, ori s fii atent asupra dorin ei tale; dar pentru a deveni atent, trebuie

i asumi c e ti deja ceea ce voiai s fii.

De i ast zi vorbim despre focarele tri-dimensional i cvadri-dimensional, s nu crezi nici pentru o secund c ace ti înv tori antici nu erau pe deplin con tien i de aceste dou centre distincte de gândire dinl untrul min ilor tuturor oamenilor. Ei le-au personificat pe acestea dou i au încercat s arate omului c singurul lucru care îl priveaz de a fi omul care ar putea fi este obi nuin a.

De i nu e lege, fiecare psiholog î i va spune c obi nuin a este cea mai inhibant for din lume. Limiteaz complet omul i îl leag i îl face total orb la ceea ce, altfel, ar trebui s fie.

Începe acum s te vezi mental i s te sim i drept ceea ce vrei s fii, i osp teaz -te din acea senza ie diminea a, prânz i seara.

Am periat de-a dreptul Biblia c utând dup un interval de timp mai lung de trei zile i nu l-am g sit nic ieri.

„Iisus a r spuns i le-a zis: D râma i templul acesta i în trei zile îl voi ridica”, Ioan 2:19.

„Preg ti i-v merinde de drum, c dup trei zile ve i trece peste Iordanul acesta, ca s merge i i s lua i în st pânire p mântul pe care Domnul Dumnezeul

rin ilor vo tri are s vi-l dea”, Iosua 1:11.

Dac mi-a putea satura mintea complet cu o senza ie i a umbla ca i când ar fi fost deja un fapt împlinit, mi se f duie te ( i nu pot g si nicio negare în aceast privin în aceast m rea carte) c nu e nevoie de mai mult de o diet de trei zile, dac îi r mân fidel acesteia. Dar trebuie s fiu onest în ceea ce o prive te. Dac -mi schimb dieta în cursul unei zile, extind intervalul de timp.

întrebi, „Dar cum pot ti care e intervalul?” Tu, numai tu determini intervalul.

Avem azi, în lumea noastr modern , un mic cuvânt care ne deruteaz pe cei mai mul i dintre noi. tiu c m deruta i pe mine, pân ce am început s sap mai adânc. Cuvântul este „ac iune”. Ac iunea se presupune a fi cel mai fundamental lucru din lume. Nu e un atom, e chiar mai fundamental. Nu e parte a unui atom, ca un electron de exemplu, este mai fundamental de atât. I se spune unitate cvadri-dimensional . Cel mai fundamental lucru din lume este ac iunea.

întrebi, „Ce e ac iunea?”. Fizicienii no tri ne spun c e energie înmul it cu timp. Devenim i mai deruta i i zicem, „‚Energie ori timp’, OK, ce înseamn asta?”.

Ei r spund, „Nu exist r spuns la un stimul, oricât de intens ar fi stimulul, decât dac rezist o anumit durat de timp”. Trebuie s fie o rezisten minim la stimul, ori nu exist r spuns. Pe de alt parte, nu exist r spuns la timp, decât dac exist un grad minim de intensitate.

Ast zi, cel mai fundamental lucru din lume se nume te ac iune, ori pur i simplu energie înmul it cu timp [vezi „constanta Planck” din domeniul mecanicii cuantice].

Biblia ne-o d ca fiind trei zile; durata este de [maximum] trei zile pentru un spuns în lumea aceasta. Dac mi-a asuma acum c sunt ceea ce vreau s fiu, i dac

sunt fidel acestei asump ii i p esc de parc a fi, cea mai lung întindere pentru realizarea ei este de trei zile.

Dac este ceva în aceast sear ce ai vrea cu adev rat pe lumea asta, atunci experimenteaz în imagina ie ce ai experimenta în carne i oase de i-ai fi realizat deja scopul i apoi astup i urechile i acoper i ochii la toate cele care neag realitatea asump iei tale.

Dac faci asta, vei fi capabil s -mi spui înainte de a pleca din acest ora al Los Angeles-ului c i-ai realizat ceea ce era numai o dorin când ai venit aici. Va fi pl cerea mea s m bucur împreun cu tine cunoscând c acea copil ce era aparent moart e acum vie. Aceast copil într-adev r nu era moart , dormea numai. O hr ne ti în t cerea ce va urma, fiindc ai mâncare de care nimeni altcineva nu tie.

Îi dai hran i ea devine o realitate înviat înl untrul lumii tale. Apoi î i po i împ rt i bucuria cu mine i eu m pot încânta de veselia ta.

Scopul acestor lec ii este de a- i reaminti despre legea fiin ei tale, legea con tien ei; tu e ti acea lege. Erai numai necon tient de ac iunea ei. Ai hr nit i inut astfel în via lucruri pe care nu voiai s le exprimi înl untrul lumii acesteia.

Accept -mi provocarea i pune aceast filosofie la încercare. Dac nu func ioneaz , nu ar trebui s o folose ti drept mângâiere. Dac nu este adev rat , trebuie s o lepezi complet. Eu îns tiu c este adev rat .

Tu nu o vei ti pân ce nu vei fi încercat fie s o confirmi, fie s o demontezi.

Prea mul i dintre noi ne-am al turat „ismelor” i ne temem s le punem la încercare, fiindc sim im c am putea e ua; i, atunci, cum st m? Nepreavrând de fapt

cunoa tem adev rul în privin a sa, ezit m în a fi suficient de îndr zne i pentru a-l pune la încercare. Spui, „ tiu c ar func iona într-un fel sau altul. Nu prea vreau

-ncerc. Cât înc nu l-am infirmat, înc m pot mângâia cu el”.

Acuma nu te p li singur, nu crede nici pentru o clip c e ti în elept.

Confirm sau infirm aceast lege. tiu c , de vei încerca s o infirmi, o vei confirma de fapt, i eu voi fi cel mai câ tigat din confirmarea asta a ta, nu în bani, nu în lucruri, ci pentru c devii i tu roada vie a ceea ce cred i predau eu în lumea asta. E mult mai bine s te am drept un om de succes i satisf cut dup aceste cinci zile de instruire decât s te v d plecând nesatisf cut. Sper c vei fi suficient de îndr zne s pui la încercare aceste instruc iuni i fie s le dovede ti, fie s le infirmi.

Acum, înainte de a intra în perioada de t cere, voi explica din nou tehnica pe scurt. Avem dou tehnici în aplicarea acestei legi. Fiecare de aici trebuie s tie exact ce vrea. Trebuie s tii c , de nu îl vei ob ine în seara asta, mâine vei fi la fel de doritor în privin a acestui obiectiv.

Când tii exact ce vrei, construie te în ochiul min ii tale un singur eveniment simplu care implic împlinirea dorin ei tale, un eveniment în care predomin sinele. În loc de a sta în urm i de a privi la tine însu i ca i când ai fi pe un ecran, fii tu actorul din pies .

Rezum evenimentul la o singur ac iune. Dac urmeaz s dai mâna cu cineva pentru c asta implic împlinirea dorin ei tale, atunci f asta, dar numai asta. Nu da mâna pentru ca apoi s mergi în imagina ia ta la o petrecere sau cine mai tie ce. Limiteaz i ac iunea la o simpl strângere de mâini i f -o iar i iar, pân ce strângerea aceea dobânde te soliditatea i distinc ia realit ii.

Dac sim i c nu po i r mâne fidel unei ac iuni, vreau s i define ti acum obiectivul i apoi s condensezi ideea, care este dorin a ta, într-o singur fraz , o fraz care implic împlinirea dorin ei tale, o fraz ca, „Nu-i a a c -i minunat?”.

Sau, dac m-a sim i recunosc tor fiindc a considera c cineva mi-a intermediat împlinirea dorin ei, a putea spune, „Mul umesc”, i a repeta aceasta cu tr ire iar i iar, ca pe un cântec de leag n, pân ce mintea mea ar fi înv luit de unica senza ie a recuno tin ei.

Acum vom sta t cu i în aceste scaune, cu ideea care implic împlinirea dorin ei noastre condensat într-o singur fraz ori într-un singur gest. Ne vom relaxa i imobiliza trupurile fizice. Apoi, s experiment m în imagina ie senza ia pe care fraza noastr condensat sau gestul o afirm .

Dac te imaginezi dând mâna cu alt persoan , nu- i folosi mâna fizic , las-o s mân nemi cat . Dar imagineaz i c în interiorul mâinii tale este o mân mai

subtil , mai adev rat , care poate fi scoas în imagina ia ta. Pune- i mâna imaginar în mâna imaginar a prietenului t u ce st înaintea ta i simte strângerea. ine- i corpul fizic nemi cat chiar dac devii activ mental în ceea ce e ti pe cale s începi.

Acum vom intra în t cere...

Lec ia 4 – NIMENI DE SCHIMBAT ÎN AFAR DE SINE

vrea s clarific ceva din cele spuse asear . O doamn a sim it din cele ce am spus c a fi împotriva unei etnii. Chiar sper c nu sunt împotriva niciunei na ii, rase ori credin e.

Dac cumva am folosit o etnie, a fost numai pentru a ilustra o idee.

Ceea ce am încercat s i spun a fost urm torul lucru – devenim ceea ce contempl m. Fiindc e în natura iubirii, a a cum e în natura urii, s ne schimbe în asem narea a ceea ce contempl m. Seara trecut am men ionat un exemplu pentru a- i ar ta c atunci când credem c ne putem distruge imaginea sp rgându-ne oglinda, ne am gim singuri numai.

Când, prin r zboi ori revolu ie, distrugem titluri care pentru noi reprezint arogan a i l comia, devenim în timp întruparea a ceea ce credeam c distrugem. Astfel c ast zi, oamenii care credeau c distrug tiranii sunt ei în i ceea ce credeau c distruseser .

Pentru a nu fi în eles gre it, îng duie-mi s a ez înc o dat funda ia acestui principiu.

Con tien a este una i singura realitate. Suntem incapabili de a vedea altceva decât con inuturile propriei noastre con tien e.

adar, ura ne tr deaz în ceasul victoriei i ne condamn s fim ceea ce condamn m. Toat cucerirea rezult într-o schimbare de caracteristici, astfel încât cuceritorul devine asemenea du manului cucerit. Îi urâm pe al ii pentru r ul care este în noi în ine. Rase, etnii i grupuri religioase au tr it timp de veacuri în strâns du nie i este natura urii, a a cum este natura iubirii, s ne schimbe în asem narea a ceea ce contempl m.

Na iunile se poart cu alte na iuni a a cum proprii lor cet eni se poart unii cu al ii. Când exist sclavie într-un stat i acea na iune atac pe alta, este cu inten ia de a înrobi. Când exist o competi ie economic feroce între cet ean i cet ean, apoi într-un r zboi cu alt stat, obiectul r zboiului este de a distruge comer ul inamicului.

zboaiele de domina ie sunt cauzate de voin a acelora care, în interiorul unui stat, sunt dominatori peste avuturile celorlal i.

Eman m lumea care ne înconjoar prin intensitatea imagina iei i sentimentelor noastre. Dar în aceast lume tri-dimensional a noastr , timpul bate încet. i astfel, nu observ m întotdeauna rela ia lumii vizibile cu firea noastr l untric .

Asta e deci ceea ce am vrut s spun. Am crezut c a a s-a i în eles. Ca s nu fiu interpretat gre it, iat principiul meu. Tu i cu mine putem contempla un ideal, i devenim acel ideal îndr gostindu-ne de el.

Pe de alt parte, putem contempla ceva ce ne displace profund i, condamnându-l, devenim acel lucru. Dar datorit încetinelii timpului în aceast lume tri-dimensional , când devenim ceea ce contemplam, am uitat c eram pu i fie pe adorat fie pe distrus acel lucru.

Lec ia din seara aceasta este capodopera Bibliei, a a c acord -mi întreaga ta aten ie. Cea mai important întrebare pus în Biblie se g se te în capitolul 16 al Evangheliei sfântului Matei.

Dup cum tii, toate pove tile biblice sunt pove tile tale; personajele lor tr iesc numai în mintea omului. Ele nu fac nicio trimitere, în niciun fel, la vreo persoan care a tr it în timp i spa iu, ori la vreun eveniment care s-ar fi petrecut vreodat pe p mânt.

**************

Piesa relatat în Matei se desf oar astfel: Iisus se întoarce c tre ucenicii S i i îi întreab ,

„Cine zic oamenii c sunt Eu, Fiul Omului?” – Matei 16:13

„Iar ei au r spuns: Unii, Ioan Botez torul, al ii Ilie, al ii Ieremia sau unul dintre prooroci.”

i le-a zis: Dar voi cine zice i c sunt?” „R spunzând Simon Petru a zis: Tu e ti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.” „Iar Iisus, r spunzând, i-a zis: Fericit e ti Simone, fiul lui Iona, c nu trup i

sânge i-au descoperit ie aceasta, ci Tat l Meu, Cel din Ceruri.” i Eu î i zic ie, c tu e ti Petru i pe aceast piatr voi zidi Biserica Mea i

por ile iadului nu o vor birui].” Matei 16:14-18

Iisus întorcându-se c tre discipolii s i este omul întorcându-se c tre mintea disciplinat în auto-contemplare.

Tu pui întrebarea, „Cine spun oamenii c sunt eu?”. Mai pe limba noastr , „M întreb, oare ce cred oamenii despre mine?”. Tu r spunzi, „Unii, Ioan Botez torul, al ii Ilie, al ii Ieremia sau unul dintre

prooroci”.

E foarte m gulitor s i se spun c e ti, ori c semeni cu oameni m re i ai trecutului, dar ra iunea luminat nu e înrobit opiniei publice. Este preocupat numai de adev r, a a c î i pune sie i o nou întrebare, „Dar voi cine zice i c sunt?”, în alte cuvinte, „Cine sunt eu?”.

Dac sunt suficient de îndr zne pentru a-mi asuma c sunt Hristos Iisus, spunsul se va întoarce, „Tu e ti Hristosul”.

Când mi-o pot asuma i o simt c a a e i o tr iesc îndr zne , îmi voi spune mie însumi, „Trup i sânge nu-mi puteau descoperi mie aceasta, ci Tat l Meu, Cel din Ceruri mi-a descoperit-o”. Apoi, fac acest concept despre Sine piatra pe care voi zidi biserica mea, lumea mea.

„C ci dac nu crede i c Eu sunt [El], ve i muri în p catele voastre”, Ioan 8:24.

Deoarece con tien a este singura realitate, trebuie s -mi asum c sunt deja ceea ce doresc s fiu. Dac nu cred c deja sunt ceea ce vreau s fiu, atunci r mân

a cum sunt i mor în aceast limitare.

Omul mereu caut vreo proptea pe care s se sprijine. Mereu caut vreo scuz pentru a justifica e ecul. Aceast revela ie nu-i mai d omului nicio scuz pentru e ec. Conceptul s u despre sine este cauza tuturor împrejur rilor din via a sa. Toate schimb rile trebuie s vin mai întâi dinl untrul lui; i dac nu se schimb în afar , este numai din cauz c nu s-a schimbat în interior. Dar omului nu-i place s cread c el e singurul responsabil de condi iile vie ii sale.

i de atunci mul i dintre ucenicii S i s-au dus înapoi i nu mai umblau cu El.” „Deci a zis Iisus celor doisprezece: Nu vre i i voi s v duce i?” „Simon Petru I-a r spuns: Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vie ii

celei ve nice.” Ioan 6:66-68

S-ar putea s nu-mi plac ce tocmai am auzit, c trebuie s m întorc la propria mea con tien ca spre singura realitate, singura funda ie pe baza c reia toate fenomenele pot fi explicate. Era mai u or s tr iesc pe când puteam da vina pe al ii. Era mult mai u or s tr iesc atunci când puteam da vina pe societate pentru neajunsurile mele sau s ar t cu degetul peste m ri i s dau vina pe alt na iune. Era mai u or s tr iesc pe când puteam da vina pe vreme pentru felul în care m simt.

Dar s -mi spui c eu sunt cauza tuturor celor care mi se întâmpl mie, c îmi modelez pururi lumea în armonie cu firea mea l untric … asta e mai mult decât e dispus omul s accepte. Dac într-adev r a a stau lucrurile, la cine m voi duce? Dac acestea sunt cuvintele vie ii celei ve nice, trebuie s m întorc asupra lor, chiar dac ele par greu de digerat. Când omul în elege asta, el tie c opinia public nu conteaz , c ci oamenii îi spun numai cine este. Purtarea oamenilor îmi spune mereu cine m-am conceput eu s fiu.

Dac accept aceast provocare i încep s tr iesc conform ei, ajung în sfâr it la punctul ce se nume te marea rug ciune a Bibliei. Este relatat în capitolul 17 al Evangheliei sfântului Ioan:

„Lucrul pe care Mi l-ai dat s -l fac, l-am s vâr it”, Ioan 17:4. i acum, preasl ve te-M Tu, P rinte, la Tine Însu i, cu slava pe care am avut-o

la Tine, mai înainte de a fi lumea”, Ioan 17:5. „Când eram cu ei în lume, Eu îi p zeam în numele T u, pe cei ce Mi i-ai dat; i

i-am p zit i n-a pierit nici unul dintre ei, decât fiul pierz rii”, Ioan 17:12.

Este imposibil ca ceva s se piard . În aceast economie divin , nimic nu poate fi pierdut, nu poate nici m car apune. Micu a floare ce a înflorit odat înflore te ve nic. Î i este invizibil ie aici, cu focarul t u limitat, dar ea înflore te mereu într-o dimensiune mai larg a fiin ei tale, i mâine o vei întâlni.

Pe cei ce mi i-ai dat i-am p zit în numele t u i n-a pierit niciunul, decât fiul pierz rii. Fiul pierz rii înseamn , simplu, credin a în lips . Fiul este un concept, o idee.

Pierzare e lips . Într-adev r, tot ce am pierdut a fost conceptul de lips , c ci nimic nu poate fi de fapt pierdut.

Pot coborî din sfera unde lucrul în sine tr ie te acum, i cum cobor în con tien la un nivel inferior înl untrul meu, apune din lumea mea. Spun, „Mi-am pierdut s tatea. Mi-am pierdut averea. Mi-am pierdut pozi ia în societate. Am pierdut credin a. Am pierdut o mie de lucruri”.

Dar lucrurile în sine, fiind odat reale în lumea mea, nu pot înceta vreodat s fie. Ele nu devin niciodat nereale odat cu trecerea timpului.

Eu, prin coborârea mea în con tien spre un nivel inferior, am f cut ca aceste lucruri s dispar din vederea mea i spun, „S-au dus; s-au sfâr it de pe fa a

mântului”. Dar tot ce trebuie s fac este s m înal la nivelul unde ele sunt ve nice, i acestea se concretizeaz din nou i apar ca realit i în lumea mea.

Punctul crucial al întregului capitol 17 din Evanghelia lui Ioan se afl în versetul 19, „Pentru ei Eu M sfin esc pe Mine Însumi, ca i ei s fie sfin i întru adev r”.

Pân acum, am crezut c îi pot schimba pe ceilal i prin efort. Acum tiu c nu pot schimba pe al ii pân ce nu m schimb pe mine. Pentru a schimba pe altul în lumea mea, trebuie mai întâi s schimb conceptul meu despre acel altul; i pentru a o face cel mai bine, îmi schimb conceptul de sine. C ci conceptul pe care-l aveam despre sine era cel care m f cea s -i v d pe al ii a a cum îi vedeam.

De aveam un concept nobil, demn despre mine, n-a fi putut s v d ceva nepl cut în al ii.

În loc de a încerca s schimb pe al ii prin argument sau for , mai bine m înal în con tien la un nivel superior i îi voi schimba automat pe al ii schimbându-m pe mine.

„Nu exist nimeni de schimbat în afara sinelui”; acel sine este pur i simplu con tiin a ta de a fi, con tien a ta, iar lumea în care tr ie te aceasta este determinat de conceptul pe care îl men ii despre sine. Spre con tien trebuie s ne întoarcem ca spre singura realitate. C ci nu exist concep ie mai clar despre originea fenomenelor decât aceea conform c reia con tien a este tot i totul este con tien .

Nu ai nevoie de ajutor pentru a aduce ceea ce cau i. S nu crezi nici pentru o clip c recomand evadarea din realitate când î i cer s i asumi, pur i simplu, c e ti acum omul care vrei s fii.

Dac tu i cu mine am putea sim i cum ar fi dac eram acum ceea ce vrem s fim, i am tr i în aceast atmosfer mental ca i când ar fi real , atunci, într-un fel pe care noi nu îl tim, asump ia noastr s-ar înt ri în fapt. Asta e tot ceea ce trebuie

facem pentru a ne ridica la nivelul unde asump ia noastr este deja o realitate obiectiv , concret .

Nu trebuie s schimb pe nimeni, m sfin esc pe mine însumi i, f când asta, îi sfin esc i pe ceilal i. Celui cu inima curat , îi apar cu to ii a fi cura i [Tit 1:15]. „Nimic nu este întinat prin sine, decât numai pentru cel care gânde te c e ceva întinat; pentru acela întinat este”, Romani 14:14. Nimic nu e întinat în sine, dar tu, prin conceptul t u despre sine, vezi lucrurile fie curate, fie întinate.

„Iar Eu i Tat l Meu una suntem.” Ioan 10:30 „Dac nu fac lucr rile Tat lui Meu, s nu crede i în Mine.” „Iar dac le fac, chiar dac nu crede i în Mine, crede i în aceste lucr ri, ca s

ti i i s cunoa te i c Tat l este în Mine i Eu în Tat l.” Ioan 10:37,38

„S-a f cut pe Sine una cu Dumnezeu i n-a socotit o tirbire în a face muncile lui Dumnezeu”. [aprox., Filipeni 2:6]

Întotdeauna por i roade în armonie cu ceea ce e ti. E cel mai firesc lucru din lume pentru un p r s rodeasc pere, un m r s fac mere, i pentru om s modeleze împrejur rile vie ii sale în armonie cu natura sa l untric .

„Eu sunt vi a, voi sunte i ml di ele”, Ioan 15:5. O ml di nu are via decât dac e înr cinat în vi . Tot ce trebuie s fac pentru a schimba roada este s schimb vi a.

Nu ai via în lumea mea decât dac sunt con tient de tine. Î i ai r cinile în mine i, ca i roada, por i m rturie asupra a ceea ce sunt eu.

Nu exist realitate în lume alta decât con tien a ta. De i acum ai putea p rea a fi ceva ce nu vrei s fii, tot ce trebuie s faci pentru a o schimba, i pentru a dovedi schimbarea prin împrejur ri din lumea ta, este s î i asumi t cut c e ti ceea ce acum vrei s fii, i într-un fel pe care nu îl tii, vei deveni acel lucru.

Nu exist alt cale de a schimba aceast lume. „Eu sunt calea”. EU SUNT-ul meu, con tien a mea este calea prin care îmi schimb lumea. Cum

îmi schimb conceptul de sine, îmi schimb lumea. Când b rba ii i femeile ne ajut sau ne întârzie, ei joac numai rolul pe care noi, prin conceptul nostru de sine, l-am scris pentru ei, iar ei îl joac automat. Ei trebuie s joace actele pe care le joac fiindc noi suntem ceea ce suntem.

Vei schimba lumea numai când devii întruparea a ceea ce vrei ca lumea s fie. Ai un singur dar pe lumea asta care e cu adev rat al t u de dat i acela e ti tu însu i. Pân ce tu însu i nu e ti ceea ce vrei ca lumea s fie, nu vei vedea acel lucru în aceast lume. „C ci dac nu crede i c Eu sunt [El], ve i muri în p catele voastre.” Ioan 8:24

tii tu oare c nu sunt doi în sala asta care s tr iasc în aceea i lume? Mergem acas în lumi diferite ast -sear . Ne închidem u ile în lumi complet diferite. Ne trezim diminea i mergem la lucru, unde ne întâlnim i-i întâlnim i pe al ii, dar tr im în lumi mentale diferite, lumi fizice diferite.

Pot da numai ceea ce sunt, nu am alt dar de oferit. Dac vreau ca lumea s fie perfect , i cine nu vrea, am e uat numai pentru c nu am tiut c nu a putea-o vedea vreodat perfect pân ce nu devin eu însumi perfect. Dac eu nu sunt perfect, nu pot vedea perfec iunea, dar în ziua în care voi deveni, îmi înfrumuse ez lumea, c ci o v d prin proprii mei ochi. „Toate sunt curate pentru cei cura i”, Tit 1:15.

Nicicare doi de-aici lua i de-odat nu-mi pot spune c au auzit acela i mesaj în vreo sear . Singurul lucru pe care trebuie s -l faci este s auzi ce spun prin ceea ce e ti. Trebuie s fie filtrat prin prejudec ile, supersti iile tale i conceptul t u de sine. Orice

ti trebuie s vin prin acelea i s fie colorat prin ceea ce e ti.

Dac e ti tulburat i ai vrea ca eu s fiu ceva altceva decât par a fi, atunci tu trebuie s fii ceea ce vrei ca eu s fiu. Trebuie s devenim lucrul pe care vrem ca al ii

-l fie, ori nu-i vom vedea niciodat pe ei ca fiind acel lucru.

Con tien a ta, con tien a mea, aceasta este unica adev rat temelie în lume. Aceasta e ceea ce se nume te Petru în Biblie, nu un om, ci aceast fidelitate ce nu poate fi întoars de nimeni, ce nu poate fi m gulit când i se spune de c tre oameni

e ti Ioan Botez torul. Asta fiind ceva foarte m gulitor, s i se spun c e ti Ioan Botez torul sau marele proroc Ilie, ori Ieremia.

Apoi îmi surzesc urechile în fa a acestei foarte flatante tiri pe care mi-ar da-o oamenii i m întreb, „Dar, serios acum, cine sunt eu?”.

Dac îmi pot nega limit rile na terii mele, mediul meu i credin a c sunt numai o extensie a arborelui meu genealogic, i simt înl untrul meu c sunt Hristos, i sus in aceast asump ie pân ce dobânde te un loc central i formeaz centrul curent al energiei mele, voi face lucr rile atribuite lui Iisus. F gând ori efort, voi modela o lume în armonie cu acea perfec iune pe care am asumat-o i o simt izvorând din mine.

Când deschid ochii orbilor, dezleg urechile surzilor, „le pun pe cap cunun în loc de cenu , untdelemn de bucurie în loc de ve minte de doliu” [Isaia 61:3], atunci i numai atunci voi fi fixat aceast vi adânc înl untru. Asta e ce a face în mod automat dac a fi cu adev rat con tient de a fi Hristos. Se spune despre aceast prezen , a dovedit c era Hristos prin lucr rile Lui [„Adev rat, adev rat zic vou : cel ce crede în Mine va face i el lucr rile pe care le fac Eu i mai mari decât acestea va face, pentru c Eu M duc la Tat l”, Ioan 14:12].

Schimb rile noastre obi nuite de con tien , pe m sur ce trecem de la o stare la alta, nu sunt transform ri, fiindc fiecare dintre ele este atât de repede urmat de o alta în direc ie invers ; dar oricând asump ia noastr devine atât de stabil încât î i alung definitiv rivalii, atunci acel concept central obi nuit ne define te caracterul i este o transformare adev rat .

Iisus, ori ra iunea luminat , nu a v zut nimic întinat în femeia prins în adulter. I-a spus, „Nu te-a osândit nici unul?” Ioan 8:10

„Iar ea a zis: Nici unul, Doamne. i Iisus i-a zis: Nu te osândesc nici Eu. Mergi; de acum s nu mai p tuie ti.” Ioan 8:11

Indiferent ce se aduce înaintea prezen ei frumosului, acesta vede numai frumos. Iisus era atât de complet identificat cu iubirea, încât era cu neputin s vad ceva de neiubit.

Când tu i cu mine devenim cu adev rat con tien i a fi Hristos, i noi vom înt ri bra ele sl nogilor i vom învia speran ele moarte ale oamenilor. Vom face toate lucrurile pe care nu le puteam face când ne sim eam limita i de arborele familiei noastre. E un pas îndr zne i n-ar trebui f cut cu prea mult u urin , fiindc a-l face înseamn „a muri”. Ioan, omul celor trei dimensiuni este decapitat, ori î i pierde focarul tri-dimensional pentru ca Iisus, sinele cvadri-dimensional, s tr iasc .

Orice l rgire a conceptului nostru de Sine implic o oarecare dureroas separare de adânc-înr cinatele concep ii ereditare. Ligamentele ce ne in în pântecul limit rilor conven ionale sunt puternice. Tot ce ai crezut pân atunci… nu mai crezi. Acum tii c nu exist putere în afara con tien ei tale. A adar nu te po i întoarce la nimeni în afara sinelui t u. Nu ai urechi pentru sugestia c altceva are putere în sine. Cuno ti c singura realitate este Dumnezeu, iar Dumnezeu este propria ta con tien . Nu exist alt Dumnezeu.

Pe aceast piatr deci zide ti biserica etern i î i asumi cu îndr zneal c e ti aceast Fiin Divin , de-sine-f cut , fiindc ai cutezat s i însu ti ceea ce nu i s-a dat din leag n, un concept de-sine-conceput, din afara buc riei omene ti.

Povestea ne este minunat spus în Biblie folosind cei doi fii ai lui Avraam: unul este binecuvântat, Isaac, n scut dincolo de rosturile omene ti i cel lalt, Ismael, n scut în robie [vezi Geneza/Facerea, cap. 17].

Sarra era mult prea b trân pentru a da na tere unui prunc, a a c so ul ei Avraam a intrat la roaba Agar [Geneza/Facerea 16], slujnica [egipteanc ], i aceasta i-a

mislit i i-a n scut b trânului un fiu numit Ismael. „Mâinile lui vor fi asupra tuturor i mâinile tuturor asupra lui” [16:12].

Fiecare prunc n scut din femeie este n scut în robie, n scut în tot ceea ce mediul s u reprezint , indiferent c-ar fi tronul Angliei, Casa Alb sau oricare alt loc

re din lume. Fiecare prunc n scut din femeie este personificat prin acest Ismael, fiul lui Agar.

Dar adormit în fiecare prunc este binecuvântatul Isaac, cel ce s-a n scut dincolo de rosturile omene ti, i acesta se na te din credin exclusiv. Acest al doilea prunc nu are tat p mântesc. El este de-Sine-n scut.

Ce este a doua na tere? M descop r b rbat în toat puterea, nu m pot întoarce înapoi în pântecele maicii mele, i totu i trebuie s m nasc din nou [sau, „de sus”]. [„Adev rat, adev rat zic ie:] De nu se va na te cineva de sus, nu va putea s vad împ ia lui Dumnezeu”, Ioan 3:3.

Îmi însu esc t cut ceea ce niciun om nu-mi poate da, nicio femeie nu-mi poate da. Îndr znesc s -mi asum c sunt Dumnezeu. Asta trebuie f cut din credin , asta trebuie f cut din f duin . Apoi devin cel binecuvântat, devin Isaac.

Cum încep s fac lucr rile pe care numai aceast prezen le-ar putea face, tiu sunt n scut din limit rile lui Ismael, i am devenit mo tenitorul împ iei. Ismael nu

putea mo teni nimic, de i tat l s u era Avraam, ori Dumnezeu. Ismael nu avea ambii rin i dumnezeie ti; mama lui era Agar, roaba, astfel c el nu putea fi p rta la avutul

tat lui s u.

Tu e ti Avraam i Sarra, i cuprins înl untrul con tien ei tale este unul ce teapt recunoa tere. În Vechiul Testament, este numit Isaac, iar în Noul Testament

este numit Iisus – iar acela este n scut f interven ia omului.

Niciun om nu- i poate spune c e ti Hristos Iisus, niciun om nu- i poate spune i te i conving c tu e ti Dumnezeu. Trebuie s cochetezi cu ideea i s te întrebi cum

ar fi s fii Dumnezeu.

Nicio concep ie clar asupra originii fenomenelor nu este posibil în afara celei potrivit c reia con tien a este tot i totul e con tien . Nimic nu poate evolua din om dac nu a fost inclus în natura lui. Idealul c ruia îi servim i pe care sper m s -l atingem n-ar putea evolua vreodat din noi dac n-ar fi fost inclus deja în natura noastr .

Îng duie-mi acum s i reproduc i s accentuez o experien din cele ale mele, pe care am publicat-o acum doi ani sub titlul UTAREA. Cred c te va ajuta s în elegi aceast lege a con tien ei i- i va ar ta c nu ai pe nimeni de schimbat decât pe sine, fiindc î i este cu neputin s vezi altceva decât con inutul propriei tale con tien e.

Odat , într-un interval de odihn pe mare, am meditat asupra „st rii perfecte” i m-am întrebat ce a fi, de a fi avut ochi prea puri pentru a cuprinde nedreptatea,

dac pentru mine toate lucrurile ar fi fost curate, iar eu f de vin . Pe când m pierdeam în acest înfocat cuget, m-am trezit ridicat deasupra mediului întunecat al sim urilor. Atât de intens era senza ia, încât m-am sim it o fiin de foc s luind în trup de aer. Voci ca din coruri cere ti, cu exaltarea celor ce ie iser înving tori din lupta cu moartea, cântau „Se înal – Se înal ”, i am tiut intuitiv c se refereau la mine.

Apoi p rea c p esc în noapte. Curând am ajuns într-un loc ce putea fi antica Sc ld toare a Vitezdei, c ci aici st tea o mare mul ime de neputincio i – orbi, schilozi, paralitici – a teptând nu tulburarea apei din tradi ie, ci a teptându-m pe mine. Pe când m apropiam, f vreun gând sau efort din partea-mi, unul dup altul, se ref ceau ca sub bagheta Magicianului Frumuse ii. Ochi, mâni, picioare – toate

dularele lips – erau trase din vreun rezervor invizibil i modelate în armonie cu acea perfec iune pe care o sim eam izvorând în mine. Când to i au fost f cu i perfec i, corul jubila, „S-a s vâr it”.

tiu c viziunea aceasta era rezultatul medit rii mele intense asupra ideii de perfec iune, c ci medita iile mele aduc invariabil uniunea cu starea contemplat . Fusesem atât de complet absorbit în idee c , pentru un timp, am devenit ceea ce am contemplat, iar scopul înalt cu care m-am identificat pentru o clip a atras compania lucrurilor înalte i a esut viziunea în armonie cu natura mea interioar . Idealul cu care suntem uni i lucreaz prin asociere cu ideea pentru a trezi o mie de dispozi ii care s creeze o dram ce men ine ideea central .

Experien ele mele mistice m-au convins c nu e alt cale de a aduce la via perfec iunea exterioar pe care o c ut m decât prin transformarea noastr .

De îndat ce ne reu im transformarea, lumea se va topi magic în fa a ochilor no tri i se va remodela în armonie cu ceea ce transformarea noastr afirm .

Ne f urim lumea care ne înconjoar prin intensitatea imagina iei i sentimentelor noastre, i ne ilumin m sau întunec m vie ile prin conceptele pe care le p str m despre noi. Nimic nu ne e mai important decât concep ia despre noi, i cu atât mai adev rat este acest lucru atunci când ne referim la conceptul nostru despre Cel ascuns, adânc, în noi.

Cei care ne ajut ori îngreuneaz , fie c tiu fie c nu, sunt servitori ai legii care f ure te împrejur rile exterioare în armonie cu natura noastr interioar . Este concep ia noastr despre noi în ine cea care ne elibereaz sau constrânge, de i ea poate folosi mijloace materiale pentru a- i atinge scopul.

Pentru c via a modeleaz lumea exterioar pentru a reflecta aranjamentele interioare ale min ilor noastre, nu e alt cale de a ne însu i perfec iunea exterioar în afar de transformarea noastr . Nici un ajutor nu vine din afar ; în imile spre care ne ridic m ochii sunt cele din raza interioar .

Este a adar con tien a noastr cea spre care trebuie s ne întoarcem ca fiind singura realitate, singurul fundament pe care toate fenomenele pot fi explicate. Ne putem baza absolut pe dreptatea acestei legi de a ne oferi numai ceea ce e în natura noastr de Sine.

A încerca s schimb m lumea înainte de a ne schimba conceptul despre noi în ine înseamn a lupta împotriva firii lucrurilor. Nu poate fi vreo schimbare exterioar pân ce nu e o schimbare interioar .

Precum în untru, a a i afar .

Nu propov duiesc indiferen filosofic atunci când sugerez c ar trebui s ne imagin m ca deja fiind ceea ce vrem s fim, tr ind mai degrab într-o atmosfer mental a m re iei, decât s folosim mijloace i argumente fizice pentru a produce schimbarea dorit .

Tot ce facem, neînso it de schimbarea de con tien , e numai reajustare inutil a suprafe ei.

Oricât ne trudim ori lupt m, nu putem primi mai mult decât presupunerile noastre subcon tiente afirm . A protesta împotriva a orice ni se întâmpl înseamn a protesta împotriva legii fiin ei noastre i a conducerii noastre asupra propriului destin.

Împrejur rile vie ii mele sunt prea strâns legate de concep ia mea de Sine pentru a nu fi lansate de propriul meu spirit din vreo magazie dimensional mai mare a fiin ei mele.

Dac e suferin pentru mine în aceste întâmpl ri, trebuie s scotocesc în mine dup cauz , fiindc sunt împins încoace i încolo i f cut s tr iesc într-o lume armonizat propriului meu concept de sine.

Dac am deveni la fel de înfl ra i în privin a ideilor noastre precât de înfl ra i suntem împotriva celor ce nu ne plac, ne-am în a spre planul idealului nostru la fel de u or pe cât coborâm la nivelul urilor noastre.

Iubirea i ura au puteri transformatoare magice, i devenim prin exersarea lor asem narea a ceea ce contempl m. Prin intensitatea urii noastre, cre m în noi în ine caracterul pe care-l imagin m în du manii no tri. Calit ile mor de dorul aten iei, astfel c st rile nedemne de iubit pot fi cel mai bine terse imaginând „pe cap cunun în loc de cenu , untdelemn de bucurie în loc de ve minte de doliu”, mai degrab decât prin atacuri directe asupra st rii de care vrem s ne eliber m.

„Câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, la acestea s v fie gândul”. [Filipeni 4:8]

Nu exist nimic de schimbat în afara conceptului de sine. De îndat ce reu im în transformarea sinelui, lumea noastr se va dizolva i remodela în armonie cu ceea ce afirm schimbarea noastr .

Eu, prin coborâre în con tien , am provocat imperfec iunea pe care o v d. În economia divin , nimic nu se pierde. Nu putem pierde nimic decât prin coborâre în con tien din sfera unde lucrul î i are via a sa fireasc .

i acum, preasl ve te-M Tu, P rinte, la Tine Însu i, cu slava pe care am avut-o la Tine, mai înainte de a fi lumea.” Ioan 17:5

Cum m înal în con tien , puterea i slava care erau ale mele se întorc la mine i voi spune i eu, „lucrul pe care Mi l-ai dat s -l fac, l-am s vâr it” [John 17:4]. Lucrul înseamn s m întorc din coborârea Mea din con tien , de la nivelul de la care am crezut c sunt fiul omului, [înapoi] în sfera unde tiu c sunt una cu Tat l Meu i c Tat l Meu este Dumnezeu.

tiu dincolo de orice îndoial c nu exist nimic ce ar trebui s fac omul în afar de a- i schimba propriul s u concept despre sine pentru a- i însu i m re ia. Dac p im ca i când am fi deja idealul c ruia îi servim, ne vom în a pân la nivelul asump iei noastre i vom afla o lume în armonie cu asump ia noastr . Nu va trebui s mi m un deget pentru a o face a a, fiindc deja este a a. A fost întotdeauna a a.

Tu i cu mine am coborât în con tien pân la nivelul unde ne afl m acum i vedem imperfec iune din cauz c … am coborât! Când începem s ne în m, cât înc aici, în lumea asta tri-dimensional , descoperim c ne mi m într-un mediu în întregime diferit, avem un cerc de prieteni diferit în întregime i o lume întreag schimbat complet, acum, cât înc mai tr im aici. Cunoa tem marele mister al afirma iei, „Eu sunt în lume dar nu din lume” [probabil Ioan 17:16, „Ei nu sunt din lume, precum nici Eu nu sunt din lume”].

În loc de a schimba lucruri, a sugera tuturor s se identifice pe sine cu idealul pe care-l contempleaz . Cum ar fi sentimentul dac ai avea ochi prea puri pentru a cuprinde nedreptatea, dac pentru tine toate lucrurile ar fi fost curate iar tu f de vin ? Contempleaz starea ideal i identific -te cu aceasta i te vei în a spre sfera în care tu ca Hristos î i ai via a fireasc .

ti înc în acea stare în care erai înainte ca lumea s fi fost. Singurul lucru care a c zut este conceptul t u despre sine. Vezi p ile stricate care nu sunt de fapt stricate. Le vezi prin ochi distorsiona i, ca i când ai fi într-unul din acele ciudate parcuri de distrac ii unde omul p te prin fa a unei oglinzi i e alungit, de i el e acela i om care a intrat acolo. Ori se uit în alt oglind i e mare-mare i gras. Lucrurile astea se

d a a în zi de azi, pentru c omul este ceea ce este. Cocheteaz cu ideea de perfec iune. Nu cere nim nui s te asiste, dar ia

rug ciunea din cel de-al 17-lea capitol al Evangheliei sfântului Ioan cu tine. Însu te- i starea care era a ta înainte de a fi lumea.

Cunoa te adev rul afirma iei, „N-a pierit nici unul dintre ei, decât fiul pierz rii”. Nimic nu e pierdut pe tot întregul muntelui meu sfânt. Singurul lucru pe care îl pierzi este credin a ta în lips , ori fiul pierz rii.

„Pentru ei Eu M sfin esc pe Mine Însumi, ca i ei s fie sfin i întru adev r”, Ioan 17:19.

Nu exist nimeni de schimbat, doar sinele. Tot ce- i trebuie pentru a face rba ii i femeile sfin i în lumea aceasta este s te sfin ti tu. Î i este cu neputin vezi ceva nevrednic de iubit când ai stabilit înl untrul ochiului min ii tale faptul c

tu e ti vrednic de iubit. Este cu mult mai bine s cuno ti asta decât s cuno ti orice altceva pe lumea

asta. E nevoie de curaj, curaj f limite, fiindc mul i, chiar i-n seara aceasta, dup ce au auzit acest adev r, vor fi în continuare înclina i s dea vina pe al ii pentru situa iile lor penibile. Omului i se pare atât de greu s se-ntoarc spre sine, spre con tien a lui proprie ca spre singura realitate. Ascult cuvintele astea:

„Nimeni nu poate s vin la Mine, dac nu-l va trage Tat l, Care M-a trimis.” Ioan 6:44

„Iar Eu i Tat l Meu una suntem.” Ioan 10:30

„Nu poate un om s ia nimic, dac nu i s-a dat lui din cer.” Ioan 3:27

„Pentru aceasta M iube te Tat l, fiindc Eu Îmi pun sufletul, ca iar i s -l iau. Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi îl pun.” Ioan 10:17,18

„Nu voi M-a i ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi.” [Ioan 15:16]

Conceptul meu despre mine însumi modeleaz o lume în armonie cu sine i trage constant to i oamenii la mine prin purtarea lor, care sunt eu.

Cel mai important lucru pentru tine în lumea asta este conceptul t u de sine. Când î i displac mediul, împrejur rile vie ii i comportamentul oamenilor, întreab -te, „Cine sunt eu?”.

spunsul t u la aceast întrebare este cauza displ cerilor tale.

Dac nu te condamni pe sine, nu va exista niciun om în lumea ta care s te condamne. Dac tr ie ti în con tien a idealului t u, nu vei vedea nimic de condamnat. „Toate sunt curate pentru cei cura i.” [Tit 1:15]

Acum a vrea s petrec pu in timp clarificând cum pot mai bine prin ceea ce fac eu personal când m rog, ce fac atunci când vreau s produc schimb ri în lumea mea. Vei vedea c e interesant i vei vedea i c func ioneaz .

Nimeni nu-mi poate spune c nu poate face la fel. Este atât de simplu încât oricine poate. Suntem ce ne imagin m c suntem.

Aceast tehnic nu e greu de urmat, dar trebuie s vrei s o faci. Nu o po i aborda cu atitudinea mental „Eh, iaca, voi încerca”.

Trebuie s vrei s o faci, fiindc motorul ac iunii e dorin a. Dorin a este motorul a toat ac iunea. Acuma, ce vreau? Trebuie s -mi definesc obiectivul.

De exemplu, s presupunem c voiam s fiu altundeva. Chiar în acest moment, doresc cu adev rat s fiu altundeva. Nu trebuie s ies pe u , nu trebuie s m a ez. Nu trebuie s fac nimic altceva decât s stau exact unde sunt i, cu ochii închi i, s -mi asum c stau de fapt unde doresc s fiu. Apoi, r mân în aceast stare pân ce are sentimentul realit ii. De a fi fost acum altundeva, nu a fi v zut lumea a a cum o v d de aici. Lumea se schimb în rela ia sa cu mine în func ie de cum îmi schimb pozi ia în spa iu.

Deci stau chiar aici, îmi închid ochii i îmi imaginez c v d ceea ce a vedea dac fi acolo. R mân în starea aceasta suficient de mult pentru a-i permite s

dobândeasc sentimentul realit ii. Nu pot atinge pere ii s lii acesteia de aici, dar atunci când închizi ochii i devii neclintit, î i po i imagina i sim i c îi atingi. Po i sta unde e ti i s i imaginezi c î i pui mâna pe perete.

Pentru a dovedi asta, pune-o acolo i trece-o peste suprafa a lemn riei. Î i po i imagina asta f a te ridica de pe scaun. O po i face i po i chiar sim i textura dac devii suficient de neclintit i suficient de intens. Stau unde sunt i îng dui lumii pe care vreau s o v d i în care vreau s p trund fizic s apar înaintea mea ca i când a fi acolo acum. Cu alte cuvinte, aduc altundeva aici prin asump ia c sunt acolo.

Este clar? O las s se ridice, nu o fac s se ridice. Îmi imaginez pur i simplu c sunt acolo i apoi las asta s se întâmple.

Dac vreau o prezen fizic , mi-l imaginez ca stând aici i îl ating. Pe tot cuprinsul Bibliei g sesc urm toarele sugestii, „Punându- i mâinile peste ei” [Matei 19:15, Marcu 10:16 etc.]. „I-a atins” [Matei 8:15, 17:7, 20:34, Marcu 6:56, Luca 6:19, 22:51 etc.].

Dac vrei s consolezi pe cineva, care e impulsul automat? S i pui mâinile pe acela, nu te po i ab ine. Întâlne ti un prieten i mâna se duce automat, fie da i mâna, fie i-o pui pe um rul lui.

presupunem c urmeaz s te vezi cu un prieten pe care nu l-ai mai v zut de un an i el e unul la care ii foarte mult. Ce ai face? L-ai îmbr a, nu-i a a? Sau i-ai pune mâna pe el în vreun fel.

