Domnul Miki Haiblum este genul de persoana care si-a intuit de adolescent drumul in viata si l-a urmat tot de atunci, dupa propria-i marturisire. Precizez acest lucru deoarece, nu putini dintre noi am simtit uneori ca am mai cochetat cu soarta pe drumuri straine de adevarata noastra vocatie, pana ne-am asezat viguros pe fagasul propriu. Asadar, domnul Haiblum este norocos! Avantajul consta in faptul ca experienta acumulata de tanar si imbogatita constant il fereste pe proprietarul ei de o serie de greseli care se fac, de multe ori, in afaceri. De asemenea, ii fereste si pe cei care se alimenteaza din aceasta experienta. Patronul CremCaffe Espresso Bar si CremCaffe Royal din Bucuresti, caci despre el este vorba un barbat placut aflat la varsta maturitatii -, se poate considera un om norocos, daca inca de la 16 ani a inceput sa invete prin acumulare de experienta si mai apoi prin studiu, arta administrarii unei afaceri din domeniul restaurantelor, barurilor si cafenelelor. Si spun arta, deoarece cunostintele acumulate de domnul Haiblum, in intreaga experienta profesionala, apartin unor domenii aparent fara legatura: economie si management in sectorul alimentatiei publice, arhitectura, design si amenajari interioare, arta culinara si altele. Arta consta in impletirea eficienta a acestor studii si experiente diverse, pentru dezvoltarea unei afaceri cu minitiozitatea si rabdarea necesare unui...artist. Cafeneaua CremCaffe in Romania, langa Universitate CremCaffe reprezinta in Romania master franciza cunoscutelor cafenele italiene, aparute prima data in 1950, in orasul Trieste, brandul facand parte din 2003 din grupul vienez Julius Meinl. Prima locatie deschisa in Bucuresti in 2004, langa Universitate, pe B-dul Toma Caragiu, numita CremCaffe Espresso Bar, aparea, dupa cum ne spune chiar domnul Haiblum, pe o piata practic extrem de saraca in astfel de servicii specializate. Acum patru ani, cand a pus prima oara piciorul pe bulevardele bucurestene, uimirea sa a fost destul de mare sa constate ca, intr-o capitala europeana, nu gaseai decat doua-trei cafenele unde puteai degusta o cafea de calitate. Marile lanturi de cafenele, care in Occident duc de mai multi ani o lupta acerba pentru castigarea si mentinerea cotei de piata, precum si pentru castigarea celor mai bune locatii din marile orase, la noi lipseau cu desavarsire. Nici acum lucrurile nu sunt foarte mult diferite, insa pe aceasta piata se intrevede o schimbare cu pasi alerti. O tara europeana nu poate fi europeana cu adevarat, fara manifestarea acestui real trend social: consumul masiv de cafea in oras. Daca pana sa se stabileasca in Romania, domnul Haiblum a pus pe picioare si a dat viata multor proiecte pentru alti investitori, in diverse alte tari, aici inima sa a hotarat ca trebuie sa construiasca o afacere proprie in domeniul cafenelelor, pentru ca, dupa cum ne-a marturisit, desi crescut pe alte meleaguri, este roman dupa parinti. Inima, dar si flerul de afacerist cultivat indelung, l-au sfatuit bine: piata era si este inca aproape libera. Reusita presupune fler si experienta, dedicare si adaptare din mers Domnul Haiblum, arhitect de profesie, venea deci in Romania avand un palmares bogat de locatii proiectate si amenajate la cheie in Italia si Israel. Ideea unei cafenele in franciza, nu doar o cafenea fara un nume, care sa ofere investitorului background-ul, know-how-ul si trainig-urile

necesare, a venit firesc dupa o privire de cunoscator asupra pietei romanesti de gen. Odata decizia luata, domnul Haiblum deschide prima cafeanea in Bucuresti, in buricul targului, acolo unde mai toata lumea se foieste, adica la Universitate. Profilul consumatorului roman i-a atras imediat atentia domnului Haiblum, romanul fiind inclinat in mod natural spre socializare si taifas. Asadar, cafeneaua la romani este un loc unde, cel mai adesea, clientul nu vine singur si nu pleaca degraba. Concluzia fireasca a fost aceea ca aici nu vor iesi bani doar din volumul de cafele vandute, rentabilitatea venind din impletirea a doua afaceri: cafeneua si servirea unor produse usoare (mic dejun, salate, sandwich-uri, prajituri), asa cum se practica, de altfel, in orice cafeanea care se respecta de afara. A existat, la inceput, o mica problema creata de necunoasterea, pe atunci, de catre o buna parte din potentiala clientela a faptului ca intr-o cafenea adevarata, moderna, ai si posibilitatea de a lua micul dejun ori de a consuma un sandwich, o salata sau o prajitura buna. Desi piata tinta s-a maturizat intre timp, pentru a nuanta si a fi mai clar pentru oricine ca exista posibilitatea si de a manca ceva usor, nu doar de a bea o cafea, a doua locatie pe care domnul Haiblum a lansat-o la trei ani dupa prima, a aparut sub titulatura CremCaffe Royal si elementele necesare unui bistro. In meniul celei de-a doua locatii au aparut, alaturi de sandwich-uri, salate, mic dejun si prajituri, binecunoscutele preparate italienesti: pastele si pizza. De data aceasta, noua locatie se prezinta foarte clar in fata citadinului ca un loc ambivalent: cafenea si bistro, aici putandu-se lua masa mai pe indelete. In fond, asta defineste un bistro: un loc in care sa poti servi o mancare usoara, dupa care sa poti savura in tihna o cafea, socializand intr-un mediu prietenos. Tinand cont de faptul ca ambientul, cu toate elementele sale, este foarte important, domnul Haiblum le-a asigurat clientilor CremCaffe Espresso Bar seri placute, in acorduri fine de pian. Pentru CremCaffe Royal a fost aleasa o cladire de epoca, construita la sfarsitul secolului al XIX-lea si aflata in patrimoniul national: casa memoriala a pictorului Gheorghe Patrascu. In casa de langa Romana, atmosfera amenajarii originale, de o reala valoare artistica, duce cu gandul la un spatiu cultural, ceea ce nu este prea departe de intentia domnului Haiblum, aceea de a gazdui saptamanal evenimente culturale, vernisaje de pictura s.a., manifestari care se preteaza perfect cu spatiul pretios, incarcat de istorie si cultura. Este un concept nou, care acopera cerintele omului modern si nevoile acestuia in petrecerea timpului liber , ne spune domnul Haiblum. Insa ingredientul care fidelizeaza, in general, clientela este un compus al mai multor aspecte: calitatea produselor, calitatea serviciilor, echipamentele si dotarile performante, ambientul ales, fie modern, fie clasic, si, nu in ultimul rand, implicarea personala a intreprinzatorului, care trebuie sa fie totala. Domnul Haiblum si-a urmarit dezvoltarea afacerii precum un parinte bun urmareste cresterea armonioasa a copilului. Momentul prielnic dezvoltarii si amplasamentul locatiei, factori cruciali in aflarea succesului Momentul pentru deschiderea celei de-a doua locatii a fost ales nu intamplator in 2006. Deschiderea tarii noastre spre piata europeana a adus oportunitati noi si pe aceasta piata, oportunitati ce nu trebuie ratate. Cafeneaua a devenit o afacere profitabila cu o investitie de inceput nu foarte mare. De altfel, domnul Miki Haiblum are in continuare planuri de

dezvoltare. Este un moment prielnic investitiilor bine planificate si astfel ajungem la un alt element extrem de important: amplasamentul. Pentru o cafenea, ne mai spune domnul Haiblum, amplasamentul locatiei este crucial si in alegerea ei se fac, de multe ori, greseli care duc la insucces. Locatia trebuie sa corespunda nevoilor de dezvoltare a afacerii si imaginii brandului . Bineinteles, locul trebuie sa aiba vad. Ambele amplasamente pentru locatiile CremCaffe au fost alese cu foarte multa grija, Alegerea locatiei din Piata Romana a tintit insa un scop cu bataie mai lunga: pregatirea terenului pentru dezvoltarea retelei de cafenele CremCaffe, cele doua etaje ale cladirii fiind ideale pentru birouri si pentru alte activitati legate de domeniu. Astfel, nu a fost deloc o idee rea cuprinderea sub acelasi acoperis a patru centre de profit distincte, dar in acelasi timp partenere: la parter este CremCaffe Royal, la etajul 1 se gaseste biroul firmei 5senses, iar la etajul 2 este Scoala de Cafea si biroul Italian Caffe Investitii, firma domnului Miki Haiblum, care ofera clientilor din HoReCa solutia completa (cafeaua CremCaffe, aceeasi pe care o pot degusta in cele doua locatii, solutii de amenajari interioare pentru cafenele si baruri, mobilierul si echipamentele necesare locatiilor de acest tip). Francizorul, un partener de cursa lunga In opinia domnului Haiblum, un francizor modern este acum un furnizor de solutii complete pentru afacere, cuprinzand dotarile necesare si intreg suportul de informatii, logistica, training s.a. Asadar, o afacere de tip franciza, in domeniul cafenelelor, gaseste, in prezent, un bun loc in piata romaneasca, cu conditia ca investitorul sa aiba un francizor experimentat alaturi, care sa-l sfatuiasca nu doar la inceput, ci si pe parcursul derularii afacerii, pana aceasta devine stabila si chiar mult dupa aceea. Este vorba, practic, de un parteneriat constant, o colaborare pe termen lung , precizeaza domnul Haiblum. Solutiile care si-au dovedit succesul aici, precum si un brand recunoscut pretutindeni, sunt doua realitati importante, de avut in vedere, pentru orice investitor din domeniu.. Intrebat care ar fi investitia minima pentru a deschide o astfel de cafenea in franciza, domnul Haiblum raspunde fara sa ezite: 150.000 euro. Suprafata minima pentru cafenea: 150 m. Sectorul de restaurante, cafenele si baruri de pe piata romaneasca inca nu este destul de aglomerat, iar realitatile pietei se traduc in venituri de milioane de euro pentru jucatori, arata o analiza intocmita de compania Eurisko. PUBLICITATE: Cresterea veniturilor romanilor se reflecta, intre altele, in modalitatile alese pentru petrecerea timpul liber si schimbarea tabieturilor de luat masa. Aglomeratia intalnita in mall-uri este de cele mai multe ori cauzata de food-court, locul unde majoritatea brandurilor importante prezente pe piata restaurantelor, cafenelelor sau fast-food-urilor ofera consumatorilor o gama variata de produse. In ceea ce priveste restul orasului, este suficient sa incerci sa iei masa de seara intr-un restaurant, fara sa ai rezervare. De cele mai multe ori, raspunsul va fi 'Ne pare rau, dar nu mai sunt locuri'.

