Cultura visinului

download Cultura visinului

of 6

  • date post

    20-Jul-2015
  • Category

    Environment

  • view

    173
  • download

    1

Embed Size (px)

Transcript of Cultura visinului

CULTURA VISINULUICerasus vulgarisMill.Fam.Rosaceae,Subfam.Prunoideae1.Importanta culturiiVisinele sunt foarte apreciate pentru consumul in stare proaspata sau pentru diversitatea preparatelor unde sunt folosite ca materie prima: compot, dulceata, gem, visinata, lichior, sirop etc. Visinele au un efect benefic asupra organismului uman, prin reglarea echilibrului acido-bazic, imbunatatirea compozitiei sangelui, in bolile renale, hepatice, cardiovasculare etc. Sunt considerate fructe dietetice datorita compozitiei chimice complexe: 13,9-23,2% substanta uscata, 5-19,4 mg% zaharuri, 0,9-1,9 mg% acizi organici, 0,8-1,1 mg% proteine, 0,1-0,4 mg% pectine, 0,12-2,35 mg% substante tanoide, o serie de ioni minerali: K (46-92,5 mg%), P (21-26 mg%), Ca (3,8-19,3 mg%),Mg (7-20 mg%), vitaminele PP (0,06-0,52 mg%), E (0,21-1,32 mg%), B1, B2, caroten (0,15-0,95 mg%), acid folic etc.Ceaiul din cozile de visine (pedunculi) este foarte bogat in potasiu avand un important rol dietetic. Toate organele plantei (frunze, flori, fructe) au insusiri antiseptice, fiind folosite in medicina populara si in conservarea produselor alimentare casnice (Gh. Badescu si colab., 1984).3.Particularitati biologice3.1.Particularitatile de crestereSistemul radiculareste superficial, majoritatea radacinilor se afla raspandite in sol in stratul cuprins intre 15 si 40 cm, cu mici diferente intre soiuri, iar extinderea laterala, depaseste de 1,5-2 ori proiectia coroanei. Din numarul total al radacinilor, sub 10% cresc vertical si pot ajunge la adancimi de 2-2,5 m. Daca este altoit pe mahaleb, sistemul radicular este mai profund si mai ramificat.Partea aerianaa visinului este de talie mica sau mijlocie comparativ cu a ciresului si se poate prezenta sub forma de arbustoid (la visinii propriu-zisi) sau pom (la visinii hibrizi obtinuti pe cale naturala sau artificiala, intre cires si visin). Ritmul de crestere este mai mic decat la cires, iar capacitatea de ramificare depinde de soi. In pepiniera si in primii ani de livada, formeaza multi lastari anticipati ceea ce necesita lucrari in verde pentru valorificarea eficienta a cresterilor si evitarea indesirii coroanei. Sunt soiuri care au o capacitate mare de ramificare si formeaza coroane mai aglomerate (Crisana, Nana, Vrancean, Timpurie Richmond), iar altele care ramifica putin si formeaza coroane rare ca la cires (Engleza timpurie, Tarina, Timpuriu de Cluj). Ca vigoare de crestere, sunt soiuri cu vigoare mare: Crisana, Mocanesti, Mari timpurii; soiuri de vigoare mijlocie: Morela neagra tarzie si soiuri de vigoare mica: Nana, Oblacinska, Ilva, Meteor, Pitic de Iasi, Timpurii de Cluj etc.3.2.Particularitati de fructificareLa visin se intalnesc soiuri care fructifica aproape exclusiv pe ramuri plete: Crisana, Nana, Vrancean, Schattenmorelle etc., soiuri care fructifica preponderent pe buchete: Engleza timpurie, Timpurii de Cluj, Mocanesti si soiuri care fructifica pe ambele tipuri de ramuri: Oblacinska, Ilva, Mari timpurii, Meteor etc.Visinul infloreste simultan sau dupa cires, comportarea la polenizare fiind foarte diferita. Inflorirea se esaloneaza pe 7-10 zile in functie de temperatura, iar receptivitatea stigmatului pentru polen este buna in primele doua zile de la deschiderea florilor. Exista soiuri autofertile: Nana, Oblacinska, Ilva, Meteor, Dropia, Timpurii de Cluj; autosterile: Crisana, Mari timpuri, Mocanesti; grupe intersterile Crisana x Mocanesti, Crisana x Josica Gabor etc. Polenizarea este entomofila si incrucisata. In parcela se planteaza cel putin 3 soiuri. La visin polenizarea se poate asigura si de soiurile de cires, daca perioada de inflorire se suprapune. In functie de momentul infloririi procentul de legare este afectat pe langa factorii climatici si soi si de suprapunerea infloririi cu infrunzirea. La soiurile cu inflorire dupa infrunzit procentul de legare este mai slab.Desi visinul infloreste foarte bine, nu putine sunt situatiile cand productia este mica, fie datorita unei legari slabe, fie caderii fiziologice exagerate. Pentru o fructificare normala, este nevoiesa fie polenizare 20-25% din flori la soiurile care fructifica pe buchete, si 40% la cele care fructifica pe plete, iar caderea fiziologica sa fie sub 20% din fructele legate. Motivul caderii fiziologice mari, nu se cunoaste pe deplin, se pare ca este vorba de o anomalie in cresterea embrionului, care in anumite stadii de dezvoltare avorteaza, implicand caderea fructelor. Dintre soiurile noi, soiul Timpuriu de Cluj are acest defect.Motivul nerodirii corespunzatoare a visinului nu este pe deplin cunoscut, dintre cauzele implicate amintim:- existenta in cultura a multor soiuri autosterile;- asociereadefectoasa a soiurilor in parcela si neasigurarea unei polenizari corespunzatoare;- conditiile climatice nefavorabile din perioada infloritului si polenizarii;- agrotehnica necorespunzatoare aplicata la unii pomi care nu se pregatesc