În imagina ia ta, adu-l suficient de aproape pentru a- i pune mâna pe el i simte-l a fi de un solid real. Rezum ac iunea la numai atât. Vei fi uluit de ce se întâmpl . Din acel punct, lucrurile încep s se mi te. Sinele t u dimensional mai mare va inspira, în ansamblu, idei i ac iuni necesare pentru a v aduce în contact fizic. A a func ioneaz .

În fiecare zi, m cufund într-o stare soporific ; este un lucru u or de f cut. Dar obi nuin a e un lucru tare ciudat în lumea oamenilor. Nu e lege, dar func ioneaz de parc ar fi cea mai irezistibil lege din lume. Suntem creaturi ale obiceiului.

Dac creezi un interval în fiecare zi în care te pui într-o stare soporific , s zicem la 3 dup -amiaza, tii c la vremea aia în fiecare zi te mole ti?

Încearc asta timp de o s pt mân i vezi dac nu am dreptate.

Te a ezi cu scopul de a crea o stare apropiat somnului, de parc ai fi somnoros, dar nu împinge toropeala prea departe, doar suficient de mult pentru a te relaxa i a r mâne la controlul direc iei gândurilor tale. Încearc timp de o s pt mân , i în fiecare zi la acea or , indiferent de ceea ce faci, abia de- i vei mai putea ine ochii

deschi i. Dac tii ora când vei fi liber, po i face asta. Nu i-a sugera s o iei în joac , fiindc vei fi foarte, foarte somnoros i poate c n-ai vrea.

Am o alt modalitate de rug ciune. În acest caz, întotdeauna stau a ezat i caut cel mai comod fotoliu posibil, ori m întind pe spate i m relaxez complet. F -te comod. Trebuie s nu fii în vreo pozi ie în care corpului nu-i convine ceva.

Pune-te întotdeauna într-o pozi ie în care te sim i cel mai destins. sta e primul pas.

A ti ce vrei este începutul rug ciunii.

În al doilea rând, construie ti în ochiul min ii tale un singur scurt eveniment care implic faptul c i-ai realizat dorin a. Eu îmi las mintea mereu s hoin reasc prin multe lucruri ce ar putea urma rug ciunii ascultate i selectez unul care e cel mai probabil s urmeze împlinirii dorin ei mele.

Un lucru simplu, ca o strângere de mân , o îmbr are, primirea unei scrisori, scrierea unui cec sau orice ar implica faptul c dorin a e împlinit .

Dup ce te-ai decis asupra ac iunii care implic faptul c dorin a ta a fost realizat , a eaz -te în scaunul t u confortabil ori întinde-te pe spate, închide- i ochii, pentru simplul motiv c acest lucru î i induce starea apropiat somnului.

În clipa în care sim i aceast pl cut stare soporific , ori senza ia de apropiere a somului, în care sim i: „a putea s m mi c, dac a vrea, dar nu vreau, mi-a putea deschide ochii dac a vrea, dar nu vreau”, când ajungi acolo deci, po i fi perfect sigur

e ti în starea ideal pentru a te ruga eficient.

În acest sentiment e u or s atingi orice pe lumea asta. Î i iei ac iunea simpl i concis care implic împlinirea rug ciunii tale i o sim i, sau o interpretezi – o joci. Oricum ar fi, intri în ac iune ca i când ai fi un actor în rolul lui. Nu stai înapoi i te vizualizezi f când-o. O faci. Tu o faci.

Cu trupul imobilizat, î i imaginezi c mai-marele tu dinl untrul corpului t u fizic iese afar din acesta i c acel tu interpreteaz de fapt ac iunea propus . Dac urmeaz s mergi, imaginezi c mergi. Nu te vedea mergând, SIMTE c mergi.

Dac urmeaz s urci sc ri, SIMTE c urci sc rile. Nu te vizualiza f când-o, simte-te f când-o. Dac urmeaz s strângi mâna cuiva, nu te vizualiza strângând mâna cuiva anume, imagineaz i prietenul stând înaintea ta i strânge-i mâna. Dar las i mâinile fizice imobilizate i imagineaz c mâna mai-marelui tu, care e mâna ta imaginar , strânge de fapt mâna celuilalt.

Tot ce trebuie s faci este s imaginezi c tu o faci. E ti întins în timp, i ceea ce faci, ceea ce pare a fi un vis de zi controlat, este un act real în mai-marea dimensiune a fiin ei tale. Întâmpini în realitate un eveniment cvadri-dimensional înainte de a-l întâmpina aici, în tri-dimensiunile spa iului, i nu trebuie s mi ti un deget pentru a face ca acea stare s se petreac .

Cea de-a treia modalitate de rug ciune pe care o practic este aceea de a m sim i recunosc tor, pur i simplu. Dac vreau ceva, fie pentru mine fie pentru altul, îmi imobilizez corpul fizic, apoi produc o stare apropiat somnului i în acea stare doar m simt fericit, m simt recunosc tor, o recuno tin ce implic realizarea a ceea ce vreau. Îmi asum sentimentul dorin ei împlinite i cu mintea dominat de aceast singur senza ie, adorm. Nu trebuie s fac nimic pentru a determina lucrurile

fie a a, pentru c sunt a a. Sentimentul meu de dorin împlinit implic faptul c a stau lucrurile.

Po i folosi toate aceste tehnici i le po i schimba în fel i chip pentru a se potrivi temperamentului t u. Dar trebuie s subliniez necesitatea inducerii st rii soporifice în care po i deveni atent f efort.

O singur senza ie domin mintea, dac te rogi eficient. Cum m-a sim i, acum, de a fi ceea ce vreau s fiu? Când tiu cum ar fi

sentimentul, atunci îmi închid ochii i m pierd în acea singur senza ie, iar mai-marele meu Sine dimensional construie te apoi o punte de incidente ce m vor duce din acest moment actual spre împlinirea dispozi iei mele. Asta e tot ce trebuie s faci. Dar oamenii au un obicei din a subestima importan a lucrurilor simple.

Suntem creaturi ale obi nuin ei i înv m greu s renun m la conceptele noastre vechi, iar lucrurile dup care am tr it în trecut înc ne mai influen eaz în vreun fel comportamentul. Iat o poveste din Biblie care-mi ilustreaz observa ia.

S-a consemnat c Iisus le-a spus ucenicilor S i s mearg la o r scruce [la intrarea într-un sat] i c acolo vor g si „un mânz legat pe care nimeni dintre oameni n-a ezut vreodat ”. S -I aduc acel mânz i, dac va întreba vreun om, „Pentru ce-l dezlega i?”, ei s spun „Pentru c Domnul are trebuin de el”.

Ei s-au dus la r scruce i au g sit mânzul i au f cut exact cum li s-a spus. Au adus mânzul neîn euat la Iisus i El a intrat triumf tor în Ierusalim. [Matei 21, Marcu 11, Luca 19]

Povestea nu are nimic de-a face cu un om c rind un m ru . Tu e ti Iisus Cel din poveste.

Mânzul este dispozi ia pe care urmeaz s i-o asumi. Iat animalul neînc lecat înc de c tre tine. Cum ar fi sentimentul ce ar veni odat cu realizarea dorin ei tale? Un sentiment nou, ca i un mânz tân r, este ceva dificil de c rit – dac nu c re ti cu mintea disciplinat . Dac nu r mân fidel dispozi iei, tân rul mânz m poate trânti la

mânt. De fiecare dat când devii con tient c nu e ti fidel acestei dispozi ii, ai fost aruncat din spinarea mânzului.

Disciplineaz i mintea, ca s po i r mâne fidel unei dispozi ii suflete ti înalte i re te triumf tor în Ierusalim, care reprezint împlinirea, ori ora ul p cii.

Aceast poveste precede s rb torirea Pa tilor [a „trecerii”]. Dac va fi s trecem de la starea noastr actual în cea a idealului nostru, trebuie s ne asum m c suntem deja ceea ce dorim s fim i s r mânem credincio i asump iei noastre, c ci trebuie s ne men inem o dispozi ie înalt de va fi s umbl m al turi de cei înal i.

O atitudine fix a min ii, un sentiment c s-a îndeplinit – acestea vor face ca a s fie. Dac umblu ca i când a a ar fi, dar când i când m uit s v d dac chiar e a, atunci cad de pe dispozi ie (ori de pe mânz).

Dac mi-a putea suspenda judecata precum Petru, a putea umbla pe ap . Petru începe s mearg pe ap [Matei 14:29], dar apoi începe s priveasc în propria sa putere de în elegere i odat cu asta, s se scufunde. Vocea îi spune, „Uit -te-n sus, Petre”. Petru prive te în sus i continu s mearg pe ap .

În loc s prive ti în jos pentru a vedea dac acest lucru chiar se va înt ri în fapt, tu tii pur i simplu c deja este a a, sus ii acea dispozi ie i vei c ri mânzul neîn euat în ora ul Ierusalimului. Cu to ii trebuie s înv m s c rim dobitocul direct în Ierusalim f ajutorul omului. Nu ai nevoie de altcineva care s te ajute.

Lucrul ciudat este c , pe m sur ce îmi men in dispozi ia înalt i nu cad, al ii îmi amortizeaz eventuala c dere. Ei întind frunze de palmier înaintea mea, pentru a-mi proteja c toria. Dar eu nu trebuie s m îngrijesc. ocurile vor fi absorbite pe

sur ce p trund în împlinirea dorin ei mele. Dispozi ia mea înalt treze te în al ii idei i ac iuni care tind spre întruparea dispozi iei mele.

Dac mergi credincios unei dispozi ii înalte, nu va exista opozi ie i nici competi ie.

Proba înv torului, ori a înv turii, se g se te în credin a în cele predate. Eu am s plec de aici duminic -seara. R mâi credincios înv turii acesteia.

Dac tot ai s mai cau i cauze în afara con tien ei omului, atunci nu te-am convins de realitatea con tien ei.

Dac vei c uta scuze pentru e ecul t u, le vei g si întotdeauna, fiindc g se ti ceea ce cau i. Dac vei c uta o scuz pentru e ec, o vei g si în stele, în numere, în cea ca de ceai ori în mai tot locul. Scuza nu va fi acolo, dar tu o vei g si pentru a- i justifica e ecul.

rba ii i femeile de afaceri i profesioni tii de succes tiu c aceast lege func ioneaz . Nu o vei g si în grupurile bârfitorilor, dar o vei afla în inimile îndr zne e.

toria etern a omului este pentru un singur scop: acela de a-L descoperi pe Tat l. El vine pentru a- i face Tat l vizibil. i Tat l s u este f cut vizibil în toate lucrurile demne de iubit ale lumii acesteia. Toate cele vrednice de iubit, toate cele cu nume bun – c re te aceste lucruri i nu- i f vreme pentru cele nedemne de iubit din lumea asta, indiferent care or fi fiind acelea.

mâi credincios cunoa terii c propria ta con tien , EU SUNT-ul t u, con tiin a ta de a fi con tient este singura realitate. Este piatra pe care toate fenomenele pot fi explicate. Nu exist vreo explica ie în afara acesteia. Nu am cuno tin de vreo concep ie asupra originii fenomenelor decât aceasta: con tien a e tot i totul e con tien .

Ceea ce cau i e g zduit deja înl untrul t u. De n-ar fi fost deja în tine, [nici] ve nicia n-ar fi putut s o fac s creasc . Nicio întindere de timp n-ar fi suficient de lung pentru a dezvolta ceva ce nu e deja îns mân at în tine.

Pur i simplu o îng dui întru fiin asumându- i c este deja vizibil în lumea ta i, r mânând fidel asump iei tale, se va înt ri în fapt. Tat l t u are nenum rate c i de a- i descoperi asump ia. Fixeaz i asta în minte i aminte te- i mereu, „O asump ie, de i fals , dac e sus inut , se va înt ri în fapt”.

Tu i Tat l t u sunte i una i Tat l t u este tot ce a fost, este i va fi. adar ceea ce cau i e ti deja, nu poate fi niciodat prea departe, a a cum nu

poate fi nici aproape, c ci îns i apropierea implic separare.

Marele Pascal a spus, „Nicicând nu m-ai fi c utat de nu m-ai fi g sit deja”. Ceea ce vrei acum, deja ai i îl cau i numai fiindc deja l-ai g sit. L-ai g sit în

form de dorin . Este la fel de real în form de dorin precum va fi organelor tale trupe ti.

ti deja ceea ce cau i i nu ai pe nimeni de schimbat în afar de Sine pentru a exprima acel lucru.

Lec ia 5 – R MÂI CREDINCIOS IDEII TALE

Seara aceasta avem cea de-a cincea i ultima lec ie din acest curs. Mai întâi, v voi oferi un fel de rezumat al celor de pân acum. Apoi, cum atât de mul i m-au rugat

elaborez asupra lec iei 3, voi mai prezenta câteva idei în privin a gândirii cvadri-dimensionale.

tiu c atunci când un om vede clar un lucru, îl poate defini, îl poate explica. Iarna trecut în Barbados, un pescar al c rui vocabular nu cred c dep ea o mie de cuvinte mi-a spus în cinci minute mai multe lucruri despre comportamentul delfinului decât mi-ar fi putut spune Shakespeare, cu tot vastul s u vocabular, dac n-ar fi cunoscut obiceiurile delfinului.

Acest pescar mi-a spus cum delfinul ador s se joace cu o bucat de lemn plutitor i, ca s -l prinzi, arunci lemnul i-l mome ti cum ai momi copiii, fiindc îi place

simuleze ie irea din ap . Dup cum spuneam, vocabularul acestui om era foarte limitat, dar el î i cuno tea pe tii, i cuno tea i marea. Cum cuno tea i delfinii, putea

-mi spun despre obiceiurile lor i cum s -i prinzi.

Când spui c tii un lucru dar nu îl po i explica, eu î i spun c nu-l tii, fiindc atunci când îl tii cu adev rat, îl exprimi.

Dac i-a cere acum s -mi define ti rug ciunea, i- i spun, „Cum ai aborda, prin rug ciune, realizarea unui obiectiv, a oric rui obiectiv?”, i îmi po i spune, atunci tii; dar dac nu-mi po i spune, atunci nu tii. Când îl vezi clar în ochiul min ii, mai-marele tu va inspira cuvintele care sunt necesare pentru a îmbr ca ideea i a o exprima frumos, iar tu vei exprima ideea mult mai bine decât altul cu un vast vocabular dar care nu-l vede la fel de clar ca tine.

Dac ai ascultat cu aten ie de-a lungul ultimelor patru zile, tii acum c Biblia nu are nicio referin de niciun fel la vreo persoan care ar fi existat vreodat , ori vreun eveniment ce s-ar fi petrecut cândva pe p mânt.

Autorii Bibliei nu scriau istorie, ei scriau o m rea dram a min ii pe care au învelit-o în haina istoriei i au adaptat-o capacit ii maselor necritice, lipsite de opinii.

tii c fiecare poveste din Biblie este povestea ta, c atunci când scriitorii introduceau zeci de personaje în aceea i poveste, încercau s i înf eze diferite atribute ale min ii pe care le-ai putea folosi. Ai v zut asta în timp ce am luat probabil o duzin de pove ti, dac nu mai mult, i le-am interpretat pentru tine.

De exemplu, mul i se întreab cum ar fi putut Iisus, cel mai plin de gra ie, cel mai iubitor om din lume, de ar fi fost om, s spun mamei Sale ce se presupune c i-ar fi spus în consemnarea din cel de-al doilea capitol al Evangheliei sfântului Ioan.

Iisus e f cut s spun mamei Sale, „Ce ne prive te pe Mine i pe tine, femeie?” [„Femeie, ce treab am Eu cu tine?” în original, cf. versiunii King James] – Ioan 2:4.

Tu i cu mine, care nu suntem înc identifica i cu idealul c ruia îi servim, nu am da o astfel de replic mamei noastre. i totu i, iat întruchiparea iubirii spunându-i mamei Sale, „Femeie, ce am Eu de-a face cu tine?”.

Tu e ti Iisus, iar mama ta este propria ta con tien . C ci con tien a e mama a toate cele, a adar, este m re ul [cuplu] Tat -Mam al tuturor fenomenelor.

Tu i cu mine suntem creaturi ale obi nuin ei. Intr m în rutina de a accepta ca fiind definitiv eviden a sim urilor noastre. Trebuie vin pentru oaspe i i sim urile mele îmi spun c nu exist , iar eu, din obi nuin , sunt pe cale de a accepta aceast lips ca fiind definitiv . Când îmi amintesc îns c propria mea con tien este una i singura realitate, a adar dac neg eviden a sim urilor mele i-mi asum con tien a de a avea suficient vin, mi-am mustrat într-un sens mama ori con tien a ce sugerase lipsa; i, prin asumarea con tien ei de a avea ce doream pentru oaspe ii mei, vinul este produs într-un fel pe care noi nu îl tim.

Tocmai am citit un bilet de la un drag prieten de-ai mei din auditoriu. Duminica trecut , avea de mers la biseric pentru o nunt ; ceasul îi spunea c era în întârziere, totul îi spunea c era în întârziere.

St tea la un col de strad a teptând un tramvai. Nu se vedea niciunul. Î i imagin c , în loc s fie la col de strad , era în biseric . În acel moment se opri o ma in în dreptul lui. Prietenul meu îi spuse oferului despre situa ia lui delicat , iar oferul i-a r spuns, „Nu mergeam în direc ia aia, dar am s te duc totu i acolo”.

Prietenul meu a urcat în ma in i a ajuns la biseric la timp pentru slujb . Asta înseamn s aplici legea corect: neacceptare a sugestiei de întârziere.

Nu accepta niciodat sugestia lipsei. În acest caz, îmi spun, „Ce treab am eu cu tine?”. Ce treab am eu cu eviden a sim urilor mele? „Aduce i-Mi toate vasele i

umple i-le” [Ioan 2:7]. Cu alte cuvinte, îmi asum c am vin i tot ce doresc. Apoi, mai-marele meu Sine dimensional inspir în to i gândurile i ac iunile care ajut la întruparea asump iei mele.

Nu e un om spunând unei mame, „Femeie, ce am eu de împ it cu tine?” Este fiecare om care cunoa te aceast lege i care- i va spune sie i, atunci când

sim urile sugereaz lipsa, „Ce am eu de împ it cu voi? Da i-v -napoi. Nu voi mai asculta vreodat la o voce ca asta, deoarece, dac o fac, atunci m impregnez cu sugestia aceea i voi z misli roada lipsei”.

Ne îndrept m spre o alt poveste din Evanghelia sfântului Marcu, unde Iisus este fl mând.

i v zând de departe un smochin care avea frunze, a mers acolo, doar va g si ceva în el; i, ajungând la smochin, n-a g sit nimic decât frunze. C ci nu era timpul smochinelor.”

i, vorbind, i-a zis: De acum înainte, rod din tine nimeni în veac s nu nânce. i ucenicii Lui ascultau.” Marcu 11:13,14

„Diminea a, trecând pe acolo, au v zut smochinul uscat din r cini.” Marcu 11:20

Ce pom pustiesc? Nu un pom din afar . Este propria mea con tien .

„Eu sunt vi a [cea adev rat ]”, Ioan 15:1.

Con tien a mea, EU SUNT-ul meu este m re ul arbore, iar obi nuin a din nou sugereaz vidul, sugereaz sterilitatea, sugereaz patru luni pân m voi putea osp ta. Dar eu nu pot a tepta patru luni. Îmi dau mie însumi aceast puternic sugestie c în veac nu m voi mai consola, fie i pentru o clip , cu ideea c ar fi necesare patru luni pentru a-mi realiza dorin a. Credin a în lips trebuie din aceast zi mai departe s se pustiasc i s nu se mai reproduc vreodat în minte.

Nu e un om pustiind un pom. Toate cele din Biblie au loc în mintea omului: pomul, cetatea, oamenii, totul. Nu e nici m car o singur afirma ie f cut în Biblie care

nu reprezinte vreun atribut de-ale min ii omene ti. Toate sunt personific ri ale min ii i nu lucruri din lume.

Con tien a este una i singura realitate. Nu e nimeni la care s mai apel m dup ce am descoperit c propria noastr con tiin este Dumnezeu. C ci Dumnezeu e cauza a toate i nu e nimic afar de Dumnezeu. Nu po i spune c un diavol cauzeaz unele lucruri i Dumnezeu altele. Ia aminte la aceste cuvinte:

„A a zice Domnul unsului S u Cirus, pe care îl ine de mâna lui cea dreapt , ca doboare neamurile înaintea lui i ca s dezlege cing torile regilor, s deschid

por ile înaintea lui i ca ele s nu mai fie închise:” „Eu voi merge înaintea ta i drumurile cele muntoase le voi netezi, voi zdrobi

por ile cele de aram i z voarele cele de fier le voi sf râma.” i î i voi da ie vistierii ascunse, bog ii îngropate în p mânt, ca s tii c Eu

sunt Domnul Cel Care te-a chemat pe nume, Eu sunt Dumnezeul lui Israel.” Isaia 45:1-3

„Eu întocmesc lumina i dau chip întunericului, Cel ce s luie te pacea i restri tei îi las cale: Eu sunt Domnul Care fac toate acestea.” Isaia 45:7

„Eu am f cut p mântul i omul de pe el Eu l-am zidit. Eu cu mâinile am întins cerurile i la toat o tirea lor Eu îi dau porunc .”

„Eu l-am ridicat întru dreptatea Mea i toate c ile lui le voi netezi. El va zidi cetatea Mea i va libera pe robii Mei, f r scump rare i f daruri, zice Domnul Savaot.” Isaia 45:12,13

„Eu sunt Domnul i nimeni altul! Afar de Mine nu este dumnezeu.” Isaia 45:5

Ascult aceste cuvinte cu aten ie. Nu sunt cuvintele mele, sunt cuvinte inspirate ale oamenilor care au descoperit c singura realitate este con tien a. Dac sunt r nit, m-am r nit singur. Dac e întuneric în lumea mea, eu am creat întunericul i întunecimea i afundarea. Dac e lumin i bucurie, eu am creat lumina i bucuria.

Nu exist nimic altceva în afara acestei EU SUNT-imi care le face pe toate.

Nu po i g si o cauz în afara propriei tale con tien e. Lumea ta este o mare oglind ce- i spune neîncetat cine e ti tu. Pe m sur ce întâlne ti oameni, ei î i spun prin comportamentul lor cine e ti tu.

Rug ciunile tale nu vor fi cu nimic mai pu in pioase fiindc te întorci spre propria ta con tien dup ajutor.

Nu cred c cineva, rugându-se, este cuprins de mai mult bucurie, pietate i sentiment de adora ie decât mine când simt recunosc tor, pe m sur ce-mi asum sentimentul dorin ei mele împlinite, tiind în acela i timp c spre mine însumi m întorc.

În rug ciune, i se cere s crezi c ai ceea ce ra iunea i sim urile tale neag . Când te rogi, crede c ai, i vei primi. Biblia o spune în felul urm tor:

„De aceea v zic vou : Toate câte cere i, rugându-v , s crede i c le-a i primit i le ve i avea.”

„Iar când sta i de v ruga i, ierta i orice ave i împotriva cuiva, ca i Tat l vostru Cel din ceruri s v ierte vou gre ealele voastre.”

„C de nu ierta i voi, nici Tat l vostru Cel din ceruri nu v va ierta vou gre ealele voastre.” Marcu 11:24-26

Asta e ceea ce trebuie s facem atunci când ne rug m. Dac in ceva împotriva altuia, fie c e o credin în boal , s cie sau orice altceva, trebuie s scap de aceasta, s las de la mine, nu folosind cuvinte ale neg rii, ci crezându-l a fi ceea ce dore te s fie. În acest fel, îl iert pe deplin. Mi-am schimbat conceptul despre el. Am avut un dinte împotriva lui i l-am iertat. Uitarea deplin este iertare. Dac nu uit, atunci nu am iertat.

Iert ceva numai atunci când într-adev r uit. Î i pot spune pân la sfâr itul vremurilor, „Te iert”. Dar, dac de fiecare dat când te v d ori m gândesc la tine îmi aduc aminte de cele pe care le am împotriva ta, nu te-am iertat defel. Iertarea e uitare complet .

Te duci la un doctor i î i d ceva pentru boala ta. El încearc s o ia de la tine, a c î i d ceva în schimbul acesteia.

i ie însu i un nou concept de sine în locul celui vechi. Descotorose te-te complet de cel vechi.

O rug ciune la care s-a r spuns implic faptul c ceva s-a f cut ca urmare a rug ciunii, ceva ce, altfel, nu s-ar fi f cut. A adar, eu însumi sunt elanul ac iunii, mintea directiv , i cel care r spunde rug ciunii.

Oricine se roag eficient se întoarce spre înl untrul s u i î i însu te starea utat . N-ai niciun sacrificiu de f cut – n-ai de adus nicio jertf . Nu l sa pe nimeni

i spun c trebuie s te lup i i s suferi. Nu trebuie s te lup i pentru realizarea dorin ei tale. Cite te ce se spune în Biblie.

„Ce-mi folose te mul imea jertfelor voastre?, zice Domnul. M-am s turat de arderile de tot cu berbeci i de gr simea vi eilor gra i i nu mai vreau sânge de tauri, de miei i de api!”

„Când venea i s le aduce i, cine vi le ceruse? Nu mai c lca i în curtea templului Meu!”

„Nu mai aduce i daruri zadarnice! T mâierile Îmi sunt dezgust toare; lunile noi, zilele de odihn i adun rile de la s rb tori nu le mai pot suferi. Îns i pr znuirea voastr e nelegiuire!”

„Ur sc lunile noi i s rb torile voastre sunt pentru Mine o povar . Ajunge!” Isaia 1:11-14

„Voi ve i cânta atunci, ca în noaptea cea de praznic, cu bucurie în inimi, în sunetul de flaut, ca s merge i în muntele Domnului, vârtutea lui Israel.” Isaia 30:29

„Cânta i Domnului cântare nou , cânta i în strune laudele Lui pân la marginile mântului!” Isaia 42:10

„Cânta i voi ceruri, c Domnul a f cut aceasta; r suna i adâncuri ale mântului; mun ilor, tres lta i de bucurie, voi to i copacii p durii, cânta i, c a scump rat Domnul pe Iacov i în Israel i-a dat pe fa slava Sa!” Isaia 44:23

i astfel cei mântui i ai Domnului se vor întoarce i vor veni în Sion, în cânt ri de biruin i o bucurie ve nic va încununa capul lor. Bucuria i veselia vor veni peste ei, iar durerea, întristarea i suspinarea se vor dep rta de la ei.” Isaia 51:11

Singurul dar acceptabil este o inim vesel . Vino în cânt ri i aduceri de laude. A a se vine înaintea Domnului – propria ta con tien . Asum i sentimentul dorin ei tale împlinite i vei fi adus singurul dar de primit. Toate st rile mentale, altele decât cea a dorin ei împlinite, sunt „dezgust toare”; sunt supersti ii i nu înseamn nimic.

Când vii înaintea Mea, vesele te-te, fiindc veselirea implic faptul c s-a întâmplat ceva ce ai dorit. Vino înaintea Mea cântând, aducând laude i aducând mul umiri, fiindc aceste st ri mentale implic acceptarea st rii c utate. Pune-te în dispozi ia adecvat i propria ta con tien o va întrupa.

Dac a putea defini rug ciunea pentru oricine i a face-o cât mai limpede mi-ar sta în putere, a spune simplu, „Este sentimentul dorin ei împlinite”.

Dac întrebi, „Ce vrei s spui prin asta?”, a spune, „M-a sim i în situa ia rug ciunii ca i când i s-a r spuns deja i apoi a tr i i m-a purta conform acelei convingeri”. A încerca s sus in sentimentul acesta f efort, adic a tr i i m-a purta de parc ar fi deja o realitate, tiind c umblând în aceast atitudine fix , asump ia mea se va înt ri în fapt.

Timpul nu-mi permite s continui demonstra ia c Biblia nu e istorie. Dar dac ai ascultat cu aten ie mesajul meu în ultimele patru seri, nu cred c

mai ai nevoie de vreo dovad c Biblia nu e istorie. Aplic ce ai înv at i î i vei realiza dorin ele tale.

**************

i acum v-am spus acestea înainte de a se întâmpla, ca s crede i când se vor întâmpla”, Ioan 14:29.

Mul i oameni, eu inclusiv, am observat evenimente înainte ca acestea s se fi produs; adic , înainte ca ele s se fi petrecut în aceast lume tri-dimensional . Din moment ce omul poate observa un eveniment înainte ca el s se petreac în cele trei dimensiuni ale spa iului, atunci via a pe p mânt progreseaz conform unui plan; i acest plan trebuie s existe altundeva, în alt dimensiune, i se desf oar lent prin spa iul nostru.

Dac evenimentele ce se petreceau nu existau înc în lumea asta când erau observate, atunci, urmând logica, ele trebuie s fi fost din afara acestei lumi. i orice e de v zut ACOLO înainte de a se petrece AICI trebuie s fie „pre-determinat” din punctul de vedere al omului treaz într-o lume tri-dimensional . i totu i, înv torii antici ne-au ar tat c putem altera viitorul, iar experien a mea proprie confirm adev rul înv turii lor.

adar, obiectul acestui curs este acela de a indica posibilit ile intrinseci ale omului, de a ar ta c omul î i poate altera viitorul s u; iar, astfel alterat, formeaz din nou o secven determinant ce începe din punctul de interferen – un viitor ce va fi compatibil cu alterarea.

Cea mai remarcabil caracteristic a viitorului omului este flexibilitatea acestuia. Viitorul, de i preg tit în avans în cele mai mici detalii, are mai multe urm ri. Avem în fa a noastr în fiecare clip a vie ii posibilitatea de a alege pe care dintre diferitele viitoruri îl vom avea.

Sunt de fapt dou perspective asupra lumii, pe care le are fiecare – un focar „firesc”, natural i unul „duhovnicesc”, spiritual. Înv torii antici îi spuneau celui natural „mintea carnal ” i celuilalt, „mintea lui Hristos”. Le putem clasifica drept con tien treaz obi nuit , guvernat de sim urile noastre, i o imagina ie controlat , guvernat de dorin .

Recunoa tem ace ti doi centri distinc i de gândire în afirma ia, „Omul firesc nu prime te cele ale Duhului lui Dumnezeu, c ci pentru el sunt nebunie i nu poate s le în eleag , fiindc ele se judec duhovnice te”, 1Corinteni 2:14.

Viziunea natural limiteaz realitatea la momentul numit ACUM. Pentru viziunea natural , trecutul i viitorul sunt pur imaginare. Viziunea spiritual , pe de alt parte, vede con inuturile timpului. Trecutul i viitorul sunt un întreg actual pentru viziunea spiritual . Ce e mental i subiectiv pentru omul natural este concret i obiectiv pentru omul spiritual.

Obi nuin a de a vedea numai ceea ce ne permit sim urile noastre ne las orbi la ceea ce, altfel, am putea vedea. Pentru a cultiva abilitatea de a vedea nev zutul, ar trebui s ne dezleg m deliberat i frecvent min ile de eviden a sim urilor i s ne focaliz m aten ia asupra unei st ri invizibile, sim ind-o mental i percepând-o pân ce dobânde te întreaga claritate a realit ii.

Gândul zelos, concentrat, focalizat într-o anumit direc ie, închide în afar alte senza ii i le face s dispar . Trebuie numai s ne concentr m asupra st rii dorite pentru a o vedea.

Obiceiul retragerii aten iei dinspre zona senzorial i concentrarea ei asupra nev zutului ne dezvolt perspectiva spiritual i ne face capabili s trecem dincolo de lumea sim urilor, pentru a vedea ceea ce altfel e invizibil. „Cele nev zute ale Lui se

d de la facerea lumii”, Romani 1:20. Aceast viziune este complet independent de facult ile naturale. Deschide-o i însufle te-o!

O simpl practic ne va convinge c putem, controlându-ne imagina ia, s ne remodel m viitorul în armonie cu dorin a noastr . Dorin a este motorul ac iunii. Nu am putea mi ca un singur deget dac nu am avea o dorin de a-l mi ca. Indiferent ce facem, urm m dorin a care ne domin mintea la un moment-dat. Când rupem un obicei, dorin a noastr de a-l rupe e mai mare decât dorin a de a continua obiceiul.

Dorin ele care ne împing la ac iune sunt acelea care ne in aten ia. O dorin este numai o con tientizare a ceva ce ne lipse te i de care avem nevoie pentru a ne face via a mai pl cut .

Dorin ele au întotdeauna un câ tig personal în vedere, cu cât mai mare câ tigul anticipat, cu atât mai intens dorin a. Nu exist dorin absolut neegoist . Când nu e nimic de câ tigat, nu exist dorin i, prin urmare, nici ac iune.

Omul spiritual vorbe te omului natural prin limbajul dorin ei. Cheia de a progresa în via i de a- i împlini visele st în supunerea voit vocii acestuia.

Supunere ne ov ielnic în fa a vocii acestuia înseamn o asump ie imediat a dorin ei împlinite. A dori o stare înseamn a o avea. Cum spunea Pascal, „Nu m-ai fi

utat dac nu m-ai fi g sit deja”.

Omul, asumându- i sentimentul dorin ei sale împlinite, i apoi tr ind i purtându-se conform acestei credin e, î i altereaz viitorul în armonie cu asump ia sa. Asump iile trezesc ceea ce afirm . De îndat ce omul î i asum sentimentul dorin ei sale împlinite, Sinele s u cvadri-dimensional g se te c i pentru atingerea scopului, descoper metode pentru realizarea acestuia.

Nu tiu defini ie mai clar a mijloacelor prin care ne realiz m dorin ele decât de A EXPERIMENTA ÎN IMAGINA IE CEEA CE AM EXPERIMENTA ÎN CARNE I OASE DAC NE-AM ATINGE SCOPUL. Aceast experimentare imaginar a finalului, prin recunoa tere, determin mijloacele. Sinele cvadri-dimensional construie te apoi cu perspectiva sa mai larg mijloacele necesare pentru realizarea finalului recunoscut.

Min ii nedisciplinate îi pare dificil s i asume o stare care e negat de sim uri.

Dar iat o tehnic ce face simpl „chemarea la fiin a celor ce înc nu sunt” [Romani 4:17], adic , de a întâlni un eveniment înainte ca acesta s se petreac .

Oamenii au obiceiul de a bagateliza importan a lucrurilor simple. Dar aceast formul simpl de schimbare a viitorului a fost descoperit dup ani de c utare i experimentare.

Primul pas în schimbarea viitorului este DORIN A, adic ,

define te- i obiectivul – s tii precis ce vrei.

Al doilea, construie te un eveniment pe care crezi c -l vei petrece IMEDIAT DUP împlinirea dorin ei tale – un eveniment care sugereaz împlinirea dorin ei tale – ceva în care va predomina ac iunea Sinelui.

Al treilea, imobilizeaz i corpul fizic i indu- i o stare asem toare somnului, imaginându- i c î i este somn. Întinde-te pe pat sau relaxeaz -te pe un scaun. Apoi, cu pleoapele închise i aten ia ta focalizat asupra ac iunii pe care vrei s o experimentezi în imagina ie, simte-te mental în îns i acea ac iune, imaginând în tot acest timp c tu îndepline ti ac iunea aici i acum.

Trebuie ca întotdeauna s participi în ac iunea imaginar ; nu numai s stai înapoi i s prive ti, ci s sim i c tu îndepline ti într-adev r ac iunea, astfel încât senza ia imaginar este real pentru tine.

Este important s i aminte ti mereu c ac iunea propus trebuie s fie una care URMEAZ împlinirii dorin ei tale. De asemenea, trebuie s te sim i în ac iune pân ce dobânde te în întregime dinamismul i distinc ia realit ii.

De exemplu, s presupunem c dore ti o promovare la serviciul t u. A fi felicitat ar fi un eveniment pe care l-ai petrece imediat dup împlinirea dorin ei tale. Dup ce i-ai ales aceast ac iune ca fiind cea pe care o vei experimenta în imagina ie, imobilizeaz i corpul fizic i indu- i o stare asem toare somnului, o stare soporific , dar una în care înc e ti capabil s i controlezi direc ia gândurilor, o stare în care e ti atent f efort.

Apoi vizualizeaz i un prieten stându- i înainte. Pune- i mâna imaginar într-a lui. Simte-o ca fiind solid i real , i poart cu el

o conversa ie imaginar în armonie cu ac iunea.

Nu te vizualizezi pe tine la o oarecare distan în spa iu i la o oarecare distan în timp fiind felicitat pentru norocul ce a dat peste tine. În schimb, faci altundeva AICI i viitorul ACUM. Evenimentul viitor este o realitate ACUM într-o lume dimensional mai mare i, surprinz tor, acum-ul din lumea dimensional mai mare este echivalentul lui AICI în spa iul obi nuit tri-dimensional al vie ii de zi cu zi.

Diferen a dintre A TE SIM I pe tine în ac iune, aici i acum, i a te vizualiza pe tine în ac iune, ca i când ai fi pe un ecran de cinematograf, este diferen a dintre succes i e ec. Diferen a va fi sesizat dac te vei vizualiza acum urcând o scar .

adar, cu pleoapele închise, imagineaz i c scara aceea este chiar în fa a ta i SIMTE-TE urcând-o în fapt.

Dorin a, imobilitatea fizic apropiat somnului i ac iunea imaginar în care Sinele predomin AICI I ACUM nu sunt numai factori importan i în alterarea viitorului, ci sunt i condi iile esen iale în proiectarea con tient a Sinelui spiritual.

Când corpul fizic este imobilizat i devenim st pâni i de ideea de a face ceva – dac ne imagin m c o facem AICI I ACUM i men inem ac iunea imaginar în desf urare pân ce adormim – e destul de probabil s ne trezim în afara corpului fizic i s ne descoperim având un focar mai mare dimensional, f când real ceea ce doream i imaginam c f ceam în carne i oase.

Dar fie c ne trezim, fie c nu, interpret m într-adev r ac iunea în lumea cvadri-dimensional , i o vom reinterpreta în viitor i aici, în lumea tri-dimensional .

Experien a m-a înv at s limitez ac iunea imaginar , s condensez ideea ce va fi obiectul medita iei mele într-un singur act i s -l rejoc iar i iar, pân ce dobânde te sentimentul realit ii. Altfel, aten ia va hoin ri pe drumuri l turalnice i gr mezi de imagini asociate se vor înf a aten iei, iar în câteva secunde acestea m vor purta la sute de kilometri de obiectivul meu în termeni spa iali i la ani dep rtare în cei temporali.

Dac ne hot râm s urc m sc rile dintre dou anumite etaje, fiindc acest eveniment va urma cel mai probabil realiz rii dorin ei noastre, atunci trebuie s ne limit m ac iunea la urcatul acelor anumite sc ri. Dac ne va hoin ri aten ia, o aducem înapoi la sarcina ei de a urca acele trepte i continu m s le urc m pân ce ac iunea imaginar are întreaga soliditate i distinc ie a realit ii. Ideea trebuie s fie men inut în câmpul prezent rii f niciun sensibil efort din partea noastr . Trebuie, cu minimum de efort, s ne îmbib m mintea cu sentimentul dorin ei împlinite.

Somnolen a faciliteaz schimbarea, deoarece favorizeaz aten ia f efort, dar nu trebuie împins în starea de somn, cea în care nu mai suntem capabili s ne control m mi rile aten iei, ci doar într-un grad moderat de somnolen în care suntem înc în stare s ne dirij m gândurile.

Un foarte eficient mod de a întrupa o dorin este acela de a asuma sentimentul dorin ei împlinite i apoi, într-o stare relaxat i soporific , s repet m iar i iar, ca pe un cântec de leag n, orice fraz scurt care implic împlinirea dorin ei, precum „Mul umesc, mul umesc, mul umesc”, pân ce numai senza ia de recuno tin domin mintea.

Roste te aceste cuvinte ca i când te adresezi unei puteri superioare pentru a f cut lucrul acela pentru tine.

Dac , totu i, c ut m o proiec ie con tient într-o lume dimensional mai mare, atunci trebuie s men inem ac iunea în desf urare pân în momentul în care adormim. Experiment m în imagina ie, cu toat distinc ia realit ii, ceea ce am experimenta în carne i oase când ne vom atinge scopul i vom întâlni acel prilej, în viitor, a a cum l-am întâlnit în imagina ia noastr .

Hr ne te mintea cu premise – adic , afirma ii presupus a fi adev rate, deoarece asump iile, de i false, dac se persist în ele pân ce dobândesc sentimentul realit ii, se vor înt ri în fapt.

Pentru o asump ie, toate mijloacele care promoveaz realizarea ei sunt bune. Influen eaz comportamentul tuturor, inspirând în to i mut rile, ac iunile i cuvintele care duc spre împlinirea ei.

Pentru a în elege cum î i modeleaz omul viitorul în armonie cu asump ia sa – prin simpla experimentare în imagina ia lui a ceea ce ar experimenta în realitate dac ar fi s i realizeze scopul – trebuie s tim ce în elegem printr-o lume dimensional mai mare, c ci într-o lume dimensional mai mare intr m pentru a ne altera viitorul.

Observarea unui eveniment înainte de a se petrece implic faptul c evenimentul este predeterminat din punctul de vedere al omului din lumea tri-dimensional . A adar, pentru a schimba condi iile de aici, în cele trei dimensiuni ale spa iului, trebuie mai întâi s le schimb m în cele patru dimensiuni ale spa iului.

Omul nu tie exact ce se în elege printr-o lume dimensional mai mare, i va nega, f îndoial , existen a unui dimensional mai-mare Sine. El e destul de familiarizat cu cele trei dimensiuni – lungime, l ime i în ime – i crede c , de ar fi o cvadri-dimensiune, ar trebui s fie la fel de evident pentru el precum dimensiunea lungimii, l imii i în imii [ori „a m rimii i formei”, n.tr.].

Acuma, o dimensiune nu e o linie. E orice fel în care poate fi m surat un lucru, complet diferit de toate celelalte feluri. Adic , pentru a m sura un corp cvadri-dimensional, îl m sur m pur i simplu oricum altfel decât dup lungime, l ime i în ime. Ia s vedem, exist vreun fel de a m sura un obiect în afar de lungime,

ime i în ime?

Timpul îmi m soar via a f a se folosi de cele trei dimensiuni ale lungimii, imii i în imii. Nu exist un a a-zis „obiect instantaneu”. Apari ia i dispari ia

acestuia sunt m surabile. Rezist pentru o lungime definit de timp. Îi putem m sura durata vie ii f a folosi dimensiunea lungimii, l imii i în imii. Timpul este categoric al patrulea fel de a m sura un obiect.

Cu cât are mai multe dimensiuni, cu atât devine mai plin de substan i de realitate. O linie dreapt , care se afl în întregime într-o singur dimensiune, dobânde te form , mas i substan prin ad ugire de dimensiuni. Ce calitate nou i-ar da timpul, a patra dimensiune, calitate care ar face-o la fel de vast-superioar corpurilor, precum superioare sunt corpurile suprafe elor i suprafe ele liniilor?

Timpul este un mijloc de schimbare în experien , fiindc orice schimbare necesit timp.

Noua calitate este schimbarea. Observ c , dac t iem un corp oarecare, sec iunea sa transversal va fi o suprafa ; t ind o suprafa , ob inem o linie, i t ind o linie ob inem un punct.

Aceasta înseamn c un punct este numai o sec iune transversal a unei linii; care e, la rândule ei, doar o sec iune transversal a unei suprafe e; care e, la rândul

u, numai o sec iune transversal a unui corp; care este, la rândul lui, dac îl ducem spre concluzia logic , numai o sec iune a obiectului cvadri-dimensional.

Nu putem evita deduc ia c toate obiectele tri-dimensionale sunt numai sec iuni transversale ale corpurilor cvadri-dimensionale. Ceea ce înseamn : când te întâlnesc pe tine, întâlnesc o sec iune transversal a cvadri-dimensionalului tu – cvadri-dimensionalul Sine care nu e v zut. Pentru a vedea Sinele cvadri-dimensional, trebuie s v d fiecare sec iune transversal , ori via a ta de la na tere pân la moarte, i

le v d pe toate co-existând. Focarul meu ar trebui s ia întreaga dispunere de impresii senzoriale pe care

le-ai experimentat pe p mânt, plus acelea pe care le-ai putea experimenta. Ar trebui s le v d, nu în ordinea în care au fost experimentate de tine, ci ca un întreg actual. Fiindc SCHIMBAREA este caracteristica celei de-a patra dimensiuni, ar trebui s le v d în starea de flux – ca un întreg viu, animat.

Acuma, dac avem toate astea clar fixate în min ile noastre, ce înseamn aceasta pentru noi în aceast lume tri-dimensional ? Înseamn c , de ne-am putea mi ca pe lungimea timpului, am putea vedea viitorul i l-am putea altera dac am dori.

Lumea aceasta, pe care o credem atât de real de solid , este o umbr din care, i dincolo de care, putem oricând trece. Este o abstrac ie, o separare dintr-o lume

fundamental i dimensional mult mai mare – o lume mult mai fundamental extras dintr-o lume înc i mai mare fundamental i dimensional – i tot a a spre infinit. Fiindc infinitul este de neatins prin orice mijloc de analiz , indiferent cât de multe dimensiuni ad ug m lumii.

Omul poate dovedi existen a unei lumi dimensional mai mare prin simpla focalizare a aten iei sale asupra unei st ri invizibile i imaginându- i c o vede i c o simte. Dac r mâne concentrat în aceast stare, mediul s u actual se va petrece, iar el se va trezi într-o lume dimensional mai mare, unde obiectul contempl rii sale va fi

zut ca o realitate concret-obiectiv . Simt intuitiv c , de i-ar separa gândurile de aceast lume dimensional mai

mare i s-ar retrage înc i mai departe înl untrul min ii lui, ar provoca o externalizare a timpului. Ar descoperi c , de fiecare dat când se retrage înl untrul min ii sale i ar provoca o externalizare a timpului, spa iul devine dimensional mai mare. i el ar concluziona astfel c atât timpul cât i spa iul sunt seriale, iar drama vie ii este numai o

rare pe gr mada de timp dimensional multiplu.

Savan ii vor explica într-o bun zi DE CE exist un Univers Serial. Dar în practic , mai important este CUM folosim acest Univers Serial pentru a ne schimba viitorul. Pentru a schimba viitorul, trebuie s ne preocupe numai dou lumi din seria infinit : lumea pe care o cunoa tem prin ra iunea organelor noastre trupe ti i lumea pe care o percepem independent de organele noastre senzoriale.