Realitatile pietei se traduc in venituri de milioane de euro pentru lanturile mici, dar apreciate, de restaurante, fast-food-uri sau cafenele si intr-o moda tot mai intalnita de a franciza acest tip de afaceri. La o populatie de peste doua milioane de locuitori, Bucurestiul are putin peste 1.000 de restaurante si circa 300 de cafenele, in vreme ce orase turistice precum Parisul, cu o populatie de 10 milioane, au peste 30.000 de restaurante si cafenele. 'Raportul Bucuresti/Paris este de un restaurant pentru 2.000 de locuitori, comparativ cu unul pentru 300 locuitori. In ceea ce priveste piata cafenelelor, aceasta este inca in stadiu de crestere. Anul 2006 este unul al delimitarii teritoriale, an in care trebuie ocupate punctelecheie. Pe termen scurt-mediu, esentiala va fi extinderea brandurilor existente si stratificarea pietei', spune Florina Cojocari, senior broker in Departamentul de Retail al Eurisko. Pentru deschiderea unui restaurant, retailerii prefera - in functie de specific, amenajare, consumatori potentiali, bucatarie - locatiile centrale, ultracentrale sau semicentrale, dar situate nu neaparat pe bulevardele principale. Chiriile pe metru patrat ce pot fi platite de un restaurant variaza intre 15-30 euro/mp/luna, pret care poate fi obtinut pe o strada adiacenta, dar cu accesibilitate facila. 'Ca si in cazul cafenelelor, esentiala este terasa. Restaurantele prefera spatiile de tip vila, cu arhitectura mai veche si suprafete intre 150-400 mp. Oferta de spatii comerciale pentru restaurante este si aici destul de redusa, intrucat apar dificultati determinate de atitudinea proprietarilor, care prefera sa inchirieze imobilul, la acelasi pret, unei firme pentru birouri, decat uneia cu activitate comerciala', spune Florina Cojocari. Un spatiu bun pentru deschiderea unui fast-food necesita, in primul rand, o suprafata cuprinsa intre 50 si 150 mp, intr-o zona cu trafic foarte intens pietonal si in apropierea mijloacelor de transport in comun. Aceleasi cerinte sunt solicitate si de sucursalele bancare si de farmacii, clienti preferati de proprietari aproape invariabil, datorita bonitatii financiare, a avansului mare de chirie pe care il pot plati la incheierea contractului, a amenajarii spatiului si, uneori, a facilitatilor de creditare (in cazul bancilor). 'In plus, in cazul in care banca respectiva sau lantul de farmacii are nevoie de un spatiu intr-o anumita zona comerciala, conform planului lor de dezvoltare, desi chiria este mai mare decat pragul de rentabilitate al spatiului respectiv in sine, acesti retaileri prefera sa plateasca pretul pentru plusul de imagine conferit intregii retele. Un operator pe piata de food nu-si permite ca spatiul sa nu fie eficient financiar', adauga Florina Cojocari. Dupa cum aminteam in introducere, Bucurestiul nu exceleaza la capitolul cafenele si tocmai de aceea cele existente se bucura de un real succes pe piata. In ceea ce priveste cafenelele, exista trei tipuri de dezvoltari: in spatii on-street, la parterul imobilelor de birouri, in mall-uri si galerii comerciale. Pentru locatiile on-street, cel mai dificil este de gasit un spatiu cu vitrina larga si pe colt, cu parcare in fata. Acestea sunt elemente esentiale pentru desfasurarea business-ului respectiv, iar zonele centrale si ultracentrale preferate de operatorii de cafenele sunt Dorobanti, zona Piata Amzei-Ateneu, Piata Romana, centrul istoric, Piata Universitatii, Rosetti, Unirii. Se prefera cladirile cu arhitectura deosebita, veche, cu vitrina larga, pentru a permite vizibilitatea cat mai mare in interior. 'Problemele intampinate in gasirea unui spatiu potrivit pentru o cafenea sunt: faptul ca in aceste zone deja

exista retaileri cu nume care au inchiriat si care nu vor renunta la spatii in curand (aceasta situatie exista in principal in zonele Piata Romana, Unirii, Dorobanti), chiriile uneori prohibitive pentru desfasurarea unei activitati eficiente - in Piata Romana, de exemplu, chiriile ating 130 euro/mp/luna + TVA, probleme juridice/de revendicare ce blocheaza uneori antamarea discutiilor pentru inchiriere a unor spatii din zona Piata Amzei, centrul istoric', spune Florina Cojocari. Cafenele din cladirile de birouri imbina, de fapt, caracteristicile unui restaurant fast-food si ale unei cafenele, adresandu-se in principal celor care lucreaza in respectivul business center. Astfel, cafenelele se concentreaza in special pe partea de mic dejun si pranz. Suprafetele necesare, depinzand si de marimea cladirii de birouri, sunt cuprinse intre 80 si 150 mp. 'Unul dintre avantajele principale ale unui astfel de spatiu il reprezinta faptul ca el poate fi inchiriat inca din faza de proiect si poate fi amenajat, din punctul de vedere al instalatiilor si ventilatiei necesare, exact pe specificul activitatii viitorului chirias. Succesul cafenelelor din centre comerciale depinde de succesul respectivului mall. si aici exista doua tipuri de cafenele: cele situate la parter sau la etajul de moda si cele din food-court. |n momentul de fata, in mall-uri spatiile de food sunt in majoritate operate de retaileri locali, intrucat, cu exceptia catorva retele internationale dezvoltate prin franciza (exemplu: Mc Donald s, KFC), care au standarde impuse si un sistem de urmarire bine pus la punct, businessul de restaurant sau cafenea este dificil de controlat', adauga Florina Cojocari. EURISKO asista extinderea jucatorilor importanti de pe piata de food 'La Mama' isi face casa noua in Piata Alba-Iulia Lantul de restaurante se va extinde anul acesta cu o noua unitate amplasata intr-o zona cu mare vad. Programat pentru deschiere in luna iunie a anului acesta, noul restaurant va beneficia de un spatiu de peste 800 mp. Tranzactia a fost intermediata de Eurisko. 'In total, suprafata amenajata pentru gazduirea clientilor va fi de 400 mp, urmand ca restul sa fie impartit intre bucatarie, vestiare, un loc special amenajat pentru depozitare si o cafenea, intrucat spatiul are trei niveluri (subsol, parter si mezanin). Investitia in acest 'La Mama' urca spre 300.000 euro, cu tot cu amenajare si echipamente', spune Catalin Mahu, proprietarul lantului. 'Am propus acest amplasament celor de la La Mama in primul rand datorita localizarii la 5 minute distanta de Piata Unirii, si cailor de acces facil catre si dinspre Piata Universitatii, precum si din zona rezidentiala semicentrala aflata pe axa Muncii-Iancului-Basarabiei. Astfel, in timpul zilei, clientii vor proveni din cladirile de birouri si sediile de banci din arealul Universitate-UniriiVitan, iar seara, din zonele rezidentiale mentionate. De asemenea, spatiul generos si openspace permite utilizarea sa cu maximum de eficienta. Faptul ca spatiul a fost inchiriat 'la rosu' a determinat amenajarea sa in conformitate cu utilizarea viitoare, prin reducerea costurilor cu demolarile. Fluxurile de trafic din interior vor fi usurate printr-un lift si accesul pe doua scari separate. Nu in ultimul rand, pozitionarea spatiului exact in rondul Pietei Alba-Iulia si vitrina generoasa de la mezanin ofera o vizibilitate extraordinara si permit montarea logo-ului, ce va putea fi remarcat de la capatul celalalt al bulevardului', adauga Florina Cojocari, senior broker al Departamentului de Retail al Eurisko.

Primul Clubber va asteapta in Floreasca Recent, Eurisko a inchiriat companiei United Vision un spatiu de retail amplasat in incinta complexului comercial Floreasca, in partea central-nordica a Bucurestiului. |n urma unor lucrari de amenajare, locul a fost transformat intr-un tip mai special de fast-food si cafenea. Inaugurarea oficiala a avut loc pe 10 martie 2006. Deschiderea acestei locatii marcheaza aparitia unui nou segment pe piata bucuresteana de gen, si anume, cel de 'casual fast-food', ce ofera, pe langa produse traditionale 'fast', si o varietate de sortimente de mancare gatita. 'Unul dintre factorii esentiali pentru deschiderea unui fast-food este traficul pietonal intens. Locatia propusa pentru Clubber are trei mari avantaje: trafic intens pietonal - generat atat de centrul comercial Floreasca in sine, cat mai ales de piata de fructe si legume, pozitia pe colt vitrina larga - si prezenta cladirilor de birouri. |n plus, spatiul beneficiaza de posibilitatea amenajarii unei terase pe timpul verii, esentiala in special pentru partea de cafenea', adauga Florina Cojocari, senior broker al Departamentului de Retail al Eurisko. Spatiul este conectat la retelele de utilitati, iar facilitatile includ acces in spatele cladirii pentru aprovizionare, rampe de incarcare/descarcare, geamuri termopan. Locatia este avantajata si de proximitatea zonelor rezidentiale Floreasca si Dorobanti, iar distanta mica fata de Piata Victoriei, unde exista in prezent cea mai mare concentrare de cladiri de birouri, permite dezvoltarea unui sistem de livrari eficient. Accesibilitatea este excelenta, intrucat se ajunge usor si cu mijloacele de transport in comun de pe Calea Floreasca si din Dorobanti. Fashion Cafe, din 2007 si la Galati Eurisko asista negocierile pentru inchirierea de catre Fashion Cafe a unui spatiu de 136 mp pentru cafenea la parterul Euromall Galati. Constructia Euromall Galati va debuta in mai 2006 si va fi incheiata la sfarsitul anului viitor. Complexul va fi amplasat n centrul orasului - la intersectia strazilor Garii cu Ana Ipatescu si va avea o arie construita de 50.000 mp, pe 5 niveluri. Suprafata inchiriabila va totaliza 24.000 mp, iar repartitia spatiilor din Euromall-ul galatean va include un supermarket (2.500 mp), 220 de magazine, o farmacie (500 mp), restaurante si cafenele. Un etaj cu acces separat si deschis non-stop va fi destinat activitatilor de agrement. Aici vor fi sapte sali de cinema (in total, 1.100 de locuri), un cazinou electronic (500 mp), bowling, food-court si o sala de billiard (600 mp). Compania Union Investitii va investi la Galati 40 de milioane de euro in construirea acestui mall, al doilea din tara dupa cel aflat n curs de finalizare la Pitesti.

Despre amenajarea cafenelelor si coffee-bar-urilor

Interviu cu Irina Constantin designer de interior la Knox Design Trebuie sa ii gasesti acel je ne sais quoi care sa o faca personala si atractiva ca si in cazul unei femei! Cateva cuvinte despre compania Knox Design. Ideea de a crea o firma care sa se ocupe de design interior si amenajari interioare ne-a venit inca din timpul facultatii, din anii 90. Ne-am dorit sa lucram intr-o firma in care sa se poata crea liber, care sa promoveze frumosul, sa le ofere celorlalti posibilitatea de a trai o viata comoda si cu stil. Ne-am gandit cum am putea integra arta in cotidian si am ajuns la concluzia ca cea mai potrivita metoda ar fi sa fondam o firma de design interior. Evident, in anii 90 nu erau prea multi clienti potentiali pentru acest gen de afacere pentru ca piata era la inceput si publicul nu stia la ce poate folosi un designer de interior. Pe parcurs am diversificat foarte mult serviciile, ajungand acum la un concept de all inclusive : amenajari interioare complete, personalizate in intregime pornind de la concept si ajungind la amenajari, mobilier si decoratiuni. Propunem clientului sa isi deschida sufletul in fata noastra si sa ne povesteasca cat mai pe larg cum isi viseaza locuinta sau afacerea. Apoi noi descoperim particularitatile spatiului, le optimizam in functie de cerinte, inventam obiecte, combinam piese mai deosebite, cautam combinatii coloristice, accentuam zonele de interes facem totul pentru a optimiza amenajarea respectiva pe gustul clientilor nostri. Apoi punem totul in practica. Nu percepem aceasta firma ca pe o afacere, ci mai degraba ca pe un hobby pe care il facem de placere, iar angajatii nu sunt simpli angajati, ci sunt ca si familia noastra. Faptul ca te trezesti optimist dimineata, ca iti face placere ceea ce faci si ca lucrezi inconjurat de prieteni nu poate fi compensat cu bani. Cei alaturi de care lucram sunt artisti din domenii diferite: arhitecti, designeri de interior sau artisti plastici fiecare aducand o contributie proprie si personalitate spatiului pe care il creeaza. Echipa de creatie este formata din sapte persoane la care se adauga echipele de la executie (15 persoane specializate pe domenii diferite de amenajari interioare incepind de la zugraveli pana la instalatii sau montaj gips carton, placaje ceramice sau parchet). Alaturi de acestia lucreaza echipa de la mobilier si decoratiuni, formata din sapte persoane care se ocupa de executia de mobilier si de decoratiuni la comanda. Prin ce se deosebeste designul de cafenea de alte locatii tip HoReCa (restaurante, cluburi, pizzerii, etc)?

