Cultura Pepeni

22
Pepeni Verzi prin altoire 14 Like 14 Centrul de Cercetare Dezvoltare Pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni Vasile TOMA Elena CIUCIUC Mihaela CROITORU Marieta PLOAE TEHNOLOGIA ECOLOGICĂ DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI CU PLANTE ALTOITE PE SOLURILE NISIPOASE Tehnologie realizată în cadrul proiectului ,,Cercetări privind fundamentarea şi elaborarea tehnologiei de cultivare a pepenilor verzi cu plante altoite în vederea obţinerii de producţii biologice în zonele cu soluri nisipoase’’. Proiect 52147 PNCDI II Parteneriate în domeniile prioritare. Coordonator proiect: Cenrtul de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni Parteneri: Universitatea din Craiova Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti TEHNOLOGIA ECOLOGICĂ DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI CU PLANTE ALTOITE PE SOLURILE NISIPOASE Datorită fertilităţii naturale scăzute şi condiţiilor climatice caracterizate prin exces termic şi precipitaţii insuficiente, zona solurilor nisipoase poate fi considerată ca fiind o zonă agricolă defavorizată. Aici fermierii au la dispoziţie o gamă redusă de culturi care să asigure exploatarea solului în condiţii de profitabilitate, dintre acestea cultura pepenilor verzi, fiind de cea mai mare importanţă. România produce 22,8% din producţia de pepeni verzi a Uniunii Europene, iar în ţara noastră cele mai mari suprafeţe cultivate cu pepeni verzi sunt în zonele cu soluri nisipoase din judeţele Dolj, Brăila ,Galaţi, Buzău. Suprafeţele cultivate anual cu pepeni verzi în ţara noastră în ultimii ani a oscilat între 49 500 ha în anul 1999 şi 29 700 în anul 2008 ha, producţia totală anuală fiind de 853 200 t, respectiv 562 300 t. (Anuarul statistic al României, 2009). Competiţia pentru piaţa internă, dar şi pentru cea europeană a devenit tot mai puternică. Pentru a face faţă acesteia cultivatorii au nevoie de noi soluţii care să determine creşterea nivelului de profitabilitate prin valorificarea optimă a condiţiilor ecologice, printre care se evidenţiază obţinerea de pepeni verzi ecologici. Datorită fertilităţii naturale reduse şi condiţiilor climatice caracterizate prin stres termic şi hidric, producerea pepenilor verzi ecologici presupune aplicarea unei tehnologii specifice de cultivare Cultura pepenilor verzi cu plante altoite face posibilă cultura ecologică, altoirea determinând creşterea rezistenţei plantelor la factorii de stres, a nivelului de producţie, eliminarea tratamentelor privind combaterea unor agenţi patogeni de sol, o mai bună utilizare a îngrăşămintelor organice acceptate de agricultura ecologică. Pentru obţinerea pepenilor verzi ecologici se vor alege portaltoii şi cultivarele cel mai bine adaptate condiţiilor ecologice, se vor utiliza tipuri şi doze de fertilizanţi organici, produse naturale cu rol biostimulator acceptate de

description

agro

Transcript of Cultura Pepeni

Page 1: Cultura Pepeni

Pepeni Verzi prin altoire14Like

14

Centrul de Cercetare Dezvoltare Pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni

Vasile TOMA Elena CIUCIUC

Mihaela CROITORU Marieta PLOAE

TEHNOLOGIA ECOLOGICĂ DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI CU PLANTE ALTOITE PESOLURILE NISIPOASE

Tehnologie realizată în cadrul proiectului ,,Cercetări privind fundamentarea şi elaborarea tehnologiei decultivare a pepenilor verzi cu plante altoite în vederea obţinerii de producţii biologice în zonele cu soluri

nisipoase’’. Proiect 52147 PNCDI II Parteneriate în domeniile prioritare.

Coordonator proiect: Cenrtul de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni

Parteneri: Universitatea din Craiova

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti

TEHNOLOGIA ECOLOGICĂ DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI CU PLANTE ALTOITE PESOLURILE NISIPOASE

Datorită fertilităţii naturale scăzute şi condiţiilor climatice caracterizate prin exces termic şi precipitaţiiinsuficiente, zona solurilor nisipoase poate fi considerată ca fiind o zonă agricolă defavorizată. Aici fermieriiau la dispoziţie o gamă redusă de culturi care să asigure exploatarea solului în condiţii de profitabilitate,dintre acestea cultura pepenilor verzi, fiind de cea mai mare importanţă. România produce 22,8% din

producţia de pepeni verzi a Uniunii Europene, iar în ţara noastră cele mai mari suprafeţe cultivate cu pepeniverzi sunt în zonele cu soluri nisipoase din judeţele Dolj, Brăila ,Galaţi, Buzău. Suprafeţele cultivate anual cupepeni verzi în ţara noastră în ultimii ani a oscilat între 49 500 ha în anul 1999 şi 29 700 în anul 2008 ha,

producţia totală anuală fiind de 853 200 t, respectiv 562 300 t. (Anuarul statistic al României, 2009).Competiţia pentru piaţa internă, dar şi pentru cea europeană a devenit tot mai puternică. Pentru a face faţă

acesteia cultivatorii au nevoie de noi soluţii care să determine creşterea nivelului de profitabilitate prinvalorificarea optimă a condiţiilor ecologice, printre care se evidenţiază obţinerea de pepeni verzi ecologici.Datorită fertilităţii naturale reduse şi condiţiilor climatice caracterizate prin stres termic şi hidric, producereapepenilor verzi ecologici presupune aplicarea unei tehnologii specifice de cultivare Cultura pepenilor verzi cuplante altoite face posibilă cultura ecologică, altoirea determinând creşterea rezistenţei plantelor la factorii

de stres, a nivelului de producţie, eliminarea tratamentelor privind combaterea unor agenţi patogeni de sol,o mai bună utilizare a îngrăşămintelor organice acceptate de agricultura ecologică. Pentru obţinerea

pepenilor verzi ecologici se vor alege portaltoii şi cultivarele cel mai bine adaptate condiţiilor ecologice, sevor utiliza tipuri şi doze de fertilizanţi organici, produse naturale cu rol biostimulator acceptate de