Am afirmat c omul are înaintea lui în fiecare moment din timp posibilitatea de a alege care din cele mai multe viitoruri va avea. Dar se ridic întrebarea: „Cum se poate una ca asta, din moment ce experien ele omului, treaz în lumea tri-dimensional , sunt predeterminate?” – a a cum sugereaz observarea de c tre el a unui eveniment înainte ca acesta s se produc . Aceast abilitate de a schimba viitorul va fi în eleas dac asem m experien ele vie ii pe p mânt cu rândurile acestei pagini. Omul experimenteaz evenimente pe p mânt separat i succesiv, în acela i fel în care experimentezi tu acum cuvintele acestei pagini.

Imagineaz i c fiecare cuvânt de pe aceast pagin reprezint o singur impresie senzorial . Pentru „a prinde” contextul, pentru a în elege ce vreau s spun, î i focalizezi vederea pe primul cuvânt din col ul stânga-sus i apoi i-o plimbi de-a lungul paginii, de la stânga la dreapta, l sând-o s cad pe cuvinte separat i succesiv. Pân când ochii t i ajung la ultimul cuvânt de pe aceast pagin , ai extras în elesul.

Dar s presupunem c , uitându-te la pagin , cu toate cuvintele tip rite, prin urmare la fel de prezente, hot ti s le rearanjezi. Ai putea, rearanjându-le, s spui o poveste diferit în întregime – de fapt ai putea s spui mai multe pove ti diferite.

Un vis nu e nimic mai mult decât gândire cvadri-dimensional necontrolat , sau rearanjare a impresiilor senzoriale atât ale trecutului cât i ale viitorului. Omul rar viseaz evenimente în ordinea în care le experimenteaz când e treaz.

El viseaz de obicei dou sau mai multe evenimente care sunt separate în timp fuzionând într-o singur impresie senzorial ; ori, într-atât de complet î i rearanjeaz singurele impresii senzoriale din perioada de trezie încât nu le mai recunoa te când i le aminte te, odat trezit.

De exemplu, am visat c am livrat un pachet restaurantului din cl direa mea de apartamente. Recep ionera mi-a spus, „Nu-l po i l sa aici”, dup care, operatorul de la lift mi-a dat câteva scrisori iar eu i-am mul umit pentru ele, el, la rândul s u, mul umindu-mi. În acest moment apare operatorul din schimbul de noapte i-mi face cu mâna un salut.

A doua zi, ie ind din apartament, am luat câteva scrisori ce-mi fuseser l sate la . Coborând cu liftul, i-am înmânat operatorului de zi un bac i i-am mul umit

pentru c s-a ocupat de coresponden a mea, dup care el mi-a mul umit pentru bac . Revenind acas , în aceea i zi, am auzit un portar spunând unui curier, „Nu po i l sa aia acolo”. Când s intru în lift, v d o fa familiar în restaurant, m opresc i recep ionera m salut zâmbind. Seara, conducându-mi musafirii pân la lift i luându-ne r mas-bun, operatorul de noapte îmi flutur un „noapte bun ”.

Prin simpla rearanjare a câtorva dintre impresiile senzoriale unice, am fost sortit s le întâlnesc, iar fuzionând dou sau mai multe dintre acestea într-una singur , am construit un vis care a diferit sim itor de experien a mea din starea de trezie.

Când vom fi înv at s control m mi rile aten iei noastre în lumea cvadri-dimensional , vom fi capabili s cre m con tient circumstan e în lumea tri-dimensional . Înv m acest control prin intermediului visului din starea de trezie, când aten ia noastr poate fi men inut f efort, fiindc aten ia minus efort este indispensabil pentru schimbarea viitorului.

Putem, într-un vis în stare de trezie controlat, s construim con tient un eveniment pe care dorim s îl experiment m în lumea tri-dimensional .

Impresiile senzoriale pe care le folosim pentru a ne construi visul din stare de trezie sunt realit i actuale dislocate în timp, sau lumea cvadri-dimensional . Tot ceea ce facem prin construirea visului din stare de trezie este s select m dintr-o mare varietate de impresii senzoriale pe cele care, atunci când sunt aranjate corespunz tor, implic faptul c ne-am realizat dorin a. Cu visul clar definit, ne relax m într-un scaun i ne inducem o stare de con tien asem toare somnului.

O stare ce, de i la grani a somnului, ne las la controlul con tient al mi rilor aten iei noastre. Apoi, experiment m în imagina ie ce am experimenta în realitate dac acest vis în stare de trezie ar fi un fapt obiectiv.

În aplicarea acestei tehnici de schimbare a viitorului, este important s inem minte mereu c singurul lucru care ocup mintea în timpul visului din starea de trezie este VISUL DIN STARE DE TREZIE, ac iunea predeterminat i senza ia ce implic împlinirea dorin ei noastre.

Cum devine visul din stare e trezie un fapt fizic nu e grija noastr . Recunoa terea de c tre noi a visului din stare de trezie ca fiind o realitate fizic

determin mijloacele pentru împlinirea lui.

Îng duie-mi s a ez din nou temelia rug ciunii, care nu e nimic mai mult decât un vis în stare de trezie controlat:

1. Define te- i obiectivul, s tii precis ce vrei.

2. Construie te un eveniment pe care crezi c îl vei petrece CA URMARE a împlinirii dorin ei tale – ceva ce va avea predominant ac iunea Sinelui – un eveniment ce implic împlinirea dorin ei tale.

3. Imobilizeaz i corpul fizic i indu- i o stare de con tien asem toare somnului. Apoi, simte-te mental chiar în ac iunea propus , pân ce numai senza ia de împlinire domin mintea, imaginând în tot acest timp c tu e ti cel care face ac iunea AICI I ACUM, astfel încât experimentezi în imagina ie ce ai experimenta în carne i oase dac i-ai atinge scopul.

Experien a m-a convins c aceasta este cea mai simpl cale de a- i atinge obiectivul. Totu i, propriile mele multe e ecuri m-ar condamna dac a insinua c am ajuns s -mi st pânesc complet mi rile aten iei mele. Dar pot spune, al turi de înv torul antic,

„Fra ilor, eu înc nu socotesc s o fi cucerit, dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea, i tinzând c tre cele dinainte, alerg la int , la r splata chem rii de sus”, Filipeni 3:13,14.

**************

Înc o dat vreau s î i reamintesc faptul c responsabilitatea de a face real în lumea aceasta ceea ce ai f cut real în imagina ie nu apas pe umerii t i. Nu te preocupa în privin a CUM-ului; i-ai asumat c s-a f cut, acum asump ia are propriile sale c i de a se concretiza pe sine. Responsabilitatea de a face ca a a s fie e luat de la tine.

Exist o scurt referire în cartea Exodului/Ie irii care confirm asta. Milioane de oameni au citit-o sau au auzit-o de-a lungul veacurilor i mereu gre it au în eles-o. Se spune, „S nu fierbi iedul în laptele mamei lui” (23:19).

Nenum rate milioane de oameni, în elegând gre it aceast afirma ie, refuz s nânce, pân în aceast zi a luminatului an 1948, orice produs lactat împreun cu un

fel de carne. Cic „nu se face”.

Ei cred c Biblia e istorie i, când se spune „S nu fierbi iedul în laptele mamei lui”, fie c e lapte, fie c e vreun produs din lapte, unt i brânz , nici nu se gândesc s se ating de acesta dac în acea zi m nânc vreun ied sau orice fel de carne. De fapt, au chiar i oale separat pentru a g ti carnea.

Dar tu e ti acum pe cale s o aplici psihologic. i-ai f cut medita ia i i-ai asumat c e ti ceea ce vrei s fii. Con tien a este Dumnezeu, aten ia ta este precum îns i izvorul vie ii, ori laptele ce nutre te i ine în via ceea ce î i capteaz aten ia. Cu alte cuvinte, ceea ce beneficiaz de aten ia ta are via a ta.

De-a lungul veacurilor, un ied a tot fost folosit ca simbol al sacrificiului. Tu ai dat via la tot ce e în via a ta. Dar sunt lucruri pe care nu vrei s le mai ii în via , de i le-ai fost mam i tat . E ti un tat gelos ce- i poate cu u urin devora, precum Cronos, proprii copii. Este dreptul t u s devorezi ceea ce ai exprimat în trecut, când nu tiai prea multe.

Acum e ti deta at în con tien de acea veche stare. Era iedul t u, era pruncul u, tu l-ai întrupat i exprimat în lumea ta. Dar acum, c i-ai asumat c e ti ceea ce

vrei s fii, nu mai prive ti înapoi la fosta stare i te întrebi CUM are s dispar din lumea ta. Deoarece, dac prive ti înapoi i îi acorzi aten ia ta, fierbi din nou iedul în laptele mamei lui.

Nu- i spune, „M întreb dac sunt într-adev r deta at de starea aceea”, ori „M întreb dac aia i ailalt sunt adev rate”. Ofer i întreaga aten ie asump iei c lucrul a a e, fiindc întreaga responsabilitate de a-l face s fie a a e ridicat în întregime de pe umerii t i. Nu trebuie s îl faci s fie a a, ESTE a a. Î i însu ti ceea ce e deja un fapt, i umbli în asump ia c a a este, iar într-un fel pe care tu nu îl cuno ti, nici eu nu îl cunosc, nimeni nu îl cunoa te, devine concretizat în lumea ta.

Nu te preocupa în privin a CUM-ului i nu privi înapoi la vechea ta stare. „Nimeni care pune mâna pe plug i se uit înd t nu este potrivit pentru împ ia lui Dumnezeu”, Luca 9:62

Asum i pur i simplu c s-a f cut i suspend i ra iunea, suspend toate argumentele min ii con tiente tri-dimensionale. Dorin a ta este dincolo de priceperea min ii tri-dimensionale.

Asum i c e ti ceea ce dore ti a fi; umbl ca i când ai fi; i r mânând credincios asump iei tale – se va înt ri în fapt.

ÎNTREB RI I R SPUNSURI

1. Întrebare: Care e semnifica ia emblemei de pe copertele c ii tale?

spuns: Este un ochi fixat într-o inim care, la rândul ei, este fixat într-un pom înc rcat cu fructe, semnificând c lucrul de care e ti con tient i îl accep i ca fiind adev rat, îl vei realiza. Cum gândit-a omul în inima lui, a a e el.

2. Întrebare: Mi-ar pl cea s fiu c torit , dar n-am g sit b rbatul potrivit. Cum imaginez un so ?

spuns: Mereu îndr gostit de idealuri, starea ideal e cea care cuprinde mintea. Nu limita starea de a fi c torit la un anumit b rbat, ci la o via plin , bogat i abundent . Dore ti s experimentezi bucuria c toriei. Nu- i modifica visul, ci îmbun te-l, f cându-l înc i mai pl cut. Apoi condenseaz i dorin a într-o singur senza ie ori gest ce implic împlinirea acesteia.

În aceast lume occidental , o femeie poart un inel de cununie pe cel de-al treilea deget al mâinii ei stângi.

Maternitatea nu implic vreo c torie; intimitatea nu implic nici ea c toria în mod necesar, dar un inel exact asta face.

Relaxeaz -te într-un scaun confortabil, ori întinde-te pe spate i indu- i o stare asem toare somnului.

Apoi asum i sentimentul de a fi m ritat . Imagineaz i o verighet pe deget. Atinge-o. Întoarce-o pe deget. Trage-o peste încheieturile degetului. Continu ac iunea pân ce inelul are distinc ia i sentimentul realit ii. Devino atât de pierdut în senza ia pe care i-o ofer inelul pe degetul t u încât, atunci când î i deschizi ochii, vei fi surprins c nu e acolo.

Dac e ti un b rbat ce nu poart inele, î i po i asuma o mai mare responsabilitate. Cum te-ai sim i dac ai avea o so ie c reia s -i por i de grij ? Asum i sentimentul de a fi un b rbat însurat fericit chiar acum.

3. Întrebare: Ce trebuie s fac pentru a inspira gânduri creative precum cele necesare pentru scris?

spuns: Ce trebuie s faci? Asum i c povestea a fost deja scris i acceptat de o editur important . Redu ideea de a fi scriitor la senza ia de satisfac ie.

Repet fraza, „Nu-i a a c -i minunat?”, ori „Mul umesc, mul umesc, mul umesc!”, iar i iar, pân când te sim i [un scriitor] de succes. Ori, imagineaz i un prieten felicitându-te. Sunt nenum rate c i de a insinua succesul, dar mergi întotdeauna direct în final. Recunoa terea de c tre tine a finalului determin realizarea acestui final. Nu te gândi la a intra în dispozi ia favorabil scrisului, ci tr ie te i poart -te ca i când e ti acum autorul care te dore ti a fi.

Asum i c ai talentul pentru a scrie. Gânde te-te la tiparul pe care-l vrei afi at în afar . Dac scrii o carte i nimeni nu e interesat s o cumpere, nu exist nicio satisfac ie. Poart -te ca i când oamenii sunt avizi dup lucr rile tale. Tr ie te ca i când nu po i produce povestiri sau c i atât de rapid pe cât de mare e cererea. Persist în aceast asump ie i tot ce e necesar pentru dobândirea acestui el va îmboboci imediat, iar tu îl vei exprima.

4. Întrebare: Cum imaginez audien e mai largi pentru prelegerile mele?

spuns: Î i pot r spunde cel mai bine împ rt indu- i tehnica folosit de un orator foarte abil pe care-l cunosc. Când acest om a venit pentru întâia oar în aceast ar , a început s conferen ieze într-o mic sal în New York City. De i numai vreo

cinzeci sau aizeci de oameni participau la întâlnirea cu el de duminic diminea a i ei st teau în fa , acest orator st tea pe podium i- i imagina o vast audien . Apoi, el spunea spa iului gol, „M pute i auzi acolo, în spate?”.

Ast zi, acest om ine discursuri la Carnegie Hall în New York City la aproximativ 2500 de oameni în fiecare duminic diminea a i miercuri seara. Voia s vorbeasc mul imilor. Nu era modest. Nu încerca s se p leasc singur construind mul imi în propria lui con tien – mul imile au ap rut. Stai în fa a unei audien e mari. Adreseaz -te acestei audien e în imagina ia ta. Simte c tu e ti pe scena aceea i sentimentul t u va furniza mijloacele.

5. Întrebare: Este posibil s imaginez mai multe lucruri în acela i timp, ori trebuie s -mi reduc imaginarea la o singur dorin ?

spuns: Personal, prefer s -mi reduc actul imaginar la un singur gând, dar asta nu înseamn c m voi opri acolo. Pe parcursul zilei, ne-am putea imagina multe lucruri, dar în loc de a- i imagina o mul ime de lucruri mici, i-a sugera s i imaginezi ceva atât de mare încât include toate lucrurile alea m runte. În loc de a imagina avere,

tate i prieteni, imagineaz i c e ti extaziat. Nu ai putea fi în extaz i în suferin . Nu ai putea fi în extaz i amenin at cu un

ordin de evacuare. Nu ai putea fi extatic dac nu te-ai bucura din plin de prietenie i dragoste.

Cum ar fi sentimentul de a fi extatic f a ti ce s-a întâmplat de i-a produs extazul? Redu ideea de extaz la o singur senza ie, „E minunat!”.

Nu permite min ii con tiente, ra ionale, s întrebe de ce, deoarece, dac o face, va începe s caute cauze vizibile i apoi senza ia va fi pierdut . Mai degrab , repet i iar i iar, „Ce minunat!”.

Suspend i judecata în privin a „minun iei”. Prinde unica senza ie de minunare dintre toate celelalte i apoi lucruri vor începe s se întâmple pentru a aduce

rturie veracit ii acestei senza ii. i, î i promit, aceste lucruri vor include pe toate cele m runte.

6. Întrebare: Cât de des ar trebui s reproduc actul imaginar – câteva zile, câteva s pt mâni?

spuns: În cartea Genezei/Facerii, se spune povestea lui Iacov luptându-se cu un înger. Aceast poveste ne d indiciile pe care le c ut m: atunci când se atinge satisfac ia, urmeaz impoten a.

Când ai dobândit sentimentul realit ii, m car pentru un moment, e ti impotent mental.

Dorin a de a repeta actul rug ciunii se pierde, fiind înlocuit de sentimentul reu itei. Nu po i persista în a dori ceea ce deja ai.

Dac i asumi c e ti ceea ce dore ti s fii pân la punctul extazului, nu mai vrei acel lucru.

Actul t u imaginar e la fel de creativ precum cel fizic, în care omul se opre te, se d înapoi i apoi e binecuvântat, fiindc a a cum omul creeaz în asem narea lui, la fel se transform actul t u imaginar în asem narea asump iei tale.

Dac , pe de alt parte, nu atingi punctul satisfac iei, repet ac iunea iar i iar pân ce te sim i ca i când ai fi atins-o i „o putere a ie it din tine”.

7. Întrebare: Am fost înv at s nu cer lucruri p mânte ti, numai cre tere spiritual , i totu i, banii sunt cei de care am nevoie.

spuns: Trebuie s fii sincer cu tine însu i. Peste tot în scripturi se pune întrebarea, „Ce voie ti de la Mine?”.

Unii voiau s vad , al ii s m nânce i tot a a al ii voiau s fie îndrepta i, sau „S -mi tr iasc pruncul”.

Sinele t u mai mare dimensional î i vorbe te prin limbajul dorin ei. Nu te am gi. tiind ce vrei, revendic -te ca având deja, c ci e deosebita pl cere a Tat lui

u s i dea i aminte te- i, ceea ce dore ti, aia ai.

8. Întrebare: Când ai o dorin deja asumat , p strezi mereu în minte prezen a continu a acestui mai-mare Sine protejându-te i dându- i ceea ce i-ai asumat?

spuns: Recunoa terea finalului determin mijloacele. Asum i sentimentul dorin ei tale împlinite i mai-marele t u Sine dimensional va determina mijloacele.

Când î i însu ti o stare ca i când ai avea-o, activit ile de peste zi î i vor devia mintea de la gândurile ner bd toare, astfel încât nu vei c uta semne.

Nu trebuie s duci cu tine sentimentul c o prezen va face lucruri pentru tine, mai degrab tii c lucrurile sunt f cute. tiind c sunt deja realit i, umbli ca i când ar fi, iar lucrurile se vor întâmpla întocmai pentru ca a a s fie. Nu trebuie s fii preocupat de vreo prezen care face lucruri pentru tine. Mai-adâncul, mai-marele dimensional tu deja le-a f cut.

Tot ce faci este s te îndrep i spre locul unde le vei întâlni.

Adu- i aminte de povestea omului care, dup ce s-a desp it de Înv tor i era pe drum spre cas , i-a întâlnit slugile i acestea i-au spus, „Copilul t u tr ie te” [Ioan 4:46-54]. i când a întrebat despre „ceasul în care i-a fost mai bine”, slugile au spus, „în ceasul al aptelea”. Îns i acea or la care el î i asumase c dorin a lui fusese realizat pentru el, fiindc la ora apte i-a spus Înv torul, „Copilul t u tr ie te”.

Dorin a ta este deja împlinit . Umbl ca i când ar fi, i cu toate c timpul bate încet în aceast dimensiune a fiin ei tale, î i va aduce negre it confirmarea asump iei tale. Î i cer s nu fii ner bd tor, totu i.

Dac e un singur lucru de care ai într-adev r nevoie, acela este r bdarea.

9. Întrebare: Nu exist oare o lege care spune c nu po i primi ceva f s dai altceva în schimb? Nu trebuie oare s câ tig m ceea ce dorim?

spuns: Crea ia e s vâr it [încheiat ]! Este deosebita pl cere a Tat lui t u i ofere împ ia.

Parabola fiului risipitor [Luca 15:11-32] este r spunsul t u. În ciuda risipei omului, când acesta „î i vine în sine” i- i aminte te cine e, se

hr ne te din vi elul cel îngr at al abunden ei i poart haina i inelul autorit ii. Nu e nimic ce trebuie câ tigat. Crea ia s-a s vâr it la întemeierea lumii. Tu, ca om, e ti Dumnezeu f cut trup

cu rostul de a înf a ceea ce e, nu ce are s fie. Nu crede c trebuie s i ob ii mântuirea prin sudoarea frun ii. Nu sunt înc

patru luni pân la seceri , lanurile sunt deja albe, încrede-te numai în secer .

10. Întrebare: Ideea conform c reia crea ia e încheiat nu priveaz oare omul de ini iativ ?

spuns: Dac observi un eveniment înainte de a se produce, atunci producerea evenimentului trebuie s fie predeterminat din punctul de vedere al fiin ei trezite în aceast lume tri-dimensional .

Totu i, nu e obligatoriu s întâlne ti ceea ce ai observat.

Po i, prin schimbarea conceptului de sine, s interferezi cu viitorul t u i s -l modelezi în armonie cu acel concept schimbat despre sine.

11. Întrebare: Nu neag oare aceast abilitate de a schimba viitorul ideea conform c reia crea ia e terminat ?

spuns: Nu. Tu, prin schimbarea conceptului de sine, î i schimbi rela ia cu lucrurile. Dac rearanjezi cuvintele unei piese pentru a scrie una diferit , nu ai creat cuvinte noi, ci pur i simplu ai experimentat bucuria de a le rearanja.

Conceptul t u de sine determin ordinea evenimentelor pe care le întâlne ti. Ele sunt temelia lumii, dar nu ordinea lor de aranjare.

12. Întrebare: De ce unii care se adâncesc în metafizic mai întotdeauna par a tr i în lipsuri?

spuns: Pentru c nu au aplicat cu adev rat metafizica. Nu m refer la abord rile proste ti asupra vie ii, ci la o aplicare zilnic a legii con tien ei. Când î i însu ti binele, nu e nevoie de oameni, ori st ri, ca mijloace prin care va veni binele.

Tr ind într-o lume a oamenilor, banii îmi sunt necesari în via a de zi cu zi. Dac te invit mâine la prânz, trebuie s achit nota de plat . Când plec de la hotel, trebuie s achit nota. Pentru a lua trenul înapoi spre New York, biletul trebuie pl tit. Am nevoie de bani i trebuie s -i am. N-am s spun, „Dumnezeu tie mai bine, i El tie c am nevoie de bani”.

Mai degrab , îmi voi însu i banii ca i când i-a avea! Trebuie s tr im îndr zne ! Trebuie s mergem prin via ca i când am avea

ceea ce vrem s avem. S nu crezi c , ajutându-l pe altul, Cineva din afara ta i-a zut fapta bun i- i va da ceva în schimb, pentru a- i u ura povara. Nu e nimeni

care s-o fac în locul t u. Tu însu i trebuie s î i însu ti cu îndr zneal ceea ce Tat l u deja i-a dat.

13. Întrebare: Poate cineva f prea mult coal s se educe asumându- i sentimentul de a fi educat?

spuns: Da. Un interes crescut e recompensat cu informa ii din toate p ile. Trebuie s dore ti sincer s fii colit. Dorin a de a fi „citit”, urmat de asump ia c e ti, te face selectiv în privin a lecturilor tale. Pe m sur ce progresezi în educa ia ta, devii automat mult mai selectiv, mai plin de discern mânt în tot ce faci.

14. Întrebare: So ul meu i cu mine particip m la acest curs împreun . Ar trebui ne discut m dorin ele unul cu cel lalt?

spuns: Sunt dou ziceri ce str bat Biblia. Una este, „Nu spune nim nui”, iar cealalt e „ i acum v-am spus acestea înainte de a se întâmpla, ca s crede i când se vor întâmpla”. E nevoie de îndr zneal spiritual s spui altcuiva c dorin a ta e împlinit înainte de a putea fi v zut din afar . Dac nu ai o asemenea îndr zneal , atunci mai bine p streaz t cerea.

Mie, personal, îmi place s -mi dezv lui planurile so iei mele, fiindc amândoi ne bucur m fantastic atunci când acestea se realizeaz . Prima persoan c reia vrea omul s -i dovedeasc aceast lege este consoarta sa. Se spune c Mohamed e ve nic

re tocmai fiindc cel dintâi ucenic de-ai s i a fost so ia lui.

15. Întrebare: Ar trebui ca so ul meu i cu mine s lucr m la acela i proiect ori la unele separate?

spuns: Asta e în întregime la alegerea voastr .

So ia mea i cu mine avem preocup ri diferite, i totu i, avem multe în comun. i aminte ti cum am povestit despre întoarcerea noastr în State, în prim var ? Am

considerat c era datoria mea, ca so , s fac aranjamentele de c torie, a a c mi-am luat rolul în serios.

Consider, de asemenea, c anumite lucruri apar in, contractual, dac vrei, so iei mele, cum ar fi men inerea unui c min curat, primitor, precum i g sirea unei coli potrivite pentru fiica noastr – a a c ea se ocup de acestea.

Destul de des, so ia mea îmi cere s imaginez diverse în ceea ce o prive te, de parc ar avea o mai mare încredere în abilitatea mea de a o face decât în a ei. Asta m flateaz , fiindc fiecare b rbat demn de acest titlu vrea s simt c familia lui are încredere în el. Dar nu v d nimic gre it în comuniunea între doi oameni care se iubesc.

16. Întrebare: Mi se pare c , dac te adânce ti prea mult în starea de somnolen , devine dificil „s sim i”.

spuns: Când vorbesc de sentiment, nu m refer la emo ie, ci la recunoa terea faptului c dorin a este împlinit . Când te sim i recunosc tor, împlinit, mul umit, este simplu s spui „Mul umesc”, „Ce minunat!” ori „S-a rezolvat”. Când intri în starea de recuno tin , po i fie s te treze ti tiind c s-a rezolvat, fie s adormi în sentimentul dorin ei împlinite.

17. Întrebare: Este iubirea un produs al propriei noastre con tien e?

spuns: Toate lucrurile exist în con tien a ta, fie c e dragoste, fie c e ur . Nimic nu vine din afar .

Dealurile spre cau i dup ajutor sunt cele din raza interioar . Sentimentele tale de iubire, ur sau indiferen , toate izvor sc din propria ta con tien . E ti infinit mai mare decât ai putea vreodat s te concepi a fi. Niciodat , în întreaga eternitate, nu ai putea s i atingi limitele. Într-atât de minunat e ti.

Iubirea nu este un produs al t u, tu e ti iubire, c ci asta e ceea Dumnezeu este i numele lui Dumnezeu este EU SUNT, însu i numele cu care te chemi tu înainte de a face revendicarea st rii în care e ti acum.

18. Întrebare: Presupunând c vrerile mele nu se pot materializa mai devreme de ase luni sau un an, a tept pân s încep s le imaginez?

spuns: Când dorin a este asupra ta, atunci e vremea s o accep i în plin tatea ei.

Poate c e un motiv pentru care i se d imboldul acum. Fiin a ta tri-dimensional ar putea crede c nu se poate întâmpla acum, dar mintea ta cvadri-dimensional tie c deja s-a întâmplat, a a c dorin a ar trebui acceptat de

tre tine ca fapt fizic acum.

presupunem c ceea ce voiai este s construie ti o cas . Imboldul de a o avea este acum, dar va lua ceva timp copacilor s creasc i tâmplarilor s o înjghebeze. De i imboldul pare uria , nu a tepta s te adaptezi lui. Revendic posesia acum i las-o s se concretizeze singur în felul ei necunoscut. Nu spune c va lua ase luni ori un an. În clipa în care dorin a vine peste tine, asum i-o ca fiind deja un fapt! Tu i numai tu ai dat dorin ei tale un interval de timp, iar timpul e relativ când vorbim de lumea aceasta. Nu a tepta dup nimic s înceap s se petreac , accept i dorin a ca fiind realizat acum i vezi ce se întâmpl .

Când ai o dorin , mai-profundul tu, c ruia oamenii îi spun Dumnezeu, î i vorbe te. Te îmbolde te, prin limbajul dorin ei, s accep i ceea ce nu e i care va fi! Dorin a e pur i simplu comuniunea lui cu tine, spunându- i c dorin a ta î i apar ine, acum! Recunoa terea de c tre tine a acestui fapt este dovedit prin potrivirea ta la aceasta ca i când ar fi o realitate.

19. Întrebare: De ce unii dintre noi mor tineri? spuns: Vie ile noastre nu sunt, retrospectiv, m surate în ani, ci în con inutul

acelor ani.

20. Întrebare: Ce ai numi tu o via plin ?

spuns: O varietate de experien e. Cu cât mai variate sunt, cu atât mai bogat e via a ta. În moarte, func ionezi într-o lume dimensional mai mare i î i joci rolul de la butoanele unei vie i întregi de experien e omene ti. A adar, cu cât mai variate experien ele tale, cu atât mai de calitate instrumentul t u i mai bogat via a ta.

21. Întrebare: Dar cum r mâne cu cei care mor la na tere?

spuns: Pruncul ce se na te tr ie te ve nic, dup cum nimic nu moare. Ar putea p rea c pruncul ce moare la na tere nu are butoanele experien ei

umane, dar, dup cum spunea un poet cândva, „A tras un cerc ce m-a închis-afar , Necredincios [„Eretic”, în poemul original], tic los [„rebel”, în poemul original], un lucru de nimic. Dar Iubirea i cu mine am avut t ria de a învinge! Am tras un cerc ce l-a cuprins i pe el în untru” [Edwin Markham, „Outwitted”].

Cel iubit are acces la experien ele senzoriale ale celui ce-l iube te. Dumnezeu e iubire; a adar, pân la urm , cu to ii avem un instrument, ale c rui butoane sunt impresiile senzoriale ale tuturor oamenilor.

22. Întrebare: Care e tehnica ta de rug ciune?

spuns: Începe cu dorin a, c ci dorin a este motorul ac iunii. Trebuie s i cuno ti i s i define ti obiectivul, apoi s -l condensezi într-o senza ie care implic împlinirea. Când dorin a ta este clar definit , imobilizeaz i corpul fizic i experimenteaz , în imagina ia ta, ac iunea ce implic împlinirea ei.

Repet acest act iar i iar pân ce dobânde te culorile i sentimentul realit ii. Ori, condenseaz i dorin a într-o singur fraz care implic împlinirea, precum „Mul umescu- i ie, Tat ”, „Ce minunat!”, sau „S-a s vâr it”. Repet fraza sau ac iunea aceea condensat în imagina ia ta iar i iar. Apoi fie te treze ti din acea stare, ori te adânce ti în somn. Nu are importan , c ci actul este încheiat când îl accep i complet ca fiind încheiat în acea stare de somnolen sau soporific .

23. Întrebare: Doi oameni vor aceea i func ie. Unul o are. Cel lalt o avea i acum o vrea înapoi.

spuns: Tat l t u (mai-marele dimensional tu) are c i i mijloace de care tu nu tii. Recunoa te-i în elepciunea. Simte c dorin a ta este împlinit , apoi îng duie Tat lui t u s i-o a tearn . Cel de acum ar putea fi promovat într-o func ie superioar , ori s-ar putea c tori cu cineva atât de avut încât ar renun a la slujb . Ar putea intra în posesia unei mari sume de bani ori ar alege s se mute în alt stat.

Mul i oameni spun c vor s munceasc , dar eu pun serios asta la îndoial . Ei vor securitate i condi ioneaz securitatea printr-o slujb . Dar eu m întreb dac cineva chiar moare de dragul trezitului diminea a pentru a merge la serviciu.

24. Întrebare: Care e cauza bolii i a suferin ei?

spuns: Corpul fizic este un filtru emo ional. Multe afec iuni de-ale omului pân acum considerate pur fizice sunt recunoscute acum ca provenind din tulbur ri emo ionale. Durerea vine din lips de relaxare. Când dormi, nu exist durere. Dac

ti sub un anestezic, nu sim i durere fiindc e ti relaxat, cu toate c ea înc e acolo. Dac sim i durere este numai pentru c e ti încordat i încerci s for ezi ceva.

Nu po i for a o idee s se întrupeze, i-o însu ti pur i simplu. Este aten ie minus efort. Numai practica te va aduce la punctul în care po i fi atent i totu i relaxat.

Aten ia este încordare în direc ia finalului, iar relaxarea este exact opusul. Iat dou idei complet opuse pe care trebuie s le îmbini pân ce vei fi înv at, prin practic , s fii atent f a fi încordat. Cuvântul „mul umire”, satisfac ie, înseamn „aten ie minus efort”. În starea de mul umire, e ti în sfera ideii f efort.

25. Întrebare: Indiferent cât de mult încerc s fiu fericit, dedesubt, am un sentimentul melancolic de a fi fost l sat deoparte. De ce?

spuns: pentru c te sim i nedorit. De-a fi în locul t u, mi-a asuma c sunt dorit. tii tehnica. Asump ia c e ti dorit ar putea p rea fals când i-o asumi la început, dar dac te vei sim i dorit i respectat, i vei persista în acea asump ie, vei fi uluit de cât de c utat vei fi. Al ii vor începe s vad în tine calit i pe care nu le-au mai remarcat pân acum. Î i promit asta. Dac î i vei asuma numai c e ti dorit, vei fi.

26. Întrebare: Dac securitatea financiar ar veni la mine prin moartea cuiva drag, ar însemna asta c eu i-am provocat moartea?

spuns: Nu crede nici pentru o secund c ai adus moartea cuiva asumându- i siguran financiar . Mai-marele tu nu va v ma pe nimeni. El vede tot, cunoa te lungimea anilor tuturor, îi poate inspira pe al ii s i ofere ceea ce i-ar putea împlini asump ia.

Nu ai omorât tu pe cel care te-a ad ugat în testamentul lui. Dac , la câteva zile dup recunoa terea ta complet a ideii de securitate, unchiul Ion î i face ie irea din acest plan tri-dimensional i- i las averea lui, asta e numai i numai pentru c a sosit ceasul ca unchiul Ion s plece. Nu a murit nici cu o secund înainte de vremea lui. Mai-marele tu a v zut ceasul plec rii unchiului Ion i l-a folosit ca mijloc de a aduce împlinirea sentimentului t u de securitate financiar .

Recunoa terea finalului determin mijloacele ce duc la împlinirea acelui final. Nu te îngriji de nimic altceva decât de final. ine minte mereu c responsabilitatea de a împlini acel lucru este complet ridicat de pe umerii t i. Este deja al t u, pentru c l-ai recunoscut, l-ai acceptat, l-ai primit ca fiind al t u!

27. Întrebare: Am mai mult de un obiectiv. Ar fi ineficient s m concentrez pe obiective diferite în perioade diferite?

spuns: Mie îmi place s iau o ambi ie arz toare, s o rezum într-o singur fraz sau gest scurte care implic împlinirea, dar nu-mi limitez ambi ia. tiu numai c obiectivul meu real le va include pe toate celelalte.

28. Întrebare: G sesc dificil în a-mi schimba conceptul de sine. De ce?

spuns: Deoarece dorin a ta de schimbare nu e într-adev r stârnit . Dac te-ai îndr gosti de cel care ai vrea s fii cu adev rat, ai deveni acela. E nevoie de o sete intens pentru a realiza transformarea sinelui.

„În ce chip dore te cerbul izvoarele apelor, a a Te dore te sufletul meu pe Tine, Dumnezeule” [Psalmi 41/42:1].

Dac ai deveni atât de însetat dup perfec iune precum este cerbul dup ap , încât înfrunt furia tigrului din p dure, ai deveni perfect.

29. Întrebare: Inten ionez o afacere riscant . Înseamn mult pentru mine, dar nu-mi prea pot imagina sor i de izbând .

spuns: E ti scutit de responsabilitatea aceea. Nu trebuie s o faci tu o realitate, deja este! De i conceptul t u de sine pare foarte departe de aventura pe care o contemplezi acum, aceasta exist acum ca o realitate înl untrul t u. Întreab -te cum te-ai sim i i ce ai face dac afacerea ta riscant ar fi un mare succes. Devino identificat cu acel personaj i cu acel sentiment i vei fi uluit cât de repede î i vei realiza visul.

Singurul sacrificiu pe care e ti chemat s -l faci este acela de a renun a la conceptul t u de sine actual i s i însu ti dorin a pe care vrei s o exprimi.

30. Întrebare: Ca înv cel într-ale metafizicii, am fost îndrumat s cred c asump iile universale i prejudec ile rasiale m afecteaz . Vrei s spui c numai în

sura în care dau acestor credin e universale putere asupra mea m influen eaz ?

spuns: Da. Este numai punctul t u de vedere individual, iar lumea ta ve nic poart m rturie conceptului t u de sine actual. Dac cineva te jigne te, schimb i conceptul de sine.

Acesta e singurul mod de a-i schimba pe ceilal i. Ziarul din seara aceasta poate fi citit de oricare ase oameni din sala asta i nici m car doi nu vor interpreta acela i articol în acela i fel. Unul va fi în culmea fericirii, altul deprimat, al treilea indiferent i a a mai departe, i totu i, este acela i articol.

Asump ii universale, credin e rasiale, nume te-le cum vrei, ele n-au nicio însemn tate în ceea ce te prive te. Ceea ce este important pentru tine este conceptul t u, nu despre altul, ci despre tine însu i, c ci conceptul pe care-l men ii determin conceptul pe care îl ai despre al ii. Las -i pe ceilal i în pace. Ce sunt ei pentru tine? Urmeaz i propriile dorin e.

Legea e mereu în ac iune, mereu absolut . Con tien a ta este piatra pe care se reazem întreaga structur . Îngrije te-te de cele de care e ti con tient. Nu trebuie

te preocupe al ii, fiindc tu e ti sus inut de absolutul acestei legi. Niciun om nu vine la tine din proprie ini iativ , fie el bun, r u sau indiferent cum. Nu el te-a ales! Tu l-ai ales! El a fost atras c tre tine datorit , sau din cauza a ceea ce e ti tu.

Nu po i distruge starea pe care o reprezint altul prin for . Mai degrab , las -l în pace.

Ce e el pentru tine? Ridic -te la un nivel de con tien mai înalt i vei g si o lume cu totul nou a teptându-te, i, sfin indu-te pe tine, i al ii vor fi sfin i.

31. Întrebare: Cine a scris Biblia?

spuns: Biblia a fost scris de oameni inteligen i care au folosit mituri falice i solare pentru a revela adev ruri psihologice. Dar noi am confundat alegoria lor cu istoria i, prin urmare, am e uat în a vedea adev ratul lor mesaj.

E ciudat, dar când Biblia i-a f cut intrarea în lume, iar sensul ei p rea a fi la vedere, uria a libr rie din Alexandria a ars pân -n temelii, nel sând niciun indiciu în privin a apari iei acesteia. Pu ini oameni pot citi în alte limbi, a a c nu- i prea pot compara credin ele cu ale altora.

Bisericile noastre nu ne încurajeaz s compar m. Câ i oare dintre milioanele care accept Biblia ca fapt au pus-o vreodat la îndoial ? Crezând c e cuvântul lui Dumnezeu, ei accept orbe te cuvintele i pierd astfel esen a pe care cuvintele o con in. Acceptând vehiculul, ei nu în eleg ce transmite vehiculul.

32. Întrebare: Folose ti texte apocrife?

spuns: Nu în prelegerile mele. Am câteva volume dintr-acestea la mine acas . Nu sunt cu nimic mai m re e decât cele aizeci i ase de c i ale Bibliei actuale. Acestea spun, pur i simplu, acela i adev r, în moduri diferite.

De exemplu, se spune povestea lui Iisus în copil rie, privind cum al i copii ceau p ri din noroi. inând p rile în mâini, ace tia se pref ceau c ele zboar .

Se apropie Iisus i le arunc p rile din mâini. Cum ei încep s plâng , El ridic una dintre p rile sparte i o remodeleaz . În ând-o, sufl asupra ei i pas rea î i ia zborul.

Iat povestea Unuia Ce a venit s sparg idolii din min ile oamenilor, apoi s le arate cum s foloseasc aceea i substan i s o refac în forme frumoase i s le dea via . Asta e ceea ce povestea cu pricina vrea s transmit .

„N-am venit s aduc pace, ci sabie” [Matei 10:34]. Adev rul ucide p relele din noroi ale min ii; ucide iluziile i apoi le

remodeleaz într-un nou tipar care-l face liber pe om.

33. Întrebare: Dac Iisus a fost un personaj fictiv creat de scriitori antici cu scopul de a ilustra anumite drame psihologice, cum explici faptul c El i filosofia Lui apar men iona i în istoria non-religioas i non-cre tin a acelor vremuri? Oare nu au fost Pon iu Pilat i Irod oficialit i romane în carne i oase în acele timpuri?

spuns: Povestea lui Iisus este identic celei a mântuitorului hindus, Krishna [ori a lui Atis din Frigia, Dionysos al grecilor, Horus/Osiris la egipteni, Mitra persanul sau chiar Zoroastru, n.tr.]. Sunt acelea i personaje psihologice. Ambii se presupune c s-ar fi n scut din mame-fecioare. St pânitorii vremii au c utat s îi distrug când erau copii. Ambii au lecuit bolnavii, au înviat mor ii, au predat evanghelia iubirii i au murit martiri pentru omenire. Hindu ii, ca i cre tinii, î i consider Mântuitorul a fi zeu în trup de om.

Ast zi, oamenii îl citeaz pe Socrate, i totu i, singura dovad c Socrate ar fi existat vreodat este în opera lui Plato. Se spune c Socrate a b ut cucut , dar eu te întreb, cine e Socrate? Am citat odat un vers din Shakespeare i o doamn îmi spune, „Dar asta a spus-o Hamlet”. Nu a spus nimic Hamlet, Shakespeare a scris acel vers i a pus cuvintele în gura personajului pe care el l-a creat i numit Hamlet. Sf. Augustin a spus cândva, „Ceea ce se cheam acum religie cre tin a existat printre antici. Ei au început s -i spun cre tinismului adev rata religie, i totu i nu a existat vreodat ”.

34. Întrebare: Folose ti afirma ii i nega ii?

spuns: Haide i s l m deoparte aceste coli de gândire care folosesc afirma ii i nega ii. Cea mai bun afirma ie i singura eficient este o asump ie care, în sine, implic negarea fostei st ri.

Cea mai bun negare este indiferen a total . Lucrurile se ofilesc i mor prin indiferen . Ele sunt inute în via prin aten ie. Nu negi un lucru spunând c el nu exist . Mai degrab pui sentiment în el recunoscându-l, i ceea ce recuno ti ca fiind real este real pentru tine, fie acesta bun, r u sau indiferent.

35. Întrebare: Este posibil ca cineva s par mort i totu i s nu fie mort?

spuns: Se presupune c generalul Lee s-a n scut la doi ani dup ce mama lui, crezându-se a fi moart , fusese îngropat – îngropat practic de vie. Din fericire pentru ea, nu a fost îmb ls mat sau îngropat în p mânt, ci într-o cript de unde cineva a auzit-o ipând i astfel a eliberat-o. Doi ani mai târziu, dna Lee a dat na tere unui prunc ce avea s devin generalul Lee. Aceasta e o bucat din istoria acestei ri.

36. Întrebare: Cum ar putea cineva crescut în lipsuri s devin un om de succes în via ?

spuns: Suntem creaturi ale obi nuin ei, creând tipare ale min ii care se repet iar i iar. De i obi nuin a func ioneaz ca o lege irezistibil ce sile te omul s repete un tipar, nu e o lege, c ci tu i cu mine putem schimba tiparele.

Mul i oameni de succes, precum Henry Ford, Rockefeller i Carnegie au crescut în medii nevoia e. Multe dintre numele m re e ale acestei ri au provenit din familii modeste, i totu i au l sat în urma lor realiz ri extraordinare în lumea politic , artistic i financiar .

Într-o sear , un prieten de-ai mei a participat la o întâlnire pentru tineri directori din publicitate. Oratorul serii le-a spus acestor tineri, „Am un singur lucru s

spun în aceast sear , i acela este: face i-v pe voi mari i nu ve i rata”. Luând un borcan obi nuit, l-a umplut cu ce avea în dou pungi, una cu nuci

engleze ti iar cealalt cu boabe de fasole mic . Amestecându-le cu mâna, a început s agite borcanul i a spus: „Acest borcan e via a. Nu-i po i opri hurduc itul, c ci via a pulseaz constant, într-un ritm vioi, dar, privi i”. i cum ei priveau, nucile mari s-au ridicat la suprafa i boabele de fasole s-au l sat pe fundul borcanului.

Ar tând borcanul, i-a întrebat, „Care se tot plânge, întrebând ‚de ce’ întruna?”. Apoi a ad ugat, „Nu vi se pare ciudat, sunetul vine din borcan i nu din afar . O

boab de fasole se v ic re te c , de-ar fi tr it în acela i mediu ca i nuca, i ea ar fi cut lucruri mari, dar ea, s raca, n-a avut nicio ans ”. Apoi a luat o mic boab de pe

fundul borcanului i a pus-o deasupra, spunând, „Pot muta boaba de fasole prin simpl interven ie, dar nu pot opri borcanul vie ii din zguduit” i, de cum a scuturat borcanul din nou, mica boab a ajuns iar la fund.

Simulând o alt v ic real , a întrebat, „Ce aud? Spui c ar trebui s iau unul dintre barosanii care se cred mari i tari i s -l pun la fund, s vedem atunci ce p te? Crezi c va fi la fel de limitat ca i tine i va fi privat de ansa de a fi mare, a a cum e ti tu? Ia s vedem”.

Apoi, oratorul a luat una din nucile mari i a împins-o pân la fundul borcanului, spunând, „Tot nu pot opri borcanul din zguduit”, i, sub ochii celor ce asistau, nuca cea mare a ajuns la suprafa din nou. Apoi oratorul a ad ugat:

„Domnilor, dac vre i cu adev rat s fi i oameni de succes în via , face i-v pe voi mari”.

Prietenul meu a luat acest mesaj direct în inima lui i a început s i asume c era un om de afaceri de succes. Ast zi, el e într-adev r un om de succes, dac judeci succesul dup dolari. Are peste o mie de angaja i în ora ul New York. Fiecare dintre voi poate face acela i lucru pe care l-a f cut el.

Asum i c e ti ceea ce vrei s fii.

Umbl în acea asump ie i se va înt ri în fapt.

***********************************************************************

**************

(27-09-1968)

NERU INARE CRAS

O nou idee nu va deveni parte a arealului t u de gândire obi nuit pân ce nu va fi fost repetat iar i iar i tu nu începi s tr ie ti conform ei.

Ai fost înv at s crezi c Dumnezeu exist în afara ta, dar eu î i spun c tu ti imagina ie în întregime. C Dumnezeu exist în noi i noi în El. C trupul nostru

este Imagina ie, iar aceasta e Dumnezeu Însu i. Vorbesc serios prin fiecare cuvânt pe care tocmai l-ai auzit, chiar dac pentru tine este un nou fel de gândire. Pân ce aceast nou idee nu devine parte din gândirea ta, de fiecare dat când vei auzi cuvântul „Dumnezeu”, mintea ta va fugi undeva departe spre ceea ce obi nuiai s în elegi tu prin „Dumnezeu”.