Designul de interior trebuie sa se adapteze intotdeauna functionalitatii spatiului respectiv. Cand se creeaza un concept de design interior se iau in considerare foarte multi factori, incepand de la zona, dimensiunea spatiului, publicul caruia se adreseaza locatia, cat si tematica sau numele acestuia. Exista deosebiri mari intre amenajarea unei cafenele si cea a unui restaurant, de exemplu; acestea constau in primul rand in functionalitate: in restaurant te vei gandi la locuri de luat masa, partitii, eventual posibilitatea amenajarii spatiului pentru evenimente speciale (nunti, botezuri). In schimb, la cafenea timpul petrecut este de alt tip: o pauza de pranz, o cafea si un croissant cu ziarul de dimineata in loc de mic dejun sau un moment de relaxare dupa o plimbare lunga. Cafeneaua trebuie sa raspunda altor cerinte decat un restaurant si, implicit, sa fie altfel amenajata. Din start trebuie sa te gandesti la alt tip de mese mai joase, mai mici; la fel, fotoliile sau canapelele trebuie sa fie mai comode. Care sunt tendintele in amenajarea unei cafenele? Ce efect urmariti sa atingeti? Tendintele actuale ne conduc catre o eleganta clasica in care elemente moderne sunt asociate unui elaborat aspect baroc. Insa parerea mea este ca fiecare spatiu are particularitatile sale si este bine ca fiecare amenajare sa fie originala si nu neaparat corelata cu tendintele de moment sau cu ce se poarta . Trebuie sa ii gasesti acel je ne sais quoi care sa o faca personala si atractiva ca si in cazul unei femei. Care sunt provocarile in realizarea unui asemenea proiect? Cele mai frecvente provocari care apar in cadrul unui proiect de amenajare a unei cafenele tin de buget si de dimensiunea sau compartimentarea spatiului. Cel mai adesea, aceste doua aspecte tind sa dicteze asupra amenajarii. Cea mai placuta provocare este atunci cand ai o tematica si ti se da un subiect de gandire. Cand intalnesti un client care stie deja ce lucrezi si are incredere ca va iesi un spatiu extraordinar si iti da doar tema si bugetul, bazandu-se pe tine ca totul va iesi conform asteptarilor si chiar peste. Cum are loc comunicarea intre client si designer pentru realizarea proiectelor gen HoReCa? Comunicarea dintre client si designer este cel mai important element al unui design de succes. Daca aceasta comunicare nu este deschisa si clara inca de la inceput, colaborarea risca sa nu fie un succes; astfel, designerul ajunge sa faca propuneri care fie nu au legatura cu stilul potrivit localului, fie nu se pot incadra in bugetul proprietarului. Uneori se intampla si ca proprietarii sa aiba asteptari care sa nu se potriveasca spatiului resepctiv sau bugetului pe care il au. Evident, cu totii ne dorim ca afacerea sa functioneze, cafeneaua sa atraga cat mai multi clienti, amenajarea sa fie eleganta, o locatie mica sa para aerisita si spatioasa, dar sa si includa cat mai multe mese si sa presupuna si o investitie cat mai mica. Cum se amenajeaza un spatiu de cafenea din punct de vedere al proportiei bar - bucatarie spatiu pentru mese? Exista niste reglementari legislative in acest sens? Din punct de vedere legislativ nu ma pot pronunta.

Exista materiale care sunt folosite pentru amenajarea cafenelelor mai mult decat a altor spatii? Depinde de foarte multi factori. Nu se poate spune ca exista anumite materiale care sunt proprii cafenelelor, dar improprii altor spatii. De exemplu, mie personal mi se pare potrivit parchetul din lemn masiv, tapetul, stucaturile din lemn, dar tot ce se poate potrivi intr-o anumita ambianta, poate fi ca nuca in perete pentru alta. Rolul luminii si a formelor in designul de cafenea? In orice amenajare rolul luminii este esential pentru crearea unei ambiante. Prin lumina poti pune in valoare elemente care devin puncte de atractie ale amenajarii. Prin lumina poti crea o scena de care clientul sa se poata simti atras, amuzat, incitat. Cu investitii mici ajungi sa produci efecte mari, mai ales pe timp de seara, cand e momentul ideal pentru a atrage clientela unei cafenele. Ce elemente de decor sunt mai des folosite pentru acest tip de locatii? Elementele de decor ce trebuie folosite este necesar sa aiba legatura si relevanta pentru stilul localului respectiv. Una este sa decorezi o cafenea de periferie, alta - o locatie dintr-o zona unde ai publicul format din adolescenti (facultati, licee), altceva - un spatiu dintr-o zona considerata de fite . Cum ati descrie proiectele de cafenele pe care le-ati realizat? Dupa cum sugereaza si numele, High Heels este un local elegant si trendy. Tocurile inalte sunt un simbol al elegantei feminine, iar un local cu acest nume nu putea decat sa aiba si asteptari inalte. Tonurile de mov create din tapet si mozaic sunt sic, iar corpurile de iluminat vin sa accentueze intr-un mod ideal locurile de luat masa. Barul este simplu si minimalist. Ansamblul are un aspect glamour, potrivit pentru iesit seara impreuna cu prietenii. In schimb, Coffee Grind este un cafe bar asezat in zona Universitate. Clientii sunt fie adolescenti, fie persoane grabite care vor sa profite de un moment de respiro de dimineata sau pe parcursul unei zile aglomerate, in drum spre facultate sau metrou. Spatiul este amenajat minimalist, in tonuri de beige, inspirate din tonurile cafelei. Am utilizat piatra naturala pe perete, partitii din ratan, canapele din piele ecologica bruna. Simplu, cu o eleganta curata, dar nepretentioasa, potrivita unei coffee break . Caracterizat drept cel mai greu an i pentru industria horeca, cu sc deri de pn la 50%, nchideri i/sau reloc ri frecvente, 2009 nu a fost ns lipsit de evenimente pozitive. Food & Bar Magazine a stat de vorb cu operatorii care nu au stat degeaba chiar i n vreme de criz . Reevaluarea pie ei de spa ii comerciale, cu sc derea semnifi cativ a chiriilor a reprezentat,

poate, unul dintre cele mai importante motive ale dezvolt rii lan urilor puternice, att locale, ct i interna ionale. Acest lucru a avut un dublu avantaj pentru operatori: pe de o parte, posibilitatea de a- i securiza contracte avantajoase pe mai mul i ani, pe de alt parte, preluarea unor spa ii cu vad, dar inaccesibile pn n acest an pentru horeca din cauza presiunii exercitate de operatori din alte domenii, afl ate acum pe un trend descendent. Lan ul de restaurante Trattoria Il Calcio , de pild , a deschis stradal un restaurant n spa iul unui fost magazin de electrocasnice din zona Obor, lan ul de cafenele Turabo a preluat spa ii centrale excelente (cum sunt cele de pe bulevardele Unirii i Decebal), iar Trotter Prim a profi tat din plin de oferta generoas din zona Centrului Istoric, unde a deschis un fast food i un sport bar. Investi ii notabile au f cut i operatorii interna ionali de fast food, precum McDonald s i KFC ori alte afaceri n franciz . n cazul acestora ns , extinderea era i o condi ie impus de respectarea grafi cului de dezvoltare prev zut pe anul n curs. n fine, abilitatea managerilor de a demara afaceri care s ofere altceva noului tip de consumator, ale c rui obiceiuri s-au schimbat, a avut impact pozitiv n pia . Astfel, re eaua City Grill a lansat aormeria Bundetot, o cantin pub sport i ber ria Hanul Berarilor Interbelic, cobornd concomitent pre urile n celelalte restaurante ale lan ului. Altceva au vrut s ofere i ac ionarii loca iei Le Bistro, din cadrul Complexului Centre Ville, redeschis dup o perioad de modernizare i cu o ofert mbun t it , hotelul Pullman, care a deschis steak house-ul Barbizon, unul dintre pu inele loca ii de acest gen din Bucure ti, dar i ac ionarii lan ului Il Calcio , care preg tesc deschiderea Ristorante Il Calcio , pe segmentul premium, diferit de modelul de trattorie deja existent, care i-a consacrat. 10 milioane de euro McDonald s Cu un buget de peste 10 milioane de euro alocat pentru deschiderea a trei noi locatii si modernizarea altor doua, McDonald s Romnia conduce detasat n topul operatorilor din domeniu care au investit cele mai mari sume n acest an. Criza fi nanciara nu a mpiedicat planurile de dezvoltare ale lantului McDonald s n Romnia, la jumatatea anului, reprezentantii companiei anuntnd ca sunt n grafi c cu planurile de extindere pentru 2009. Astfel, la sfrsitul lunii aprilie, McDonald s deschidea McDriveul pe doua nivele din Drumul Taberei - Billa, prima

locatie din acest an si, totodata, cel mai mare restaurant al companiei de pe piata locala. Investitia n noul McDonald s, de patru milioane de euro, a fost a doua de o asemenea anvergura dupa ce, anul trecut, lantul de fast food deschidea o locatie asemanatoare pe bulevardul Barbu Vacarescu. Potrivit reprezentantilor companiei, restaurantul din Drumul Taberei, construit dupa noile tipare la nivel international, este printre putinele de acest gen din Europa din punct de vedere al amenajarii si dotarilor: 375 de metri patrati, 320 de locuri (270 n zona de lobby si 60 pe terasa), facilitati Customer Order Display, spatiu de joaca, zona Birthday Party, echipamente sportive, internet wireless. La mai putin de o saptamna (n luna mai), a urmat deschiderea locatiei de la Sibiu, cu o investitie de 2,5 milioane euro. n aceeasi luna, compania a alocat 1,5 milioane de euro, pentru deschiderea primului restaurant de la Piatra Neamt. Investitiile au continuat cu modernizarea locatiilor de lnga Electroparataj Bucuresti si de la Delfi nariul din Constanta. Tot n acest an, McDonald s a obtinut titlul de Cel mai bun angajator din Romnia , decernat de Hewitt Associates, premiu acordat n urma analizei nivelului de multumire si implicare al angajatilor. Toamna a debutat nsa cu schimbari de vrf n interiorul companiei, directorul general Marian Alecu parasind McDonald s Romnia dupa 16 ani de activitate, dintre care 12 n pozitie de conducere, urmat la scurt timp de directorul de comunicare, Cristian Savu. Postul lui Marian Alecu a fost preluat de Karen Bishop, COO al McDonald s Rusia si Europa de Est. n ceea ce priveste evolutia restaurantelor McDonald s pe piata locala, daca ofi cialii companiei preconizau la mijlocul anului o crestere a cifrei de afaceri cu 20%, sustinuta de cresterea vnzarilor n lei, actualii reprezentanti nu au oferit date suplimentare, declarndu-se nsa optimisti pe termen mediu si lung. n 2008, McDonald s Romnia a nregistrat o cifra de afaceri de 108 milioane de euro. Compania opereaza pe piata locala 61 de restaurante, dintre care 4 n franciza. Pna la sfrsitul anului, nu vor mai fi deschise alte locatii. 4 milioane de euro Kfc Politica de pre uri, promovarea meniurilor cu pre atractiv i respectarea standardelor calitative au reu it s men in constante vnz rile KFC i n acest an dificil.