Page 2: Cultura Pepeni

reglementările agriculturii ecologice (biologice), metode şi produse organice naturale pentru limitarea şicombaterea unor agenţi patogeni şi dăunători. Cultura ecologică (biologică) a pepenilor verzi pe solurile

nisipoase trebuie făcută prin respectarea Caietului de sarcini adoptat de Federaţia Internaţională aMişcăriilor de Agricultură Organică (IFOAM), recunoscute oficial la nivel european prin Reglementarea CEEnr.2092/1991 şi prin legislaţia românească referitoare la agricultura ecologică (biologică)(OUG 34/2000,

aprobată prin Legea nr. 38/2001). Implementarea noilor tehnologii de cultivare a pepenilor verzi prin altoireîn vederea obţinerii de produse ecologice va contribui la menţinerea sau chiar la creşterea profitabilităţii

acestei culturi în zonele cu soluri nisipoase şi va conduce nemijlocit la dezvoltarea rurală în zonele cu solurinisipoase.

Amenajarea spaţiului şi producerea răsadului altoit.

Producerea răsadului altoit se face în spaţii protejate care dispun de instalaţii de dirijare amicroclimatului, prevăzute cu tunele speciale de calusare, maşini de altoire, etc. În ţări precum Japonia,Corea, Turcia, Grecia, SUA, Italia, Ungaria, Spania, etc. producerea răsadurilor altoite a căpătat caracterindustrial. Răsadurile altoite se pot obţine şi în spaţii mai puţin dotate cum ar fi serele şi solariile, care au

posibilităţi de încălzire, instalaţie de udare şi instalaţie de umbrire. Se pot obţine rezultate bune şi în solarii prevăzute cu instalaţie de încălzire, sau chiar cu încălzire biologică, în care se instalează tunele cu lăţimeade 1,5 m. Acest tip de răsadniţă se remarcă pentru simplitate în amenajare şi cheltuielile reduse, fiind la

îndemâna oricărui cultivator. Grosimea platformei de biocombustibil este de 25-30 cm.

Pentru producerea altoiului se seamănă pe pat cald, grosimea stratului de amestec fiind de 15 cm.Stabilirea “reţetei” pentru amestecul de pământ depinde de posibilităţile de aprovizionare locale, de preţulde cost şi altele. Un amestec bun se poate obţine folosind 40% turbă, 20% mraniţă, 30% pământ de ţelinăşi 10% nisip. În lipsa turbei, se poate folosi amestecul format din 30 % mraniţă, 50% pământ de ţelină şi20% nisip. Dezinfecţia amestecului în vederea producerii răsadurilor ecologice se face prin solarizare, sau

tratamente cu zeamă bordeleză 0,2% +sulf muiabil 0,2%, 4-5 l/m3 .

Seminţele de altoi se seamănă în rânduri distanţate la 10 cm, la adâncimea de 2 cm, distanţa întreseminţe pe rând fiind de 10 cm. În cazul culturilor ecologice seminţele atât de altoi , cât şi de portaltoi

trebuie să fie seminţe biologice certificate, sau seminţe produse în fermele biologice, sau seminţeconvenţionale netratate chimic. Dezinfecţia seminţelor se poate face prin tratament termic umed la 53 oC,

urmat de răcire cu apă şi uscare cu aer cald timp de 8 ore.

Seminţele de portaltoi se pot semăna în ghivece din material plastic cu diametrul de 8-10 cm şiînălţimea de 10 cm, în alveole , în cuburi nutritive , în ghivece din folie de polietilenă, umplute cu amestecde pământ cu aceleaşi componente şi în aceeaşi proporţie menţionată anterior. Data semănatului se

alege în funcţie de metoda de cultivare. Pentru culturile protejate în tunele sau pentru cele mulcite cu foliede polietilenă transparentă, altoiul se seamănă în perioada 5-10 martie, iar portaltoiul din specia Lagenariasiceraria (Macis F1, Enphasis F1)sau hibrizi Cucurbita maxima x Cucurbita moshata (Shintosa Camel F1,

Strong Tosa F1) se seamănă după 4-5 zile, în perioada 10-15 martie. Pentru culturile neprotejate seseamănă altoiul pe 18-20 martie , iar portaltoiul după 4-5 zile. Ghivecele umplute cu amestec se introduc înspaţiile de producere a răsadurilor cu 5 – 7 zile înainte de semănat pentru a permite încălzirea amesteculuişi răsărirea buruienilor, care vor fi distruse cu ocazia semănatului. Temperatura până la răsărire se menţine

la 24 – 250C. În primele 4 – 6 zile de la răsărire temperatura aerului din răsadniţă va fi de 20 – 220C înzilele senine şi 18 – 200C în zilele noroase şi noaptea, după care temperatura va fi de 24 – 250C în zilele

senine, 19 – 210C în zilele noroase şi 17 – 190C noaptea.

Alegerea metodei de altoire depinde în primul rând de dotarea tehnică de care dispunem în spaţiul deproducere a răsadurilor.

