Cultura plantelor

PROF.DR. CORNELIU IAŢU

ACEST MATERIAL ESTE UN

SUPORT DE CURS

REZERVAT STUDENŢILOR

GEOGRAFI

1 Martie

Cultura cerealelor pentru boabeSuprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe

4000000

4500000

5000000

5500000

6000000

6500000

7000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

ha

Grâu, secara, orz, orzoaică, ovăz, porumb,

sorg, orez, mei, hrişcă etc.)

Dependentă de condiţiile climatice

excepţionale (secete şi inundaţii) şi de

agrotehnica utilizată de agricultori

(rudimentară de cele mai multe ori)

Fluctuaţii mari de producţie de la an la an

influenţate şi de preţurile pieţei (îndeosebi

la râu)

Parţial, producţia de cereale este

subzistenţială

Producţia de cereale boabe

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

30000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t

Grâul (genul Triticum aestivum L.)

Este a doua cultură după suprafaţă

- grâu boabe au conţinut ridicat în hidraţi de carbon şi substanţe proteice - făina materie primă pentru pâine şi produse de panificatie, aliment de baza pentru 35-40% din populaţia globului- se utilizează şi în prelucrări industriale (alcool, amidon, dextrină, glucoză) şi furaj în hrana animalelor- tărâţe nutreţ concentrat, bogat în proteine, hidraţi de carbon şi substanţe minerale- paie industria celulozei, hrana animale- grâul are o deosebită importanţă fitotehnică, fiind o excelentă premergatoare pentru rapiţă, plante furajere de toamnă; creează condiţii pentru administrarea de îgraşăminte organice şi minerale şi pentru lucrarile solului

Susţinerea producţiei

- sprijin din Fondurile Europene ce se vor

acorda prin APIA:

- 60,5€/ha plata unica pe suprafaţă(

SAPS)

- 47,1 €/ha, plăţi naţionale directe

complementare (PNDC)

- 10% din nivelul creditelor de producţie.

Zone de culturăCâmpia de Vest (Câmpia Crişurilor,

Câmpia Banatului)

- Câmpia Dunării (sudul Olteniei, terasele

Dunării din stg. Oltului, S Campiei

Teleormanului, zona Buc.-Gr.-Cl. Vestul

Câmpiei Barăganului)

- Câmpia Transilvaniei

- N-E Moldovei

Suprafaţa cultivată cu grâu şi secară

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

19901991199219931994199519961997199819992000200120022003200420052006200720082009

ha

Producţia de grâu şi secară

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

8000000

9000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t

Orzul şi orzoaica (Hordeum vulgare

L.)

cuprinde trei convarietăţi, între care sunt importante:- hexastichon Alef. (orz pentru furaje)- distichon Alef.( orz pentru bere –orzoaică)Orzul pentru boabe se întrebuinţează la furajarea animalelor şi pentru producerea berii. Paiele de orz şi orzul pentru furaj verde asociat cu o leguminoasă (borceag) se folosesc la hrana animalelor

Zone favorabileorz şi orzoaică de toamnă:- Câmpia de Vest ( Câmpia Crişurilor, Câmpia Banatului)- câmpia din Sudul Olteniei şi Sudul Munteniei, Bărăgan, Sudul Dobrogei- N-E-ul Moldoveiorzoaică de primavară:- Câmpia din vest, Transilvania, N-E Moldovei, Ţara Bârsei, depresiunile Someşului şi Mureşului, Câmpia Timişului şi Podişul Sucevei.

Susţinerea producţiei

39,0 lei/ha (subvenţionarea cu un leu/litru de motorină utilizată pentru lucrările mecanice de înfiinţare a culturilor agricole de primăvară, respectiv pentru toamna anului 2008, pentru cantitatea de 39,0 litri/ha).Propuneri pentru anul 2008 - sprijin din Fondurile Europene ce se vor acorda prin APIA:- 60,5€/ha plata unică pe suprafaţă( SAPS)- 47,1 €/ha, plăţi naţionale directe complementare (PNDC)- 10% din nivelul creditelor de producţie

Suprafaţa cultivată cu orz şi orzoaică

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

19901991199219931994199519961997199819992000200120022003200420052006200720082009

ha

Producţia de orz şi orzoaică

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t

Cultura hameiului (Humulus

lupulus)

se folosesc florile femele, care au forma unor mici conuri de culoare verde, cu un miros specific, usor amarui, dat de uleiurile volatile pe care le contin