Când spun „Eu sunt”, vorbesc de Domnul Iisus Hristos al Noului Testament i de Iehova celui Vechi. Când mergi la culcare în seara aceasta i î i pui capul pe o pern ,

ti con tient de a fi. Acea con tiin [de a fi] este Dumnezeu! Vreau s i ar t cum i folose ti con tiin a de a fi cu neru inare cras .

În capitolul 11 al lui Luca, se spune c Iisus Se ruga, când unul dintre ucenicii S i spune, „Doamne, înva -ne s ne rug m”, la care El le ofer Rug ciunea Domneasc . Acuma, Rug ciunea Domneasc pe care o tim tu i cu mine este tradus din latin , care nu are diateza pasiv a modului imperativ, necesar pentru a transmite în elesul rug ciunii.

În greaca sa original , rug ciunea e de-a dreptul neru inare cras , c ci modul imperativ este un regulament, ceva ce trebuie f cut întru totul i continuu. Cu alte cuvinte, „Fac -se voia Ta” devine „Voia ta trebuie s fie f cut ”. Iar „Vie [„vin ”, „s vin ”] împ ia ta” devine „Împ ia ta trebuie s fie restabilit ” [Luca 11:2].

Totu i, nu asta e ceea ce se sugereaz , fiindc El i-a înv at în forma unei parabole precum:

„Cine dintre voi, având un prieten i se va duce la el în miez de noapte i-i va zice: Prietene, împrumut -mi trei pâini, C a venit, din cale, un prieten la mine i n-am ce s -i pun înainte, Iar acela, r spunzând din untru, s -i zic : Nu m da de osteneal . Acum u a e încuiat i copiii mei sunt în pat cu mine. Nu pot s m scol s i dau. Zic vou : Chiar dac , sculându-se, nu i-ar da pentru c -i este prieten, dar, pentru îndr zneala lui, sculându-se, îi va da cât îi trebuie.” [Luca 11:5-8]

Cuvântul „îndr zneal ” e un eufemism pentru „neru inare cras ”. Cu alte cuvinte, el n-ar accepta un refuz în ruptul capului!

Iisus nu înv a un ucenic din afar cum s se roage. El î i spunea ie cum s i ajustezi gândirea, astfel încât s nu accep i un refuz drept r spuns. În poveste, prietenul tia ce voia. El î i asumase c avea acel lucru i a continuat s i asume c îl are pân ce asump ia lui a dobândit sentimentul realit ii i într-adev r l-a primit. În acest fel îl g se ti pe Dumnezeu în tine însu i, persistând, st ruind în asump ia ta.

Apoi, se spune aceast poveste pentru a- i ar ta cum ar trebui s te rogi i s nu- i pierzi speran a: „Într-o cetate era un judec tor care de Dumnezeu nu se temea i de om nu se ru ina. i era, în cetatea aceea, o v duv , care venea la el, zicând: F -mi dreptate fa de potrivnicul meu. i un timp n-a voit, dar dup acestea a zis întru sine: De i de Dumnezeu nu m tem i de om nu m ru inez, Totu i, fiindc v duva aceasta îmi face sup rare, îi voi face dreptate, ca s nu vin mereu s m supere.” [Luca 18:2-5]

Din nou vedem nevoia st ruin ei în rug ciune. Când tii cum s te rogi, vei descoperi c oricine de pe lume poate fi folosit ca

instrument pentru a ajuta na terii rug ciunii tale. Ei ar putea fi osândi i în timpul acestui proces, iar tu mântuit; i totu i, tu e ti cauza ac iunii lor.

Voi împ rt i cu tine acum o poveste foarte personal . i-o spun pentru a ilustra un principiu. Societatea o învinov ea pe aceast doamn pentru ce a f cut, iar ea a pl tit pre ul, dar eu fusesem cauza nenorocului s u. Nu am s m justific prea mult, iar dac i se va p rea mai mult decât po i în elege, asta este. Când am spus-o întâia oar , o doamn s-a sim it foarte sup rat i îmi pare r u pentru asta; dar am observat c atunci când cineva a renun at recent la alcool, tutun, carne sau sex, ei condamn invariabil starea la care tocmai au renun at. Se simt prea apropia i ei pentru a fi în siguran . Nu spun c doamna cu pricina a avut vreo experien similar , în care ea s fi fost victima; vorbesc numai de un principiu. Iat povestea acum:

Am aplicat acest principiu când m-am hot rât s m -nsor cu doamna care acum îmi poart numele. La vremea aceea, eram într-o mare încâlceal . M însurasem la 18 ani i am devenit tat la 19. Ne-am separat în acela i an, dar n-am fost interesat de divor ; a adar, separarea noastr nu era legal în statul New York. aisprezece ani mai târziu, când m-am îndr gostit i am vrut s m însor cu actuala mea so ie, am hot rât

m culc de parc am fi fost c tori i. În timp ce dormeam fizic în camera mea de hotel, dormeam imaginar într-un apartament, ea într-un pat i eu în cel lalt. Partenera mea de dans îi spusese so iei mele c voiam divor ul i aceasta, ca s îmi îngreuneze situa ia, s-a mutat în alt stat. Dar eu am st ruit! Noapte dup noapte, dormeam în asump ia c eram fericit-c torit cu fata pe care o iubeam.

Cam într-o s pt mân , primesc un telefon ce-mi cere s fiu la tribunal mar ea urm toare la 10 diminea a. Nedându-mi-se vreo explica ie în privin a asta, nu am luat în seam apelul, crezând c e o fars de-ale unui prieten. A a c mar i-diminea a urm toare la ora 9:30, eram neb rbierit i îmbr cat ca de stat prin cas , când sun telefonul i o doamn îmi zice, „Ar fi în interesul t u, ca persoan public , s fii în sal diminea a asta, fiindc e procesul so iei tale”.

Ce oc! Am mul umit repede acelei doamne, am prins un taxi i am ajuns chiar când era pe cale s înceap .

So ia mea fusese prins luând câteva articole dintr-un magazin din New York City f s mai i pl teasc . Cerându-mi-se s vorbesc în numele ei, am spus: „Ea e so ia mea i mama fiului meu. De i suntem separa i de aisprezece ani, din câte tiu eu, n-a mai f cut una ca asta pân acum i nu cred c o va mai face vreodat . Avem un fiu minunat. V rog s nu-i face i ei ceva ce s-ar putea r sfrânge asupra copilului nostru, care locuie te cu mine. Dac -mi permite i s mai adaug, ea e cu opt ani mai în vârst decât mine i e posibil s treac printr-o anume stare emo ional care s o fi împins s fac ce a f cut. Dac trebuie s o condamna i, suspenda i, v rog, sentin a”.

Judec torul mi-a spus apoi, „În to i anii mei de exerci iu, n-am mai auzit o peti ie ca asta. So ia dvs. îmi spune c dvs. vre i un divor , iar acesta ar putea fi un motiv serios în sprijinul dvs., i totu i, pleda i pentru exonerarea ei”.

A condamnat-o apoi la ase luni cu suspendare. So ia mea m a tept în spatele s lii i-mi spuse, „Neville, sta a fost un lucru într-adev r cumsecade din partea ta. D -mi cita ia i i-o semnez”. Am luat un taxi împreun i am f cut ceea ce nu era legal: am redactat din nou ac iunea i ea a semnat-o.

Acuma, cine a fost cauza nenorocului ei? Tr ia într-un alt stat, dar a venit în New York City pentru a face un gest pentru care avea s fie prins i judecat . Spun,

adar: orice fiin de pe lume va servi scopului t u, astfel încât la sfâr it vei spune: „P rinte, iart -le lor, c nu tiu ce fac” [Luca 23:34]. Vor fi împin i de constrângerea de a- i face voia, exact a a cum a fost so ia mea.

Spun aceast poveste numai pentru a ilustra un principiu. Nu trebuie s ceri nim nui s te ajute în r spunsul unei rug ciuni, pentru simplul motiv c Dumnezeu este omnipotent i omniscient. El este în tine ca minunata ta EU SUNT-ime. Oricine în afara ta este servitorul t u, sclavul t u, preg tit i capabil s i fac voia. Tot ce trebuie

faci este s tii ce vrei. Construie te o scen care ar implica împlinirea dorin ei tale. Intr în scen i r mâi acolo.

Când consilierul t u imaginar (sentimentul t u de împlinire) se va pune de acord cu ceea ce ai folosit pentru a- i ilustra dorin a împlinit , fantezia ta va deveni un fapt. Dac nu o face, ia-o de la cap t, creând o nou scen , i intr în aceasta. Nu te cost nimic s imaginezi con tient!

În propriul meu caz, scena fusese un dormitor al unui apartament, cu so ia mea într-un pat i eu în cel lalt, indicând c nu mai locuiam singur la hotel.

Am adormit în starea aceea, i într-o s pt mân aveam hârtiile necesare pentru a începe ac iunea de divor .

Asta e ceea ce înva Biblia. E manualul meu. „Toate câte cere i, rugându-v , crede i c le-a i primit i le ve i avea.” [Marcu 11:24]

Nu exist limite ale puterii credin ei ori ale posibilit ilor rug ciunii, dar tu trebuie s fii de o neru inare cras i s nu accep i un refuz drept r spuns. Încearc ! Când spun c e ti imagina ie în întregime, vorbesc serios. Stând aici pe podium, pot, într-o frac iune de secund , s -mi imaginez c stau undeva afar , privind la cl direa asta. Ori, într-alt secund , s fiu în Londra i s v d lumea de acolo. Spui c astea-s doar halucina ii? C totul e numai în imagina ia mea? Bine, îng duie-mi atunci s împ rt esc o alt experien cu tine.

Eram în New York City când am auzit c nepotul meu de 17 ani, fiul cel mare al surorii mele, era într-o faz terminal a cancerului. tiam cum se va fi sim it ea i m întrebam ce a putea face s o mângâi – s -i ar t c b iatul pe care îl iubea atât de mult nu era trup i sânge, ci spirit. A adar, fiind în New York City, m-am dus în dormitor, am închis u a i m-am a ezat pe pat. tiind c sora mea locuia în casa

rinteasc din Barbados, mi-am asumat c eram pe patul în care tiam c trebuia s fi cut Billy. Mi-am asumat c sora mea intra pe u dar nu- i vedea fiul, ci fratele,

Neville. M-am pierdut în acea asump ie pân ce sora mea, Daphne, a intrat în camer . Ar tând uluit , s-a apropiat, m-a fixat cu privirea, apoi s-a întors i a p sit

camera. Când am fost satisf cut c o v zusem, i ea m v zuse pe mine i pe fiul ei, am întrerupt experimentul i m-am întors în camera noastr de zi pentru a fi cu so ia mea i cu un prieten care venise la un cocktail.

Zece zile mai târziu, am primit o scrisoare de la sora mea, în care spunea: „Nev, pur i simplu nu în eleg”. Numind ziua i ora care coincideau cu ale mele din New York, continua: „Am mers în camera lui Billy i am fost uluit s te v d pe tine acolo. tiam c

ti în New York City, i totu i nu-l vedeam pe Billy pe pat, numai pe tine. Trebuie s rturisesc c am fost un pic speriat , a a c am ie it din camer i, când m-am întors,

l-am v zut pe Billy din nou”. Putea s -l vad pe Billy deoarece, pân atunci, plecasem. Dac sunt imagina ie în întregime, trebuie s fiu unde sunt în imagina ie. Când am dat scenei dinamism senzorial, cu toate culorile realit ii, am fost v zut de sora mea la peste trei mii de kilometri dep rtare.

Nu, nu l-am salvat pe Billy. A murit, dar prezen a mea mi-a convins sora c fiul u nu era trup i sânge. Dac fratele ei, din New York City, i se putea înf a în

Barbados, acum tia c exista ceva ce locuia trupul i nu putea trece într-o moarte ve nic . Î i spun: exist un tu nemuritor ce nu poate muri. În acea sear , i-am oferit surorii mele convingerea unei realit i din fiul ei care va supravie ui atunci când doctorul îi spune c s-a dus. S-a dus unde? Restabilit unei lumi terestre precum aceasta, ca tân r fl u, pentru a- i continua o c torie ce i se preg tise înc la începuturi. i asta înseamn s formezi imaginea lui Iisus Hristos în el. Când asta se va fi întâmplat, Billy se va trezi ca Iisus Hristos, fiin a care este Dumnezeu Tat l.

Practic arta mi rii. În New York City, telefonul meu era în hol i scaunul meu în camera de zi. Stând pe scaun, îmi asumam c eram la telefon.

Apoi îmi asumam c priveam spre camera de zi. Am practicat acest exerci iu pân ce am descoperit c m puteam muta oriunde într-o frac iune de secund . Încearc i poate, ca i sora mea, cineva o s aib strania experien de a te vedea unde nu ai fost fizic. F -o din amuzament. Eu o fac tot timpul.

O doamn , crezând c sunt înc în Barbados – unde m v zuse ultima dat , dureros de slab i cânt rind numai vreo aizeci de kilograme – spera c m sim eam mai bine, când, am ap rut brusc în sufrageria ei. Eram bronzat de la soarele din Barbados, purtând un costum gri (pe care nu îl aveam când plecasem de acolo, ci l-am cump rat în New York City), i i-am spus: „Nu-i vreme”, disp rând apoi. Ei bine, ea e obi nuit cu astfel de lucruri, a a c nu s-a speriat.

Te îndemn s nu te limitezi la micul trup de carne i oase, c ci tu e ti spirit. Trupul de carne nu poate mo teni împ ia lui Dumnezeu, a a c într-o zi va trebui

i-l sco i. Iar cel care i-l scoate e nemuritor. Acela e propria ta minunat imagina ie omeneasc , Dumnezeu, Tat l a tot viul. Când înve i s tr ie ti astfel, via a devine atât de captivant ! Zilele tale sunt pline i tu nu e ti niciodat singur.

Îmi petrec întreaga zi stând acas , citind Biblia i meditând. Îmi închid ochii i toresc prin lume. E atât distractiv cât i educativ. M expandeaz i m face s

devin mai con tient de fiin a infinit care sunt cu adev rat.

Acum, cele dou pove ti din scripturi pe care le-am prezentat arat importan a persisten ei, a st ruirii. Când te rogi, nu te l sa în genunchi pentru a chema un Dumnezeu necunoscut. În schimb, întinde-te pe pat i îndr zne te s i asumi c e ti acum ceea ce vrei s fii. Adormi asumându- i c e adev rat i vei fi pe drumul spre succes, c ci acesta e modul în care lucrurile sunt aduse întru fiin .

Chiar acum, imagineaz ceva demn de iubit pentru altcineva. Acela nu va trebui tie niciodat care a fost cauza norocului lui – dar tu vei ti.

Prima mea so ie nu tia c eu fusesem cauza ac iunii sale. Dac tia c gestul ei va însemna libertatea mea i dezonoarea ei, crezi c l-ar mai fi f cut? A ac ionat sub impuls, iar eu eram for a ce a constrâns-o. Când realizezi asta, îi ier i pe to i pentru tot ce î i vor fi f cut vreodat , fiindc se prea poate ca tu s fi fost cauza ac iunilor lor.

Blake spunea: „De ce st m aici cutremurându-ne, strigând la Dumnezeu dup ajutor i nu la noi, cei în care s luie te Dumnezeu?”.

De ce s chemi orice zeu, când singurul Dumnezeu s luie te în tine? El nu se preface, el chiar a devenit tu. Când te limitezi m runtului ve mânt pe care îl por i, îl limitezi pe Dumnezeu, fiindc El este Cel Care îl poart .

Nu ai nevoie de intermediar între tine i tine însu i, Cel Care e Dumnezeu.

Nu fugi din ora ul acesta în altul cu speran a c vei g si ceva mai bun, fiindc singura persoan pe care o vei lua cu tine e ti tu însu i; rezolv i a adar problemele aici.

Nu f compromisuri. Decide exact ce vrei i asum i c e ti acel lucru. De-ar fi s i se schimbe lumea, hot te cum ar ar ta; apoi, construie te o

scen care ar implica faptul c e ti acolo. Dac imaginea construit de tine se apropie de cea a dorin ei tale împlinite, micul t u vis de zi va deveni fapt! i când va deveni, va mai conta ce cred al ii despre principiul t u?

Dovedind-o prin rezultate, împ rt te- i experien a cu al ii, ca i ei s i le poat împ rt i. D tot mai departe acest principiu, deoarece, în final, cu to ii suntem unica fiin Care este Domnul Iisus Hristos. Un trup, un Domn, un Spirit, un Dumnezeu i Tat tuturor. Nu te ru ina revendicându-L. Omul îl vede pe Domnul Iisus Hristos

drept o fiin firav undeva în afar ; dar El este în tine, i când Îl vezi, El va ar ta exact ca tine!

O amic i-a împ rt it aceast dr gu viziune cu mine de curând. Mi-a spus, „Am v zut un om într-o rob alb stând pe un deal, construind un umbrar peste intrarea unui templu. Cum m-am apropiat, am putut vedea c nuielele folosite erau de un verde transparent i am remarcat cât de radios de frumoase erau. Omul s-a întors ca s m priveasc i am observat c erai tu, Neville, i totu i, erai Michelangelo. Apoi mi te-ai adresat spunând, ‚Lucrez la asta de o ve nicie i înc r mâne invizibil altora’. Luând nuielele, le-am împletit în forma unui co iar tu mi-ai mul umit i mi-ai zis, ‚Bun treab ’, dup care m-am trezit”.

Frumos vis. Tot spun povestea învierii prin ve nicie, dar înc nu a fost pus în form vie. Înc r mâne moart , precum Pietà a lui Michelangelo, ori al s u David, f cut din piatr .

Las -l pe David s învie în min ile altora. D via scenei Pietà, R stignitului din poala maicii Sale.

Povestea apar ine domeniului public, acum un cod scris mort a teptând via în imagina ia oamenilor.

Dramatizeaz povestea mântuirii. Transpune-o într-o pies de teatru ori într-un spectacol de televiziune i las Pietà, opera lui Michelangelo, s prind via . Am dat via pove tii fiindc am experimentat-o.

Michelangelo, cu uria ele lui cuno tin e într-ale formei umane, a creat forme moarte f cute din marmur . Vin i eu, incapabil s modelez un b , s g sesc forma moart prinzând via în mine. Este speran a mea c într-o bun zi, aceast poveste minunat va fi spus a a cum este ea de fapt, în schimbul pove tii pe care o tot auzim de peste dou mii de ani.

Acum, s intr m în t cere.

DISCURSURI RADIOFONICE

FII CEEA CE DORE TI FII CEEA CE CREZI

Discurs radiofonic, Postul KECA, Los Angeles Iulie, 1951

Un ziarist mi-a povestit c marele nostru savant, Robert Millikan, i-a spus odat el î i fixase un scop la o vârst fraged , când era înc foarte s rac i nerecunoscut în

domeniul în care avea s i fac mai târziu un mare nume. i-a condensat visul de re ie i siguran într-o afirma ie simpl , afirma ie ce implica faptul c visul s u de re ie i siguran era deja realizat. Apoi, i-a repetat afirma ia lui însu i iar i iar,

pân ce ideea de m re ie i siguran i-a umplut mintea i a alungat toate celelalte idei din con tien a lui.

Se poate ca aceste cuvinte s nu fi fost ale dr. Millikan întocmai, dar sunt cele care mi s-au transmis mie i citez, „Am un venit generos, regulat i sigur, pe m sura integrit ii i avantajelor reciproce”. Dup cum am spus în mod repetat, totul depinde de atitudinea noastr fa de noi în ine. Ceea ce nu afirm m ca fiind adev rat nu se poate dezvolta în via a noastr . Dr. Millikan i-a scris visul de m re ie i siguran la persoana întâi, timpul prezent. El nu a spus, „Voi fi m re ; voi fi asigurat”, c ci asta ar fi sugerat c nu era m re i asigurat. În schimb, i-a f cut visul de viitor un fapt actual. „Am”, spunea el, „un venit generos, regulat i sigur, pe m sura integrit ii i avantajelor reciproce”.

Visul de viitor trebuie s devin un fapt actual în mintea celui care caut s îl realizeze.

Trebuie s experiment m în imagina ie ceea ce am experimenta în realitate atunci când ne vom realiza scopul, fiindc sufletul ce se imagineaz pe sine într-o situa ie accept rezultatul actului imaginar. Dac nu se imagineaz pe sine într-o situa ie, va fi ve nic lipsit de rezultate.

Este scopul acestor înv turi acela de a ne ridica la o stare de con tien mai înalt , de a stârni mai-marele din noi în credin i afirmare-de-sine, c ci stârnindu-ne mai-marele din noi, devenim înv torul i vindec torul nostru. Cel dintâi cuvânt al îndrept rii ori vindec rii este întotdeauna, „Ridic -te”. Dac va fi s în elegem motivul acestui îndemn constant al Bibliei, s „ne ridic m”, trebuie s recunoa tem c universul, în eles l untric, este o serie infinit de niveluri, iar omul este ceea ce este potrivit locului în care se afl în acea serie. Pe m sur ce ne în m în con tien , lumea noastr se remodeleaz pe sine în armonie cu nivelul la care ne situ m. Celui ce se ridic din rug ciune un om mai bun, rug ciunea înseamn c i-a fost ascultat .

Pentru a ne schimba starea actual , i noi, precum dr. Millikan, trebuie s ne în m la un alt nivel de con tien . Aceast în are se realizeaz prin afirmarea c suntem deja ceea ce vrem s fim, prin asumarea sentimentului dorin ei împlinite. Drama vie ii este una psihologic , pe care o facem s se desf oare prin atitudinile noastre, mai degrab decât prin faptele noastre. Nu e sc pare din situa ia noastr actual , oricare ar fi aceea, decât printr-o transformare psihologic radical .

Totul depinde de atitudinea noastr fa de noi în ine. Ceea ce nu vom afirma ca fiind adev rat despre noi nu se va dezvolta în vie ile noastre.

Auzim multe despre omul umil, „cel blând” sau „cel s rac cu duhul”, conform Bibliei – dar ce se în elege printr-un om blând? El nu e pre ul proverbial cel s rac i aplecat, a a cum e el conceput în general. Oamenii care se fac a fi precum viermii în proprii lor ochi i-au pierdut viziunea asupra vie ii în asem narea c reia cu adev rat este rostul spiritului de a- i transforma via a aceasta.

Oamenii ar trebui s i ia m surile nu din via a a a cum se vede, ci de la oameni precum dr. Millikan, care, de i s rac i neconsacrat, a îndr znit s i asume c avea „un venit generos, regulat i sigur, pe m sura integrit ii i avantajelor reciproce”. Asemenea oameni sunt blânzii din evanghelii, cei care vor mo teni p mântul. Orice concept de sine mai prejos decât însu i idealul ne priveaz de aceast mo tenire.

duin a este, „Ferici i cei blânzi, c aceia vor mo teni p mântul” [Matei 5:5, Psalmi 36/37:11].

În textul original, cuvântul tradus prin blând este opusul cuvintelor ranchiunos, mânios. Are în elesul de a deveni „îmblânzit” precum se îmblânze te un animal

lbatic. Dup ce mintea e îmblânzit , poate fi asem nat unei vi e, despre care se spune, „Iat vi a aceasta. Am aflat-o arbust s lbatic, a c rui grozav putere s-a r sucit în r murele r zle e. Dar am tuns sadul i s-a domolit din risipa de frunze f rost, i s-a legat precum îl vezi în ace ti ciorchini cura i i plini, pentru a r spl ti mâna ce cu în elepciune l-a r nit” [Robert Southey, „Thalaba the Destroyer: A Rhythmical Romance”, 1801].

Un om blând este un om auto-disciplinat. Este într-atât de disciplinat încât vede numai ce-i mai frumos, gânde te numai ce-i mai bun. El este cel care împline te îndemnul, „fra ilor, câte sunt adev rate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, orice virtute i orice laud , la acestea s v fie gândul” [Filipeni 4:8].

Ne în m la un alt nivel de con tien , nu fiindc ne-am înfrânat patimile, ci fiindc ne-am cultivat virtu ile. Cu adev rat, un om blând este un om ce are control complet asupra dispozi iilor sale, iar dispozi iile sale sunt cele mai înalte, fiindc el tie c trebuie s i men in o dispozi ie înalt de va fi s umble în tov ia celor

înal i.

Este credin a mea c to i oamenii pot, asemenea dr. Millikan, s i schimbe cursul vie ilor lor. Cred c tehnica dr. Millikan de a face din dorin a sa un fapt actual pentru el însu i este de mare importan pentru orice c ut tor al „adev rului”. Este, de asemenea, scopul s u înalt în a produce „avantaje reciproce”, adic , inevitabil, scopul nostru, al tuturor. Este cu mult mai simplu s imagin m binele tuturor decât s fim pur egoi ti în imaginarea noastr . Prin imagina ia noastr , prin afirma iile noastre, ne putem schimba lumea, ne putem schimba viitorul. Pentru omul elurilor înalte, pentru omul disciplinat deci, aceasta e m sura fireasc , a a c haide i s devenim cu to ii oameni disciplina i.

Duminic -diminea a urm toare, 15 iulie, voi vorbi ca invitat al dr. Bailes la ora 10:30, la Fox-Wilshire Theater, pe Wilshire Boulevard, lâng La Cienega. Subiectul de duminica viitoare este „Schimbarea viitorului”. Este un subiect drag nou tuturor.

jduiesc c m vei înso i duminic , pentru a înv a cum s fii un om disciplinat, un om blând care „î i schimb viitorul” i în avantajul aproapelui s u.

Dac e ti atent, vei observa în acest mesaj ecoul sau r spunsul rapid la fiecare dispozi ie de-ale tale i vei fi capabil s -l aplici în împrejur rile vie ii tale zilnice. Când suntem siguri de rela ia dintre dispozi ii i împrejur rile din via a noastr , primim cu drag ceea ce ne iese în cale. tim c tot ce întâlnim este parte din noi. În crearea unei noi vie i, trebuie s începem cu începutul, cu o schimbare de dispozi ie. Fiecare dispozi ie înalt a omului este deschiderea u ii spre un nivel superior pentru el. Haide i s ne model m vie ile dup o dispozi ie înalt , ori dup un grup de dispozi ii înalte. Individualit ile, la fel ca i grupurile, cresc spiritual propor ional pe m sur ce se pozi ioneaz pe un nivel i mai înalt. Dac idealul lor este coborât, i ei se cufund în adâncurile acestuia; dac idealul lor este pe culmi, ei sunt ridica i la în imi de neimaginat. Trebuie s ne men inem o dispozi ie înalt de va fi s p im al turi de cei înal i; i în imile au fost menite locuirii.

Toate formele de imagina ie creativ implic elemente de tr ire l untric , de sim ire.

Tr irea l untric este fermentul f de care nicio crea ie nu e posibil . Nu e nimic gre it în a dori s ne transcendem starea actual . Nu ar exista progres în lumea asta, de n-ar fi insatisfac ia omului în ceea ce-l prive te. E firesc s c ut m o via personal mai frumoas ; e bine c ne dorim o mai mare în elegere, o mai bun

tate, o mai solid siguran . Este consemnat în capitolul aisprezece al Evangheliei Sfântului Ioan, „Pân acum n-a i cerut nimic în numele Meu; cere i i ve i primi, ca bucuria voastr s fie deplin .” [:24]

O reînviere spiritual este necesar omenirii, dar prin reînviere spiritual în eleg o atitudine religioas adev rat , una în care fiecare individ, el însu i, accept provocarea întrup rii unei mai înalte valori de sine, a a cum a f cut dr. Millikan.

O na iune nu poate da dovad de o în elepciune mai mare în întregul ei decât cea care genereaz din oamenii care o alc tuiesc. Din acest motiv, eu personal am propov duit mereu auto-perfec ionarea [„self-help” în l. englez în original], tiind c , de ne vom str dui în acest tip de auto-ajutorare, adic s întrup m un nou i mai înalt concept de sine, atunci orice ajutor de alt natur ne va fi la dispozi ie.

Idealul c ruia îi servim i pe care sper m s îl ob inem este preg tit pentru o nou încarnare; dar, dac nu-i oferim descenden uman , e incapabil de a se na te. Trebuie s afirm m c suntem deja ceea ce sper m s fim i s tr im ca i când am fi, tiind, precum dr. Millikan, c asump ia noastr , de i fals pentru lumea de afar ,

dac persist m în ea, se va înt ri în fapt.

Omul perfect nu judec dup aparen e; el judec „dup judecata dreapt ” [Ioan 7:24, 8:15; Galateni 2:6; 1Samuel/1Regi 16:7 etc.]. El se vede pe sine i pe al ii

a cum dore te ca el i al ii s fie. El aude ce vrea s aud . El vede i aude numai binele. El cunoa te adev rul, i adev rul îl face liber i îl conduce spre bine. Adev rul va elibera întreaga omenire. Asta e reînvierea noastr spiritual . Caracterul este în mare m sur rezultatul direc iei i persisten ei aten iei voluntare.

„Gânde te drept, i gândurile tale vor s tura foamea lumii; Vorbe te drept, i fiece cuvânt de-ale tale va fi o s mân roditoare;

Tr ie te drept, i via a ta va fi un crez nobil i m re .” [Horatio Bonar, 1808-1889]

PRIN IMAGINA IE DEVENIM

Discurs radiofonic, Postul KECA, Los Angeles (Iulie, 1951)

De câte ori n-am auzit pe careva spunând, „Oh, e numai în imagina ia lui!”? Numai imagina ia lui – imagina ia omului este omul însu i. Niciun om nu are

prea pu in imagina ie, dar numai pu ini i-au disciplinat propria imagina ie. Imagina ia este indestructibil ea îns i. În asta st oroarea folosirii sale gre ite. Zilnic trecem pe strad pe lâng careva care morm ie, purtând o discu ie imaginar cu cineva care nu e de fa . Se ceart uneori vehement, cu team ori cu furie, nerealizând c pune astfel în mi care, prin imagina ia sa, o împrejurare nepl cut pe care o va petrece curând.

Lumea real este lumea a a cum o vede imagina ia. Nu faptele, ci produsul imagina iei ne modeleaz vie ile de zi cu zi. Cel cu mintea exact i literal este cel care tr ie te într-o lume fictiv . Numai imagina ia poate reface Edenul din care experien a de via ne-a alungat. Imagina ia este sim ul prin care percepem prea-înaltul, puterea prin care transpunem viziunea în fiin . Fiecare etap a progresului omenesc este f cut prin exerci iul imagina iei.

Numai din cauz c oamenii nu imagineaz perfect i nu cred în ele, rezultatele lor sunt uneori neclare, pe când ar putea fi întotdeauna clare ca lumina zilei. Imaginarea hot rât este începutul tuturor opera iunilor reu ite. Imagina ia singur este mijlocul împlinirii inten iei. Pe omul care poate chema, la dorin , orice imagine voie te, prin virtutea puterii imagina iei sale, soarta nu-l poate supune. Singuraticul ori prizonierul pot, prin intensitatea imagin rii i sim irii, afecta miriade de oameni, putând ac iona i vorbi astfel prin vocile acestora.

„Nu vom ti niciodat ”, scria William Butler Yeats în ale sale „Idei despre bine i u”, „dac nu cumva a fost vreo femeie ce c lca prin teasc cea care a pornit acea

schimbare subtil din min ile oamenilor, ori dac patima nu s-o fi n scut în mintea vreunui ciob na ai c rui ochi s-au luminat pentru o clip înainte ca s-o fi pornit la drum.”

Îng duie-mi s i spun povestea unei foarte drage amice de-ale mele, la vremea aceea costumier la Music Hall în New York. Mi-a vorbit într-o zi despre dificult ile ei în a colabora cu unul dintre produc tori, care o critica tot timpul i îi respingea nejustificat cele mai bune crea ii, era în mod deliberat nepoliticos i nedrept cu ea.

Auzindu-i povestea, i-am amintit, a a cum î i amintesc acum i ie, c oamenii doar ne reflect , ca un ecou, ceea ce le optim noi în secret. N-aveam nicio îndoial c se certa cu el în t cere, nu fa în fa , ci în imagina ia sa, când era singur .

A recunoscut c exact asta f cea în fiecare diminea în drum spre teatru; îi spunea exact ceea ce credea despre el într-un mod în care nu ar fi îndr znit vreodat

-i spun în fa . Intensitatea i for a argumentelor ei mentale au stabilit automat comportamentul lui fa de ea. I-am cerut s i schimbe atitudinea fa de el, s i asume c el o felicita pentru croielile ei deosebite iar ea, la rândul ei, îi mul umea pentru laude i amabilitate. Aceast tân creatoare mi-a urmat sfatul i, p ind spre teatru, î i imagina de-acum o rela ie perfect cu produc torul.

A f cut asta diminea dup diminea i, în scurt timp, a descoperit c propria ei atitudine determina scenariul existen ei sale. Comportamentul produc torului s-a schimbat complet. Acesta a devenit cel mai agreabil angajator pe care îl întâlnise vreodat . Comportamentul lui doar reflecta ca un ecou schimb rile pe care ea le

cuse în sine îns i. i ceea ce a f cut a f cut prin puterea imagina iei. Fantezia ei a condus fantezia lui; iar ea, ea îns i, i-a dictat discursul ce a urmat în realitate – i l-a dictat în timp ce mergea singur pe strad .

Haide i s ne fix m, aici i acum, un exerci iu zilnic de control i de disciplinare a imagina iei noastre. Ce alt început mai bun decât acela de a imagina cum putem mai bine pentru un prieten. Nu exist c rbune de caracter într-atât de mort încât s nu str luceasc i s ard , de e numai u or aprins.

Nu acuza rezolv numai. Via a, precum muzica, poate, printr-o schimbare de ton, s i transforme dezacordurile în armonii. Reprezint i prietenul ca exprimând deja ceea ce dore te s fie. Haide i s ne demonstr m nou în ine c , prin indiferent ce atitudine îi abord m pe al ii, cu aceea i atitudine suntem aborda i.

Cum putem face asta? S facem a a cum a f cut amica mea. Pentru a stabili un raport, cheam i prietenul, mental. Focalizeaz i aten ia asupra lui i strig -l mental pe nume exact a a cum ai face dac ai vrea s -i atragi aten ia de l-ai vedea pe strad . Imagineaz i c a r spuns, auzi mental vocea lui – imagineaz i c î i spune despre binele care a dat peste el, bine pe care i l-ai dorit. Tu, la rândul t u, îi spui despre bucuria ta la aflarea acestei ve ti. Auzind mental ceea ce voiai s auzi i sim ind bucuria ve tilor auzite, vezi- i mai departe de treburile tale zilnice.

Conversa ia pe care ai imaginat-o trebuie s trezeasc ceea ce a afirmat; recunoa terea finalului va determina mijloacele. i nici chiar cea mai în eleapt dintre ra iuni n-ar putea n scoci mijloace mai eficiente decât cele pe care le va hot rî aceast recunoa tere a finalului. Totu i, conversa ia ta cu prietenul t u trebuie s se produc într-un mod care nu îng duie nici cea mai mic îndoial în privin a adev rului a ceea ce ai imaginat c auzi i spui. Dac nu- i controlezi imagina ia, vei descoperi c vei imagina doar pe baza celor care e ti obi nuit s auzi i s spui – pe baza amintirilor tale.

Suntem creaturi ale obi nuin ei; iar obi nuin a, de i nu e lege, func ioneaz ca i când ar fi cea mai necru toare lege de pe lume. Cunoscând de-acum aceast putere

a imagina iei, fii precum omul disciplinat i transform i lumea imaginând i sim ind numai ce e demn de iubit i cu nume bun.

Frumoasa idee pe care o treze ti în tine nu va e ua în a- i trezi asem narea în al ii. Nu a tepta patru luni pân la seceri . Ast zi este ziua cea mai potrivit pentru a exersa controlul i disciplina imagina iei tale. Marele secret este o imagina ie controlat i o aten ie bine-sus inut , focalizat ferm i repetat asupra obiectului ce trebuie atins.

„Acum e vremea potrivit s le pun frumuse e în loc de cenu , bucurie în loc de doliu, slav în loc de dezn dejde; ca s poat fi numi i arbori ai drept ii, sad al Domnului întru sl virea Lui” [aprox., Isaia 61:3].

Acum este vremea s ne control m imagina ia i aten ia. Prin control, nu în eleg constrângeri prin for , ci mai degrab o cultivare prin iubire i în elegere. Cu atât de multe în dezacord pe lumea asta, nici nu putem sublinia prea tare puterea iubirii imaginative.

Iubirea imaginativ , acesta este subiectul prelegerii mele de duminica viitoare, când voi vorbi în locul dr. Bailes, el fiind în vacan . Slujba se va ine, ca de obicei, la Fox Wilshire Theater, pe Wilshire Boulevard, lân La Cienega, de la 10:30.

„Cum e lumea, a a-i omul” ar trebui schimbat în „Cum e omul, a a-i i lumea”.

i sper c voi reu i s aduc fiec ruia dintre cei prezen i adev ratul în eles al cuvintelor lui Zaharia, „S spun omul adev rat aproapelui s u. Judeca i i da i hot râri drepte la por ile voastre” [Zaharia 8:16].

Ce minunat provocare, atât ie cât i mie. „Cum gândit-a omul în inima lui, a a e el” [parafrazare a Proverbelor/Pildelor lui

Solomon 23:7]. Cum imagineaz omul, a a e el. Persist în iubire în imagina ia ta. Creând un

ideal înl untrul sferei tale mentale, te po i asem na pe tine acestei „imagini-ideal” pân ce vei deveni unul i acela i cu idealul, transformându-te astfel în acel ideal, ori, mai bine spus, absorbindu-i calit ile în îns i esen a fiin ei tale. Niciodat , dar niciodat nu pierde din vedere puterea dinl untrul t u. Iubirea imaginativ aduce invizibilul în vizibil i ne d ap în de ert. Zide te pentru suflet tot ceea ce i se cere.

Frumuse ea, iubirea i toate cele cu nume bun sunt gr dina, dar iubirea imaginativ este drumul spre gr din .

de te o conversa ie imaginar i vei culege un fapt; s de te un fapt i vei culege o obi nuin ; s de te o obi nuin i vei culege un caracter; s de te un caracter i vei culege un destin – al t u.

Prin imagina ie, cu to ii ne culegem destinele, fie ele bune, rele sau neutre.

Imagina ia are întreaga putere de realizare concret i fiecare etap a progresului ori regresului omului este f cut prin exersarea imagina iei. Cred, al turi de William Blake, c „Ceea ce pare a fi, este, pentru cei c rora le pare a fi, i duce la cele mai teribile urm ri pentru cei c rora le pare a fi, chiar i la suferin , disperare i moarte ve nic ”.

Prin imagina ie i dorin , devenim ceea ce dorim s fim. Haide i s ne afirm m ca fiind ceea ce imagin m. Dac persist m în asump ia c suntem ceea ce dorim s fim, vom deveni transforma i în ceea ce ne-am imaginat a fi. Ne-am n scut printr-un miracol firesc al iubirii i, pentru o scurt perioad de timp, nevoile noastre au fost toate în grija altora. În acest simplu adev r st secretul vie ii. În afara iubirii, nu putem tr i cu adev rat defel.

rin ii no tri, cu individualit ile lor separate, nu au puterea de a transmite via a. Ne întoarcem a adar la adev rul de baz conform c ruia via a este vl starul iubirii. Astfel, f iubire, nu exist via .

De aceea, e logic s spunem c „Dumnezeu e Iubire”. Iubirea este dreptul nostru din na tere. Iubirea este nevoia fundamental a

vie ii noastre. Nu pleca în c utarea a ceea ce e ti. Cei care pleac în c utarea iubirii î i fac

numai cunoscut propria lor lips de iubire, iar cei f de iubire nu pot g si vreodat iubirea. Numai cel iubitor g se te iubire – iar el nu trebuie s o caute niciodat .

RUG CIUNEA ASCULTAT

Discurs radiofonic – Postul KECA, Los Angeles (Iulie, 1951)

i-a fost vreodat ascultat rug ciunea? i s-a r spuns la ea? Ce n-ar da oamenii numai pentru a sim i cu siguran c , atunci când se roag ,

ceva anume se va i produce! Din acest motiv, a vrea s vedem de ce unele rug ciuni sunt ascultate iar altele par a c dea pe teren steril [Luca 8:6].

„Toate câte cere i, rugându-v , s crede i c le-a i primit i le ve i avea.” [Marcu 11:24]

Crede c ai primit – iat condi ia pus omului. Dac nu credem c am primit, rug ciunea noastr nu va fi ascultat . O rug ciune – împlinit – implic faptul c ceva s-a f cut ca urmare a rug ciunii, ceva ce, altfel, nu s-ar fi f cut. A adar, cel care se roag este motorul ac iunii – mintea directoare – i cel care împline te rug ciunea. O asemenea responsabilitate, omul refuz s i-o asume, c ci responsabilitatea pare a fi co marul invizibil al omenirii.

Întreaga lume natural este cl dit dup lege. Totu i, între rug ciune i spunsul s u, noi nu vedem o asemenea rela ie. Avem impresia c Dumnezeu ar

putea r spunde sau trece cu vederea rug ciunii noastre, c rug ciunea noastr i-ar putea atinge ori rata inta. Mintea înc nu vrea s admit c Dumnezeu Se supune pe Sine propriilor Sale legi. Câ i oameni cred oare c exist , între rug ciune i r spunsul ei, o rela ie de cauz i efect?

Haide i s arunc m o privire asupra mijloacelor folosite în t duirea celor zece lepro i, a a cum se consemneaz în capitolul aptesprezece al Evangheliei sfântului Luca. Ceea ce ne frapeaz în aceast poveste este metoda care a fost folosit pentru a le în a credin a la intensitatea necesar . Ni se spune c cei zece lepro i L-au rugat pe Iisus „s Îi fie mil de ei” – adic – s îi t duiasc . Iisus le spune s mearg i s se arate preo ilor, iar „pe când ei se duceau, s-au cur it” [:12-14].

Legea mozaic cerea ca, atunci când un lepros se vindeca de boala lui, acesta trebuia s se prezinte preotului pentru a ob ine un certificat de recuperare a s ii. Iisus a supus unui test credin a lepro ilor, oferindu-le astfel mijlocul prin care credin a lor putea fi adus la puterea ei deplin . Dac lepro ii refuzau s se duc – nu aveau credin , i astfel, n-ar fi putut fi vindeca i. Dar, supunându-se Lui, deplina realizare a ceea ce drumul lor implica, se r sfrângea asupra min ilor lor în timp ce mergeau i acest gând dinamic i-a i t duit.

Citim, astfel, „pe când ei se duceau, s-au cur it”.

Tu, f îndoial , ai auzit adesea cuvintele acelui vechi imn cu mare putere de inspira ie – „Oh, ce pace adesea pierdem; oh, ce suferin inutil ducem, numai fiindc nu ducem totul Domnului în rug ciune” [Joseph M. Scriven, „What a Friend We Have in Jesus” („Ce prieten avem în Iisus”), 1855]. Eu însumi am ajuns la aceast convingere prin experien , tot meditând asupra naturii rug ciunii. Cred în practica i filosofia a ceea ce oamenii numesc rug ciune, dar nu tot ce beneficiaz de acest nume este într-adev r rug ciune.

Rug ciunea este în area min ii spre ceea ce c ut m. Cel dintâi cuvânt al corect rii este, întotdeauna, „scoal -te”. Ridic -te. Înal -te. Înal întotdeauna mintea spre ceea ce cau i. Asta se face cu u urin prin asumarea sentimentului dorin ei împlinite.

Cum te-ai sim i dac rug ciunea i-ar fi fost ascultat ? Ei bine, asum i sentimentul acela pân ce experimentezi în imagina ie ce ai

experimenta în realitate dac rug ciunea ta ar fi fost ascultat . A te ruga înseamn a intra mental în ac iune. Înseamn a ine aten ia asupra ideii dorin ei împlinite pân ce aceasta umple mintea i azvârle toate celelalte idei în afara con tien ei. Aceast afirma ie conform c reia rug ciunea înseamn a intra mental în ac iune i a men ine aten ia asupra ideii dorin ei împlinite pân ce umple mintea i elimin toate celelalte idei din con tien nu înseamn c rug ciunea este un efort mental – un act de voin . Din contr , rug ciunea e cu totul altceva decât un act de voin .

Rug ciunea e capitulare; e renun are. Înseamn s te abandonezi pe sine sentimentului dorin ei împlinite.

Dac rug ciunea nu aduce r spuns – e ceva gre it în privin a rug ciunii i vina st de obicei într-un prea mare efort. Mult confuzie decurge din faptul c oamenii identific starea de rug ciune cu un act de voin în loc de a vedea contrastul rug ciunii cu actul de voin . Regula principal spune „f efort!”, iar dac în elegi asta, vei intra intuitiv în atitudinea corect .

Creativitatea nu e un act de voin , ci o mai mare deschidere, o mai mare receptivitate – o mai ascu it sensibilitate. Acceptarea, recunoa terea finalului – recunoa terea rug ciunii ascultate – g se te mijloacele pentru realizarea acesteia. Simte-te în starea rug ciunii ascultate pân ce aceast stare î i umple mintea i alung toate celelalte st ri din con tien . La ce trebuie s lucr m nu e dezvoltarea voin ei, ci educarea imagina iei i consolidarea aten iei.

Rug ciunea reu te prin evitarea conflictului. Rug ciunea e, mai presus de orice, u oar . Cel mai mare du man al s u este efortul. Cel puternic capituleaz numai în fa a celui mai blând. M re ia Cerurilor nu poate fi st pânit de o voin puternic , ci se deschide, ca un dar f de plat , clipei cheltuite cu Dumnezeu. Ceva de genul mi rii spirituale prin minim efort în compara ie cu for a fizic .

Trebuie s ac ion m în asump ia c deja avem ceea ce dorim, c ci tot ceea ce dorim este deja prezent înl untrul nostru. A teapt numai s fie revendicat. A fi revendicat este o condi ie necesar prin care ni se împlinesc dorin ele. Rug ciunile noastre sunt ascultate dac ne asum m sentimentul dorin ei împlinite i continu m în acea asump ie.

La unul dintre cele mai dr gu e exemple de rug ciune ascultat am fost martor în propria mea camer de zi. O foarte distins doamn din afara ora ului a venit s m consulte în leg tur cu rug ciunea. Cum nu avea cu cine s i lase nepo elul de opt ani, l-a adus cu dumneaei la mine. Aparent, acesta era absorbit în joaca lui cu un camion de plastic, dar la sfâr itul interviului cu bunica lui, a spus, „Dle Neville, acum tiu cum s

rog. tiu ce vreau – un c elu collie – i am s -mi imaginez c -l îmbr ez în fiecare sear în patul meu”.