Metoda ,,cu limbă prin apropierea plantelor”(fig.1, foto.1-2) este cea mai veche metodă de altoire apepenilor verzi utilizată în Japonia , Coreea, dar şi alte ţări. Seminţele altoiului şi portaltoiului se seamănă

separat în alveole(ghivece, cuburi nutritive). Cînd plantele altoi şi portaltoi au 1-2 frunze adevărate se

Page 3: Cultura Pepeni

secţionează hipocotilul la un unghi de 45 o sub formă de limbă, în sens opus, pe jumătate din grosimeaacestuia. Se apropie cele două plante prin întrepătrunderea celor două limbi, iar locul de unire se strânge cu

o bandă îngustă de folie din aluminiu. Cele două plante astfel pregătite se replantează în alveole cudiametru corespunzător şi se depun în spaţiul de creştere. După 7-8 zile, când locul de inserţie s-a calusat,cu lama se taie rădăcina altoiului şi partea de sus a portaltoiului. Metoda poate fi aplicată şi de cultivatori începători şi care nu dispun de spaţii speciale de calusare. Dezavantajul metodei este că implică cheltuieli

mai mari cu forţa de muncă şi este nevoie de un spaţiu de producere a plantelor altoi mai mare.

Fig. 1 Altoirea ,,cu limbă prin apropierea plantelor”(după Hassell R.)

Page 4: Cultura Pepeni

Foto. 1. Plante altoite prin metoda ,,cu limbăprin apropierea plantelor”(după Cushman K.)

Foto. 2 Alveole cuplante altoite prin metoda ,,cu limbă prin apropierea plantelor” în tunelul de calusare

Metoda prin ,,alipire cu un cotiledon”(fig.2,foto.3) este cea mai folosită metodă de altoire ,fiind făcută atât manual cât şi de către roboţii de altoire. Seminţele altoiului se seamănă pe straturi

nutritive, cu 4-5 zile înaintea portaltoiului. Seminţele de portaltoi se seamănă în alveole(ghivece, cuburinutritive).Când plantele portaltoiului au 1-3 frunze adevărate, cu o lamă bine ascuţită se taie epicotilul şi

printr-o tăietură oblică la 45 o se îndepărtează unul dintre cotiledoane. Altoiul se taie oblic la 45 o la 1-2 cmsub cotiledoane, se alipeşte portaltoiului pe lungimea tăiată şi se prinde cu clipsul de altoire. Ca o variantăa cestei metode este altoirea ,, cu pană între cotiledoane”(fig.7-12). În acest caz, la planta portaltoi seface o tăietură sub formă de pană între cotiledoane pe lungimea de 1-1,5 cm. Planta altoi se taie la 1-2 cm

Page 5: Cultura Pepeni

sub cotiledoane sub formă de pană , se introduce între cotiledoanele portaltoiului şi se prinde cu clipsul dealtoire. După altoire plantele se introduc în tunelul de calusare, care are posibilitatea de umbrire, de

asigurare constantă a temperturii de 25-26oC şi a umidităţii relative cât mai apropiată de 100%. După 3-4zile lumina, temperatura şi umiditatea se aduc treptat la condiţii normale.Dezavantajul metodei este acela al

necesităţii tunelului de calusare şi a apariţiei unor lăstari din ţesutul meristematic neîndepărtat alportaltoiului.

Fig. 2 Altoirea prin ,,alipire cu un cotiledon”(după Hassell R.)

Foto. 3. Plante altoite prin ,,alipire cu un cotiledon”(după Cushman K.)

Metoda de ,,altoire laterală”(fig.3, foto 4). Pe hipocotilul portaltoiului, cu lama se deschide o mică fantă.Planta altoi se taie la 1-1,5 cm sub cotiledoane în formă de pană la 45 o şi se introduce în fanta deschisă în

hipocotlul portaltoiului, se prinde cu clipsul de altoire care şi el se fixează cu un beţişor în amestecul depământ. Plantele altoite se introduc în tunelul de calusare şi se procedează ca în cazul descris anterior.

Page 6: Cultura Pepeni

Fig. 3. Altoirea ,, laterală”(după Hassell R.)

Foto. 4. Plante altoite lateral (după Cushman K.)

Metoda de altoire ,, cu orificiu de inserţie”(fig.4, foto 5).Seminţele altoiului se seamănă cu 5-6 zileînaintea portaltoiului, pe strat nutritiv sau alveole. La altoire portaltoiul trebuie să aibă cel puţin o frunzăadevărată. Planta portaltoi se taie deasupra cotiledoanelor şi se deschide un orificiu mic cu ajutorul unui

beţişor de bambus (scobitori), sau unui burghiu special, îndepărtându-se astfel ţesutul meristematic. Altoiulse taie oblic , se introduce în orificiul dintre cotiledoane, după care se fixează cu clipsul de altoire şi se

introduc în tunelul de calusare.

Page 7: Cultura Pepeni

Fig. 4. Altoirea ,, cu orificiude inserţie”( după Hassell R.)

Page 8: Cultura Pepeni

Foto. 5.Plante altoite după metoda,, cu orificiude inserţie”(Cushman K.)

Metoda de altoire ,, în hipocotil”(fig. 5) este mai nou introdusă, este cel mai uşor de aplicat, dar carepresupune o dotare tehnică corespunzătoare. Plantele altoi şi portaltoi se produc la fel ca în cazul celorlaltemetode, dar la altoire ele trebuie să aibă cel puţin 2-3 frunze adevărate. Portaltoiul se taie sub cotiledoane

oblic sub un unghi de 35-45 o. La fel se taie şi planta altoi, cele două părţi se prind cu clema de altoireprevăzută şi ea cu un beţişor de fixare, după care plantele altoite se introduc în tunelul de calusare(foto 6).