Este un ingredient importanta al berii

Din 1995 au fost eliminate subven’iile pentru cultivatorii de hamei

în 2002 a apărut legea hameiului prin care se interzicea tîierea ţevilor înalte de 7-8 m

Suprafaţa cultivată cu hamei

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

19901991199219931994199519961997199819992000200120022003200420052006200720082009

ha

Producţia de hamei

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t

Cultura ovăzului (Avena sativa)

Zone favorabile de cultură: Podişul

Transilvaniei, Câmpia de Vest, Podişul

Getic si Câmpia Moldovei

ovăzul este un furaj concentrat important

în hrana animalelor, mai ales în

alimentaţia cabalinelor

Suprafaţa cultivată cu ovăz

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

ha

Producţia de ovăz

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t

Cultura porumbului (Zea mays L.)

Boabele de porumb sunt utilizate în industria

amidonului, a spirtului, glucozei şi dextrinei

germenii sunt utilizati pentru extragerea uleiului,

utilizat în alimentaţia dietetică

Porumbul este utilizat in hrana animalelor ca

nutret concentrat(boabe), porumb masa verde

(insilozat), tulpini (coceni) in amestec cu uree si

melasa, insilozati (nutret suculent)

Zone favorabile

Câmpia de Vest şi Câmpia Română (soluri

bogate în cernoziom, soluri aluviale),

Luncile Mureşului, Oltului, Dunării (soluri

brun-roşcate)

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

ha

Producţia de porumb boabe

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

16000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t

Sorgul (Sorghum)fiind de origine tropicală, suportă mai uşor seceta şi arşiţa, motiv pentru care mai este numită şi „cămila vegetală“

Sorgul are multiple utilizări: furaje pentru animale, obţinerea de amidon, zahăr, alcool, bere, oţet şi obţinerea biocombustibililor. Din sorg se mai fac mături, împletituri, celuloză.

Sorgul poate valorifica terenurile nisipoase şi nisipolutoase, cele supuse eroziunii, cele acide (pH 4,5) şi alcaline (pH 8-9)

Sorgul zaharat se recoltează la coacerea în lapte, când tulpinile conţin maximum de zahăr

Sorgul pentru mături se recoltează la coacerea în lapte sau în pârgă

Sorgul dulce, folosit in Statele Unite in special pentru hrana animalelor, poate fi transformat in etanol (biocombustibil)

cultura produce 6.000 - 10.000 kg/ha boabe, de calitate şi cu

aceleaşi posibilităţi de utilizare ca şi boabele de porumb. Cheltuielile de productie sunt egale sau mai mici decat la porumb, cerintele plantei sunt mai mici decat ale porumbului, iar rezistenta la seceta, la gradul de sărăturare a solurilor, la boli şi dăunători este mai mare ca a porumbului

Dinamica suprafeţei cultivate cu sorg

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

ha

Producţia de sorg

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t

Leguminoasele pentru boabeFasolea boabe şi mazărea boabe sunt principalele culturi din România (mai sunt şi altele: linte, bob, lupin, năut, fasolita etc.)

Pe teritoriul României se cultivă încă din mileniul al V-lea î.Chr.

Pot fi folosite şi prin culturi intercalate (printre rândurile de viţă de vie, pomi fructiferi etc.)

Sunt destinate consumului alimentar, fie în stare naturală, pregătite în general prin fierbere, fie în stare conservată

Calităţi proteice deosebite

Suprafaţa cultivatăm cu leguminoase pentru boabe

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

ha

Producţia de leguminoase pentru boabe

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

t

Mazărea şi fasolea

Suprafeţe cultivate tot mai mici datorită

restituirii terenurilor agricole din 1991

Suprafaţa cultivată cu mazăre boabe şi fasole boabe

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

ha

Mazare boabe

Fasole boabe

Producţia de mazăre şi fasole boabe

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t

Mazare boabe

Fasole boabe

Lintea este o plantă cu cerinţe moderate

faţă de căldură şi mai rezistentă la secetă

decât fasolea şi mazarea

Are recolte de 1.500-2.000 kg/ha boabe

bogate în substanţe proteice (23-26 %), cu

întrebuinţare în alimentaţie sau făină

introdusă în proporţie de 10-12% în

amestec cu făina de grâu

Boabele de linte sunt mult solicitate pe mai

multe pieţe europene

Năutul este o plantă foarte rezistentă la secetă (2.500-3.500 kg/ha boabe)

preferă un sol lutos sau nisipos, bogat în substanţe nutritive, cu drenaj bun si cu pH scazut.