Bunic -sa ne tot explica acum imposibilit ile în privin a rug ciunii lui, costul elului, limit rile apartamentului lor, [opozi ia ferm a p rin ilor s i], chiar i

incapacitatea lui de a purta de grij unui c el a a cum se cuvine. B iatul a privit în ochii ei i a spus simplu, „Dar, buni, acum tiu cum s m rog”.

i a f cut-o. Dou luni mai târziu, în timpul „S pt mânii bun voin ei fa de animale” din ora ul lor, li s-a cerut tuturor elevilor s scrie o compunere despre cât de mult iubeau i aveau s îngrijeasc un animal. Ai ghicit – compunerea lui, din vreo cinci mii propuse, a fost cea care a câ tigat premiul, iar premiul, înmânat de primarul ora ului copilului nostru consta într-un c elu collie.

ie elul i-a asumat sincer sentimentul dorin ei sale împlinite, îmbr ându- i cu drag c elu ul în fiecare sear .

Rug ciunea este un act de Iubire Imaginativ – acesta va fi subiectul mesajului meu duminica viitoare de la ora 10:30 la Fox Wilshire Theater pe Wilshire Boulevard, lâng La Cienega. Este dorin a mea s i pot explica, duminica viitoare, cum i tu, precum b ie elul acela, te po i d rui imaginilor frumoase ale dorin elor tale i persista în rug ciunea ta chiar dac , precum pu tiului, i se spune c dorin a ta este imposibil .

Necesitatea persisten ei, a st ruin ei în rug ciune ne este ar tat în Biblie.

„Cine dintre voi”, spune Iisus, „având un prieten i se va duce la el în miez de noapte i-i va zice: Prietene, împrumut -mi trei pâini, C a venit, din cale, un prieten la mine i n-am ce s -i pun înainte, Iar acela, r spunzând din untru, s -i zic : Nu m da de osteneal . Acum u a e încuiat i copiii mei sunt în pat cu mine. Nu pot s m scol

i dau. Zic vou : Chiar dac , sculându-se, nu i-ar da pentru c -i este prieten, dar, pentru îndr zneala lui, sculându-se, îi va da cât îi trebuie.” Luca 11:5,8

Cuvântul tradus prin „îndr zneal ” înseamn , literal, neru inare f margini; neru inare cras . Trebuie s persist m, s st ruim pân ce reu im în a ne imagina pe noi în ine în situa ia rug ciunii ascultate.

Secretul succesului se g se te în cuvântul „perseveren ”. Sufletul ce se imagineaz în ac iune î i asum rezultatul ac iunii. Neimaginându-se în ac iune, va fi ve nic lipsit de rezultat.

Experimenteaz în imagina ie ce ai experimenta în realitate dac deja ai fi ceea ce vrei s fii, i- i vei fi asumat rezultatul ac iunii aceleia. Nu experimenta în imagina ie ceea ce ai vrea s experimentezi în realitate – i vei fi lipsit de rezultate.

„Când te rogi, s crezi c ai primit i vei avea.” Omul trebuie s persiste pân ce ajunge la prietenul s u de la nivelul superior

de con tien . Trebuie s persiste pân ce sentimentul dorin ei împlinite are întregul dinamism al realit ii. Rug ciunea este un vis controlat în stare de trezie. De va fi s ne rug m eficient, trebuie s ne strunim aten ia pentru a observa lumea a a cum ar fi

zut de c tre noi dac rug ciunea ne-ar fi ascultat . Strunirea aten iei nu necesit vreo abilitate special , dar e nevoie de control

al imagina iei. Trebuie s ne extindem sim urile – s ne observ m rela ia cu lumea noastr schimbat i s credem în aceast observa ie. Noua lume nu e de în eles, ci de sim it, de atins. Cel mai bun mod de a o observa este acela de a fi intens con tien i de ea.

Cu alte cuvinte, putem, ascultând ca i cum am auzi i privind ca i cum am vedea, putem deci auzi voci i vedea scene dinl untrul nostru, voci i scene care altfel nu ar fi audibile ori vizibile. Cu aten ia noastr focalizat asupra st rii dorite, lumea exterioar se n ruie i apoi lumea – precum muzica – printr-o schimbare de ton, î i transform toate dezacordurile în armonii.

Via a nu e o lupt , ci o capitulare. Rug ciunile noastre sunt ascultate de c tre puterile pe care le invoc m, nu de acelea asupra c rora facem presiuni. Atâta vreme cât ochii sunt aten i, sufletul e orb – fiindc lumea ce ne poart e cea pe care o imagin m, nu cea din jurul nostru. Trebuie s ced m cu întreaga noastr fiin sentimentului de a fi omul nobil care vrem s fim. Dac avem vreo re inere, rug ciunea e în zadar. Adesea suntem priva i de scopul nostru din cauza efortului de a ne poseda scopul. Ni se cere s ac ion m în asump ia c suntem deja omul care vrem s fim. Dac facem asta f efort – experiment m în imagina ie ceea ce am experimenta în carne i oase de ne-am atinge scopul – vom descoperi c într-adev r îl posed m. Cheia se afl în atitudinea noastr .

Nu trebuie s ne schimb m nimic în afara atitudinii noastre fa de un lucru. „Asum i o virtute, dac n-o ai” [Shakespeare], asum i sentimentul dorin ei tale împlinite.

„Roag -te pentru sufletul meu; mai multe se fac prin rug ciune decât viseaz lumea.” [Lord Alfred Tennyson]

MEDITA IA

Discurs radiofonic, Postul KECA, Los Angeles (Iulie, 1951)

Mul i oameni îmi spun c nu pot medita. Asta îmi seam cu a spune c nu po i cânta la pian dup o singur încercare.

Medita ia, la fel ca orice alt art ori exprimare, cere constant practic pentru rezultate perfecte. Un pianist cu adev rat mare, de exemplu, va sim i c n-ar putea da ce-i mai bun din el dac sare peste o zi de practic .

Dac ar s ri peste o s pt mân ori o lun de practic , ar ti c i cel mai neini iat auditoriu i-ar recunoa te defectele.

La fel este cu medita ia. Dac practic m în fiecare zi cu bucurie, perfec ion m aceast obi nuin zilnic într-o art . G sesc c cei care se plâng de dificultatea medita iei nu fac din medita ie o practic zilnic , ci mai degrab a teapt pân ce apare ceva presant în lumea lor i apoi, printr-un act de voin , încearc s i fixeze aten ia asupra st ri dorite. Dar ei nu tiu c medita ia este educarea voin ei, c ci atunci când voin a i imagina ia sunt în conflict, imagina ia învinge, invariabil.

Dic ionarele definesc medita ia ca fixare a aten iei asupra [a ceva]; ca planificare mental ; ca n scocire i expectativ ; antrenare într-un gând continuu i contemplativ. Multe c i ce trateaz subiectul nu-l duc pe cititor nic ieri, c ci adesea ele nu explic procesul medita iei.

Tot ceea ce presupune medita ie înseamn o imaginare controlat i o aten ie bine-sus inut .

Pur i simplu men ine- i aten ia asupra unei anumite idei pân ce î i umple mintea i alung toate celelalte idei din con tien . Puterea aten iei arat de una singur garan ia sigur a for ei interioare. Trebuie s ne concentr m asupra ideii ce trebuie realizat , f s permitem nicio distrac ie.

Acesta este secretul ac iunii. De i-o va lua aten ia razna, adu-o-napoi spre ideea pe care vrei s o realizezi i f asta iar i iar, pân ce aten ia devine imobilizat i se supune într-o fixare f efort asupra ideii ce i se prezint .

Ideea trebuie s beneficieze de aten ie – trebuie s o fascineze, ca s spunem a. Toat medita ia se încheie cu cel care gânde te, i acesta descoper c este ceea

ce el însu i a conceput. Aten ia omului nedisciplinat este mai degrab sclavul viziunii sale decât st pânul. Este captat mai degrab de ceea ce pare presant decât de ceea ce este important.

În actul medita iei, la fel ca în actul adora iei, t cerea este lauda cea mai înalt pe care o aducem. S ne p str m sanctuarele t cute, c ci în ele sunt p strate perspectivele ve nice. Zi dup zi, s pt mân dup s pt mân , an dup an, în perioade când nu îng dui nim nui, nici prin iubire, nici prin alte inten ii mai prejos de iubire s intervin , purced în a atinge m iestria în mânuirea aten iei i imagina iei mele. Am c utat metode de a le folosi cât mai priceput – acele lumini magice care au apus i s-au stins înl untrul meu. Am dorit s le pot evoca la dorin i s fiu artistul viziunii mele.

str duiam s -mi in aten ia asupra activit ilor de peste zi în concentrare neezitant , astfel încât, nici m car pentru o clip , concentrarea s nu îmi sl beasc . Acesta este un exerci iu – un antrenament pentru mai-mari aventuri ale sufletului. Nu e munc u oar . Munca plugarului ce ostene te pe câmp e cu mult mai u oar . Nici imperiile nu- i trimit legiunile s -n bu e revolte într-atât de repede pe cât tot ce e viu în noi se gr be te prin v ile trupului pentru a ne z rnici starea meditativ . Chipul frumos al celui pe care îl iubim str luce te înaintea noastr , pentru a ne fermeca i dep rta de la misia noastr . Vechi vr jm ii, ca i temeri de demult, cu toatele ne împresoar . Dac ne l m ispiti i de aceste priveli ti, descoperim, dup ceasul de contemplare, c-am fost momi i pe-aiurea. Ne-am dep rtat de scopul nostru i am uitat de acea fixare a aten iei pe care ne-am propus s o atingem. Dar i ce om e acela ce dobânde te controlul complet al imagina iei i aten iei sale…

O imaginare controlat i o aten ie strunit , focalizate ferm i repetat asupra ideii ce trebuie concretizat , iat re eta tuturor rânduielilor magice. Cel ce persist

pt mâni i luni, mai devreme sau mai târziu, acela creeaz înl untrul s u un centru de putere. Va p trunde pe o cale pe care poate mul i p esc, dar numai pu ini o des vâr esc.

Este o cale l untric , pe care picioarele la început ezit prin umbr i întuneric, dar care mai apoi str luce te de o lumin interioar . Nu e nevoie de haruri aparte, ori de geniu. Nu e pogorât asupra nim nui, ci câ tigat prin persisten i practic a medita iei. Dac persist , v una întunecat a creierului s u se va lumina iar el va începe senin fiecare zi, c ci ceasul de medita ie este precum întâlnirea cu cel iubit. Când vine, se înal pe sine precum un plonjor ce-a petrecut prea mult pe sub ap , se înal s soarb aerul i s vad lumina. În aceast stare meditativ , el experimenteaz în imagina ie ce ar experimenta în realitate de i-ar realiza scopul, astfel încât va deveni în timp transformat în imaginea st rii sale imaginate.

Singurul test al religiei ce merit f cut este acela dac s-a n scut din adev r; dac izvor te din con tien a cea mai adânc a individului; dac este rodul experien ei – ori dac e orice altceva.

Acesta este subiectul discursului meu de duminica viitoare din Los Angeles: Adev rata atitudine religioas .

Care este atitudinea ta religioas ? Care este atitudinea mea religioas ? Voi vorbi asupra acestui subiect duminica viitoare de la ora 10:30, ca invitat al dr. Bailes. Slujba se va ine la Fox Wilshire Theater, pe Wilshire Boulevard, lâng La Cienega. M voi str dui s i demonstrez c metodele cunoa terii mentale i spirituale sunt cu totul diferite. ci cunoa tem un lucru mental privindu-l din afar , comparându-l cu alte lucruri, analizându-l i definindu-l; pe când putem cunoa te spiritual un lucru numai devenind acel lucru.

Trebuie s fim lucrul în sine i nu numai s vorbim despre el sau s ne uit m la el. Trebuie s iubim pentru a ti ce e iubirea. Trebuie s fim dumnezeie ti de va fi

cunoa tem ce e Dumnezeu.

Medita ia, ca i somnul, este o intrare în subcon tient. „Tu îns , când te rogi, intr în c mara ta i, închizând u a, roag -te Tat lui t u, Care este în ascuns, i Tat l

u, Care vede în ascuns, î i va r spl ti ie.” [Matei 6:6]

Medita ia este o iluzie de somn care diminueaz impresiile lumii exterioare i ofer min ii mai mult receptivitate sugestiilor din untru. Mintea în medita ie este într-o stare de relaxare asem toare senza iei ce apare chiar înainte de a ne lua somnul. Aceast stare este minunat descris de poet, Keats, în a sa „Od unei privighetori”. Se spune c , pe când poetul edea în gr din i asculta privighetoarea, a

zut într-o stare pe care a descris-o ca „O amor eal somnoroas [ce] îmi doare sim urile, de parc-a fi b ut cucut ”.

Apoi, dup ce î i cânt oda privighetorii, Keats se întreab , „fost-a viziune sau un aievea vis? Fugit -i muzica aceea... Veghez sau dorm?”.

Acestea sunt cuvintele unuia care a v zut ceva cu atâta dinamism ori realitate încât se întreab dac eviden a ochilor s i fizici poate fi acum crezut . Orice tip de medita ie în care ne retragem în noi în ine f a face prea mult efort pentru a gândi este un afloriment al subcon tientului.

Închipuie- i subcon tientul ca o maree ce d înapoi i apoi curge. Somnul e un flux ce inund , pe când la vreme de trezie deplin mareea d înapoi, e în reflux. Între aceste dou extreme sunt diverse niveluri intermediare. Când suntem mole i, vis tori, potoli i în vis ri blânde, mareea este înalt . Cu cât mai treji i mai aler i devenim, cu atât mai mult se cufund mareea.

Cea mai înalt maree, compatibil cu dirijarea con tient a gândurilor noastre, se produce chiar înainte de a adormi i imediat dup ce ne trezim.

O modalitate simpl de a crea aceast stare pasiv este de a te relaxa într-un scaun confortabil ori pe un pat.

Închide- i ochii i imagineaz i c i-e somn, foarte somn, grozav de somn. Ac ioneaz precis, ca i când urmeaz s i faci siesta. Procedând astfel, permi i mareei subcon tiente s se ridice la în ime suficient pentru a- i face eficient asump ia cu pricina.

Când încerci asta prima dat , ai putea descoperi c tot felul de contra-gânduri încearc s te distrag , dar dac persi ti, vei ob ine o stare pasiv . Când se atinge aceast stare pasiv , gânde te-te numai la „câte sunt cu nume bun” – imagineaz i c

i exprimi acum cel mai înalt ideal, nu cum îl vei exprima, ci simte pur i simplu AICI I ACUM c e ti omul nobil care dore ti s fii. E ti acela acum. Cheam i idealul întru fiin imaginând i sim ind c e ti acel ideal acum.

Eu cred c întreaga fericire depinde de energia cu care î i asumi sentimentul dorin ei împlinite, cu care î i asumi masca unei alte vie i, cu adev rat perfecte. Dac nu ne putem imagina pe noi în ine diferi i de ceea ce suntem i nu încerc m s ne asum m un alt sine, mult mai dezirabil, nu ne putem impune asupra noastr disciplina, de i putem accepta disciplina din partea altora.

Medita ia este o activitate a sufletului; este o virtute activ ; i o virtute activ , spre deosebire de acceptarea pasiv a unui cod, este teatral . Este dramatic ; este purtarea unei m ti.

Pe m sur ce scopul t u este acceptat, devii complet indiferent la eventuale ecuri, c ci acceptarea finalului determin mijloacele ce duc la final. Când te ridici din

momentul medita iei, este ca i cum i s-a ar tat sfâr itul fericit al piesei în care tu e ti principalul actor.

Fiind martor la final în medita ia ta, indiferent de vreo stare-anticlimax cu care te-ai întâlni, r mâi calm i sigur în cunoa terea c finalul a fost deja perfect definit. Crea ia este s vâr it , iar ceea ce numim creativitate este doar o mai profund receptivitate ori o mai ascu it sensibilitate din partea noastr , iar aceast receptivitate se produce „‚Nu prin putere, nici prin t rie, ci prin Duhul Meu’, zice Domnul Savaot.” [Zaharia 4:6].

Prin medita ie, trezim înl untrul nostru un centru de lumin ce ne va fi „stâlpul de nor ziua, i stâlpul de foc noaptea”. [Ie irea, Numerii, Deuteronomul, Neemia, Psalmii 77/78, 98/99]

LEGEA ASUMP IEI

Discurs radiofonic, Postul KECA, Los Angeles (Iulie, 1951)

Marele mistic William Blake a scris cu dou sute de ani în urm , „Ceea ce pare a fi, este, pentru cei c rora le pare a fi, i duce la cele mai teribile urm ri pentru cei

rora le pare a fi”.

Acuma, la început, aceast nestemat mistic pare a fi pu in încâlcit , ori, în cel mai bun caz, un joc de cuvinte; dar nu e nimic de genul acesta. Ascult cu aten ie.

„Ceea ce pare a fi, este, pentru cei c rora le pare a fi.” Asta e, cu siguran , suficient de limpede. Este un adev r simplu despre legea

asump iei, i un avertisment asupra urm rilor folosirii ei gre ite.

Autorul Epistolei c tre Romani declar în capitolul paisprezece, „ tiu i sunt încredin at în Domnul Iisus c nimic nu este întinat prin sine, decât numai pentru cel care gânde te c e ceva întinat; pentru acela întinat este”. [14:14]

Vedem prin aceasta c nu vreun spirit superior de observa ie, ci pura orbire e cea care cite te în m re ia oamenilor vreo micime cu care se prea poate s fie familiar , c ci ceea ce pare a fi, este, pentru cei c rora le pare a fi.

Experimente conduse recent la dou dintre universit ile noastre de frunte au ar tat acest mare adev r despre legea asump iei. Au afirmat în comunicatul lor c tre pres c , dup dou mii de teste, au ajuns la concluzia c , „Ceea ce vezi când prive ti la ceva depinde nu atât de mult de ce este acolo ci de asump ia pe care o faci atunci când te ui i. Ceea ce crezi a fi lumea fizic adev rat este de fapt numai o lume presupus – o lume a asump iei”.

Cu alte cuvinte, nu- i vei defini so ul în acela i fel în care o va face mama ta. i totu i, ambii defini i aceea i persoan . Rela ia ta particular cu un lucru î i influen eaz sentimentele în leg tur cu acel lucru i te face s vezi în el un element care nu e acolo.

Dac sentimentul t u într-o anumit privin este un element în sine, acesta poate fi alungat. Dac exist o distinc ie permanent în privin a st rii cu pricina, nu poate fi alungat. Ceea ce po i face este s încerci. Dac i po i schimba opinia fa de cineva, atunci ceea ce crezi acum în privin a aceluia nu poate fi absolut adev rat, ci relativ adev rat.

Oamenii cred în realitatea lumii lor exterioare fiindc ei nu tiu cum s i focalizeze i condenseze propriile abilit i de a p trunde prin suprafa a ei sub ire.

Ciudat cum ar p rea, nu e greu s p trunzi dincolo de aceast impresie a sim urilor. Pentru a ridica v lul sim urilor, nu apel m la cine tie ce mare efort; lumea concret dispare de îndat ce ne lu m aten ia dinspre ea. Avem numai de a ne concentra asupra st rii dorite pentru a o vedea mental; dar pentru a-i da realitate astfel încât s devin un fapt concret, trebuie s ne focaliz m aten ia asupra st rii dorite pân ce dobânde te întregul dinamism senzorial i sentimentul realit ii.

Când, prin aten ie concentrat , dorin a noastr pare a fi dobândit distinc ia i sentimentul realit ii, când forma gândului este la fel de dinamic precum forma naturii, i-am dat dreptul de a deveni un fapt vizibil în vie ile noastre.

Fiecare om trebuie s g seasc mijloacele cele mai potrivite firii sale pentru a- i controla aten ia i a i-o concentra asupra st rii dorite. Am descoperit c cea mai bun cale, în ceea ce m prive te, este de a intra în medita ie, o stare relaxat asem toare somnului, dar o stare în care înc am control con tient asupra imagina iei mele i sunt capabil s -mi fixez aten ia asupra obiectului mental.

Dac este dificil s i controlezi direc ia aten iei cât e ti în starea asem toare somnului, s-ar putea s g se ti c privirea fix asupra unui obiect este foarte eficient . Nu privi la suprafa a lui, ci mai degrab în el i dincolo de orice obiect precum peretele, un covor ori orice altceva ce are substan . Caut s i redea cât mai pu in reflexie. Imagineaz i apoi c în aceast substan vezi i auzi ceea ce vrei s vezi i s auzi pân ce aten ia ta este ocupat exclusiv de starea imaginat .

La sfâr itul medita iei tale, când ie i din visul treaz controlat, te sim i de parc te-ai fi întors dintr-o mare dep rtare. Lumea vizibil pe care ai exclus-o revine în con tien i, prin îns i prezen a sa, te informeaz c te-ai am git singur crezând c obiectul contempl rii tale era real; dar, dac r mâi fidel viziunii tale, aceast atitudine mental sus inut va da realitate viziunii tale i cele închipuite vor deveni fapte concrete în lumea ta.

Define te- i cel mai înalt ideal i concentreaz i aten ia asupra acestui ideal pân ce te identifici cu el. Asum i sentimentul de a fi acel ideal – sentimentul pe care-l vei avea atunci când vei fi întruchipat acel ideal în lumea ta. Aceast asump ie, de i negat acum de sim urile tale, dac persi ti în ea – va deveni un fapt în lumea ta. Vei cunoa te când vei fi reu it în fixarea st rii dorite în con tien pur i simplu privind mental la oamenii pe care îi tii.

Aceasta este o minunat verificare asupra ta, dat fiind c propriile tale conversa ii mentale sunt cu mult mai revelatoare decât conversa iile fizice. Dac , în conversa iile tale mentale cu al ii, vorbe ti cu ei la fel cum obi nuiai în trecut, atunci nu i-ai schimbat conceptul de sine, c ci toate schimb rile de concepte duc la o rela ie

schimbat cu lumea.

Aminte te- i ce s-a spus mai devreme: „Ceea ce vezi când te ui i la ceva depinde nu atât de ceea ce e acolo cât de asump ia pe care o faci atunci când prive ti”.

adar, asump ia dorin ei împlinite ar trebui s te fac s vezi mental lumea a cum ai vedea-o fizic dac asump ia ta ar fi un fapt fizic. Omul spiritual vorbe te

„omului firesc” [1Corinteni 2:14] prin limbajul dorin ei. Cheia progresului în via i a împlinirii viselor st în supunerea de bun -voie în fa a acestei voci. Supunerea ne ov ielnic vocii sale duce la asump ia imediat a dorin ei împlinite.

A dori o stare înseamn a o avea. Precum spunea Pascal, „Nu m-ai fi c utat de nu m-ai fi g sit deja”.

Omul, prin asumarea sentimentului dorin ei împlinite i prin tr irea i f ptuirea în aceast convingere, î i schimb viitorul în armonie cu asump ia sa. A- i „schimba viitorul” este dreptul inalienabil al celor iubitori de libertate. Nu ar fi progres în lume de n-ar fi dup divina insatisfac ie din om, cea care îl împinge spre tot mai înalte niveluri ale con tien ei.

Am ales acest subiect atât de aproape inimilor noastre ale tuturor – „Schimbându- i viitorul” – pentru mesajul meu de duminica viitoare. Voi avea deosebita pl cere de a vorbi în locul dr. Bailes cât va fi în vacan . Slujba se va ine de la ora 10:30 la Fox Wilshire Theater, pe Wilshire Boulevard, lâng La Cienega.

Cum dreptul de a ne schimba viitorul este dreptul nostru din na tere ca fii ai Lui Dumnezeu, haide i s -i accept m provocarea i s înv m cum s o facem.

Azi, din nou, vorbind de schimbarea viitorului t u, a dori s subliniez importan a transform rii reale a sinelui – nu doar o u oar alterare a circumstan elor care, în numai câteva clipe, ne va face s redevenim vechiul om nesatisf cut. În medita ia ta, îng duie altora s te vad a a cum te-ar vedea dac acest nou concept de sine ar fi un fapt concret. Întotdeauna apari celorlal i drept întruchiparea idealului pe care îl inspiri.

adar, în medita ie, când îi contemplezi pe al ii, trebuie s fii v zut mental de c tre ace tia a a cum ai fi v zut de ei fizic, dac propriul t u concept de sine ar fi un fapt concret.

Adic , în medita ie, î i imaginezi c ei te v d exprimând acest nobil om care dore ti s fii. Dac i asumi c e ti ceea ce vrei s fii, dorin a ta este împlinit i, în împlinire, întreaga „n zuin de a fi” este neutralizat [– este de acum o realitate].

Acesta este, de asemenea, un alt mod excelent de a te verifica dac ai reu it cu adev rat sau nu în schimbarea sinelui.

Nu po i continua s dore ti ceea ce s-a realizat. Mai degrab , e ti într-o dispozi ie de aducere de mul umiri pentru darul primit. Dorin a ta nu este ceva pe care te ostene ti s o realizezi, este recunoa terea a ceva ce deja ai. Este asumarea sentimentului de a fi ceea ce dore ti s fii.

A crede i a fi sunt unul i acela i lucru. Creatorul i concep ia sa una sunt.

adar, ceea ce te concepi pe tine a fi nu poate fi vreodat prea departe, a a cum nu poate fi nici foarte aproape, c ci îns i apropierea tot separare implic . „De po i crede, toate sunt cu putin celui ce crede”. [Marcu 9:23]

Credin a este substan a lucrurilor la care se aspir , eviden a lucrurilor nev zute înc [„Credin a este încredin area celor n jduite, dovedirea lucrurilor celor nev zute”, Evrei 11:1]. Dac i asumi c e ti acel om mai bun, mai nobil, care- i dore ti s fii, îi vei vedea pe ceilal i a a cum sunt ei în rela ie cu asump ia ta înalt . To i oamenii „ilumina i” doresc binele altora. Dac binele altuia este ceea ce cau i, trebuie s folose ti aceea i contemplare controlat .

În medita ie, trebuie s i-l reprezin i pe cel lalt ca fiind ori având deja re ia pe care i-o dore ti. Cât despre tine, dorin a ta pentru altul trebuie s fie una

intens . Prin dorin te înal i deasupra sferei tale actuale i drumul de la tânjire la împlinire este scurtat pe m sur ce experimentezi în imagina ie tot ceea ce ai experimenta în carne i oase, dac tu ori aproapele t u a i fi întruparea dorin ei pe care ai avut-o în privin a ta ori a lui.

Experien a m-a înv at c aceasta este calea perfect de a-mi ob ine marile mele obiective, atât pentru al ii cât i pentru mine.

Totu i, propriile mele e ecuri m-ar osândi dac a sugera c am st pânit complet controlul aten iei mele. Pot, cu toate acestea, s spun, al turi de înv torul antic, „[Fra ilor, eu înc nu socotesc s o fi cucerit.] Dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea, i tinzând c tre cele dinainte, alerg la int ”. [Filipeni 3:13,14]

ADEV RUL

Discurs radiofonic, Postul KECA, Los Angeles (Iulie, 1951)

dori s întreb pe fiecare dintre cei care ne ascult ast zi ceva – ceva ce trebuie s fie apropiat inimilor noastre ale tuturor, ceva în leg tur cu adev rul.

Dac un om pe care-l tii de criminal ar intra peste tine în cas i te-ar întreba unde e mama ta, i-ai spune unde e? I-ai spune adev rul? Ai face-o?

zice c nu; sper c nu. În cea mai mistic dintre evanghelii, cea a sfântului Ioan, citim, „ i ve i cunoa te adev rul, iar adev rul v va face liberi” [8:32].

Iat o provocare pentru noi to i, „Adev rul v va face liberi”.

Dac i-ai spune adev rul în privin a mamei tale, ai elibera-o? Din nou, în [Evanghelia lui] Ioan, citim, „Sfin te-i pe ei întru adev rul T u; [cuvântul T u este adev rul”, 17:17]. Dac î i dai mama pe mâna criminalului, ai „sfin i-o”? Care este, atunci, adev rul despre care se vorbe te atât de constant? Adev rul Bibliei este întotdeauna înso it cu iubirea. Adev rul Bibliei este acela al realiz rii spirituale a vie ii con tiente în Dumnezeu, spre care fiecare suflet omenesc se împline te prin ve nicie.

Adev rul este o mereu-crescând iluminare. Nimeni care caut sincer adev rul nu trebuie s se team de rezultat, c ci fiecare adev r ce se ridic din trecut aduce la vedere un mai-mare adev r care fusese ascuns. Adev ratul c ut tor al adev rului nu este o persoan încrezut , critic i închipuit mai sfânt decât tine. Din contr , adev ratul c ut tor al adev rului cunoa te veracitatea cuvintelor lui Zaharia. „S nu cugeta i f delege unul împotriva altuia i jur mântul strâmb s nu-l iubi i” [8:17].

ut torul de adev r nu judec dup aparen e – el vede binele, adev rul în tot ce observ . El tie c o adev rat judecat nu trebuie s se conformeze realit ii exterioare a celor la care se refer . Nicicând nu suntem mai orbi în fa a adev rului decât atunci când vedem lucrurile a a cum par. Numai imaginile care idealizeaz descriu de fapt adev rul.

Nu e vorba de vreun spirit superior de observa ie, ci mai curând pura orbire e cea care cite te în m re ia unora vreo micime cu care se prea poate s fie familiar .

Cu to ii cunoa tem vreo bârf de doi bani care nu numai c imagineaz delege împotriva aproapelui, dar mai i insist în a r spândi f delegea în lung i-n

lat. De obicei, acuza iile crude sunt mereu înso ite de înt ritoarele „S tii c ”, ori „ tiu sigur c e adev rat c ”. i cât de departe de adev r e!

Chiar dac ar fi adev r cel invocat de bârf , e mai bine s nu i se dea glas, c ci „Un adev r spus cu rea-inten ie întrece toate minciunile ce s-ar putea n scoci” [William Blake]. Iar cel care împr tie astfel f delegea nu e un c ut tor al adev rului

a cum se arat în Biblie. El caut nu adev rul, ci sprijin pentru punctul s u de vedere. Prin prejudec ile sale, acesta deschide o u prin care potrivnicii lui intr i se fac st pâni peste l ca urile secrete ale inimii sale.

Fie ca noi s c ut m cu sinceritate adev rul a a cum Robert Browning îl exprim :

„Adev rul e în noi în ine; nu se ridic Din lucruri din afar , orice-ai crede.

E un miez f r’ de moarte acolo în noi, în fiecare Unde adev rul deplin îndur .”

Adev rul din noi în ine este guvernat de iubirea imaginativ . Cunoscând acest re adev r, nu vom mai putea imagina f delegi împotriva aproapelui. Ne vom

imagina ce-i mai bun în privin a lui. Este credin a mea c atunci când atitudinea omului fa de via este guvernat de iubire imaginativ , acolo g se ti [adev rata] religiozitate, acolo g se ti venera ie, acolo se percepe adev rul.

Voi vorbi pe acest subiect duminica viitoare, când tema va fi, „Iubirea imaginativ ”. Voi avea pl cerea i privilegiul de a oficia slujba dr. Frederick Bailes la Fox Wilshire Theater, pe Wilshire Boulevard, lâng La Cienega. Slujba se va ine ca de obicei, începând cu ora 10:30, duminic diminea a.

Este dorin a intuitiv a întregii omeniri de a fi o fiin mai bun , mai nobil , de a face lucruri demne de iubit. Dar putem face lucruri demne de iubit numai când tot ceea ce imagin m este plin de iubire fa de aproapele nostru.

Atunci cunoa tem adev rul, adev rul care face întreaga omenire liber .

Consider c acesta este un mesaj care ne va ajuta pe to i în arta tr irii unei vie i mai bune, mai frumoase.

Iubirea infinit în esen a ei de necuprins a fost numit Dumnezeu, Tat l. Iubirea infinit în expresie creativ a fost numit Dumnezeu, Fiul. Iubirea infinit în întrep trundere universal , în infinit imanen i în ve nic procesiune a fost numit Dumnezeu, Duhul Sfânt.

Trebuie s înv m s ne cunoa tem pe noi în ine ca iubire infinit , ca buni, mai curând decât ca nelegiui i.

Asta nu este ceva ce trebuie s devenim; trebuie, mai degrab , s recunoa tem ceva ce suntem deja. Locul de na tere, originea imagina iei este în iubire. Iubirea este sursa vie ii sale.

În m sura în care imagina ia î i p streaz propria surs de via , viziunile sale sunt imagini ale adev rului. Apoi oglinde te identitatea vie a lucrului pe care-l contempleaz .

Dar, dac imagina ia î i va nega propria putere care i-a dat na tere, atunci cele mai cumplite închipuiri ale groazei vor începe. În loc s redea imagini vii ale adev rului, imagina ia va fugi spre opusul iubirii – frica – i viziunile sale vor fi apoi deformate, iar reflec ii distorsionate vor fi proiectate pe un ecran al fanteziei înfrico toare.

În loc de a fi puterea creativ suprem , va deveni agentul activ al distrugerii. Pe când oriunde atitudinea omului pentru via este cu adev rat imaginativ , acolo om i Dumnezeu sunt contopi i în uniune creativ . ine minte c iubirea este mereu creativ , influent în fiecare sfer , de la cea mai înalt pân la cea mai de jos.

Nu a existat vreodat gând, fapt sau cuvânt care s nu fi fost influen ate de iubire, ori de opusul s u, frica de orice fel, chiar dac a fost numai vreo dorin f scop precis. Iubirea i frica sunt motorul ma in riei noastre mentale. Orice este mai întâi un gând, înainte de a deveni un lucru.

Eu sf tuiesc în privin a c ut rii unui ideal înalt pentru a face un fapt de via s devin un fapt de con tien , iar pentru a face asta, exersarea imagina iei: astfel realiz m c singura atmosfer în care cu adev rat tr im i ne mi m i ne avem fiin a este Iubirea Infinit . Iubirea nu d gre niciodat [„Dragostea nu cade niciodat ”, 1Corinteni 13:8]. Spiritul Creativ Infinit este Iubire. Impulsul ce a f cut con tien a infinit necondi ionat s se condi ioneze pe sine în milioane de forme sensibile este Iubirea.

Iubirea privit ca o abstractizare – în afara obiectului – este de neconceput. Iubirea nu este iubire dac nu exist obiect al iubirii. Iubirea devine conceptual numai în rela ie, în proces, în act. Fie ca i noi s recunoa tem, al turi de Blake, faptul c „Cel ce nu tr ie te prin iubire trebuie c e subjugat de fric ”, i s ne stabilim cele mai înalte idealuri din a iubi i din a tr i prin iubire. Dar idealurile noastre înalte nu sunt nimic, de nu se pogoar i prind trup. Trebuie s ob inem rezultate i împliniri, testul crucial al imagina iei noastre i al iubirii noastre, c ci întruparea este singura adev rat realizare.

Credin a noastr trebuie s ne fie nou tuturor adev rul pe care îl cunoa tem – i trebuie s fie absolut .

Altfel, acelui adev r îi lipse te mijlocul i nu se poate întrupa în noi.

Conceptul nostru de sine determin scenariul vie ilor noastre. Suntem pururi proprii no tri popritori.

ile temni ei pe care le-am crezut ferecate, cu adev rat întredeschise sunt – teptând ca noi s vedem adev rul.

„Omul ve nic se înconjoar pe sine cu imaginea real de sine”, spunea Emerson. „Fiecare spirit î i construie te o cas i dincolo de casa lui, o lume, i dincolo de lumea lui, un paradis. Cunoa te deci c lumea exist pentru tine. Mecanismul e perfect pentru tine. Ceea ce suntem, numai aceea putem vedea. Tot ce Adam a avut, tot ce ar fi putut Cezar cuceri, ai i po i cuceri tu.

Adam i-a numit casa rai i p mânt. Cezar i-a numit casa, Roma; tu poate i-o nume ti cârp cie; o proprietate de câteva hectare sau o garsonier de student. Totu i, în fiecare în eles al cuvântului, s la ul t u e la fel de m re precum al lor, chiar i f numele alea pompoase.

Zide te- i deci propria ta lume i de îndat ce î i conformezi via a ideii pure din mintea ta, largile ei m suri vor începe s se desf oare.”

Adev rul este realitatea noastr tainic dinl untru, cauza, în elesul, rela ia vie ilor noastre cu toate lucrurile. Fie ca adev rul s ne poarte spre Ceruri,

rgindu-ne concep iile, sporindu-ne în elegerea pân ce vom cunoa te „Adev rul care ne face liberi”.

TR IREA L UNTRIC E SECRETUL

Discurs radiofonic, Postul KECA, Los Angeles (Iulie, 1951)

Am întrebat de curând un foarte de succes om de afaceri care este re eta sa. A râs i s-a stânjenit pu in. Apoi a r spuns, „Probabil e numai faptul c nu concep e ecul. Nu-i ceva la care s m gândesc prea mult. E mai degrab un sentiment pe care-l am”.

Afirma ia lui coincidea complet cu propriile mele credin e i experien e. Ne putem gândi ve nic la ceva i s nu vedem acel ceva niciodat în lumea noastr , dar odat ce-i tr im l untric realitatea, suntem sorti i s -l petrecem. Cu cât îl sim im mai intens, cu cât îl tr im l untric mai intens, cu atât mai repede îl petrecem.

Noi to i privim tr irile interioare, sentimentele, mult prea mult ca efecte, i nu suficient de mult drept cauze ale evenimentelor de peste zi. Tr irea l untric nu e numai rezultatul condi iilor vie ii noastre, este, de asemenea, creatorul acelor condi ii. Spunem c suntem ferici i deoarece suntem s to i, f s ne d m seama

procesul va func iona la fel de bine în sens invers. Suntem s to i deoarece suntem ferici i. Suntem mult prea nedisciplina i în tr irile noastre l untrice.

A fi bucuro i de binele altuia înseamn a ne binecuvânta pe noi în ine, la fel ca i pe acela. A fi mânio i pe altul înseamn a ne pedepsi pe noi în ine pentru gre eala

lui. Mintea ab tut st acas chiar dac trupul c tore te i pân la cap tul mântului, pe când mintea fericit c tore te chiar dac trupul r mâne acas .

Tr irea l untric e secretul rug ciunii ascultate, c ci în rug ciune, tr im faptul rug ciunii ascultate i, apoi, tr im i f ptuim fizic în acea ferm convingere. „Pip indu-L” [sim indu-L; „Ca ei s caute pe Dumnezeu, doar L-ar pip i i L-ar g si, de i nu e departe de fiecare dintre noi”, Fapte 17:27], a a cum sugereaz Biblia, înseamn o desfacere a abilit ilor tainice ale sufletului. Tr irea aceasta l untric nu cedeaz importan ei nim nui. Este un ferment f de care nicio crea ie nu e cu putin . Toate formele de imagina ie creativ implic elemente ale tr irii l untrice. Toate dispozi iile emo ionale, oricare ar fi acestea, influen eaz imaginarea creativ . „Pip irea” nu are finalitate. Este o achizi ie i este o achizi ie ce cre te propor ional cu receptivitatea, care, de asemenea, nu are i nu va avea vreodat finalitate.

O idee care este numai o idee nu produce nimic i nu face nimic. Ac ioneaz numai dac este tr it l untric, dac este înso it de sentiment efectiv.

Undeva înl untrul sufletului se afl o dispozi ie care, de e g sit , înseamn bog ie, s tate, fericire nou . Dorin a creativ este înn scut omului. Întreaga lui fericire este implicat în impulsul s u de a crea.

Fiindc oamenii nu „pip ie” perfect, rezultatele rug ciunilor lor sunt nesigure, pe când ar putea fi perfect-sigure. Citim în Proverbe/Pildele lui Solomon, „O inim vesel este un leac minunat, pe când un duh f curaj usuc oasele” [17:22]. Inimile orchestrale ard în uleiul candelei regelui. Spiritul cânt Domnului un nou cântec. Toate rug ciunile adev rate poart o expresie bucuroas ; cel bun este uns cu uleiul bucuriei înaintea semenilor s i.

ne veghem, deci, propriile tr iri l untrice, reac iile la evenimentele zilei. i s ne p zim tr irile înc i mai zelo i în actul rug ciunii, c ci rug ciunea este starea creativ adev rat .

Demnitatea indic faptul c omul aude o mai m rea muzic a vie ii i se mut în tempoul în elesului ei mai profund. Dac n-am face nimic, dar am imagina i am tr i

untric cele demne de iubit, reforma lumii, în sfâr it, s-ar s vâr i. Multe dintre pove tile Bibliei se ocup exclusiv cu puterea imagin rii i a tr irii l untrice.

„Pip indu-L” [„sim indu-L”] este strig tul c ut torului de adev r. Numai imagina ia i tr irea l untric , sim irea, pot reface Edenul din care ne-a alungat experien a. Tr irea l untric i imagina ia sunt sim urile prin care percepem „dincolo”. Acolo unde cunoa terea se sfâr te, încep acestea dou . Fiecare tr ire l untric a omului este deschiderea pentru el a unei u i spre lumea divin . S cânt rim oamenii, deci, nu dup în imea cet ilor lor, ci dup m re ia imagina iei i tr irii lor l untrice.

ne întoarcem gândurile înspre Ceruri i s ne amestec m imagina ia cu îngerii. Lumea ce ne poart este cea pe care o imagin m, nu lumea ce ne înconjoar . În imagina ie a teapt continentele neexplorate, ca i m re ele aventuri viitoare ale omului.

Aceast con tien a non-finalit ii în „pip irea [sim irea] lui Dumnezeu” a fost experien a tuturor vrednicilor „pip itori” l untrici de Dumnezeu. Ei î i dau seama c propria lor concep ie asupra Infinitului s-a adâncit i l rgit constant odat cu experien a. Aceia care încearc s gândeasc în elesul experien ei i s o coreleze cu restul cunoa terii omene ti sunt misticii filosofici; cei care încearc s i dezvolte abilitatea în ei i s aprofundeze experien a sunt misticii practican i ori experimentatori.

Unii, i printre ace tia cei mai mari dintre to i, au încercat s le fac pe amândou . Religia începe în experien subiectiv . Religia este ceea ce face omul cu solitudinea lui, c ci în solitudine suntem supu i experien ei subiective.

Despre atitudinea religioas voi vorbi duminic -diminea a viitoare. Aceasta va fi ultima duminic din acest sezon când voi oficia slujba dr. Bailes, slujb care se va ine începând cu 10:30 la Fox Wilshire Theater, pe Wilshire Boulevard, lâng La Cienega. O atitudine religioas adev rat este mântuirea omului.

Dumnezeu nu se schimb niciodat ; noi suntem cei care ne schimb m; ochii no tri spirituali devin mereu tot mai ageri; iar aceast augmentare a adev rului ne va aduce o etern-crescând pace l untric .

Cea mai bun ap rare împotriva asaltului în el tor asupra vederii noastre mentale i morale este ochiul spiritual, ori Ochiul lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, un ideal spiritual ce nu poate fi schimbat de circumstan e, un cod al onoarei personale i al integrit ii în noi în ine, bun voin i iubire fa de al ii. „Nu ce e ti, nu ce ai fost vede Dumnezeu cu ochii S i iert tori, ci ceea ce ai fi”. [autor necunoscut din sec. XIV, „Norul Necunoa terii”, lucrare de mistic cre tin , cap. 75]

Prin venele celui mai umil om de pe p mânt curge sângele regesc al fiin ei. adar, s privim omul prin ochii iubirii imaginative, ceea ce cu adev rat înseamn a

privi cu Ochiul lui Dumnezeu. Sub influen a Ochiului lui Dumnezeu, idealul se înal din prezent precum apa este eterizat de soare într-un t râm închipuit. Lucruri cu totul îndep rtate sunt aici pentru ochiul spiritual.

Ochiul lui Dumnezeu face visul viitor un fapt actual. Nu [sunt înc ] patru luni pân la seceri – prive te din nou. Dac persist m în aceast vedere, ne vom ridica într-o bun zi cu dep rtarea din ochii no tri i întreaga apropiere static , stagnant , nu va mai avea nicio importan . O vom da la o parte pe m sur ce ne vom îndrepta spre obiectivul nostru v zut în dep rtare.

Omul care cu adev rat se descoper [cine este] nu se mai poate l sa condus decât de iubire.

Acesta e cu ochi prea cura i pentru a cuprinde nedreptatea. Abilitatea noastr de a-i ajuta pe al ii va fi propor ional cu abilitatea de a ne controla i ajuta pe noi în ine. În ziua în care omul ob ine victoria asupra lui însu i, istoria va descrie acel lucru drept o victorie asupra du manului s u.

Cheia st în atitudine, i într-o bun zi omul va descoperi c sufletul se st pâne te numai cu serenitate. Cel puternic cedeaz numai în fa a celui mai blând.

Recunoscând puterea tr irii l untrice, s d m aten ie strict dispozi iilor i atitudinilor noastre. Fiecare etap a progresului omului este realizat prin exerci iul imagina iei i tr irii lui interioare.

Creând un „ideal” înl untrul sferei noastre mentale, ne putem sim i în aceast „imagine ideal ” pân ce devenim una i aceea i cu aceasta, absorbind calit ile sale în îns i esen a fiin ei noastre. Solitarul ori încarceratul pot, prin intensitatea imagina iei i tr irii lor l untrice, s influen eze miriade de oameni astfel încât pot ac iona prin mai

multe voci. Extinde- i sim urile, încrede-te în „pip irea” ta, avânt -te în toate zborurile imagina iei tale i nu te teme de propria ta sensibilitate.

Cel mai bun mod de a sim i binele din al ii este acela de a fi mai intens con tient de acesta. Fii precum amicul meu i ai „mai degrab un sentiment” pentru

tatea, bog ia, fericirea pe care le dore ti. Ideile nu-s mare lucru dac nu coboar din Ceruri i se întrupeaz . F din rezultate i realiz ri testul crucial al imagina iei adev rate. Pe m sur ce observi aceste rezultate, vei fi determinat s i umpli imaginile cu iubire i s umbli într-o dispozi ie înalt i nobil , c ci vei ti, precum poetul,

„Aia ce semeni culegi. Vezi lanurile de acolo – Susanul era susan, porumbul Porumb. T cerea i Întunericul tiau

a a se na te soarta omului.” [Sir Edwin Arnold, „The Light of Asia”]

AFIRM ADEV RUL M RE IEI TALE

Discurs radiofonic, Postul KECA, Los Angeles (Iulie, 1951)

În crearea unui nou mod de via , trebuie s începem cu începutul, cu propria noastr regenerare. Formarea organiza iilor, politice, religioase, sociale – nu e suficient . Problema cu care ne confrunt m merge mai adânc decât percepem. Revolu ia esen ial trebuie s înceap în noi în ine.