Fig. 5.Altoirea ,, în hipocotil” ”(după Hassell R.)

Page 9: Cultura Pepeni

Foto 6.Tunel decalusare la ICDVMPH Horting Bucureşti

Etapele altoirii după metoda ,, cu pană între cotiledoane’’ sunt prezentate în fotografiile foto 7-foto 12.

Foto 7. Plantă altoi pregătită pentru altoire(detaliu)

Foto 8. Plantă altoi pregătită pentru altoire(detaliu lateral)

Page 10: Cultura Pepeni

Foto 9. Plantă portaltoi înainte de fasonarepentru altoire

Foto 10 Plantă portaltoi pregătiră pentrualtoire

Foto 11 Plantă imediat după altoire Foto 12. Plantă imediat după altoire(detaliu)

Odată încheiată operaţia de altoire, ghivecele(alveolele) se introduc în tunelul de calusare, se udăabundent şi se acoperă plantele cu folie de polietilenă transparentă foarte subţire, în vederea obţinerii uneitemperaturi apropiate de optim ( 25- 26oC) şi a unei umidităţi atmosferice cât mai ridicate. Ghivecele astfelpregătite se introduc în adăpostul tip tunel montat pe o platformă de biocombustibil, sau care are alte tipuri

de instalaţii de încălzire. Pentru a favoriza calusarea, plantele se umbresc prin acoperirea temporară (2-3zile) a tunelului cu o prelată din material textil ,sau prin alte metode de umbrire. După 2 zile se scoate foliasubţire de pe ghivece, iar plantele se menţin în condiţii de semiumbră până se constată că nu mai suferă ca

urmare a ofilirii datorată scăderii umidităţii relative a aerului. Treptat ele se obişnuiesc cu condiţiileatmosferice , prin aerisirea sau închiderea cu multă atenţie a tunelelor. După 8-10 zile de la altoire

răsadurile sunt bune pentru plantare în câmp. Cumulând toate operaţiile de producere a răsadurilor rezultăo vârstă a răsadurilor de 35 –40 zile.

Pentru suprafaţa de 1 ha sunt necesare 4000 – 5500 ghivece sau cuburi nutritive, în funcţie de

Page 11: Cultura Pepeni

vigoarea soiului, sistemul de fertilizare, fertilitatea solului. Cantitatea de seminţe necesară produceriirăsadurilor pentru suprafaţa de 1 ha este de 150 – 350 g în cazul altoiului şi de 500-1200 g în cazul

portaltoiului, în funcţie de numărul de seminţe şi MMB.

Pentru a obţine răsaduri de calitate bună lucrările de îngrijire trebuie să aibă în vedere reglarealuminii, dirijarea optimă a temperaturii, aerisirea, udarea, fertilizarea suplimentară şi călirea răsadurilor.

Răsadurile au nevoie de multă lumină şi aceasta se poate realiza prin îndepărtarea foliilor de pe tunelele decalusare atunci când temperatura o permite şi folosirea unor folii cu transparenţă cât mai bună. Aerisirease face ori de câte ori temperatura depăşeşte optimul, pentru împrospătarea aerului care are un conţinut

ridicat în CO2, amoniac, ori pentru reducerea umidităţii atmosferice.

Udarea răsadurilor se face cu multă atenţie, excesul de apă favorizând apariţia unor boli, iar lipsaapei determină o creştere slabă a răsadurilor. Udarea se face uniform astfel încât în fiecare ghiveci

amestecul de pământ să fie umectat pe toată adâncimea. Se ţine seama ca după fiecare udare să fie timpsuficient pentru ca picăturile de apă de pe frunze să se usuce până la lăsarea serii.

Pentru prevenirea sau combaterea unor agenţi patogeni ( Pseudomonas lachrymans) şimana(Pseudoperonospora cubensis) răsadurile pentru culturile biologice se pot trata cu zeamă bordeleză0,2%. La semnalarea atacului de făinare (Sphaerotheca fuliginea) răsadurile se vor trata cu sulf muiabil

0,2%

Fertilizarea suplimentară se face atunci când se constată o creştere slabă a răsadurilordatorată folosirii unui amestec mai puţin bogat în elemente fertilizante. Sunt suficiente 1- 2 fertilizări cu

soluţii de îngrăşăminte naturale(Cropmax, Bionat, Glutaxim,etc.).

Plivitul buruienilor se face ori de câte ori este nevoie, la plantare ghivecele(cuburile nutritive)trebuind să fie lipsite de buruieni.

Călirea răsadurilor se face cu 4 – 5 zile înainte de plantare şi are drept scop adaptarea plantelor lacondiţiile de câmp. La început folia se îndepărtează de pe răsaduri pentru o perioadă mai scurtă pe timpul

zilei, iar cu 2 – 3 zile înainte de plantat aceasta se îndepărtează şi pe timpul nopţii. Cu o zi înainte deplantare răsadurile se udă abundent şi se face un tratament fitosanitar cu unul din produsele menţionate. Învederea transportării de la locul de producere în câmp ghivecele se aşează în lăzi. Transportul pe distanţe

scurte se face cu mijloace de transport deschise, iar pe distanţe mari în camioane sau remorci închise.