KFC Romnia i-a nceput puternic planul de investi ii n 2009, alocnd 1,5 milioane de euro pentru deschiderea primului drive thru al re elei din Sibiu, n luna mai. Au urmat, la scurt timp, inaugurarea KFC Gara de Nord, loca ie ce a necesitat o investi ie de 650.000 de euro i KFC Mo ilor, investi ie de 700.000 de euro. n luna octombrie, compania a deschis loca ia din mall-ul AFI Palace Cotroceni (500.000 de euro), iar n decembrie nou restaurant a fost deschis n Timi oara. Deschiderea AFI Cotroceni a nsemnat pentru KFC Romnia stabilirea unui record absolut al vnz rilor pe pia a de profi l, potrivit unui comunicat de pres al companiei. Astfel, n numai patru zile de la inaugurare, KFC Cotroceni anun a vnz ri de peste 240.000 de lei (56.000 euro) cea mai mare cifr a vnz rilor ntr-un asemenea interval, pentru o loca ie nou deschis , fi ind vizitat de aproximativ 7.500 de clien i. Un alt record bifat de KFC Romnia l-au adus pachetele Snack Box, n doar o lun de la lansare, fiind vndute 180.000 de astfel de pachete - cele mai mari vnz ri pentru un produs nou lansat. De asemenea, n urma promo iei Aripioare picante la 1,5 lei bucata , restaurantele KFC au vndut 2,4 milioane de aripioare (14% din totalul vnz rilor) n perioada 27 aprilie - 30 iunie. Statistic vorbind, n aceast perioad , un romn din zece a mncat cel pu in o aripioar picant de la KFC , se men ioneaz ntr-un comunicat de pres . Potrivit directorului de marketing al companiei, Carmen Lupule , n intervalul ianuarie-septembrie 2009, vnz rile lan ului de restaurante pe pia a local au nsumat 90.082.503 RON, nregistrnd un trend u or descendent (13 %) fa de perioada similar a anului trecut, n timp ce media per tranzac ie a sc zut cu 4%, la 19 lei. Cu toate acestea, evolu ia cifrei de afaceri pentru perioada men ionat (incluznd noile restaurante) a crescut cu 0,56%, la 106.156.582 RON. Ca strategii adi ionale de marketing, pot fi amintite proiectele umanitare, ac iunile care au antrenat vedete din show biz i implic ri ale elevilor n proiecte educative, KFC fi ind, de pild , singurul lan care organizeaz olimpiade online cu premii. Ritmul dezvolt rii a fost anul acesta mult mai bun, n condi ile n care principalii competitori nu au avut o activitate de extindere prea accentuat . Fa de anul precedent, ca num r de unit i, suntem mai len i, dar a a era prev zut n planul nostru de dezvoltare , a declarat Carmen Lupule . Potrivit acesteia, extinderea va continua n zonele i ora ele n care lan ul nu este prezent, precum i prin valorifi carea conceptului drive-thru, n urma succesului rapid de la Sibiu. KFC Romnia opereaz 35 de restaurante (inclusiv KFC Chi in u) dintre care 15 n Bucure ti. 2 milioane de euro Le bistro - Centre Ville The Hospitality Complex

Redeschis n martie, dup o perioad de renovare de peste 6 luni, Le Bistro a investit 2 milioane de euro n extindere i modernizare. Lucr rile de renovare au nceput din 2008 i au constat n demolarea par ial i refacerea podelelor, pere ilor, plafonului, buc t riei i sistemului de iluminat. Au fost create 3 buc t rii independente, utilate cu echipamente moderne, iar la nivelul superior, pe teras , s-a construit o cupol din sticl . De la cele 206 locuri cte erau nainte de renovare, capacitatea restaurantului a fost extins la 224 locuri, mp r ite ntre salonul (114) i barul (16) de la parter, terasa nchis (60) i gr dina (50) de la nivelul superior. Loca ia a fost echipat cu echipamente audio-video i conexiune wireless la internet. Construit sub ndrumarea unor arhitec i renumi i precum Buki Zuker, Gaby Littman i Moshe Kirshon i benefi ciind de consultan din partea Chef-ului Avi Steinitz i barmanului Gal Yaniv, Le Bistro a investit n elemente unice de decor din Fran a, tocmai pentru a reda atmosfera specifi c unui bistro autentic: c r i vechi, medalii, un ceas vechi de 200 de ani, adus de la o biseric din Lyon etc. Butoaiele de vin provin de la Chteau Margaux din Fran a, m slinele din renumita regiune Kalamata din Grecia, iar preparatele sunt preg tite ntr-un cuptor tradi ional din c r mid . S-a luat hot r rea s reamenaj m Le Bistro astfel nct s le putem oferi clien ilor un ambient i servicii i mai bune dect nainte. n pofi da contextului economic difi cil, am considerat c este o investi ie necesar att pentru dezvoltarea afacerii, ct i pentru a le oferi clien ilor no tri cele mai bune condi ii i servicii , explic Remus Bogdan, managerul Le Bistro. Potrivit acestuia, valoarea medie a notei de plat per client n Le Bistro este de 16 euro +TVA, iar media zilnic a clien ilor atinge 120 de persoane, excluznd segmentul de evenimente. Pentru anul n curs, managerul Le Bistro estimeaz o o cifr de afaceri de aproximativ 600.000 de euro i i propune un obiectiv de vnz ri de 3.000 de euro pe zi (respectiv o cre tere de 30% a num rului de clien i). Vnz rile cresc constant i ne a tept m ca la sfr itul anului viitor s putem spune c ne-am atins inta de vnz ri, adic un million de euro pe an , declar optimist Remus Bogdan. Le Bistro face parte din Centre Ville Hospitality Complex care include i hotelul Radisson Blu,

Centre Ville ApartHotel, World Class Health Academy, Platinum Casino, s li de conferin evenimente, restaurante, baruri i o zon comercial . 1.6 milioane de euro RTC - Cup&Cino i Vapiano La nceputul acestui an, grupul RTC Holding deschidea, prin divizia sa de francize Sebra (inclus ulterior n Rafar), primul restaurant Vapiano, anun nd planuri ambi ioase att pentru noul brand, ct i n ceea ce prive te extinderea lan ului de cafenele Cup&Cino.

i

Cunoscut n special prin magazinele Diverta, divizia de transport i curierat TCE, i o serie de alte business-uri din diferite domenii de activitate, grupul RTC Holding a decis s atace i canalul horeca n 2008, aducnd pe pia a local prima franciz Cup&Cino, de origine german . n 2009, investi iile n industria ospitalit ii au continuat cu extinderea lan ului de cafenele, precum i cu lansarea noii francize de restaurant - Vapiano. Acesta din urm , un concept importat de asemenea din Germania i centrat pe fast casual dinning, cu mncare s n toas cu specifi c mediteranean - a fost, de altfel, prima investi ie a grupului din acest an, de 1,2 milioane de euro. De i la inaugurarea loca iei, reprezentan ii RTC anun aser planuri entuziaste de extindere, restaurantul de la parterul cl dirii Anchor Plaza, a r mas deocamdat singurul de acest gen. Strategia de dezvoltare a fost schimbat n func ie de evolu ia cifrelor de afaceri i a situa iei generale a economiei, iar planurile de a deschide alte unit i au fost par ial anulate , explic Andrei Arghirescu, Vice-Pre edinte Hospitality, Rafar. Pentru Cup&Cino, ns , investi iile au continuat i n 2009, lan ul de cafenele fi ind extins cu patru loca ii, fi ecare cu cte o investi ie medie de aproximativ 100.000 euro. Cea mai recent cafenea Cup&Cino a fost deschis n noiembrie, n zona de entertainment din mall-ul AFI Palace aproximativ 70.000 de euro. Eforturile pentru deschiderea acestei cafenele n aceast perioad de instabilitate economic au fost foarte mari i le-am f cut pentru a ne respecta angajamentele luate n trecut fa de partenerii no tri i Diverta , explic Andrei Arghirescu. Acesta apreciaz c loca ia din AFI va fi n primele trei din re eaua Cup&Cino din Romnia i va contribui semnifi cativ la consolidarea brandului pe pia a local . Potrivit estim rilor reprezentantului Rafar, noua cafenea va atrage aproximativ 1% din trafi cul centrului comercial, iar bonul mediu se va situa la 6-7 euro.

n ceea ce prive te planurile pe termen scurt i mediu, divizia Rafar i propune s g seasc solu ii pentru men inerea business-ului pe linia de plutire. n perioada imediat urm toare vom face o analiz drastic pe fi ecare loca ie, pentru a decide ce men inem i ce nchidem, n func ie de cifrele din ultimele luni. Nu ne a tept m la o revenire a pie ei n urm toarele 6 luni i suntem con tien i c nu mai putem sus ine loca iile neprofi tabile. Cu toate c pe plan intern am luat toate m surile posibile de reducere a costurilor, avem nevoie i de sus inerea partenerilor (furnizori, dezvoltatori, b nci), pentru a reduce i costurile externe (chirii, rate). La nivelul actual, acestea nu pot fi acoperite de vnz rile afectate puternic de ceea se ntmpl n economie, deci g sirea unor solu ii mpreun cu partenerii este esen ial pentru noi , a concluzionat Arghirescu. Rafar cuprinde afacerile de fashion i hospitality ale grupului RTC, nsumnd n industria ospitalit ii un restaurant i 8 cafenele. Din iunie 2009, afacerile de ospitalitate func ioneaz ca divizie distinct n cadrul Rafar. 1 milion de euro Turabo Cafe Cu 44 de loca ii deschise, Turabo este cel mai mare lan de cafenele din ar . Anul acesta, apte noi unit i au completat re eaua, iar a opta va fi inaugurat pn la sfr itul anului. De la inaugurarea primei cafenele n 2003, lan ul Turabo a crescut ntr-un ritm accelerat, extinzndu- i prezen a att n Capital , ct i n celelalte ora e importante din ar . i n 2009, Tudor Niculescu, proprietarul re elei, i-a asigurat prezen a n puncte strategice, ncepnd de la loca iile stradale i centrele comerciale, pn la aeroporturi. Dintre cele apte loca ii deschise anul acesta, trei sunt n Bucure ti, pe bulevardele Decebal i Unirii i una n centrul comercial Plaza, dou n Cluj - Iulius Mall i aeroport; una n incinta aeroportului din Timi oara i nc una n Pite ti. Pe lng unit ile nou-deschise, au avut loc i dou reloc ri n Bra ov i Bu teni. Cea mai mare provocare din acest an a fost aceea de a sus ine ritmul de ocupare n teritoriu. Ne propuseser m deschiderea a 12 cafenele, iar n cele din urm , am deschis apte, pn la finele anului urmnd s o inaugur m i pe a opta. Am fost mpiedica i n principal de lipsa

spa iilor care s corespund standardelor Turabo Caf. Nu vrem s facem compromisuri din acest punct de vedere, a a cum nu facem cu nimic legat de afacerea aceasta , explic Niculescu. Tot anul acesta, a fost ncheiat parteneriatul cu Grupul Anchor, care se adaug celui cu Iulius Group, doi dintre cei mai importan i dezvoltatori de mall-uri, parteneriate considerate de Tudor Niculescu deosebit de importante pentru extinderea lan ului de cafenele n cteva dintre principalele mari centre comerciale din Romnia. Potrivit omul de afaceri, investi ia total alocat pentru dezvoltarea lan ului Turabo s-a ridicat n acest an la 1.000.000 de euro. Cele 44 de cafenele Turabo (12 n Bucure ti) sunt tranzitate zilnic de 20.000 de clien i. Pn n prima jum tate a anului viitor, Tudor Niculescu inte te un num r de 50 de cafenele, iar pe termen lung, i propune s ating 100 de unit i. 1 milion de euro Trotter Prim Proprietarul City Grill, Drago Petrescu, i-a completat re eaua de restaurante cu dou noi formate: fast food i pub sport i a demarat lucr rile la restaurantul Hanul Berarilor Interbelic. i n 2009, Drago Petrescu a continuat extinderea re elei fondat n 2004, ns i-a schimbat radical strategia, concentrndu-se pe nevoile consumatorului mediu i atacnd pia a cu formate noi, adaptate buzunarului de criz al noului tip de client. Au ap rut astfel, primul fast food al re elei aormeria Bundetot, deschis ini ial n Iris Mall i relocat ulterior pe Strada Francez , n zona Centrului Istoric, investi ie de aproximativ 100.000 de euro, Cantina Sport Pub, n aceea i zon , o loca ie construit dup un concept asem n tor re elei americane Champions, n urma unei investi ii de 200.000 de euro, i un nou City Caf, deschis n incita Atlantis Club Spa din Pipera, investi ie de aproximativ 100.000 euro. n paralel, au fost demarate lucr rile la restaurantul Hanul Berarilor Interbelic, localizat n fosta Cas Bucur, un concept inspirat de Caru cu bere. Programul de dezvoltare a noii loca ii prevede mai multe etape. Astfel, anul acesta, a fost deschis restaurantul de la parterul cl dirii, o loca ie de circa 200 de locuri, care a necesitat o investi ie de 300.000 de euro, urmnd ca anul viitor s fi e inaugurate terasa, de peste 3.000 de metri p tra i i crama. Am pus la punct un plan de marketing deosebit de agresiv pe zona de core business i am deschis noi canale. Unul dintre acestea este Hanul Berarilor, pornit din Caru cu bere, pentru care am ales o loca ie foarte bun , cu impact deosebit n istoria restaurantelor romne ti - Casa Bucur, cu un poten ial de peste 600 de locuri i o teras spectaculoas de peste 3.000 de metri p tra i, poate cea mai frumoas din Bucure ti. Derivat tot din conceptul Caru cu Bere, pe canalul berii, este i Cantina Sport Pub, din Centrul Istoric. Am observat c acest canal s-a dovedit o zon de succes n 2009, iar Centrul Istoric a fost singura zon de cre tere din