Totul depinde de atitudinea noastr fa de noi în ine – ceea ce nu afirm m înl untrul nostru nu se poate dezvolta în lumea noastr . Aceasta este religia dup care tr im, c ci religia începe în experien a subiectiv , precum caritatea – începe de acas . „S v schimba i prin înnoirea min ii” [Romani 12:2] este formula str veche – i nu exist alta. Totul depinde de atitudinea omului fa de sine însu i. Ceea ce nu

poate ori nu vrea s revendice ca adev rat despre sine însu i nu se va putea niciodat dezvolta în lumea lui.

Omul mereu prive te în jur prin lumea lui i se întreab , „Ce-i de f cut? Ce se va întâmpla?”, pe când ar trebui s se întrebe, „Cine sunt eu? Care este conceptul meu de sine?”.

Dac vrem s vedem lumea ca un loc mai bun, mai frumos, trebuie s afirm m realitatea mai-binelui, mai-frumosului înl untrul nostru. Este scopul ultim al înv turilor mele acela de a indica drumul spre aceast des vâr ire. Încerc s î i ar t cum omul l untric trebuie s se reajusteze pe sine – care trebuie s fie noua premis a vie ii sale, cum trebuie „s i piard sufletul” la nivelul pe care i-l cunoa te acum, pentru a i-l reg si iar la nivelul înalt pe care-l caut .

Îi este imposibil omului s vad altceva decât con inutul propriei sale con tien e, c ci nimic nu are existen pentru noi decât prin con tien a pe care o avem despre acel lucru. Omul ideal caut mereu o nou încarnare, dar dac noi, noi în ine, nu-i oferim ascenden omeneasc , noua încarnare nu se poate na te. Noi suntem mijlocul prin care se produce r scump rarea firii din legea necru toare. Marele scop al con tien ei este acela de a produce aceast r scump rare. Dac refuz m povara i

ut m spre legea firii pentru a justifica de ce aceast r scump rare a lumii prin iubire imaginativ este ceva ce nu se poate produce, ne anul m pur i simplu scopul vie ilor noastre prin lipsa de credin . Respingem mijlocul, singurul mijloc prin care acest proces al r scump rii trebuie s se produc .

Singurul test al religiei ce merit a fi f cut este de a cerceta dac e autentic – dac izvor te din convingerea cea mai adânc a individului, dac este rodul experien ei l untrice. Nicio religie nu e demn de om dac nu îi d un sens profund i trainic c totul e bine, chiar în ciuda a ceea ce i se petrece lui personal.

Metodele cunoa terii mentale i spirituale sunt complet diferite, c ci cunoa tem un lucru mental uitându-ne la el din afar , comparându-l cu alte lucruri, analizându-l i definindu-l.

[Alfred North] Whitehead a definit religia drept ceea ce face omul cu singur tatea lui. A vrea s adaug c , personal, cred c e ceea ce omul este în singur tatea lui. În solitudinea noastr suntem condu i spre experien a subiectiv . Atunci, a adar, s ne imagin m a fi omul ideal pe care dorim s -l întrup m în lume. Dac , în solitudine, experiment m în imagina ia noastr ce am experimenta în realitate dac ne-am fi realizat obiectivul, vom deveni, în timp, transforma i în imaginea idealului nostru. „S v schimba i prin înnoirea min ii” – „s v îmbr ca i în omul cel nou… gr i adev rul fiecare cu aproapele s u” [Efeseni 4:24,25, Zaharia 8:16]. Procesul devenirii unui „fapt de a fi” un „fapt al con tien ei” se face „prin înnoirea min ii”.

Ni se spune s ne schimb m modul de a gândi. Dar nu ne putem schimba gândirea dac nu ne schimb m ideile. Gândurile noastre sunt rev rsarea fireasc a ideilor noastre, iar cele mai adânci idei ale noastre sunt omul însu i. Sfâr itul dorului este întotdeauna a fi – nu a face. Stai neclintit i cunoa te [Psalm 45/46:10] c „EU SUNT ceea ce doresc [s fiu]”. Caut mereu fii. Reformele exterioare sunt inutile dac inima ta nu se reformeaz . În Ceruri se p trunde nu prin înfrânarea pasiunilor noastre, ci mai curând prin cultivarea virtu ilor noastre. O idee veche nu se d uit rii precum un capriciu, ea trebuie alungat prin idei noi. Dispare numai când o cu totul nou i captivant idee ne ocup aten ia. Vechile tipare de gândire i tr ire l untric – precum frunzele moarte ale stejarului – atârn pân ce sunt împinse de altele, noi.

Creativitatea e, în fond, o mai profund receptivitate, o mai ascu it sensibilitate. Visul viitor trebuie s devin fapt prezent în mintea oricui vrea s i schimbe via a. Orice serioas exteriorizare este precedat de o profund absorb ie. Când acea absorb ie este îmbibat cu marele nostru ideal – când devenim acel ideal –, atunci îl vedem manifestat în lumea noastr i realiz m c prezentul nu se retrage în trecut, ci avanseaz spre viitor.

Astfel ne schimb m, în esen , viitorul. Un „acum” care este „altundeva” nu are pentru noi absolut niciun sens. Recunoa tem „acum” numai atunci când e în acela i timp „aici”. Când ne sim im în starea dorit „aici” i „acum”, ne vom fi schimbat cu adev rat viitorul.

Aceast „Schimbare a viitorului” sper s i-o pot deplin explica duminica viitoare, când voi vorbi pentru dr. Bailes de la 10:30 la Fox Wilshire Theater, pe Wilshire Boulevard, lâng La Cienega. Scopul meu este s te stârnesc spre un mai-mare concept despre tine însu i i s i explic atât de limpede metoda prin care î i po i realiza acest concept încât s pleci dup slujb o fiin transformat . Cei descuraja i au nevoie crunt de inspirare de m re e principii. Trebuie s revenim la principiile de la începuturi de va fi s vorbim cu un glas ce va aprinde imagina ia i va trezi spiritul. Înc o dat trebuie s repet, în crearea unui nou mod de via , trebuie s începem, de la chiar început, cu propria noastr regenerare individual .

Cea mai mare am gire a omului este convingerea lui c poate face orice.

Fiecare crede c poate – fiecare vrea s fac , dar to i întreab „Ce s fac?”. Ce s faci? Este imposibil s faci ceva. Trebuie S FII. E greu pentru noi s

accept m faptul c „Eu nu pot s fac de la Mine nimic” [Ioan 5:30]. E grozav de greu, tocmai fiindc acesta e adev rul, iar adev rul îi pare întotdeauna greu de acceptat omului. Dar, de fapt, nimeni nu poate face nimic.

Totul se întâmpl – toate care se întâmpl omului, toate care i se fac, toate care vin de la el – toate astea se întâmpl , i se întâmpl exact la fel cum vine ploaia, ca rezultat al schimb rii în temperatura din regiunile mai înalte ale atmosferei.

Iat o provocare pentru noi to i. Ce concept men inem despre noi în ine în regiunile mai înalte ale sufletului? Totul depinde de atitudinea omului fa de sine însu i. Ceea ce nu va afirma ca fiind adev rat înl untrul lui nu poate crea vreodat în lumea lui. O schimbare a conceptului de sine este singura schimbare – noua rela ie între suprafa a i adâncimile omului. Adâncirea este, în principiu, întotdeauna posibil ,

ci adâncimea suprem e vie în fiecare, i e numai o chestiune de a deveni con tient de aceasta.

Via a ne cere încuviin area de a muri i de a ne na te din nou. Asta nu înseamn c murim cu trupul. Murim în spiritul omului vechi pentru a

deveni omul cel nou, pentru a vedea noul om în trup. „Supunere voii lui Dumnezeu” [1Corinteni 15:22, Evrei 12:9, Iacov 4:7 etc.] este o veche fraz pentru aceasta i nu cred c e alta, mai nou , mai bun . În acea dedicare-de-sine idealului pe care dorim

-l exprim m, întregul conflict este dispersat iar noi suntem transforma i în imaginea idealului în care ad st m.

Ni se spune c omul f ve minte de nunt a intrat în Împ ie [probabil Matei 22:2-14] prin simulare ireat . El nu crede l untric ceea ce practic exterior. El pare bun, amabil, generos. El folose te cuvintele potrivite, dar l untric, nu crede nimic din toate acestea. Venind îns în lumina puternic a acelora cu mult mai con tien i decât el, el nu mai reu te s în ele. Un ve mânt de nunt semnific dorin a de uniune.

El nu are dorin a de a se uni cu ceea ce înva pe al ii, chiar dac ceea ce propov duie te este adev rul.

adar, el nu are ve minte de nunt . Când suntem uni i cu adev rul, atunci m deoparte vechea fire i ne reînnoim în spiritul min ii noastre.

Adev rul îi va despuia pe iscusi ii pref cu i de falsa lor aristocra ie. Adev rul, la rândul s u, va fi cucerit i guvernat de aristocra ia binelui, singurul lucru de neînvins din lume.

CEEA CE DEJA A FOST

6 oct. 1959

Aceast tribun se preocup numai cu m re ul secret al vie ii. Aici suntem convin i c Puterea Suprem care a creat i sus ine universul este Imaginarea Divin , i nu se deosebe te de imaginarea omeneasc decât prin gradul de intensitate. A adar Dumnezeul-în-om este minunata ta Imagina ie; Acela e Dumnezeu. i spunem c Imagina ia creeaz Realitatea, dar ine seama c la acest nivel uman pe p mânt, necesit timp i persisten . Dac vom persista în imagine, vom tr i în ea, vom dormi în ea, vom respira în ea – se va cristaliza în form tangibil . Noapte dup noapte, lu m diferite fa ete ale acestui cu adev rat m re secret i, întorcându-ne spre cea mai mare carte despre Imagina ie din lume, îl trat m diferit. Deci, întorcându-ne asupra lui, ine seama c Biblia se adreseaz Imagina iei, nu omului sim urilor ori omului ra iunii –

cel care e „r cit” ori „mort” ori „adânc adormit”.

Vom lua un scurt i simplu verset i- i vom ar ta de ce nu se adreseaz „omului firesc” – Ecclesiastul 3:15: „Ceea ce este a mai fost i ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri; i Dumnezeu cheam iar i aceea ce a l sat s treac .” „Omul firesc” nu poate cuprinde asta, c ci, pentru el, realitatea se bazeaz numai pe eviden a sim urilor. Omul ra iunii n-ar putea confirma finalul versetului, spunând c , de-ar fi s fie totu i vreun sens, autorul trebuie s se fi referit la recuren . Soarele r sare în fiecare zi i luna î i urmeaz ciclul s u i anotimpurile vin i trec. Dac lu m o imagine a universului de azi, savan ii ar putea calcula cât timp va lua pentru a reveni în punctul din imagine. Deci intelectualul ar putea justifica versetul; dar nu asta s-a vrut a se spune, c ci se adreseaz nu omului ra iunii ori omului sim urilor, ci omului Imagina iei. Despre ce e vorba atunci? „Ceea ce este a mai fost i ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri; i Dumnezeu cheam iar i aceea ce a l sat s treac .”

Ni se spune c El a f cut omul generic (b rbat-femeie) dup imaginea [asem narea] Lui i i-a spus „Om” [Geneza/Facerea 1:26,27]. Apoi ni se spune c a fost alungat [3:24] i toate preo irile ne spun c a fost alungat din cauza vreunui „p cat originar”.

Eu îmi trimit fata la coal pentru a se preg ti s tr iasc în lumea asta, nu pentru a o pedepsi, dar, pentru a o preg ti, trebuie s o trimit. În Barbados aveam un sistem educa ional bun, de i nu peste nivel liceal, a a c , b iat fiind, vedeam mul i copii venind de pe alte insule la începutul anului colar cu haine i c i noi.

Credeau c era grozav, f ca m car s tie ce însemna asta. Dar apoi, venea vremea ca p rin ii s -i s rute de r mas-bun i s -i lase în acest loc str in, a a c mul i adormeau plângând nu doar o noapte, ci întregul semestru, într-atât de mare le erau dorul de cas i singur tatea.

Dar p rin ii o f ceau din iubire; din iubire îi l sau acolo. Mul i î i trimiteau copiii mai departe în Anglia, pentru o i mai înalt preg tire i cu uria e sacrificii, a a c nu- i permiteau s -i aduc înapoi în vacan e, a teptând uneori cu anii pân s se revad .

Dar o f ceau din iubire i numai din iubire.

O nesfâr it fiin de iubire a f cut acela i lucru cu noi. Eram „mor i”. Eram întreg-f cu i i perfec i, dar eram precum statuia Galateei. Iar apoi, pentru a însufle i omul i a-l face precum Dumnezeu, El a trebuit s -l alunge – nu în spa iu, ci în minte.

adar Dumnezeu a devenit om, lucrul ce era mort, i pentru a o face, a trebuit s Se coboare pe Sine la acest nivel care, în compara ie cu st rile mai înalte, s-ar numi „mort”. Acest ve mânt de piele pe care îl por i a fost îndelung în preg tire pentru Fiul lui Dumnezeu. Ni se spune, „Apoi a f cut [Domnul Dumnezeu lui Adam i femeii lui] îmbr minte de piele i i-a îmbr cat]” [Geneza/Facerea 3:21].

Este un demers didactic. De ce suntem aici? Pentru a face imagini [„chipuri i asem ri”, cf. limbajului

biblic]. Întregul univers este o imagine a fanteziei cosmice. Înv m, a a c începem cu lucrurile simple – o slujb , o cas nou , o schimbare de mediu. Le facem în acela i fel în care le-a f cut Tat l nostru, dar aceasta este o sal de clas , a a c mai facem gre eli – dar vina nu este a noastr , c ci noi nu suntem înc trezi i. i iat c era sistemul perfect, existând numai pentru Creatorul lui, iar apoi Dumnezeu traseaz anumite por iuni din acesta, „preg tind astfel drumul de întoarcere al alungatului S u” [William Blake, „Ierusalim”, 3-62-20 – cf. Ioan 14:3]. Dumnezeu caut ceea ce a fost alungat, astfel încât s poat spun : „C ci acest fiu al meu mort era i a înviat, pierdut era i s-a aflat” [Luca 15:24]. Deci noi suntem cei pe care îi caut .

Este ceva ascuns în aceast hain de piele ceea ce caut El. Trebuie s trecem dincolo de sim uri i s începem s cre m. Spun deci

tuturor c trebuie s începem arta cre rii, indiferent cât de simplu ori cât de mare e lucrul, indiferent de ce este aceea ce se creeaz . Cre m prin credin , i credin a este „încredin area celor n jduite, dovedirea lucrurilor celor nev zute” [Evrei 11:1;7]. Cre m prin strângerea de imagini ce implic faptul c avem acum ceea ce vrem în lumea aceasta, i, dac suntem credincio i, aducem acel lucru întru fiin , i f când asta, începem s ne mi m prin drumul labirintic al întoarcerii Fiului S u.

„Pe cine bate Dumnezeu, pe acela îl va i alina i-l va numi ‚prieten’”. Dac e ti nit deci, s nu crezi c este din cauza a ceea ce ai f cut în trecut. Nu. Trecem prin

culoarele labirintice fixe pe care le-a preg tit pentru întoarcerea Fiului S u. Astfel ca Fiul s Se trezeasc în sfâr it, iar El merge al turi de Mine de-a lungul întregului drum prin st rile acestea.

Po i crea orice în aceast lume dac tii cine e ti, iar dac nu tii, de asta exist aceste tribune, ca s te înve e, c ci cu to ii suntem interconecta i. Ai putea crede c

ti neînsemnat; ai putea chiar fi întemni at – dar chiar i dup gratii, creezi. i nu trebuie s r mâi în temni dac tii cine e ti.

Ai zburat vreodat peste un lac ori peste ocean? Un prieten de-ai mei a venit recent cu avionul din San Diego. Fusese în Marin

i a avut b rci mereu, dar nu mai observase niciodat ceea ce vedea acum din aer. Era pe partea cu oceanul când a decolat avionul din San Diego i, privind în jos, i-a v zut vasul de 10 metri venind din direc ie opus . A observat dâra l sat de mica lui nav i a privit-o cum se l rgea, f ca nimic s o tulbure. Când avionul a virat spre larg, zbura deja cu aproape 500 km/h, dar privind înapoi, a realizat c micul s u vas – înaintând cu probabil 30 de noduri – tulbura întregul Pacific. Cât putea z ri cu ochii, aceast urm se

rgea f ca nimic s o poat opri, iar cel de pe vas probabil habar nu avea de asta.

Cu to ii suntem astfel. Crezi c po i imagina i s nu-i afectezi pe ceilal i? Este ca dâra: în timp, cuprinde întreaga lume. Începe ca un mic „v”, dar se l te din ce în ce. Cu to ii vor fi influen i într-un fel sau altul de tiparul meu. Dac cineva tie ce vrea pentru sine sau pentru al ii i r mâne credincios acestei imagini, nu trebuie s întrebe „Cine o s m ajute?”, c ci fiecare om ce trebuie s joace un rol îl va juca pentru a face posibil împlinirea acelui vis.

O doamn mi-a spus într-o sear , „Prive te-mi mâinile! Acum o s pt mân erau icate de parc m-a fi stropit cu acid; acum nu mai e nicio urm , dar mi-a luat cinci

zile de revizuire pentru a face ceea ce vezi”. Timp de nenum rate zile înainte de asta, nu s-a întâmplat nimic, dar cinci zile de revizuire au t duit-o. A produs aceast schimbare în propriul ei corp. Asta pare aiureal omului ra ional; „pentru neamuri [elini; greci, sau în elepciunea lumii acesteia] este „nebunie” i „pentru iudei” [sau cei care caut semne, cer semne] „sminteal ” [sau, „piatr de poticnire”, 1Corinteni 1:23]. Înseamn c omul ra iunii nu poate în elege; el nu poate crede c cineva poate crea prin imagina ie. Calea e preg tit pentru tine, c ci sunt nenum rate st ri, iar noi putem crea st ri pentru a-i asista pe al ii i pentru a-i scoate din cele în care au c zut.

Suntem aici pe p mânt ca într-o uria sal de clas . Nu am fost trimi i aici pentru a fi pedepsi i, ci pentru a înv a s devenim creatori precum Tat l nostru. Nu exist „p cat originar”, c ci Dumnezeu a luat hot rârea de a m trimite „la coal ”. De fapt, eram „mort”. Existam numai pentru Dumnezeu, creatorul sistemului perfect, iar apoi a ap rut hot rârea de a m supune acestei coli în speran a c voi fi eliberat în libertatea glorioas a fiilor lui Dumnezeu. De-ar fi dup el, ce copil ar alege coala?

Dar iubind copilul, p rin ii îl supun instruirii. Câ i ani sunt lua i din via a copilului i da i înv rii? Este la fel cu noi, numai c e o coal mai larg . A a c nu îng dui nim nui s i spun c ai f cut ceva r u n scându-te. Aceste ve minte de piele au fost preg tite pentru noi, c ci ele ajut omul – realitatea nev zut – s devin con tient. i apoi, anumi i dasc li trimi i de Dumnezeu îi vor spune despre singurul lucru de pre din lume, i anume, despre trezire.

Dar dac în trezire, vrei o cas mai bun , o slujb mai decent , o mai bun tate, atunci încearc s le creezi.

ecul nu conteaz ; înve i. Dac persi ti, vei învinge. Creezi prin credin . Prin credin lumile s-au f cut i sus inut. Lucrurile care s-au f cut s-au f cut din lucruri care nu se v d [cf. Evrei 11:3]. Deci cum ar fi lumea dac ai fi omul care vrei s fii? Vezi lumea a a cum ai vrea s o vezi.

Îng duie-mi s i definesc Imagina ia. Este senza ie spiritual , dar cuvântul „spiritual ” este ceva ce multora dintre noi nu spune nimic practic – acorporalul ca ceva opus corporalului.

Dar Imagina ia este puterea ce percepe ceea ce nu cuprind sim urile. Ia un trandafir – nu e niciunul aici – dar chiar acum, a putea s -l simt în vreun fel? S -l miros? S -l ating? Pot, de i lipse te din raza sim urilor.

Aia-i Imagina ie. Dac Imagina ia creeaz realitatea, o astfel de percep ie a ceea ce nu cuprind sim urile o face s fie astfel. Avem nenum rate studii de caz pentru a o dovedi. Imagina ia este puterea de a percepe ceea ce nu cuprind sim urile, i dac persi ti, vei merge dincolo de omul sim itor i dincolo de omul ra ional. „Omul firesc nu prime te cele ale Duhului lui Dumnezeu, c ci pentru el sunt nebunie i nu poate s le în eleag , fiindc ele se judec duhovnice te” 1Corinteni 2:14].

Cum îmi pot identifica spiritual casa? Nu o pot vedea cu ochii mei fizici, nici nu o pot atinge cu mâinile mele fizice, dar, în Imagina ie, le pot face pe ambele. Ai putea spune, „Dar eu nu am o cas ”. Ei bine, faci acela i lucru cu o cas pe care nu o ai înc .

-o cu bani pe care acum nu îi ai. Nimic nu are acela i miros ca banii, ori acela i sunet.

Dac bani sunt ceea ce dore ti, folose te- i fiecare sim pentru a-i face reali. Dar nu spune, „Îi percep pentru c tiu c sunt acolo”. Pentru a exersa Imagina ia, vezi ceva ce nu este înc acolo. Apoi, trecem dincolo de „omul firesc”, precum doamna care în cinci zile i-a produs o vindecare total a mâinilor ei.

To i sunt aici pentru facere de imagini i pentru a înv a lec ii, iar Fiin a care te-a trimis aici a venit cu tine i nu te-a p sit niciodat . A devenit tu i te aprinde cu Ea îns i. i cum aprinde omul, Ea se treze te prin trec torile preg tite pentru tine în aceast sal de clas numit P mânt. i apoi, în ându-Se, este îmbr at i I se d inelul i vi elul cel îngr at [exemplul fiului risipitor, Luca 15:11-32]. „C ci acest fiu al meu mort era i a înviat [pierdut era i s-a aflat]”. C ci prima stare era moartea i apoi vine însufle irea acestei st ri.

Era pierdut i acum S-a aflat [din nou]. „Ceea ce este a mai fost i ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri; i Dumnezeu cheam iar i aceea ce a l sat s treac .” Deci îl alung sco ându-l din minte. Îl caut pe Iacov al Vechiului Testament i pe Iisus al celui Nou. C ci când îl g se te, Fiin a devine Iisus. G sindu-L, a Sa este realitatea de a fi, care de-acum este.

i Îl va g si în fiecare fiin din lume. Când asta începe s se trezeasc în tine, vechea form nu mai poate continua, a a cum vinul cel nou nu se poate pune în burdufuri vechi [Marcu 2:22]. Nu po i lua acest vin nou al adev rului i s -l limitezi vechii dogme – o va sparge în mii de nd ri. A adar trebuie s ia o nou form pe

sur ce Spiritul începe s se trezeasc înl untru.

i deci imaginea i nu cere nim nui s te ajute, c ci precum dâra l sat de nav , va schimba întreaga lume, dac e necesar, pentru împlinirea piesei tale. Tot Pacificul a trebuit s se tulbure de acea dâr ; nimic n-o putea opri.

Tu e ti arca lui Dumnezeu i ceea ce imaginezi tu îi influen eaz pe to i ceilal i care, la rândul lor, imagineaz . Deci Imagina ia schimb lucrurile. Nu o baza pe fapte. Adev rul, a a cum îl vedem, nu este limitat la fapte, ci depinde numai de intensitatea Imagina iei. Oricine o poate face – dar adesea ra iunea va interveni.

Un amic mi-a spus seara aceasta c a dorit r spunsul la o anumit chestiune i i s-a dat. A spus, „M-am rugat Fiin ei din mine”. Era o imagine de domeniu financiar, iar el a primit r spunsul, dar p rea într-atât de ridicol încât nu l-a pus în practic . De i i s-a dezv luit i i-ar fi adus tot ce î i dorise, ra iunea a intervenit iar el nu a investit bani într-o anume afacere. Ra iunea st între omul sim urilor i omul Imagina iei.

Ai citit „Geniul risipitor”, despre via a lui Nikola Tesla? El spunea c nu exista nimic ce nu era deja înl untrul Imagina iei. F cea cercet ri în vederea curentului alternativ, iar când Edison i-a spus c nu se poate realiza, el a r spuns, „Dar îl v d, i îl opresc i îl pornesc”. i când i-au adus modelul la fabric , n-au schimbat nici m car un urub la acesta.

Un alt amic, un violonist, a me terit un model exact a ceva ce v zuse în mintea lui. Era o cutie pliabil din cele pe care le folosesc acum magazinele universale pentru a depozita rochii i treburi din acestea. A patentat-o i i-a vândut patentul pentru $10.000. Nu-i persoan în ara asta care s nu fi folosit vreun model al cutiei acesteia. Harry Webb a primit-o într-o viziune. Produc torul a f cut astfel milioane. Harry nu a muncit pentru ea. Ra iunea a fost suspendat i iat ce a ie it.

Aplic acest principiu micilor lucruri din via i nu l sa pe nimeni s i spun c e prea materialist; aceia i sunt cei care- i vor cere lucrul de care- i spun acum s te lepezi. ti aici în aceast sal de clas pentru a crea din imagina ia ta i pentru a o face din credin . Imagineaz i creeaz cele mai nobile concepte pentru tine sau pentru al ii i tr ie te în aceste concepte, iar într-un fel pe care tu nu-l cuno ti, vei influen a vie ile tuturor de pe lume, i to i cei care vor fi necesari pentru a- i produce visul vor fi implica i i adu i în sprijinul t u. Chiar i cei care caut a face c ile împotriva ta i cred c o fac tare pricepu i vor descoperi c singurul lucru pe care l-au reu it este acela de a face c ile împotriva lor.

Influen ezi pe to i din lumea asta atunci când imaginezi. Cine tie ce fiin , din carcera sa de acum, tulbur întreaga lume larg . Nu va fi niciodat acuzat, c ci nu va fi vreodat descoperit. Vor g si cauze corespunz toare, dar nu-l vor putea învinui, c ci el era într-o celul . i totu i, ar putea provoca un val de ur din adâncurile propriei sale fiin e. De aceea este atât de importat s imaginezi cu în elepciune. Este numai o Fiin ce Se treze te i Aceea este Dumnezeu, iar noi am fost pu i în aceast sal de clas din iubire, chiar dac , precum copiii, plângem nop i la rând. Ta i iubitori i-au trimis aici copiii nedoritori la coal ; un Tat Ceresc iubitor te-a trimis pe tine pe p mânt. Aplic acest principiu i folose te cel mai mare talent din lume, care e ti tu însu i. Iar tu e ti Imagina ie în întregime.

Nu pot cuprinde în cuvinte exaltarea care te a teapt pe m sur ce începi s tr ie ti prin Imagina ie. i apoi po i trece prin toate aceste st ri care au fost preg tite pentru întoarcerea celui alungat. Nici o stare nu a fost fixat înainte de a se fi s dit în Fiul puterea de a Se în a în ea. i cum El este via a omului, Dumnezeu e cu adev rat Cel Care Se înal . Deci ne eliber m pe noi în ine din st ri i în acela i timp eliber m i pe al ii din aceea i stare. Indiferent ce a f cut un om, el este numai într-o stare i poate fi ridicat.

Când începem s ne trezim, vom începe s ne alin m i s ne t duim, c ci pe cine bate Dumnezeu, îl bate cu un scop anume, i acela este pentru ca El s Se poat trezi. „C ci acest fiu al meu mort era i a înviat”. Nici cea mai monstruoas fiar ce a

it vreodat pe p mânt nu s-a putut pierde, c ci Dumnezeu este prezent i în aceea. Dac i una s-ar pierde, atunci Dumnezeu S-ar pierde, c ci El a devenit Fiul S u, ca El s poat trezi acel Fiu drept Dumnezeu.

Traseaz i visul a adar i tr ie te în el i va deveni adev rat. Ni se spune c , sem nând sem torul, s mân a a c zut pe patru feluri de

mânt [Matei 13:3-8; Marcu 4:3-8; Luca 8:5-18]. Primul nu era arat; este drumul larg i nicio s mân nu prinde r cin . Ace tia sunt cei care nici nu vor s aud

[înv tura]. Apoi îi vei g si pe cei care vor asculta aceast înv tur , dar înv tura ajunge

„pe piatr ”. Ei aud ceva nou, dar tot nu prinde r cin . Primul lucru pe care-l vor spune este „Oh, s-ar fi întâmplat oricum!”.

A treia s mân a c zut „între spini i ciulini”. Prinde r cini, spre deosebire de cea c zut pe piatr , dar, cei care au primit aceast s mân cred c numai cu bani

i pot procura lucrurile i astfel înv tura a fost „în bu it ” de spinii necredin ei lor. Apoi e p mântul bine-preg tit, i aici s mân a prinde r cini adânci i,

„crescând, face rod însutit”. Tot ce s-a preg tit prin educa ia ta i a fost interconectat în c ile labirintice ale propriei tale min i. i apoi înve i s umbli în sentimentul dorin ei tale împlinite i- i po i crea st ri din acest alfabet Ceresc al lui Dumnezeu, iar apoi în elegem c toate pove tile Bibliei sunt povestea ta adev rat , a a cum a fost v zut prin ochii celor care au scris-o.

Este istoria sufletului omului i într-o zi vei cunoa te c se desf oar în tine, i apoi totul se schimb rapid i vei în elege viziunea pe care nu ai în eles-o înainte.

Atunci po i spune: „Întreaga carte vorbea despre Mine!”

Vorbind despre Cel pe Care Dumnezeu îl caut , deci, Cel Care S-a pierdut, Cine L-a g sit? Dumnezeu L-a g sit. Tu o vei g si desf urându-se în tine. i apoi vezi c nu mai po i folosi burduful vechi, ori cadrul vechi, c ci viziunea difer i nu mai po i pune petice noi la haine vechi [Luca 5:36], ori vin nou în burdufuri vechi [Marcu 2:22] – iar prietenii- i vor spune c , de vei face asta, nu vei mai avea pe nimeni lâng tine. Dar tu trebuie s mergi pe orbec ite tot înainte, fiindc ie i s-a dat vinul cel nou. Nu vezi pe nimeni într-atât de important i nu consideri în eleptul ori nebunul a fi în st ri supreme, ci îi vezi trecând prin aceste st ri în care noi to i am putea c dea pe m sur ce ne educ m, trecând din starea mor ii spre libertatea divin a Fiilor lui Dumnezeu.

Deci dac ai o viziune, nu îng dui ra iunii s se amestece, a a ca prietenul meu care a pierdut $50.000 fiindc a permis min ii s intervin i nu a urmat r spunsul care i se d duse. Ra iunea desparte „omul firesc” al sim urilor de omul Imagina iei. Blake spune:

„Cei care- i în bu esc dorin a fac asta fiindc a lor este suficient de slab pentru a fi în bu it , iar în bu itorul, ori ra iunea, îi uzurp locul i-l guverneaz pe cel înd tnic. i fiind în bu it , devine treptat pasiv , pân ce e numai o umbr de dorin .”

Dac dore ti recuperarea unui prieten, nu- i în bu i dorin a, c ci apoi ra iunea sigur o va în bu i de tot. Nu l sa pe nimeni s i spun c sufer din cauza trecutului. Rostul t u este numai acela de a-l ierta. Nu tu e ti judec torul. Nu l sa pe nimeni s i spun c Tat l t u pedepse te. Se pare c o face cu un scop: „Eu omor i înviez, Eu

nesc i t duiesc” [Deuteronomul 32:39] etc. Alege via a [Deuteronomul 30:19], dar trebuie s existe contrastul care s te trezeasc . Iar noi putem alege din pomul vie ii, care este adev r i gre eal [vezi „aletiologia”, studiul naturii adev rului, n.tr.].

Deci mântuie te pe oricine din starea în care a c zut.

Vezi ce a vrut prorocul s spun prin „Ceea ce este a mai fost” etc., fiindc sala de clas este preg tit pentru trezirea Fiului lui Dumnezeu.

Acum s intr m în t cere.

AL T U DE LUAT

18 sept. 1967

Exist numai o singur cauz a fenomenelor vie ii. Acea cauz este Dumnezeu.

zduit în tine, Dumnezeu este o persoan în cel mai literal sens al cuvântului. Crede-m , c ci tiu asta din experien . Dumnezeu, singurul creator, este imagina ie pur lucrând în adâncul sufletului t u. Dumnezeu a început o treab tare bun în tine i o va duce la bun-sfâr it în ziua în care puterea creativ a lui Dumnezeu se

descoper în tine! Puterea creativ i în elepciunea lui Dumnezeu sunt definite în scripturi drept Hristos. Când Hristos Se descoper pe Sine în tine, vei ti c tu e ti puterea lui Dumnezeu i în elepciunea Lui.

Dumnezeu, propria ta minunat imagina ie omeneasc , st la baza tuturor abilit ilor tale, inclusiv percep ia, i izvor te la suprafa a min ii tale, mai pu in deghizat , în forma fanteziei creative, productive. Când te întrebi ce po i face pentru a transcende limit rile vie ii tale actuale, persi ti asupra mijloacelor. Dumnezeu nu- i cere s ai în vedere mijloacele, ci s define ti finalul. Vorbindu- i prin intermediul dorin ei, Dumnezeu întreab : „Ce voie ti s i fac?” [Matei 20:32, Marcu 10:51 etc.].

Apoi, El î i spune s nu- i faci griji în privin a c ilor i mijloacelor, c ci c ile Lui sunt de neanalizat. Sunt de necercetat i de nep truns. Aceast afirma ie o vei g si în cel de-al unsprezecelea capitol [:33] al Epistolei c tre Romani. Nu te fr mânta deci asupra felului în care Dumnezeu î i va împlini scopul, cunoa te numai c El o va face.

Po i crede c visul t u este împlinit? Po i crede c este adev rat? Dac po i, este al t u de luat, c ci nimic nu este imposibil celui care crede.

Acum, îng duie-mi s împ rt esc cu tine trei povestiri care mi-au parvenit ast -var . Prima scrisoare este de la amicul meu Bennie. În ea, îmi spune c st tea întins cu fa a în jos pe pat, când a sim it ca i când cineva îl prindea de umeri; i pe când era ridicat, a auzit cuvintele, „Ia pozi ie!”. A tiut intuitiv c trebuia s ia o decizie imediat : fie credea c imaginarea creeaz realitatea, fie nu credea.

Scripturile ne spun, „Cine nu este cu Mine este împotriva Mea” [Matei 12:30, Luca 11:23]. Nu e loc neutru, c ci „n-am venit s aduc pace, ci sabie. C ci am venit s despart pe fiu de tat l s u, pe fiic de mama sa” [Matei 10:34,35].

De ce? Fiindc du manii omului sunt înl untrul lui. Fiecare trebuie pân la urm s ia

pozi ie de partea ideii c imaginarea creeaz realitatea i s înoate sau s se scufunde cu ea.

Acuma, câteva zile mai târziu, în timp ce era în medita ie, Bennie s-a sim it fiind inut de la spate de trei b rba i. Pe când îl ridicau, a privit soarele r rind i a auzit

cuvintele, „Prive te!”, „Iat !” i „Recunoa tere”. i-a amintit atunci un pasaj din cartea mea, „Credin a i-e avutul”: „Recunoa terea acestui adev r te va transforma dintr-unul care încearc s-o fac într-unul ce o recunoa te ca deja fiind f cut ”. [citat aproximativ, cap. 7, „Fac -se voia Ta”]

Curând dup aceasta, un prieten i-a cerut lui Bennie s se roage pentru el. Acela voia s fie directorul administrativ al companiei pentru care lucra. De i i se refuzase asta an dup an, Bennie i-a spus ce s fac i i-a imaginat, la rândul s u, c i auzea prietenul spunându-i c pozi ia era acum a lui. Câteva luni mai târziu, postul s-a eliberat i apoi i s-a dat prietenului lui Bennie, cu o m rire de salariu i o mai mare responsabilitate, exact a a cum î i imaginase. Ce a f cut Bennie? i-a imaginat! Cui s-a rugat? Propriei sale minunate imagina ii omene ti! Dumnezeu, creatorul a toat via a, e precum imaginare pur în tine, stând la baza tuturor abilit ilor tale – inclusiv percep ia. El izvor te la suprafa a min ii tale mai pu in deghizat în forma fanteziei productive. Bennie a luat pozi ie. S-a rugat pentru prietenul s u i a crezut c rug ciunea sa a fost ascultat . S-a pus pe sine la încercare, i ferestrele Cerului s-au deschis i s-a v rsat din bel ug binecuvântarea, spre binele tuturor [cf. Maleahi 3:10]. Acum Bennie tie c „la Dumnezeu toate sunt cu putin ” [Matei 19:26 etc.].

Dumnezeu este mai-tarele t u Sine. Turnându-Se pe Sine, Dumnezeu a luat forma robului i e de g sit acum în asem narea omului. Renun ând la propria Sa putere, Imagina ia Pur a luat asupra Sa limit rile trupului, devenind prin aceasta om. Dumnezeu este Cel Care î i ese fiecare dorin într-o realitate tridimensional ,

teptându-te efectiv i imediat, indiferent dac dorin a ta este de r u sau de bine. Cea care conjur gânduri în mintea lui Hitler ori Stalin este aceea i putere precum cea care conjur gânduri în mintea papei ori arhiepiscopului de Canterbury.

Nu exist doi dumnezei. Este numai Unul!

Capitolele 14/13 i 53/52 ale C ii Psalmilor sunt identice, fiecare spunându-ne: „Zis-a cel nebun în inima sa: ‚Nu este Dumnezeu!’, dar Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, s vad de este cel ce în elege, sau cel ce caut pe Dumnezeu”. Aici descoperim c , în ochii Lui Dumnezeu, în elepciunea este echivalat cu a-L c uta pe Domnul. Iar dac Dumnezeu este atot-în elept i atot-puternic, atunci orice c utare alta decât dup Domnul este prostie.

Ai putea fi cel mai mare matematician or savant, cel mai inteligent ori onorat om între oameni, dar de c utarea ta nu este dup Dumnezeu, e ti prost în ochii Lui. Chemat s cau i cauzele crea iei, de ce te pierzi în fenomenele vie ii? Când ceva se întâmpl , caut printre gânduri i- i vei descoperi propria minunat imagina ie omeneasc drept cauz a experien ei tale, fiindc Dumnezeu este o persoan .

În acest moment, El poart o masc numit Neville, dar cel care î i vorbe te acum se tie pe sine a fi Cel din Vechime. Fiecare fiin din lume este o masc purtat de Dumnezeu; c ci, g zduit în om, este imagina ia omului.

Un gând asupra c ruia se ac ioneaz este un act imaginar. Gânde te (imagineaz ) un cutremur teribil i Dumnezeu i-l va da. Imagineaz (gânde te-te la) un

zboi i Dumnezeu i-l va furniza i pe acela. Imagineaz pace i o vei avea. Dumnezeu i va da s tate dac î i vei imagina numai c e ti s tos.

Imagineaz succes i îl vei avea. În clipa în care gânde ti, î i hr ne ti imagina ia, care este o persoan . Folosesc inten ionat cuvântul „persoan ”, c ci tu e ti o persoan . E ti masca pe care o poart acum Dumnezeu, c ci Dumnezeu a devenit tu pentru ca tu s po i deveni Dumnezeu.

Acum îng duie-mi s împ rt esc o alt scrisoare cu tine. Anul trecut, aceast doamn ce locuia cam cu 100 de kilometri la nord de San Francisco, a fost cuprins de dorin a de a veni în Los Angeles i s asiste la o prelegere de-ale mele. L sând vorb la birou, a condus spre aeroportul din San Francisco, de unde a luat avionul spre Los Angeles. Acolo, s-a întâlnit cu o prieten i au venit imediat la conferin . Dup conferin , s-a al turat unui grup de patru femei i un b rbat la o cafea i a dezv luit faptul c îi era foame, dat fiind c s rise peste prânz i cin în ziua aceea. Domnul ce edea lâng ea a spus atunci, „Mi-ar pl cea s fac cinste cu o friptur ”. Iar ea,

privindu-i chipul, a auzit o voce l untric ce-i spunea, „ sta-i b rbatul t u”. Acuma, aceast femeie fusese m ritat i divor at de patru ori, a a c avea

dorin e precise în privin a unui so , dorin e pe care ea credea c musai trebuia s le îndeplineasc . Voia s fie fericit-c torit cu un b rbat care tr ia dup acest adev r. Voia ca el s îi iubeasc i s îi respecte atât pe ea cât i pe fiul ei de aptesprezece ani. Imaginându- i un astfel de b rbat în septembrie, a participat la întâlnirea cu mine în octombrie i s-a m ritat cu domnul pe care-l cunoscuse aici în ianuarie urm tor.

Domnul respectiv i-a ad ugat i versiunea lui la aceast scrisoare, spunând: „Flirtând cu ideea de a fi c torit, am mers la un magazin de amanet în septembrie trecut i am cump rat o verig de aur masiv pe care mi-am pus-o pe al treilea deget de la mâna stâng . În fiecare zi purtam inelul i în fiecare sear adormeam în sentimentul de a fi fericit-c torit”.

Amicul nostru credea c n-ar fi putut ob ine sentimentul de a fi c torit f un suport fizic, dar tu nu ai nevoie de nimic în afar de imagina ia ta pentru a prinde starea dorit . Fiind un fost alcoolic, acest domn i-a imaginat o so ie care nu scormonea prin trecutul lui; c ci, de i nu se mai atinsese de alcool de nou ani, pl tise pre ul s u în c utarea lui Dumnezeu. Vezi tu, alcoolicul se afl în c utarea adev rului. Însetat, el g se te un spirit fals în forma alcoolului, pe când cei care nu se ating de

utur – i îi critic pe cei care o fac – nici m car nu i-au început c utarea.

Dar am ve ti pentru ace tia.

Într-o bun zi, i ei vor cunoa te o foame ce nu va fi satisf cut de pâine. Vor cunoa te o sete atât de puternic , încât vor face gre eala de a vedea ostoirea setei în forma unei sticle. Dar fiindc nu e acel fel de sete, setea va r mâne. Apoi, ei vor descoperi adev rata foame i adev rata sete, care sunt pentru auzirea cuvântului Lui Dumnezeu.

Acum, în cea de-a treia scrisoare, un domn scrie: „Împrumutând de la banc , în fiecare lun când trimiteam rata, reduceam totalul din eviden ele mele. Într-o zi, pe când îmi completam cecul i notam suma, am închis ochii i am v zut dou zerouri sub coloana soldului. Apoi am oftat a u urare deoarece datoria era pl tit . Cele trei luni urm toare, am persistat în a vedea acel dublu-zero i în a m bucura c eram eliberat de datorie. Apoi a sosit o surpriz nea teptat : compania noastr ne-a pl tit fiec ruia o prim semestrial care a fost într-atât de mare încât am fost în stare s -mi pl tesc toate facturile, inclusiv împrumutul bancar, depunând acum economii la aceea i banc .”

Acuma, cred c acest domn i cu mine trebuie c suntem dou boabe din aceea i p staie, fiindc banii par a arde i în buzunarul lui. În loc s i in banii în banc , a a cum ar face mintea ra ional , amicul meu a început s se gândeasc la cum i-ar putea cheltui, a a c a g sit, bineîn eles, o cale.

A cump rat un casetofon i l-a adus pentru a-mi înregistra mesajul! tre cine s-a întors amicul meu atunci când a vrut împrumutul achitat? S-a

întors spre Dumnezeu! Nu a c zut în genunchi pentru a cere vreunui dumnezeu din afar s fac ceva pentru el. Nu s-a dus la biseric pentru a se sf tui cu preo i, rabini ori pastori. Nu a contactat vreun a a-zis înv tor al adev rului, ci pur i simplu i-a închis ochii la ce era evident i a v zut dou zerouri sub coloana soldului s u.

Apoi, pentru întâia oar în istoria companiei sale, se d o prim semestrial . Asta i s-a întâmplat pentru c a folosit legea i cunoa terea lui a ceea ce e Dumnezeu.

Nu to i cei care-L caut pe Dumnezeu Îl g sesc, dar sunt i dintre aceia care, precum Filip, atunci când Îl g sesc, î i aduc i fratele, pe Natanael. Andrei L-a g sit pe Iisus i l-a adus i pe Petru. i tu Îl vei g si pe Iisus când î i exersezi imagina ia, i-i vei aduce pe cei pe care-i iube ti la con tiin a Lui. Dac ar da un mare noroc în bani peste tine, n-ar beneficia de el i nevasta, ori so ul t u, copiii t i, i to i cei din cercul t u imediat? i de-ar da peste ei, n-ar da i peste tine?

Beneficiem a adar unii de pe urma altora în c utarea i încercarea Lui.

Apocalipsa [„Revela ia”] ne spune s fim fie fierbin i, fie reci, dar niciodat ldicei [„tempera i”, „lipsi i de entuziasm”, 3:16]. Dac nu m crezi pân la punctul în

care vei pune legea la încercare, e ti c ldicel. Dar într-o zi, precum Ben, vei lua pozi ie. Vei fi ori cu mine, ori împotriva mea. Vei încerca s crezi c imaginarea creeaz realitatea, ori vei respinge aceast idee. Vei fi fierbinte ori rece în privin a ei, i oricare din cele dou este mai bun decât s fii „c ldicel”.

Am descoperit c cei care m urau la început când îi smulgeam de lâng idolii lor, icoana din mintea lor numit Iisus, mi-au devenit cei mai buni elevi. Atât de mul i oameni pretind c au credin în Iisus, dar nu-L pot defini. Incapabili de a-L plasa în timp i spa iu, m sfideaz când le spun, „Hristos Cel dintru voi este n dejdea voastr a slavei” [cf. Coloseni 1:27]. Jigni i la culme, ei sunt cei reci.

Unii au fost chiar violen i. Dar într-o bun zi, ei Îl vor g si pe Cel despre Care au scris Moise i prorocii, se vor întoarce i-L vor îmbr a pe Dumnezeu.