Cultivare (soiuri şi hibrizi) recomandate pentru cultura altoită

Se vor cultiva soiuri şi hibrizi recunoscuţi pentru timpurietate, mărimea şi calitatea producţiei,rezistenţă la atacul unor boli şi la stresul datorat condiţiilor de cultură de pe solurile nisipoase. În urma

testării comportării unor cultivare de pepeni verzi în cultură biologică(ecologică) cu plante altoite serecomandă folosirea cultivarelor: Audry F1, Crisby F1, Lady F1, Celine F1, Flamingo F1. Lista cultivarelorrecomandate va fi completată după noi testări. Seminţele vor fi procurate din reţeaua autorizată care

garantează autenticitatea şi calitatea seminţelor. Cu toate că preţul seminţelor hibride este foarte ridicat,folosirea lor de către cultivatori se justifică economic.

Crisby F1 este un hibrid extratimpuriu, de vigoare mijlocie. Fructul este mijlociu spre mare(6-12 kg)de formă rotund ovală, de culoare verde deschis cu dungi de culoare verde intens. Pulpa este de culoare

roşu intens, dulce şi are textura fină. Seminţele sunt mici, de culoare maronie. În cultură altoită poaterealiza producţii de 65-70 t/ha.

Lady F1 este un hibrid timpuriu de tip Crimson Sweet. Prezintă fructe ovale, uniforme, cu greutateade 6-12 kg. , care pot ajunge la 15-18 Kg. Pulpa este crocantă, suculentă, de culoare roşu purpuriu.

Capacitatea de producţie în cultură altoită este de peste 80 t/ha.

Audry F1 este un hibrid viguros, timpuriu, cu fructe ovale de tip Crimson Sweet cu greutatea de 7-

Page 12: Cultura Pepeni

14 Kg. Manifestă o foarte bună toleranţă la atacul agenţilor patogeni. Realizează producţii medii de 75 –85t/ha, iar în condiţii foarte favorabile producţia poate trece de 120 t/ha

Foto .7 Crisby F1(Fruct obţinut prin altoire )

Foto.8 Lady F1(Fruct obţinut prin altoire)

Tabelul 1

Influenţa cultivarului şi altoirii asupra producţiei la cultura ecologică de pepeni verzi cu plante altoite

(Anii 2009-2011)

Page 13: Cultura Pepeni

Tabelul 2

Influenţa hibridului şi altoirii asupra producţiei, la cultura ecologică de pepeni verzi cu plante altoite,protejată în tunele (Anul 2011)

Cultivarul

Metodadeprotejare

Producţia(t/ha)Producţiarelativă(%) Diferenţat/ha)

Crisby F1 Tunelpolietilenă(PE)

85,9 100 Mt.

Tunelpolietilenă +mulci PE

118,7 138 + 32,8

Tunel AGRIL+ mulci PE

97,0 113 + 11,1

Flamingo F1 Tunelpolietilenă(PE)

101,3 100 Mt.

Tunelpolietilenă +mulci PE

129,6 128 + 28,3

Tunel AGRIL+ mulci PE

124,9 123 + 23,6

Celine F1 Tunelpolietilenă(PE)

133,3 100 Mt.

Page 14: Cultura Pepeni

Tunelpolietilenă +mulci PE

149,1 112 + 15,8

Tunel AGRIL+ mulci PE

122,9 92 – 10,4

Portaltoiul recomandat este Macis F1 din specia Lagenaria siceraria. Rezultate bune s-au obţinut şi atuncicând altoirea s-a făcut pe portaltoii Shintosa Camel F1 şi Strongtosa F1 care sunt hibrizi interspecifici întreCucurbita maxima şi Cucurbita moshata. La alegerea portaltoiului se va ţine seamă de faptul că în lipsa unorinstalaţii performante de dirijare a microclimatului şi a tunelelor de calusare sunt de preferat portaltoi dinLagenaria siceraria. Aceşti portaltoi sunt recomandaţi pentru culturile timpurii, portaltoii interspecificiimprimând producţiei o tardivitate accentuată

ALEGEREA TERENULUI

Pentru trecerea de la agricultura convenţională la cea ecologică este necesară o perioadă de conversie dela un an la cel mult 3-5 ani, timp în care se contează pe o creştere a fertilităţii solului şi pe reducereaburuienilor şi a agenţilor de dăunare, pe dispariţia unor eventuale reziduuri toxice din sol. Produsele agricolerealizate în perioada de conversie nu sunt produse ecologice. Conform reglementărilor europene carestabilesc o perioadă de conversie de 2 ani, se admite că numai a treia recoltă obţinută după sistareaproduselor chimice poate fi considerată produs ecologic.

Pentru culturile ecologice de pepeni verzi sunt recomandate solurile nisipoase cu un conţinut înhumus de 0,7 – 1,2 %. Terenul trebuie să fie cât mai adăpostit natural, să aibă expoziţie sudică, iar apafreatică să fie la o adâncime de peste 2 m. La alegerea terenului se are în vedere existenţa unei surse deapă permanente necesară irigării.

Terenul destinat culturilor protejate şi mulcite cu folie de polietilenă transparentă trebuie să aibă un grad deîmburuienare cât mai redus, mai ales în ceea ce priveşte existenţa pirului gros (Cynodon dactilon), piruluitârâtor (Agropyron repens) şi a costreiului (Sorghum halepense).

În cadrul fermelor ecologice, culturi bune premergătoare pentru pepenii verzi sunt cele de mazăre, fasole,cartofi, ceapă, tomate. Se pot cultiva cu rezultate bune şi după soia sau cereale păioase. Cu toate căaltoirea determină creşterea rezistenţei plantelor la atacul agenţilor patogeni de sol şi foliari şi o mai bunăutilizare a îngrăşămintelor organice este de dorit ca pepenii verzi în cultură biologică să revină pe acelaşiteren după minim 6 ani.

PREGĂTIREA TERENULUI

Lucrări efectuate toamna.