Romnia. Oamenii s-au reorientat, Centrul Istoric este mereu plin, se bea bere i se m nnc pn trziu. Am atacat i fast food-ul cu aormeria Bundetot, care s-a dovedit un succes din prima zi. Aceasta a fost strategia nceput n 2009, pe care o vom continua n 2010 , explic Drago Petrescu. Pe de alt parte, managerul Trotter Prim nu a ezitat s nchid acele loca ii care nu au confi rmat, respectiv cea din Centrul Comercial Tomis Constan a, fast food-ul din Iris mall-Bucure ti i cafeneaua din Pia a Roman . Privind retrospectiv, sunt foarte mul umit cu decizia de a nchide trei loca ii cu poten ial sub a tept ri i de a deschide n schimb alte patru cu poten ial de cteva ori mai bun dect al celor nchise. Am transformat astfel un semisucces al unor foste loca ii ntrun mare succes prin altele , adaug managerul City Grill. n ceea ce prive te cifra de afaceri a companiei, aceasta a r mas relativ constant ca valoare n lei, respectiv 51,7 milioane RON, fa de 52,5 milioane RON n 2008. Conform lui Drago Petrescu, num rul clien ilor a crescut cu 1618%, n timp ce nota de plat a sc zut cu aceea i valoare, ceea ce a dus la p strarea echilibrului. Aceste rezultate se datoreaz n mare parte faptului c am introdus meniuri de 19 lei pentru ceea ce ar fi costat 30 de lei. Practic, am operat reduceri de 30-35% pe meniuri, care sunt driverul cel mai important la noi. Dac transform m aceast sum n euro, am pierdut 16% din cifra de afaceri n 2009, ns sunt foarte mul umit c am realizat acelea i vnz ri n lei, e drept, cu o munc mult mai mare, i am c tigat pn la 20% clien i. Am avut restaurante pline n 2009, an n care multe alte loca ii au fost pe pierdere sau au nchis i nc vor mai nchide , subliniaz Drago Petrescu. Managerul Trotter Prim a mai declarat c , pe lng finalizarea Hanului Berarilor (cu o investi ie total de aproximativ 1 milion de euro n 2009-2010), compania preg te te pentru 2010 noul proiect de microbrewery, care va func iona sub brandul City Grill Biergarten i pentru care vor fi aloca i cel pu in un milion de euro. La acestea se vor ad uga alte dou restaurante City Grill i nc dou noi cafenele City Caf. Pn la sfr itul anului, grupul City Grill va avea 15 loca ii sub brand-urile City Grill, Caru cu bere, Cantina Sport Pub, Buongiorno, City Caf, Bundetot i Hanul Berarilor Interbelic. 650 de mii de euro Trattoria "Il Calcio" Dou restaurante noi n Capital , deschiderea gr dinii de var din Drumul Taberei, primele dou francize la Turnu Severin i Timi oara i loca ia premium Ristorante Il Calcio i-au costat pe ac ionarii Trattoria

Il Calcio (TIC) 650.000 de euro De i au nceput anul cu dou nchideri de loca ii (restaurantele din Pipera i Hotel Phoenicia), proprietarii Il Calcio nu au ratat oportunitatea prelu rii unor spa ii disponibile, ap rute pe pia . Dou noi restaurante s-au al turat astfel lan ului TIC n aceast var . Dac loca ia din incinta clubului Pescariu Sport&Spa de pe bulevardul Barbu V c rescu, a fost o preluare a unei foste pizzerii, necesitnd o investi ie de doar 30.000 euro necesar pentru amenajare, pentru Trattoria Obor, aflat pe locul unui magazin de electrocasnice, a fost nevoie de o investi ie complet de 120.000 de euro. Tot n aceast var , a fost modernizat i terasa celei mai vechi loca ii, cea din Drumul Taberei, care a fost extins cu o gr din de var de 65 de locuri i amenajat cu plante exotice i canapele din piele. Ac ionarii Il Calcio nu s-au mul umit ns cu extinderea lan ului n formatul actual, deciznd s fac un pas nainte, prin deschiderea unei loca ii premium - Ristorante Il Calcio. Vrem s intr m n rndul restaurantelor de top italiene ti i s demonstr m c putem face ceva mai mult; un local luxos, sofi sticat din toate punctele de vedere , a declarat Valentin S l gean, unul dintre cei trei ac ionari ai lan ului TIC, al turi de Cosmin Ol roiu i Gino Iorgulescu. Pentru noul restaurant, construit pe dou nivele i pozi ionat ntr-un cartier de vile i ambasade din zona Pie ei 1 Mai, proprietarii TIC au pus la b taie peste 400.000 de euro. Loca ia are o capacitatate total de peste 230 de locuri repartizate n teras , spa ii pentru fum tori i nefum tori i lounge i ofer un meniu stufos, cu re ete att clasice, ct i sofi sticate, i o selec ie adecvat de vinuri. Tot n acest an, Trattoria Il Calcio a lansat i primele francize, la Drobeta Turnu Severin i Timi oara, cu o tax de intrare n franciz de 200.000 de euro, iar planurile de extindere n franciz continu , proprietarii TIC purtnd discu ii n acest sens cu poten iali parteneri din Trgu Jiu, Bac u i Constan a. Vara lui 2009 a venit cu o veste bun pentru ac ionarii restaurantelor Il Calcio , odat cu ncadrarea lan ului n categoria ntreprinderilor mijlocii de c tre Ministerul de fi nan e, n urma profi tului declarat (circa 500.000 de euro anual). De i criza a sc zut vnzarile re elei TIC cu aproximativ 30%, Valentin S l gean spune c lucrurile ncep s revin pe un f ga pozitiv, declarndu-se optimist pentru perioada urm toare. Lan ul Trattoria Il Calcio are n prezent 10 loca ii proprii, tranzitate zilnic de peste 1.200 de clien i i dou restaurante n sistem de franciz . adriana.popescu@bpgroup.ro

HAPPY WINTER MORNINGS! In aceasta iarna platiti doar jumatate de pret pentru fiecare cafea sau ceai savurat la Ramayana Caf intre 7.00 si 12.00 dimineata. Promotia este valabila pana la 31 martie 2009. In plus, prin intermediul cardului de fidelitate, primiti o cafea sau un ceai gratuit pentru fiecare cinci cafene/ceaiuri baute la Ramyana Cafe! Clientii Ramayana Cafe pot solicita oricand un card de fidelitate. Dupa colectionarea celor cinci stampile, echivalentul celor cinci ceaiuri sau cafele savurate la Ramayana Cafe, veti putea sa va bucurati gratuit de o bautura calda (ceai sau cafea), la alegere. De asemenea, cardul de fidelitate cu cele cinci stampile completate, va permite sa intrati in posesia unui CARD VIP, care asigura o reducere de 10% la toate produsele Ramayana Cafe. Mai multe detalii pe www.ramayana.ro Despre Ramayana Cafes Ramayana Cafe este prima cafenea cu ambianta orientala si abordare occidentala. Decorul demn de alcovul unui maharajah, bauturile ambrozie si muzica de soi intampina oasepetii in orice moment al zilei si al noptii pentru o experienta de neuitat. Pentru mai multe informatii puteti sa contactati pe: Ana Sofia Tudose Events Manager Ramayana Caf 0724 355 094 ana@ramayana.ro www.ramayana.ro ana@ramayana.ro RAMAYANA CAFES www.ramayana.ro Contact RAMAYANA CAFES Conceptul de cafenea este tot mai dificil de individualizat din perspectiva clientelei, intrucat publicul tinta se poate orienta la fel de bine catre alte tipuri de locatii - lounge, bar, club, chiar restaurant. Cea mai simpla metoda de a-l identifica este prin intermediul produselor propuse pentru consum. Am putea spune ca ne referim la un local in care se consuma cu preponderenta cafea (aici includ toate variantele), dar si diverse bauturi (alcoolice sau

racoritoare) , este opinia doamnei Marilea Tabarca, Director al firmei Albergo Contract. Alaturi de cafea, se poate veni cu un croissant sau, de ce nu, o prajitura sau o inghetata. La fel de bine se poate servi si un sandwich sau salata , completeaza dumneaei. Ordinea criteriilor In opinia doamnei Anca Panait, National Key Account Manager la Daas Romania, cei ce vor sa demareze o afacere de acest gen trebuie sa studieze piata, sa-si fixeze un buget realist si sa gaseasca un spatiu potrivit. Locatia, dotarile, franciza, atmosfera, designul interior, promovarea si in cele din urma preturile cred ca aceasta este ordinea criteriilor care asigura succesul investitiei intr-o cafenea. Suprafata necesara poate varia intre 40 mp si 100 mp, trebuind luat in calcul vadul comercial al locatiei respective , arata doamna Panait. Trebuie sa fie un echilibru intre aceste criterii , este de parere reprezentanta Sensio, doamna Raluca Negriuc. Cele mai importante cred ca sunt locatia, amosfera si designul, iar din ele decurg pretul si necesitatea de promovare. Subliniez importanta de a crea ceva unic, care sa aiba personalitate, iar ambianta sa atraga , adauga dumneaei. Consideram ca locatia este cea mai importanta pentru succesul investitiei, iar pe locul al doilea ar fi promovarea si dotarea spatiului , este opinia doamnei Gabriela Doca de la Secan Impex. Am cerut parerea si doamnei Marilena Tabarca, care ne-a declarat: As pune dotarile pe primul loc, pentru ca de ele depind calitatea cafelei si a celorlalte produse care se consuma. In continuare, as mentiona atmosfera, promovarea, preturile si locatia . Locatia, dotarile, designul, toate acestea conteaza in egala masura , arata de asemenea doamna Amalia Baciu-Sarmes, Director de Marketing la firma Axa Porcelaine. In legatura cu relatia calitate vs. locatie, in continuare locatia este foarte importanta, iar daca acolo gasesti si calitate, e si mai bine. Dar trebuie tinut cont de faptul ca vorbim de o cafeneaa, in conditiile in care sunt inca putini cei care stiu sa aprecieze o cafea buna sau sa recunoasca brandul preferat. In Romania, oamenii inca merg aici pentru divertisment, relaxare sau chiar numai pentru a iesi din casa , completeaza reprezentanta Axa Porcelaine. Cafenelele fiind un sector destul de bine dezvoltat in Romania, cred ca succesul este garantat de alegerea conceptului, de modificarea constanta a decoratiunilor si implicit a mobilierului, clientul fiind mereu in cautare de ceva nou, inedit, de noi experiente nu doar in privinta ambiantei, ci si a produselor pe care le gaseste in respectivele locatii , arata doamna Loredana Gasca (Parla Ersah). Costuri generale Reprezentanta Albergo Contract ne indica si zonele in care trebuie facute investitii: mobilier (barul propriu zis, mese, scaune), dotarea specifica localului (espressoare, rasnite de cafea, masini pentru cuburi de gheata, inclusiv pentru spart), masini de spalat pahare si cesti, grupuri multiple pentru bar, storcatoare de citrice, blendere, aparate pentru frapp, vitrine calde sau reci pentru patiserie/gastronomie, vitrine reci pentru bauturi, vitrine pentru inghetata, vesela (cesti, pahare, lingurite, seturi pentru servirea cafelei sau a ceaiului etc). Totul depinde de ce-si doreste, dar si ce-si permite clientul. Pentru o dotare minima, insemnand numai espressor, rasnita de cafea, un storcator de citrice si un aparat frapp, vorbim de o suma cuprinsa intre 2.000 si 5000 de euro, in functie de marimea si performantele espressorului. Daca vorbim de