Nu trebuie udat din exces, pentru ca rădăcinile putrezesc dacă stau în pământ mereu umed

tolerează greu temperaturi peste 26 grade Celsius în timpul zilei

Trebuie plantat într-un loc cu multă lumină, de acest factor depinzând dezvoltarea lui ulterioară

Este folosit în alimentaţie: boabe fierte, prăjite, surogat de cafea etc.

Planta poate fi cultivată cu succes pe solurile mijlocii şi uşoare din toate zonele de câmpie, cu precădere din sudul şi vestul ţării

Năutul

Bobul se cultiva pentru semintele sale, care se folosesc in alimentatia oamenilor si animalelor. Cultura se pliază bine în zonele cu climat mai umed şi mai răcoros, deoarece secetele din timpul înfloritului determină o pronunţată scădere de producţie. În aceste zone asigurărecolte de 2.000-4.000 kg/ha.

Fasolita este o plantă care poate interesa cultivatorii din zonele nisipoase din Oltenia, unde puţine culturi reuşesc, dar la fasolită se pot obţine 1.500-2.000 kg/ha în 95-100 zile de vegetaţie

are calitatea de a nu provoca disconfort cauzat de gazele formate în tractul digestiv

Faţă de fasolea obişnuită, boabele de fasolită nu absorb foarte multă apă şi nu au coaja tare, graţie cantităţii mici de celuloză conţinută

Cele două soiuri de fasolită obţinute de cercetătorii din Dăbuleni, botezate cu numele Aura, Jiana şi Ofelia, au mai multe proteine, dar şi un conţinut ridicat de amidon

Plantele textile

In, cânepă, bumbac

Dezindustrializarea de după 1990 a

determinat şi lipsa de interes a acestor

culturi

Necesită o cantitate de muncă mare

Suprafaţa cultivată cu plante textile

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

ha

InulInul este o plantă erbacee, cultivată, cu tulpina subţire, înaltăpână la 1 m, fibroasă, cu frunze mici, înguste şi cu flori albastre sau albe

Este de origine mediteraneană

Inul pentru fuior este mai înalt şi mai puţin ramificat decât inul pentru ulei

găseşte condiţii bune de cultură în cea mai mare parte a ţării, îndeosebi în nordul ţării şi zona montană

Plantele după care este indicat să fie cultivat sunt: lucerna,trifoiul, orice leguminoasă, cereale de toamnă

Uleiul de in a fost utilizat şi la prepararea linimentului oleocalcaros pentru arsuri. Uleiul de in este utilizat în unele ţări pentru proprietăţile de vitamina F, acţiune imprimată de prezenţa acizilor graşi nesaturaţi

Inul

CânepaCanepa pentru fibra "Cannabis Sativa" este o planta folosita din vechi timpuri pentru imbracaminte si alte articole gospodaresti

Pe teritoriul Romaniei, cultura cânepii a fost înlesnită de sciţi începând cu secolul VII î. Chr.

Herodot mentioneaza indeletnicirea femeilor dace in realizara de imbrăcăminte si decoraţiuni in gospodarie

Dacii au folosit cânepa şi la vindecarea ranilor si arsurilor cu cataplasma din inflorescenţă

Pana in anul 1989 Romania ocupa primul loc în Europa cultivand 56-70% din producţia totală şi locul 4 în lume (45.000 ha)

Cânepa românească are cel mai mic conţinut de substanţă drog din lume - maxim 0,02%

Suprafeţele cultivate cu in şi cânepă pentru fibre

0

5000

10000

15000

20000

25000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

ha

In pentru fibra

Canepa pentru fibra

Producţia de in şi cânepă pentru fibre

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

t

In pentru fibra-plante textile

Canepa pentru fibra-plante

textile

Plante uleioase

Mondializarea industriei uleiurilor din

România a determinat o creştere a

suprafeţelor cultivate după 1990

Avantajoase sub aspectul preţului primit

pe materiile prime furnizate acestei

industrii dar şi prin produsele primite în

contrapartidă

Suprafaţa cultivată cu plante uleioase

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

ha

Producţia plantelor uleioase

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

t

Floarea soarelui (Helianthusannuus L.)