Distrugerea resturilor vegetale şi afânarea solului în vederea nivelării se efectuează prin discuire cu GD - 3,2 în agregat cu tractorul U – 650. Pentru atenuarea efectului negativ al vântului şi combaterea deflaţieieoliene este necesară protejarea culturilor prin înfiinţarea benzilor de protecţie din secară. Secara seseamănă în perioada 15 – 30 septembrie. Lăţimea benzilor va fi egală cu lăţimea de lucru a semănătorii,distanţa dintre benzi va fi de 21,6 m (12 rânduri distanţate la 1,8 m).

Lucrări efectuate primăvara.

Page 15: Cultura Pepeni

Lucrările de pregătire a terenului pentru cultura de pepeni verzi se execută în totalitate primăvarapentru a evita spulberarea şi tasarea arăturii pe timpul iernii.

Fertilizarea se face folosind 60 t/ha gunoi de grajd bine fermentat . Pentru administrarea îngrăşămintelor sepot folosi maşinile MIG - 6 , în agregat cu tractorul U – 650. Cultura altoită valorifică foarte bineîngrăşămintele organice ceea ce face ca la desimi mici ale culturii de până la 5500 plante /ha fertilizareaexclusiv organică să permită obţinerea de pepeni verzi ecologici pe solurile nisipoase în condiţii de eficienţăeconomică ridicată.

Pentru combaterea buruienilor, dar şi pentru o mai bună valorificare a apei şi îngrăşămintelor organiceterenul se mulceşte cu folie de polietilenă fumurie, cu lăţimea de 1,0 m şi grosimea de 0,018 mm. Suntnecesare 80 Kg folie pentru 1 ha de cultură. Întinderea foliei se face cu maşini care concomitent, sub folieinstalează şi banda de picurare. Pentru solurile nisipoase este indicată banda de picurare de 6-8 mil.,distanţa între picurătoare de 30-40 cm, cu debite de 10-12 l/m liniar.

Tabelul 3

Influenţa fertilizării organice asupra producţiei de pepeni verzi la cultura ecologică cu plante altoite (Anii2009-2011).

Varianta de fertilizare Anul 2009* Anul 2010** Anul 2011 Mediat/ha %

V1-martor nefertilizat 29,4 15,8 103,7 49,6 100,0V2-30 t/ha gunoi de grajd 49,0 25,0 115,4 63,1 127,2V3-60 t/ha gunoi de grajd 66,3 27,7 124,5 72,8 146,7V4-30 t/ha gunoi degrajd+fertilizant biologicradicular

60,3 26,5 125,8 70,9 142,8

V5-60 t/ha gunoi de grajd+fertilizant biologic radicular

58,5 30,5 136,4 75,1 151,7

*Anul 2009 -anul I de cultivare; condiţii climatice favorabile pentru plantele de pepeni verzi, hibridul Rica F1

**Anul 2010 -anul II de cultivare pe acelaşi teren; condiţii climatice nefavorabile pentru plantele de pepeniverzi şi favorabile pentru agenţii patogeni foliari, hibridul Rica F1

Anii 2009-2010 experienţă staţionară, sol nisipos cu 0,4 % materie organică

Anul 2011 sol nisipos cu 0,89 % materie organică, hibridul Audry F1

ÎNFIINŢAREA CULTURII

Plantarea răsadurilor se face în perioada 10 – 15 aprilie în cazul culturilor protejate în tunele şi înperioada 20 – 30 aprilie în cazul culturilor neprotejate sau a celor mulcite cu folie de polietilenă. Seplantează în câmp neprotejat când temperatura în sol la adâncimea de 10 cm se stabilizează la 150 C, dupăce a trecut pericolul ultimelor brume.

Plantarea se poate executa mecanizat cu maşini speciale care pe lângă plantarea propriu-zisă pot efectuainstalarea tunelelor, mulcirea sau numai una din lucrările menţionate.

Atunci când înfiinţarea se face manual, în funcţie de tehnologia aleasă se efectuează următoarele lucrări:

Page 16: Cultura Pepeni

a) pentru culturile altoite protejate în adăposturi tunel:

marcarea rândurilor sau deschiderea rigolelor distanţate echidistant la 180 cm;transportul şi distribuirea pe rând a ghivecelor sau cuburilor nutritive;scoaterea din ghiveci a răsadului. Lucrarea se face prin întoarcerea ghiveciului şi lovirea acestuiapentru a uşura desprinderea balului de pământ. În cazul ghivecelor confecţionate din folie depolietilenă se taie folia înainte de plantare;plantarea răsadului se face la distanţa de 100-140 cm între plante pe rând, fiind realizată desimea de4000-5500 plante/ha. Distanţa pe rând se alege în funcţie de vigoarea soiului sau hibridului cultivat.Lucrarea se execută cu mare atenţie având în vedere păstrarea intactă a balului. Adâncimea deplantare a ghiveciului este cu 1- 2 cm sub nivelul terenului;udarea răsadului se face la fiecare cuib cu 1- 1,5 l apă;instalarea adăpostului tunel. La 30 – 35 cm de o parte şi alta a rândului de plante se deschid rigolecu adâncimea de 8 -10 cm. Lucrarea se poate face manual sau mecanic. Pentru susţinerea foliei seinstalează la distanţa de 1 – 1,5 m arce de fier beton cu diametrul de 5 – 6 mm, din tuburi din PVC cudiametrul de 12 – 20 mm sau nuiele din răchită sau salcie. Lungimea arcelor este de 140 cm. Pentruacoperirea tunelelor se foloseşte folie din polietilenă cu grosimea de 0,07 – 0,1 mm şi lăţime de 150cm. Rezultatele cele mai bune se obţin când se foloseşte folie perforată, diametrul orificiilor fiind de 10– 12 mm, iar distanţa dintre ele de 10 cm. Folia se fixează cu marginile pe rigolele deschise anteriorprin acoperire cu pământ. La capete folia se ancorează de un ţăruş. Pentru întinderea cât mai bună, la2-3 arce peste folie se instalează un arc. În urma lucrărilor menţionate rezultă tunele cu lăţimea de 60 -70 cm şi cu lungimea în funcţiede dimensiunile parcelei, expunerea terenului la vânt, posibilităţile de udare, etc. Pentru instalareaadăposturilor pe suprafaţa de 1 ha cultivată cu pepeni verzi sunt necesare 150 kg folie de polietilenăcu grosimea de 0,08 mm şi 5000 de arce din fier beton cu diametrul de 6 mm (1820 kg).