Am început s spun aceast poveste în anii ’30 i iat -ne acum în anii ’60. De-a lungul acestor neobi nui i treizeci de ani, am dat peste cei care cu adev rat mi se opuneau – aceia care erau atât de mi ca i i de tulbura i încât erau hot râ i s -mi combat cuvintele. Dar de vreme ce n-aveau cum s-o fac , i ei L-au g sit pe Dumnezeu a fi propria lor minunat imagina ie omeneasc . Biblia se adreseaz numai imagina iei omene ti. În celebra scrisoare a lui Blake adresat reverendului dr. Trusler, el face aceast observa ie: „De ce este Biblia mai amuzant i mai instructiv decât orice alt carte? Oare nu pentru c se adreseaz imagina iei, care este senza ie spiritual , i numai dup aceea în elegerii, ori ra iunii?”.

Biblia este instruire imaginativ . Când se desf oar în tine, este mai real decât orice de aici, i totu i este numai imagina ie, c ci Dumnezeu este imagina ie în întregime i a a e i omul. Trupul etern al omului este imagina ia, i Acela este Însu i Dumnezeu. Nu e nimic în afara acestui trup numit Iisus, Care este Domnul Dumnezeu.

i spun eu, Dumnezeu a devenit ceea ce suntem noi pentru ca noi s putem deveni ceea ce e El. Nimeni nu a luat via a [sufletul] Lui Dumnezeu.

L-a pus El Însu i, spunând, „Putere am Eu ca s -l pun i putere am iar i ca s -l iau” [Ioan 10:18]. C derea în spa iul divizat a fost deliberat . Iar Cel Care a c zut are puterea s ne adune pe to i, unul câte unul, într-un singur trup Care este numai iubire [cf. Ioan 12:32]. Trupul Lui este deasupra ordinii sexului. În acest trup nu exist grec, ori evreu, ori limite, ori libertate, ori b rbat, ori femeie. Când îl por i, vei fi în eles afirma ia lui Pavel, „C ci socotesc c p timirile vremii de acum nu sunt vrednice de

rirea care ni se va descoperi” [Romani 8:18]. În acel trup te cuno ti a fi adev ratul Om, iar acest trup de carne e nimic. Vei realiza c nu ai fost vreodat b rbat ori femeie, ci ai fost Dumnezeu dintotdeauna.

ine minte, totul este al t u de luat. Dac -l vrei, ia-l. Dac nu i-l po i revendica singur, cere unui prieten s te ajute. Dac vrei s fii fericit-c torit, f ceea ce au f cut amicii mei. Vrei s i pl te ti toate datoriile? Orice dore ti este al

u. Tot ce trebuie s faci este s i imaginezi c îl ai, c ci totul în via este al t u de luat!

Acum s intr m în t cere.

PIATRA DE TEMELIE – IMAGINA IA 1 dec. 1959

Noi credem c omul poate crea orice î i dore te. Noi credem c Universul este reac ie infinit iar cel care o cauzeaz este acela i individ care i percepe reac ia. Nimic nu este independent de percep ia ta asupra lui. Suntem într-atât de interconecta i încât suntem parte a ma in riei, dar pe m sur ce ne trezim, ne deta m de aceast ma in rie i ne facem via a a a cum o vrem s fie.

„C ci Omul e în întregime Imagina ie iar Dumnezeu e Om i exist în noi i noi în El... Trupul etern al Omului este Imagina ia, anume, Dumnezeu Însu i.” [Blake]

Tu po i imagina i pot i eu imagina, iar dac putem fi credincio i st rii imaginate, aceasta trebuie s apar în lumea noastr . Asta nu e ceva nou. Asta s-a ar tat cu veacuri în urm , c ci o avem în Biblie; dar oamenii nu tiu cum s citeasc Biblia, a a c ei se adun la un loc i pun de-un „ism” [„doctrin ”, „sistem” etc.]. Nu este un „ism”, ci este m re ul plan de a elibera omul. Biblia arat acest plan în detaliu. Ne vom îndrepta asupra câtorva pasaje i- i vom ar ta ce au inten ionat cei care au scris-o ca noi s vedem.

Isaia 28:16: „Pentru aceasta a a zice Dumnezeu: ‚Pus-am în Sion o piatr , o piatr de încercare, piatra din capul unghiului, de mare pre , bine pus în temelie; cel care se va bizui pe ea, nu se va cl tina!’.”

Acum, ni se spune în Cartea Psalmilor c lumea a respins piatra. „Piatra pe care n-au b gat-o în seam ziditorii, aceasta s-a f cut în capul unghiului.” [Psalm 118/117:22; Marcu 12:10; Matei 21:42; Luca 20:17; Fapte 4:11; 1Petru 2:7]

Nu po i pune nicio alt piatr . Pe aceast piatr po i zidi cu aur, argint, fân sau paie… iar ziua o va descoperi.

Eu î i spun c aceast piatr este Imagina ia ta, i este numit în Biblie: Hristos Iisus, ori Dumnezeu, ori Domnul. Este Imagina ia ta, care e una cu Imagina ia Divin , cea care a creat, sus ine, schimb i distruge mereu p i ale crea iei. Aceasta este piatra „de încercare” i o funda ie sigur , iar cel care crede în ea „nu se va cl tina”. Dac îmi pot imagina numai i a putea ti c imaginarea creeaz realitatea, nu voi fi nelini tit sau voi duce o via superficial .

Când un om nu tr ie te în Imagina ia lui, el va deveni nelini tit în privin a rezultatului a ceea ce dore te, iar într-un final va deveni violent [„dojenitor”, cf. versiunii române ti a citatului din continuare] în efortul lui de a pune mâna pe lucruri.

Iat pe Cineva care pune întrebarea: „Cine zic oamenii c sunt Eu, Fiul Omului?”. Unii zic aia, al ii ailalt , dar El întreab din nou: „Dar voi cine zice i c sunt?” (Matei 16:13-15).

„R spunzând Simon Petru a zis: Tu e ti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu. Iar Iisus, r spunzând, i-a zis: Fericit e ti Simone, fiul lui Iona, c nu trup i sânge i-au descoperit ie aceasta, ci Tat l Meu, Cel din Ceruri. i Eu î i zic ie, c tu e ti Petru i pe aceast piatr voi zidi Biserica Mea i por ile iadului nu o vor birui”, Matei

16:16-18]. Bisericile î i spun c asta înseamn un om pe nume Petru. Nu este un individ.

Toat treaba se petrece în mintea individului, a ta. Tu imaginezi o anumit stare i aceasta este numit Petru. Dac ar fi fost un om pe nume Petru, n-ai mai fi g sit ce

se ti ase versete mai târziu. C ci El se întoarce spre acela i personaj, Petru, i îi spune, „Mergi înapoia Mea, satano! Sminteal [‚piedic ’, ‚obstacol’, în original i în versiunile engleze ti al Bibliei] Îmi e ti; c nu cuge i cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor.” [Matei 16:23].

Asta e ceea ce face tot omul din lume. Prime te o revela ie i descoper c piatra de temelie este Imaginarea. Vede un prieten la ananghie i- i imagineaz c acesta are ceea ce vrea. Dac într-adev r crede, „nu se va cl tina”. Î i imagineaz ce vrea i nu dojene te, i nu- i face griji, i nu d prietenului sugestii despre ce s fac fizic pentru a- i duce dorin a la îndeplinire. Dac piatra de temelie este adev rat , e numai o putere cea care o sus ine. Dac tie acest lucru, nu- i va îng dui s dea înapoi va r mâne credincios asump iei sale. Dar ni se spune în biblica poveste cum cel care fusese l udat, Petru, d înapoi i începe „s dojeneasc ”, iar apoi Iisus îi spune, „Mergi înapoia Mea, satano!” Tu te întorci la c ile oamenilor pentru a face lucrurile s mearg a a cum vrei s mearg . Tu tragi toate sforile i astfel te-ai întors de la singura funda ie din lume, care este Iisus Hristos, adic Imagina ia omeneasc .

De crezi acest lucru, nu vei fi respins piatra.

„Piatr ” e „plan” [în ebraic ] i înseamn a crea, ori a construi, ori a procrea. Iat o piatr în „Sion” (care înseamn o culme înalt ori un loc pustiu). Acela e omul, înainte de a se pune piatra în el. Este un loc irosit, precum de ertul. Pus în el ca propria sa Imagina ie este piatra de temelie, c ci nu e alt temelie a Dumnezeului Celui viu iar El S-a pus pe Sine în mine. A adar, eu sunt Fiul Dumnezeului Celui viu, c ci este numai unul i EU SUNT Acela.

Dac cred asta, nu voi fi lipsit de r bdare. „Cel care se va bizui pe ea, nu se va cl tina” [Isaia 28:16; 52:12]. Asta e calea Domnului. i cer s o pui la încercare. Adu înaintea ochilor min ii tale ceea ce vrei s vezi în aceast lume. Ar putea fi o afacere ori binele unui prieten. Ar putea fi orice, c ci pe aceast temelie po i pune paie, ori lemn, ori fân. Unii tr iesc într-o anumit stare cu privire la al ii i apoi, când chiar se petrece lucrul imaginat, vor spune, „Am tiut eu c a a va fi”. Unii dintre noi cre m lucruri ciudate pentru al ii. Imagin m pe singura temelie, dar puneam paie pe ea în loc de aur i argint, iar ziua o scoate la iveal , i apoi ne mir m c se întâmpl cele care se întâmpl .

În elesul ebraic al „pietrei” este acela de a procrea, de a face copii. Toate evenimentele vie ii mele sunt copiii mei. Oricine poate zidi pe aceast unic temelie. „Pus-am o piatr în Sion”. Ce piatr ? Dumnezeu Se îngroap pe Sine în fiecare din lumea asta. Este o adev rat piatr , o piatr a unghiului de nepre uit, iar cel care crede nu se va cl tina.

Am v zut un act imaginar c ruia i-au luat doi ani pentru a se materializa, dar i când a ap rut – ce m re ie! L-am v zut i petrecându-se într-un ceas. Dar nu te cl tina [nu te gr bi], nu crede c ar fi vreo alt temelie i, precum Petru, te întorci spre alt temelie, începând „s dojene ti” i pe cei ce L-ar duce pe Iisus la cruce. C ci Hristos spune, „Eu am venit pentru a urca pe cruce” [parafrazare, Matei 16:21]; „Mergi înapoia Mea, satano! Sminteal [‚piedic ’, ‚obstacol’] Îmi e ti” [Matei 16:23].

Dac sunt înc în ma in rie, cred c lucrurile bune vin numai prin vreun accident, ori prin noroc. Las roata s se învârteasc , fiindc fiecare trebuie s treac prin focuri pân ce se treze te i vede întregul univers drept o reac ie infinit . Va veni ziua când fiecare persoan , cu un anumit grad de trezire, va bloca o activitate dinl untrul s u, i în clipa în care se opre te în el, acea întreag sec iune este „moart ”. Legile naturii sunt numai liber ac iune, repetat pân ce devine acceptat drept lege.

Dar tu vei vedea frunze în v zduh nec zând, i oamenii ce se mi în spa iu încetând a se mi ca f a se pr bu i, c ci, oprind ac iunea înl untrul t u, toate cele se opresc. i le vei vedea pe toate cele precum Sionul – de ertul – i singurul lucru care le anim este piatra pus în tine.

Dar omul se pierde în lucrurile pe care le-a f cut i le d acestora puterea. De exemplu, prin folosirea Imagina iei sale, el aduce bani în lumea lui; apoi uit c a fost o activitate a min ii sale cea care a produs asta i vede în banii în sine puterea de a ob ine ce î i dore te.

Dar când se treze te, nu se va mai pierde pe sine în propria sa crea ie.

Spun tuturor celor care ascult : este numai o singur piatr . Dac e cineva în seara asta foarte bolnav i are nevoie de ajutorul t u i tu- i imaginezi ce-i mai bun pentru el i mâine auzi c îi e înc i mai r u, nu te nelini ti, ci r mâi credincios unicei pietre puse în Sion. Ce ai putea face mai mult dup ce ai imaginat?

Cineva î i scrie despre o problem . Imagineaz pentru el ceea ce- i dore te i apoi nu te uita în toate p ile spre ce ai putea face pentru a adeveri acel lucru.

mâi credincios, i se vor crea condi iile necesare pentru împlinirea lucrului imaginat.

Te po i uita la cineva cu o profund îngrijorare i s vrei o schimbare. Nu-i dai glas, ci o z vor ti în tine, i patruzeci i opt de ore mai târziu auzi c s-a produs ceea ce ai pus tu în mi care. Iar ei se întreab , „S fi fost cauza aia sau ailalt ?”.

Exact lucrul pe care tu l-ai gândit! Le-ai între inut problema cu profunda ta îngrijorare, i apoi te mai i întrebi, „Tu m-ai influen at pe mine ori eu pe tine? Când i-a stat ie mintea la asta?”. Iar ei r spund, „Abia acum”, iar tu spui, „Acum patruzeci i

opt de ore m-am gândit la asta, dar n-am spus-o cu voce tare”.

Nu-i nicio diferen . „Toate cele, prin lege divin , În fiin a altuia contopite.” [Percy Bysshe Shelley, „Love's Philosophy”]. Cu to ii ne influen m unii pe ceilal i. Cu to ii suntem întrep trun i, i cu cât unul este mai îngrijorat în privin a altuia, cu atât mai mult este p truns de acel altul.

Eu spun c universul este r spuns infinit, dar î i i d înapoi mai mult decât î i închipui. „M sur bun , îndesat , cl tinat i cu vârf” [Luca 6:38]. A adar, a fi negativist poate fi înfrico tor. Binele se va întoarce înmiit, dar la fel e i cu cele negative [„C ci cu ce m sur ve i m sura, cu aceea i vi se va m sura”, idem]. Dar dac sunt optimist i nu ezit, voi aduce asemenea, îndesat, cl tinat i cu vârf. Este ceva minunat; va ni ca dintr-un pu de petrol. Lumea r spunde cu mai mult decât prime te, i d individului mai mult decât î i imagineaz – bun sau r u.

Spun tuturor c cea mai m rea dintre c i este Biblia, dar oamenii au transformat-o în altceva, i spun chiar c ar fi g sit r e de-ale lui Petru ori vreun alt personaj biblic. Petru nu e un om, ci o stare. Te înal i spre cununa tuturor – acela fiind Hristos. St rile sunt permanente, dar eu nu sunt fix; eu sunt o fiin vie mi toare. Pot fi sl vit pentru o stare i apoi s citesc titlurile ziarului, s zicem, i s

mut de la acea adev rat temelie, iar apoi puterea m dojene te drept satana, c ci am reac ionat în loc s ac ionez.

i-ar pl cea s fii în starea numit Petru, celui c ruia i se adreseaz în Matei 16? Cum? Eu spun, i vorbesc serios, „Imagina ia mea este Dumnezeu i nu e altul”.

Este una cu suprema putere i, tr ind în acea stare, apoi mi se spune, „Fericit ti Simone, fiul lui Iona”. Înseamn c adâncul fiin ei mele mi se d mie. O pot face? În

ziua în care o faci i- i aminte ti c ai f cut-o, în acel moment tu e ti cel din poveste. Când Petru a m rturisit, „Tu e ti Hristosul”, aceea este piatra pe care se reazem toate lucrurile, dar când el s-a îndep rtat de asta i a reac ionat, atunci a fost numit satana, ori re-actorul.

Dumnezeu procreeaz prin intermediul pietrei. El Se îngroap pe Sine în fiecare om de pe lume, dar e respins. Î i pot spune aceste lucruri aici, dar dac le-a spune pe calea undelor, a fi imediat amu it. Oamenii nu pot crede c ei sunt responsabili pentru actele lor imaginare. Ei nu vor s cread . Dar eu nu pot fi lipsit de rezultatele celor pe care le imaginez. Du-te-n calea ta, hot rât s dovede ti asta, i dovedind-o, ine piatra vie. Nu e alt piatr . „C ci nimeni nu poate pune alt temelie, decât cea pus , care este Iisus Hristos” [1Corinteni 3:11], dar pe asta se poate cl di orice – i cl de te aur, nu cl di fân sau paie. Vreau ca to i de aici s încerce asta.

Ia pe cineva care e într-adev r în vreo suferin i, de crezi în temelie, vei pleca de aici în seara asta f nicio grij în privin a lui, chiar dac prime ti telegrame

lucrurile se înr ut esc.

Ar putea lua o s pt mân ori o lun , dar ceea ce ai imaginat, dac r mâi credincios pietrei, va veni.

Am v zut un om privind la o cl dire – care e un lucru neînsufle it, i ai spune c n-ar putea r spunde. Cum ar putea privi el la ea i s i vad numele scris pe frontispiciu, de i n-are o le caie? Dar el a f cut-o. Îl tiu pe acela [fratele lui Neville] i într-un fel pe care el nu l-ar fi putut n scoci, cl direa a devenit a lui. Nu l sa pe nimeni

i spun c ceva n-ar putea r spunde, dar când înc suntem parte a ma in riei, nu prea putem vedea c noi suntem cauza a toate cele din lumea noastr , i sper m numai c ne va surâde norocul. Apoi, când pui ceva r u în mi care iar ma in ria î i vede de cursul ei, zici c nu vezi ce a produs r ul, dar când devii treaz po i controla ma ina. R spunde actelor imaginare ale omului treaz, c ci omul treaz de ine controlul.

i este rezervat o adev rat exaltare pentru atunci când po i opri în sfâr it întreaga activitate i toate lucrurile vor încremeni. Vei ti ce spun a a-zi ii în elep i, dar tu vei auzi numai aceste cuvinte: „Te sl vesc pe Tine, P rinte, Doamne al cerului i al

mântului, c ci ai ascuns acestea de cei în elep i i pricepu i i le-ai descoperit pruncilor” [Matei 11:25, aprox. i 1Corinthians 1:27]. ci tu vei ti c cel care percepe este cel care d via la toate care sunt. C ci tu vei vedea c nimic nu este independent de mintea celui care percepe. Un dasc l cu adev rat treaz ar putea încremeni anumite sec iuni pentru edificarea înv ceilor s i, dac ar vrea.

Dup standardele fire ti, totul ar încremeni dac suspenzi activitatea; dar nu moare, c ci nu e nimic în afara percep iei tale despre un lucru. Ia- i eful ori un angajat i reprezint i-i a a cum ai vrea ca ei s fie, i crede în realitatea pietrei de temelie, iar

apoi nici „nu te vei cl tina” i se va întâmpla. ci Imagina ia creeaz realitatea, iar într-un fel pe care nimeni nu-l cunoa te,

se va întrupa dac r mâi credincios acelei pietre de temelie. Nu are nicio importan cine e ti i ce ai. Cel care nu poate întotdeauna semna un cec pentru a- i realiza un vis e înc într-o situa ie i mai bun , fiindc e mult mai treaz; c ci el trebuie s i foloseasc talentul pe care i l-a dat Dumnezeu, talent care e Dumnezeu Însu i înl untrul s u. Dac pot oricând pune presiune pe cineva pentru a ob ine ceea ce vreau, nu voi ti niciodat c sunt aceast ma in rie. Dar dac trebuie s fac totul înl untrul meu, atunci tiu.

Mi s-a spus o povestire în seara aceasta, despre un b rbat a c rui so ie a murit

în timp ce d dea na tere fiului lor, iar copilul a fost luat în St. Louis pentru a fi crescut de sora celei moarte. Acest om a încercat timp de apte ani „s reu easc în via ”, pentru ca abia apoi s mearg în St. Louis pentru a- i vedea copilul.

A încercat constant s se vad ca având un serviciu cu mai mul i bani i astfel s poat face c toria. I s-a spus c , prin folosirea corect a acestei legi, ar trebui numai

se vad pe sine cu fiul s u i s lase calea în grija lui Dumnezeu. De îndat ce a început s gândeasc astfel, a ob inut un serviciu care l-a purtat de la Los Angeles la New Orleans.

Dar asta nu era lâng St. Louis. A acceptat serviciul i a persistat în visul s u iar, dup trei luni, era transferat la schimbul din St. Louis, dându-i-se un tranzit de dou zeci i patru de ore acolo în fiecare s pt mân .

Cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat mie vreodat a fost când am fost dat afar de la Macy în timpul depresiunii. Eram i acum înso itor de lift dac r mâneam acolo.

Tat l meu a pierdut tot ce avea, iar asta s-a dovedit a fi începutul unui m re vis pe care l-a adus întru fiin . Cineva a crezut în el i el a pornit de acolo, iar când s-a retras, în octombrie trecut, d duse de-acum comunit ii sale mai mult decât d duse careva vreodat . Cea mai neagr zi a vie ii sale s-a dovedit a fi cea mai plin de lumin . Indiferent ce ai f cut, uit . E ti Dumnezeu i Dumnezeu este f de pat , c ci El este imaginare în întregime.

Acum, începe s imaginezi i creeaz ceva de care s fii mândru. F ceva mare.

Dac într-adev r piatra e pus în Sion, nu te împiedica de niciun argument de-ale oamenilor. Fii tu credincios i, indiferent ce pui pe piatr ca activitate imaginar , va veni în lumea ta. Desigur, te po i întoarce la lumea oamenilor, precum Petru. Acesta a negat piatra de trei ori, dar apoi tot la ea s-a întors din nou. Po i face asta, dar în final vei pricepe, c ci în adâncimile fiin ei tale se rostesc cuvintele, „Mergi înapoia Mea, satano!”.

Dar am v zut oameni uitând. I-am v zut ridicându-se din nimic spre m re e în imi i apoi spunând, „S-ar fi întâmplat oricum”. Ei nu cred c activitatea lor imaginar a fost funda ia pe care au construit acea structur . Este numai o singur piatr – i aceea este Imagina ia ta minunat .

Toate astea merg cel mai bine atunci când nu încerci s aju i din afar , c ci nu sunt trup i sânge cele care i-au adus revela ia. Ai primit-o de la Hristos.

Acum s intr m în t cere.

IMAGINAREA CREEAZ REALITATEA

Propria ta minunat imagina ie omeneasc este adev rata putere creativ a lui Dumnezeu dinl untrul t u. Este Mântuitorul t u. Dac ai fi însetat, apa ar fi Mântuitorul t u. Dac ai avea nevoie de un serviciu, angajarea ar fi Mântuitorul t u. Imagina ia ta este puterea de a te mântui din indiferent ce împrejurare în care te afli acum. Î i po i experimenta dorin a inimii prin folosirea imagina iei tale. Nimic nu îi este imposibil imagina iei. Imagina ia ta este f de limite în cele pe care le poate realiza. Dac po i imagina un lucru – îl po i i ob ine.

i dau un exemplu. Dac ai fi incapabil de a merge i ai fi intuit într-un scaun cu rotile, i-ai putea închide ochii i s te imaginezi alergând pe o plaj ori s te

ce ti prin ap . Dac te-ai imagina f când asta pân ce dobânde te dinamismul realit ii, ai putea realiza vindecarea care i-ar permite s mergi, s alergi cu adev rat.

Felul în care trebuie folosit imagina ia este cel urm tor. Relaxeaz -te, pe un scaun sau pe un pat, i închide- i ochii. Mai întâi stabile te ce dore ti s experimentezi. Apoi, în aceast stare de complet relaxare, adu în minte rezultatul final al lucrului pe care-l dore ti. Cu alte cuvinte, dac o promovare la serviciu e ceea ce urm re ti, rezultatul final ar putea fi acela c oamenii te-ar felicita pentru promovare. Te-ai putea muta într-un birou mai mare. Te-ai bucura de o m rire de salariu. Ia oricare dintre aceste evenimente i, cu ochii închi i, ascult i de-adev ratelea colegii cum te felicit pentru promovare. Simte-le mâinile într-ale tale în timp ce- i spun cât se bucur pentru tine. Prin faptul c sim i cu adev rat c

ti felicitat, imagina ia ta se va pune pe treab i- i va realiza acea stare în lumea ta exterioar . Nu trebuie s i faci griji în privin a felului în care se va înf ptui asta. Imagina ia ta va folosi orice mijloc firesc necesar pentru a o înf ptui.

„EU SUNT începutul i sfâr itul.” „C ile Mele sunt de nep truns.”

Ceea ce faci tu în imagina ie este un act creativ instantaneu. Totu i, în aceast lume tridimensional , evenimentele apar într-o secven temporal . A adar, ar putea lua un oarecare interval de timp pentru a se realiza în lumea exterioar ceea ce tocmai ai experimentat în imagina ie.

Dup ce ai îndeplinit acest act în imagina ia ta, deschide- i ochii i vezi- i de treburile tale obi nuite, fire ti, încrez tor c ceea ce tocmai ai f cut trebuie s rodeasc în lumea ta. F i dialogurile interioare s corespund actului t u imaginar. Ai pus o s mân i vei vedea curând vremea culesului a ceea ce ai s dit.

Când p ti în imagina ia ta, asigur -te c îndepline ti precum în realitate ac iunea, auzind cuvintele, atingând obiectele ori mirosind fragran ele piesei de tine

scocit .

Ceea ce faci în imagina ia ta nu este un simplu vis cu ochii deschi i în care vezi evenimente cu ochiul min ii. Trebuie s p trunzi în vis ca i când ai fi acolo în realitate.

Trebuie s faci din „atunci” ACUM i s faci „acolo” AICI.

Pentru a o face cât se poate de limpede, imagineaz c ai conduce o ma in dup ce i-ai realiza obiectivul. În acest caz, nu ai vedea numai o ma in nou în ochiul min ii tale.

Trebuie s p trunzi cu adev rat în vis. Simte-te a ezat la volan. Miroase noul interiorului. Simte- i bucuria de a

tori în aceast ma in nou . Simte fericirea care ar fi a ta dup împlinirea visului u.

Ceea ce experimentezi în imagina ie este un act creativ adev rat. Este un fapt în cvadridimensiunea spa iului i î i va face apari ia în aceast lume tridimensional la fel de sigur cum o s mân s dit va cre te într-o anumit plant . Odat ce ai pus aceast s mân în imagina ia ta, nu o smulge din r cini prin nelini tea ta în privin a felului în care va fi realizat .

Fiecare s mân are vremea ei. Unora le trebuie câteva zile, altora ceva mai mult. Simte-te încrez tor c ceea ce ai plantat se va ivi în lumea ta.

Imagina ia ta va atrage tot ceea ce e necesar pentru a- i face visul o realitate de facto. Dac e nevoie de al ii pentru a juca un rol în realizarea finalit ii tale, imagina ia ta va atrage acele persoane în piesa ta pentru a- i juca rolul în secven a evenimentelor.

Singura ta responsabilitate este de a r mâne credincios actului t u imaginar pân ce îl vei experimenta în lumea ta exterioar .

i po i repeta actul imaginar în fiecare sear înainte de a adormi. De fapt, s-ar putea s vrei s repe i întreaga pies iar i iar, pân ce î i pare normal , fireasc , în timp ce te la i purtat în lumea somnului.

Imagina ia ta va perfec iona mijloacele de a- i realiza visul în timp ce mintea ta con tient doarme.

Adu- i cele cinci sim uri în ac iune în timp ce îndepline ti activitatea imaginar . Simte cu realism vocea amicului care te felicit ori simte-i textura în timp ce te îmbr eaz . Dac un pian e ceea ce- i dore ti, plimb i mâna peste lemnul neted, atinge clapele i ascult sunetul. Dac voiai s prime ti un buchet cu trandafiri, miroase-le fragran a natural i atinge-le petalele catifelate.

În sfâr it, trebuie s fii persistent în ob inerea dorin ei tale. Continu s i imaginezi ceea ce vrei pân ce l-ai ob inut în realitate. Nu faci nimic altceva pentru a- i ob ine dorin a. Dac va fi necesar s faci ceva, vei fi condus în a o face într-o manier normal , fireasc . Nu trebuie s faci ceva pentru „a ajuta” la îndeplinirea ei. Aminte te- i c Dumnezeu Însu i e Cel care face munca i El tie precis cum s o duc pân la cap t. Dac te gânde ti la dorin a ta în timpul zilei, adu mul umiri c e deja un fapt împlinit – pentru c este!

Viseaz mai abitir decât crezi c po i.

O CAUZ

Nimic nu este cu neputin ! Exist dou feluri în care putem interpreta aceast afirma ie – ambele fiind corecte. În elesul evident este acela c e imposibil ca nimicul

existe. Toate de care suntem con tien i ori le percepem în vreun fel sunt ceva. Este de neconceput ca ceva s ias din nimic ori ca ceva s poat deveni nimic. Este un fapt acela c natura detest vidul i c se gr be te întotdeauna s -l umple cu ceva. O for ori o putere anume a creat toate câte sunt. Potrivit Bibliei, crea ia este s vâr it (încheiat , finalizat , complet ). Nu numai c este s vâr it crea ia, dar Dumnezeu a spus c e „bun ”.

Te-ai gândit vreodat ce-o fi putut folosi Dumnezeu pentru a crea tot ce exist ? Dac crea ia este s vâr it , cum ar fi posibil s te rogi lui Dumnezeu s i creeze ceva în via ce nu exista ieri ori ceva mai devreme? E greu de crezut c Dumnezeu a spus c era bun crea ia Lui? Dac întreaga crea ie este bun , de ce experimenteaz greut i oamenii i cum ar putea r zboaiele, crima, foametea i alte condi ii nedorite s existe?

spunsurile la aceste întreb ri sunt cuprinse în urm toarele pagini. În elegerea de c tre tine a acestor r spunsuri î i va îng dui s vezi c este

imposibil ca nimicul s existe. Vei vedea, de asemenea, c po i ob ine orice dore ti fiindc nimic nu este imposibil puterii creative care se afl în tine. Po i fi i po i avea tot ceea ce dore ti s fii i s ai. Nu exist limit a ceea ce po i realiza pentru tine i pentru al ii. Nu conteaz care sunt împrejur rile tale actuale. Principiul pe care l-ai folosit necon tient pentru a aduce condi iile nedorite în via a ta pot fi aplicate con tient pentru a- i face fiecare vis s devin o realitate.

Crea ia este s vâr it i este bun ! Dumnezeu a creat p mântul i toate câte sunt pe el i Dumnezeu a spus c erau bune. Omul i-a b tut capul cu aceste afirma ii timp de secole. Dac ar fi în eles semnifica iile cu adev rat, n-ar mai fi atât de buim cit i nici îngrijorat în privin a trecutului, prezentului i viitorului s u.

În elegerea acestor dou afirma ii îi va îng dui omului s realizeze c el, singur, i controleaz ac iunile i împrejur rile vie ii sale.

lu m prima afirma ie. Dumnezeu a creat p mântul i toate câte sunt pe el. Dumnezeu este infinit; a adar, Dumnezeu trebuie s fi fost înainte ca orice form s ia fiin . Ce substan ar fi putut el folosi pentru a crea toate câte sunt?

Nu poate fi decât un r spuns. Dumnezeu a creat tot ce exist din singura substan disponibil – El Însu i. Dumnezeu (gând/con tien ) a rostit Cuvântul i a adus totul întru fiin din El Însu i. Tot ce percepi este f cut dintr-o singur substan – Dumnezeu.

Singura substan de la baza tuturor lucrurilor este energie i acea energie este Dumnezeu ori „Cuvântul”.

De i savan ii i medicii pot analiza diferitele elemente chimice din care este alc tuit corpul, nimeni nu poate combina aceste elemente chimice pentru a alc tui un individ viu. Din moment ce Dumnezeu a creat toate câte sunt din Sine Însu i, înseamn

Dumnezeu este creatorul i crea ia. Dumnezeu exprim via a prin absolut fiecare dintre noi. Nu poate fi altfel.

lu m cea de-a doua afirma ie. Dumnezeu a spus c întreaga crea ie este bun . Acea afirma ie deruteaz omul, care crede c , dac Dumnezeu este bun, o alt putere trebuie s fi creat ceea ce nu e bun. Totu i, omul recunoa te c Dumnezeu este infinit, omnipotent, omniprezent i omniscient. Aceste calit i ale lui Dumnezeu trebuie s includ toate formele, toate evenimentele i toate situa iile. Dac era posibil

îndep rt m tot ce este distonant ori nearmonios din lume, nu ar fi posibil s experiment m opusul acelor condi ii.

Probabil c aceast afirma ie poate fi în eleas mai u or dac vei lua în considerare principiul matematicii. Calculând suma dintre cinci i ase, este posibil s ob ii incorectul r spuns „doisprezece”. Pentru a elimina acea posibilitate, num rul doisprezece ar trebui s fie îndep rtat din rândul numerelor. Ar fi, astfel, imposibil s mai aduni ase cu ase i s ob ii un rezultat corect. Vezi bine c prin eliminarea posibilit ii unui poten ial gre it r spuns, toate numerele ar fi eventual eliminate i matematica îns i nu ar mai fi posibil . Totu i, a a cum exist matematic i poate fi folosit de oricine care a dobândit o oarecare în elegere asupra folosirii principiului ob inerii de r spunsuri corecte, la fel, principiul crea iei poate fi în eles pentru a ob ine rezultatele dorite.

Fiindc Dumnezeu ne-a dat tuturor liber-arbitru, po i alege st rile pe care dore ti s le ocupi.

Dumnezeu nu- i pre-determin soarta, nici nu te pedepse te pentru gre elile i delegile tale.

Pentru c un om nu poate în elege legea matematicii, el poate fi afectat negativ când face o gre eal în sc derea unei sume din contul s u bancar. Legea matematicii nu îl pedepse te. Legea pur i simplu este – i poate fi folosit corect ori incorect.

Dumnezeu i-a îng duit libertate deplin în a alege ceea ce vrei s petreci. Când ajungi la în elegerea c tu e ti Dumnezeu în form i expresie, vei c uta s petreci un mai mare bine i un scop mai nobil, atât în privin a ta cât i a altora.

„La început era Cuvântul i Cuvântul era la Dumnezeu i Dumnezeu era Cuvântul.” [Ioan 1:1]

Cuvântul este gând, ori imagina ie. Dumnezeu a imaginat lumea întru fiin i a devenit ceea ce El a conceput. Acesta este principiul pe care se sprijin întreaga crea ie. Din moment ce Dumnezeu a devenit om pentru a da omului via , omul trebuie s con in acela i principiu creativ înl untrul s u.

„Împ ia lui Dumnezeu este în untrul vostru.” [Luca 17:21] Ne-am creat lumea noastr personal prin gând. Dac experimentezi lipsuri, limit ri, boli, dizarmonii ori vreo alt condi ie

nedorit , ai adus fie con tient fie necon tient aceste condi ii în experien a ta. Majoritatea oamenilor nu realizeaz c gândul, credin a i imagina ia le-au creat lumile lor individuale.

Nu exist alt cauz pentru condi iile vie ii tale. Po i alege s nu crezi asta, dar fie c o crezi sau nu, tot ce vezi în lumea ta exterioar a fost conceput înl untrul con tien ei tale înainte ca tu s o fi experimentat.

Cele la care te gânde ti cu sim ire, cele pe care le crezi a fi adev rate i cele care te imaginezi pe tine a fi ori pe care le imaginezi ca avându-le sunt cauzele tuturor lucrurilor din lumea ta personal .

Ai putea crede c e vreo alt cauz ; ai putea da vina pe al ii pentru problemele tale; ai putea crede c evenimentele au fost aduse de soart ori de noroc, dar dac e ti obiectiv i î i observi propriile credin e i tipare de gândire, vei vedea c lumea ta reflect cu acurate e tot ceea ce crezi a fi adev rat despre tine i despre al ii.

Nu exist nimeni i nimic de schimbat în afara ideilor de la care porne ti. Gândim pe baza unor idei asupra c rora consim im ca fiind adev rate i ne imagin m situa ii care se potrivesc credin elor noastre. Con tien a este singura realitate. Este principiul creativ care aduce în experien a ta duplicatul exact, ori reflec ia exact a ceea ce imaginezi tu ca fiind adev rat.

Lumea în care tr im oglinde te tot ceea ce credem i imagin m a fi adev rat, fie bun, r u sau indiferent cum.

Cu cât se descotorose te mai repede omul de credin a într-o alt cauz , cu atât mai repede va realiza c nimic nu i se întâmpl în afar de ceea ce izvor te din propria lui con tien . Nu neg c omul crede c , dac se infecteaz cu vreun microb ori virus, atunci va manifesta o anume boal . Dac va contempla cauza, ar putea conchide c e pentru c a intrat în contact cu altcineva care avea germenele. El nu realizeaz c , într-un anumit fel, propriile lui sentimente referitoare la s tate ori boal au atras boala pe care acum o experimenteaz .

Dac viru ii ori germenii ar fi fost cu adev rat cauza bolii, to i cei care au venit în contact cu un anumit virus ori germen ar fi fost afecta i. Lumea exterioar numai reflect ceea ce omul este în propria lui con tien .

Nu are importan ce ai fost înv at; î i po i schimba credin ele i astfel schimba circumstan ele vie ii tale. Biblia afirm c , atunci când te rogi, trebuie s crezi

ai primit i vei avea. Cei mai mul i dintre noi citesc afirma ia aceasta ori o aud la un moment-dat. Dar numai pu ini se i roag de fapt în felul acesta.

Ai fost vreodat bolnav i te-ai rugat pentru s tate? Dac ai avut nevoie de bani, ai crezut, când te-ai rugat, c deja ai suma pe care ai cerut-o? Cei mai mul i se roag la Dumnezeu s schimbe ceva în vie ile lor, ori s le dea ceva ce nu au. Dac rug ciunile lor nu au fost ascultate, ei cred c Dumnezeu a avut un motiv pentru a le refuza acel lucru. Ei cred c poate Dumnezeu nu le-a încuviin at cererea fiindc El nu voia ca ei s se bucure de dorin a lor dintr-un motiv numai de Dumnezeu tiut. Omul crede uneori c Dumnezeu nu r spunde rug ciunilor fiindc omul nu merit cele pe care le cere.

Omul trebuie s înve e s cread în ceea ce, pe moment, nu vede, pentru a- i îndeplini sie i ceea ce dore te s aib . Rug ciunile omului sunt mereu ascultate, c ci el prime te întotdeauna ceea ce crede. Legea care st pâne te rug ciunea este impersonal . Credin a este condi ia necesar pentru a realiza dorin a. Niciun morman de pledoarii ori ritualuri nu va produce împlinirea dorin elor tale – numai credin a c

ti ori c ai ceea ce vrei o va face.

„Credin a este încredin area celor n jduite, dovedirea lucrurilor celor nev zute” [Evrei 11:1].

Trebuie în eleas semnifica ia deplin a acestei afirma ii. Dac sensul ar fi în eles, omul nu ar avea nicio problem în a- i realiza intele. Cei mai mul i oameni cred c nimic nu Îi este cu neputin Lui Dumnezeu – c Dumnezeu ar putea face orice, dac a a ar vrea El. Deci omul consider c are credin în Dumnezeu i se roag Lui Dumnezeu pentru cele pe care le vrea. Dac rug ciunea lui nu este ascultat , el crede fie c nu s-a rugat îndeajuns de lung ori îndeajuns de tare, fie c Dumnezeu a ales s -i refuze cererea.

Totu i, credin a este îns i substan a celor n jduite. Este eviden a lucrului pe care-l vrei i pe care nu-l vezi în lumea ta exterioar . Ceea ce vrei s faci ori s ai deja a fost creat. A adar, exist cu adev rat. Este posibil s aduci în lumea ta orice din crea ie prin credin a ta c îl ai deja. Credin a c ceea ce vrei este deja un fapt este mijlocul prin care î i activezi starea invizibil . Acea stare este apoi reflectat în lumea ta exterioar .

Crea ia este s vâr it . Dumnezeu nu poate crea ceva ce nu exist deja. Credin a c deja e ti ori ai ceea ce dore ti este singurul mijloc prin care s î i experimentezi dorin ele. Nicio limitare nu este impus în privin a celor pe care le po i avea în afar de e ecul t u în a- i asuma posesia calit ilor ori lucrurilor dorite.

CUM FUNC IONEAZ LEGEA

Legea „aceluia i cules”, ori a cauzei i efectului, este impersonal i poate fi folosit pentru a aduce în experien a ta orice po i închipui. Din moment ce crea ia este

vâr it , fiecare stare posibil exist deja. Contopirea ta cu o anumit stare (imaginarea cu tr irea l untric a ceea ce ai experimenta în realitate dac ai fi în acea stare) determin proiectarea acelei st ri pe ecranul spa iului t u. Aceast lege nu poate fi schimbat ori frânt i întotdeauna reproduce în lumea ta exterioar dublura exact a oric rei credin e asupra adev rului c reia consim i.

De va fi s i schimbi lumea, trebuie s i schimbi credin ele.

Din moment ce con tien a este singura cauz , nu po i da vina pe al ii pentru condi iile care exist în prezent, a a cum nici soarta ori norocul nu pot fi cauza a ceea ce experimentezi acum. Nimic nu poate altera cursul evenimentelor din via a ta cu excep ia unei schimb ri în propria ta con tien . Indiferent ce apare în lumea ta acum, de i pare un fapt real i de neschimbat, este o reflec ie a activit ii anterioare din propria ta con tien . A adar, o schimbare în con tien va reflecta acea schimbare în viitor la fel de sigur cum vechile credin e reflect prezentul.

Omul este pur con tien f form iar ceea ce se concepe pe sine a fi este o iluzie sau o reflec ie a ideii specifice pe care o ia drept adev rat . Aceste iluzii exist numai atâta vreme cât omul î i focalizeaz aten ia asupra lor i le d via . Mintea con tient formeaz credin e i opinii din eviden a sim urilor, ori din percep ia lumii exterioare. Puterea creativ dinl untrul fiec ruia dintre noi accept ca adev rat ceea ce mintea con tient imprim asupra sa. Puterea ta creativ ia acele idei, asupra

rora gânde ti cu pasiune, i le proiecteaz în lumea ta exterioar . Este important de re inut c nu toate gândurile sunt creative.

Numai acelea care sunt considerate ca adev rate ori care sunt înso ite de tr iri interioare creeaz împrejur rile i evenimentele pe care le vei întâlni. adar, emo ii precum mânie, fric , iubire ori bucurie sunt creative. Trebuie s veghezi ce emo ii la i s p trund în con tien a ta a a cum ai cump ni în îng duirea unui str in

i trac pragul casei. Nu po i permite emo iilor negative s i umple mintea f a suferi urm rile experiment rii st rii cu care sunt înso ite acele emo ii.

Frica de pierdere aduce pierdere în lumea ta. Ai putea lua toate precau iile exterioare pentru a te p zi de pierdere, dar dac te temi de pierdere, o vei experimenta negre it în afacerile tale. Sentimentele de iubire i bucurie creeaz evenimente fericite i rela ii afectuoase. A te sim i îmbel ugat aduce bog ie în via a ta. Omul care e neiubitor ori suspicios i crede c al ii profit de el atrage la sine ceea ce simte.

Indiferent ce face exterior, rela iile sale cu al ii vor reflecta ceea ce el accept ca fiind adev rat. El ar putea vrea o rela ie de iubire, dar poate atrage la sine numai ceea ce este el con tient a fi.

Asemenea atrage, literal, asemenea. Precum înl untru, a a i în afar . Con tien a este realitate, iar ceea ce este perceput de sim urile noastre i pare a fi real este numai o umbr a ceea ce ne credem pe noi i lumea noastr a fi.

FOLOSIREA CON TIENT A LEGII

Acum voi vorbi despre cine SUNT EU i ce fac. Dac asta- i pare egocentrist, s tii c este. S-au scris 66 de c i despre cine SUNT EU. Voi cita unele afirma ii din

câteva dintre acele c i. Ai auzit multe dintre aceste afirma ii, dar nu i-ai dat seama se refereau la fiin a care SUNT EU. Primul citat este luat din Cartea Exodului/Ie irii

[3:13-15]. Aici, Moise Îi vorbe te Lui Dumnezeu i spune, „Când m întorc la oameni, Cine s le spun c m-a trimis?”, iar Vocea r spunde, „Spune-le c EU SUNT m-a trimis la voi. Acesta este Numele Meu pe veci i Numele dup care voi fi cunoscut din neam în neam” [traducere dup textul original al autorului, nu reproducere din versiunile române ti ale Bibliei]. Cele Zece Porunci afirm , „S nu iei numele Domnului Dumnezeului t u în de ert” [idem, 20:7]. „S nu iei” este o porunc . „S nu iei” înseamn c nu ai voie. Înseamn c nu î i este îng duit sub nicio form . Acel Nume este EU SUNT.

Acuma, în primul rând, cu to ii I-am uitat Numele. Spunem „eu sunt” de sute de ori pe zi i habar nu avem c folosim Numele Lui Dumnezeu. În al doilea rând, încerc m

înc lc m Porunca întreaga zi. Nu d m nicio importan la ceea ce spunem dup „EU SUNT”. Când zicem „EU SUNT” i continu m cu ceva ce nu ne-ar pl cea în lumea noastr , folosim Numele Domnului – dar nu în de ert. Biblia afirm c nu putem lua Numele în de ert.

Nimic din ce spunem precedat de „EU SUNT” nu e în de ert. Acela-i Numele Lui. Este Dumnezeu Însu i i, fiindc e Dumnezeu, este creativ. Dumnezeu ni S-a dat pe Sine. El este „EU SUNT” i Acela e cine eu sunt.

Nu pot uita niciodat c SUNT. A putea uita cine sunt sau unde sunt, dar nu pot uita vreodat c exist.

Ori de câte ori spun „EU SUNT”, EU SUNT creeaz ceva. Rug ciunea este credin a c deja am primit ceea ce am cerut. Când spun „EU SUNT”, îmi ata ez con tiin a de a fi ceva. Acum, po i min i i s nu crezi ceea ce spui, dar nu po i crede ceva despre „EU SUNT” i s nu creezi acel lucru. Cre m diminea a, prânz i seara prin afirma iile noastre ce încep cu „EU SUNT”. Dac spui, „Nu m simt bine” i crezi asta, perpetuezi boala în via a ta. Trebuie s schimbi acele afirma ii cu „M simt minunat”.

Suntem sf tui i, „Cel slab s zic : ‚EU SUNT viteaz!’” [Ioil 3:10/4:10]. Dar nu o po i spune ca un papagal. Trebuie s ne rug m (s spunem EU SUNT), crezând c este adev rat, i apoi vom primi. Mai întâi, trebuie s fim precum Str jerul Por ii. Trebuie s cercet m fiecare gând care con ine „EU SUNT”. Dac e ti scrut tor, vei vedea c ai creat fiecare împrejurare i experien din via a ta.