zonele din Câmpia Română, sudul Dobrogei şi Câmpia Olteniei sunt cele mai favorabile dar se cultivă şi în Podişul Moldovei

A pătruns în Europa abia în secolul al XVI-lea, fiind şi o excelentă plantă meliferă

Seminţele de floarea-soarelui conţin 28-48% substanţe grase din care se extrage uleiul comestibil

Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, rămân şroturile, utilizate ca sursă de proteină în hrana animalelor şi materie primă pentru concentrate de proteine în industria mezelurilor

Este folosită şi ca plantă ornamentală

Susţinerea producţiei39,0 lei/ha (subvenţionarea cu un leu/litru de

motorină utilizată pentru lucrările mecanice de

înfiinţare a culturilor agricole de primăvară,

respectiv pentru toamna anului 2008, pentru

cantitatea de 39,0 litri/ha).

Propuneri pentru anul 2008 - sprijin din

Fondurile Europene ce se vor acorda prin APIA:

- 60,5 €/ha plata unica pe suprafaţă( SAPS)

- 47,1 €/ha, plăţi naţionale directe

complementare (PNDC)

- 45,0 €/ha, plati pentru culturi energetice

- 20% din nivelul creditelor de producţie.

Suprafaţa cultivată cu floarea soarelui

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

ha

Peoducţia de floarea soarelui

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

t

SoiaCultura este preferabil să se facă după ce terenurile au fost cultivate cu cereale de toamnă

Prin prelucrarea boabelor de soia se obţin :- faina de soia, utilizata in industria alimentara(lapte, branza, fulgi, cafea, ciocolata, macaroane, biscuiti, substituent al carnii- uleiul de soia , folosit la fabricarea margarinei, sapunurilor, lecitinei, etc.- şroturile de soia, rezultate din procesarea uleiului, utilizate in hrana animalelor Soia, fiind o leguminoasa, contribuie substantial la creşterea gradului de fertilitate al solului

Zone de cultură: Câmpia Bărăganului, Podişul Central Moldovenesc, Câmpia Banatului, PodişulSuceveia şi Podişul Transilvaniei

Suprafaţa cultivată cu soia boabe

0

50000

100000

150000

200000

250000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

ha

Producţia de Soia boabe

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

t

Rapiţa (Brassica napus L)partea de vest şi de est a ţării, Podişul Transilvaniei şi zonele colinare adăpostite constituie cele mai favorabile zone pentru cultură

Soiuri: Madora, Triumf, Valesca, Bolero, Wotan, Colvert, Cyclone, Star

din rapiţă se poate produce biodiesel (prin aditivarea uleiurilor obţinute din rapiţă

Câteva companii străine (Limagren din Franţa – nr. 3 în lume) se implică pe piaţa românească, astfel explicându-se creşterile de suprafeţe cultivate

Biodieselul poate fi folosit in orice motor diesel, fara nici un fel de alta modificare, iar pretul unui litru, fara accize si taxe, este la o treime din cel al unui litru de motorină

La nivelul UE, exista o directiva in care statele membre sunt obligate sa utilizeze in proportie de peste 6% din consumul de energie biodiesel in perspectiva anului 2010

1 tonă de rapiţă costă între 200 şi 250 euro

Uleiul de rapita are largi utilizari industriale

si alimentare ; turtele de rapita obtinute din

procesare au o buna valoare furajera, fiind

bogate in proteine(38-42%), glucide si

saruri minerale; paiele de rapita se

folosesc in industria materialelor de

constructii

Rapiţa este o excelentă plantă meliferă

timpurie (asigură circa 50 kg miere/ha)

Suprafaţa cultivată cu rapita

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

ha

Producţia de rapita

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

t

Sfeclă de zahăr (Beta vulgaris L.)

este o cultură intensivă foarte rentabilă, care valorifică eficient fertilizarea organica si minerala, apa de irigaţie, fiind şi o bună plantăpremergătoare pentru majoritatea culturilor agricole, contribuind la distrugerea buruienilor şi la structurarea solului

La o productie medie de radacini de 40 tone/ha, rezulta ca produse secundare 15-30 tone colete si frunze, 16 tone melasa si 16 tone tăiţei