b) pentru culturile altoite mulcite cu folie de polietilenă se execută următoarele lucrări:

Lucrarea de instalare a mulciului se face mecanizat după schema 70 + 110 cm.

Se foloseşte folie de polietilenă transparentă sau fumurie cu lăţimea de 1 m şi grosimea de 0,018 – 0,02mm. Comparativ cu folia neagră, folia transparentă determină o mai bună încălzire a solului, favorizândtimpurietatea producţiei. Dezavantajul folosirii foliei transparente este acela că sub folie, cresc buruienileDigitaria sanguinalis, Cynodon dactilon şi Sorgum halepense, iar atunci când din diferite motive folia seperforează sau rupe acestea sunt foarte greu de distrus prin mijloace biologice de combatere

transportul şi distribuirea pe rând a răsadului;plantarea răsadurilor se face manual având în vedere cele menţionate la plantarea răsadurilor înadăposturi tunel.

Lucrarea de instalare a mulciului şi de plantare a răsadului se face mecanizat concomitent atunci cândcultivatorii dispun de astfel de maşini.

c) pentru culturile altoite neprotejate se efectuează marcarea rândurilor sau deschiderea rigolelor învederea plantării, transportul şi distribuirea pe rând a ghivecelor sau cuburilor nutritive, scoaterea dinghiveci a răsadurilor, plantarea şi udarea la cuib, respectând cele menţionate la înfiinţarea culturilor întunele.

Înfiinţarea culturilor de pepeni verzi se poate face şi mecanizat folosind maşini de plantat ghivece saucuburi nutritive, sau manual.

LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE

Completarea golurilor se face la 3 – 4 zile de la plantare cu răsad din rezerva constituită în acest scop;

Page 17: Cultura Pepeni

Afânarea solului şi combaterea unor buruieni nedistruse prin erbicidare se face în cazul culturii depepeni verzi protejate în tunele prin efectuarea a 3 – 4 praşile manuale. La culturile înfiinţate prinrăsad, neprotejate se aplică 3 – 4 praşile mecanice şi 2 – 3 praşile manuale pe rând. În cazul culturilormulcite cu folie de polietilenă prăşitul se execută mecanic sau manual pe intervalul neacoperit cu folie,iar buruienile care apar în jurul plantei se înlătură prin plivit.Se obţin rezultate bune când pe agrofondul organic menţionat se tratează foliar cu produse organicenaturale acceptate de normele agriculturii biologice cum ar fi Cropmax 0,05 – 0,15 %, Bionat 0,3-0,5%, Glutaxim 0,3-0,5%, Viostar 0,3-0,5%. Se aplică 3 – 4 tratamente cu îngrăşăminte foliare;Irigarea prin picurare corespunde mult mai bine cerinţelor culturii de pepeni verzi, fiind metoda deirigare care cunoaşte o largă aplicare pe solurile nisipoase. Irigarea se poate face şi prin aspersiune,fiind necesare 4 – 6 udări cu norma de 350-400 m3/ha.Dirijarea factorilor de mediu este necesar a fi făcută în cazul culturilor protejate în tunele acoperite cufolie neperforată. Prin aerisire se are în vedere ca temperatura în tunel să nu depăşească 300C şimenţinerea umidităţii atmosferice sub 75% pe o perioadă cât mai lungă din zi. La începutul perioadeide protejare, în funcţie de evoluţia temperaturii din mediul exterior, aerisirea se face moderat, cumultă atenţie, şocurile de temperatură şi umiditate influenţând negativ creşterea plantelor, înflorirea şilegarea fructelor.

La culturile protejate în tunele acoperite cu folie perforată sau cu folie microporoasă permeabilă tip AGRILnu sunt necesare lucrările de dirijare a factorilor de microclimat. Pe solurile nisipoase din sudul Oltenieiprotejarea este necesară până la 20-25 mai.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor

Prin altoire , plantele de pepeni verzi nu sunt atacate de agentul patogen Fusarium oxysporum , ca urmarefiind eliminate din schema de combatere a bolilor tratamentele respective. Altoirea nu are influenţă asupracelorlalte boli care atacă părţile aeriene ale plantelor, pentru combaterea acestora fiind necesare tratamentefitosanitare.