barul propriu-zis, aici intervin valori care pornesc de la 15.000 de euro si pot depasi 70.000 euro, in functie de marimea si forma lui, de materialul din care este realizat (lemn, MDF sau inlocuitori), de finisajul exterior, de dotarea specifica a barului. Mai adaugam aici mesele si scaunele, al caror pret difera in functie de marime, forma si materiale acestea pot incepe de la 100 pana la 400 de euro/bucata. Dupa ce am facut calculele pentru dotarea cafenelei, valorile la care se ajunge pentru ceea ce inseamna vesela nu mai au importanta, dar, din nefericire, exact aici incep economiile, desi acestea sunt cele pe care le percep direct clientii unor astfel de unitati , a detaliat doamna Tabarca. Din experienta noastra, dezvoltarea unei cafenele necesita un buget initial care porneste de la 50.000 de euro - 100.000 de euro si poate ajunge la peste 300.000 de euro, in functie de concept, spatiu si alte elemente definitorii , declara doamna Anca Panait (Daas Romania). Investitia minima cuprinde doar dotarile si amenajarea, chiria si promovarea fiind cheltuieli separate. Insa jucatorii din domeniu spun ca recuperarea banilor se poate face chiar si intr-un an, maxim doi. Pentru acest motiv, investitiile au avut o scadere mult mai mica in 2009, spre deosebire de restauratie si industia hoteliera, unde bugetul initial este cu mult mai mare, iar durata de recuperare a investitiei este intre 4 si 7 ani , arata doamna Anca Panait. Cafeneaua in franciza Exista trei tipuri de cafenele pe piata: cele infiintate de la zero de antreprenori, cele cumparate intr-un stadiu dezvoltat al business-ului si cele achizitionate in sistem de franciza, termen folosit tot mai des in acest domeniu. In cazul unei francize simple, investitiile se ridica la aproximativ 200.000 de euro, in functie de suprafata spatiului , estimeaza reprezentanta Daas Romania. Suma include taxa de intrare in reteaua de franciza, costurile cu amenajarea spatiului si mobilierul, echipamentele de lucru, stocul initial de marfa, garantiile pentru marfa si pentru centrul comercial care o gaduieste, daca este cazul. Spatiile si mai ales amplasamentul reprezinta factori determinanti pentru unitatea de timp in care se recupereaza investitia. Printre avantajele sistemului de franciza, comparativ cu un start-up traditional, afacerea are un grad mai redus de risc. In plus, antreprenorul beneficiaza de notorietatea marcii francizorului, de know-how si asistenta pe toata perioada contractului de franciza. Pentru un brand international cunoscut, notorietatea nationala se obtine intr-un timp mult mai scurt si fara investitii considerabile din partea partenerului investitor. Totusi, nici succesul unui brand autohton nu este imposibil , este de parere doamna Anca Panait. In cazul unei masterfrancize, investitia este mult mai mare si, in functie de numarul de unitati ce urmeaza sa fie deschise, aceasta poate depasi 1 milion de euro, pe o perioada contractuala de 10 ani , mai arata doamna Anca Panait. Spre deosebire de franciza simpla, masterfranciza garanteaza viitorului partener investitor exclusivitate teritoriala. Aceasta exclusivitate presupune insa si sustenabilitatea consistenta a afacerii din punct de vedere financiar. In acordarea unei masterfrancize, procesul de selectie si recrutare a viitorului partener investitor este mult mai riguros, criteriile fiind bine definite de catre francizor.

Probleme cu franciza? Unele francize se pot obtine doar in cele mai stricte conditii (preparatele trebuie sa arate si sa fie servite identic, in oricare dintre locatii), pe cand altele se adapteaza la traditiile diverselor tari in care functioneaza , arata doamna Amalia Baciu-Sarmes (Axa Porcelaine). La noi inca se investeste in cafenele de cartier, fara a functiona sub un brand anume. De altfel, din acest punct de vedere, obtinerea unei francize este scumpa pentru piata din Romania. Dar, ca si in alte tari, si la noi incep sa apara branduri internationale, deocamdata insa doar in orasele mari. Acestea se vor dezvolta doar in momentul in care clientii vor deveni fideli si cafenelele vor obtine un target semnificativ si in orasele mai mici. Dezavantajul venirii unor astfel de branduri este faptul ca ele aduc logistica si produsele (in cea mai mare parte) din afara tarii, astfel incat furnizorii autohtoni se confrunta si cu acest tip de concurenta, care de multe se opreste chiar la stadiul de oferta. Din punctul nostru de vedere, putem crea orice tip de produs din portelan, pe baza schitei tehnice/mostrei, respectiv specificatiilor clientului, contra unui pret stabilit in functie de dificultatea de realizare si cantitatea comandata. Singurul element cheie este ca produsul nou sa fie adaptabil tehnologic, insa acest aspect este studiat la inceputul colaborarii , a detaliat reprezentanta Axa Porcelaine. In privinta solutiilor IT, in cazul francizelor, nomenclatoarele de produse vandute, materii prime si retete trebuie sa fie comune pentru toti francizatii , adauga domnul Eduard Rezeanu, Director Comercial al firmei Multisoft. De asemenea, variantele de program pentru francize sunt in principiu inghetate in sensul ca, daca se face o modificare, aceasta trebuie propagata la toti cei din franciza , adauga acesta. Intr-adevar regulile sunt mai stricte in cazul francizelor, dar evident am gasit solutii pentru fiecare piesa, data fiind gama larga de produse disponibile pentru mobilarea cafenelelor , arata si doamna Raluca Negriuc, reprezentanta Sensio. Doamna Loredana Gasca, Manager al firmei Parla Ersah, ne-a declarat: In general, lanturile consacrate de cafenele au deja un furnizor propriu, mobilierul fiind acelasi in toate locatiile, dar in momentul in care ajungi sa intri in contact cu factorii de decizie si sa-i convingi ca ceea ce faci tu este la fel de bun calitativ cu ceea ce au ei nevoie si la preturi competitive, atunci ai toate sansele sa colaborezi cu aceste lanturi .

Universalul bar Ca solutii de dotare pentru barul cafenelei, exista atat variante personalizate, care necesita o

investitie mai mare, cat si variante standard, pentru bugete mai reduse , specifica reprezentanta Daas Romania. Barul propriu-zis presupune blatul de lucru din diverse materiale in cazul nostru marmura, granit, inox alimentar sau materiale compozite speciale. Apoi avem celelalte module care indeplinesc diferite functii, precum cea de spalare sau de depozitare la rece, la cald sau la temperatura camerei, in functie de meniul barului si de fluxul tehnologic care se doreste. Masina de cafea espresso este inima barului si fabrica de bani pentru o cafenea, unde se consuma un volum mare de cafea si alte produse pe baza de cafea. Dar, oricat de diversificata ar fi gama de masini pentru cafea, de la cele traditionale la cele complet automate, o cafenea care se respecta serveste cafea produsa de masinile pentru cafea espresso traditionale, operate de un barista , adauga doamna Anca Panait. Curatenia la bar Igiena este dintotdeauna criteriu de evaluare a unei cafenele, atat la nivel de practici in procesul de preparare si servire a produselor, cat si din perspectiva intregului spatiu, inclusiv in toalete. Mai mult, chiar daca in acest tip de locatie procesele nu au complexitatea celor din restaurante, se poate vorbi despre HACCP fara nicio retinere. Detergentii, igienizantii si dezinfectantii sunt importanti ca in orice alta unitate HoReCa, dat fiind traficul de persoane din aceste spatii. Operatorii cauta la noi in general podusele de curatenie care se disting printr-o calitatea profesionala, prin eficienta cu care o cantitate de produs relativ redusa curata suprafata vizata, pastrand si intretinand caracteristicile acesteia, mentinandu-si totodata efectele pe termen indelungat. In plus, sunt solicitate serviciile de asistenta si consultanta, munca impreuna cu clientul pentru a identifica cele mai bune solutii pentru necesitatile sale, pentru a-i optimiza consumurile , arata doamna Daniela Tivig, Manager al firmei Cleaning Logistic. In general, toate cafenelele incearca sa respecte normele HACCP, unele pentru a face fata controalelor, altele si din dorinta de a avea servicii de calitate superioara care fac diferenta in piata. In fond, operatorii HoReCa nu au nevoie atat de produse, cat au nevoie de servicii , este de parere doamna Anca Nistor, Director de Marketing la Holdmann Europe. Au nevoie de o solutie pentru situatia lor particulara si de aceea reprezentantul de vanzari este cel care face diferenta. El este cel care consiliaza clientul, oferindu-i solutia optima , sustine Anca Nistor. Igiena cu impact Doamna Daniela Tivig (Cleaning Logistic) ne-a vorbit si despre toaleta unei cafenele, unde curatarea si dezinfectarea sunt de o importanta fundamentala pentru a evita transmiterea de bacterii catre alimentele si bauturile servite. Produsele care se folosesc trebuie sa fie de asemenea profesionale si adecvate scopului utilizarii. Datorita afluentei de clienti, dezinfectarea toaletelor trebuie facuta de 3-4 ori pe zi si in detaliu, fara a neglija unele elementele precum robinetele, clantele, spatiile greu accesibile , arata reprezentanta Cleaning Logistic. Clientii pot vedea sau nu cum arata locul de preparare din cafenea, dar mai mult ca sigur vor intra in toaleta , arata doamna Anca Nistor (Holdmann Europe). Ce vor gasi acolo va ajuta in proportie de cel putin 80% la formarea imaginii legate de igiena intregii locatii , completeaza dumneaei. Indiferent de marimea locatiei sau pretentiile ei, pentru asigurarea igienei in toaleta este necesar sa existe o dotare minima: dozator de sapun, uscator pentru maini, dispenser