Soiurile conţin la maturitatea tehnologică 75% apă, şi 25% s. u. în componenţa căreia zaharoza reprezintă 17,5% , iar substanţelenezaharoase 7,5%

Suprafaţa czltivată cu sfecla de zahar

0

50000

100000

150000

200000

250000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

ha

Producţia de sfecla de zahar

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

4500000

5000000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t

Tutunuldintr-un hectar de teren cultivat cu tutun se pot castiga circa 150 milioane de lei

Soiuri: Ghimpati, Burley, Bărăgan, Virginia

Cultura tutunului de tip Virginia este cel mai favorabilă în zona nisipurilor zburătoare din Oltenia, în luncile Argeşului, Mureşului şi Dunării

Cultura de tutun de tip Burley este întâlnită în Transilvania, iar Burley de Târnave se spune căeste cel mai bun tutun de acest soi din Europa

Soiul Bărăgan se dezvoltă cel mai bine în Câmpia Bărăganuluiţ

Soiurile orientale Djebel şi Molovata (tutun cu frunza mică, de aromă şi cel mai scump) se cultivăcel mai bine în Moldova

Suprafaţa cultivată cu Tutun

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

ha

Producţia de Tutun

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

t

Cartofulse cultivă pentru tuberculii săi, folosiţi într-

o gamă largă de preparate culinare şi ca

materie primă importantă pentru industria

spirtului, amidonului, glucozei, dextrinei

Este introdus în cultură abia în secolul al

XVIII-lea

Zone de cultură: Pod. Sucevei,

depresiunile intramontane din Carpaţii

Orientali, Sudul Depr. Transilvaniei

Suprafaţa cultivată cu cartofi

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Legumelese cultivă în zonele joase, luncile marilor râuri,

zonele periurbane (în sere şi solarii)

Statul încurajează grupurile de producători prin

stimulente acordate acestora (40.000

RON/grup)

Se alocă sprijin financiar pentru cultura

legumelor şi fructelor cu prelucrare industrială

(între 150 RON – castraveşi tip cornişon şi 900

RON pe tonă producţie - ciuperci)

Legumele produse în seră sunt pe aproape

1400 ha (tomate, castraveţi, varză)

Suprafaţa culitvată cu legume

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

ha

Suprafaţa cultivată cu diverse legume

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

ha

Tomate

Vinete

Ceapa uscata

Usturoi uscat

Varza alba

Ardei

Furajele verzi

Din această categorie fac parte leguminoasele de nutreţ cultivate, lucerna, trifoiul, sparceta, ghizdeiul (ca plante perene) şi mazărea, măzărichea, soia furajeră, fasoliţa (ca plante anuale)

Aceste furaje se caracterizează printr-un conţinut ridicat de proteină şi săruri de calciu şi potasiu uşor asimilabile, caroten, vitamina C şi E.

Suprafaţa cultivată cu Furaje verzi din teren arabil

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

ha

Suprafaţa cultivată cu plante furajere

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

ha

Furaje perene

Lucerna

Trifoi

Furaje verzi anuale

Plante pentru insilozare

Porumb verde furajer

Radacinoase furajere

Căpşunerii pe rodRomânia a avut tradiţie în cultura căpşunilor

Până în 1989, tara noastra a fost exportatoare de căpşuni, chiar în cantităţi imense

plantaţiile de căpşuni care există acum în ţară au o singurărodire pe an, în timp ce în Germania, Elveţia, Austria şi Spania se plantează soiuri de căpşuni care au una, douăsau chiar trei rodiri

Zona Oaşului are cele mai gustoase căpşuni şi o tradiţie în cultivarea acestor fructe. Zona Aradului, Timişului sunt alte zone de cultură

capsunii din flora spontană sunt importanţi de asemenea

Specialistii apreciaza ca Romania ar putea face o adevarata industrie si cu capsunul salbatic, care se gaseste la margini de liziere sau in zone de padure, uneori chiar in zone de campie, unde cresc si fragutele de camp

(zona Munţilor Trascău, în Apuseni)

Suprafaţa ocupată cu Capsunerii pe rod

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

ha

Suprafaţa ocupată cu Flori si plante ornamentale

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

ha

Suprafaţa ocupată cu Livezi pe rod

0

50000

100000

150000

200000

250000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

ha

Suprafata serelor

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

ha

Teren arabil in repaus

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

ha