bine pentru iernare, nu acumuleaza substante de rezerva care sa sustina inflorirea si legarea in primavara urmatoare;- protectia fitosanitara deficitara face ca uneori monilioza si antracnoza sa afecteze sever plantatiile inca de la inflorire etc.Intrarea pe rod se face la 2-3 ani de la plantare, iar productie economica se obtine din anul 4-5 de la plantare. Longevitatea economica a plantatiilor este de25-30 de ani pentru visinulviguros si de 18-20 de ani pentru visinul pitic.Principalele soiuri din sortimentSortimentul la visin este destul de dinamic, de data relativ recenta au fost introduse o serie de soiuri de vigoare mica, autofertile care tind sa inlocuiasca soiurile viguroase din vechiul sortiment. Soiurile recomandate pentru tara noastra sunt:Tarina- are vigoare mica, fructifica pe buchete, este autosteril, are fructul mijlociu, tronconic, rosu-visiniu, foarte bun pentru masa. Se matureaza in prima decada a lunii iunie.Engleza timpurie- este un hibrid cires-visin, de vigoare mijlocie, cu mare potential de productie, partial autofertil, are fructul mic tronconic-alungit, de culoare rosie-inchisa, cu o esalonare a maturarii pe 3-4 saptamani. Se matureaza la mijlocul lunii iunie.Timpurii de Pitesti- are vigoare mare, fructifica pe buchete, este autosteril, are fructul mijlociu, sferic, rosu-inchis, bun pentru consum sau industrializare. Se matureaza in prima decada a lunii iunie.Timpurii de Cluj- soi de vigoare mijlocie, autofertil, fructifica pe buchete, are fructul mare, scurt cordiform, visiniu-inchis, foarte bun pentru masa, dar produce neregulat. Se matureaza la mijlocul lunii iunie.Mari timpurii- soi de vigoare mare, partial autofertil, fructifica pe buchete si ramuri mijlocii, are fructul mare, scurt cordiform, rosu-visiniu, foarte bun pentru masa si industrializare. Se matureaza in a doua jumatate a lunii iunie.Mocanesti16- soi de vigoare mare, autosteril, fructifica pe buchete, are fructul mare, sferic, rosu-visiniu, foarte bun pentru industrializare. Se matureaza la sfarsit de iunie.Crisana2- soi viguros, autosteril, fructifica pe plete, are fructul mare, cordiform cu varful rotunjit, rosu-visiniu, slab astringent, bun pentru consum si industrializare. Se matureaza la sfarsit de iunie.Morela neagra tarzie- are vigoare mijlocie, este autofertil, fructifica pe plete, are fructul mare, sferic, visiniu-negricios, bun pentru industrie. Se matureaza la sfarsit de iunie.Nana- soi de vigoare slaba, fructifica pe plete, este autofertil, are fructe mari, sferice, de culoare rosie-inchis, bune pentru industrializare. Se matureaza in a doua jumatate a lunii iunie.Ilva- soi de vigoare mijlocie, autofertil, cu fructificare plete si buchete, cu fructe mijlocii, sferice, de culoare rosie-visinie, foarte apreciat pentru industrializare. Se matureaza in prima jumatate a lunii iulie.Vrancean- soi de vigoare mica, autofertil, cu fructificare pe plete, cu fructe mici, de culoare rosie-visinie, cu pulpa astringenta, buna pentru industrializare. Se matureaza in decada a doua a lunii iulie.Oblacinska- soi de vigoare slaba, fructifica pe buchete, este autofertil, are fructul mic, rosu-visiniu, acidulat, apreciat pentru industrializare. Se matureaza la inceput de iulie.Meteor-soi de vigoare slaba, autofertil, fructifica pe buchete si plete, are fructul mare, sferic-alungit, rosu-visiniu, bun pentru industrializare. Se matureaza la mijlocul lunii iulie.3.4.Cerintele visinului fata de factorii de mediuCaldura. Visinul nu este pretentios fata de caldura, el reuseste in toate zonele pomicole, din zona litoralului pana in zona premontana. Pragul biologic este de 8C, iar pentru dezmugurit este necesara o suma de 110-215C temperatura activa. Visinul are o perioada de vegetatie lunga, depaseste 210 zile, perioada in care suma gradelor de temperatura trebuie sa depaseasca 3600C. Este o specie rezistenta la iernare, rezista in timpul repausului fara probleme la geruri de -30C. Mugurii in faza de umflare, rezista la -12C, bobocii floriferi la -5C, iar florile si fructele abia legate la -2,2C. Rezistenta la temperaturi scazute este diferita de la un soi la altul si corelata cu agrotehnica aplicata in livada. Infloreste ceva mai tarziu si in mod normal, nu este afectat de brumele si inghetul de revenire.Apa. Avand o mare plasticitate ecologica, visinul da rezultate bune atat in zonele de deal, cu precipitatii mai multe (700 mm), cat si in zona de stepa cu precipitatii mai putine (500 mm), in special soiurile care provin din visinul de stepa. Mahalebul ca portaltoi asigura o rezistenta mai buna la seceta comparativ cu visinul comun. Este o specie foarte sensibila la excesul apei in sol, care daca este de durata, provoaca asfixierea radacinilor si moartea pomilor.Lumina. Are cerinte mai reduse decat ciresul, putandu-se cultiva cu succes pe expozitiile nord-estice si nord-vestice, in special in zonele mai secetoase. Lipsa luminii duce la formarea unor ramuri anuale lungi si subtiri, cu o viata scurta si un potential productiv redus. Dintre visini, sunt mai pretentiosi la lumina hibrizii naturali cires-visin si mai putin pretentio