pentru prosoape de hartie, dispenser pentru rola de hartie igienica, cel putin un cos de gunoi, de preferat cu capac si pedala. Optiunea pentru echipamentele cu senzor (la dozatorul de sapun, uscatorul de maini si robinet) si, in plus, folosirea sapunului dezinfectant sau a solutiilor dezinfectante in dozator duc la prevenirea raspandirii bacteriilor si virusilor , mai declara doamna Anca Nistor. In functie de standardele locatiei, de cerintele arhitectului si de designul ales, se poate opta pentru echipamente din plastic, metal vopsit alb, inox sau inox satinat. Este indicat ca in camera de baie dotarea sa fie completata cu un odorizant programabil electronic (sau mai multe, in functie de marimea incaperii), care sa raspandeasca la anumite intervale de timp o aroma placuta in toaleta. In functie de traficul locatiei, se aleg echipamente care pot fi pentru trafic redus, mediu sau intens. Este foarte important acest aspect, pentru ca se evita aglomerarea bailor si deteriorarea lor in timp scurt. De exemplu, daca intr-o locatie cu trafic intens se opteaza pentru un uscator de maini care usuca in 45 de secunde (recomandat pentru locatii cu trafic redus), inseamna ca va fi aglomeratie la baie. Un uscator pentru trafic intens usuca mainile in 10-12 secunde. Daca vorbim despre dozatoarele de sapun si dispenserele pentru hartie, aici este vorba despre rezistenta in timp. Cu cat traficul locatiei este mai ridicat, cu atat echipamentele sunt mai solicitate, iar cele recomandate pentru trafic redus, montate intr-o locatie cu trafic intens, vor ceda mai repede , incheie doamna Anca Nistor. Servetele pentru... cafenele Domnul Alexandru Marineanu, presedintele firmei Piramida Trade Invest, observa ca trend o crestere a cererii servetelelor 38 x 38 cm, care dau o nota superioara de eleganta, aratand clientilor atentia acordata detaliilor care-i fac sa se diferentieze de concurenta. De asemenea, daca pana nu demult restaurantele reprezentau 90-95% din totalul comenzilor de servetele personalizate, in ultima perioada a crescut si numarul de cafenele care se orienteaza catre promovarea brandului pe aceasta cale, fiind vorba de cea mai ieftina metoda, cu impact garantat 100% . Nu cred insa ca putem vorbi de tendinte si preferinte in domeniul personalizarii - fiecare client alege sa-si promoveze cum doreste brandul sau toate locatiile, daca sigla trebuie sa fie mare sau discreta, orientata pe diagonala, sus etc. In general, se folosesc logo-urile si culorile reprezentative ale fiecarui brand , declara reprezentantul Piramida Trade Invest. Obiecte de inventar In privinta dotarii cu obiecte de inventar, Axa Porcelaine ne ajuta cu un inventar minim, care poate fi completat in functie de necesitati: cesti si farfurii din portelan pentru cafea, ceai, ciocolata calda, pahare pentru specialitatile de cafea, pahare pentru cocktail, diverse tavite/recipiente pentru patiserie, lingurite pentru cafea, scrumiere din sticla, inox sau portelan (desigur, in spatiile pentru fumatori) etc.

Necesar minim aproximativ pentru o cafenea de 20 de persoane (informatii furnizate de Axa Porcelaine) - cesti si farfurii espresso (15 bucati) - cesti si farfurii cafea/cappuccino (20) - pahare/cesti de ceai (10)

- pahare pentru bere/suc/apa (20) - scrumiere (15, se inlocuiesc destul de des) - lingurite pentru cafea (20) - tavite din inox (5 buc.) - alte obiecte de inventar, in functie de preparatele specifice fiecarei locatii. * Cheltuieli aproximative: 150-200 euro + T.V.A., in functie de calitatea si gama de produse aleasa. In ultima perioada, tot mai multi responsabili cu aprovizionarea din cafenele solicita zaharul brun, bio, la pliculete personalizate. Este vorba de zaharul nerafinat, intalnit frecvent pana acum in special in locatiile de lux. De asemenea, se cauta personalizarea inca din fazele de inceput ale afacerii, aproape toti solicitantii dorind acest mod de promovare. In privinta ambalarii, pentru a nu fi nevoie de spatii de depozitare speciale, mai ales in privinta umiditatii, pliculetele se distribuie in pungi de plastic, grupate in baxuri din polietilena. Fiind cate 100 de pliculete in punga, se consuma repede si nu au timp sa se deterioreze. Lucia Jurca, Director General Imaculat Lukoserv Despre softuri Din oferta firmei Multisoft, domnul Eduard Rezeanu ne-a dat cateva exemple de preturi: - pentru hardware (un POS, 2 imprimante de sectie, un calculator pentru gestiune, o imprimanta laser si cheltuieli de realizare a retelei): intre 1.822 si 2.297 euro fara T.V.A.; - Echipamentul fiscal (casa de marcat, imprimanta etc.): intre 260 si 550 de euro fara T.V.A.; - Programele - intre 800 si 2.600 euro fara T.V.A. (in functie de modulele alese). Criza a afectat si acest domeniu, in sensul ca investitiile au scazut si, de asemenea, au scazut foarte mult preturile de ofertare, ca urmare a cererii scazute , declara domnul Rezeanu. Directorul firmei Cozo Best Consulting, domnul Nicolae Cojocaru, a observat o crestere a ponderii investitiilor in segmentul software, comparativ cu segmentul hardware. Situatia este cauzata in special de cererea de reevaluare si dezvoltare personalizata a aplicatiilor software. Inevitabil, la un moment dat vor trebui facute investitii si pentru inlocuirea echipamentelor uzate fizic, ale caror costuri de intretinere si reparatii nu mai sunt justificate , arata domnul Cojocaru. Poate optimiza performantele o abordare manageriala strategica, prin achizitionare de echipamente hardware noi in scopul reducerii costurilor de intretinere si reparatie a celor vechi, sau prin reevaluarea si personalizarea aplicatiilor software , completeaza reprezentantul Cozo Best Consulting. Cafea si design Amenajarile de cafenele din ultima vreme au fost foarte variate ca design si pot spune cat mai trasnite , pentru a atrage , este de parere domnul George Dobrescu, Director General al firmei ID Point. In acest context, si parteneriatele dintre operatori si furnizori au devenit mult mai flexibile ,

completeaza dumnealui. Principala preocupare in amenajarea unei cafenele o reprezinta atragerea clientilor potriviti scopului pentru care a fost creata cafeneaua , declara doamna Nadia Crihan, Manager al firmei Sophia 2004. Foarte important este confortul vizual (culori care sa creeze o stare de bine, de meditatie sau de energizare, atunci cand este cazul. Extrem de important este si echilibrul psihic creat prin lumina si culoare, dar si cel fizic oferit de confortul canapelelor, scaunelor si chiar al meselor. Recomandam de asemenea o acustica adecvata, oferind clientilor muzica potrivita, in functie de loc sau moment al zile si, nu in ultimul rand, o mare atentie acordata aromelor si mirosurilor , adauga doamna Crihan. In opinia reprezentantei firmei Sophia 2004, exista manageri care considera mai putin importante aspectele de mai sus, ceea ce face diferenta intre o cafenea cautata si una lasata in uitare . Mai mult, exista manageri care considera ca se pricep ei insisi la design interior. Eroare! Doar daca nu au cumva studii in domeniu. Altfel vorbind, ii apreciem pe acei manageri care stiu ca fiecare este specializat in domeniul lui si apeleaza la designeri atunci cand este cazul. Erori ale investitorilor, observate de doamna Nadia Crihan (Sophia 2004): aprecierea initiala incorecta in privinta valorii finale a investitiei neluarea in calcul a cresterii preturilor la materiale si servicii slaba prospectare a pietei cu privire la servicii lipsa studiilor de feziabilitate alegerea unor colaboratori si executanti neprofesionisti In ultima perioada, se observa o reintoarcere la clasic, o abordare moderna a conceptului de clasic, produsele folosite fiind aceleasi ca si pentru restaurant , opineaza doamna Raluca Negriuc (Sensio). Demifotoliile si scaunele sunt realizate in general din lemn de fag, cu diferite nuante de culoare, tapiseria fiind la alegerea clientului. Mesele furnizate de noi respecta tiparul de picior din fonta/inox + blat (din diferite materiale, disponibile in foarte multe nuante) , continua reprezentanta Sensio. Recomandam pentru dotarea cafenelelor scaunele sau demifotoliile cu un gabarit mai mic, respectiv mesele pe picior din fonta si blat de werzalit, care sunt cele mai rezistente la trafic intens , arata si doamna Gabriela Doca, Director Executiv al firmei Secan Impex. Astfel, bugetul pentru un spatiu de circa 35 de locuri ajunge in jurul cifrei de 10.000 lei , completeaza doamna Doca. Doamna Loredana Gasca (Parla Ersah) arata ca: Fiecare client a inceput sa abordeze linii noi, sa creeze decoruri si ambiante cat mai inedite, in acest mod incercand sa iasa cat mai mult in evidenta. De asemenea, in multe locatii s-a abordat un stil cat mai simplu dar elegant si s-a incercat crearea unei atmosfere familiare, astfel incat cei care le trec pragul sa se simta cat mai relaxati si confortabil . Scaunele si mesele din similratan sunt potrivite teraselor de cafenele, cu mentiunea ca mesele au blatul rotund, spre deosebire de restaurante, unde este preferata forma

rectangulara , mentioneaza doamna Claudia Albutiu, de la firma Flanutis. Daca la restaurante sunt cautate in special decorurile de lemn sau imitatii de lemn (pentru blaturi werzalit), la cafenele se aleg decoruri speciale ale mobilierului, care sa individualizeze spatiul respectiv. In legatura cu bugetele alocate, avand o suma de bani se pot cumpara obiecte de calitate foarte diversa. Noi ne straduim sa nu oferim produse ieftine, pentru care nu putem garanta, de aceea cautam permanent o optimizare a raportului calitate/pret, astfel incat sa vindem cu constiinta impacata , specifica doamna Albutiu. In legatura cu designul si nu numai, un specialist al domeniului signalecticii, domnul Marian Uram, ne-a declarat: Proiectarea, constructia, mobilarea, utilarea, promovarea unei investitii necesita cunostinte variate. Un investitor trebuie sa ceara si sa accepte sfaturile specialistilor pe fiecare domeniu. Din nefericire, e plina tara de cafenele in care nu ai vrea sa mai vii inca o data , a adaugat domnul Uram.

Situatia in vizual Pentru a vorbi despre firme luminoase, ne-am adresat unui producator care utilizeaza frecvent tuburile cu gaze spectrale: Neon Product. Domnul Calin Vlaic, Directorul Comercial al firmei, ne-a expus cateva detalii despre colaborarea cu investitorii in cafenele. Astfel, pentru fiecare client in parte se propun variante diferite, in functie de particularitatile spatiului dimensiuni ale peretelui, culoarea acestuia, designul interiorului sau exteriorului. Pana acum nu am realizat doua firme la fel, in 16 ani de activitate , declara domnul Vlaic. Asa cum arata domnul Marian Dumitriu, B2B Sales Manager la LG Electronics Romania, o dotare video completa intr-o cafenea presupune foarte putine aparate. Continutul video este la latitudinea si inspiratia investitorului pentru a-si interesa clientii. Cu cat pretentiile de asigurare a serviciilor video catre clienti sunt mai mari, cu atat suita de echipamente se mareste. De pilda, cea mai simpla dotare o presupune utilarea spatiului cu displayuri legate la cablul coaxial prin care se transmite un post TV de la o companie de televiziune, ca acasa. In schimb, pentru publicitate si/sau continut personalizat, sau pentru controlul displayurilor de la distanta (pornit/oprit, programarea calupurilor de continut video la anumite ore si zile, difuzarea unui continut video propriu etc.), mai este nevoie de achizitia unui media player cu soft dedicat, si a unei echipari similare cu a celei de internet - cabluri UTP, switchuri/huburi, conexiune internet , detaliaza domnul Dumitriu. Dumnealui ne-a recomandat din zona video paneluri de 42" (106 cm), pentru a acoperi un necesar de 10 locuri / display. In functie si de constructia cafenelei, unde poate spatiile sunt mai inguste si colturile mai numeroase, se pot recomanda la fata locului si ecrane mai mici. Se pot alege si ecrane mai largi, insa doar in locatii speciale, foarte mari, unde nu este permisa instalarea a multor ecrane printre mese. Alegerea displayului potrivit nu este o munca titanica, atat timp cat exista informare si se alege