Un alt cuvânt important de avut în grij este „dac ”. Mintea con tient este foarte subtil în exprimarea îndoielii (satana, ori diavolul). Putem fi capabili în a ne ine min ile focalizate asupra a ceea ce vrem prin folosirea afirma iilor pozitive care

încep cu „EU”. Dac nu suntem aten i, am putea sc pa un mic „dac ” ce se va strecura f a ne da seama de implica ii. Am putea spune, „M simt minunat”, dar apoi s continu m cu „dac durerea continu totu i, m duc mar i la doctor”. „Dac ”-urile sunt mereu urmate de ceva negativ i asta e pur i simplu îndoiala care se strecoar pentru a fura s mân a bun pe care am s dit-o. Înl tur cuvântul „dac ” din vocabularul t u, c ci nu produce nimic din cele pe care ai vrea s le culegi. „Dac ” pune totul la timpurile trecut sau viitor, iar eu experimentez întotdeauna ceea ce cred c EU SUNT. „EU SUNT” nu e la timpul viitor. „A te face bine” înseamn c „nu

ti bine”. Trebuie s cred c deja sunt ceea ce vreau s fiu. ine minte, „Cuvântul Meu care iese din gura Mea nu se întoarce c tre Mine

s dea rod [ci el face voia Mea i î i îndepline te rostul lui”, Isaia 55:11].

Crezi? „La început era Cuvântul i Cuvântul era la Dumnezeu i Dumnezeu era Cuvântul”. Care e Numele Lui? EU SUNT. A adar, începe s i monitorizezi fiecare cuvânt (EU SUNT) pe care îl spui. Vezi un tipar? Nu reflect circumstan ele vie ii tale ceea ce spuneai?

Ai folosit gre it puterea creativ Care este Dumnezeu (EU SUNT). Acum c realizezi ce f ceai, ai grij cu fiecare cuvânt i f -l s se conformeze cu ceea ce vrei s aduci în via a ta. Într-un final vei avea credin a c cele pe care le afirmi, de i nu exist eviden e exterioare în sprijinul lor, sunt fapte reale în con tien i se vor proiecta în scurt timp, astfel încât le vei experimenta în afar . Cunoscând c Dumnezeu a devenit cu adev rat tu pentru c El este EU SUNT, trebuie c realizezi c î i folose ti puterea ta proprie pentru a crea de fiecare dat când folose ti acel Nume.

ALEGEREA – LIBERUL-ARBITRU

Crea ia este s vâr it iar tu ai liberul-arbitru de a alege starea pe care o ocupi. adar, este important s stabile ti ideile de la care pleci. Orice concept care este

acceptat ca adev rat se va exterioriza în lumea ta din afar . Alegerea lucrului asupra ruia î i vei focaliza aten ia este singurul liber-arbitru pe care-l po i exercita. Odat ce

un gând este acceptat i înc rcat cu tr ire interioar , puterea creativ l untric purcede în a-l proiecta în afar .

Fie c asump iile tale sunt con tiente ori necon tiente, ele dirijeaz întreaga ac iune spre împlinirea lor. Este o am gire c , altfel decât asumându- i sentimentul dorin ei împlinite, po i face oare ce pentru a asista realizarea acesteia. Propria ta minunat imagina ie omeneasc determin mijloacele pe care le va folosi pentru a- i aduce asump ia la împlinire.

Fiecare dintre noi este supus unui ocean de idei. Ascult m la radio, urm rim tirile de la televizor ori auzim vreo bârf . Dac ceea ce observ m convoac o emo ie,

am reac ionat i, prin aceasta, am s dit o s mân care va l st ri la un moment-dat. Gândurile nu se retrag în trecut. Ele avanseaz mai curând în viitor, pentru a ne confrunta i a vedea astfel ceea ce am plantat, fie în elept fie f în elepciune.

Este un exerci iu bun acela de a te trezi diminea a i a te imagina la sfâr itul zilei, realizând toate cele pe care le doreai i sim indu-te fericit i mul umit. Dac exist vreo situa ie pe care o vei înfrunta mai târziu în acea zi i care te cam îngrijoreaz , petrece câteva momente imaginând rezultatul pe care dore ti s -l experimentezi. Aceste activit i imaginare vor avansa acum în viitorul t u pentru a revela culesul celor pe care atât de în elept le-ai s dit.

DORIN A

Dorin a este un dar de la Dumnezeu. Omului nu i se cere s fac nimic mai mult decât s accepte darul prin simpla aducere de mul umiri pentru realitatea nev zut înainte de a o vedea în lumea lui exterioar . Prin dorin , Dumnezeu ne cheam s ne ridic m con tiin a spre niveluri tot mai înalte ale con tien ei.

De-a lungul c toriei noastre prin acest vis al vie ii, este necesar s experiment m toate st rile posibile, astfel încât s ne putem întoarce ca Dumnezeu, Tat l, dar spori i prin experimentarea atât a celor bune cât i a celor „rele”. Dorin a de a face mai mult, de a fi mai mult i de a avea mai mult decât exprimi în momentul de fa este impulsul expansiunii.

Ai putea pune în discu ie dac dorin a de a ucide ori de a v ma pe cineva poate fi inspirat de Dumnezeu. R spunsul este c niciun om nu dore te în realitate s ucid ori s r neasc pe al ii. El ar putea vrea s se elibereze de acel aparent altul i, prin limit rile în elegerii sale, crede c singura cale prin care poate ob ine o astfel de eliberare este aceea de a distruge pe al ii. Omul nu realizeaz c dorin a de libertate con ine în sine puterea i mijloacele de a se auto-împlini. Din cauza lipsei sale de credin , omul stric aceste daruri de la Dumnezeu. El nu în elege c Dumnezeu, în elepciunea i puterea dinl untrul lui, are c i pe care el, ca om, nu le cunoa te – iar acele c i sunt de nep truns.

Înva s fii recunosc tor pentru dorin ele care i s-au dat. Ele exist deja i sunt preg tite pentru întrupare în lumea ta. Nu i se cere s faci nimic pentru a ajuta la realizarea lor în afar de a- i elibera mintea de îndoial în privin a felului cum se vor întâmpla i de a le accepta pe deplin, a a cum ai accepta un dar de la cineva drag.

FII SCRUT TOR

Importan a observ rii obiective a gândurilor noastre nu poate fi îndeajuns subliniat . Este u or s alunec m în tipare de gândire care ne pot împiedica în realizarea dorin elor noastre. Apoi devine u or s d m vina pe al ii ori s ne atribuim frustr rile unor alte cauze.

Fiind o persoan mai degrab ner bd toare, de obicei abia a tept s ajung acas dup munc i îmi displace în mod special statul la cozi. Am început s observ c indiferent la ce or mergeam s iau câte ceva de la supermarket, d deam de probleme la cas , precum verific ri de pre uri ce musai se f ceau atunci, oameni care scriau cecuri i se încurcau în datele de identificare i tot felul de întârzieri. Am descoperit c mi-era groaz de fazele astea i voiam s fac ceva în privin a acestei situa ii iritante.

Pe m sur ce am început s -mi scrutez gândurile, am descoperit c , în timp ce st team la coad , îmi spuneam mie însumi, „Of, mereu trebuie s a tept”. Apoi am realizat c acele afirma ii pe care le f ceam iar i iar creaser ceea ce nu voiam s experimentez. Mi-am schimbat con tient acea afirma ie în „Indiferent când trec pe la supermarket, nu trebuie s a tept niciodat ”. Bineîn eles c aceast nou afirma ie a func ionat la fel de bine ca i cea veche, aia negativist .

Când începi s i scrutezi gândurile, nu te descuraja v zând cum conversa iile tale interioare nu se potrivesc felului în care te-ai sim i atunci când î i vei fi atins obiectivul. Trebuie s devii mai întâi con tient de ceea ce faci cu puterea ta creativ pentru a putea începe s o schimbi. Te sf tuiesc s mergi la „casa olarului” i s vezi ce face acesta [Ieremia 18:2-4].

Dac vasul se stric , atunci f din el un altul, exact a a cum î i place.

Când începi s i scrutezi gândurile, nu po i evita descoperirea c tu singur ti cauza tuturor celor care î i intr în lumea ta. Tu, singur, o po i schimba.

APAREN E

Cele cu care te confrun i acum în lumea ta sunt rezultatul gândurilor tale, al credin elor, tr irilor l untrice i activit ii imaginare – toate din trecut. Aceste aparen e vor continua s fiin eze atâta vreme cât le vei da via prin con tiin a ta lucid asupra lor. Trebuie s ignori eviden a sim urilor tale atunci când apar ine vreunei condi ii nedorite din via a ta. Trebuie s i imaginezi i s sim i c deja ai ob inut ceea ce vrei s experimentezi, nu s te pierzi în cele pe care nu le vrei s continue a fiin a. Asta poate p rea dificil, i totu i, probabil ai exersat necon tient acest principiu în producerea rezultatelor negative.

Când aveam pu in peste dou zeci de ani, m-am trezit într-o situa ie foarte nepl cut i voiam s ies din ea. Dup ce am participat la o prelegere de-ale lui Neville, la sfâr it am a teptat pentru a vorbi cu el. I-am redat pe scurt circumstan ele mele nepl cute i speram c m va sf tui cum s scap de ele. El doar mi-a zâmbit i a spus, „Nu accepta”.

La acea vreme, nu am priceput prea bine ce propov duia Neville. Am crezut c mi-a în eles gre it întrebarea, a a c am încercat s -i clarific problema spunându-i c deja f cusem alegerea de a fi în situa ia pe care o consideram acum atât de nepl cut . Neville a zâmbit din nou i a spus, „N-o accepta”. Am plecat de-a dreptul frustrat de lâng el, crezând c nu în elegea ce-i spuneam.

Am continuat s citesc cele dou c i de-ale lui pe care le aveam. Am început în eleg treptat c , indiferent de circumstan ele care m înconjoar , nu trebuia s le

accept ca fiind definitive. Am început s -mi imaginez ce voiam în loc s -mi focalizez gândurile asupra împrejur rilor negativiste.

Dou s pt mâni mai târziu s-a petrecut un eveniment ce avea s declan eze producerea dorin ei inimii mele; cinci luni mai târziu aveam o cas nou-nou .

Între timp, situa ia care-mi p rea atât de depresiv s-a ameliorat, iar eu mi-am petrecut urm toarele luni f cându-mi planuri în privin a noii mele case.

Gânde te-te la vreo dezam gire pe care-ai avut-o în trecut. Poate c abia teptai s participi la o întâlnire special cu cineva. Anticipând-o, te-ai întrebat cumva,

„Asta e prea frumos pentru a fi adev rat, ceva are s o strice”? Ceva probabil c s-a i întâmplat pentru a crea un conflict ori pentru a te

determina s ratezi întâlnirea. Omului îi pare destul de u or s ignore promisiunea lucrurilor bune gândindu-se la toate motivele din a c ror cauz n-ar putea ob ine ceva bun.

Oamenii din jurul t u s-ar putea gr bi s i spun c nu e ti realist atunci când pomene ti de vreo dorin ce pare dificil ori imposibil de atins. Ar trebui s fim cu to ii nereali ti în fa a armatelor de îndoieli de va fi s ne experiment m dorin a împlinit . Ni se cere s nu lu m seama la „realit ile” care ne-ar nega ob inerea dorin ei inimii.

Obi nuin a este singurul lucru care ne ine gândurile rulând pe vechile osele negative – dar atât de familiare.

Nimeni nu- i poate schimba tiparele gândirii – i, astfel, via a – în afar de tine.

Merit întregul efort ce ar putea fi necesar pentru a- i centra aten ia i pentru a tr i l untric de parc ai avea deja ceea ce vrei în locul celor pe care le ai. Con tien a este singura cauz i singura realitate. Fiecare experien negativ a fost produs mai întâi prin acordarea aten iei i sim irii acelei condi ii. Ce a f cut, con tien a poate i s desfac . Responsabilitatea ta este aceea de a imprima asupra min ii tale schimbarea pe care dore ti s o exprimi.

Imagina ia ta este puterea creativ care poate i va realiza finalitatea f efort i într-un mod firesc.

Aparen ele ne confirm fostele tipare obi nuite de gândire. Ceea ce te imaginezi a fi azi se va proiecta pe sine în lumea ta mâine. Persisten a în asumarea faptului c e ti persoana care dore ti s fii, în ciuda împrejur rilor actuale – iat singura condi ie pus ie pentru a întrupa acel ideal.

CONVERSA II L UNTRICE

Cu to ii vorbim mental înl untrul nostru în fiecare moment al perioadei de trezie. Conversa iile noastre l untrice trebuie s se potriveasc dorin ei împlinite de va fi s ne realiz m dorin a. Dac dorin a noastr se refer la o slujb mai bun i ne imagin m fiind felicita i pentru ob inerea unui post grozav, trebuie s ne facem i dialogul interior s se conformeze acelei finalit i. Trebuie s fim siguri c nu ne spunem ceva de genul „ efu’ la al meu nu vrea s promoveze pe nimeni”, sau „Va fi greu s aflu vreo slujb la anii mei, nici vorb de una bun ” sau orice afirma ii similare care ar implica faptul c nu avem ceea ce ne dorim.

Trebuie s st ruim în sentimentul actului nostru imaginar f cându-ne conversa iile l untrice conforme cu ceea ce am spune de ne vom fi realizat scopul.

Dac , de exemplu, am dorit s avem o ma in nou , ne-am putea imagina ma ina cea nou parcat în garajul nostru ori s ne imagin m conducând-o, ori s ne imagin m cum ne-o admir prietenii. Trebuie apoi s ne facem conversa iile l untrice

reflecte tipul de conversa ii în care ne-am antrena dac am avea fizic ma ina cea nou . Conversa iile noastre ar putea consta în discu ii cu prietenii despre ma in : ce consum la suta de kilometri are, ori s ne auzim prietenii l udându-ne-o etc.

Conversa iile noastre l untrice sunt la fel de creative precum imaginarea noastr deliberat a dorin ei împlinite. De fapt, dac acestea dou sunt de naturi opuse, dialogurile interioare pot nega ceea ce am imaginat. Trebuie s ai grij ce spui

untric, pentru a fi sigur c aceste conversa ii coincid cu dorin a ta împlinit . Dac devii con tient c aceste dialoguri contrazic ceea ce ai vrea tu s realizezi, revizuie te-le astfel încât s se plieze pe ideea c deja ai ceea ce dore ti ori c deja e ti cel care vrei s fii.

REVIZUIREA

Lumea ta actual reflect cvasitotalitatea celor pe care le crezi ca fiind adev rate în privin a ta i a altora. Ceea ce te imaginezi a fi ast zi i se va înf a în viitor. Dac i-ai uitat activit ile imaginare ale trecutului, ceea ce vezi ap rând în lumea ta indic soiul de semin e pe care le-ai s dit pân acum.

Asumându- i sentimentul dorin ei tale împlinite înseamn a- i folosi creativ imagina ia pentru a aduce în lumea ta ceea ce dore ti s experimentezi. Po i folosi arta revizuirii pentru a schimba efectele gândurilor i credin elor anterioare.

Dac , de exemplu, ai mers la un interviu pentru o slujb pe care o voiai cu adev rat dar mai târziu ai aflat c altcineva a fost angajat, po i revizui acea veste pentru a se conforma cu ceea ce ai fi vrut tu s auzi. Dac reac ionezi prin a te sim i deprimat ori î i însu ti orice alt atitudine negativ , vei experimenta atunci acela i timp de respingere i în viitor. Reac iile tale, fie pozitive, fie negative, creeaz împrejur rile viitoare. În imagina ia ta, po i auzi cuvinte de felicitare pentru ob inerea minunatului nou serviciu. Acel act imaginar se duce acum mai departe i vei întâlni aceast experien pl cut în viitor. Pe m sur ce- i evaluezi ziua, este important s revizuie ti fiecare reac ie negativ astfel încât s i po i aminti ceea ce ai fi vrut s se întâmple, mai curând decât s rememorezi povestea a a cum s-a întâmplat. La ceea ce te gânde ti cu sim ire, cu emo ii – acela este un fapt real.

Ceea ce experimentezi în lumea fizic este o biat umbr ce numai reflect realitatea activit ii tale imaginative. A adar, când revizuie ti o conversa ie, o experien nefericit , ori o caracteristic de-ale tale, o experimentezi în realitate (con tien a ta). Lumea exterioar este o reflec ie întârziat a celei l untrice i este limitat unei dimensiuni a spa iului unde evenimentele se petrec într-o secven temporal [liniar ]. Revizuirea, deci, schimb trecutul literalmente. Înlocuie te cele petrecute în lumea exterioar cu versiunea revizuit . Scena revizuit î i emite apoi efectul, procedând la schimbarea evenimentelor viitoare. St ruirea în irit ri ori r ni ale trecutului le perpetueaz i creeaz un cerc vicios ce serve te la confirmarea acestor emo ii negative. Cercul poate fi rupt acum prin începerea revizuirii oric rui lucru pe care nu dore ti s -l men ii în lumea ta. Revizuind trecutul, te descotorose ti de orice efect pe care l-ar putea avea în viitorul t u. Revizuirea este cu adev rat cheia ce poate deschide u ile care te-au inut captiv într-o stare anume.

„S v schimba i prin înnoirea min ii” [Romani 12:2].

ST RI ALE CON TIEN EI

Toate st rile exist i sunt parte fix a crea iei. Oricine poate p trunde con tient o stare ori pica f inten ie într-o stare. Te-ai putea mi ca prin st ri diferite de-a lungul vie ii tale ori po i ocupa o singur stare. Dorin a este cea care ne motiveaz de obicei s ne mut m dintr-o stare spre un nivel superior. Din moment ce o stare este absolut i complet în sine, când p trundem într-o stare, suntem constrân i s ne purt m într-un mod dictat de acea stare. De exemplu, în starea s ciei, ne vom g si constant în nevoia de fonduri. Ne-ar fi dificil s ne atingem scopurile i nu am avea cum

ne bucur m de niciun lux. Chiar dac ni se va da o sum mare de bani, dac mânem în starea de s cie (umplându-ne mintea cu gânduri ale lipsei i limit rilor),

am putea în curând s ne g sim iar f fonduri i experimentând acelea i dificult i.

Inversul ar fi adev rat dac vom ocupa starea bog iei. Când suntem într-o stare, vedem numai con inuturile acelei st ri i suntem

constrân i s ac ion m în concordan cu toate cele pe care le presupune acea stare. Când e ti într-o anumit stare, crezi c anumite lucruri sunt adev rate i- i va p rea dificil s în elegi orice alt punct de vedere. În starea s ciei, este u or s i focalizezi gândurile asupra problemelor de nesiguran în privin a mânc rii, ad postului i hainelor. Când reu ti s te mu i din starea asta, nu- i va mai p rea greu s ob ii aceste lucruri. Cei mai mul i oameni atribuie aceast schimbare de noroc unei schimb ri de împrejur ri. Totu i, dac nu ie i mai întâi din starea s ciei, nicio schimbare de împrejur ri nu va fi de durat . Mai degrab mutându-te dintr-o stare în alta în imagina ia ta vei crea o schimbare în lumea ta exterioar .

Biblia a personificat fiecare tip de stare i le prezint prin nume cunoscute nou drept Moise, Iov, Petru, Andrei i Iisus. De-a lungul c toriei noastre, p trundem aceste st ri i experiment m tot ceea ce ofer ele. Starea suprem în care putem intra este cea de Iisus Hristos. În aceast stare devenim con tien i c suntem Dumnezeu Tat l i c avem un fiu simbolizat prin David, care personific cvasitotalitatea întregii umanit i. C toria începe cu Adam, care a adormit i a visat visul vie ii, iar apoi a intrat în miriade de st ri pentru a ob ine experien a necesar înainte de trezire. Când intri în starea Iisus te cuno ti a fi Dumnezeu, iar c toria ta prin aceast lume a mor ii este atunci complet .

PIESA

Cum spunea Shakespeare, „Întreaga lume e o scen i to i b rba ii i femeile simpli actori. Î i au ie irile i intr rile lor… i fiecare om multe roluri are în timpul s u”.

Lumea aceasta, ce pare atât de real , este numai un vis precum visurile pe care le tr im în timpul somnului. Visul nostru treaz pare atât de real fiindc are continuitate, pe când visurile noastre nocturne par a fi secven e la întâmplare ce se petrec în locuri i situa ii neobi nuite.

Dumnezeu e Cel Ce viseaz , visând piesa întru fiin – iar Dumnezeu joac toate rolurile.

To i cei care apar în lumea ta sunt Dumnezeu jucând propriul t u rol, cel al autorului… „Nimeni nu poate s vin la Mine, dac nu-l va trage Tat l, Care M-a trimis” [Ioan 6:44].

Fiecare dintre noi î i scrie propriul s u scenariu. Dac nu e ti mul umit de pies , mâne la latitudinea ta s rescrii scenariul pentru a-l face s se conformeze ideii tale

despre cum ar trebui s fie piesa. Nu po i cere actorilor din piesa ta s schimbe personajul pe care-l interpreteaz . Toate schimb rile trebuie s aib loc în mintea autorului.

Dac e cineva în lumea ta care e sursa enerv rii sau irit rii tale, acea persoan nu are de ales decât s joace rolul cerut de scenariul t u. Nu e nimic ce po i face în exterior pentru a produce o schimbare în al ii. Po i folosi arta revizuirii pentru a schimba o replic a dialogului, pentru a înlocui un anumit personaj cu altul i s scrii finaluri fericite fiec rei intrigi ale piesei.

Când începi s vezi obiectiv acest vis treaz, vei putea s te convingi c tu ai fost autorul atât al actelor pl cute cât i cel al celor nepl cute din piesa ta. Po i schimba piesa radical folosindu- i imagina ia creativ, asumându- i dorin a împlinit .

Po i schimba zilnic scenariul revizuind scena care nu i-a pl cut. Personajul care te-a tulburat ast zi nu o va mai face i mâine dac scrii dialogul pe care dore ti s -l auzi i-i alterezi rolul în imagina ia ta.

Când te treze ti la cunoa terea c tu e ti Dumnezeu Tat l i autorul acestei piese magnifice, vei în elege c „fiecare om multe roluri are în timpul s u”.

ADEV RATUL T U ROST

Dumnezeu a devenit tu într-atât de complet încât a uitat c El e Dumnezeu. Devenind om, Dumnezeu a atins limita contrac iei i opacit ii. Dumnezeu uit cu des vâr ire c El este Dumnezeu pentru a deveni i însufle i crea ia Sa, omul. Dumnezeu trece apoi prin toate experien ele de cunoa tere a binelui i r ului i chiar a mor ii, încrez tor c omul se va trezi într-un sfâr it din visul acesta al vie ii pentru a cunoa te din nou c el este Dumnezeu. Exist numai Dumnezeu în univers,

râmi ându-Se în umanitate, iar Dumnezeu joac toate p ile acestui vis tempo-spa ial.

Propria ta minunat imagina ie este Dumnezeu în ac iune. EU SUNT este Hristos dinl untrul t u (Mântuitorul t u). Iar Hristos este Puterea lui Dumnezeu i În elepciunea lui Dumnezeu.

Dumnezeu ne vorbe te prin dorin , îndemnându-ne s atingem niveluri tot mai înalte de con tiin .

Exercitându- i propria sa minunat imagina ie omeneasc pentru a ob ine aceste dorin e, omul îl experimenteaz de fapt pe Dumnezeu în ac iune. Prin credin în imagina ia lui, omul va conchide într-un final c Hristos (Puterea i În elepciunea lui Dumnezeu) este înl untrul s u drept imagina ia sa. La cap tul acestei c torii excep ionale, ori vis al vie ii, omul se va trezi pentru a- i aminti c el este Dumnezeu Tat l, îmbog it prin experien ele la care El S-a supus, atunci când a uitat c El este Dumnezeu…

Singurul rost al omului este acela de a experimenta scripturile (toate st rile de con tien personificate drept oameni în Biblie).

Scopul omului este acela de a atinge starea numit Iisus Hristos. Atunci el va ti el este cu adev rat Tat l i c Fiul S u este Hristos.

Omul poate c are multe alte scopuri între timp – de a acumula propriet i, de a deveni puternic, de a deveni faimos, ori de a exprima orice o fi ceea ce dore te. Pân la urm , foamea de a-L cunoa te pe Dumnezeu va da peste el i va avea atunci experien ele care sunt necesare pentru a readuce în amintirea lui faptul c este cu adev rat Dumnezeu.

STUDII DE CAZ

Aceast povestire este a unei doamne (pe care o vom numi dna A.B.). Ea tia c „imaginarea creeaz realitatea” i îi înv ase acest principiu i pe cei trei copii ai s i, în vârste de 12, 10 i 6 ani. Practicase acest principiu de-a lungul anilor pentru a ob ine lucrurile pe care i le dorea.

So ul s u, de i auzise i el de aceast înv tur , nu o pusese în practic i era chiar destul de sceptic în privin a rezultatelor. Într-o duminic dup -amiaz , erau cu to ii la o plimbare cu ma ina, când au trecut prin dreptul unui cartier nou unde au

zut case de vânzare. Cum era o minunat zon rural , s-au oprit pentru a se uita la noile modele. Le-a pl cut zona tuturor, iar casele erau mari i frumoase, cu tot soiul de facilit i moderne. Pe drumul de întoarcere, au vorbit numai despre cât de minunat ar fi fost s aib i ei una din acele case. Deja erau proprietarii unei case; totu i, împrumutaser bani pentru a o achizi iona i vinderea acesteia nu le-ar fi adus cine tie ce. So ul a spus c , de i i-ar fi pl cut s cumpere una acolo, nu era posibil s adune atâ ia bani câ i erau necesari pentru plata integral . Chiar dac i-ar fi vândut-o pe cea actual , comisionul agentului imobiliar ar fi fost cam ce ar câ tiga ei din toat afacerea.

Dna A.B. i-a spus so ului s u c singura cale prin care puteau ob ine avansul ar fi fost aceea de a- i vinde casa pe cont propriu, p strându- i astfel comisionul. So ul era foarte pesimist în aceast privin , dar i-a replicat so iei c putea da un anun în ziar, de i tia el c „asta nu va duce nic ieri”. Era convins c n-aveau nicio ans de a- i vinde casa în acest fel. So ia a dat totu i un mic anun în ziar, prin care î i puneau casa în vânzare.

Câteva seri mai târziu, pe când so ul se dusese devreme la culcare, ea lu copiii i conduse pân în zona caselor celor noi. Sim ea c , de s-ar putea plimba prin casa cea

nou i ar prinde sentimentul de a tr i de fapt acolo, atunci î i va ob ine „casa de vis”. Se întunecase deja când au ajuns în cartier, dar au g sit una dintre case descuiate. Ea i cei trei copii au p it prin cas . Copiii i-au ales fiecare camerele în care se vor instala atunci când se vor muta acolo.

Mama i-a sf tuit s doarm de fapt în noua cas în imagina ia lor în acea sear , ea inten ionând s fac la fel. În cele câteva zile care au urmat, i-au imaginat c tr iesc în noua cas i se plimb prin p durea de lâng complex.

În aceea i s pt mân , un b rbat i-a sunat în leg tur cu anun ul din ziar. Nu rea prea entuziasmat în privin a cump rii, dar s-a întors ceva mai târziu în aceea i

zi, împreun cu so ia. I-a spus dnei A.B. c se hot râser s cumpere casa la pre ul pe care îl cerea ea.

Când dna A.B. i-a exprimat preocuparea în privin a modalit ii de întocmire a formalit ilor legale, el i-a spus c era agent imobiliar i le va rezolva prin firma pentru care lucra. Familia respectiv a primit exact suma de bani necesar depozitului pentru noua lor cas .

Tranzac ia s-a realizat foarte repede, iar familia s-a mutat în cas nou o lun mai târziu.

Dna A.B. tia c , din moment ce se imaginase pe sine dormind în casa cea nou , va dormi acolo în realitate, pân la urm . Copiii ei au înv at, de asemenea, cum s i realizeze dorin ele inimilor lor prin folosirea imagina iei.

********************

Dna C.D. divor ase de curând i avea nevoie de un serviciu pentru a- i între ine copiii, din moment ce so ul refuza s pl teasc aloca iile acestora. De i avocatul ei sugerase ac iunea în instan pentru neplat , femeia nu dorea acest lucru. La partaj, ea

sese cu o ma in foarte veche i nu prea sigur .

Într-o vineri seara, pe când conducea spre cas de la serviciu, ploua foarte tare i cele mai multe intersec ii erau inundate. Mai avea vreun kilometru i jum tate pân

acas , când a oprit la un semafor. Un camion ce venea spre ea din direc ie opus a trecut prin intersec ie iscând un val de ap care i-a înecat motorul iar ea n-a mai reu it

reporneasc . i-a scos pantofii înainte de a coborî din ma in în apa ce îi urca mai sus de

glezne. A ridicat capota i a început s tearg capacul distribuitorului cu batista.

Deja plângea în acest moment i lacrimile ei se amestecau cu ploaia. Într-un final a izbutit s porneasc ma ina i s ajung acas la copiii ei. A realizat c era necesar s aib o ma in sigur de va continua s munceasc pentru a- i între ine copiii. N-avea bani pentru avansul pentru o ma in nou i nici nu câ tiga suficient pentru a putea pl ti ratele.

Când s-a dus din nou la serviciu lunea urm toare, un coleg o invit la prânz. Acesta tocmai î i cump rase un nou Pontiac Tempest i insist ca dna C.D. s i-l conduc pân înapoi la sediu. De i dna C.D. a protestat, spunând c nu dorea s conduc ma ina cea nou a altcuiva, s-a suit totu i la volan i a condus pân la firm . Conducând, a prins sentimentul c aceasta era noua ei ma in i a sim it fiorul de a fi în posesia ei. Restul s pt mânii, pe drumul spre i de la serviciu în vechea ei ma in , dna C.D. î i imagin c de fapt conducea propria ei nou ma in .

Vinerea urm toare, fostul so al dnei C.D. o sun din senin, întrebând-o dac nu cumva dorea o ma in nou . Asta era pentru prima dat dup divor ul din urm cu câteva luni când se oferea s fac ceva pentru ea, inclusiv s i pl teasc obliga iile de între inere a copiilor. Fostul so lucra acum pentru o firm concesionar de ma ini i i-a spus c era eligibil în vederea achizi ion rii unui anumit tip, f avans i cu rate lunare foarte mici. Se gândise s -i pl teasc ratele lunare în locul pensiei alimentare i o rug

vin la sediu s i aleag culoarea preferat .

Tipul de ma in la care avea dreptul era Pontiacul Tempest, exact acela i model precum cel al colegului de mai devreme i cel pe care îl condusese în imagina ia ei întreaga s pt mân .

Dna C.D. a reu it s ob in , prin folosirea imagina iei sale, ceea ce nu ar fi putut ob ine prin propriile ei eforturi din acea vreme. Fostul ei so , cel care nu-i oferise niciun sprijin financiar timp de câteva luni, a fost calea aleas de a i se da ma ina necesar .

********************

Aceasta este povestirea dnei E.F., care a avut dorin a de a tr i lâng ocean i i-a folosit imagina ia pentru a- i împlini acea dorin . Nu voia s i vând casa pe care

o avea, dar voia s o închirieze pentru un an înainte de a se hot rî s se mute pe plaj definitiv. Dna E.F. a vorbit despre dorin a ei celor dou prietene ale sale. Una dintre acestea, care folosise la rândul ei principiul imagina iei, i-a spus dnei E.F. c i va imagina cum o viziteaz în casa ei cea nou de pe plaj . O s pt mân mai târziu, dna E.F. a c torit spre Hawaii, într-o vacan planificat . Aflându-se aici, a primit un telefon de la o amic ce tr ia în San Diego.

Aceast amic îi spuse c tocmai ap ruse pe pia o c su perfect de închiriat pentru o perioad de un an i se gândise c era ideal pentru nevoile dnei E.F. Amica îi mai spuse i c era vorba de o chirie foarte avantajoas , dar c trebuia s se hot rasc imediat, oferta nemaifiind valabil probabil pân la întoarcerea ei din Hawaii. Dna E.F. i-a spus amicei s anun e proprietarii c o ia, având încredere în recomandarea acesteia.

La întoarcerea din Hawaii, dna E.F. i-a spus fiicei sale c s-a hot rât s închirieze o cas pe plaj în San Diego. Aceasta a sunat-o mai târziu în acea zi i i-a dat de veste

mama unei prietene de-ale ei voia s închirieze o cas . Femeia a venit a doua zi, a spus c -i pl cea casa i c voia s o închirieze pentru o perioad de un an. Dna E.F. a completat un preaviz la slujb i, o lun mai târziu, se instala pe plaj . Fiind asistent , nu i-a fost greu s i g seasc un minunat nou loc de munc la un spital din apropiere. Dna E.F. a cump rat mai apoi casa de lâng ocean i a petrecut 17 ani ferici i locuind pe litoral.

Dna E.F. i-a imaginat c locuia pe plaj iar amica ei i-a imaginat c o vizita acolo. Au f cut asta timp de o s pt mân . Este interesant c , în timp ce se afla în vacan în Hawaii, evenimentele s-au derulat lin pentru a-i realiza dorin a. Nu a f cut nimic pentru a g si o cas nou i nici pentru a- i închiria fostul c min. Imagina ia a reu it s atrag to i oamenii de care a fost nevoie în via a ei, astfel încât dorin a ei a putut fi împlinit .

„Ce ar trebui s facem dup ce ne-am imaginat dorin a împlinit ?” Nimic. Tu crezi c po i face oare ce, vrei s faci oare ce, dar, de fapt, nu po i

face nimic pentru a o produce. Dumnezeu, propria noastr minunat imagina ie omeneasc , cunoa te toate cele necesare pentru a ne produce dorin ele. Este necesar numai s imaginezi finalul, s tr ie ti în final. „C ile Mele sunt de necuprins”. „C ile Mele sunt mai presus de c ile tale”. Dac ne bizuim pe imagina ia noastr , aceasta va realiza tot ce îi cerem. Imagina iei îi sunt toate cu putin – ai credin în ea i nimic nu î i va fi imposibil.

********************

Aceast povestire se refer la un tân r (pe care-l vom numi E.P.), care era un atlet grozav i excela în mai multe sporturi diferite. În acea anume perioad a vie ii sale, a devenit interesat de canotaj. S-a al turat unei echipe i în curând participa la competi ii locale. În al doilea an de practic a acestui sport, era într-o echip ce concura în cursa de 80 de kilometri dintre Molokai i Honolulu. Echipele hawaiiene de canoi ti ocupau de obicei primul loc i erau considerate „imbatabile”. Echipa lui E.P. a ajuns pe locul 7 i asta era mare lucru, luând în considerare num rul mare de echipe din întreaga lume care au concurat al turi de participan ii hawaiieni. Dup aceast curs , E.P. a început s i imagineze c echipa lui câ tigase întrecerea. A petrecut urm torul an formându- i o nou echip , antrenându-se i construindu- i propria canoe. Era convins c , dac se imaginase pe sine ca înving tor, echipa lui va ie i pe primul loc.

adar, anul urm tor, echipa lui i înc cel pu in o duzin de alte echipe au zburat spre Hawaii din sudul Californiei pentru a se întrece în cursa anual . Erau câteva echipe cu mult mai mult experien ce erau considerate favorite pentru un top 10, dar hawaiienii erau în continuare cei mai bine cota i.

La cap tul cursei, echipa lui E.P. a încheiat pe primul loc, în fa a hawaiienilor i tuturor celorlalte echipe. E.P. are acum o vâsl gravat „Campion mondial”, care i-a fost înmânat lui odat cu marele premiu.

Dup ce a câ tigat acest râvnit titlu, tân rul nostru a continuat s antreneze alte echipe. De asemenea, a început s fabrice vâsle pentru canoe.

Vâslele lui sunt cunoscute în întreaga lume i sunt folosite de canoi ti din echipele de elit ale lumii.

E.P. tr ie te acum în Hawaii, antreneaz echipe, produce vâsle, pescuie te i navigheaz cu propria lui nav . Î i folose te nava i ca escort la concursurile anuale.

********************

Dna J.K. tr ia în casa surorii sale gemene dup ce divor ase. Dna J.K. avea trei copii, un fiu i doi gemeni, b iat i fat . Sora ei i so ul acesteia aveau trei b ie i.

E inutil s ad ug m c era o cas tare aglomerat . Dna J.K. era foarte dornic de a se m rita i a tr i în propria ei cas . Se v zuse cu cineva, dar hot râse c nu voia

continue rela ia, a a c îi puse cap t. Mul i dintre prieteni încercaser s -i aranjeze întâlniri dnei J.K. cu b rba i potrivi i, dar ea nu era interesat în a se duce la întâlniri pe nev zute. Câ iva sugeraser c , de va fi s g seasc pe cineva potrivit, ar trebui s ias mai des i prin locuri diverse.

Gemenele credeau în puterea creativ a imagina iei i aveau i înc o prieten cu acelea i convingeri. Cele trei femei au stabilit c i vor imagina un inel pe degetul dnei J.K., ceea ce implica faptul c era m ritat . Au f cut asta timp de câteva

pt mâni. În acest timp, dna J.K. se imagina i ca tr ind în propria ei cas . Totu i, atunci când încerca s fac asta, se g sea într-un c min exact ca cel al surorii ei.

Într-o zi, dna J.K. a primit un telefon de la o amic ce o ruga s vin pân la ea i o ajute s i tapeteze buc ria. Dna J.K. a consim it s i ajute prietena ce locuia la

câteva str zi mai departe, în acela i cartier. Cât era acolo, un b rbat a venit în vizit la prietena cu pricina. Prietena le-a f cut cuno tin . Apoi s-au sunat i au început s se întâlneasc . Cinci luni mai târziu, dna J.K. se m rita cu acest domn.

Partea interesant a acestei povestiri este c to i ace ti oameni locuiau în acela i mare cartier. Erau numai patru case din cele 1200 cu o construc ie identic . Da, so ul acestei femei era proprietarul unei case identice cu cea a surorii sale gemene. De i dna J.K. s-a imaginat tr ind în propria sa cas , a reu it s o fac numai cu modelul identic al surorii sale.

********************

Aceasta este povestirea prietenei care a f cut cuno tin dnei J.K. cu nou s u so . Îi vom spune dna L.M. De-a lungul amici iei lor, dna J.K. încercase s -i explice principiul imagina iei amicei sale, dar aceasta era foarte neîncrez toare c „ar merge”.

Într-o zi, dna J.K. i-a cerut amicei sale s vin la o prelegere de-ale lui Neville. Dna L.M. a acceptat s participe, dar nu era defel convins c imaginându-se ca având ceea ce voia ar fi dus la ob inerea acelui lucru.

S-a hot rât totu i într-un sfâr it s imagineze un lucru simplu – primirea unei batiste. i-a imaginat c cineva îi f cuse una cadou i apoi a uitat toat povestea. Spre marea ei surpriz , a primit o batist prin po de la mama unei prietene cu care luase prânzul când trecuse prin ora ul acesteia. Aceast femeie îi trimise dnei L.M. o batist împreun cu un bilet de mul umire. Dna L.M. nu numai c a fost surprins când a primit cadoul, dar s-a i îngrozit gândindu-se c era ceva supranatural în toat afacerea asta. Dna L.M. a încercat astfel s se conving pe sine de contrariul ideii c imaginarea produce lucrul dorit.

Când a primit batista pe care i-o imaginase, a interpretat c era vreun soi de magie neagr i nu a mai vrut s aud nimic despre aceast înv tur .

********************

putea aminti sute de incidente în care au fost implica i zeci de oameni, toate i to i aducând m rturie c imaginarea produce rezultatele dorite. Am ales numai

câteva, pentru a ilustra faptul c imagina ia poate fi folosit în rezolvarea a tot felul de probleme i pentru a- i aduce în experien dorin a inimii.

(Din periodicul INTA „New Thought”, vara anului 1953)

FUNDAMENTELE METAFIZICII

La un subiect atât de vast, e dificil, într-adev r, s rezumi în câteva sute de cuvinte ceea ce eu consider a fi ideile cele mai de baz asupra c rora ar trebui s se concentreze cei care caut o în elegere adev rat a metafizicii. Voi face asta dup cum îmi st mai bine în putin în forma a trei fundamente. Aceste fundamente sunt: auto-observarea, definirea scopului i deta area [renun area la rezisten , n. tr.].

Menirea adev ratei metafizici este aceea de a produce o rena tere sau o schimbare psihologic radical în individ. O astfel de schimbare nu poate avea loc pân ce individul nu î i descoper mai întâi sinele pe care i l-ar schimba. Descoperirea poate fi f cut numai prin observare necritic a reac iilor sale la provoc rile vie ii. Cvasitotalitatea acestor reac ii define te starea de con tien a individului, iar starea de con tien a individului e cea care atrage situa iile i circumstan ele vie ii sale.

adar punctul de plecare al adev ratei metafizici, în partea ei practic , este auto-observarea, sau observarea de sine, pentru a- i descoperi reac iile în fa a provoc rilor cotidiane, reac ii care formeaz sinele secret al fiec ruia – cauza fenomenelor vie ii.

Împreun cu Emerson, accept faptul c „Omul se împrejmuie te pe sine cu adev rata imagine de sine însu i… ceea ce suntem, numai aceea putem vedea”.

Exist o conexiune precis între ceea ce e în afara i înl untrul omului, iar starea noastr interioar e cea care ve nic atrage via a exterioar . Astfel, individul trebuie mereu s înceap cu sine însu i.

Sinele interior este cel care trebuie schimbat. Omul, în orbirea lui, e în general satisf cut cu sine însu i, dar îi displac profund

circumstan ele i situa iile vie ii sale. El a a consider , ne tiind c întreaga cauz a nemul umirilor lui se afl nu în condi iile, nici în persoanele de care e el nemul umit, ci în însu i sinele s u, pe care el îl place atât de mult. Nerealizând c „se împrejmuie te pe sine cu adev rata imagine de sine însu i” i c „ceea ce e el, numai aceea poate vedea”, e ocat când descoper c propriile sale am giri au fost cele care l-au f cut mereu s dea vina pe al ii.

Auto-observarea va revela acest am gitor în fiecare dintre noi; i acesta trebuie acceptat înainte de a avea loc vreo transformare a sinelui nostru.

În acest moment, încearc s i observi starea interioar . Ce gânduri tolerezi? Cu ce sentimente te identifici? Trebuie s fii mereu atent unde te situezi înl untrul t u.

Cei mai mul i dintre noi credem c suntem dr gu i i iubitori, genero i i îng duitori, iert tori i nobili; dar o observa ie necritic a reac iilor noastre la… via va ar ta un sine care nu e deloc atât de dr gu i iubitor, generos i îng duitor, iert tor i nobil. i acest sine e cel care trebuie acceptat mai întâi i abia apoi procedat la schimbare.

Rena terea depinde de lucrarea noastr interioar asupra propriului sine. Nimeni nu (se) poate rena te f a- i schimba acest sine. Ori de câte ori un set complet nou de reac ii intr în via a unei persoane, o schimbare a con tien ei a avut loc, o rena tere spiritual s-a produs.

Descoperind, prin observarea necritic [neanalitic ] a reac iilor la via , un sine care trebuie schimbat, acum trebuie s formulezi un scop. Anume, trebuie s -l define ti pe cel care i-ar pl cea s fii în locul celui care e ti de fapt în secret. Cu acest scop clar definit, trebuie, de-a lungul întregii tale zile, s i observi fiecare reac ie legat de acest scop.

Motivul pentru aceasta este acela c fiecare tr ie te într-o stare precis a con tien ei, stare de con tien pe care deja am descris-o drept cvasitotalitatea reac iilor la via . A adar, definindu- i scopul, î i define ti o stare de con tien care,

a ca toate st rile de con tien , trebuie s i aib reac iile sale la via . De exemplu, dac un zvon sau o remarc neîntemeiat pot cauza o reac ie de

îngrijorare unuia i nicio reac ie altuia, aceasta e o dovad c cei doi indivizi tr iesc în dou st ri diferite de con tien .

Dac i define ti ca scop s fii un individ nobil, generos, lini tit, amabil – tiind toate lucrurile astea sunt st ri ale con tien ei – po i spune cu u urin dac e ti loial

scopului t u în via urm rindu- i reac iile la evenimentele zilnice ale vie ii. Dac e ti loial idealului t u, reac iile tale se vor conforma scopului t u, fiindc te vei identifica tocmai cu scopul t u i, astfel, vei gândi din scopul t u. Dac reac iile tale nu sunt în armonie cu idealul t u, e un semn sigur c e ti separat de ideal i gânde ti numai la el. Asum -te ca fiind iubitorul care te vrei a fi i observ i reac iile de-a lungul zilei vizavi de aceast asump ie; reac iile tale î i vor spune care e starea din care operezi.

Aici intr în scen cel de-al treilea fundament – deta area. Descoperind c totul e o stare de con tien f cut vizibil i definind acea stare particular pe care vrem s o facem vizibil , purcedem la a intra într-o astfel de stare, fiindc trebuie s ne mut m psihologic din locul în care suntem în locul în care vrem s fim.

Scopul practic rii deta rii este de a ne separa de reac iile noastre actuale în fa a vie ii i s ne ata m de scopul în via .

Aceast separare interioar trebuie s se dezvolte prin practic .

La început pare c nu avem nicio putere în a ne separa de starea interioar nedorit , pentru simplul motiv c mereu am considerat fiecare dispozi ie, fiecare reac ie ca fiind fireasc i am ajuns s ne identific m cu ele. Când nu ne d m seama c reac iile noastre sunt numai st ri de con tien din care e posibil s ne separ m, ne învârtim în acela i cerc de probleme – f s le vedem ca st ri interioare, ci ca situa ii exterioare. Practic m deta area, sau separarea interioar , pentru a evada din cercul reac iilor noastre reflexe la via . Iat de ce trebuie s formul m un scop i s ne observ m constant în rela ie cu acel scop.

Aceast înv tur începe cu auto-observarea. Apoi, întrebarea, „Ce este ceea ce vrei?”, i apoi înv area deta rii de toate st rile negative i ata area de scop. Aceast ultim stare – ata area de scop – se realizeaz asumându- i constant sentimentul dorin ei deja împlinite.

Trebuie s practic m separarea de dispozi iile i gândurile noastre negative în chiar mijlocul tuturor necazurilor i dezastrelor vie ii zilnice. Nimeni nu poate fi diferit de ceea ce e acum pân nu începe s se separe pe sine de reac iile actuale i s se identifice pe sine cu scopul s u. Deta area de st rile negative i asumarea dorin ei deja împlinite trebuie practicate în mijlocul tuturor binecuvânt rilor i blestemelor vie ii.

Calea adev ratei metafizici trece prin mijlocul a tot ceea ce se petrece în via . Trebuie s practic m constant auto-observarea, gândind din scopul nostru i deta ându-ne de dispozi iile i gândurile negative de va fi s fim f tori ai adev rului sau numai simpli ascult tori ai lui.

Practic aceste trei fundamente i te vei ridica la tot mai înalte niveluri de con tien .

Aminte te- i mereu faptul c starea ta de con tien este cea care î i atrage via a.

Începe c rarea!

Neville