la semnalarea alternariozei pepenilor verzi (Alternaria cucumerina) se fac tratamente cu zeamăbordeleză 0,5%, Alcupral 0,5%, Champion 0,3%;antracnoza produsă de Colletotrichum lagenarium se combate prin tratamente cu zeamă bordeleză0,5%, Alcupral 0,5%, Champion 0,3% la interval de 6 – 8 zile;la apariţia petelor de făinare se fac tratamente cu Sulf muiabil 0,4%;bacterioza (Pseudomonas lachrymans) se combate prin tratamente cu Alcupral 0,5%, Champion0,3%;mana (Pseudoperonospora cubensis) este mai puţin întâlnită pe solurile nisipoase, iar pentrucombaterea ei se fac tratamente cu zeamă bordeleză 0,5%, Alcupral 0,5%, Champion 0,3%;pentru combaterea afidelor se fac tratamente cu săpun de potasiu (1,5-2%), făină de bazalt(1-3%),extracte de piretrină, rotenonă, quasia sau neem, cu purin de urzică, soc, ferigă, decoct de pelin,etc.păianjenul roşu (Tetranicus urticae) se combate la semnalarea atacului cu săpun de potasiu (1,5-2%),făină de bazalt(1-3%),extracte de piretrină, rotenonă,quasiasau neem, cu purin de urzică, soc, ferigă,decoct de pelin ,etc.Alternarea produselor în aplicarea tratamentelor sporeşte eficacitatea acestora în combaterea agenţilorpatogeni şi a dăunătorilor. Tratamentele se pot executa mecanizat sau manual.

Tabelul 4

Influenţa tratamentelor cu substanţe biostimulatoare organice asupra culturii ecologice de pepeni verzi cuplante altoite(media 2010-2011)

Varianta de fertilizare Producţia (t/ha) Producţiamedie

(t/ha)

% Diferenţa

t/ha)2010 2011

Page 18: Cultura Pepeni

Martor nefertilizat* 36,0 68,3 52,1 100,0 Mt.Tratament la plantare cu 1 lpe plantă soluţie de Viostar0,5 %+ 4 tratamente foliarecu Viostar 0,5 %

38,2 82,1 60,2 115,5 +8,1

Tratament la plantare cu 1 lpe plantă soluţie de FertiactilGZ 0,5) + 4 tratamentefoliare cu Fertiactil GZ 0,5 %

39,8 90,3 65,0 124,7 +12,9

Tratament la plantare cu 1 lpe plantă soluţie de Bionat0,5 %+ 4 tratamente foliarecu Bionat 0,5 %

37,9 86,7 62,3 119,5 +10,2

*Agrofond 30 t/ha gunoi de grajd

Tabelul 5

Influenţa tratamentelor cu extracte naturale de plante asupra productiei de pepeni verzi altoiţi tratati cuproduse naturale(Anul 2011)

Varianta Producţia Diferenţat/hat/ha %

V1-martor netratat* 68,3 100 MtV2-pelin+spilcuţă 76,4 111,8 +8,1V3-coada calului 82,1 120,2 +13,8V4- urzică 90,3 132,2 +22,0V5-muşeţel 86,7 126,9 +18,4V6-valeriană 74,6 109,2 +6,3

*Agrofond 30 t/ha gunoi de grajd

RECOLTAREA

Recoltarea culturilor de pepeni verzi altoite începe după cum urmează :

1- 5 iulie la culturile protejate în adăposturi joase tip tunel;5 – 8 iulie la culturile mulcite cu folie de polietilenă transparentă;8- 12 iulie la culturile neprotejate.

În funcţie de soiul sau hibridul cultivat producţia obţinută este de 50 – 80 t/ha. Pentru o mai bunăvalorificare a producţiei este necesară sortarea, perierea şi calibrarea fructelor, lucrarea fiind obligatorie încazul exportului. Tot pentru export fructele se ambalează în lădiţe de carton sau de lemn.

Page 20: Cultura Pepeni

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU CULTURA ECOLOGICĂ DE PEPENI VERZI CU PLANTEALTOITE,MULCITĂ CU FOLIE DE POLIETILENĂ, IRIGATĂ PRIN ASPERSIUNE

PRODUCŢIE 50 t/ha.

Total cheltuieli 20794 lei Producţia 50 t/ha

-salarii lucrări manuale 3040lei Costuri de producţie 415,8 lei/t

-cote (27,62%) 840 lei Preţ mediu de valorificare 500 lei/t

-materiale 14460 lei Valoarea producţiei 25 000 lei

-lucrări mecanice 2 150lei Profit 4206 lei

-cheltuieli indirecte(10 % din salarii) 304 lei Rata profitului 20 %

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU CULTURA ECOLOGICĂ DE PEPENI VERZI CU PLANTE ALTOITE,MULCITĂ CU FOLIE DE POLIETILENĂ, IRIGATĂ PRIN PICURARE.

Page 21: Cultura Pepeni

PRODUCŢIA 60 t/ha.

Total cheltuieli 21734 lei Producţia 60 t/ha

-salarii lucrări manuale 3 200 lei Costuri de producţie 362,2 lei/t

-cote (27,62%) 884 lei Preţ mediu de valorificare 500 lei/t

-materiale 13 430 lei Valoarea producţiei 30 000 lei

-lucrări mecanice 1900 lei Profit 8266 lei

-cheltuieli indirecte(10 % din salarii) 320 lei Rata profitului 38 %

-amortismente 2 000 lei

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU CULTURA ECOLOGICĂ PROTEJATĂ DE PEPENI VERZI CU PLANTEALTOITE, MULCITĂ CU FOLIE DE POLIETILENĂ, IRIGATĂ PRIN PICURARE

PRODUCŢIE 60 t/ha.

Page 22: Cultura Pepeni

Total cheltuieli 28 355 lei Producţia 60 t/ha

-salarii lucrări manuale 5 940 lei Costuri de producţie 472,6 lei/t

-cote (27,62%) 1 641 lei Preţ mediu de valorificare 700 lei/t

-materiale 16 080 lei Valoarea producţiei 42 000 lei

-lucrări mecanice 2 100 lei Profit 13 645 lei

-cheltuieli indirecte(10 % din salarii) 594 lei Rata profitului 48 %

-amortismente 2 000 lei