displayul potrivit pentru locul potrivit. Asta inseamna ca, in primul rand pentru spatii publice, cel mai important factor decizional este caracteristica aparatului, cu alte cuvinte ce stie sa faca , incheie reprezentantul LG Electronics Romania. Unii dintre investitori sunt foarte nerabdatori in ceea ce priveste recuperarea investitiei intrun timp foarte scurt. De cele mai multe ori, investitia nu se recupereaza atat de repede cum isi imagineaza acestia, este nevoie de multa promovare inainte si dupa deschidere. Trebuie sa vina tot timpul cu ceva nou, iar toate aceste actiuni inseamna bani suplimentari, care vin sa sustina investitia initiala in spatiu. Multi nu mai fac promovare odata ce au deschis si in scurt timp isi pierd clientii si incep sa aiba pierderi. Urmeaza pierderea rabdarii si inchiderea spatiului . Calin Vlaic, Director Comercial Neon Product O cafenea in franciza, mai ales daca poarta un brand de notorietate, poate aduce profit, cu conditia ca francizatul sa respecte intocmai indicatiile francizorului. Investitia pentru o cafenea porneste de la 100.000 de euro, iar taxele de franciza sunt de Pentru cei care doresc sa deschida o cafenea in stil italian, din iunie anul trecut s-a deschis pe piata din Romania prima cafenea Segafredo Zanetti Espresso in sistem franciza in Timisoara. Din 2003 BIBAS Group este unicul distribuitor autorizat al Segafredo Zanetti in Romania si tot prin intermediul grupului se pot obtine informatii si suport local privind sistemul de francize Segafredo Zanetti Espresso. Francizatul trebuie sa suporte toate costurile legate de renovarea, amenajarea localului, costuri care depind de marimea locatiei, dar in general sunt intre 1.100 - 1.200 euro pe metrul patrat. Deasemenea, taxa initiala de franciza pentru a deschide o cafenea Segafredo Zanetti Espresso, este de 20.000 de euro si acopera dreptul de folosinta al brandului, know-how-ul acumulat de-a lungul anilor, materialele promotionale si aparatele profesionale de preparat cafea. In plus, se mai achita revedentele care reprezinta 4% din cifra de afaceri. Cheltuielile de promovare, trainingul personalului sunt suportate de francizat si ramane la atitudinea investitorului sa aloce bugetul pentru aceste activitati. "Recuperarea investitiei se poate face si intr-un an, insa depinde foarte mult de francizat. Este de mentionat ca recuperarea rapida a investitiei necesita si un management al locatiei la fel de fiabil precum brandul Segafredo, la care BIBAS Group ofera solutii concrete", spune Salamon Csaba, director executiv BIBAS Group. Designul interior, mobilierul special care respecta stilul cafenelelor Segafredo Espresso Zanetti si un spatiu de prezentare si preparare a produselor sunt furnizate de BIBAS Group. "Lucram cu un designer de interior din Austria care este expert in formarea spatiilor interioare din unitatile HoReCa (n.r. - hoteluri, restaurante, catering). Proiectul de bar, precum si toate echipamentele necesare au fost furnizate si instalate tot de BIBAS Group", mentioneaza Salamon Csaba. El adauga ca locatia, care poate fi intre 50 si 500 de metri patrati, trebuie sa fie intr-o zona centrala cu trafic intens si vad comercial bun, dar poate sa fie si intr-un centru comercial mai mare de 60.000 de metri patrati sau un aeroport international. Incasarile pot varia intre 2.500 si

4.000 de euro pe zi, insa depind de mai multi factori, cum ar fi numarul clientilor care intra in cafenea, managementul locatiei. Pe langa specialitatile de cafea Segafredo, meniul contine deserturi si gelato tipic italian, sandwichuri si salate, precum si diverse specialitati cu si fara alcool. Lantul de cafenele Turabo Cafe a inceput sa se dezvolte in 2003 ca o afacere inceputa de trei tineri si care la sfarsitul anului trecut a ajuns la 30 de locatii deschise in Romania. "Am acordat pana in acest moment doua francize in tara, insa am fost nevoiti sa reziliem unul dintre contracte deoarece francizatul nu a respectat clauzele contractuale", a spus Tudor Dragomir Niculescu, presedintele grupului Turabo Cafe. El a adaugat ca "experienta cu cele doua francize acordate pana acum ne-a facut sa declaram acordarea de francize subiect inchis pentru urmatorii doi ani cand speram ca mentalitatea romanilor sa se schimbe si sa inteleaga ca o franciza cere sa respecti anumite clauze. Pana la maturizarea pietei vom deschide doar prin investitii proprii cafenele". Investitia initiala pentru o cafenea Turabo se ridica la circa 125 - 200.000 de euro, in functie de dimensiunea cafenelei si se recupereaza in circa doi ani. Pentru francizele acordate, taxa initiala de intrare in franciza era de 15.000 de euro. Designul cafenelelor este realizat in colaborare cu firme de arhitectura. "Schimbam destul de des colaborarile cu firmele de arhitectura deoarece vrem sa avem un design diferit pentru fiecare locatie. Pastram doar cinci-sase elemente pe care le utilizam in fiecare cafenea", a precizat Niculescu. El estimeaza ca in medie 13 - 15.000 de clienti trec zilnic pragul celor 30 de cafenele, iar in functie de locatie si de numarul de locuri la mese o cafenea atrage in medie intre 300 si 500 de clienti zilnic. Daca anul trecut compania a inregistrat o cifra de afaceri de sapte milioane de euro, presedintele grupului Turabo Cafe estimeaza pentru acest an venituri intre 12 si 14 mil. de euro, in functie de cat de repede vor fi deschise cele cinci locatii noi ce urmeaza a fi deschise pana la sfarsitul anului. Nici compania Krauss Holdings, detinatoarea master francizei Coffee Republic pentru Romania nu intentioneaza sa acorde in urmatorul an franciza, dupa ce a deschis prima locatie in iunie in Baneasa Shopping City. "Urmarim ca pana la sfarsitul anului sa mai deschidem o cafenea, iar pentru anul viitor strategia de dezvoltare prevede ca reteaua sa creasca cu alte trei locatii, toate in Bucuresti", a spus Imran Aziz, managerul Coffee Republic. Investitia intr-o locatie Coffee Republic se ridica la 155.000 de euro pentru amenajarea locatiei. Pe langa o gama larga de sortimente de cafea preparata doar in Italia, in cafenelele Coffee Republic din Romania, mai sunt comercializate produse proaspete si de patiserie. Publicul tinta este format din persoanele intre 20 si 40 de ani, din mediul urban, cu venituri peste medie. Brandul va fi francizat si in tara, insa targetul companiei pana in 2009 este deschiderea celor cinci cafenele in capitala. Compania Krauss Holdings, detinatoarea master francizei Coffee Republic pentru Romania estimeaza sa ajunga la o cifra de afaceri de 1,2 mil. euro pentru cele cinci cafenele pe care doreste sa le deschida in Bucuresti pana la sfarsitul lui 2009. Un alt concept de cafenea contemporana si de lifestyle aparut in Polonia in anul 2000 este coffeeheaven, care numara 82 de cafenele in sapte tari si care din aprilie au patruns si pe piata

din Romania cu prima locatie deschisa in Baneasa Shopping City. Intrarea coffeeheaven pe piata locala s-a facut prin incheierea unui joint-venture cu compania Snack Attack. "Politica de extindere a coffeeheaven nu ia in calcul varianta de franciza. In fiecare noua tara compania intra fie direct, fie in parteneriat cu o companie locala cu experienta", a mentionat Cristiana Mateoiu, managing director al CHIR CAFE, societatea care reprezinta coffeeheaven in Romania. Ea spune ca alegerea fiecarei locatii "se face cu extrem de mare atentie si precautie, avand in vedere ca dorim ca fiecare cafenenea sa se autosustina din punct de vedere financiar. Tocmai de aceea nu ne propunem sa deschidem cu orice pret un anumit numar de locatii, ci doar sa deschidem atat de multe cafenele cat sa fie profitabile fiecare in parte", adauga Cristiana Mateoiu. Investitia intr-o cafenea coffeeheaven variaza intre 150 - 200.000 de euro, in functie de dimensiune si de situatia spatiului preluat. Conceptul de design poarta amprenta biroului de arhitectura britanic Chapman Taylor. Mobilierul este produs in Cehia pentru toate magazine, iar barul si elementele din lemn care intra in componenta magazinului sunt achizitionate local. Investitia se recupereaza in medie cam intr-un an si jumatate. Suprafata ideala pentru o locatie este intre 100 si 200 de metri patrati, dar in anumite zone de interes poate fi si intre 70 si 80 de metri patrati, iar veniturile pe care o cafenea coffeeheaven le poate aduce variaza intre 20.000 si 100.000 de euro. Pentru locatia deschisa in mall-ul din Baneasa, Cristiana Mateoiu estimeaza un numar de 7 8.000 de clienti care vor trece pragul coffeeheaven pe luna. Daca ar fi sa dea sfaturi antreprenorilor care doresc sa deschida o cafenea in franciza, managing directorul CHIR CAF? spune ca "deschiderea unei cafenele in sistem de franciza presupune, pe langa cunostinte in domeniu, o disponibilitate financiara suficient de mare cat sa poata sustine nu numai amenajarea magazinului si eventuala taxa de deschidere, dar si toate celelalte costuri adiacente lansarii. Sunt de asemenea provocari legate de dorinta de a avea produse de calitate in conditiile unor volume de vanzari destul de modeste la inceput. Este intr-adevar o afacere frumoasa, dar nu chiar atat de simpla cum poate parea la inceput". Un alt brand foarte cunoscut de cafenele este Gloria Jean's care a deschis primul coffee-shop din Romania in 2005 in Plaza Romania, dupa ce in 2004 grupul de firme Gourmet a semnat un contract de master franciza cu Gloria Jean's Gourmet Coffees din SUA acoperind Romania, Ungaria si Bulgaria. In Romania au fost deschise pana in prezent patru cafenele, iar pana la sfarsitul anului va mai fi deschisa inca o locatie in mallul din Pitesti. Investitia pentru o cafenea este in jur de 150.000 de euro, iar taxa initiala de franciza este de 25.000 de euro. Pe langa aceste taxe, se mai plateste o redeventa de 6%, cheltuielile de promovare si trainingul personalului fiind incluse in taxa de franciza. Designul cafenelei Gloria Jean's este facut in Australia de catre o echipa de arhitecti, iar productia este realizata in Turcia, iar suprafata unei cafenele trebuie sa fie intre 100 si 150 mp. Adrian Gheorghe, managing director al companiei de consultanta in franciza Thinkbig, care are in portofoliu franciza Gloria Jean's spune ca un antreprenor trebuie "sa investeasca cu atentie dupa ce a analizat toti factorii de risc". Tot in portofoliul Thinkbig se afla si brandul Bourbon Cockteils&Coffee, o retea nationala de cafenele care urmareste sa se dezvolte in sistem franciza, avand pana in acest moment deschise zece locatii in toata tara. Prima locatie Bourbon Cockteils&Coffee a fost deschisa in 2004 in

Constanta. In ceea ce priveste investitia, aceasta este de circa 100.000 de euro si poate fi recuperata in doi - trei ani, taxa de franciza ridicandu-se la 15.000 de euro si o redeventa de 4% din cifra de afaceri. Lanturile de cafenele Bourbon Cockteils&Coffee sunt dezvoltate in principal in malluri si centre comerciale, iar spatiul pentru locatia unei cafenele variaza intre 70 si 120 de metri patrati. Coffeeheaven Investitia intr-o cafenea coffeeheaven variaza intre 150 si 200.000 de euro Mobilierul este produs in Cehia pentru toate noile magazine, iar barul si elementele din lemn sunt de obicei achizitionate local Investitia se recupereaza in medie cam intr-un an si jumatate Suprafata ideala pentru o locatie este intre 100 si 200 de metri patrati Veniturile unei cafenele variaza intre 20.000 si 100.000 de euro Coffee Republic Investitia intr-o locatie Coffee Republic se ridica la 155.000 de euro pentru amenajarea locatiei Primele locatii vor fi deschise in Bucuresti, franciza urmand a fi acordata doar in tara Publicul tinta este format din persoanele intre 20 si 40 de ani, din mediul urban, cu venituri peste medie Cifra de afaceri estimata pentru cinci locatii este de 1,2 mil. euro Turabo Cafe Inves